pagina a 2-a

5. Expertiza

            Art. 201. - Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt, instanta socoteste de cuviinta sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi unul sau trei experti, statornicind punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte.
            Art. 202. - Expertii se vor numi de catre instanta, daca partile nu se invoiesc asupra numirii lor.
            Incheierea de numire va statornici si plata cuvenita expertilor.
            Art. 203. - Nu vor fi numiti experti:
            1. minorii si interzisii;
            2. falitii;
            3. cei condamnati pentru crima sau pentru delict de fals, furt, inselaciune, abuz de incredere, marturii mincinoase, infractiuni contra bunelor moravuri, vagabondaj, abuz de putere, specula ilicita, sabotaj economic, dare sau luare de mita, trafic de influenta, delapidare, rupere de sigilii, sustragere, delicte contra sigurantei interioare si exterioare a statului, calomnie sau denuntare calomnioasa.
            Art. 204. - Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
            Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.
            Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.
            Art. 205. - Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor.
            Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.
            Expertul care refuza, fara motiv intemeiat, sa indeplineasca sarcina care i s-a incredintat, va fi sanctionat, prin incheiere executorie, cu amenda de la 1000 la 5000 lei si obligat la despagubiri fata de partea vatamata.
            Art. 206. - Abrogat prin Decretul nr. 38/1959.
            Art. 207. - Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea, vor fi ascultati chiar in sedinta, iar parerea lor se va trece intr-un proces-verbal, intocmit potrivit art. 198.
            Art. 208. - Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului.
            Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.
            Art. 209. - Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata.
            Nedepunerea lucrarii in termen va fi sanctionata cu amenda de la 500 la 3000 lei. Incheierea de condamnare este executorie.
            Amenda nu se va putea ridica decat pentru motive intemeiate.
            Art. 210. - Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia.
            Art. 211. - Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da deslusiri ori de cate ori li se va cere, in care caz au dreptul la despagubiri ce se vor statornici prin incheiere executorie. Cand nu se infatiseaza, li se va aplica amenda prevazuta la art. 205.
            Art. 212. - Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua expertiza.
            Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.
            Art. 213. - Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi pentru luare de mita.
            La cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari plata cuvenita prin incheiere executorie data cu citarea partilor.
            Art. 214. - Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si statornicirea platii ce li se cuvine se va putea lasa in sarcina acestei instante.

6. Cercetarea la fata locului

            Art. 215. - In cazul cand instanta va socoti de trebuinta, va putea hotari ca in intregul ei sau numai unul din magistrati sa mearga la fata locului spre a se lamuri asupra unor imprejurari de fapt care se vor arata prin incheiere.
            Art. 216. - Cercetarea la fata locului se va face cu citarea partilor, putandu-se asculta martorii si expertii pricinii.
            Despre cele urmate la fata locului se va incheia proces-verbal.
            Art. 217. - Cand instanta merge la fata locului, va fi insotita de procuror, in cazurile in care
prezenta acestuia este ceruta de lege.

7. Interogatorul

            Art. 218. - Se va putea incuviinta chemarea la interogator, cand este privitor la fapte personale, care fiind in legatura cu pricina, pot duce la dezlegarea ei.
            Art. 219. - Cel chemat va fi intrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt in parte.
            Cu incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul, precum si partea potrivnica pot pune de-a dreptul intrebari celui chemat la interogator.
            Partea nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte. Ea se poate folosi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
            Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri, se va putea soroci un nou termen pentru interogator.
            Art. 220. - Reprezentantul legal, curatorul sau consiliul judiciar pot fi chemati personal la interogator pentru actele incheiate si faptele savarsite de ei in aceasta calitate.
            Art. 221. - Raspunsurile la interogator vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile. Interogatorul va fi semnat pe fiecare pagina de presedinte, grefier, de cel care l-a propus, precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.
            Daca partile nu voiesc sau nu pot sa semneze, se va face aratare in josul interogatorului.
            Art. 222. - Statul si celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept privat, vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica.
            Se excepteaza societatile comerciale de persoane, ai caror asociati cu drept de reprezentare vor fi citati personal la interogator.
            Art. 223. - Partea care are domiciliu in strainatate va putea fi interogata prin cel care o reprezinta in judecata.
            In acest caz, interogatorul va fi comunicat in scris mandatarului, care va depune raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este indestulatoare.
            Art. 224. - Instanta poate incuviinta luarea interogatorului la locuinta, daca partea este impiedicata de a veni in fata instantei.
            Art. 225. - Daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la interogator sau nu se infatiseaza, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau numai ca un inceput de dovada in folosul partii potrivnice.

8. Juramantul

            Textele art. 226 - 234 inclusiv au fost abrogate prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950.

