LEGE

privind Codul fiscal

---

Modificari si completari:

Rectificare - M. Of. 112 - 06.II.2004
-ORD. G 92/24 decembrie 2003 - M. Of. nr. 560 - 24.VI.2004

-ORD. G 83/19 august 2004 - M. Of. nr. 793 - 27.VIII.2004
-ORD. G 94/26 august 2004 - M. Of. nr. 803 - 31.VIII.2004
-L. P 507/17 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 1080 - 19.XI.2004
-L. P 494/12 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 1092 - 24.XI.2004
-ORDU. G 123/24 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 1154 - 07.XII.2004
-ORDU. G 138/29 decembrie 2004 - M. Of. nr. 1281 - 30.XII.2004
-H. G 84/03 februarie 2005 - M. Of. nr. 147 - 18.II.2005
-ORDU. G 24/24 martie 2005 - M. Of. nr. 263 - 30.III.2005
-L. P 163/01 iunie 2005 - M. Of. nr. 466 - 01.VI.2005

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

TITLUL I

Dispozitii generale

CAPITOLUL I

Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

Art. 1. - (1) Prezentul cod stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele prevãzute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeazã contribuabilii care trebuie sã plãteascã aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de platã al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe. De asemenea, autorizeazã Ministerul Finantelor Publice sã elaboreze norme metodologice, instructiuni si ordine în aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei impuneri.

(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislatia privind procedurile fiscale.

(3) În materie fiscalã, dispozitiile prezentului cod prevaleazã asupra oricãror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispozitiile Codului fiscal.

(4) Dacã orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte, se aplicã prevederea acelui tratat.

(5) Orice mãsurã de naturã fiscalã care constituie ajutor de stat se acordã potrivit dispozitiilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Impozitele si taxele reglementate de Codul fiscal

Art. 2. - Impozitele si taxele reglementate prin prezentul cod sunt urmãtoarele:

a) impozitul pe profit;

b) impozitul pe venit;

c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

d) impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti;

e) impozitul pe reprezentante;

f) taxa pe valoarea adãugatã;

g) accizele;

h) impozitele si taxele locale.

CAPITOLUL II

Interpretarea si modificarea Codului fiscal

Principiile fiscalitãtii

Art. 3. - Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeazã pe urmãtoarele principii:

a) neutralitatea mãsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând conditii egale investitorilor, capitalului român si strãin;

b) certitutinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sã nu conducã la interpretãri arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de platã sã fie precis stabilite pentru fiecare plãtitor, respectiv acestia sã poatã urmãri si întelege sarcina fiscalã ce le revine, precum si sã poatã determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

c) echitatea fiscalã la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferitã a veniturilor, în functie de mãrimea acestora;

d) eficienta impunerii prin asigurarea stabilitãtii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi sã nu conducã la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptãrii de cãtre acestea a unor decizii investitionale majore.

Modificarea si completarea Codului fiscal

Art. 4. - (1) Prezentul cod se modificã si se completeazã numai prin lege, promovatã, de regulã, cu 6 luni înainte de data intrãrii în vigoare a acesteia.

(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intrã în vigoare cu începere din prima zi a anului urmãtor celui în care a fost adoptatã prin lege.

Norme metodologice, instructiuni si ordine

Art. 5. - (1) Ministerul Finantelor Publice are atributia elaborãrii normelor necesare pentru aplicarea unitarã a prezentului cod.

(2) În întelesul prezentului cod, prin norme se întelege norme metodologice, instructiuni si ordine.

(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotãrâre, si sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Ordinele si instructiunile se emit de ministrul finantelor publice si se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Institutiile publice din subordinea Guvernului, altele decât Ministerul Finantelor Publice, nu pot elabora si emite norme care sã aibã legãturã cu prevederile prezentului cod, cu exceptia celor prevãzute în prezentul cod.

(6) Anual, Ministerul Finantelor Publice colecteazã si sistematizeazã toate normele în vigoare având legãturã cu prevederile prezentului cod si pune aceastã colectie oficialã la dispozitia altor persoane, spre publicare.

Înfiintarea si functionarea Comisiei fiscale centrale

Art. 6. - (1) Ministerul Finantelor Publice înfiinteazã o Comisie fiscalã centralã, care are responsabilitãti de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitarã a prezentului cod.

(2) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei fiscale centrale se aprobã prin ordin al ministrului finantelor publice.

(3) Comisia fiscalã centralã este coordonatã de secretarul de stat din Ministerul Finantelor Publice care rãspunde de politicile si legislatia fiscalã.

(4) Deciziile Comisiei fiscale centrale se aprobã prin ordin al ministrului finantelor publice.

CAPITOLUL III

Definitii

Definitii ale termenilor comuni

Art. 7. - (1) În întelesul prezentului cod, termenii si expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificatie:

1. activitate - orice activitate desfãsuratã de cãtre o persoanã în scopul obtinerii de venit;

2. activitate dependentã - orice activitate desfãsuratã de o persoanã fizicã într-o relatie de angajare;

3. activitate dependentã la functia de bazã - orice activitate dependentã care este declaratã astfel de persoana fizicã, în conformitate cu prevederile legii;

4. activitate independentã - orice activitate desfãsuratã cu regularitate de cãtre o persoanã fizicã, alta decât o activitate dependentã;

5. asociere, fãrã personalitate juridicã - orice asociere în participatiune, grup de interes economic, societate civilã sau altã entitate care nu este o persoanã impozabilã distinctã, în întelesul impozitului pe venit si pe profit, conform normelor emise în aplicare;

6. autoritate fiscalã competentã - organul fiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice si serviciile de specialitate ale autoritãtilor administratiei publice locale, dupã caz, care au responsabilitãti fiscale;

7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care îndeplineste cel putin una dintre urmãtoarele conditii:

a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;

b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului cãtre utilizator la momentul expirãrii contractului;

c) perioada de leasing depãseste 75% din durata normalã de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului; în întelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioadã pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;

8. contract de leasing operational - orice contract de leasing încheiat între locator si locatar, care nu îndeplineste conditiile contractului de leasing financiar;

9. comision - orice platã în bani sau în naturã efectuatã cãtre un broker, un agent comisionar general sau cãtre orice persoanã asimilatã unui broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate în legãturã cu o operatiune comercialã;

10. contributii sociale obligatorii - orice contributii care trebuie plãtite, în conformitate cu legislatia în vigoare, pentru protectia somerilor, asigurãri de sãnãtate sau asigurãri sociale;

11. credit fiscal - o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat în strãinãtate, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri sau asa cum se stabileste în prezentul cod;

12. dividend - o distribuire în bani sau în naturã, efectuatã de o persoanã juridicã unui participant la persoana juridicã, drept consecintã a detinerii unor titluri de participare la acea persoanã juridicã, exceptând urmãtoarele:

a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modificã procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricãrui participant la persoana juridicã;

b) o distribuire în bani sau în naturã, efectuatã în legãturã cu rãscumpãrarea titlurilor de participare la persoana juridicã, alta decât rãscumpãrarea care face parte dintr-un plan de rãscumpãrare, ce nu modificã procentul de detinere a titlurilor de participare al nici unui participant la persoana juridicã;

c) o distribuire în bani sau în naturã, efectuatã în legãturã cu lichidarea unei persoane juridice;

d) o distribuire în bani sau în naturã, efectuatã cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de cãtre participanti.

Dacã suma plãtitã de o persoanã juridicã pentru bunurile sau serviciile furnizate cãtre un participant la persoana juridicã depãseste pretul pietei pentru astfel de bunuri sau servicii, atunci diferenta se trateazã drept dividend;

13. dobânda - orice sumã ce trebuie plãtitã sau primitã pentru utilizarea banilor, indiferent dacã trebuie sã fie plãtitã sau primitã în cadrul unei datorii, în legãturã cu un depozit sau în conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate sau orice vânzare cu plata amânatã;

14. franciza - sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuã între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoanã, denumitã francizor, acordã unei alte persoane, denumitã beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;

15. know-how - orice informatie cu privire la o experientã industrialã, comercialã sau stiintificã care este necesarã pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent si a cãrei dezvãluire cãtre alte persoane nu este permisã fãrã autorizatia persoanei care a furnizat aceastã informatie; în mãsura în care provine din experientã, know-how-ul reprezintã ceea ce un producãtor nu poate sti din simpla examinare a produsului si din simpla cunoastere a progresului tehnicii;

16. mijloc fix - orice imobilizare corporalã, care este detinutã pentru a fi utilizatã în productia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriatã tertilor sau în scopuri administrative, dacã are o duratã normalã de utilizare mai mare de un an si o valoare mai mare decât limita stabilitã prin hotãrâre a Guvernului;

17. nerezident - orice persoanã juridicã strãinã si orice persoanã fizicã nerezidentã;

18. organizatie nonprofit - orice asociatie, fundatie sau federatie înfiintatã în România, în conformitate cu legislatia în vigoare, dar numai dacã veniturile si activele asociatiei, fundatiei sau federatiei sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau nonpatrimonial;

19. participant - orice persoanã care este proprietarul unui titlu de participare;

20. persoanã - orice persoanã fizicã sau juridicã;

21. persoane afiliate - o persoanã este afiliatã cu altã persoanã, dacã relatia dintre ele este definitã de cel putin unul dintre urmãtoarele cazuri:

a) o persoanã fizicã este afiliatã cu altã persoanã fizicã, dacã acestea sunt rude pânã la gradul al III-lea inclusiv;

b) o persoanã este afiliatã cu o persoanã juridicã dacã persoana detine, în mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 33% din valoarea sau numãrul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la persoana juridicã ori dacã controleazã în mod efectiv persoana juridicã;

c) o persoanã juridicã este afiliatã cu altã persoanã juridicã, dacã orice altã persoanã detine direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 33% din valoarea sau numãrul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la fiecare persoanã juridicã ori dacã controleazã în mod efectiv fiecare persoanã juridicã; în întelesul acestei definitii, o asociere fãrã personalitate juridicã se considerã persoanã juridicã;

22. persoanã fizicã nerezidentã - orice persoanã fizicã care nu este persoanã fizicã rezidentã;

23. persoanã fizicã rezidentã - orice persoanã fizicã ce îndeplineste cel putin una dintre urmãtoarele conditii:

a) are domiciliul în România;

b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;

c) este prezentã în România pentru o perioadã sau mai multe perioade ce depãsesc în total 183 de zile, pe parcursul oricãrui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;

d) este cetãtean român care lucreazã în strãinãtate, ca functionar sau angajat al României într-un stat strãin.

Prin exceptie de la prevederile lit. a)-d), nu este persoanã fizicã rezidentã un cetãtean strãin cu statut diplomatic sau consular în România, un cetãtean strãin care este functionar ori angajat al unui organism international si interguvernamental înregistrat în România, un cetãtean strãin care este functionar sau angajat al unui stat strãin în România si nici membrii familiilor acestora;

24. persoanã juridicã românã - orice persoanã juridicã care a fost înfiintatã în conformitate cu legislatia României sau care are locul de exercitare a conducerii efective în România;

25. persoanã juridicã strãinã - orice persoanã juridicã care nu este persoanã juridicã românã;

26. pret de piatã - suma care ar fi plãtitã de un client independent unui furnizor independent în acelasi moment si în acelasi loc, pentru acelasi bun sau serviciu ori pentru unul similar, în conditii de concurentã loialã;

27. proprietate imobiliarã - oricare din urmãtoarele:

a) orice teren;

b) orice clãdire sau altã constructie ridicatã ori încorporatã într-un teren;

c) orice recoltã, material lemnos, depozit mineral sau altã resursã naturalã atasatã terenului;

d) orice proprietate accesorie proprietãtii prevãzute la lit. a)-c), inclusiv orice septel si orice echipament utilizat în agriculturã sau silviculturã;

e) orice drept de proprietate descris la lit. a)-d), inclusiv dreptul de folosintã sau dreptul de a obtine venit dintr-o astfel de proprietate;

28. redeventã - orice sumã ce trebuie plãtitã în bani sau în naturã pentru folosirea ori dreptul de folosintã al oricãruia dintre urmãtoarele:

a) drept de autor asupra unei lucrãri literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum si efectuarea de înregistrãri audio, video;

b) orice brevet, inventie, inovatie, licentã, marcã de comert sau de fabricã, francizã, proiect,

desen, model, plan, schitã, formulã secretã sau procedeu de fabricatie ori software.

Nu se considerã redeventã, în sensul prezentei legi, remuneratia în bani sau în naturã plãtitã pentru achizitiile de software destinate exclusiv operãrii respectivului software, fãrã alte modificãri decât cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. De asemenea, nu va fi consideratã redeventã, în sensul prezentei legi, remuneratia în bani sau în naturã plãtitã pentru achizitia în întregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru calculator;

c) orice transmisiuni, inclusiv cãtre public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;

d) orice echipament industrial, comercial sau stiintific, orice bun mobil, mijloc de transport ori container;

e) orice know-how;

f) numele sau imaginea oricãrei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoanã fizicã.

În plus, redeventa cuprinde orice sumã ce trebuie plãtitã în bani sau în naturã pentru dreptul de a înregistra sau transmite sub orice formã spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte activitãti similare;

29. rezident - orice persoanã juridicã românã si orice persoanã fizicã rezidentã;

30. România - teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorialã si spatiul aerian de deasupra teritoriului si mãrii teritoriale, asupra cãrora România îsi exercitã suveranitatea, precum si zona contiguã, platoul continental si zona economicã exclusivã, asupra cãrora România îsi exercitã drepturile suverane si jurisdictia în conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international;

31. titlu de participare - orice actiune sau altã parte socialã într-o societate în nume colectiv, societate în comanditã simplã, societate pe actiuni, societate în comanditã pe actiuni, societate cu rãspundere limitatã sau într-o altã persoanã juridicã sau la un fond deschis de investitii;

32. transfer - orice vânzare, cesiune sau înstrãinare a dreptului de proprietate, precum si schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate.

(2) Criteriile care stabilesc dacã o activitate desfãsuratã de o persoanã fizicã reprezintã o activitate dependentã sau independentã sunt prevãzute în norme.

Definitia sediului permanent

Art. 8. - (1) În întelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfãsoarã integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.

(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursalã, birou, fabricã, magazin, atelier, precum si o minã, un put de titei sau gaze, o carierã sau alte locuri de extractie a resurselor naturale.

(3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj sau activitãti de supervizare legate de acestea, numai dacã santierul, proiectul sau activitãtile dureazã mai mult de 6 luni.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune urmãtoarele:

a) folosirea unei instalatii numai în scopul depozitãrii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;

b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;

c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de cãtre o altã persoanã;

d) vânzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expozitii sau târguri fãrã caracter permanent ori ocazionale, dacã produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lunã dupã încheierea târgului sau a expozitiei;

e) pãstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achizitionãrii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;

f) pãstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfãsurãrii de activitãti cu caracter pregãtitor sau auxiliar de cãtre un nerezident;

g) pãstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitãtilor prevãzute la lit. a)-f), cu conditia ca întreaga activitate desfãsuratã în locul fix sã fie de naturã preparatorie sau auxiliarã.

(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveste activitãtile pe care o persoanã, alta decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacã persoana actioneazã în România în numele nerezidentului si dacã este îndeplinitã una din urmãtoarele conditii:

a) persoana este autorizatã si exercitã în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor în care activitãtile respective sunt limitate la cele prevãzute la alin. (4) lit. a)-f);

b) persoana mentine în România un stoc de produse sau bunuri din care livreazã produse sau bunuri în numele nerezidentului.

(6) Un nerezident nu se considerã cã are un sediu permanent în România dacã doar desfãsoarã activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care aceastã activitate este activitatea obisnuitã a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacã activitãtile unui astfel de agent sunt desfãsurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si agent existã conditii diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se considerã ca fiind agent cu statut independent.

(7) Un nerezident nu se considerã cã are un sediu permanent în România numai dacã acesta controleazã sau este controlat de un rezident ori de o persoanã ce desfãsoarã o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.

(8) În întelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considerã a fi baza fixã.

CAPITOLUL IV

Reguli de aplicare generalã

Moneda de platã si de calcul a impozitelor si taxelor

Art. 9. - (1) Impozitele si taxele se plãtesc în moneda nationalã a României.

(2) Sumele înscrise pe o declaratie fiscalã se exprimã în moneda nationalã a României.

(3) Sumele exprimate într-o monedã strãinã se convertesc în moneda nationalã a României, dupã cum urmeazã:

a) în cazul unei persoane care desfãsoarã o activitate într-un stat strãin si îsi tine contabilitatea acestei activitãti în moneda statului strãin, profitul impozabil sau venitul net din activitãti independente si impozitul plãtit statului strãin se convertesc în moneda nationalã a României prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada cãreia îi este aferent profitul impozabil sau venitul net;

b) în oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda nationalã a României prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plãtesc sumele respective ori la altã datã prevãzutã în norme.

(4) În întelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti în moneda nationalã a României sumele exprimate în moneda strãinã, este cursul de schimb comunicat de Banca Nationalã a României, exceptând cazurile prevãzute expres în norme.

Venituri în naturã

Art. 10. - (1) În întelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar si/sau în naturã.

(2) În cazul venitului în naturã, valoarea acestuia se stabileste pe baza cantitãtii si a pretului de piatã pentru bunurile sau serviciile respective.

Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

Art. 11. - (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în întelesul prezentului cod, autoritãtile fiscale pot sã nu ia în considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei.

(2) În cadrul unei tranzactii între persoane afiliate, autoritãtile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricãreia dintre persoane, dupã cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piatã al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piatã al tranzactiilor între persoane afiliate se foloseste cea mai adecvatã dintre urmãtoarele metode:

a) metoda comparãrii preturilor, prin care pretul de piatã se stabileste pe baza preturilor plãtite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile cãtre persoane independente;

b) metoda cost-plus, prin care pretul de piatã se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzãtoare;

c) metoda pretului de revânzare, prin care pretul de piatã se stabileste pe baza pretului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marjã de profit;

d) orice altã metodã recunoscutã în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economicã.

Venituri obtinute din România

Art. 12. - Urmãtoarele venituri sunt considerate ca fiind obtinute din România, indiferent dacã sunt primite în România sau în strãinãtate, sub formã de:

a) venituri atribuibile unui sediu permanent în România;

b) venituri din activitãtile dependente desfãsurate în România;

c) dividende de la o persoanã juridicã românã;

d) dobânzi de la un rezident;

e) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacã dobânda este

o cheltuialã a sediului permanent;

f) redevente de la un rezident;

g) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacã redeventa este o cheltuialã a sediului permanent;

h) venituri din proprietãti imobiliare situate în România, inclusiv veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, venituri din folosirea proprietãtii imobiliare situate în România si venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietãtilor imobiliare situate în România;

i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoanã juridicã, dacã persoana juridicã este o persoanã juridicã românã sau dacã cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe ale persoanei juridice, direct sau prin una sau mai multe persoane juridice, reprezintã proprietãti imobiliare situate în România;

j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurãrilor sociale sau de la bugetul de stat;

k) venituri din servicii prestate în România;

l) venituri din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de consultantã în orice domeniu, dacã aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau dacã veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;

m) venituri reprezentând remuneratii primite de nerezidentii ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice române;

n) comisioane de la un rezident;

o) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacã comisionul este o cheltuialã a sediului permanent;

p) venituri din activitãti sportive si de divertisment desfãsurate în România, indiferent dacã veniturile sunt primite de cãtre persoanele care participã efectiv la asemenea activitãti sau de cãtre alte persoane;

q) venituri din transportul international aerian, naval, feroviar sau rutier care se desfãsoarã între România si un stat strãin;

r) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;

s) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate în România;

t) orice alte venituri obtinute dintr-o activitate desfãsuratã în România.

TITLUL II

Impozitul pe profit

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Contribuabili

Art. 13. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmãtoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:

a) persoanele juridice române;

b) persoanele juridice strãine care desfãsoarã activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

c) persoanele juridice strãine si persoanele fizice nerezidente care desfãsoarã activitate în România într-o asociere fãrã personalitate juridicã;

d) persoanele juridice strãine care realizeazã venituri din/sau în legãturã cu proprietãti imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã românã;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât si în strãinãtate din asocieri fãrã personalitate juridicã; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizicã se calculeazã, se retine si se varsã de cãtre persoana juridicã românã.

Sfera de cuprindere a impozitului

Art. 14. - Impozitul pe profit se aplicã dupã cum urmeazã:

a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursã, atât din România, cât si din strãinãtate;

b) în cazul persoanelor juridice strãine care desfãsoarã activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

c) în cazul persoanelor juridice strãine si al persoanelor fizice nerezidente care desfãsoarã activitate în România într-o asociere fãrã personalitate juridicã, asupra pãrtii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecãrei persoane;

d) în cazul persoanelor juridice strãine care realizeazã venituri din/sau în legãturã cu proprietãti imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã românã, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizeazã venituri atât în România, cât si în strãinãtate, din asocieri fãrã personalitate juridicã, asupra pãrtii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Scutiri

Art. 15. - (1) Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmãtorii contribuabili:

a) trezoreria statului;

b) institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitãtile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificãrile ulterioare, si Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, dacã legea nu prevede altfel;

c) persoanele juridice române care plãtesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV;

d) fundatiile române constituite ca urmare a unui legat;

e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitãti economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitãtilor cu scop caritabil;

f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitãtii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sã fie utilizate, în anul curent sau în anii urmãtori, pentru întretinerea si functionarea unitãtilor de cult, pentru lucrãrile de constructie, de reparatie si de consolidare a lãcasurilor de cult si a clãdirilor ecleziastice, pentru învãtãmânt si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despãgubiri sub formã bãneascã, obtinute ca urmare a mãsurilor reparatorii prevãzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;

g) institutiile de învãtãmânt particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii urmãtori, potrivit Legii învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare si Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 174/2001 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãtirea finantãrii învãtãmântului superior, cu modificãrile ulterioare;

h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitãti economice si care sunt sau urmeazã a fi utilizate pentru îmbunãtãtirea utilitãtilor si a eficientei clãdirii, pentru întretinerea si repararea proprietãtii comune;

i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiintat potrivit legii.

