pagina a 3-a

CAPITOLUL IV
Sesizarea tribunalului arbitral. Cuprinsul cererii de arbitrare.
Intampinarea. Cererea reconventionala

            Art. 355. - Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa, care va cuprinde:
            a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in Registrul comertului, numarul de telefon, contul bancar;
            b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea de litigiu, anexandu-se dovada calitatii;
            c) mentionarea conventiei arbitrale, anexandu-se copie de pe contractul in care este inserata, iar daca s-a incheiat un compromis, copie de pe acesta;
            d) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori;
            e) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea;
            f) numele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral;
            g) semnatura partii. Cererea se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral si semnat de parti sau numai de reclamant, precum si de arbitri.
            Art. 356. - Reclamantul va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru, copie de pe cererea de  arbitrare si de pe inscrisurile anexate.
            Art. 3561. - In termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, paratul va face intampinare cuprinzand exceptiile privind cererea reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse in aparare, precum si, in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute in art. 355, pentru cererea de arbitrare.
            Exceptiile si  alte mijloace de aparare, care nu au fost aratate prin intampinare, trebuie ridicate, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la  primul termen de infatisare. Dispozitiile art. 35812‚ alin. 3 raman aplicabile.
            Daca prin nedepunerea intampinarii litigiul se amana, paratul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amanare. Dispozitiile art. 356 se aplica in mod corespunzator.
            Art. 357. - Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului, derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.
            Cererea reconventionala va fi introdusa in cadrul termenului pentru depunerea
intampinarii sau cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare si trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea principala.

CAPITOLUL V
Procedura arbitrala

            Art. 358. - In intreaga procedura arbitrala trebuie sa se asigure partilor, sub sanctiunea nulitatii hotararii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de aparare si a principiului contradictorialitatii. Dovezile de comunicare se depun la dosar.
            Art. 3581. - Comunicarea intre parti sau catre parti a inscrisurilor litigiului, a citatiilor, hotararilor arbitrale si incheierilor de sedinta se face prin scrisoare recomandata cu recipisa de predare sau cu confirmare de primire.
            Informatiile si instiintarile pot fi facute prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei  comunicarii si a textului transmis.
            Inscrisurile pot fi inmanate si personal partii, sub semnatura. Dovezile de comunicare se depun la dosar.
            Art. 3582. - Indata dupa expirarea termenului pentru depunerea intampinarii, tribunalul arbitral verifica stadiul pregatirii litigiului pentru dezbatere si, daca va socoti necesar, va dispune masurile corespunzatoare pentru completarea dosarului.
            Dupa aceasta verificare si, daca este cazul, dupa completarea dosarului, tribunalul arbitral fixeaza termen de dezbatere a litigiului si dispune citarea partilor.
            Art. 3583. - Intre data primirii citatiei si termenul de dezbatere trebuie sa existe un interval de timp de cel putin 15 zile.
            Art. 3584. - Partile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanti si pot fi asistate de orice persoana.
            Art. 3585 - Neprezentarea partii legal citate nu impiedica dezbaterea litigiului, afara numai daca partea lipsa nu va cere, cel mai tarziu pana in preziua dezbaterii, amanarea litigiului pentru motive temeinice, incunostintand in  acelasi termen si cealalta parte, precum si arbitrii. Amanarea se poate acorda o singura data.
            Art. 3586. - Oricare dintre parti poate cere in scris ca solutionarea litigiului sa se faca in lipsa sa, pe baza actelor de la dosar, art. 3583 ramanand insa aplicabil.
            Art. 3587. - Daca ambele parti, desi legal citate, nu se prezinta in termen, tribunalul arbitral va solutiona litigiul in afara de cazul in care s-a cerut amanarea pentru motive temeinice. Tribunalul arbitral poate, de asemenea, sa amane judecarea litigiului, citand partile, daca apreciaza ca prezenta lor la dezbatere este necesara.
            Art. 3588. - Inaintea sau in cursul arbitrajului oricare dintre parti poate cere instantei judecatoresti competente sa incuviinteze masuri asiguratoare si masuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite imprejurari de fapt.
            La aceasta cerere se vor anexa, in copie, cererea de arbitrare sau, in lipsa, dovada comunicarii prevazute de art. 347 alin. 2 si 3, precum si conventia arbitrala.
            Incuviintarea acestor masuri va fi adusa la cunostinta tribunalului arbitral de catre partea care le-a cerut.
            Art. 3589. - In cursul arbitrajului, masurile asiguratoare si masurile vremelnice, ca si constatarea anumitor imprejurari de fapt, pot fi incuviintate si de tribunalul arbitral. In caz de impotrivire, executarea acestor masuri se dispune de catre instanta judecatoreasca.
            Art. 35810. - Fiecare dintre parti are sarcina sa dovedeasca faptele pe care isi intemeiaza in litigiu pretentia sau apararea.
            In vederea solutionarii litigiului, tribunalul arbitral poate cere partilor explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si faptele litigiului si poate dispune administrarea oricaror probe prevazute de lege.
            Art. 35811. - Administrarea probelor se efectueaza in sedinta tribunalului arbitral. Acesta poate dispune ca administrarea probelor sa fie efectuata in fata unui arbitru din compunerea tribunalului arbitral.
            Ascultarea martorilor si a expertilor se face fara prestare de juramant.
            Tribunalul arbitral nu poate sa recurga la mijloace de constrangere si nici sa aplice sanctiuni martorilor sau expertilor.Pentru luarea acestor masuri partile se pot adresa instantei judecatoresti prevazute de art. 342.
            Aprecierea probelor se face de catre arbitri potrivit intimei lor convingeri.
            Art. 35812. - Orice exceptie privind existenta si validitatea conventiei arbitrale, constituirea tribunalului arbitral, limitele insarcinarii arbitrilor si desfasurarea procedurii pana la primul termen de infatisare, trebuie ridicata, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la acest prim termen, daca nu s-a stabilit un termen mai scurt.
            Orice cereri ale partilor si orice inscrisuri vor fi depuse cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare.
            Probele care nu au fost cerute cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare nu vor mai putea fi invocate in cursul arbitrajului, afara de cazurile in care:
            a) necesitatea probei ar reiesi din dezbateri;
            b) administrarea probei nu pricinuieste amanarea solutionarii litigiului.
            Art. 35813. - Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate in incheierea de sedinta.
            Orice dispozitie a tribunalului arbitral va fi consemnata in incheiere si va fi motivata. Incheierea de sedinta va cuprinde, pe langa mentiunile prevazute la art. 361 lit. a) si b), si urmatoarele mentiuni:
            a) o scurta descriere a desfasurarii sedintei;
            b) cererile si sustinerile partilor;
            c) motivele pe care se sprijina masurile dispuse;
            d) dispozitivul;
            e) semnaturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 3602.
            Partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierilor si de actele dosarului. La cererea partilor sau din oficiu tribunalul arbitral poate indrepta sau completa incheierea de sedinta, printr-o alta incheiere. Partilor li se comunica, la cerere, copie de pe incheierea de sedinta.