9. Asigurarea dovezilor

            Art. 235. - Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri, miscatoare sau nemiscatoare, sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt ori a unui drept, va putea cere administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor.
            Cererea poate fi facuta chiar daca nu este primejdie in intarziere, in cazul cand paratul isi da invoirea.
            Art. 236. - Cererea se va indrepta, inainte de judecata, la judecatoria in circumscriptia careia se afla martorul sau obiectul cercetarii, iar in timpul judecatii, la instanta care judeca pricina.
            Partea va arata in cerere dovezile a caror administrare o pretinde, faptele ce voieste sa dovedeasca, precum si primejdia intarzierii sau invoirea paratului.
            Paratul nu este obligat sa depuna intampinare. Instanta va hotari prin incheiere data in camera de consiliu.
            In caz de primejdie in intarziere, instanta va putea incuviinta cererea si fara citarea partilor.
            Art. 237. - Administrarea dovezii va putea fi facuta de indata sau la termenul ce se va soroci.
            Art. 238. - Incheierea instantei este executorie si poate fi atacata cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.
            Incheierea data in timpul judecarii unei pricini nu poate fi atacata decat odata cu fondul.
            Art. 239. - Oricine are interes sa constate de urgenta o anumita stare de fapt, care ar putea sa inceteze ori sa se schimbe pana la administrarea dovezilor, va putea cere instantei in circumscriptia careia urmeaza sa se faca constatarea si pe langa care functioneaza executori judecatoresti, sa delege un executor judecatoresc care sa constate la fata locului aceasta stare de fapt.
            Presedintele poate incuviinta facerea constatarii fara instiintarea aceluia impotriva caruia se cere.
            Procesul-verbal de constatare va fi comunicat in copie celui impotriva caruia s-a facut constatarea, daca nu a fost de fata.
            El va face dovada pana la dovada contrarie.
            Art. 240. - In caz de primejdie in intarziere, administrarea dovezii si constatarea prin executori judecatoresti se vor putea face si in zilele de sarbatoare si chiar si in afara orelor legale, cu incuviintarea anume a magistratului.
            Art. 241. - Dovezile administrate in conditiile mai sus prevazute pot sa fie folosite si de partea care nu a cerut administrarea lor.
            Cheltuielile facute cu administrarea dovezilor vor fi tinute in seama de instanta care judeca pricina in fond.

Sectiunea a IV-a
Suspendarea judecatii

            Art. 242. - Instanta va suspenda judecata:
            1. cand amandoua partile o cer;
            2. daca niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii. Cu toate acestea pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut in scris judecarea in lipsa.
            Art. 243. - Judecata pricinilor se suspenda de drept:
            1. prin moartea uneia din parti, afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru
introducerea in judecata a mostenitorilor;
            2. prin interdictie, punere sub curatela sau consiliu judiciar a unei parti pana la numirea tutorului, curatorului sau consiliului judiciar;
            3. prin moartea mandatarului uneia din parti, intamplata cu mai putin de 15 zile inainte de ziua
infatisarii;
            4. prin incetarea functiunii tutorului, curatorului sau consiliului judiciar;
            5. prin declararea in stare de faliment a uneia din parti, cand falitul trebuie sa fie reprezentat prin judecatorul sindic.
            Faptele aratate mai sus nu impiedica pronuntarea hotararii, daca ele s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor.
            Art. 244. - Instanta poate suspenda judecata:
            1. cand dezlegarea pricinii atarna, in totul sau in parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;
            2. cand se ivesc indiciile unei infractiuni, a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea.
            Suspendarea va dainui pana cand hotararea pronuntata in pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila.
            Art. 245. - Judecare reincepe:
            1. prin cerere de redeschidere facuta de una din parti, cand ea s-a suspendat prin invoirea partilor sau prin lipsa lor;
            2. prin cererea de redeschidere, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorului, consiliului judiciar, a celui reprezentat de mandatarul mort, a noului mandatar sau sindicului, in cazurile prevazute de art. 243.

Sectiunea a V-a
Renuntarea la judecata si renuntarea la drept

            Art. 246. - Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa.
            Renuntarea la judecata se constata prin incheiere data fara drept de apel.
            Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.
            Cand partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti.
            Art. 247. - In caz de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor.
            Renuntarea la drept se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cat si in apel.
            Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic.
            Hotararea se da fara drept de apel.
            Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte, in masura renuntarii.

Sectiunea a VI-a
Perimarea

            Art. 248. - Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an. Partea nu se socoteste in vina, cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu.
            Termenul perimarii nu curge cat timp, fara vina partii, cererea n-a ajuns inca la instanta competenta sa o judece sau nu se poate soroci termen de judecata.
            In materie comerciala termenul de perimare este de sase luni.
            Art. 249. - Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii pricinii.
            Art. 250. - Cursul perimarii este suspendat cat timp dainuieste suspendarea judecarii pronuntata de instanta in cazurile prevazute de art. 244.
            In cazurile prevazute de art. 243, cursul perimarii este suspendat timp de 3 luni de la data cand s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecatii, daca aceste fapte s-au petrecut in cele din urma 6 luni ale termenului de perimare.
            Perimarea se suspenda de asemenea pe timpul cat partea este impiedicata de a starui in judecata din pricina unor imprejurari mai presus de vointa sa.
            Art. 251. - In cazul cand sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna, cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti.
            Art. 252. - Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii. Presedintele instantei va cita de urgenta partile si va dispune ca grefa sa intocmeasca o dare de seama asupra actelor de procedura in legatura cu perimarea.
            Hotararea este supusa recursului; termenul curge de la pronuntare.
            Art. 253. - Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie. In acest caz hotararea care pronunta perimarea este supusa recursului, iar incheierea de respingere poate fi atacata numai o data cu fondul pricinii.
            Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata in instanta de apel.
            Art. 254. - Perimarea are drept urmare ca toate actele de procedura facute in acea instanta nu-si produc efectele.
            Cand, insa, se face o noua cerere de chemare in judecata, partile pot folosi dovezile administrate in cursul judecarii cererii perimate, in masura in care noua instanta socoteste ca nu este de trebuinta refacerea lor.

CAPITOLUL IV
Hotararile
Sectiunea I
Dispozitii generale

            Art. 255. - *Hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se numesc "sentinte", iar hotararile prin care se se solutioneaza apelul, recursul, precum si recursul in interesul legii ori in anulare se numesc "decizii".


* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.