(2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmãtoarele tipuri de venituri:

a) cotizatiile si taxele de înscriere ale membrilor;

b) contributiile bãnesti sau în naturã ale membrilor si simpatizantilor;

c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislatiei în vigoare;

d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitãti sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive;

e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

f) dividendele, dobânzile si veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite;

g) veniturile pentru care se datoreazã impozit pe spectacole;

h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantãri nerambursabile;

i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxã de participare, serbãri, tombole, conferinte, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economicã;

k) veniturile obtinute din reclamã si publicitate, realizate de organizatiiile nonprofit de utilitate publicã, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetãrii stiintifice, învãtãmântului, sportului, sãnãtãtii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.

(3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitãti economice realizate pânã la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevãzutã la alin. (2). Organizatiile prevãzute în prezentul alineat datoreazã impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevãzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevãzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupã caz.

Anul fiscal

Art. 16. - (1) Anul fiscal este anul calendaristic.

(2) Când un contribuabil se înfiinteazã sau înceteazã sã mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilã este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Cotele de impozitare

Art. 17. - (1) Cota de impozit pe profit care se aplicã asupra profitului impozabil este de 25%, cu exceptiile prevãzute la alin. (2), la art. 33 si 38.

(2) În cazul Bãncii Nationale a României, cota de impozit pe profit este de 80%.

Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri si pariuri sportive

Art. 18. - Contribuabilii care desfãsoarã activitãti de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive si la care impozitul pe profit datorat pentru activitãtile prevãzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

CAPITOLUL II

Calculul profitului impozabil

Reguli generale

Art. 19. - (1) Profitul impozabil se calculeazã ca diferentã între veniturile realizate din orice sursã si cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adaugã cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

(2) Metodele contabile, stabilite prin reglementãri legale în vigoare, privind iesirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu exceptia cazului prevãzut la alin. (3). Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modificã în cursul anului fiscal.

(3) În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile si imobile, valorificate pe baza unui contract cu plata în rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului sã fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil, pe mãsurã ce ratele devin scadente, conform contractului.

Cheltuielile corespunzãtoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totalã a contractului. Optiunea se exercitã la momentul livrãrii bunurilor si este irevocabilã.

(4) În cazul contribuabililor care desfãsoarã activitãti de servicii internationale, în baza conventiilor la care România este parte, veniturile si cheltuielile efectuate în scopul realizãrii acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementãrile din aceste conventii.

Venituri neimpozabile

Art. 20. - Urmãtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

a) dividendele primite de la o persoanã juridicã românã. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã, dividendele primite de la o persoanã juridicã strãinã, din statele Comunitãtii Europene, dacã persoana juridicã românã detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridicã strãinã, pe o perioadã neîntreruptã de cel putin 2 ani, care se încheie la data plãtii dividendului;

b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporãrii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung.

Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionãrii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridicã la care se detin titlurile de participare;

c) veniturile din anularea obligatiilor unei persoane juridice, dacã obligatiile se anuleazã în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoanã juridicã;

d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

e) veniturile neimpozabile, prevãzute expres în acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Cheltuieli

Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

(2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizãrii de venituri si:

a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viatã stabilitã de cãtre contribuabil;

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncã si a bolilor profesionale;

c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncã, boli profesionale sau riscuri profesionale;

d) cheltuielile de reclamã si publicitate efectuate în scopul popularizãrii firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamã si publicitate si bunurile care se acordã în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor si demonstratii la punctele de vânzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimulãrii vânzãrilor;

e) cheltuielile de transport si cazare în tarã si în strãinãtate efectuate de cãtre salariati si administratori, în cazul în care contribuabilul realizeazã profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti;

f) contributia la rezerva mutualã de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

g) taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncã;

h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionalã a personalului angajat;

i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la târguri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, în cazul în care contribuabilul realizeazã profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti, precum si în situatia în care acesta se aflã înãuntrul perioadei de recuperarea pierderii fiscale, conform legii;

j) cheltuielile de cercetare-dezvoltare;

k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitãtii, obtinerea atestãrii conform cu standardele de calitate;

l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;

m) taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile datorate cãtre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale;

n) pierderile înregistrate, dupã data de 1 ianuarie 2007, la scoaterea din evidentã a creantelor neîncasate, ca urmare a închiderii procedurii de faliment a debitorilor, pe baza hotãrârii judecãtoresti prin care se atestã aceastã situatie.

(3) Urmãtoarele cheltuieli au deductibilitate limitatã:

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicatã asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordatã salariatilor pentru deplasãri în România si în strãinãtate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, în cazul în care contribuabilul realizeazã profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti.

Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordatã salariatilor, în cazul contribuabilului care realizeazã pierdere în exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de pânã la 2%, aplicatã asupra fondului de salarii realizat. Intrã sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzãtoare a unor activitãti sau unitãti aflate în administrarea contribuabililor: grãdinite, crese, servicii de sãnãtate acordate în cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de muncã pânã la internarea într-o unitate sanitarã, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cãmine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentând: transportul la si de la locul de muncã al salariatilor, cadouri în bani sau în naturã oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri în bani sau

în naturã acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihnã pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi în gospodãrie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;

d) perisabilitãtile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, împreunã cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

e) cheltuielile reprezentând tichetele de masã acordate de angajatori, în limita prevederilor legii anuale a bugetului de stat;

f) cheltuielile cu taxele si cotizatiile cãtre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele decât cele prevãzute la alin. (2) lit. g) si m);

g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, în limita prevãzutã la art. 22;

h) cheltuielile cu dobânda si diferentele de curs valutar, în limita prevãzutã la art. 23;

i) amortizarea, în limita prevãzutã la art. 24;

j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale,

în limita stabilitã potrivit legii;

k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sãnãtate, în limita stabilitã potrivit legii;

l) cheltuielile pentru functionarea, întretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate în localitatea unde se aflã sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzãtoare suprafetelor construite prevãzute de legea locuintei, care se majoreazã din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibilã trebuie recuperatã de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;

m) cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personalã a unei persoane fizice, folositã si în scop personal, deductibile în limita corespunzãtoare suprafetelor puse la dispozitia societãtii în baza contractelor încheiate între pãrti, în acest scop;

n) cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecãrei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

(4) Urmãtoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit plãtite în strãinãtate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursã în numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

b) amenzile, confiscãrile, majorãrile de întârziere si penalitãtile de întârziere datorate cãtre autoritãtile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalitãtile sau majorãrile datorate cãtre autoritãti strãine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România si/sau autoritãti strãine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorãrilor, al cãror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.

Amenzile, majorãrile de întârziere si penalitãtile de întârziere, datorate ca urmare a clauzelor prevãzute în contractele comerciale, altele decât cele încheiate cu autoritãtile, nu intrã sub incidenta prevederilor prezentei litere;

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsã din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adãugatã aferentã, dacã aceasta este datoratã potrivit prevederilor titlului VI;

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje în naturã, dacã valoarea acestora nu a fost impozitatã prin retinere la sursã;

e) cheltuielile fãcute în favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decât cele generate de plãti pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piatã pentru aceste bunuri sau servicii;

f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bazã un document justificativ, potrivit legii, prin care sã se facã dovada efectuãrii operatiunii sau intrãrii în gestiune, dupã caz, potrivit normelor;

g) cheltuielile înregistrate de societãtile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosintã al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizatã din folosinta acestuia, prevãzutã în contractul de societate sau asociere;

h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora;

i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile prevãzute la art. 20, cu exceptia celor prevãzute la art. 20 lit. d);

j) cheltuielile cu contributiile plãtite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

k) cheltuielile cu primele de asigurare plãtite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;

l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III;

m) cheltuielile cu serviciile de management, consultantã, asistentã sau alte prestãri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestãrii acestora în scopul desfãsurãrii activitãtii proprii si pentru care nu sunt încheiate contracte;

n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentând garantie bancarã pentru creditele utilizate în desfãsurarea activitãtii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidentã a creantelor incerte sau în litigiu neîncasate, pentru partea neacoperitã de provizion, potrivit art. 22 alin. (1) lit. c). În aceastã situatie, contribuabilii, care scot în evidentã clientii neîncasati, sunt obligati sã comunice în scris acestora scoaterea din evidentã a creantelor respective, în vederea recalculãrii profitului impozabil la persoana debitoare, dupã caz;

p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii.

Provizioane si rezerve

Art. 22. - (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:

a) rezerva legalã este deductibilã în limita unei cote de 5% aplicatã asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adaugã cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pânã ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si vãrsat sau din patrimoniu, dupã caz, potrivit legilor de organizare si functionare. În cazul în care aceasta este utilizatã pentru acoperirea pierderilor sau este distribuitã sub orice formã, reconstituirea ulterioarã a rezervei nu mai este deductibilã la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituitã de persoanele juridice care furnizeazã utilitãti societãtilor comerciale care se restructureazã, se reorganizeazã sau se privatizeazã poate fi folositã pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut în urma

procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;

b) provizioanele pentru garantii de bunã executie acordate clientilor;

c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, înregistrate de cãtre contribuabili, altele decât cele prevãzute la lit. d), f), g) si i), care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii:

1. sunt înregistrate dupã data de 1 ianuarie 2004;

2. sunt neîncasate într-o perioadã ce depãseste 270 de zile de la data scadentei;

3. nu sunt garantate de altã persoanã;

4. sunt datorate de o persoanã care nu este persoanã afiliatã contribuabilului;

5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;

d) provizioanele specifice, potrivit legilor de organizare si functionare, în cazul unei societãti comerciale bancare sau al unei alte institutii de credit autorizate, precum si pentru societãtile de credit ipotecar si societãtile de servicii financiare;

e) rezervele constituite de societãtile comerciale bancare sau alte institutii de credit autorizate, precum si de societãtile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare si functionare;

f) provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor Bãncii Nationale a României;

g) rezervele legale si provizioanele constituite de Banca Nationalã a României, în conformitate cu legislatia în vigoare;

h) rezervele tehnice constituite de societãtile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminueazã astfel încât nivelul acestora sã acopere partea de risc care rãmâne în sarcina asigurãtorului, dupã deducerea reasigurãrii;

i) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementãrilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;

j) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, înregistrate de cãtre contribuabili, altele decât cele prevãzute la lit. d), f), g) si i), care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii:

1. sunt înregistrate dupã data de 1 ianuarie 2007;

2. creanta este detinutã la o persoanã juridicã asupra cãreia este declaratã procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotãrârii judecãtoresti prin care se atestã aceastã situatie;

3. nu sunt garantate de altã persoanã;

4. sunt datorate de o persoanã care nu este persoanã afiliatã contribuabilului;

5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.

(2) Contribuabilii autorizati sã desfãsoare activitate în domeniul exploatãrii zãcãmintelor naturale sunt obligati sã înregistreze în evidenta contabilã si sã deducã provizoane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, pe toatã durata de functionare a exploatãrii zãcãmintelor naturale.

(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfãsoarã operatiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apã mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si anexelor, precum si pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicatã asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile înregistrate, pe toatã perioada exploatãrii petroliere.

(4) Regia Autonomã “Administratia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian” - ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenta dintre veniturile din exploatare realizate efectiv din activitatea de rutã aerianã si costurile efective ale activitãtii de rutã aerianã, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depãsesc tarifele stabilite anual de EUROCONTROL.

(5) Reducerea sau anularea oricãrui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusã se include în veniturile impozabile, indiferent dacã reducerea sau anularea este datoratã modificãrii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei cãtre participanti sub orice formã, lichidãrii, divizãrii, fuziunii contribuabilului sau oricãrui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplicã dacã un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervã în legãturã cu o divizare sau fuziune, reglementãrile acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervã.

(6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale si rezerve reprezentând facilitãti fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeazã impozitul pe profit si se stabilesc dobânzi si penalitãti de întârziere, de la data aplicãrii facilitãtii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitãrii rezervele de influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitãtilor în valutã, constituite potrivit legii, înregistrate de societãti comerciale bancare, persoane juridice române si sucursalele bãncilor strãine, care îsi desfãsoarã activitatea în România.

(7) În întelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se întelege si majorarea unui provizion sau a unei rezerve.

Cheltuieli cu dobânzile si diferente de curs valutar

Art. 23. - (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu. Gradul de îndatorare a capitalului se determinã ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului si sfârsitul perioadei pentru care se determinã impozitul pe profit. Prin capitalul împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile, în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât trei.

(2) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu inclusiv, cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netã din diferentele de curs valutar sunt deductibile pânã la nivelul sumei veniturilor din dobânzi, plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netã din diferentele de curs valutar rãmase nedeductibile se reporteazã în perioada urmãtoare, în aceleasi conditii, pânã la deductibilitatea integralã a acestora.

(3) În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depãsesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratatã ca o cheltuialã cu dobânda, potrivit alin. (1) si (2), deductibilitatea acestei diferente fiind supusã limitãrilor prevãzute în aceste alineate. Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteazã potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.

(4) Dobânzile si pierderile din diferente de curs valutar, în legãturã cu împrumuturile obtinute direct sau indirect de la bãnci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate în norme, si cele care sunt garantate de stat nu intrã sub incidenta prevederilor prezentului articol.

(5) În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entitãti, cu exceptia societãtilor comerciale bancare române sau strãine, sucursalelor bãncilor strãine, cooperativelor de credit, a societãtilor de leasing pentru operatiuni de leasing, a societãtilor de credit ipotecar si a persoanelor juridice care acordã credite potrivit legii, dobânzile deductibile sunt limitate la:

a) nivelul ratei dobânzilor de referintã a Bãncii Nationale a României, corespunzãtoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei, si

b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valutã. Acest nivel al ratei dobânzii se aplicã la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valutã se va actualiza prin hotãrâre a Guvernului.

(6) Limita prevãzutã la alin. (5) se aplicã separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).

(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplicã societãtilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor bãncilor strãine care îsi desfãsoarã activitatea în România, societãtilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societãtilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.

(8) În cazul unei persoane juridice strãine care îsi desfãsoarã activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplicã prin luarea în considerare a capitalului propriu.

Amortizarea fiscalã

Art. 24. - (1) Cheltuielile aferente achizitionãrii, producerii, construirii, asamblãrii, instalãrii sau îmbunãtãtirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereazã din punct de vedere fiscal prin deducerea

amortizãrii potrivit prevederilor prezentului articol.

(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporalã care îndeplineste cumulativ urmãtoarele conditii:

a) este detinut si utilizat în productia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii pentru a fi închiriat tertilor sau în scopuri administrative;

b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilitã prin hotãrâre a Guvernului;

c) are o duratã normalã de utilizare mai mare de un an.

Pentru imobilizãrile corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formeazã un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizãrii se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intrã în structura unui activ corporal, a cãror duratã normalã de utilizare diferã de cea a activului rezultat, amortizarea se determinã pentru fiecare componentã în parte.

(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;

b) mijloacele fixe puse în functiune partial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporalã; acestea se cuprind în grupele în care urmeazã a se înregistra, la valoarea rezultatã prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

c) investitiile efectuate pentru descopertã în vederea valorificãrii de substante minerale utile, precum si pentru lucrãrile de deschidere si pregãtire a extractiei în subteran si la suprafatã;

d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunãtãtirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor apartinând domeniului public, precum si în dezvoltãri si modernizãri ale bunurilor aflate în proprietate publicã;

f) amenajãrile de terenuri.

(4) Nu reprezintã active amortizabile:

a) terenurile, inclusiv cele împãdurite;

b) tablourile si operele de artã;

c) fondul comercial;

d) lacurile, bãltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;

e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;

f) orice mijloc fix care nu îsi pierde valoarea în timp datoritã folosirii, potrivit normelor;

g) casele de odihnã proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazierã, altele decât cele utilizate în scopul realizãrii veniturilor.

(5) Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se întelege:

a) costul de achizite, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;

b) costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de cãtre contribuabil;

c) valoarea de piatã, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit.

(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determinã conform urmãtoarelor reguli:

a) în cazul constructiilor, se aplicã metoda de amortizare liniarã;

b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniarã, degresivã sau acceleratã;

c) în cazul oricãrui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniarã sau degresivã.

(7) În cazul metodei de amortizare liniarã, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniarã la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil.

Cota de amortizare liniarã se calculeazã raportând numãrul 100 la durata normalã de utilizare a mijlocului fix.

(8) În cazul metodei de amortizare degresivã, amortizarea se calculeazã prin multiplicarea cotelor de amortizare liniarã cu unul dintre coeficientii urmãtori:

a) 1,5, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 si 5 ani;

b) 2,0, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 si 10 ani;

c) 2,5, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

(9) În cazul metodei de amortizare acceleratã, amortizarea se calculeazã dupã cum urmeazã:

a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depãsi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;

b) pentru urmãtorii ani de utilizare, amortizarea se calculeazã prin raportarea valorii rãmase de amortizare a mijlocului fix la durata normalã de utilizare rãmasã a acestuia.

(10) Cheltuielile aferente achizitionãrii de brevete, drepturi de autor, licente, mãrci de comert sau fabricã si alte valori similare se recupereazã prin intermediul deducerilor de amortizare liniarã pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupã caz. Cheltuielile aferente achizitionãrii sau producerii programelor informatice se recupereazã prin intermediul deducerilor de amortizare liniarã pe o perioadã de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza metoda de amortizare degresivã sau acceleratã.

(11) Amortizarea fiscalã se calculeazã dupã cum urmeazã:

a) începând cu luna urmãtoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în functiune;

b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normalã de utilizare, pe durata normalã de utilizare rãmasã sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, dupã caz;

c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normalã de utilizare, dupã caz;

d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadã de 10 ani;

e) amortizarea clãdirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie în solutie prin sonde, carierelor, exploatãrilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractivã de petrol, a cãror duratã de folosire este limitatã de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizãri dupã epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descopertã se calculeazã pe unitate de produs, în functie de rezerva exploatabilã de substantã mineralã utilã.

Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeazã:

1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descopertã;

2. din 10 în 10 ani la saline;

f) mijloacele de transport pot fi amortizate si în functie de numãrul de kilometri sau numãrul de ore de functionare prevãzut în cãrtile tehnice, pentru cele achizitionate dupã data de 1 ianuarie 2004;

g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibilã fiscal pânã la nivelul corespunzãtor suprafetei construite prevãzute de legea locuintei;

h) numai pentru autoturismele folosite în conditiile prevãzute la art. 21 alin. (3) lit. n).

(12) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de inventie amortizabile, destinate activitãtilor pentru care acestia sunt autorizati si care nu aplicã regimul de amortizare acceleratã, pot deduce cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii în functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie.

Valoarea rãmasã de recuperat pe durata normalã de utilizare se determinã dupã scãderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%. Pentru achizitiile de animale si plantatii, deducerea de 20% se acordã astfel:

a) pentru animale, la data achizitiei;

b) pentru plantatii, la data receptiei finale de înfiintare a plantatiei.

Intrã sub incidenta prezentului alineat si mijloacele fixe achizitionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauzã definitivã de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractulului de leasing financiar. Contribuabilii care beneficiazã de facilitãtile prevãzute la prezentul alineat au obligatia sã pãstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioadã egalã cu jumãtate din durata lor normalã de utilizare.

(13) Pentru investitiile realizate în parcurile industriale pânã la data de 31 decembrie 2006 se acordã o deducere suplimentarã din profitul impozabil, în cotã de 20% din valoarea investitiilor în constructii sau a reabilitãrilor de constructii, infrastructurã internã si de conexiune la reteaua publicã de utilitãti, tinând seama de prevederile legale în vigoare privind clasificarea si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiazã de facilitãtile prevãzute la alin. (12) nu pot beneficia de facilitãtile prevãzute în prezentul alineat.

(14) Cheltuielile aferente localizãrii, explorãrii, dezvoltãrii sau oricãrei activitãti pregãtitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recupereazã în rate egale pe o perioadã de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achizitionãrii oricãrui drept de exploatare a resurselor naturale se recupereazã pe mãsurã ce resursele naturale sunt exploatate, proportional cu valoarea recuperatã raportatã la valoarea totalã estimatã a resurselor.

(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determinã fãrã a lua în calcul amortizarea contabilã si orice reevaluare contabilã a acestora. Câstigurile sau pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeazã pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintã valoarea fiscalã de intrare a mijloacelor fixe, diminuatã cu amortizarea fiscalã. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilã evidentiatã în sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeazã în baza valorii rãmase neamortizate, folosind metodele de amortizare aplicate pânã la aceastã datã.

(16) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncã si bolilor profesionale, precum si înfiintãrii si functionãrii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

(17) În cazul unei imobilizãri corporale cu o valoare de intrare mai micã decât limita stabilitã prin hotârâre a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizãrii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

(18) Cheltuielile aferente achizitionãrii sau producerii de containere sau ambalaje, care circulã între contribuabil si clienti, se recupereazã prin deduceri de amortizare, prin metoda liniarã, pe durata normalã de utilizare stabilitã de contribuabilul care îsi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.

(19) Ministerul Finantelor Publice elaboreazã normele privind clasificatia si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

(20) Regia Autonomã “Administratia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA efectueazã anual actualizarea valorii rãmase neamortizate a mijloacelor fixe si imobilizãrilor necorporale înscrise în bilantul anului fiscal cu indicele de inflatie al anului precedent, comunicat de Institutul National de Statisticã. Valoarea activelor corporale si necorporale, achizitionate în cursul anului fiscal, va fi actualizatã în functie de modificarea indicelui de inflatie din perioada cuprinsã între luna în care acestea au fost achizitionate si sfârsitul anului fiscal. Valoarea activelor si a patrimoniului propriu al Regiei Autonome “Administratia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian” - ROMATSA se majoreazã cu diferentele rezultate din reevaluarea anualã. Amortizarea capitalului Regiei Autonome “Administratia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian” - ROMATSA, angajat si imobilizat în active corporale si necorporale, se stabileste prin metoda liniarã. Valoarea rãmasã neamortizatã, aferentã mijloacelor fixe ale Regiei Autonome “Administratia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian” - ROMATSA, scoase din functiune înainte de împlinirea duratei normale de utilizare, diminuatã cu sumele rezultate din valorificare, se înregistreazã în cheltuielile de exploatare si este deductibilã din punct de vedere fiscal.

(21) Pentru titularii de acorduri petroliere si subcontractantii acestora, care desfãsoarã operatiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apã de peste 100 metri, se calculeazã amortizarea imobilizãrilor corporale si necorporale aferente operatiunilor petroliere, a cãror duratã de folosire este limitatã de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în functie de rezerva exploatabilã de substantã mineralã utilã, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investitiilor în curs, imobilizãrilor corporale si necorporale efectuate pentru operatiunile petroliere vor fi reflectate în contabilitate atât în lei, cât si în euro; aceste cheltuieli, înregistrate în contabilitate în lei, vor fi reevaluate la sfârsitul fiecãrui exercitiu financiar pe baza valorilor înregistrate în contabilitate în euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Nationalã a României pentru ultima zi a fiecãrui exercitiu financiar.

(22) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, nu se aplicã la calculul profitului impozabil, cu exceptia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) si ale art. 8 din aceeasi lege.

Contracte de leasing

Art. 25. - (1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operational, locatorul are aceastã calitate.

Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de cãtre utilizator, în cazul leasingului financiar, si de cãtre locator, în cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.

(2) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operational locatarul deduce chiria (rata de leasing).

Pierderi fiscale

Art. 26. - (1) Pierderea anualã, stabilitã prin declaratia de impozit pe profit, se recupereazã din profiturile impozabile obtinute în urmãtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrãrii acestora, la fiecare termen de platã a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrãrii acestora.

(2) Pierderea fiscalã înregistratã de contribuabilii care îsi înceteazã existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereazã de cãtre contribuabilii nou-înfiintati sau de cãtre cei care preiau patrimoniul societãtii absorbite, dupã caz.

(3) În cazul persoanelor juridice strãine, prevederile alin. (1) se aplicã luându-se în considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.

(4) Contribuabilii care au fost obligati la plata unui impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscalã, intrã sub incidenta prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceastã pierdere se recupereazã pe perioada cuprinsã între data înregistrãrii pierderii fiscale si limita celor 5 ani.

Reorganizãri, lichidãri si alte transferuri de active si titluri de participare

Art. 27. - (1) În cazul contributiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceastã persoanã juridicã se aplicã urmãtoarele reguli:

a) contributiile nu sunt transferuri impozabile în întelesul prevederilor prezentului titlu si al prevederilor titlului III;

b) valoarea fiscalã a activelor primite de persoana juridicã este egalã cu valoarea fiscalã a acelor active la persoana care contribuie cu activul;

c) valoarea fiscalã a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egalã cu valoarea fiscalã a activelor aduse drept contributie de cãtre persoana respectivã.

(2) Distribuirea de active de cãtre o persoanã juridicã românã cãtre participantii sãi, fie sub formã de dividend, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateazã ca transfer impozabil, exceptându-se cazurile prevãzute la alin. (3).

(3) Prevederile prezentului articol se aplicã urmãtoarelor operatiuni de reorganizare, dacã acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscalã sau evitarea plãtii impozitelor:

a) fuziunea între douã sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participantii la oricare persoanã juridicã care fuzioneazã primesc titluri de participare la persoana juridicã succesoare;

b) divizarea unei persoane juridice române în douã sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participantii la persoana juridicã initialã beneficiazã de o distribuire proportionalã a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;

c) achizitionarea de cãtre o persoanã juridicã românã a tuturor activelor si pasivelor apartinând uneia sau mai multor activitãti economice ale altei persoane juridice române, numai în schimbul unor titluri de participare;

d) achizitionarea de cãtre o persoanã juridicã românã a minimum 50% din titlurile de participare la altã persoanã juridicã românã, în schimbul unor titluri de participare la persoana juridicã achizitoare si, dacã este cazul, a unei plãti în numerar care nu depãseste 10% din valoarea nominalã a titlurilor de participare emise în schimb.

(4) În cazul operatiunilor de reorganizare prevãzute la alin. (3) se aplicã urmãtoarele reguli:

a) transferul activelor si pasivelor nu se trateazã ca un transfer impozabil în întelesul prezentului titlu;

b) schimbul unor titluri de participare detinute la o persoanã juridicã românã cu titluri de participare la o altã persoanã juridicã românã nu se trateazã ca transfer impozabil în întelesul prezentului titlu si al titlului III;

c) distribuirea de titluri de participare în legãturã cu divizarea unei persoane juridice române nu se trateazã ca dividend;

d) valoarea fiscalã a unui activ sau pasiv, asa cum este prevãzut la lit. a), este egalã, pentru persoana care primeste un astfel de activ, cu valoarea fiscalã pe care respectivul activ a avut-o la persoana care l-a transferat;

e) amortizarea fiscalã pentru orice activ prevãzut la lit. a) se determinã în continuare în conformitate cu regulile prevãzute la art. 24, care s-ar fi aplicat de persoana care a transferat activul, dacã transferul nu ar fi avut loc;

f) transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se considerã o reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 22 alin. (5), dacã un alt contribuabil le preia si le mentine la valoarea avutã înainte de transfer;

g) valoarea fiscalã a titlurilor de participare prevãzute la lit. b), care sunt primite de o persoanã, trebuie sã fie egalã cu valoarea fiscalã a titlurilor de participare care sunt transferate de cãtre aceastã persoanã;

h) valoarea fiscalã a titlurilor de participare prevãzute la lit. c), care au fost detinute înainte de a fi distribuite, se alocã între aceste titluri de participare si titlurile de participare distribuite, proportional cu pretul de piatã al titlurilor de participare, imediat dupã distribuire.

(5) Dacã o persoanã juridicã românã detine peste 25% din titlurile de participare la o altã persoanã juridicã românã care transferã active si pasive cãtre prima persoanã juridicã, printr-o operatiune prevãzutã la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se considerã transfer impozabil.

(6) Dupã data la care România aderã la Uniunea Europeanã, prevederile prezentului articol se aplicã persoanelor juridice strãine care sunt rezidente în oricare stat membru al Uniunii Europene. În acest caz transferul de active si pasive nu se considerã a fi transfer impozabil dacã sunt îndeplinite oricare din urmãtoarele conditii:

a) activele si pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent în România si continuã sã fie utilizate pentru a genera profit impozabil în România;

b) activele si pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent al persoanei care transferã activele si pasivele, situat în afara României.

Prin derogare de la prevederile alin. (4) lit. f), transferul unui provizion sau al unei rezerve se considerã a fi o reducere impozabilã a provizionului ori a rezervei respective, dacã provizionul sau rezerva provine de la un sediu permanent, situat în afara României.

(7) În întelesul prezentului articol, valoarea fiscalã a unui activ, a unui pasiv sau a unui titlu de participare este valoarea utilizatã pentru calculul amortizãrii si al câstigului sau pierderii, în întelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit.

Asocieri fãrã personalitate juridicã

Art. 28. - (1) În cazul unei asocieri fãrã personalitate juridicã, veniturile si cheltuielile înregistrate se atribuie fiecãrui asociat, corespunzãtor cotei de participare în asociere.

(2) Orice asociere fãrã personalitate juridicã dintre persoane juridice strãine, care îsi desfãsoarã activitatea în România, trebuie sã desemneze una din pãrti care sã îndeplineascã obligatiile ce îi revin fiecãrui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnatã este responsabilã pentru:

a) înregistrarea asocierii la autoritatea fiscalã competentã, înainte ca aceasta sã înceapã sã desfãsoare activitate;

b) conducerea evidentelor contabile ale asocierii;

c) plata impozitului în numele asociatilor, conform art. 34 alin. (1);

d) depunerea unei declaratii fiscale trimestriale la autoritatea fiscalã competentã, care sã continã informatii cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care este atribuibilã fiecãrui asociat, precum si impozitul care a fost plãtit la buget în numele fiecãrui asociat;

e) furnizarea de informatii în scris, cãtre fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care îi este atribuibilã acestuia, precum si la impozitul care a fost plãtit la buget în numele acestui asociat.

(3) Într-o asociere fãrã personalitate juridicã cu o persoanã juridicã românã, persoana juridicã românã trebuie sã îndeplineascã obligatiile ce îi revin fiecãrui asociat, potrivit prezentului titlu.

CAPITOLUL III

Aspecte fiscale internationale

Veniturile unui sediu permanent

Art. 29. - (1) Persoanele juridice strãine care desfãsoarã activitate prin intermediul unui sediu permanent în România au obligatia de a plãti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.

(2) Profitul impozabil se determinã în conformitate cu regulile stabilite în capitolul II al prezentului titlu, în urmãtoarele conditii:

a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ în veniturile impozabile;

b) numai cheltuielile efectuate în scopul obtinerii acestor venituri se includ în cheltuielile deductibile;

c) cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare, indiferent de locul în care s-au efectuat, decontate de persoana juridicã strãinã si înregistrate de sediul permanent, sunt deductibile în limita a 10% din veniturile salariale ale angajatilor sediului permanent.

(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determinã prin tratarea sediului permanent ca persoanã separatã si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piatã al unui transfer fãcut între persoana juridicã strãinã si sediul sãu permanent.

(4) Înainte de a desfãsura activitate printr-un sediu permanent în România, reprezentantul legal al persoanei juridice strãine prevãzute la alin. (1) trebuie sã înregistreze sediul permanent la autoritatea fiscalã competentã.

Venituri obtinute de persoanele juridice strãine din proprietãti imobiliare si din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare

Art. 30. - (1) Persoanele juridice strãine care obtin venituri din proprietãti imobiliare situate în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã românã au obligatia de a plãti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

(2) Veniturile din proprietãtile imobiliare situate în România includ urmãtoarele:

a) veniturile din închirierea sau cedarea folosintei proprietãtii imobiliare situate în România;

b) câstigul din vânzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricãror drepturi legate de proprietatea imobiliarã situatã în România;

c) câstigul din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã, dacã minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietãti imobiliare situate în România;

d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate în România, inclusiv câstigul din vânzarea-cesionarea oricãrui drept aferent acestor resurse naturale.

(3) Orice persoanã juridicã strãinã care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliarã situatã în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã românã are obligatia de a plãti impozit pe profit, potrivit art. 34, si de a depune declaratii de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoanã juridicã strãinã poate desemna un reprezentant fiscal pentru a îndeplini aceste obligatii.

(4) Orice persoanã juridicã românã sau persoanã juridicã strãinã cu sediul permanent în România, care plãteste veniturile prevãzute la alin. (1), cãtre o persoanã juridicã strãinã, are obligatia de a retine impozitul calculat din veniturile plãtite si de a vira impozitul retinut la bugetul de stat.

(5) În cazul câstigurilor prevãzute la art. 33, rezultate din vânzarea-cesionarea proprietãtilor imobiliare sau ale titlurilor de participare, impozitul care trebuie retinut se stabileste prin aplicarea unei cote de impozitare de 10% la câstigul rezultat din aceastã vânzare-cesionare. Prevederile prezentului alineat se aplicã numai în cazul în care plãtitorul de venituri obtine de la contribuabil justificarea corespunzãtoare privind aplicarea prevederilor art. 33.

(6) Prevederile art. 119 se aplicã oricãrei persoane care are obligatia sã retinã impozit, în conformitate cu prezentul articol.

Credit fiscal

Art. 31. - (1) Dacã o persoanã juridicã românã obtine venituri dintr-un stat strãin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursã si veniturile sunt impozitate atât în România cât si în statul strãin, atunci impozitul plãtit cãtre statul strãin, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o altã persoanã, se deduce din impozitul pe profit ce se determinã potrivit prevederilor prezentului titlu.

(2) Deducerea pentru impozitele plãtite cãtre un stat strãin într-un an fiscal nu poate depãsi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevãzute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obtinut în statul strãin, determinat în conformitate cu regulile prevãzute în prezentul titlu sau la venitul obtinut din statul strãin.

(3) Impozitul plãtit unui stat strãin este dedus, numai dacã persoana juridicã românã prezintã documentatia corespunzãtoare, conform prevederilor legale, din care sã rezulte faptul cã impozitul a fost plãtit statului strãin.

(4) Contribuabilii care efectueazã sponsorizãri si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea si legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele conditii:

a) sunt în limita a 3% din cifra de afaceri;

b) nu depãsesc mai mult de 20%, din impozitul pe profit datorat.

(5) În limitele respective se încadreazã si: cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul constructiei de localuri, dotãrilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantãrii programelor de formare continuã a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, burse de specializare, participarea la congrese internationale.

Pierderi fiscale externe

Art. 32. - (1) Orice pierdere realizatã printr-un sediu permanent din strãinãtate este deductibilã doar din veniturile obtinute din strãinãtate.

(2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strãinãtate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursã de venit. Pierderile neacoperite se reporteazã si se recupereazã în urmãtorii 5 ani fiscali consecutivi.

CAPITOLUL IV

Reguli speciale aplicabile vânzãrii-cesionãrii proprietãtilor imobiliare si titlurilor de participare

Reguli speciale aplicabile vânzãrii cesionãrii proprietãtilor imobiliare si titlurilor de participare

Art. 33. - (1) Prevederile prezentului articol se aplicã persoanelor juridice române si strãine - care vând-cesioneazã proprietãti imobiliare situate în România sau titluri de participare detinute la o persoanã juridicã românã.

(2) Dacã câstigurile rezultate din vânzarea-cesionarea proprietãtilor imobiliare situate în România si a titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã românã depãsesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vânzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei cote de 10% la diferenta rezultatã.

(3) Pierderea rezultatã din vânzarea-cesionarea proprietãtilor imobiliare situate în România si a titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã românã se recupereazã din profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi naturã, în urmãtorii 5 ani fiscali consecutivi.

(4) Câstigul rezultat din vânzarea-cesionarea proprietãtilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta pozitivã între:

a) valoarea realizatã din vânzarea-cesionarea unor asemenea proprietãti imobiliare sau titluri de participare; si

b) valoarea fiscalã a unor asemenea proprietãti imobiliare sau titluri de participare.

(5) Pierderea rezultatã dintr-o vânzare-cesionare a proprietãtilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta negativã între:

a) valoarea realizatã din vânzare-cesionare a unor asemenea proprietãti imobiliare sau titluri de participare; si

b) valoarea fiscalã a unor asemenea proprietãti imobiliare sau titluri de participare.

(6) În întelesul prevederilor alin. (4) si (5), valoarea realizatã din vânzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume plãtite, aferente vânzãrii-cesionãrii.

(7) Valoarea fiscalã pentru proprietãtile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileste dupã cum urmeazã:

a) în cazul proprietãtilor imobiliare, valoarea fiscalã este costul de cumpãrare, construire sau îmbunãtãtire a proprietãtii, redus cu amortizarea fiscalã aferentã unei astfel de proprietãti;

b) în cazul titlurilor de participare, valoarea fiscalã este costul de achizitie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume plãtite, aferente achizitionãrii unor astfel de titluri de participare.

(8) Prezentul articol se aplicã în cazul proprietãtilor imobiliare sau titlurilor de participare, numai dacã sunt îndeplinite urmãtoarele conditii:

a) contribuabilul a detinut proprietatea imobiliarã sau titlurile de participare pe o perioadã mai mare de doi ani;

b) persoana care achizitioneazã proprietatea imobiliarã sau titlurile de participare nu este persoanã afiliatã contribuabilului;

c) contribuabilul a achizitionat proprietatea imobiliarã sau titlurile de participare dupã 31 decembrie 2003.

CAPITOLUL V

Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Plata impozitului

Art. 34. - (1) Contribuabilii au obligatia de a plãti impozitul pe profit trimestrial, pânã la data de 25 inclusiv a primei luni urmãtoare trimestrului pentru care se calculeazã impozitul, dacã în prezentul articol nu este prevãzut altfel.

(2) Banca Nationalã a României, societãtile comerciale bancare, persoane juridice române, si sucursalele din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, au obligatia de a plãti impozitul pe profit lunar, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoarele celei pentru care se calculeazã impozitul, dacã în prezentul articol nu este prevãzut altfel.

(3) Organizatiile nonprofit au obligatia de a plãti impozitul pe profit anual, pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru care se calculeazã impozitul.

(4) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomiculturã si viticulturã au obligatia de a plãti impozitul pe profit anual, pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru care se calculeazã impozitul.

(5) În întelesul alin. (1) si (2), profitul impozabil si impozitul pe profit sunt calculate si înregistrate trimestrial, respectiv lunar, în cazul Bãncii Nationale a României, societãtilor comerciale bancare, persoane juridice române, si sucursalelor din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, cumulat de la începutul anului fiscal.

(6) Contribuabilii care efectueazã plãti trimestriale si, respectiv, lunare plãtesc pentru ultimul trimestru sau pentru luna decembrie, în cazul Bãncii Nationale a României, societãtilor comerciale bancare, persoane juridice române, si în cazul sucursalelor din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, o sumã egalã cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, respectiv o sumã egalã cu impozitul calculat si evidentiat pentru luna noiembrie a aceluiasi an fiscal, urmând ca plata finalã a impozitului pe profit pentru anul fiscal sã se facã pânã la data stabilitã ca termen limitã pentru depunerea situatiilor financiare ale contribuabilului.

(7) Contribuabilii care au definitivat pânã la data de 15 februarie închiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia anualã de impozit pe profit si plãtesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor.

(8) Persoanele juridice care înceteazã sã existe au obligatia sã depunã declaratia de impunere si sã plãteascã impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrãrii încetãrii existentei persoanei juridice la registrul comertului.

(9) Prevederile alin. (3), (4) si (7) se aplicã pentru impozitul pe profit datorat, începând cu anul fiscal 2004. Regularizarea impozitului pe profit aferent anului fiscal 2003 se realizeazã, potrivit legislatiei în vigoare, pânã la data de 31 decembrie 2003.

(10) Obligatiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Ca exceptie, impozitul pe profit, dobânzile/majorãrile de întârziere si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si cele datorate de societãtile comerciale în care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari sunt venituri ale bugetelor locale respective.

Depunerea declaratiilor de impozit pe profit

Art. 35. - (1) Contribuabilii au obligatia sã depunã o declaratie anualã de impozit pe profit, pânã la termenul prevãzut pentru depunerea situatiilor financiare, cu exceptia contribuabililor prevãzuti la art. 34 alin. (3), (4) si (7), care depun declaratia anualã de impozit pe profit pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor. În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere pânã la termenul de platã al impozitului pe profit, inclusiv.

(2) O datã cu declaratia de impozit pe profit anualã, contribuabilii au obligatia sã depunã si o declaratie privind plãtile si angajamentele de platã cãtre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecãrei plãti, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind în aceastã declaratie sumele angajate sau plãtite pentru bunurile importate sau pentru transportul international.

(3) Contribuabilii sunt rãspunzãtori pentru calculul impozitului pe profit.

CAPITOLUL VI

Retinerea impozitului pe dividende

Retinerea impozitului pe dividende

Art. 36. - (1) O persoanã juridicã românã care plãteste dividende cãtre o persoanã juridicã românã are obligatia sã retinã si sã verse impozitul pe dividende retinut cãtre bugetul de stat, asa cum se prevede în prezentul articol.

(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plãtit cãtre o persoanã juridicã românã.

(3) Impozitul care trebuie retinut se plãteste la bugetul de stat pânã la data de 20 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care se plãteste dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plãtite pânã la sfârsitul anului în care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plãteste pânã la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplicã în cazul dividendelor plãtite de o persoanã juridicã românã unei alte persoane juridice române, dacã beneficiarul dividendelor detine minimum 25% din titlurile de participare ale acestuia la data plãtii dividendelor, pe o perioadã de 2 ani împliniti pânã la data plãtii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplicã dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã.

(5) Prevederile prezentului articol nu se aplicã în cazul dividendelor care sunt plãtite unui nerezident si care fac obiectul prevederilor titlului V.

CAPITOLUL VII

Dispozitii tranzitorii si finale

Pierderi fiscale din perioadele de scutire

Art. 37. - Orice pierdere fiscalã netã care apare în perioada în care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperatã din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 26.

Pierderea fiscalã netã este diferenta dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire si profitul impozabil total în aceeasi perioadã.

Dispozitii tranzitorii

Art. 38. - (1) În cazul persoanelor juridice care au obtinut, înainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor în zona defavorizatã, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplicã în continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.

(2) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii înainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitãti persoanelor care domicilieazã sau lucreazã în unele localitãti din Muntii Apuseni si în Rezervatia Biosferei “Delta Dunãrii”, republicatã, cu modificãrile ulterioare, si care continuã investitiile conform ordonantei mentionate, beneficiazã în continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidentiate, fãcute cu investitiile respective, fãrã a depãsi data de 31 decembrie 2006.

(3) Contribuabilii care îsi desfãsoarã activitatea în zona liberã pe bazã de licentã si care pânã la data de 1 iulie 2002 au realizat investitii în zona liberã, în active corporale amortizabile utilizate în industria prelucrãtoare, în valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit, în continuare, pânã la data de 30 iunie 2007. Dispozitiile prezentului alineat nu se mai aplicã în situatia în care survin modificãri în structura actionariatului contribuabilului. În întelesul prezentului alineat, modificare de actionariat în cazul societãtilor cotate se considerã a fi o modificare a actionariatului, în proportie de mai mult de 25% din actiuni, pe parcursul unui an calendaristic.

(4) Cu exceptia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activitãti desfãsurate pe bazã de licentã într-o zonã liberã au obligatia de a plãti impozit pe profit în cotã de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pânã la data de 31 decembrie 2004.

(5) Contribuabilii care beneficiazã de facilitãtile prevãzute la alin. (1)-(4) nu pot beneficia de amortizarea acceleratã sau de deducerea prevãzutã la art. 24 alin. (12).

(6) Unitãtile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specialã si încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 519/2002, cu modificãrile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit dacã minimum 75% din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc în vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini, utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de muncã protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplicã pânã la data de 31 decembrie 2006.

(7) Contribuabilii direct implicati în productia de filme cinematografice, înscrisi ca atare în Registrul cinematografic, beneficiazã, pânã la data de 31 decembrie 2006, de:

a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-pãrti din profitul brut reinvestit în domeniul cinematografiei;

b) reducerea impozitului pe profit în proportie de 20%, în cazul în care se creeazã noi locuri de muncã si se asigurã cresterea numãrului scriptic de angajati, cu cel putin 10% fatã de anul financiar precedent.