            Toate celelalte hotarari date de instanta in cursul judecatii se numesc "incheieri".
            Art. 256. - Dupa sfarsitul dezbaterilor, judecatorii chibzuiesc in secret, fie in sedinta, fie in camera de consiliu.
            Dupa chibzuire, presedintele aduna parerile judecatorilor, incepand cu cel mai nou in functiune sau cu cel mai tanar, el pronuntandu-se cel din urma.
            Art. 257. - Daca majoritatea legala nu se poate intruni, pricina se va judeca din nou in complet de divergenta, in aceeasi zi sau in cel mult 5 zile.
            La instantele de fond, parerile vor trebui sa fie totdeauna motivate inainte de judecarea divergentei, afara de cazul cand judecata se face chiar in ziua cand s-a ivit  divergenta.
            Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor ramase in divergenta; daca, dupa judecarea divergentei, vor fi mai mult de doua pareri, judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult, sunt datori sa se uneasca intr-o singura parere.
            Judecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit divergenta.
            Dupa judecarea punctelor ramase in divergenta, completul care a judecat inainte de ivirea ei va putea continua judecarea pricinii.
            Dispozitiile alin. 3 se aplica prin asemanare si in cazurile in care completele de judecata sunt alcatuite in numar fara sot.
           Art. 258. - Dupa ce s-a intrunit majoritatea, se va intocmi de indata, pe scurt, dispozitivul hotararii, care se semneaza sub pedeapsa nulitatii, de judecatori si grefier, si care va arata deopotriva si parerile judecatorilor ramasi in minoritate.
            El se pronunta de presedinte, in sedinta, chiar in lipsa partilor.
            Dupa pronuntarea hotararii nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale.
            Dispozitivul hotararii se consemneaza intr-un registru special, tinut de fiecare instanta.*


* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
            Art. 259. - Abrogat prin Decretul nr. 132 din 19 iunie 1952
            Art. 260. - Daca instanta nu poate hotari de indata, pronuntarea se va amana pentru un termen pe care presedintele il va anunta si care nu va putea fi mai mare de 7 zile.
            Magistratul care a luat parte la judecata este competent sa se pronunte, chiar daca nu mai face parte din alcatuirea instantei afara de cazul cand a incetat de a mai fi magistrat.
            Art. 261. - Hotararea se da in numele legii si va cuprinde:
            1. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata;
            2. numele, domiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si al avocatilor;
            3. obiectul cererii si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor;
            4. aratarea concluziilor procurorului;
            5. motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor;
            6. dispozitivul;
            7. calea de atac si termenul in care se poate exercita;
            8. aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta, precum si semnaturile judecatorilor si grefierului.
            In cazul in care, dupa pronuntare, unul dintre judecatori este in imposibilitate de a semna hotararea, presedintele instantei o va semna in locul sau, iar daca cel in imposibilitate sa semneze este grefierul, hotararea va fi semnata de grefierul sef, facandu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe judecator sau pe grefier sa semneze hotararea.*


* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
            Parerea judecatorilor ramasi in minoritate va trebui sa fie motivata in josul hotararii.
            Art. 262. - In cazurile in care judecatorii pot da termen pentru executarea hotararii, ei vor face aceasta, prin chiar hotararea care dezleaga pricina, aratand si motivele pentru care au incuviintat termenul.
            Art. 263. - Datornicul nu va putea cere termen, nici nu va putea sa se bucure de termenul ce i s-a dat, daca bunurile lui se vand dupa cererea altui creditor, daca este in stare de faliment sau de insolvabilitate indeobste cunoscuta sau daca prin fapta sa a micsorat garantiile ce a dat prin contract creditorului sau, sau daca nu a dat garantiile fagaduite.
        Art. 264. - Cand motivarea hotararii nu se poate face pana la data pronuntarii, ea se va face in termen de cel mult 15 zile de la pronuntare. Daca instanta a fost alcatuita din mai multi magistrati, presedintele va putea insarcina pe unul din ei cu redactarea hotararii.
            Parerea judecatorilor ramasi in minoritate va trebui redactata in acelasi timp cu hotararea.
            Art. 265. - Adaugirile, stersaturile sau schimbarile in cuprinsul hotararii vor trebui semnate de judecator, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.
            Art. 266. - Hotararea se va face in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune, spre conservare, la dosarul de hotarari al instantei.
            Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul cand aceasta este necesar pentru curgerea unui termen de exercitarea unei cai ordinare de atac.
            Art. 267. - Dupa pronuntarea hotararii, partea poate renunta in instanta la calea de atac, facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces-verbal, semnat de presedinte si de grefier.
            Renuntarile se pot face si in urma, prin infatisarea partii inaintea presedintelui sau prin inscris autentic.
            Art. 268. - Incheierile premergatoare vor fi date cu acelasi numar de voturi ca si hotararile.
            Judecatorii nu sunt legati prin aceste incheieri.
            Ei sunt legati de acele incheieri care, fara a hotari in totul pricina, pregatesc dezlegarea ei.
            Orice dispozitie luata de instanta prin incheiere va fi motivata.
            Art. 269. - Hotararile vor fi investite cu formula executorie, dupa cum urmeaza:  "Noi, presedintele romaniei" (Aici urmeaza cuprinsul hotararii).
            "Dam imputernicire si ordonam agentilor administrativi si ai fortelor publice sa execute aceasta (hotarare); procurorilor sa staruie pentru aducerea ei la indeplinire. Spre credinta, prezenta (hotarare) s-a semnat de .................. (Urmeaza semnatura presedintelui si a grefierului)*


* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
            Hotararea investita se va da numai partii care a castigat sau reprezentantului ei.

Sectiunea a II-a
Hotararile partiale

            Art. 270. - Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii.

Sectiunea a III-a
Hotararile care consfintesc invoiala partilor

            Art. 271. - Partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea hotarare care sa consfinteasca invoiala lor.
            Daca partile se infatiseaza la ziua sorocita pentru judecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita, chiar de un singur judecator, urmand ca hotararea sa fie data de instanta in sedinta.
            Daca ele se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da hotararea in camera de consiliu.
            Art. 272. - Invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii.
            La judecatorii invoiala va putea fi infatisata si verbal; in acest caz, ea va fi trecuta intr-un proces-verbal, care va fi incheiat cu aplicarea, prin asemanare, a dispozitiilor prevazute de art. 82 alineatul 2, si care va fi trecut in dispozitivul hotararii ce se va da.
            Art. 273. - Hotararea care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel.