(8) Societatea Nationalã “Nuclearelectrica” - S.A. beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit pânã la data de 31 decembrie 2010, în conditiile în care profitul este utilizat exclusiv pentru finantarea lucrãrilor de investitii la obiectivul Centrala Nuclearoelectricã Cernavodã-Unitatea 2, potrivit legii.

(9) Societatea Comercialã “Automobile Dacia” - S.A. beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit pânã la data de 1 octombrie 2007.

(10) Societatea Comercialã “Sidex” - S.A. beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit pânã la data de 31 decembrie 2006.

(11) Compania Nationalã “Aeroportul International Bucuresti - Otopeni” - S.A. beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit pânã la data de 31 decembrie 2012.

(12) La calculul profitului impozabil, urmãtoarele venituri sunt neimpozabile pânã la data de 31 decembrie 2006:

a) veniturile realizate din activitãtile desfãsurate pentru obiectivul Centrala Nuclearoelectricã Cernavodã-Unitatea 2, pânã la punerea în functiune a acestuia;

b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadã de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicãrii si cuprinsi în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;

c) veniturile realizate din practicarea apiculturii.

(13) Pentru investitiile directe cu impact semnificativ în economie, realizate pânã la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o cotã suplimentarã de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeazã în luna în care se realizeazã investitia. În situatia în care se realizeazã pierdere fiscalã, aceasta se recupereazã potrivit dispozitiilor art. 26. Pentru investitiile realizate se poate calcula amortizare acceleratã, cu exceptia investitiilor în clãdiri.

Contribuabilii care beneficiazã de facilitãtile prevãzute la prezentul alineat nu pot aplica prevederile art. 24 alin. (12).

(14) Facilitãtile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative mentionte în prezentul articol, precum si cele care decurg din alte acte normative date în aplicarea acestora rãmân în vigoare pânã la termenele si în conditiile stipulate de acestea.

TITLUL III

Impozitul pe venit

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Contribuabili

Art. 39. - Urmãtoarele persoane datoreazã plata impozitului conform prezentului titlu si sunt numite în continuare contribuabili:

a) persoanele fizice rezidente;

b) persoanele fizice nerezidente care desfãsoarã o activitate independentã prin intermediul unui sediu permanent în România;

c) persoanele fizice nerezidente care desfãsoarã activitãti dependente în România;

d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevãzute la art. 95.

Sfera de cuprindere a impozitului

Art. 40. - (1) Impozitul prevãzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplicã urmãtoarelor venituri:

a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obtinute din orice sursã, atât din România, cât si din afara României;

b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevãzute la lit. a), numai veniturilor obtinute din România, care sunt impuse la nivelul fiecãrei surse din categoriile de venituri prevãzute la art. 41;

c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfãsoarã activitate independentã prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;

d) în cazul persoanelor fizice nerezidente care desfãsoarã activitate dependentã în România, venitului salarial net din aceastã activitate dependentã;

e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevãzute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevãzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.

(2) Persoanele fizice care îndeplinesc conditiile de rezidentã prevãzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursã, atât din România, cât si din afara României, începând cu al patrulea an fiscal.

Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

Art. 41. - Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmãtoarele:

a) venituri din activitãti independente, definite conform art. 47;

b) venituri din salarii, definite conform art. 56;

c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 65;

d) venituri din investitii, definite conform art. 69;

e) venituri din pensii, definite conform art. 72;

f) venituri din activitãti agricole, definite conform art. 75;

g) veniturile din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 79;

h) venituri din alte surse, definite conform art. 83.

Venituri neimpozabile

Art. 42. - În întelesul impozitului pe venit, urmãtoarele venituri nu sunt impozabile:

a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie specialã, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurãrilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi naturã primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporarã de muncã;

b) sumele încasate din asigurãri de orice fel reprezentând despãgubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia câstigurilor primite de la societãtile de asigurãri ca urmare a contractului de asigurare încheiat între pãrti, cu ocazia tragerilor de amortizare.

Nu sunt venituri impozabile despãgubirile în bani sau în naturã primite de cãtre o persoanã fizicã, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despãgubirile reprezentând daunele morale;

c) sumele primite drept despãgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitãtilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

d) pensiile pentru invalizii de rãzboi, orfanii, vãduvele/vãduvii de rãzboi, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decât pensiile plãtite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurãri sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat;

e) contravaloarea cupoanelor ce reprezintã bonuri de valoare care se acordã cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale în vigoare;

f) sumele sau bunurile primite sub formã de sponsorizare sau mecenat;

g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câstigurile din transferul titlurilor de valoare;

h) drepturile în bani si în naturã primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitãtilor de învãtãmânt din sectorul de apãrare nationalã, ordine publicã si sigurantã nationalã si civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;

i) bursele primite de persoanele care urmeazã orice formã de scolarizare sau perfectionare în cadru institutionalizat;

j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;

k) veniturile din agriculturã si silviculturã, cu exceptia celor prevãzute la art. 75;

l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitãtile desfãsurate în România în calitatea lor oficialã, în conditii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;

m) veniturile nete în valutã primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale României amplasate în strãinãtate, în conformitate cu legislatia în vigoare;

n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitãtile desfãsurate în România în calitatea lor oficialã, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sã fie confirmatã de Ministerul Afacerilor Externe;

o) veniturile primite de cetãteni strãini pentru activitatea de consultantã desfãsuratã în România, în conformitate cu acordurile de finantare nerambursabilã încheiate de România cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;

p) veniturile primite de cetãteni strãini pentru activitãti desfãsurate în România, în calitate de corespondenti de presã, cu conditia reciprocitãtii acordate cetãtenilor români pentru venituri din astfel de activitãti, si cu conditia ca pozitia acestor persoane sã fie confirmatã de Ministerul Afacerilor Externe;

q) sumele reprezentând diferenta de dobândã subventionatã pentru creditele primite în conformitate cu legislatia în vigoare;

r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, dacã subventiile sunt acordate în conformitate cu legislatia în vigoare;

s) veniturile reprezentând avantaje în bani si/sau în naturã primite de persoanele cu handicap, veteranii de rãzboi, invalizii si vãduvele de rãzboi, accidentatii de rãzboi în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, urmasii eroilor-martiri, rãnitilor, luptãtorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945;

t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice.

Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevãzuti în legislatia în materie, în vederea realizãrii obiectivelor de înaltã performantã:

- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice;

- calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupã valoricã, precum si la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive.

Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevãzuti de legislatia în materie, în vederea pregãtirii si participãrii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;

u) premiile si alte drepturi sub formã de cazare, masã, transport si alte asemenea, obtinute de elevi si studenti în cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti în cadrul competitiilor desfãsurate în România;

v) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Barem de impunere

Art. 43. - (1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul plãtilor anticipate, este prevãzut în urmãtorul tabel:

Venitul anual impozabil (lei)	Impozitul anual (lei)
pânã la 28.800.000	18%
28.800.001 - 69.600.000	5.184.000 + 23% pentru ceea ce depãseste suma de 28.800.000 lei
69.600.001 - 111.600.000	14.568.000 + 28% pentru ceea ce depãseste suma de 69.600.000 lei
111.600.001 - 156.000.000	26.328.000 + 34% pentru ceea ce depãseste suma de 111.600.000 lei
peste 156.000.000	41.424.000 + 40% pentru ceea ce depãseste suma de 156.000.000 lei

Baremul lunar pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii si pensii se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice, având ca bazã de calcul baremul anual de mai sus.

(2) Pentru anul 2004, impozitul anual se calculeazã prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual prevãzut la alin. (1), corectat, prin ordin al ministrului finantelor publice, cu rata inflatiei realizate pe anul 2004, diminuatã cu 1/2 din rata inflatiei prognozate pe acest an.

(3) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plãtilor anticipate cu titlu de impozit se stabileste luându-se în calcul 1/2 din rata inflatiei prognozate pentru anul respectiv, aplicatã la baremul de impunere construit pe baza ratei inflatiei realizate pe perioada ianuarie - octombrie si a prognozei pe lunile noiembrie - decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aprobã prin ordin al ministrului finantelor publice.

(4) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul annual global impozabil se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice, pe baza baremului annual prevãzut la alin. (3), corectat cu variatia ratei inflatiei realizate, fatã de cea prognozatã pe perioada impozabilã.

Perioada impozabilã

Art. 44. - (1) Perioada impozabilã este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), perioada impozabilã este inferioarã anului calendaristic, în situatia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

Deduceri personale

Art. 45. - (1) Persoanele fizice prevãzute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub formã de deducere personalã de bazã si deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare lunã a perioadei impozabile.

(2) Deducerea personalã de bazã, începând cu luna ianuarie 2004, este fixatã la suma de 2.000.000 lei pe lunã.

(3) Deducerea personalã suplimentarã pentru sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, aflati în întretinere este de 0,5 înmultit cu deducerea personalã de bazã.

(4) Contribuabilii mai beneficiazã de deduceri personale suplimentare, în functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate în întretinere, în afara sumelor rezultate din calculul prevãzut la alin. (2) si (3), astfel:

a) 1,0 înmultit cu deducerea personalã de bazã pentru invalizii de gradul I si persoanele cu handicap grav;

b) 0,5 înmultit cu deducerea personalã de bazã pentru invalizii de gradul II si persoanele cu handicap accentuat.

(5) Nu sunt considerate persoane aflate în întretinere acele persoane ale cãror venituri, impozabile si neimpozabile, depãsesc sumele reprezentând deduceri personale, conform alin. (3) si (4).

În cazul în care o persoanã este întretinutã de mai multi contribuabili, suma reprezentând deducerea personalã a acesteia se împarte în pãrti egale între contribuabili, exceptându-se cazul în care acestia se înteleg asupra unui alt mod de împãrtire a sumei. Copiii minori, în vârstã de pânã la 18 ani împliniti, ai contribuabilului sunt considerati întretinuti, iar suma reprezentând deducerea personalã suplimentarã se acordã pentru persoanele aflate în întretinerea contribuabilului, pentru acea perioadã impozabilã din anul fiscal în care acestea au fost întretinute. Perioada se rotunjeste la luni întregi în favoarea contribuabilului.

(6) Nu sunt considerate persoane aflate în întretinere:

a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice în suprafatã de peste 10.000 m2 în zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m2 în zonele montane;

b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri si/sau în sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafatã.

(7) La stabilirea veniturilor realizate de persoanele fizice aflate în întretinere, potrivit alin. (5), se va avea în vedere si venitul determinat potrivit legislatiei privind venitul minim garantat.

(8) Sunt considerati alti membri de familie, potrivit alin. (3), rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pânã la gradul al doilea inclusiv.

(9) Deducerile personale prevãzute la alin. (2), (3) si (4) se însumeazã. Suma deducerilor personale admisã pentru calculul impozitului nu poate depãsi de 3 ori deducerea personalã de bazã si se acordã în limita venitului realizat.

(10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se acordã personalului trimis în misiune permanentã în strãinãtate, potrivit legii.

Actualizarea deducerilor personale si a sumelor fixe

Art. 46. - (1) Deducerea personalã de bazã lunarã, precum si celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc potrivit procedurii prevãzute la art. 45.

(2) Începând cu anul fiscal 2004, sumele fixe exprimate în lei, altele decât deducerea personalã de bazã, se stabilesc potrivit procedurii prevãzute la art. 43 alin. (3).

(3) Sumele fixe se aprobã prin ordin al ministrului finantelor publice.

(4) Sumele si transele de venituri impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul cã fractiunile sub 100.000 lei se majoreazã la 100.000 lei.

CAPITOLUL II

Venituri din activitãti independente

Definirea veniturilor din activitãti independente

Art. 47. - (1) Veniturile din activitãti independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectualã, realizate în mod individual si/sau într-o formã de asociere, inclusiv din activitãti adiacente.

(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestãri de servicii, altele decât cele prevãzute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.

(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfãsurate în mod independent, în conditiile legii.

(4) Veniturile din valorificarea sub orice formã a drepturilor de proprietate intelectualã provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, mãrci de fabricã si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

Venituri neimpozabile

Art. 48. - (1) Nu sunt venituri impozabile:

a) veniturile obtinute prin aplicarea efectivã în tarã de cãtre titular sau, dupã caz, de cãtre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, dupã caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicãrii si cuprinsi în perioada de valabilitate a brevetului;

b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.

(2) De prevederile alin. (1) beneficiazã persoanele fizice care exploateazã inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.

Reguli generale de stabilire a venitului net din activitãti independente determinat pe baza contabilitãtii în partidã simplã

Art. 49. - (1) Venitul net din activitãti independente se determinã ca diferentã între venitul brut si cheltuielile aferente realizãrii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã, cu exceptia prevederilor art. 50 si 51.

(2) Venitul brut cuprinde:

a) sumele încasate si echivalentul în lei al veniturilor în naturã din desfãsurarea activitãtii;

b) veniturile sub formã de dobânzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate în legãturã cu o activitate independentã;

c) câstigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate într-o activitate independentã, inclusiv contravaloarea bunurilor rãmase dupã încetarea definitivã a activitãtii;

d) veniturile din angajamentul de a nu desfãsura o activitate independentã sau de a nu concura cu o altã persoanã;

e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de platã apãrute în legãturã cu o activitate independentã.

(3) Nu sunt considerate venituri brute:

a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în naturã fãcute la începerea unei activitãti sau în cursul desfãsurãrii acesteia;

b) sumele primite sub formã de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

c) sumele primite ca despãgubiri;

d) sumele sau bunurile primite sub formã de sponsorizãri, mecenat sau donatii.

(4) Conditiile generale pe care trebuie sã le îndeplineascã cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:

a) sã fie efectuate în cadrul activitãtilor desfãsurate în scopul realizãrii venitului, justificate prin documente;

b) sã fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul cãruia au fost plãtite;

c) sã respecte regulie privind amortizarea, prevãzute în titlul II;

d) cheltuielile cu primele de asigurare sã fie efectuate pentru:

1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;

2. activele ce servesc ca garantie bancarã pentru creditele utilizate în desfãsurarea activitãtii pentru care este autorizat contribuabilul;

3. boli profesionale, risc profesional si accidente de muncã;

4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu,

cu conditia impozitãrii sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plãtii de cãtre suportator.

(5) Urmãtoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

a) cheltuielile de sponsorizare si mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinatã conform alin. (6);

b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinatã conform alin. (6);

c) suma cheltuielilor cu indemnizatia primitã pe perioada delegãrii si detasãrii în altã localitate, în tarã si în strãinãtate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

d) cheltuielile sociale, în limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pânã la 2% la fondul de salarii realizat anual;

e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevãzute de actele normative în materie;

f) cheltuielile reprezentând tichetele de masã acordate de angajatori, potrivit legii;

g) contributiile efectuate în numele angajatilor la scheme facultative de pensii ocupationale, în conformitate cu legislatia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual, pentru o persoanã;

h) prima de asigurare pentru asigurãrile private de sãnãtate, în limita stabilitã potrivit legii;

i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentã, cât si în scopul personal al contribuabilului sau asociatilor, sunt deductibile numai pentru partea de cheltuialã care este aferentã activitãtii independente;

j) cheltuielile reprezentând contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, potrivit legii;

k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice si juridice utilizate în desfãsurarea activitãtii, pe baza contractului încheiat între pãrti, în limita nivelului dobânzii de referintã a Bãncii Nationale a României;

l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societãtile de leasing.

(6) Baza de calcul se determinã ca diferentã dintre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat si cheltuielile de protocol.

(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:

a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

b) cheltuielile corespunzãtoare veniturilor neimpozabile ale cãror surse se aflã pe teritoriul României sau în strãinãtate;

c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în strãinãtate;

d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevãzute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);

e) donatii de orice fel;

f) amenzile, confiscãrile, dobânzile, penalitãtile de întârziere si penalitãtile datorate autoritãtilor române si strãine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plãtite conform clauzelor din contractele comerciale;

g) ratele aferente creditelor angajate;

h) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizãri corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsã în valoarea de intrare a imobilizãrii corporale, potrivit prevederilor legale;

i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsã din gestiune sau degradate si neimputabile, dacã inventarul nu este acoperit de o politã de asigurare;

k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate, ca urmare a încãlcãrii dispozitiilor legale în vigoare;

l) impozitul pe venit suportat de plãtitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;

m) alte sume prevãzute prin legislatia în vigoare.

(8) Contribuabilii care obtin venituri din activitãti independente sunt obligati sã organizeze si sã conducã evidenta contabilã în partidã simplã, cu respectarea reglementãrilor în vigoare privind evidenta contabilã, si sã completeze Registrul-jurnal de încasãri si plãti, Registrul-inventar si alte documente contabile prevãzute de legislatia în materie.

(9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfãsurãrii activitãtii.

Stabilirea venitului net din activitãti independente, pe baza normelor de venit

Art. 50. - (1) Venitul net dintr-o activitate independentã, care este desemnatã conform alin. (2), si care este desfãsuratã de cãtre contribuabil, individual, fãrã salariati, se determinã pe baza normelor de venit.

(2) Ministerul Finantelor Publice elaboreazã normele care contin nomenclatorul activitãtilor pentru care venitul net se stabileste pe bazã de norme de venit si precizeazã regulile care se utilizeazã pentru stabilirea acestor norme de venit.

(3) Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica annual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmeazã a se aplica normele respective.

(4) În cazul în care un contribuabil desfãsoarã o activitate independentã pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentã acelei activitãti se corecteazã astfel încât sã reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfãsuratã activitatea respectivã.

(5) Dacã un contribuabil desfãsoarã douã sau mai multe activitãti desemnate, venitul net din aceste activitãti se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitãti.

(6) În cazul în care un contribuabil desfãsoarã o activitate din cele prevãzute la alin. (1) si o altã activitate care nu este prevãzutã la alin. (1), atunci venitul net din activitãtile independente desfãsurate de contribuabil se determinã pe baza contabilitãtii în partidã simplã, conform art. 49.

(7) Venitul net din activitatea de transport de persoane si de bunuri în regim de taxi se determinã pe baza normelor de venit.

(8) Dacã un contribuabil desfãsoarã activitate de transport de persoane si de bunuri în regim de taxi si desfãsoarã si o altã activitate independentã, atunci venitul net din activitãtile independente desfãsurate de contribuabil se determinã pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã, conform art. 49. În acest caz, venitul net din aceste activitãti nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri în regim de taxi.

(9) Contribuabilii care desfãsoarã activitãti pentru care venitul net se determinã pe bazã de norme de venit nu au obligatia sã organizeze si sã conducã evidenta contabilã în partidã simplã pentru activitatea respectivã.

Stabilirea venitului net din drepturile de proprietate intelectualã

Art. 51. - (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectualã se stabileste prin scãderea din venitul brut a urmãtoarelor cheltuieli:

a) o cheltuialã deductibilã egalã cu 60% din venitul brut;

b) contributiile sociale obligatorii plãtite.

(2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrãri de artã monumentalã, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmãtoarelor cheltuieli:

a) o cheltuialã deductibilã egalã cu 70% din venitul brut;

b) contributiile sociale obligatorii plãtite.

(3) În cazul exploatãrii de cãtre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectualã, precum si în cazul remuneratiei reprezentând dreptul de suitã si al remuneratiei compensatorii pentru copia privatã, venitul net se determinã prin scãderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivã sau altor plãtitori de asemenea venituri, potrivit legii, fãrã aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevãzute la alin. (1) si (2).

(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectualã, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasãri si plãti referitoare la încasãri. Aceastã reglementare este optionalã pentru cei care considerã cã îsi pot îndeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de plãtitorul de venit. Acesti contribuabili au obligatia sã arhiveze si sã pãstreze documentele justificative cel putin în limita termenului de prescriptie prevãzut de lege.

Optiunea de a stabili venitul net, utilizându-se datele din contabilitatea în partidã simplã

Art. 52. - (1) Contribuabilii care obtin venituri din activitãti independente, impusi pe bazã de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectualã au dreptul sã opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 49.

(2) Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadã de 2 ani fiscali consecutivi si se considerã reînnoitã pentru o nouã perioadã dacã nu se depune o cerere de renuntare de cãtre contribuabil.

(3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent pânã la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfãsurat activitate si în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activitãtii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.

Retinerea la sursã a impozitului pentru unele venituri din activitãti independente

Art. 53. - (1) Plãtitorii urmãtoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursã, reprezentând plãti anticipate, din veniturile plãtite:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectualã;

b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignatie;

c) venituri din activitãti desfãsurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;

d) venituri din activitãti desfãsurate în baza contractelor/conventiilor civile încheiate potrivit Codului civil;

e) venituri din activitatea de expertizã contabilã si tehnicã, judiciarã si extrajudiciarã;

f) venitul obtinut de o persoanã fizicã dintr-o asociere cu o persoanã juridicã contribuabil, potrivit titlului II, care nu genereazã o persoanã juridicã;

g) venitul obtinut de o persoanã fizicã dintr-o asociere cu o persoanã juridicã contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereazã o persoanã juridicã.

(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupã cum urmeazã:

a) în cazul veniturilor prevãzute la alin. (1) lit. a), aplicând o cotã de impunere de 15% la venitul brut;

b) în cazul veniturilor prevãzute la alin. (1) lit. f), aplicând cotele de impunere prevãzute pentru impozitul pe profit, la profitul cuvenit persoanei fizice asociate;

c) în cazul veniturilor prevãzute la alin. (1) lit. g), aplicând cota de impunere prevãzutã pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;

d) în cazul celorlalte venituri prevãzute la alin. (1), aplicând o cotã de impunere de 10% la venitul brut.

(3) Impozitul ce trebuie retinut se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost plãtit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevãzute la alin. (1) lit. f) si g), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlurilor II si IV.

Plãti anticipate ale impozitului pe veniturile din activitãti Independente

Art. 54. - Un contribuabil care desfãsoarã o activitate independentã are obligatia sã efectueze plãti anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art. 88, cu exceptia veniturilor prevãzute la art. 53, pentru care plata anticipatã se efectueazã prin retinere la sursã.

Includerea venitului net din activitãti independente în venitul anual global

Art. 55. - Venitul net din activitãti independente se include în venitul anual global si se impoziteazã potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.

CAPITOLUL III

Venituri din salarii

Definirea veniturilor din salarii

Art. 56. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani si/sau în naturã obtinute de o persoanã fizicã ce desfãsoarã o activitate în baza unui contract individual de muncã sau a unui statut special prevãzut de lege, indiferent de perioada la care se referã, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordã, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporarã de muncã.

(2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

a) indemnizatiile din activitãti desfãsurate ca urmare a unei functii de demnitate publicã, stabilite potrivit legii;

b) indemnizatiile din activitãti desfãsurate ca urmare a unei functii alese în cadrul persoanelor juridice fãrã scop lucrativ;

c) drepturile de soldã lunarã, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

d) indemnizatia lunarã brutã, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societãti nationale, societãti comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societãtilor comerciale constituite prin subscriptie publicã;

f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generalã a actionarilor, în consiliul de administratie si în comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, potrivit legii;

h) indemnizatia lunarã a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaratia de asigurãri sociale;

i) sumele acordate de personale juridice fãrã scop patrimonial si de alte entitãti neplãtitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primitã pe perioada delegãrii si detasãrii în altã localitate, în tarã si în strãinãtate, în interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;

j) orice alte sume sau avantaje de naturã salarialã ori asimilate salariilor.

(3) Avantajele, cu exceptia celor prevãzute la alin. (4), primite în legãturã cu o activitate dependentã includ, însã nu sunt limitate la:

a) utilizarea oricãrui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu exceptia deplasãrii pe distantã dus-întors de la domiciliu la locul de muncã;

b) cazare, hranã, îmbrãcãminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decât pretul pietei;

c) împrumuturi nerambursabile si diferenta favorabilã dintre dobânda preferentialã si dobânda de referintã a Bãncii Nationale a României, pentru depozite si credite;

d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;

e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

f) permise de cãlãtorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

g) primele de asigurare plãtite de cãtre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plãtii primei respective, altele decât cele obligatorii.

(4) Urmãtoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile, în întelesul impozitului pe venit:

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodãriile proprii ca urmare a calamitãtilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de muncã al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihnã, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevãzut în contractul de muncã. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Crãciunului si a sãrbãtorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în mãsura în care valoarea cadoului oferit fiecãrei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depãseste 1.200.000 lei. Nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile veniturile de natura celor prevãzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacã aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale si finantate din buget;

b) tichetele de masã si drepturile de hranã acordate de angajatori angajatilor, în conformitate cu legislatia în vigoare;

c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitãtii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitãtii activitãtii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apãrare nationalã, ordine publicã si sigurantã nationalã, precum si compensarea diferentei de chirie, suportate de persoana fizicã, conform legilor speciale;

d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitãtilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreazã în afara tãrii, în conformitate cu legislatia în vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acordã potrivit legislatiei în vigoare;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajatii îsi au domiciliul si localitatea unde se aflã locul de muncã al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile în care nu se asigurã locuintã sau nu se suportã contravaloarea chiriei, conform legii;

g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegãrii si detasãrii în altã localitate, în tarã si în strãinãtate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fãrã scop patrimonial si de alte entitãti neplãtitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordatã salariatilor din institutiile publice;

h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

i) indemnizatiile de instalare ce se acordã o singurã datã, la încadrarea într-o unitate situatã într-o altã localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate dupã absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bazã la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care îsi stabilesc domiciliul în localitãti din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îsi au locul de muncã;

j) sumele reprezentând plãtile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale cãror contracte individuale de muncã au fost desfãcute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentând plãtile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apãrare nationalã, ordine publicã si sigurantã nationalã la încetarea raporturilor de muncã sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;

k) sumele reprezentând plãtile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervã sau al cãrui contract înceteazã ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite în raport cu solda lunarã netã, acordate acestora la trecerea în rezervã sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plãti compensatorii primite de politisti aflati în situatii similare, al cãror cuantum se determinã în raport cu salariul de bazã lunar net, acordate potrivit legislatiei în materie;

l) veniturile din salarii, ca urmare a activitãtii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritãtii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice;

m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitãti dependente desfãsurate într-un stat strãin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale plãtite de cãtre sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care se supun procedurii de globalizare, indiferent de perioada de desfãsurare a activitãtii în strãinãtate;

n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregãtirea profesionalã si perfectionarea angajatului legatã de activitatea desfãsuratã de acesta pentru angajator;

o) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajãrii si implicit la momentul acordãrii.

(5) Avantajele primite în bani si în naturã si imputate salariatului în cauzã nu se impoziteazã.

(6) Impozitul calculat pe veniturile prevãzute la alin. (2) lit. g) este final în situatia în care contribuabilul care le-a realizat justificã cu documente virarea veniturilor la entitatea pe care a reprezentat-o.

Stabilirea venitului net anual din salarii

Art. 57. - Venitul net anual din salarii al unui contribuabil se stabileste prin deducerea din venitul salarial brut a urmãtoarelor cheltuieli:

a) contributiile obligatorii datorate de contribuabil, dupã caz;

b) o cotã de 15% din deducerea personalã de bazã aferentã fiecãrei luni, acordatã o datã cu deducerea personalã de bazã, cu titlu de cheltuieli profesionale, la locul de muncã unde se aflã functia de bazã.

Determinarea lunarã a impozitului pe venitul din salarii

Art. 58. - (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreazã un impozit lunar reprezentând plãti anticipate, care se calculeazã si se retine la sursã de cãtre plãtitorii de venituri.

(2) Impozitul lunar prevãzut la alin. (1) se determinã astfel:

a) la locul unde se aflã functia de bazã, prin aplicarea baremului lunar prevãzut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra bazei de calcul determinate ca diferentã între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii si a cheltuielilor profesionale, si deducerile personale acordate pentru luna respectivã;

b) pentru veniturile obtinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevãzut la art. 43 asupra bazei de calcul determinate ca diferentã între venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Venituri salariale stabilite prin hotãrâri judecãtoresti

Art. 59. - În cazul salariilor sau diferentelor de salarii stabilite în baza unor hotãrâri judecãtoresti rãmase definitive si irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datoreazã un impozit final care se calculeazã si se retine la sursã de cãtre plãtitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de calcul determinate ca diferentã între venitul brut si contributiile obligatorii prevãzute de lege, si nu se cumuleazã cu celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plãtesc.

Termen de platã a impozitului

Art. 60. - Plãtitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecãrei luni, la data efectuãrii plãtii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se plãtesc aceste venituri.

Regularizarea anualã a impozitului retinut pentru anumite venituri de naturã salarialã

Art. 61. - (1) Plãtitorii de venituri de naturã salarialã au urmãtoarele obligatii:

a) sã determine venitul net anual impozabil din salarii, ca diferentã între venitul net anual din salarii si urmãtoarele:

1. deducerile personale stabilite conform art. 45;

2. cotizatia de sindicat plãtitã conform legii;

b) sã stabileascã diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si cel calculat si retinut lunar, sub forma plãtilor anticipate în cursul anului fiscal, pânã în ultima zi lucrãtoare a lunii februarie a anului fiscal urmãtor;

c) sã efectueze regularizarea acestor diferente de impozit, în termen de 90 de zile de la termenul prevãzut la lit. b), numai pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii:

1. au fost angajatii permanenti ai plãtitorului în cursul anului, cu functie de bazã;

2. nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil;

3. nu solicitã alte deduceri, potrivit art. 86 alin. (1), cu exceptia deducerilor personale si a cotizatiei de sindicat plãtitã potrivit legii.

(2) Diferentele de impozit rezultate din operatiunile de regularizare modificã obligatia de platã pentru bugetul de stat, a impozitului pe venitul din salarii al angajatorului, pentru luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectivã.

(3) Sumele reprezentând deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de cãtre angajatori, precum si deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizeazã cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.

(4) La calculul venitului anual impozabil din salarii se au în vedere, dupã caz, si deducerile prevãzute la art. 86 alin. (1) lit. c)-f), situatie în care operatiunea de regularizare se efectueazã de cãtre organul fiscal de domiciliu. În acest caz, în perioada 1-15 ianuarie a anului urmãtor, contribuabilul va comunica angajatorului sã nu efectueze aceastã operatiune.

(5) Impozitul anual pe venitul din salarii datorat se calculeazã prin aplicarea baremului annual de impunere prevãzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului net anual impozabil realizat din salarii.

Includerea veniturilor salariale anuale în venitul anual global

Art. 62. - (1) Dacã impozitul retinut din veniturile salariale ale contribuabilului este regularizat potrivit art. 61, atunci impozitul retinut este impozit final pe venit al contribuabilului, aferent respectivelor venituri salariale.

(2) Dacã impozitul retinut din veniturile salariale ale unui contribuabil nu este regularizat în conformitate cu art. 61, venitul salarial net al contribuabilului se include în venitul anual global si se impoziteazã potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.

Fise fiscale

Art. 63. - (1) Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fisele fiscale.

(2) Plãtitorul de venituri are obligatia sã completeze formularele prevãzute la alin. (1), pe întreaga duratã de efectuare a plãtii salariilor si, dupã caz, sã recalculeze si sã regularizeze anual impozitul pe salarii. Plãtitorul este obligat sã pãstreze fisele fiscale pe întreaga duratã a angajãrii si sã transmitã organului fiscal competent si angajatului, sub semnãturã, câte o copie pentru fiecare an, pânã în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

Plãti anticipate de impozit pentru anumite venituri salariale

Art. 64. - (1) Contribuabililor care îsi desfãsoarã activitatea în România si care obtin venituri sub formã de salarii din strãinãtate, precum si persoanelor fizice române care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitãtii desfãsurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.

(2) Orice contribuabil prevãzut la alin. (1) are obligatia de a declara si de a plãti impozit lunar la bugetul de stat, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul sub forma plãtilor anticipate aferent unei luni se stabileste potrivit art. 58.

(3) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate în România, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societãtilor comerciale si ale organizatiilor economice strãine, autorizate potrivit legii sã îsi desfãsoare activitatea în România, pot opta ca pentru angajatii acestora care realizeazã venituri din salarii impozabile în România sã îndeplineascã obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii.

Prevederile alin. (2) nu se aplicã contribuabililor în cazul în care optiunea de mai sus este formulatã.

(4) Persoana fizicã, juridicã sau orice altã entitate la care contribuabilul îsi desfãsoarã activitatea potrivit alin. (1), este obligatã sã ofere informatii organului fiscal competent, referitoare la data începerii desfãsurãrii activitãtii de cãtre contribuabil si, respectiv, a încetãrii acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

CAPITOLUL IV

Venituri din cedarea folosintei bunurilor

Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor

Art. 65. - Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, în bani si/sau în naturã, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de cãtre proprietar, uzufructuar sau alt detinãtor legal, altele decât veniturile din activitãti independente.

Stabilirea venitului net din cedarea folosintei bunurilor

Art. 66. - (1) Venitul brut reprezintã totalitatea sumelor în bani si/sau echivalentul în lei al veniturilor în naturã si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevãzute în contractul încheiat între pãrti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasãrii chiriei sau arendei. Venitul brut se majoreazã cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinãtor legal, dacã sunt efectuate de cealaltã parte contractantã. În cazul în care arenda se exprimã în naturã, evaluarea în lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotãrâri ale consiliilor judetene si, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor si Mediului, hotãrâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotãrâri se transmit în cadrul aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru a fi communicate unitãtilor fiscale din subordine.

(2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmãtoarelor cheltuieli:

a) în cazul constructiilor, o cotã de cheltuieli deductibile aferente venitului, în sumã de 50% din venitul brut;

b) în celelalte cazuri, o cotã de cheltuieli deductibile aferente venitului, în sumã de 30% din venitul brut.

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã.

(4) Dispozitiile privind optiunea prevãzutã la art. 52 alin. (2) si (3) se aplicã si în cazul contribuabililor mentionati la alin. (3).

Plãti anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor

Art. 67. - Un contribuabil care realizeazã venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreazã plãti anticipate în contul impozitului pe venit cãtre bugetul de stat, conform art. 88.

Includerea venitului net din cedarea folosintei bunurilor în venitul anual global

Art. 68. - Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se include în venitul anual global si se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.

CAPITOLUL V

Venituri din investitii

Definirea veniturilor din investitii

Art. 69. - (1) Veniturile din investitii cuprind:

a) dividende;

b) venituri impozabile din dobânzi;

c) câstiguri din transferul titlurilor de valoare;

d) venituri din operatiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, precum si orice alte operatiuni similare.

Reprezintã titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar calificat astfel de cãtre Comisia Nationalã a Valorilor Mobiliare, precum si pãrtile sociale.

(2) Veniturile impozabile din dobânzi sunt toate veniturile sub formã de dobânzi, altele decât:

a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere si la depuneri la casele de ajutor reciproc;

b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat, precum si obligatiunilor municipale, ale Agentiei Nationale pentru Locuinte si ale altor entitãti emitente de obligatiuni, care vizeazã constructia de locuinte.

Stabilirea venitului din investitii

Art. 70. - (1) Câstigul din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si pãrtile sociale, reprezintã diferenta pozitivã dintre pretul de vânzare si pretul de cumpãrare pe tipuri de titluri de valori, diminuatã, dupã caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. În cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masã, pretul de cumpãrare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominalã a acestora. În cazul tranzactiilor cu actiuni cumpãrate la pret preferential, în cadrul sistemului stock options plan, câstigul se determinã ca diferentã între pretul de vânzare si pretul de cumpãrare preferential, diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor.

(2) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii, câstigul se determinã ca diferentã pozitivã dintre pretul de rãscumpãrare si pretul de cumpãrare/subscriere. Pretul de rãscumpãrare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Pretul de cumpãrare/subscriere este pretul plãtit de investitorul persoanã fizicã pentru achizitionarea titlului de participare.

(3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra pãrtilor sociale, câstigul din înstrãinarea pãrtilor sociale se determinã ca diferentã pozitivã între pretul de vânzare si valoarea nominalã/pretul de cumpãrare. Începând cu a doua tranzactie, valoarea nominalã va fi înlocuitã cu pretul de cumpãrare, care include si cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzactiei si alte cheltuieli similare justificate cu documente.

(4) Determinarea câstigului potrivit alin. (1)-(3) se efectueazã la data încheierii tranzactiei, pe baza contractului încheiat între pãrti.

(5) Veniturile obtinute sub forma câstigurilor din operatiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, reprezintã diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni în momentul închiderii operatiunii si evidentierii în contul clientului.

Retinerea impozitului din veniturile din investitii

Art. 71. - (1) Veniturile sub formã de dividende, inclusiv sume primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile închise de investitii, se impun cu o cotã de 5% din suma acestora. Obligatia calculãrii si retinerii impozitului pe veniturile sub formã de dividende revine persoanelor juridice o datã cu plata dividendelor cãtre actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plãtite actionarilor sau asociatilor pânã la sfârsitul anului în care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de platã a impozitului pe dividende este pânã la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(2) Veniturile sub formã de dobânzi se impun cu o cotã de 1% din suma acestora. Pentru veniturile sub formã de dobânzi, impozitul se calculeazã si se retine de cãtre plãtitorii de astfel de venituri la momentul înregistrãrii în contul curent sau în contul de depozit al titularului, în cazul dobânzilor capitalizate, respectiv la momentul rãscumpãrãrii, în cazul unor instrumente de economisire. În situatia sumelor primite sub formã de dobândã pentru împrumuturile acordate în baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueazã la momentul plãtii dobânzii.

Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare înregistrãrii/rãscumpãrãrii, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plãtii dobânzii, pentru venituri de aceastã naturã pe baza contractelor civile.

(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decât cele prevãzute la alin. (1) si (2), se efectueazã astfel:

a) în cazul câstigului din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si pãrtile sociale, obligatia calculãrii, retinerii si virãrii impozitului revine intermediarilor sau altor plãtitori de venit, dupã caz; în cazul câstigului din operatiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, obligatia calculãrii, retinerii si virãrii impozitului revine intermediarilor sau altor plãtitori de venit, dupã caz;

b) în cazul câstigului din rãscumpãrarea titlurilor de participare la un fond deschis de investitii, obligatia calculãrii, retinerii si virãrii impozitului revine societãtii de administrare a investitiilor;

c) în cazul câstigului din transferul dreptului de proprietate asupra pãrtilor sociale si valorilor mobiliare în cazul societãtilor închise, obligatia calculãrii si retinerii impozitului revine dobânditorului de pãrti sociale sau de valori mobiliare, în momentul încheierii tranzactiei, pe baza contractului încheiat între pãrti.

Când dobânditorul de titluri de valoare nu este o persoanã fizicã românã cu domiciliul în România, obligatia de calcul si virare a impozitului revine persoanei fizice române cu domiciliul în România, care realizeazã venitul, dacã dobânditorul nu îsi desemneazã un reprezentant fiscal în România.

Termenul de virare a impozitului pentru plãtitorii de astfel de venituri este pânã la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra pãrtilor sociale sau valorilor mobiliare, la registrul comertului sau în registrul actionarilor, dupã caz, operatiune care nu se poate efectua fãrã justificarea virãrii impozitului la bugetul de stat;

d) impozitul se calculeazã prin aplicarea unei cote de 1% asupra câstigului din transferul titlurilor de valoare, precum si din operatiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen pe bazã de contract si orice alte operatiuni similare;

e) impozitul calculat si retinut la sursã, potrivit lit. d), se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei în care a fost retinut, cu exceptia lit. c);

f) cursul de schimb necesar pentru transformarea în lei a sumelor exprimate în valutã, în cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, este cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationalã a României, pentru ziua anterioarã efectuãrii plãtii venitului.

În situatia în care pãrtile contractante convin ca plata sã se facã esalonat, în rate, cursul de schimb utilizat este cel al pietei valutare, comunicat de Banca Nationalã a României, pentru ziua anterioarã efectuãrii fiecãrei plãti.

(4) Impozitul retinut conform alin. (1)-(3) reprezintã impozit final pe venit, pentru venitul prevãzut la alineatul respectiv.

(5) Pierderile înregistrate din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, precum si din operatiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, si orice alte operatiuni similare nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseazã, reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.

(6) În aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizeazã norme privind determinarea, retinerea si virarea impozitului pe câstigul de capital din transferul titlurilor de valoare obtinut de persoanele fizice, care se emit de Comisia Nationalã a Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

CAPITOLUL VI

Venituri din pensii

Definirea veniturilor din pensii

Art. 72. - Veniturile din pensii reprezintã sume primite ca pensii de la fondurile înfiintate din contributiile sociale obligatorii, fãcute cãtre un sistem de asigurãri sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupationale, si cele finantate de la bugetul de stat.

Stabilirea venitului impozabil din pensii

Art. 73. - Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin scãderea unei sume neimpozabile lunare de 8.000.000 lei din venitul din pensii.

Retinerea impozitului din venitul din pensii

Art. 74. - (1) Orice plãtitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.

(2) Impozitul se calculeazã prin aplicarea baremului lunar de impunere prevãzut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra venitului impozabil lunar din pensii.

(3) Impozitul calculat se retine la data efectuãrii plãtii pensiei si se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se face plata pensiei.

(4) Impozitul retinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.

(5) În cazul unei pensii care nu este plãtitã lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin împãrtirea pensiei plãtite la fiecare din lunile cãrora le este aferentã pensia.

(6) Drepturile de pensie restante se defalcheazã pe lunile la care se referã, în vederea calculãrii impozitului datorat, retinerii si virãrii acestuia.

(7) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate în functie de numãrul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecãrui urmas.

CAPITOLUL VII

Venituri din activitãti agricole

Definirea veniturilor din activitãti agricole

Art. 75. - Veniturile din activitãti agricole sunt venituri din urmãtoarele activitãti:

a) cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, în sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau în sistem irigat;

b) cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor;

c) exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea.

Stabilirea venitului net din activitãti agricole pe bazã de norme de venit

Art. 76. - (1) Venitul net dintr-o activitate agricolã se stabileste pe bazã de norme de venit.

Normele de venit se stabilesc de cãtre directiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor si Mediului si se aprobã de cãtre directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizeazã si se publicã pânã cel târziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplicã aceste norme de venit.

(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafatã.

(3) Dacã o activitate agricolã este desfãsuratã de un contribuabil pe perioade mai mici - începere, încetare si alte fractii de an - decât anul calendaristic, norma de venit aferentã acelei activitãti se corecteazã astfel încât sã reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul cãreia se desfãsoarã activitatea.

(4) Dacã o activitate agricolã a unui contribuabil înregistreazã o pierdere datoratã calamitãtilor naturale, norma de venit aferentã activitãtii se reduce, astfel încât sã reflecte aceastã pierdere.

(5) Contribuabilii care desfãsoarã activitãti pentru care venitul net se determinã pe bazã de norme de venit nu au obligatia sã organizeze si sã conducã evidenta contabilã în partidã simplã, pentru activitatea respectivã.

Optiunea de a determina venitul net prin utilizarea datelor din contabilitatea în partidã simplã

Art. 77. - (1) Un contribuabil care desfãsoarã o activitate agricolã, prevãzutã la art. 75, poate opta pentru determinarea venitului net din acea activitate, pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã, potrivit art. 49.

(2) Dispozitiile privind optiunea prevãzutã la art. 52 alin. (2) si (3) se aplicã si în cazul contribuabililor mentionati la alin. (1).

Calculul si plata impozitului aferent veniturilor din activitãti agricole

Art. 78. - (1) Impozitul pe venitul net din activitãti agricole se calculeazã prin aplicarea unei cote de 15% asupra venitului net, determinat pe bazã de norme de venit, cât si în sistem real, impozitul fiind final.

(2) Orice contribuabil care desfãsoarã o activitate agricolã, mentionatã la art. 75, pentru care venitul se determinã pe bazã de normã de venit, are obligatia de a depune anual o declaratie de venit la organul fiscal competent, pânã la data de 30 iunie inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs. În cazul unei activitãti pe care contribuabilul începe sã o desfãsoare dupã data de 30 iunie, declaratia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul începe sã desfãsoare activitatea.

(3) În cazul unui contribuabil care determinã venitul net din activitãti agricole, pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã, acesta este obligat sã efectueze plãti anticipate aferente acestor venituri la bugetul de stat, la termenele prevãzute la art. 88 alin. (3). Pânã la data de 31 mai a anului urmãtor, plãtile anticipate vor fi regularizate de organul fiscal competent.