Sectiunea a IV-a
Cheltuielile de judecata

            Art. 274. - Partea care cade in pretentiuni va fi obligata la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.
            Judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxe de procedura si impozit proportional, plata expertilor, despagubirea martorilor, precum si orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut.
            Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat.
            Art. 275. - Paratul care a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, afara numai daca a fost pus in intarziere inainte de chemarea in judecata.
            Art. 276. - Cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor.
            Art. 277. - Daca sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plateasca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei.

Sectiunea a V-a
Executia vremelnica

            Art. 278. - Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect:
            1. plata salariilor;
            2. despagubiri pentru accidente de munca;
            3. rente sau pensii alimentare;
            4. reparatii grabnice;
            5. punerea sau ridicarea pecetilor ori facerea inventarului;
            6. pricini privitoare la posesiune, numai in ce priveste posesiunea;
            7. in cazul prevazut de art. 270;
            8. in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie.
            Art. 279. - Instanta poate incuviinta executia vremelnica a hotararilor privitoare la bunuri ori de cate ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita in intarziere; in acest caz instana va putea obliga la darea unei cautiuni.
            Executia vremelnica nu se poate incuviinta:
            1. in materie de stramutare de hotare, desfiintare de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa;*


* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
            2. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara.
            Cererea de executie vremelnica se va putea face si verbal in instanta pana la inchiderea dezbaterilor. Daca cererea a fost respinsa de prima instanta, ea poate fi facuta din nou in apel.
            Art. 280. - Cererea pentru suspendarea executiei vremelnice se va putea face fie o data cu apelul fie deosebit in tot cursul instantei de apel.
            Cererea se va depune la prima instanta sau instanta de apel, in care caz se va alatura in copie legalizata dispozitivul hotararii.
            Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel.
            Suspendarea va putea fi incuviintata cu sau fara cautiune.
            Pana la dezlegarea cererii de suspendare, suspendarea va putea fi incuviintata vremelnic,
prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului.

Sectiunea a VI-a
Indreptarea hotararilor

            Art. 281. - Greselile asupra numelui, calitatii, si sustinerilor partilor sau cele de socoteli, precum si orice alte greseli materiale strecurate in hotarare, pot fi indreptate, din oficiu sau in urma unei simple cereri.
            Instanta poate cita partile, cand gaseste de cuviinta pentru unele lamuriri.
            Indreptarea se va face in amandoua exemplare ale hotararii.
            Termenul de apel impotriva incheierii date asupra indreptarii curge de la pronuntare, in cazul cand partile au fost citate.
            Dispozitiile de mai sus se aplica, prin asemanare, si greselilor strecurate intr-o incheiere.

TITLUL IV*
Caile ordinare de atac
CAPITOLUL I
Apelul
Sectiunea I
Termenul si formele apelului

            Art. 282. - Hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotararile date in prima instanta de catre tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.
            Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat o data cu fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt s-au s-a suspendat cursul judecatii. Apelul impotriva hotararii se socoteste facut si impotriva incheierilor premergatoare.


*TITLUL IV "caile ordinare de atac" (art. 282 - 316) este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 59/1993.


            Art. 283. - Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face apel.
            Art. 284. - Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel.
            Termenul de apel curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare.
            Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel.
            Pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge de la comunicarea hotararii.
            Art. 285. - Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor.
            Termenul de apel va incepe sa curga din nou de la data comunicarii prevazute la alin. 1.

Pentru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate restransa sau disparuti ori in caz de mostenire vacanta, termenul va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu.
            Apelul nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii.
            Art. 286. - Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut
comunicarea. In acest caz se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data.
            Art. 287. - Cererea de apel va cuprinde:
            1. numele, domiciliul sau resedinta partilor;
            2. aratarea hotararii care se ataca;
            3. motivele de fapt si de drept pe care se inainteaza apelul;
            4. dovezile invocate in sustinerea apelului;
            5. semnatura.
            Cerintele de la pct. 2 si 5 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele de la pct. 3 si 4, sub sanctiunea decaderii. Aceste cerinte pot fi implinite pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare, iar lipsa semnaturii, in conditiile prevazute de art. 133 alin. 2.
            Cand dovezile propuse sunt martori sau inscrisuri nearatate la prima instanta, se vor
aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 112 pct. 5.
            Art. 288. - La cererea de apel se vor alatura atatea copii cati intimati sunt. Apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
            Presedintele va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu apelurile facute, numai dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile.
            Cu toate acestea, apelul va fi trimis de indata daca s-a facut cerere pentru suspendarea executarii hotararii primei instante.
            Art. 289. - Presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul, va fixa termen de infatisare, potrivit dispozitiilor art. 114, si va dispune citarea partilor.
            Totodata, presedintele va dispune sa se comunice intimatului, o data cu citatia, o copie de pe cererea de apel, impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instanta, punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar intampinarea.
            Dispozitiile art. 113 alin. 2 sunt aplicabile in mod corespunzator.
            Apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la o singura sectie a instantei de apel.
            Art. 290. - Cand apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari au fost repartizate la sectii deosebite, presedintele ultimei sectii investite va dispune trimiterea apelului la sectia cea dintai investita.
            Art. 291. - In cazul cand intimatul nu a primit, in termenul prevazut de art. 114, comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de infatisare, un termen inauntrul caruia sa depuna la dosar intampinare.
            Daca intimatul lipseste la prima zi de infatisare si instanta constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amanarea cauzei si efectuarea comunicarii, iar daca motivele nu au fost comunicate in termen, instanta va dispune amanarea cauzei cu indeplinirea cerintelor art. 114 alin. 5.
            Art. 292. - Partile nu se vor putea folosi, inaintea instantei de apel, de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat de cele invocate la prima instanta sau aratate in cererea de apel si in intampinare, afara de cazul prevazut la art. 138.
            Art. 293. - Abrogat prin Decretul nr. 132 din 19 iunie 1952.