CAPITOLUL VIII

Venituri din premii si din jocuri de noroc

Definirea veniturilor din premii si din jocuri de noroc

Art. 79. - În întelesul prezentului titlu, veniturile din premii si din jocuri de noroc cuprind veniturile din concursuri si jocuri de noroc, altele decât cele realizate ca urmare a participãrii la jocuri de tip cazinou, masini electronice cu câstiguri si altele decât cele prevãzute la art. 42.

Stabilirea venitului net din premii si din jocuri de noroc

Art. 80. - (1) Venitul net este diferenta dintre venitul din premii, respectiv din jocuri de noroc, si suma reprezentând venit neimpozabil.

(2) Pierderile înregistrate din jocuri de noroc nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseazã, reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.

Retinerea impozitului aferent veniturilor din premii si din jocuri de noroc

Art. 81. - (1) Venitul sub formã de premii dintr-un singur concurs se impune, prin retinere la sursã, cu o cotã de 10% aplicatã asupra venitului net.

(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinere la sursã, cu o cotã de 20% aplicatã asupra venitului net.

(3) Obligatia calculãrii, retinerii si virãrii impozitului revine plãtitorilor de venituri.

(4) Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, în bani si/sau în naturã, sub valoarea sumei neimpozabile stabilitã în sumã de 7.600.000 lei pentru fiecare câstig realizat de la acelasi organizator sau plãtitor, într-o singurã zi.

(5) Impozitul calculat si retinut în momentul plãtii venitului se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost retinut.

Neincluderea în venitul anual global a venitului net din premii si din jocuri de noroc

Art. 82. - Venitul net din premii si din jocuri de noroc nu se cuprinde în venitul anual global, impozitul fiind final.

CAPITOLUL IX

Venituri din alte surse

Definirea veniturilor din alte surse

Art. 83. - (1) În aceastã categorie se includ, însã nu sunt limitate, urmãtoarele venituri:

a) prime de asigurãri suportate de o persoanã fizicã independentã sau de orice altã entitate, în cadrul unei activitãti pentru o persoanã fizicã în legãturã cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;

b) câstiguri primite de la societãtile de asigurãri, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între pãrti cu ocazia tragerilor de amortizare;

c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de muncã sau în baza unor legi speciale.

d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial.

(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decât veniturile care sunt neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu

Calculul impozitului si termenul de platã

Art. 84. - (1) Impozitul pe venit se calculeazã prin retinere la sursã de cãtre plãtitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului brut. Fac exceptie veniturile prevãzute la art. 83 alin. (1) lit. a) pentru care cota de impunere este de 40% la venitul brut.

(2) Impozitul astfel retinut se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare realizãrii acestuia.

Neincluderea în venitul anual global a veniturilor din alte surse

Art. 85. - Impozitul calculat potrivit art. 84 reprezintã impozit final.

CAPITOLUL X

Venitul anual global

Stabilirea venitului anual global

Art. 86. - (1) Venitul anual global impozabil se stabileste prin deducerea din venitul anual global, în ordine, a urmãtoarelor:

a) pierderi fiscale reportate;

b) deduceri personale determinate conform art. 45;

c) cheltuieli pentru reabilitarea locuintei de domiciliu, destinate reducerii pierderilor de cãldurã în scopul îmbunãtãtirii confortului termic, în limita sumei de 15.000.000 lei anual, conform procedurii stabilite prin hotãrâre a Guvernului, la initiativa Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului;

d) prime de asigurare pentru locuinta de domiciliu, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;

e) contributii la schemele facultative de pensii ocupationale, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;

f) contributii pentru asigurãrile private de sãnãtate, cu exceptia celor încheiate în scopuri estetice, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;

g) cotizatia de sindicat plãtitã potrivit legislatiei în materie.

(2) Venitul anual global cuprinde, dupã cum urmeazã:

a) venitul net din activitãti independente;

b) venitul net din salarii;

c) venitul net din cedarea folosintei bunurilor.

(3) Venitul impozabil ce se realizeazã într-o fractiune de an sau în perioade diferite, ce reprezintã fractiuni ale aceluiasi an, se considerã venit anual impozabil.

(4) Pierderea fiscalã anualã înregistratã din activitãti independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decât cele din salarii si asimilate salariilor, obtinute în cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea care rãmâne necompensatã în cursul aceluiasi an fiscal devine pierdere reportatã. Pierderile provenind din strãinãtate ale persoanelor fizice rezidente se compenseazã cu veniturile de aceeasi naturã, din strãinãtate, pe fiecare tarã, înregistrate în cursul aceluiasi an fiscal sau se reporteazã pe urmãtorii 5 ani, asupra veniturilor realizate din tara respectivã.

(5) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmãtoarele:

a) reportul se efectueazã cronologic, în functie de vechimea pierderii, în urmãtorii 5 ani consecutivi;

b) dreptul la report este personal si netransmisibil;

c) pierderea reportatã, necompensatã dupã expirarea perioadei prevãzute la lit. a), reprezintã pierdere definitivã a contribuabilului;

d) compensarea pierderii reportate se efectueazã numai din veniturile prevãzute la alin. (2) lit. a) si c).

Declaratii de venit estimat

Art. 87. - (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fãrã personalitate juridicã, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligati sã depunã la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeazã venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursã.

(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sã depunã o declaratie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între pãrti. Declaratia privind venitul estimat se depune o datã cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între pãrti.

(3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeazã cã vor realiza venituri care diferã cu cel putin 20% fatã de anul fiscal anterior depun, o datã cu declaratia specialã, si declaratia estimativã de venit.

(4) Contribuabilii care determinã venitul net pe bazã de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determinã în sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun, o datã cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat.

Stabilirea plãtilor anticipate de impozit

Art. 88. - (1) Contribuabilii care realizeazã venituri din activitãti independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din activitãti agricole sunt obligati sã efectueze în cursul anului plãti anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plãtile anticipate se stabilesc prin retinere la sursã.

(2) Plãtile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare categorie de venit si loc de realizare, luându-se ca bazã de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, dupã caz. La impunerile efectuate dupã expirarea termenelor de platã prevãzute la alin. (3) sumele datorate se stabilesc la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de platã al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent si suma reprezentând plãti anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeazã pe termenele de platã urmãtoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit

estimativ, depuse în luna decembrie, nu se mai stabilesc plãti anticipate, venitul net aferent perioadei pânã la sfârsitul anului urmând sã fie supus impozitãrii, pe baza deciziei emise pentru declaratia de venit global. Plãtile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendã, se stabilesc de organul fiscal astfel:

a) pe baza contractului încheiat între pãrti; sau

b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidã simplã, potrivit optiunii.

În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezintã echivalentul în lei al unei sume în valutã, determinarea venitului anual estimat se efectueazã pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationalã a României, din ziua precedentã celei în care se efectueazã impunerea.

(3) Plãtile anticipate se efectueazã în 4 rate egale, pânã la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueazã potrivit deciziei emise pe baza declaratiei de venit global. Contribuabilii care determinã venitul net din activitãti agricole, potrivit art. 76 si 77, datoreazã plãti anticipate cãtre bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în douã rate egale, astfel: 50% din impozit, pânã la data de 1 septembrie inclusiv, si 50% din impozit, pânã la data de 15 noiembrie inclusiv.

(4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plãti anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Pentru stabilirea plãtilor anticipate, organul fiscal va lua ca bazã de calcul venitul annual estimat, în toate situatiile în care a fost depusã o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaratia specialã pentru anul fiscal precedent, dupã caz. La stabilirea plãtilor anticipate se utilizeazã baremul anual de impunere, prevãzut la art. 43 alin. (1) si (3), cu exceptia impozitului pe venitul din activitãti agricole, pentru care plãtile anticipate se determinã prin aplicarea cotei de 15% asupra venitului net estimat.

Declaratia de venit global si declaratii speciale

Art. 89. - (1) Contribuabilii prevãzuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si cei care îndeplinesc conditiile de la art. 40 alin. (2), cu exceptia contribuabililor prevãzuti la alin. (4) din prezentul articol, au obligatia de a depune o declaratie de venit global la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal. Declaratia de venit global se depune o datã cu declaratiile speciale pentru anul fiscal, pânã la data de 15 mai inclusiv a anului urmãtor celui de realizare a venitului.

(2) Contribuabilii, altii decât cei prevãzuti la alin. (1), depun numai declaratiile speciale pentru anul fiscal, pânã la data de 15 mai inclusiv a anului urmãtor celui de realizare a venitului. În cazul veniturilor din salarii, fisele fiscale se depun în cadrul aceluiasi termen ca si declaratiile speciale.

(3) Declaratiile speciale se completeazã pentru fiecare categorie si loc de realizare a venitului. Declaratiile speciale se depun de toti contribuabilii care realizeazã, individual sau dintr-o formã de asociere, venituri din activitãti independente, precum si venituri din cedarea folosintei bunurilor, inclusiv pentru veniturile din activitãti agricole determinate în sistem real. În cazul veniturilor din salarii, cu exceptia celor prevãzute la alin. (4) lit. a), realizate de contribuabilii, altii decât persoanele fizice române cu domiciliul în România si cele care îndeplinesc conditiile prevãzute la art. 40 alin. (2), fisele fiscale se depun pentru fiecare loc de realizare a venitului, în cadrul aceluiasi termen, ca si declaratiile speciale. Pentru veniturile realizate dintr-o formã de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuitã din asociere. Nu se depun declaratii speciale pentru urmãtoarele categorii de venituri:

a) venituri sub formã de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse în fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevãzuti la art. 64;

b) venituri din investitii, precum si venituri din premii si din jocuri de noroc, a cãror impunere este finalã;

c) venituri din pensii;

d) venituri nete determinate pe bazã de norme de venit;

e) venituri din alte surse.

(4) Contribuabilii nu sunt obligati sã depunã declaratie de venit global la organul fiscal competent, dacã:

a) obtin numai venituri dintr-o singurã sursã, sub formã de salarii de la functia de bazã, pe întregul an fiscal, pentru activitãti desfãsurate în România, în situatia în care angajatorul a efectuat operatiunea de regularizare prevãzutã la art. 61;

b) obtin numai venituri din investitii, pensii, venituri din activitãti agricole, venituri din premii si din jocuri de noroc, venituri din alte surse a cãror impunere este finalã;

c) obtin venituri potrivit art. 40 alin. (1) lit. b)-e) coroborat cu alin. (2).

Stabilirea si plata impozitului pe venitul anual global

Art. 90. - (1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal competent, pe baza declaratiei de venit global, prin aplicarea baremului anual de impunere prevãzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului anual global impozabil din anul fiscal respectiv.

(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentând pânã la 1% din impozitul pe venitul anual datorat pentru sponsorizarea entitãtilor nonprofit care functioneazã în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

(3) Obligatia calculãrii, retinerii si virãrii sumei reprezentând pânã la 1% din impozitul pe venitul anual datorat revine angajatorului sau organului fiscal competent, dupã caz.

(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat pentru anul precedent si emite o decizie de impunere, în intervalul si în forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(6) Diferentele de impozit rãmase de achitat conform deciziei de impunere anualã se plãtesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere, perioadã pentru care nu se calculeazã si nu se datoreazã sumele stabilite potrivit reglementãrilor în materie, privind colectarea creantelor bugetare.

CAPITOLUL XI

Proprietatea comunã si asociatiile fãrã personalitate juridicã

Venituri din bunuri sau drepturi care sunt detinute în comun

Art. 91. - Venitul net obtinut din exploatarea bunurilor si drepturilor de orice fel, detinute în comun, este considerat ca fiind obtinut de proprietari, uzufructuari sau de alti detinãtori legali, înscrisi într-un document oficial, si se atribuie proportional cu cotele-pãrti pe care acestia le detin în acea proprietate sau în mod egal, în situatia în care acestea nu se cunosc.

Reguli privind asocierile fãrã personalitate juridicã

Art. 92. - (1) Pentru asocierile fãrã personalitate juridicã, altele decât cele prevãzute la art. 28, se aplicã prevederile prezentului articol.

(2) Prevederile prezentului articol nu se aplicã fondurilor de investitii constituite ca asociatii fãrã personalitate juridicã.

(3) În cadrul fiecãrei asocieri fãrã personalitate juridicã, constituitã potrivit legii, asociatii au obligatia sã încheie contracte de asociere în formã scrisã, la începerea activitãtii, care sã cuprindã inclusiv date referitoare la:

a) pãrtile contractante;

b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;

c) contributia asociatilor în bunuri si drepturi;

d) cota procentualã de participare a fiecãrui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzãtoare contributiei fiecãruia;

e) desemnarea asociatului care sã rãspundã pentru îndeplinirea obligatiilor asociatiei fatã de autoritãtile publice;

f) conditiile de încetare a asocierii.

Contributiile asociatilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociatie.

Contractul de asociere se înregistreazã la organul fiscal teritorial în raza cãruia îsi are sediul asociatia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sã refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.

(4) În cazul în care între membrii asociati existã legãturi de rudenie pânã la gradul al patrulea inclusiv, pãrtile sunt obligate sã facã dovada cã participã la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cãrora au drept de proprietate. Pot fi membri asociati si persoanele fizice care au dobândit capacitate de exercitiu restrânsã.

(5) Asocierile au obligatia sã depunã la organul fiscal competent, pânã la data de 15 martie a anului urmãtor, declaratii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care vor cuprinde si distributia venitului net/pierderii pe asociati.

(6) Venitul/pierderea anual/anualã, realizate în cadrul asocierii, se distribuie asociatilor, proportional cu cota procentualã de participare corespunzãtoare contributiei, conform contractului de asociere.

(7) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decât asocierea cu o persoanã juridicã, va fi stabilit în aceeasi manierã ca si pentru categoria de venituri în care este încadrat.

(8) Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoanã juridicã românã, plãtitoare de impozit pe profit, sau microîntreprindere care nu genereazã o persoanã juridicã, determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul II sau, respectiv, în titlul IV, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activitãti independente, din care se deduc contributiile obligatorii în vederea obtinerii venitului net.

(9) Impozitul retinut de persoana juridicã în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoanã juridicã românã care nu genereazã o persoanã juridicã, reprezintã plata anticipatã în contul impozitului anual pe venit. Obligatia calculãrii, retinerii si virãrii impozitului, determinat conform metodologiei stabilite în legislatia privind impozitul pe profit sau pe venitul microîntreprinderii, revine persoanei juridice române.

CAPITOLUL XII

Aspecte fiscale internationale

Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitãti independente

Art. 93. - (1) Persoanele fizice nerezidente, care desfãsoarã o activitate independentã, prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net din activitatea independentã, ce este atribuibil sediului permanent.

(2) Venitul net dintr-o activitate independentã ce este atribuibil unui sediu permanent se determinã conform art. 49, în urmãtoarele conditii:

a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;

b) în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizãrii acestor venituri.

Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitãti dependente

Art. 94. - Persoanele fizice nerezidente, care desfãsoarã activitãti dependente în România, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai dacã se îndeplineste cel putin una dintre urmãtoarele conditii:

a) persoana nerezidentã este prezentã în România timp de una sau mai multe perioade de timp care, în total, depãsesc 183 de zile din oricare perioadã de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic în cauzã;

b) veniturile salariale sunt plãtite de cãtre sau în numele unui angajator care este rezident;

c) veniturile salariale reprezintã cheltuiala deductibilã a unui sediu permanent în România.

Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente

Art. 95. - (1) Persoanele fizice nerezidente, care obtin alte venituri decât cele prevãzute la art. 93, 94 si la titlul V, datoreazã impozit potrivit reglementãrilor prezentului titlu.

(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevãzute la alin. (1), se determinã pe fiecare sursã, potrivit regulilor specifice fiecãrei categorii de venit, impozitul fiind final.

(3) Cu exceptia plãtii impozitului pe venit prin retinere la sursã, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizeazã venituri din România, potrivit prezentului titlu, au obligatia sã declare si sã plãteascã impozitul corespunzãtor fiecãrei surse de venit, direct sau printr-un reprezentant fiscal.

Venituri obtinute din strãinãtate a cãror impunere în România este finalã

Art. 96. - (1) Persoanele fizice prevãzute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care îndeplinesc conditia prevãzutã la art. 40 alin. (2) datoreazã impozit pentru veniturile obtinute din strãinãtate de natura celor a cãror impunere în România este finalã.

(2) Veniturile realizate din strãinãtate se supun impozitãrii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate dupã regulile proprii fiecãrei categorii de venit, în functie de natura acestuia.

(3) Contribuabilii care obtin venituri din strãinãtate au obligatia sã le declare, potrivit declaratiei specifice, pânã la data de 15 mai a anului urmãtor celui de realizare a venitului.

(4) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, în intervalul si în forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Diferentele de impozit rãmase de achitat, conform deciziei de impunere anualã, se plãtesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere, perioadã pentru care nu se calculeazã si nu se datoreazã sumele stabilite potrivit reglementãrilor în materie, privind colectarea creantelor bugetare.

Creditul fiscal extern

Art. 97. - (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit si în decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supusi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât si în strãinãtate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plãtit în strãinãtate, denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevãzute în prezentul articol.

(2) Creditul fiscal extern se acordã dacã sunt îndeplinite, cumulativ, urmãtoarele conditii:

a) impozitul plãtit în strãinãtate, pentru venitul obtinut în strãinãtate, a fost efectiv plãtit în mod direct de persoana fizicã sau de reprezentantul sãu legal ori prin retinere la sursã de cãtre plãtitorul venitului. Plata impozitului în strãinãtate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de:

1. autoritatea fiscalã a statului strãin respectiv;

2. angajator, în cazul veniturilor din salarii;

3. alt plãtitor de venit, pentru alte categorii de venituri;

b) venitul pentru care se acordã credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevãzute la art. 41.

(3) Creditul fiscal extern se acordã la nivelul impozitului plãtit în strãinãtate, aferent venitului din sursa din strãinãtate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentã venitului din strãinãtate. În situatia în care contribuabilul în cauzã obtine venituri din strãinãtate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare tarã si pe fiecare naturã de venit.

(4) Veniturile realizate din strãinãtate de persoanele fizice prevãzute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care îndeplinesc conditia de la art. 40 alin. (2), a cãror impunere în România este finalã, se supun impozitãrii în România, recunoscându-se impozitul plãtit în strãinãtate sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.

(5) În vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valutã se transformã la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare, comunicat de Banca Nationalã a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din strãinãtate realizate de persoanele fizice rezidente, precum si impozitul aferent, exprimate în unitãti monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Nationalã a României, se vor transforma astfel:

a) din moneda statului de sursã, într-o valutã de circulatie internationalã, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din tara de sursã;

b) din valuta de circulatie internationalã, în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Nationalã a României, din anul de realizare a venitului respectiv.

Pierderi fiscale externe

Art. 98. - (1) Pierderile fiscale obtinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un tat strãin se compenseazã numai cu veniturile de aceeasi naturã din strãinãtate, pe fiecare tarã, nregistrate în cursul aceluiasi an fiscal.

(2) Pierderea care nu este acoperitã, în temeiul alin. (1), se reporteazã pentru o perioadã de 5 ani fiscali consecutivi si se compenseazã numai cu veniturile de aceeasi naturã din statul respectiv.

CAPITOLUL XIII

Obligatii declarative ale plãtitorilor de venituri cu retinere la sursã

Obligatii declarative ale plãtitorilor de venituri cu retinere la sursã

Art. 99. - (1) Plãtitorii de venituri, cu regim de retinere la sursã a impozitelor, sunt obligati sã calculeze, sã retinã si sã vireze impozitul retinut la sursã si sã depunã o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, pânã la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat.

(2) Fac exceptie de la termenul prevãzut la alin. (1) plãtitorii de venituri din activitãti independente, mentionate la art. 53, pentru care impozitul pe venit se retine la sursã, pentru care depunerea declaratiei se efectueazã pânã în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul fiscal expirat.

CAPITOLUL XIV

Dispozitii tranzitorii si finale

Dispozitii tranzitorii

Art. 100. - (1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevãzute în actele normative privind unele mãsuri de protectie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, rãmân valabile pânã la data expirãrii lor.

(2) Scutirile de la plata impozitului, în cazul serviciilor turistice prestate în mediul rural, potrivit legii, rãmân în vigoare pânã la data de 31 decembrie 2004.

(3) Pierderile înregistrate în perioada de scutire de contribuabilii care beneficiazã de prevederile alin. (1) si (2) nu se compenseazã cu veniturile obtinute din celelalte categorii de venituri în anii respectivi si nu se reporteazã, reprezentând pierderi definitive ale contribuabililor.

(4) Prevederile privind îndeplinirea conditiei prevãzute la art. 40 alin. (2) se aplicã începând cu data de 1 ianuarie 2004.

Definitivarea impunerii pe anul 2003

Art. 101. - Pentru determinarea impozitului pe venitul anual global impozabil, realizat în anul fiscal 2003, prin ordin al ministrului finantelor publice se va stabili baremul de impunere obtinut pe baza baremului anual pentru plãti anticipate din anul 2003, respectiv deducerea personalã de bazã, corectate cu variatia ratei inflatiei realizate, diminuat cu 1/2 din rata inflatiei prognozate în acest an, conform legislatiei în vigoare în anul 2003.

Dispozitii finale

Art. 102. - Începând cu data de 1 ianuarie 2005 se va aplica un sistem de impunere a veniturilor persoanelor fizice potrivit legii de modificare si completare a prezentului Cod fiscal.

TITLUL IV

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Definitia microîntreprinderii

Art. 103. - În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoanã juridicã românã care îndeplineste cumulativ urmãtoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) are înscrisã în obiectul de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul;

b) are de la 1 pânã la 9 salariati inclusiv;

c) a realizat venituri care nu au depãsit echivalentul în lei a 100.000 euro;

d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decât statul, autoritãtile locale si institutiile publice.

Optiunea de a plãti impozit pe veniturile microîntreprinderii

Art. 104. - (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional.

(2) Microîntreprinderile plãtitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal urmãtor, dacã îndeplinesc conditiile prevãzute la art. 103 si dacã nu au mai fost plãtitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

(3) O persoanã juridicã românã care este nou-înfiintatã poate opta sã plãteascã impozit pe venitul microîntreprinderilor, începând cu primul an fiscal, dacã conditiile prevãzute la art. 103 lit. a) si d) sunt îndeplinite la data înregistrãrii la registrul comertului si conditia prevãzutã la art. 103 lit. b) este îndeplinitã în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrãrii.

(4) Microîntreprinderile plãtitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor nu mai aplicã acest sistem de impunere începând cu anul fiscal urmãtor anului în care nu mai îndeplinesc una dintre conditiile prevãzute la art. 103.

(5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care:

a) desfãsoarã activitãti în domeniul bancar;

b) desfãsoarã activitãti în domeniile asigurãrilor si reasigurãrilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfãsoarã activitãti de intermediere în aceste domenii;

c) desfãsoarã activitãti în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;

d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoanã juridicã cu peste 250 de angajati.

Aria de cuprindere a impozitului

Art. 105. - Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microîntreprinderilor, se aplicã asupra veniturilor obtinute de microîntreprinderi din orice sursã, cu exceptia celor prevãzute la art. 108.

Anul fiscal

Art. 106. - (1) Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.

(2) În cazul unei persoane juridice care se înfiinteazã sau îsi înceteazã existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridicã a existat.

Cota de impozitare

Art. 107. - Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 1,5%.

Baza impozabilã

Art. 108. - (1) Baza impozabilã a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursã, din care se scad:

a) veniturile din variatia stocurilor;

b) veniturile din productia de imobilizãri corporale si necorporale;

c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;

d) veniturile din provizioane;

e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorãrilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementãrilor legale;

f) veniturile realizate din despãgubiri, de la societãtile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.

(2) În cazul în care o microîntreprindere achizitioneazã case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabilã, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în functiune, potrivit legii.

Procedura de declarare a optiunii

Art. 109. - (1) Persoanele juridice plãtitoare de impozit pe profit comunicã optiunea organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fãrã personalitate juridicã, pânã la data de 31 ianuarie inclusiv.

(2) Persoanele juridice care se înfiinteazã în cursul unui an fiscal înscriu optiunea în cererea de înregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitivã pentru anul fiscal respectiv si pentru anii fiscali urmãtori, cât timp sunt îndeplinite conditiile prevãzute la art. 103.

(3) În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este îndeplinitã, microîntreprinderea are obligatia de a pãstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fãrã posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmãtoare de prevederile prezentului titlu, chiar dacã ulterior îndeplineste conditiile prevãzute la art. 103.

(4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu si microîntreprinderile care desfãsoarã activitãti în zonele libere si/sau în zonele defavorizate.

Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Art. 110. - (1) Calculul si plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectueazã trimestrial, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare trimestrului pentru care se calculeazã impozitul.

(2) Microîntreprinderile au obligatia de a depune, pânã la termenul de platã a impozitului, declaratia de impozit pe venit.

Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microîntreprindere

Art. 111. - În cazul unei asocieri fãrã personalitate juridicã dintre o microîntreprindere plãtitoare de impozit, conform prezentului titlu, si o persoanã fizicã, rezidentã sau nerezidentã, microîntreprinderea are obligatia de a calcula, de a retine si de a vãrsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizicã, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere.

Prevederi fiscale referitoare la amortizare

Art. 112. - Persoanele juridice plãtitoare de impozit pe venit sunt obligate sã evidentieze contabil cheltuielile de amortizare, conform art. 24, aplicabil plãtitorilor de impozit pe profit.

TITLUL V

Impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti

si impozitul pe reprezentantele firmelor strãine înfiintate în România

CAPITOLUL I

Impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti

Contribuabili

Art. 113. - Nerezidentii care obtin venituri impozabile din România au obligatia de a plãti impozit conform prezentului capitol si sunt denumiti în continuare contribuabili.

Sfera de cuprindere a impozitului

Art. 114. - Impozitul stabilit prin prezentul capitol, denumit în continuare impozit pe veniturile obtinute din România de nerezidenti, se aplicã asupra veniturilor brute impozabile obtinute din România.

Venituri impozabile obtinute din România

Art. 115. - (1) Veniturile impozabile obtinute din România, indiferent dacã veniturile sunt primite în România sau în strãinãtate, sunt:

a) dividende de la o persoanã juridicã românã;

b) dobânzi de la un rezident;

c) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacã dobânda este o cheltuialã a sediului permanent;

d) redevente de la un rezident;

e) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacã redeventa este o cheltuialã a sediului permanent;

f) comisioane de la un rezident;

g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacã comisionul este o cheltuialã a sediului permanent;

h) venituri din activitãti sportive si de divertisment desfãsurate în România, indiferent dacã veniturile sunt primite de cãtre persoanele care participã efectiv la asemenea activitãti sau de cãtre alte persoane;

i) venituri din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de consultantã din orice domeniu, dacã aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau dacã veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;

j) venituri reprezentând remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice române;

k) venituri din servicii prestate în România;

l) venituri din profesii independente desfãsurate în România - doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor si alte profesii similare -, în cazul când sunt obtinute în alte conditii decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadã sau în mai multe perioade care nu depãsesc în total 183 de zile pe parcursul oricãrui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat;

m) venituri din pensii primite de la bugetul asigurãrilor sociale sau de la bugetul de stat, în mãsura în care pensia lunarã depãseste plafonul prevãzut de art. 73;

n) venituri din transportul international aerian, naval, feroviar sau rutier, ce se desfãsoarã între România si un stat strãin;

o) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;

p) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate în România, de la fiecare joc de noroc, obtinute de la acelasi organizator într-o singurã zi de joc.

(2) Urmãtoarele venituri impozabile obtinute din România nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol si se impoziteazã conform titlurilor II sau III, dupã caz:

a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent în România;

b) veniturile unei persoane juridice strãine obtinute din proprietãti imobiliare situate în România sau din transferul titlurilor de participare detinute într-o persoanã juridicã românã;

c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obtinute dintr-o activitate dependentã desfãsuratã în România;

d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obtinute din închirierea sau altã formã de cedare a dreptului de folosintã a unei proprietãti imobiliare situate în România sau din transferul titlurilor de participare detinute într-o persoanã juridicã românã.

Retinerea impozitului din veniturile impozabile obtinute din România de nerezidenti

Art. 116. - (1) Impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impozabile obtinute din România se calculeazã, se retine si se varsã la bugetul de stat de cãtre plãtitorii de venituri.

(2) Impozitul datorat se calculeazã prin aplicarea urmãtoarelor cote asupra veniturilor brute:

a) 5% pentru veniturile din dobânzile la depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire la bãnci si alte institutii de credit autorizate si situate în România;

b) 20% pentru veniturile obtinute din jocurile de noroc, prevãzute la art. 115 alin. (1) lit. p);

c) 15% în cazul oricãror alte venituri impozabile obtinute din România, asa cum sunt enumerate la art. 115.

(3) În întelesul alin. (2), venitul brut este venitul care ar fi fost plãtit unui nerezident, dacã impozitul nu ar fi fost retinut din venitul plãtit nerezidentului.

(4) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie retinut se calculeazã dupã cum urmeazã:

a) pentru veniturile ce reprezintã remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice române, potrivit prevederilor art. 58;

b) pentru veniturile din pensii primite de la bugetul asigurãrilor sociale sau de la bugetul de stat, potrivit art. 74.

(5) Impozitul ce trebuie retinut se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care s-a plãtit venitul, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationalã a României, din ziua precedentã celei în care se efectueazã plata cãtre bugetul de stat.

(6) Pentru orice venit impozitul ce trebuie retinut, în conformitate cu prezentul capitol, este impozit final.

Scutiri de la impozitul prevãzut în prezentul capitol

Art. 117. - Sunt scutite de impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti urmãtoarele venituri:

a) dobânda pentru depunerile la vedere în cont curent de la bãnci sau alte institutii de credit din România;

b) dobânda la instrumente/titluri de creantã emise si/sau garantate de Guvernul României, consiliile locale, Banca Nationalã a României, precum si de bãnci sau alte institutii financiare care actioneazã în calitate de agent al Guvernului român;

c) dobânda la instrumente/titluri de creantã emise de o persoanã juridicã românã, dacã instrumentele/titlurile de creantã sunt tranzactionate pe o piatã de valori mobiliare recunoscutã si dobânda este plãtitã unei persoane care nu este o persoanã afiliatã a emitãtorului instrumentelor/titlurilor de creantã;

d) premiile unei persoane fizice nerezidente obtinute din România, ca urmare a participãrii la festivalurile nationale si internationale artistice, culturale si sportive finantate din fonduri publice;

e) premiile acordate elevilor si studentilor nerezidenti la concursurile finantate din fonduri publice;

f) veniturile obtinute de nerezidenti din România, care presteazã servicii de consultantã, asistentã tehnicã si alte servicii similare în orice domeniu, în cadrul contractelor finantate prin împrumut, credit sau alt acord financiar încheiat între organisme financiare internationale si statul român ori persoane juridice române, inclusiv autoritãti publice, având garantia statului român, precum si în cadrul contractelor finantate prin acorduri de împrumut încheiate de statul român cu alte organisme financiare, în cazul în care dobânda perceputã pentru aceste împrumuturi se situeazã sub nivelul de 3% pe an;

g) veniturile persoanelor juridice strãine care desfãsoarã în România activitãti de consultantã în cadrul unor acorduri de finantare gratuitã încheiate de Guvernul României cu alte guverne sau organizatii internationale guvernamentale sau neguvernamentale;

h) dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã, dividendele plãtite de o persoanã juridicã românã unei persoane juridice din statele membre ale Comunitãtii Europene sunt scutite de impozit, dacã beneficiarul dividendelor detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridicã românã, pe o perioadã neîntreruptã de cel putin 2 ani, care se încheie la data plãtii dividendului.

Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conventiilor de evitare a dublei impuneri

Art. 118. - (1) În întelesul art. 116, dacã un contribuabil este rezident al unei tãri cu care România a încheiat o conventie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si capital, cota de impozit care se aplicã venitului impozabil obtinut de cãtre acel contribuabil din România nu poate depãsi cota de impozit, prevãzutã în conventie, care se aplicã asupra acelui venit, potrivit alin. (2). În situatia în care cotele de impozitare din legislatia internã sunt mai favorabile decât cele din conventiile de evitare a dublei impuneri se aplicã cotele de impozitare mai favorabile.

(2) Pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligatia de a prezenta plãtitorului de venit certificatul de rezidentã fiscalã.

(3) Macheta certificatului de rezidentã fiscalã si termenul de depunere a acestuia de cãtre nerezident se stabilesc prin norme.

Declaratii anuale privind retinerea la sursã

Art. 119. - (1) Plãtitorii de venituri care au obligatia sã retinã la sursã impozitul pentru veniturile obtinute de contribuabili din România trebuie sã depunã o declaratie la autoritatea fiscalã competentã pânã la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru care s-a plãtit impozitul.

(2) Plãtitorii de venituri care au obligatia sã retinã impozit din veniturile obtinute de contribuabili din România trebuie sã furnizeze contribuabilului informatii în scris despre natura si suma veniturilor impozabile, precum si impozitul retinut în numele contribuabilului. Informatiile se transmit fiecãrui contribuabil pânã la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru care s-a plãtit impozitul.

Certificatele de atestare a impozitului plãtit de nerezidenti

Art. 120. - (1) Orice nerezident poate depune o cerere la autoritatea fiscalã competentã prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului plãtit cãtre bugetul de stat de el însusi sau de o altã persoanã, în numele sãu.

(2) Autoritatea fiscalã competentã are obligatia de a elibera certificatul de atestare a impozitului plãtit de nerezidenti.

(3) Forma cererii si a certificatului de atestare a impozitului plãtit de nerezident, precum si conditiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme.

Dispozitii tranzitorii

Art. 121. - Veniturile obtinute de partenerii contractuali externi, persoane fizice si juridice nerezidente, si de angajatii si contractorii independenti ai acestora, din activitãti desfãsurate de acestia pentru realizarea obiectivului de investitii Centrala Nuclearoelectricã Cernavodã-Unitatea 2, sunt scutite de impozitul prevãzut în prezentul capitol, pânã la punerea în functiune a obiectivului de mai sus.

CAPITOLUL II

Impozitul pe reprezentante

Contribuabili

Art. 122. - Orice persoanã juridicã strãinã, care are o reprezentantã autorizatã sã functioneze în România, potrivit legii, are obligatia de a plãti un impozit anual, conform prezentului capitol.

Stabilirea impozitului

Art. 123. - (1) Impozitul pe reprezentantã pentru un an fiscal este egal cu echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilitã pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationalã a României, din ziua precedentã celei în care se efectueazã plata impozitului cãtre bugetul de stat.

(2) În cazul unei persoane juridice strãine, care în cursul unui an fiscal înfiinteazã sau desfiinteazã o reprezentantã în România, impozitul datorat pentru acest an se calculeazã proportional cu numãrul de luni de existentã a reprezentantei în anul fiscal respectiv.

Plata impozitului si depunerea declaratiei fiscale

Art. 124. - (1) Orice persoanã juridicã strãinã are obligatia de a plãti impozitul pe reprezentantã la bugetul de stat, în douã transe egale, pânã la datele de 20 iunie si 20 decembrie.

(2) Orice persoanã juridicã strãinã care datoreazã impozitul pe reprezentantã are obligatia de a depune o declaratie anualã la autoritatea fiscalã competentã, pânã la data de 28, respectiv 29 februarie a anului de impunere.

(3) Orice persoanã juridicã strãinã, care înfiinteazã sau desfiinteazã o reprezentantã în cursul anului fiscal, are obligatia de a depune o declaratie fiscalã la autoritatea fiscalã competentã, în termen de 30 de zile de la data la care reprezentanta a fost înfiintatã sau desfiintatã.

(4) Reprezentantele sunt obligate sã conducã evidenta contabilã prevãzutã de legislatia în vigoare din România.

TITLUL VI

Taxa pe valoarea adãugatã

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Definitia taxei pe valoarea adãugatã

Art. 125. - Taxa pe valoarea adãugatã este un impozit indirect care se datoreazã bugetului de stat.

CAPITOLUL II

Sfera de aplicare

Sfera de aplicare

Art. 126. - (1) În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã se cuprind operatiunile care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii:

a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu platã;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizatã de o persoanã impozabilã, astfel cum este definitã la art. 127 alin. (1);

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sã rezulte din una dintre activitãtile economice prevãzute la art. 127 alin. (2).

(2) În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã se cuprinde si importul de bunuri.

(3) Operatiunile care se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã sunt denumite în continuare operatiuni impozabile.

(4) Operatiunile impozabile pot fi:

a) operatiuni taxabile, pentru care se aplicã cotele prevãzute la art. 140;

b) operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreazã taxa pe valoarea adãugatã, dar este permisã deducerea taxei pe valoarea adãugatã datorate sau plãtite pentru bunurile sau serviciile achizitionate. În prezentul titlu, aceste operatiuni sunt prevãzute la art. 143 si art. 144;

c) operatiuni scutite fãrã drept de deducere, pentru care nu se datoreazã taxa pe valoarea adãugatã si nu este permisã deducerea taxei pe valoarea adãugatã datorate sau plãtite pentru bunurile sau serviciile achizitionate. În prezentul titlu, aceste operatiuni sunt prevãzute la art. 141;

d) operatiuni de import scutite de taxa pe valoarea adãugatã, prevãzute la art. 142, pentru care nu se datoreazã taxa pe valoarea

adãugatã în vamã.

CAPITOLUL III

Persoane impozabile

Persoane impozabile si activitatea economicã

Art. 127. - (1) Este consideratã persoanã impozabilã orice persoanã care desfãsoarã, de o manierã independentã si indiferent de loc, activitãti economice de natura celor prevãzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitãti.

(2) În sensul prezentului titlu, activitãtile economice cuprind activitãtile producãtorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitãtile extractive, agricole si activitãtile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economicã exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.

(3) Nu actioneazã de o manierã independentã angajatii sau orice alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncã sau prin orice alte instrumente juridice care creeazã un raport angajator/angajat în ceea ce priveste conditiile de muncã, remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului.

(4) Cu exceptia celor prevãzute la alin. (5) si (6), institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitãtile care sunt desfãsurate în calitate de autoritãti publice, chiar dacã pentru desfãsurarea acestor activitãti se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plãti.

(5) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitãtile desfãsurate în calitate de autoritãti publice, dacã tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni concurentiale.

(6) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitãtile desfãsurate în aceleasi conditii legale ca si cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacã sunt prestate în calitate de autoritate publicã, precum si pentru activitãtile urmãtoare:

a) telecomunicatii;

b) furnizarea de apã, gaze, energie electricã, energie termicã, agent frigorific si altele de aceeasi naturã;

c) transport de bunuri si de persoane;

d) servicii prestate de porturi si aeroporturi;

e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;

f) activitatea târgurilor si expozitiilor comerciale;

g) depozitarea;

h) activitãtile organelor de publicitate comercialã;

i) activitãtile agentiilor de cãlãtorie;

j) activitãtile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri asemãnãtoare.

(7) Sunt asimilate institutiilor publice, în ceea ce priveste regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adãugatã, orice entitãti a cãror înfiintare este reglementatã prin legi sau hotãrâri ale Guvernului, pentru activitãtile prevãzute prin actul normativ de înfiintare, care nu creeazã distorsiuni concurentiale, nefiind desfãsurate si de alte persoane impozabile.

CAPITOLUL IV

Operatiuni impozabile

Livrarea de bunuri

Art. 128. - (1) Prin livrare de bunuri se întelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar cãtre o altã persoanã, direct sau prin persoane care actioneazã în numele acestuia.

(2) În întelesul prezentului titlu, prin bunuri se întelege bunurile corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia electricã, energia termicã, gazele naturale, agentul frigorific si altele de aceeasi naturã sunt considerate bunuri mobile corporale.

(3) Sunt, de asemenea, considerate livrãri de bunuri efectuate cu platã, în sensul alin. (1):

a) predarea efectivã a bunurilor cãtre o altã persoanã, în cadrul unui contract care prevede cã plata se efectueazã în rate sau orice alt tip de contract ce prevede cã proprietatea este atribuitã cel mai târziu în momentul plãtii ultimei scadente, cu exceptia contractelor de leasing;

b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executãrii silite;

c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în conditiile prevãzute de legislatia referitoare la proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despãgubiri;

d) transmiterea de bunuri efectuatã pe baza unui contract de comision la cumpãrare sau la vânzare, atunci când comisionarul actioneazã în nume propriu, dar în contul comitentului;

e) bunurile constatate lipsã din gestiune, cu exceptia celor prevãzute la alin. (9) lit. a) si c).

(4) Preluarea de cãtre persoane impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de cãtre acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legãturã cu activitatea economicã desfãsuratã sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane în mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuatã cu platã, dacã taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor respective sau pãrtilor lor componente a fost dedusã total sau partial.

(5) Orice distribuire de bunuri din activele unei societãti comerciale cãtre asociatii sau actionarii sãi, inclusiv o distribuire de bunuri legatã de lichidarea sau de dizolvarea fãrã lichidare a societãtii, constituie livrare de bunuri efectuatã cu platã.

(6) În cazul a douã sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separatã a bunului, chiar dacã acesta este transferat direct beneficiarului final.

(7) Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operatiunilor de transfer total sau partial de active si pasive, ca urmare a fuziunii si divizãrii, nu constituie livrare de bunuri, indiferent dacã e fãcutã cu platã sau nu.

(8) Aportul în naturã la capitalul social al unei societãti comerciale nu constituie livrare de bunuri, dacã primitorului bunurilor i-ar fi fost permisã deducerea integralã a taxei pe valoarea adãugatã, dacã aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. În situatia în care primitorul bunurilor este o persoanã impozabilã, care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã sau are dreptul de deducere partial, operatiunea se considerã livrare de bunuri, dacã taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor respective sau pãrtilor lor componente a fost dedusã total sau partial.

(9) Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1):

a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitãti naturale sau a altor cauze de fortã majorã;

b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate în conditiile stabilite prin norme;

c) perisabilitãtile, în limitele prevãzute prin lege;

d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe sau interne;

e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor publicitare, pentru încercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulãrii vânzãrilor;

f) acordarea de bunuri, în mod gratuit, în cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol, precum si alte destinatii prevãzute de lege, în conditiile stabilite prin norme.

Prestarea de servicii

Art. 129. - (1) Se considerã prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri.

(2) Prestãrile de servicii cuprind operatiuni cum sunt:

a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor, în cadrul unui contract de leasing;

b) transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, mãrcilor comerciale si a altor drepturi similare;

c) angajamentul de a nu desfãsura o activitate economicã, de a nu concura cu altã persoanã sau de a tolera o actiune ori o situatie;

d) prestãrile de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele unei autoritãti publice sau potrivit legii;

e) intermedierea efectuatã de comisionari, care actioneazã în numele si în contul comitentului, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

(3) Se considerã prestãri de servicii cu platã:

a) utilizarea temporarã a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri ce nu au legãturã cu activitatea sa economicã, sau pentru a fi puse la dispozitie, în vederea utilizãrii în mod gratuit, altor persoane, dacã taxa pe valoarea adãugatã pentru bunurile respective a fost dedusã total sau partial;

b) prestãrile de servicii efectuate în mod gratuit de cãtre o persoanã impozabilã, în scopuri care nu au legãturã cu activitatea sa economicã pentru uzul personal al angajatilor sãi sau al altor persoane.

(4) Nu se considerã prestare de servicii efectuatã cu platã utilizarea bunurilor si prestãrile de servicii prevãzute la alin. (3), efectuate în limitele si potrivit destinatiilor prevãzute prin lege, precum si prestãrile de servicii efectuate în scopuri publicitare sau în scopul stimulãrii vânzãrilor.

(5) Persoana impozabilã care actioneazã în nume propriu, dar în contul unei alte persoane, în egãturã cu o prestare de servicii, se considerã cã a primit si a prestat ea însãsi acele servicii.

(6) În cazul prestãrii unui serviciu de cãtre mai multe persoane impozabile, prin tranzactii succesive, fiecare tranzactie se considerã o prestare separatã si se impoziteazã distinct, chiar dacã serviciul respectiv este prestat direct cãtre beneficiarul final.