Sectiunea a II-a
Judecarea apelului

            Art. 294. - In apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se potalte cereri noi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi.
            Se vor putea cere insa dobanzi, rate, venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. De asemenea,va putea solicita compensatia legala.
            Art. 295. - Instanta de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate laprima instanta, precum si administrarea altor probe, daca le considera necesare pentru solutionarea cauzei.
            Art. 296. - Instanta de apel poate pastra ori schimba in tot sau in parte hotararea atacata.
            Art. 297. - In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante.
            Daca hotararea a fost desfiintata pentru lipsa de competenta, cauza se trimite spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent.
            Art. 298. - Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul capitol.

CAPITOLUL II
Recursul
Sectiunea I
Termenul si formele recursului

            Art. 299. - Hotararile date fara drept de apel, cele date in apel, precum si, in conditiile prevazute de lege, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse recursului.
            Art. 300. - Recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege.
            La cerere, instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executarii hotararii recurate si in alte cazuri decat cele la care se refera alin. 1.
            Suspendarea la cerere a executarii hotararii poate fi acordata cu sau fara depunerea unei cautiuni ce se va stabili dupa ascultarea partilor citate in camera de consiliu.
            In cazuri urgente, presedintele instantei de recurs poate dispune, la cerere, prin incheiere motivata, suspendarea executarii si fara citarea partilor, chiar inainte de primirea dosarului.
            Instanta poate reveni asupra suspendarii acordate, dispozitiile alin. 3 si 4 fiind aplicabile in mod corespunzator.
            Art. 301. - Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispunealtfel. Dispozitiile art. 284 se aplica in mod corespunzator.
            Art. 302. - Recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
            Art. 303. - Recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs.
            Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotararii, chiar daca recursul s-a facut mai inainte.
            Cererea de recurs va cuprinde aratarea motivelor de casare si dezvoltarea lor.
            In cazurile in care Ministerul Public a participat in proces, se va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror.
            Presedintele instantei, care primeste cererea de recurs, va putea sa o inapoieze partii prezente, daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege, pentru a fi refacuta, prelungind termenul de recurs cu 5 zile.
            Dupa implinirea termenului de recurs pentru toate partile, instanta a carei hotarare este recurata va inainta instantei de recurs dosarul impreuna cu dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii.
            Art. 304. - Casarea unei hotarari se poate cere:
            1. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;
             2. cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii;
            3. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante;
            4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
            5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2;
            6. cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere, a acordat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut;
            7. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii;
            8. cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia;
            9. cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii;
            10. cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui mijloc de aparare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotaratoare pentru dezlegarea pricinii;
            11. cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt, decurgand dintr-o apreciere eronata a probelor administrative.
            Art. 3041. - Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 304, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele.
            Art. 305. - In instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia inscrisurilor.
            Art. 306. - Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazurilor prevazute in alin. 2.
            Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs, care insa este obligata sa le puna in dezbatere partilor.
            Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prevazute de art. 304.
            Art. 307. - Abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
            Art. 308. - Presedintele instantei, dupa ce va constata ca procedura de comunicare a hotararii a fost indeplinita, va fixa termen de judecata si va dispune citarea partilor si comunicarea motivelor de recurs.
            Intimatul va putea depune intampinarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata.
            Presedintele, fixand termenul de judecata, poate desemna un judecator pentru intocmirea unui raport asupra recursului. La Curtea Suprema de Justitie raportul se intocmeste de un judecator sau de un magistrat asistent.
            Raportul va cuprinde, pe scurt, aratarea obiectului cererii de chemare in judecata, solutia recurata, precum si temeiurile acesteia, in masura in care este nevoie pentru solutionarea recursului.
            Raportul va trebui depus la dosar cu cel putin 5 zile inainte de ziua infatisarii.

Sectiunea a II-a
Judecarea recursului si efectele casarii

            Art. 309. - Presedintele va da cuvantul partilor dupa citirea raportului. Procurorul vorbeste cel din urma, afara de cazul cand este parte principala sau recurent.
            Art. 310. - Daca nu se dovedeste, la prima zi de infatisare, ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut in termen.
            Art. 311. - Hotararea casata nu are nici o putere. Actele de executare sau de asigurare facute in puterea unei asemenea hotarari sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel.
            Art. 312. - Curtile de apel si tribunalele, in caz de casare, vor judeca pricina in fond.
            Cu toate acestea, in cazul in care instanta, a carei hotarare este recurata, a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata la administrarea probelor si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de acelasi grad. In cazul casarii pentru lipsa de competenta, cauza se trimite spre rejudecare instantei competente sau organului cu activitate jurisdictionala competent, potrivit legii.
            Daca instanta de recurs constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze pricina in prima instanta sau in apel, va casa hotararea recurata si va solutiona cauza potrivit competentei sale.
            Art. 313. - Curtea Suprema de Justitie, in caz de casare, trimite cauza spre o noua judecata instantei care a pronuntat hotararea casata ori, atunci cand interesele bunei administrari a justitiei o cer, altei instante de acelasi grad, cu exceptia cazului casarii pentru lipsa de competenta, cand trimite cauza instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent potrivit legii.
            Art. 314. - Curtea Suprema de Justitie hotaraste asupra fondului pricinii in toate cazurile in care caseaza hotararea atacata numai in scopul aplicarii corecte a legii la imprejurari de fapt ce au fost deplin stabilite.
            Art. 315. - In caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.
            Cand hotararea a fost casata pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va reincepe de la actul anulat. Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata.
            Art. 316. - Dispozitiile de procedura privind judecata de apel se aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest capitol.

TITLUL V
Caile extraordinare de atac
CAPITOLUL I
Contestatia in anulare

            Art. 317. - Hotararile irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare, pentru motivele mai jos aratate, numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe caile ordinare de atac:
            1. cand procedura de chemare a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina, nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii;
            2. cand hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta.
            Cu toate acestea, contestatia poate fi primita pentru motivele mai sus-aratate, in cazul cand aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.
            Art. 318. - Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie, cand dezlegarea dataeste rezultatul unei greseli  materiale, sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare.
            Dispozitiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si in cazul in care judecatoria, potrivit prevederilor unei legi speciale, judeca in ultima instanta. (Introdus prin Decretul nr. 649 - B. of. 60 - 5.VII.1967)
            Art. 319. - Contestatia se introduce la instanta a carei hotarare se ataca. Contestatia se poate face inainte de inceperea executarii si in tot timpul ei, pana la savarsirea ultimului act de executare. Impotriva hotararilor irevocabile care nu se aduc la indeplinire pe cale de executare silita, contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas irevocabila.*


* Alin. 2 art. 219 a fost modificat prin Legea nr. 59/1993.


            Art. 320. - Contestatia se judeca de urgenta si cu precadere.
            Intampinarea nu este obligatorie.
            Hotararea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.
            Art. 321. - Nu se poate face o noua contestatie pentru motive ce au existat la data celei dintai.

CAPITOLUL II
Revizuirea hotararilor

            Art. 322. - Revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri:
        1. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire;
        2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;
        3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta;
        4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat irevocabil pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii, sau daca partea care a jurat* a fost condamnata irevocabil pentru fals;


*) Juramantul, ca mijloc de proba, a fost desfiintat prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950.

             5. daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat;
             6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela sau consiliul judiciar* nu au fost aparati de loc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere;


*) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata implicit, deoarece Codul familiei nu mai mentinut aceasta institutie.


            7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, in una sau aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.
            Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de instante de recurs. In cazul cand una dintre instante este Curtea Suprema de justitie, cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta;
            8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre
aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa.
            Art. 323. - Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa definitiva si a carei revizuire se cere.
            In cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va indrepta la instanta mai mare in grad fata de instanta sau instantele care au pronuntat hotararile potrivnice. Cand cele doua instante care au dat hotararile potrivnice fac parte din circumscriptii judecatoresti deosebite, instanta mai mare in grad la care urmeaza sa se indrepte cererea de revizuire va fi aceea a instantei care a dat prima
hotarare.
            Art. 324. - Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti:
            1. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 1, 2 si 7 al. 1, de la comunicarea hotararilor definitive, iar cand hotararile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului, de la pronuntare; pentru hotararile prevazute la punctul 7 al. 2 de la pronuntarea ultimei hotarari;
            2. in cazul prevazut de art. 322 pct. 3, de la cel din urma act de executare;
            3. in cazul prevazut de art. 322 pct. 4, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea
instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului, expertului, sau partii care a jurat sau de hotararea care a declarat falsitatea inscrisurilor;
            4. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 5, din ziua in care s-a descoperit inscrisul;
            5. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotararii definitive facuta statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publica, sau de la intoarcerea disparutului ori de la dobandirea capacitatii; in aceste din urma doua cazuri termenul fiind de 6 luni.
            In cazul art. 322 pct. 8 termenul de revizuire este de 15 zile si se socoteste de la incetarea impiedicarii.
            Art. 325. - Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere, sub conditia darii unei cautiuni.
            Art. 326. - Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in judecata.
            Intampinarea nu este obligatorie.
            Art. 327. - Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotarare.
            Se va face aratare de hotararea data in revizuire, in josul originalului hotararii revizuite.
            Art. 328. - Hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea revizuita. Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este recursul.

CAPITOLUL III
Recursul in interesul legii si recursul in anulare

            Art. 329.* - Procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, are dreptul, pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul tarii, sa ceara Curtii Supreme de Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti.
            Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de sectiile unite si se aduc la cunostinta instantelor de Ministerul Justitiei.
            Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.
            Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.


* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.


            Art. 330. *- Procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, poate ataca cu recurs in anulare, la Curtea Suprema de Justitie, hotararile judecatoresti irevocabile pentru urmatoarele motive:
            1. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
            2. cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata.


* Text introdus prin Legea nr. 59/1993.

Art. 3301. - Recursul in anulare se poate declara oricand.


* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.


            Art. 330.2 - Procurorul general poate dispune pe termen limitat suspendarea executarii hotararilor judecatoresti inainte de introducerea recursului in anulare.
            Dupa introducerea recursului in anulare, instanta poate sa dispuna suspendarea executarii hotararilor sau sa revina asupra suspendarii acordate.


 Text introdus prin Legea nr. 59/1993.


            Art. 3303. - La judecarea si solutionarea recursului in anulare se aplica in mod corespunzator dispozitiile privitoare la recurs.
            Judecata recursului in anulare se face cu participarea procurorului, care expune motivele acestui recurs si va pune concluzii.
            Art. 3304. - Pana la inchiderea dezbaterilor procurorul general isi poate retrage motivat recursul in anulare. In acest caz, partile din proces pot cere continuarea judecatii.