Schimburi de bunuri sau servicii

Art. 130. - În cazul unei operatiuni care implicã o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrãri de bunuri si/sau prestãri de servicii, fiecare persoanã impozabilã se considerã cã a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu platã.

Importul de bunuri

Art. 131. - (1) În întelesul prezentului titlu, se considerã import de bunuri intrarea de bunuri în România provenind dintr-un alt stat.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), atunci când bunurile sunt plasate, dupã intrarea lor în tarã, în regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã. Totusi, acestea sunt supuse reglementãrilor vamale în ceea ce priveste plata sau, dupã caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cât se aflã în regim vamal suspensiv.

(3) Importul bunurilor plasate în regimuri vamale suspensive este efectuat în statul pe teritoriul cãruia bunurile ies din aceste regimuri.

(4) Nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã livrarea bunurilor aflate în regimuri vamale suspensive.

CAPITOLUL V

Locul operatiunilor impozabile

Locul livrãrii de bunuri

Art. 132. - (1) Se considerã a fi locul livrãrii de bunuri:

a) locul unde se gãsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de un tert;

b) locul unde se efectueazã instalarea sau montajul, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalãri sau montaj, indiferent dacã punerea în functiune este efectuatã de cãtre furnizor sau de altã persoanã în contul sãu;

c) locul unde se gãsesc bunurile în momentul în care are loc livrarea, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

d) locul de plecare al transportului de pasageri, în cazul în care livrãrile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion;

e) locul de plecare al transportului de pasageri, în cazul în care livrãrile de bunuri sunt efectuate într-un autocar sau tren, si pe partea din parcursul transportului de pasageri efectuat în interiorul tãrii.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. e), se întelege:

a) prin partea din parcursul transportului de pasageri efectuat în interiorul tãrii, parcursul efectuat între locul de plecare si locul de sosire al transportului de pasageri, fãrã oprire în afara tãrii;

b) prin locul de plecare al transportului de pasageri, primul punct de îmbarcare a pasagerilor situat în interiorul tãrii, dacã este cazul, dupã oprirea efectuatã în afara tãrii;

c) prin locul de sosire a unui transport de pasageri, ultimul punct de debarcare prevãzut în interiorul tãrii, pentru pasagerii care s-au îmbarcat în interiorul tãrii, dacã este cazul, înainte de oprirea efectuatã în afara tãrii.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a) si b), atunci când locul de plecare sau de expediere ori de transport al bunurilor se aflã în afara României, acestea fiind importate în România, locul livrãrii efectuate de importator, în sensul art. 150 alin. (2), este considerat a fi în România.

Locul prestãrii de servicii

Art. 133. - (1) Locul prestãrii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul îsi are stabilit sediul activitãtii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate sau, în lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa obisnuitã.

(2) Prin exceptie de la alin. (1), pentru urmãtoarele prestãri de servicii, locul prestãrii este considerat a fi:

a) locul unde bunul imobil este situat, pentru prestãrile de servicii efectuate în legãturã directã cu un bun imobil, inclusiv prestatiile agentiilor imobiliare si de expertizã, ca si prestãrile privind pregãtirea sau coordonarea executãrii lucrãrilor imobiliare, cum ar fi, de exemplu, prestatiile furnizate de arhitecti si serviciile de supervizare;

b) locul unde se efectueazã transportul, în functie de distantele parcurse, în cazul transportului de bunuri si de persoane;

c) sediul activitãtii economice sau sediul permanent al beneficiarului pentru care sunt prestate serviciile sau, în absenta acestora, domiciliul sau resedinta obisnuitã a beneficiarului în cazul urmãtoarelor servicii:

1. închirierea de bunuri mobile corporale;

2. operatiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale;

3. transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, mãrcilor comerciale si al altor drepturi similare;

4. serviciile de publicitate si marketing;

5. serviciile de consultantã, de inginerie, juridice si de avocaturã, serviciile contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare;

6. prelucrarea de date si furnizarea de informatii;

7. operatiunile bancare, financiare si de asigurãri, inclusiv reasigurãri, cu exceptia închirierii de seifuri;

8. punerea la dispozitie de personal;

9. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile având ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale, înscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice naturã prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii; serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la reteaua mondialã de informatii;

10. serviciile de radiodifuziune si de televiziune;

11. serviciile furnizate pe cale electronicã; sunt considerate servicii furnizate pe cale electronicã: furnizarea si conceperea de site-uri informatice, mentenantã la distantã a programelor si echipamentelor, furnizarea de programe informatice - software - si actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte si de informatii si punerea la dispozitie de baze de date, furnizarea de muzicã, de filme si de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea si difuzarea de emisiuni si evenimente politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice, de divertisment si furnizarea de servicii de învãtãmânt la distantã. Atunci când furnizorul de servicii si clientul sãu comunicã prin curier electronic, serviciul furnizat nu reprezintã un serviciu electronic;

12. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total sau partial, a unei activitãti economice sau a unui drept mentionat în prezenta literã;

13. prestãrile de servicii efectuate de intermediari care intervin în furnizarea prestãrilor prevãzute în prezenta literã;

d) locul unde sunt prestate serviciile, în cazul urmãtoarelor servicii:

1. culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitãti;

2. prestãrile accesorii transportului, cum sunt: încãrcarea, descãrcarea, manipularea, paza si/sau depozitarea bunurilor si alte servicii similare;

3. expertize privind bunurile mobile corporale;

4. prestãrile efectuate asupra bunurilor mobile corporale.

CAPITOLUL VI

Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã

Faptul generator si exigibilitatea - reguli generale

Art. 134. -(1) Faptul generator al taxei reprezintã faptul prin care sunt realizate conditiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.

(2) Taxa pe valoarea adãugatã devine exigibilã atunci când autoritatea fiscalã devine îndreptãtitã, în baza legii, la un moment dat, sã solicite taxa pe valoarea adãugatã de la plãtitorii taxei, chiar dacã plata acesteia este stabilitã prin lege la o altã datã.

(3) Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibilã, la data livrãrii de bunuri sau la data prestãrii de servicii, cu exceptiile prevãzute în prezentul titlu.

(4) Livrãrile de bunuri si prestãrile de servicii, altele decât cele prevãzute la art. 128 alin. (3) lit. a) si art. 129 alin. (2) lit. a), care se efectueazã continuu, dând loc la decontãri sau plãti succesive, cum sunt gazele naturale, apa, serviciile telefonice, energia electricã si altele asemenea, se considerã cã sunt efectuate în momentul expirãrii perioadelor la care se referã aceste decontãri sau plãti.

(5) Exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã este anticipatã faptului generator si intervine:

a) la data la care este emisã o facturã fiscalã, înaintea livrãrii de bunuri sau a prestãrii de servicii;

b) la data încasãrii avansului, în cazul în care se încaseazã avansuri înaintea livrãrii de bunuri sau a prestãrii de servicii. Se excepteazã de la aceastã prevedere avansurile încasate pentru plata importurilor si a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, si orice avansuri încasate pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adãugatã sau care nu sunt în sfera de aplicare a taxei. Prin avansuri se întelege încasarea partialã sau integralã a contravalorii bunurilor sau serviciilor, înaintea livrãrii, respectiv a prestãrii.

(6) Prin derogare de la alin. (5), în cazul construirii unui bun imobil, antreprenorul generalpoate opta pentru ca exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã sã intervinã la data livrãrii bunului imobil, în conditii stabilite prin norme.

Faptul generator si exigibilitatea - cazuri speciale

Art. 135. - (1) Prin derogare de la art. 134 alin. (3), exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã intervine la datele prevãzute în prezentul articol.

(2) Pentru serviciile efectuate de persoanele impozabile stabilite în strãinãtate, astfel cum sunt definite la art. 151 alin. (2), pentru care beneficiarii au obligatia plãtii taxei pe valoarea adãugatã, exigibilitatea taxei intervine la data primirii facturii prestatorului sau la data achitãrii partiale sau totale a serviciului, în cazul în care nu s-a primit factura prestatorului pânã la aceastã datã.

Pentru operatiunile de închiriere de bunuri mobile si operatiunile de leasing contractate cu un prestator stabilit în strãinãtate, denumite în continuare operatiuni de leasing extern, taxa pe valoarea adãugatã devine exigibilã la fiecare din datele specificate în contract pentru plata ratelor.

Dacã se efectueazã plãti în avans, exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã intervine la data efectuãrii plãtii.

(3) În cazul livrãrii de bunuri cu plata în rate între persoane stabilite în tarã, al operatiunilor de leasing intern, de închiriere, de concesionare sau de arendare de bunuri, taxa pe valoarea adãugatã devine exigibilã la fiecare din datele specificate în contract pentru plata ratelor, respectiv a chiriei, redeventei sau arendei. În cazul încasãrii de avasuri fatã de data prevãzutã în contract, taxa pe valoarea adãugatã devine exigibilã la data încasãrii avansului.

(4) Pentru livrãrile de bunuri si prestãrile de servicii care se efectueazã continuu, dând loc la decontãri sau plãti succesive - energie electricã si termicã, gaze naturale, apã, servicii telefonice si altele similare -, exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã intervine la data întocmirii documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantitãtile livrate si serviciile prestate, dar nu mai târziu de finele lunii urmãtoare celei în care s-a efectuat livrarea/prestarea.

(5) În cazul livrãrii de bunuri sau prestãrii de servicii, realizate prin intermediul unor masini automate de vânzare sau de jocuri, taxa pe valoarea adãugatã devine exigibilã la data când se extrage numerar din automatul de vânzare sau de jocuri.

(6) Exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã aferentã sumelor constituite drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea lucrãrilor de constructii-montaj ia nastere la data încheierii procesului-verbal de receptie definitivã sau, dupã caz, la data încasãrii sumelor, dacã încasarea este anterioarã acestuia.

Exigibilitatea pentru importul de bunuri

Art. 136. - În cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adãugatã devine exigibilã la data când se genereazã drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale în vigoare.

CAPITOLUL VII

Baza de impozitare

Baza de impozitare pentru operatiuni în interiorul tãrii

Art. 137. - (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã este constituitã din:

a) pentru livrãri de bunuri si prestãri de servicii, altele decât cele prevãzute la lit. b) si c), din tot ceea ce constituie contrapartidã obtinutã sau care urmeazã a fi obtinutã de furnizor ori prestator din partea cumpãrãtorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni;

b) preturile de achizitie sau, în lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrãrii, pentru operatiunile prevãzute la art. 128 alin. (3) lit. e), alin. (4) si (5). Dacã bunurile sunt mijloace fixe, pretul de achizitie sau pretul de cost se ajusteazã, astfel cum se prevede în norme;

c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilã pentru executarea prestãrilor de servicii pentru operatiunile prevãzute la art. 129 alin. (3).

(2) Se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã:

a) impozitele, taxele, dacã prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adãugatã;

b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumpãrãtorului sau clientului.

(3) Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã urmãtoarele:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor;

b) sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã, penalizãrile si orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totalã sau partialã a obligatiilor contractuale, dacã sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintã contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

c) dobânzile percepute pentru: plãti cu întârziere, livrãri cu plata în rate, operatiuni de leasing;

d) valoarea ambalajelor care circulã între furnizorii de marfã si clienti, prin schimb, fãrã facturare;

e) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului si care apoi se deconteazã acestuia;

f) taxa de reclamã si publicitate si taxa hotelierã care sunt percepute de cãtre autoritãtile publice locale prin intermediul prestatorilor.

Ajustarea bazei de impozitare

Art. 138. - Baza de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã se ajusteazã în urmãtoarele situatii:

a) dacã au fost emise facturi fiscale si, ulterior, operatiunea este anulatã total sau partial, înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

b) în cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

c) în situatia în care reducerile de pret, prevãzute la art. 137 alin. (3) lit. a), sunt acordate dupã livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum si în cazul majorãrii pretului ulterior livrãrii sau prestãrii;

d) contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisã începând cu data de la care se declarã falimentul;

e) în cazul în care cumpãrãtorii returneazã ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulã prin facturare.

Baza de impozitare

Art. 139. - (1) Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituitã din valoarea pentru import în vamã a bunurilor, stabilitã conform legislatiei vamale în vigoare, la care se adaugã taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adãugatã, datorate pentru importul de bunuri.

(2) Se cuprind, de asemenea, în baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pânã la primul loc de destinatie a bunurilor în România, în mãsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilitã conform alin. (1). Primul loc de destinatie a bunurilor îl reprezintã destinatia stipulatã în documentul de transport sau orice alt document însotitor al bunurilor, când acestea intrã în România.

(3) Baza de impozitare pentru importul de bunuri nu cuprinde elementele prevãzute la art. 137 alin. (3).

(4) Baza de impozitare pentru nave si aeronave nu include:

a) valoarea serviciilor de reparare sau transformare, pentru navele si aeronavele care au fost reparate sau transformate în strãinãtate;

b) carburantii si alte bunuri, aprovizionate din strãinãtate, destinate utilizãrii pe nave si/sau aeronave.

(5) Dacã suma folositã la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimatã în valutã, aceasta se converteste în moneda nationalã a României, în conformitate cu metodologia folositã, pentru a stabili valoarea în vamã a bunurilor importate.

CAPITOLUL VIII

Cotele de taxã pe valoarea adãugatã

Cota standard si cota redusã

Art. 140. - (1) Cota standard a taxei pe valoarea adãugatã este de 19% si se aplicã asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabilã care nu este scutitã de taxa pe valoarea adãugatã sau care nu este supusã cotei reduse a taxei pe valoarea adãugatã.

(2) Cota redusã a taxei pe valoarea adãugatã este de 9% si se aplicã asupra bazei de impozitare, pentru urmãtoarele prestãri de servicii si/sau livrãri de bunuri:

a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitecturã si arheologice, grãdini zoologice si botanice, târguri, expozitii;

b) livrarea de manuale scolare, cãrti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitãtii;

c) livrãrile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;

d) livrãrile de produse ortopedice;

e) medicamente de uz uman si veterinar;

f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similarã, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

(3) Cota de taxã pe valoarea adãugatã aplicabilã este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator al taxei pe valoarea adãugatã, cu exceptia operatiunilor prevãzute la art. 134 alin. (5) si art. 135 alin. (2)-(5), pentru care se aplicã cota în vigoare la data exigibilitãtii taxei.

(4) În cazul schimbãrilor de cote, pentru operatiunile prevãzute la art. 134 alin. (5), se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data livrãrii de bunuri sau prestãrii de servicii, cu exceptia operatiunilor prevãzute la art. 135 alin. (4), pentru care regularizarea se efectueazã aplicând cota în vigoare la data exigibilitãtii taxei.

(5) Cota aplicabilã pentru un import de bunuri este cea aplicatã în interiorul tãrii pentru livrarea aceluiasi bun.

CAPITOLUL IX

Operatiuni scutite

Scutiri pentru operatiunile din interiorul tãrii

Art. 141. - (1) Urmãtoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã:

a) spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strâns legate de acestea, desfãsurate de unitãti autorizate pentru astfel de activitãti, indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sãnãtate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de îngrijire medicalã si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitãti autorizate sã desfãsoare astfel de activitãti, cantinele organizate pe lângã aceste unitãti, serviciile funerare prestate de unitãtile sanitare;

b) prestãrile de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de cãtre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuatã de stomatologi si de tehnicienii dentari;

c) prestãrile de îngrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical;

d) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop;

e) livrãrile de organe, de sânge si de lapte, de provenientã umanã;

f) activitatea de învãtãmânt prevãzutã de Legea învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, desfãsuratã de unitãtile autorizate, inclusiv activitatea cãminelor si a cantinelor organizate pe lângã aceste unitãti, formarea profesionalã a adultilor, precum si prestãrile de servicii si livrãrile de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de cãtre institutiile publice sau de cãtre alte entitãti recunoscute, care au aceste obiective;

g) prestãrile de servicii si/sau livrãrile de bunuri strâns legate de asistentã si/sau protectia socialã efectuate de institutiile publice sau de alte entitãti recunoscute ca având caracter social; serviciile de cazare, masã si tratament, prestate de persoane impozabile care îsi desfãsoarã activitatea în statiuni balneoclimaterice, dacã au încheiat contracte cu Casa Nationalã de Pensii si Alte Drepturi de Asigurãri Sociale si contravaloarea acestora este decontatã pe bazã de bilete de tratament;

h) prestãrile de servicii si/sau livrãrile de bunuri strâns legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau alte entitãti recunoscute ca având caracter social;

i) prestãrile de servicii si/sau livrãrile de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fãrã scop patrimonial ce au obiective de naturã politicã, sindicalã, religioasã, patrioticã, filozoficã, filantropicã, patronalã, profesionalã sau civicã, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în conditiile în care aceastã scutire nu provoacã distorsiuni de concurentã;

j) prestãrile de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fãrã scop patrimonial pentru persoanele care practicã sportul sau educatia fizicã;

k) prestãrile de servicii culturale si/sau livrãrile de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de institutiile publice, precum si operatiunile care intrã în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

l) prestãrile de servicii si/sau livrãrile de bunuri efectuate de persoane ale cãror operatiuni sunt scutite, potrivit lit. a) si lit. f)-k), cu ocazia manifestãrilor destinate sã le aducã sprijin financiar si organizate în profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sã nu producã distorsiuni concurentiale;

m) realizarea, difuzarea si/sau retransmisia programelor de radio si/sau de televiziune, cu exceptia celor de publicitate, efectuate de unitãtile care produc si/sau difuzeazã programele audiovizuale, precum si de unitãtile care au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale;

n) vânzarea de licente de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la agentiile internationale de stiri si alte drepturi de difuzare similare, destinate activitãtii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate.

(2) Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adãugatã:

a) activitãtile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor si proiectelor, precum si a actiunilor cuprinse în Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare, în programele-nucleu si în planurile sectoriale, prevãzute de Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintificã si dezvoltarea tehnologicã, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 324/2003, cu modificãrile ulterioare, precum si activitãtile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate în parteneriat international, regional si bilateral;

b) livrãrile de bunuri si prestãrile de servicii efectuate de producãtorii agricoli individuali si asociatiile fãrã personalitate juridicã ale acestora;

c) prestãrile urmãtoarelor servicii financiare si bancare:

1. acordarea si negocierea de credite si administrarea creditului de cãtre persoana care îl acordã;

2. acordarea, negocierea si preluarea garantiilor de credit sau a garantiilor colaterale pentru credite, precum si administrarea garantiilor de credit de cãtre persoana care acordã creditul;

3. orice operatiune legatã de depozite si conturi financiare, inclusiv orice operatiuni cu ordine de platã, transferuri de bani, instrumente de debit, carduri de credit sau de debit, cecuri sau alte instrumente de platã, precum si operatiuni de factoring;

4. emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu moneda nationalã sau strãinã, cu exceptia monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de colectie;

5. emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu titluri de participare, titluri de creante, cu exceptia executãrii acestora, obligatiuni, certificate, cambii, alte instrumente financiare sau alte valori mobiliare;

6. gestiunea fondurilor comune de plasament si/sau a fondurilor comune de garantare a creantelor efectuate de orice entitãti constituite în acest scop;

d) operatiunile de asigurare si/sau reasigurare, precum si prestãrile de servicii în legãturã cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediazã astfel de operatiuni;

e) jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, sã desfãsoare astfel de activitãti;

f) livrãrile de bunuri sau prestãrile de servicii efectuate de unitãtile din sistemul de penitenciare, utilizând munca detinutilor;

g) lucrãrile de constructii, amenajãri, reparatii si întretinere la monumentele care comemoreazã combatanti, eroi, victime ale rãzboiului si ale Revolutiei din Decembrie 1989;

h) transportul fluvial de persoane în Delta Dunãrii si pe rutele Orsova-Moldova Nouã, Brãila-Hârsova si Galati-Grindu;

i) livrarea obiectelor si vesmintelor de cult religios, tipãrirea cãrtilor de cult, teologice sau cu continut bisericesc si care sunt necesare pentru practicarea cultului, precum si furnizarea de bunuri asimilate obiectelor de cult, conform art. 1 din Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

j) livrarea de bunuri cãtre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ca efect al dãrii în platã, sau bunuri adjudecate de cãtre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, cu stingerea totalã sau partialã a obligatiilor de platã ale unui debitor;

k) arendarea, concesionarea si închirierea de bunuri imobile, cu urmãtoarele exceptii:

1. operatiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similarã, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

2. serviciile de parcare a vehiculelor;

3. închirierea utilajelor si a masinilor fixate în bunurile imobile;

4. închirierea seifurilor;

l) livrãrile de bunuri care au fost afectate unei activitãti scutite în baza prezentului articol, dacã taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor respective nu a fost dedusã, precum si livrãrile de bunuri a cãror achizitie a fãcut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (7) lit. b).

(3) Orice persoanã impozabilã poate opta pentru taxarea operatiunilor prevãzute la alin. (2) lit. k), în conditiile stabilite prin norme.

Scutiri la import

Art. 142. - Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã:

a) importul de bunuri a cãror livrare în România este scutitã de taxa pe valoarea adãugatã;

b) bunurile introduse în tarã de cãlãtori sau de alte persoane fizice cu domiciliul în tarã ori în strãinãtate, în conditiile si în limitele stabilite potrivit reglementãrilor legale în vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;

c) bunurile importate destinate comercializãrii în regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;

d) importul de bunuri de cãtre misiunile diplomatice si birourile consulare, precum si de cãtre cetãtenii strãini cu statut diplomatic sau consular în România, în conditii de reciprocitate, potrivit precedurii stabilite prin norme;

e) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate în România, precum si de cãtre cetãtenii strãini angajati ai acestor organizatii, în limitele si în conformitate cu conditiile precizate în conventiile de înfiintare a acestor organizatii, potrivit procedurii stabilite prin norme;

f) importul de bunuri de cãtre fortele armate ale statelor strãine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil însotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forte sunt destinate efortului comun de apãrare;

g) importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri, pe care sunt înregistrate filme sau programe destinate activitãtii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate;

h) importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de apãrare a sãnãtãtii, de apãrare a tãrii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitecturã, în conditiile stabilite prin norme;

i) importul de bunuri finantate din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne strãine, organisme internationale si/sau organizatii nonprofit din strãin