CARTEA a III-a
Dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase

            Art. 331. - Cererile pentru dezlegarea carora este nevoie de mijlocirea instantei fara insa sa se urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, precum sunt cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti, sau la luarea unor masuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozitiilor de procedura mai jos aratate.
            Art. 332. - Cererile necontencioase care sunt in legatura cu o lucrare sau o pricina in curs la o instanta sau pe care aceasta a dezlegat-o, ori daca au ca obiect eliberarea unor inscrisuri, titluri sau valori aflate in depozitul unei instante, se vor indrepta la acea instanta.
            Art. 333. - Cererea va cuprinde numele si domiciliul celui care o face si ale persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate inaintea instantei, precum si aratarea pe scurt a obiectului, motivarea cererii si semnatura.
            Ea va fi insotita de inscrisurile pe care se sprijina.
            Art. 334. - Instanta isi verifica competenta din oficiu, putand cere partii lamuririle necesare.
            Daca instanta se declara necompetenta va trimite dosarul instantei in drept sa hotarasca.
            Art. 335. - Daca cererea, prin insusi cuprinsul ei sau prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezinta caracter contencios, instanta o va respinge.
            Art. 336. - Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este executorie.
            Ea este supusa apelului.
            Termenul de apel va curge de la pronuntare, pentru cei care au fost de fata, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
            Apelul poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la dezlegarea cererii.
            Apelul se face intr-un singur exemplar, neinsotit de copii.
            Executarea incheierii poate fi suspendata de instanta de apel cu sau fara cautiune. Apelul si recursul se judeca in camera de consiliu.
            Art. 337. - Incheierile nu au puterea lucrului judecat.
            Art. 338. - Procedura prevazuta in articolele de mai sus se intregeste cu dispozitiile de procedura contencioasa, in masura in care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii.
            Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedura speciala raman supuse dispozitiilor speciale, care se vor intregi cu cele prevazute in cuprinsul cartii de fata.
            Art. 339. - Procedura necontencioasa se aplica si in cazurile in care legea da in caderea presedintelui instantei luarea unor masuri cu caracter necontencios.
            In aceste cazuri, presedintele este tinut sa pronunte incheierea in termen de cel mult 3 zile de la primirea cererii.
            Apelul impotriva incheierii date de judecatorul de la judecatorie se judeca de tribunal, iar apelul impotriva incheierii date de presedintele tribunalului sau Curtii se judeca de completul instantei respective.

CARTEA a IV-a*
Despre arbitraj
CAPITOLUL I
Dispozitii generale

            Art. 340. - Persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.


* Cartea a IV-a "despre arbitraj" (art. 340-3703) este reprodusa aastfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 59/1993.


            Art. 3401. - Arbitrajul poate fi incredintat, prin conventia arbitrala, uneia sau mai multor persoane, investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa judece litigiul si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii investiti constituie, in sensul dispozitiilor de fata, tribunalul arbitral.
            Art. 341. - Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei arbitrale, incheiata conform cu prevederile cap. II.
            Sub rezerva respectarii ordinii publice sau a bunelor moravuri, precum si a dispozitiilor imperative ale legii, partile pot stabili prin conventia arbitrala sau prin act scris incheiat ulterior, fie direct, fie prin referire la o anumita reglementare avand ca obiect arbitrajul, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului, inclusiv procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea intre parti a cheltuielilor arbitrale, continutul si forma hotararii arbitrale si, in general, orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.
            In lipsa unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura de urmat asa cum va socoti mai potrivit. Daca nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplica dispozitiile ce urmeaza.
            Art. 3412. - Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o institutie permanenta de arbitraj sau de o terta persoana.
            Art. 342. - Pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si desfasurarea arbitrajului, partea interesata poate sesiza instanta de judecata care, in lipsa conventiei arbitrale, ar fi fost competenta sa judece litigiul in fond, in prima instanta.
            In cazul in care partile au incheiat conventia arbitrala in cursul judecarii litigiului la o instanta judecatoreasca, aceasta devine competenta sa solutioneze cererile prevazute in alin. 1.
            Instanta va solutiona aceste cereri de urgenta si cu precadere, cu procedura ordonantei presedintiale.

CAPITOLUL II
Conventia arbitrala

            Art. 343. - Conventia arbitrala se incheie, in scris, sub sanctiunea nulitatii.
            Ea se poate incheia fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul principal, fie sub forma unei  intelegeri de sine statatoare, denumita compromis.
            Art. 3431. - Prin clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul in care este inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea arbitrajului, aratandu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.
            Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa.
            Art. 3432. - Prin compromis partile convin ca un litigiu ivit intre ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.
            Art. 3433. - Incheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenta instantelor judecatoresti.
            Tribunalul arbitral isi verifica propria sa competenta de a solutiona un litigiu si hotaraste in aceasta privinta printr-o incheiere care se poate desfiinta numai prin actiunea in anulare introdusa impotriva hotararii arbitrale, conform art. 364.
            Art. 3434. - In cazul in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care una dintre ele o invoca in instanta judecatoreasca, aceasta isi verifica competenta. Instanta va retine spre solutionare procesul daca:
            a) paratul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe conventie arbitrala;
            b) conventia arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta;
            c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului in arbitraj.
            In celelalte cazuri, instanta judecatoreasca, la cererea uneia dintre parti, se va declara necompetenta, daca va constata ca exista conventie arbitrala.

In caz de conflict de competenta, hotaraste instanta judecatoreasca ierarhic superioara  instantei inaintea careia s-a ivit conflictul.

CAPITOLUL III
Arbitrii. Constituire tribunalului arbitral. Termenul si locul arbitrajului

            Art. 344. - Poate fi arbitru orice persoana fizica, de cetatenie romana, care are capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor.
            Art. 345. - Partile stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de doi ori de mai multi arbitri.
            Daca partile n-au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de trei arbitri, cate unul numit de fiecare dintre parti, iar al treilea - supraarbitrul - desemnat de cei doi arbitri. Daca exista mai multi reclamanti sau mai multi parati, partile care au interese comune vor numi un singur arbitru.
            Art. 346. - Este nula clauza din conventia arbitrala care prevede dreptul uneia dintre parti de a numi arbitru in locul celeilalte parti sau de a avea mai multi arbitri decat cealalta parte.
            Art. 347. - Arbitrii sunt numiti, revocati sau inlocuiti conform conventiei arbitrale. Cand arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii nu au fost numiti prin conventia arbitrala si nici nu s-a prevazut modalitatea de numire, partea care vrea sa recurga la arbitraj invita cealalta parte, in scris, sa procedeze la numirea lor.
            In comunicare se arata numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului unic propus sau ale arbitrului desemnat de partea care vrea sa recurga la arbitraj, precum si enuntarea succinta a pretentiilor si a temeiului lor.
            Art. 348. - Partea careia i s-a facut comunicarea trebuie sa transmita, la randul sau, in termen de 10 zile de la primirea acesteia, raspunsul la propunerea de numire a arbitrului unic sau, dupa caz, numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului desemnat de ea.
            Art. 349. - Acceptarea insarcinarii de arbitru trebuie sa fie facuta in scris si comunicata partilor in termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire.
            Art. 350. - Cei doi arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului in termen de 10 zile de la ultima acceptare. Supraarbitrul se va conforma prevederilor art. 349.
            Art. 351. - In caz de neintelegere intre parti cu privire la numirea arbitrului unic sau daca o parte nu numeste arbitrul ori daca cei doi arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului, partea care vrea sa recurga la arbitraj poate cere instantei judecatoresti sa procedeze la numirea arbitrului ori, dupa caz, a supraarbitrului.
            Incheierea de numire se va da in termen de 10 zile de la sesizare, cu citarea partilor. Ea nu este supusa cailor de atac.
            Art. 3511. - Arbitrul poate fi recuzat pentru cauze care pun la indoiala independenta si impartialitatea sa. Cauzele de recuzare sunt cele prevazute pentru recuzarea judecatorilor. Poate constitui o cauza de recuzare si neindeplinirea conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitri, prevazute in conventia arbitrala.
            O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decat pentru cauze survenite dupa numire.
            Persoana care stie ca in privinta sa exista o cauza de recuzare este obligata sa instiinteze partile si pe ceilalti arbitri mai inainte de a fi acceptat insarcinarea de arbitru, iar daca asemenea cauze survin dupa acceptare, de indata ce le-a cunoscut.
            Aceasta persoana nu poate participa la judecarea litigiului decat daca partile, instiintate potrivit alineatului precedent, comunica in scris ca inteleg sa nu ceara recuzarea. Chiar in acest caz, ea are dreptul sa se abtina de la judecarea litigiului, fara ca abtinerea sa insemne recunoasterea cauzei de recuzare.
            Art. 3512. - Recuzarea trebuie sa fie ceruta, sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la data cand partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa caz, de la survenirea cauzei de recuzare.
            Cererea de recuzare se solutioneaza de instanta judecatoreasca, prevazuta de art. 342, cu citirea partilor si a arbitrului recuzat, in termen de 10 zile de la sesizare.
            Incheierea nu este supusa cailor de atac.
            Art. 352. - In caz de vacanta, pentru orice cauza, recuzare, revocare, abtinere, renuntare, impiedicare, deces, si daca nu s-a numit un supleant sau daca acesta este impiedicat sa-si exercite insarcinarea, se va proceda la inlocuirea arbitrului potrivit dispozitiilor stabilite pentru numirea lui.
            Art. 353. - Arbitrii sunt raspunzatori de daune, in conditiile legii:
            a) daca, dupa acceptare, renunta in mod nejustificat la insarcinarea lor;
            b) daca, fara motiv justificat, nu participa la judecarea litigiului ori nu pronunta hotararea in termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege;

            c) daca nu respecta caracterul confidential al arbitrajului, publicand sau divulgand date de care iau cunostinta in calitate de arbitri, fara a avea autorizarea partilor;
            d) daca incalca in mod flagrant indatoririle ce le revin.
            Art. 3531. - In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, toate atributiile ce revin instantei judecatoresti in temeiul dispozitiilor din prezentul capitol se exercita de acea institutie, conform regulamentului sau, afara numai daca acel regulament prevede altfel.
            Art. 3532. - Tribunalul arbitral se considera constituit pe data ultimei acceptari a insarcinarii de arbitru, de supraarbitru sau, dupa caz, de arbitru unic. Data acceptarii este cea a expedierii prin posta a comunicarii prevazute de art. 349.
            Art. 3533. - Daca partile n-au prevazut altfel, tribunalul arbitral trebuie sa pronunte hotararea in termen de cel mult 5 luni de la data constituirii sale.
            Termenul se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare sau a oricarei alte cereri incidente adresate instantei judecatoresti prevazute de art. 342.
            Partile pot consimti in scris la prelungirea termenului arbitrajului.
            De asemenea, tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului cu cel mult doua luni.
            Termenul se prelungeste de drept cu doua luni in cazul prevazut de art. 3602, precum si in azul decesului uneia dintre parti.
            Trecerea termenului prevazut in prezentul articol nu poate sa constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afara de cazul in care una dintre parti a notificat celeilalte parti si tribunalului arbitral, pana la primul termen de infatisare, ca intelege sa invoce caducitatea.
            Art. 354. - Partile stabilesc locul arbitrajului. In lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului se stabileste de tribunalul arbitral.


Inapoi   Inainte   Coduri   Inapoi la legislatie