CAPITOLUL VI
Cheltuieli arbitrale

            Art. 359. - Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a partilor, arbitrilor, expertilor, martorilor, se suporta potrivit intelegerii dintre parti.
            In lipsa unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul, integral daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate sau proportional cu ceea ce s-a acordat, daca cererea este admisa in parte.
            Art. 3591. - Tribunalul arbitral poate evalua, in mod provizoriu, cuantumul onorariilor arbitrilor si poate obliga partile sa consemneze suma respectiva prin contributie egala.
             Partile pot fi obligate solidar la plata.
            Daca paratul nu-si indeplineste obligatia care ii revine potrivit alin. 1, in termenul stabilit de tribunalul arbitral, reclamantul va consemna intreaga suma, urmand ca prin hotararea arbitrala sa se stabileasca cuantumul onorariilor cuvenite arbitrilor, precum si modul de suportare de catre parti.
            De asemenea, tribunalul arbitral poate obliga partile sau pe fiecare dintre ele la avansarea altor cheltuieli arbitrale.
            Art. 3592. - Tribunalul arbitral poate sa nu dea curs arbitrajului pana la consemnarea, avansarea sau plata sumelor prevazute in prezentul capitol.
            Art. 3593. - La cererea oricareia dintre parti, instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342 va examina temeinicia masurilor dispuse de tribunalul arbitral si va stabili cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum si modalitatile de consemnare, avansare sau de plata.
            Art. 3594. - Plata onorariilor arbitrilor se va face dupa comunicarea catre parti a hotararii arbitrale.
            Daca arbitrajul se intrerupe, fara a se pronunta hotarare, onorariile arbitrilor pentru activitatea depusa se reduc in mod  corespunzator.
            Art. 3595. - Orice diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale se regularizeaza cel mai tarziu prin hotararea arbitrala si se plateste pana la comunicarea catre parti sau pana la depunerea acesteia la instanta judecatoreasca. Neplata diferentei atrage suspendarea comunicarii sau depunerii hotararii arbitrale.
            Art. 3596. - In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, taxele pentru organizarea arbitrajului, onorariile arbitrilor, precum si celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc si se platesc conform regulamentului acelei institutii.

CAPITOLUL VII
Hotararea arbitrala

            Art. 360. - Tribunalul arbitral solutioneaza litigiul in temeiul contractului principal si al normelor de drept aplicabile, tinand seama cand este cazul si de uzantele comerciale.
            Pe baza acordului expres al partilor, tribunalul arbitral poate solutiona litigiul in echitate.
            Art. 3601. - In toate cazurile, pronuntarea trebuie sa fie precedata de deliberarea in secret, cu participarea tuturor arbitrilor in persoana, consemnandu-se in hotarare aceasta participare.
            Pronuntarea poate fi amanata cu cel mult 21 de zile, sub conditia incadrarii in termenul arbitrajului.
            Art. 3602. - Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar fara sot de arbitri, hotararea se ia cu majoritate de voturi.
            Arbitrul care a avut alta parere isi va redacta si va semna opinia separata, cu aratarea considerentelor pe care aceasta se sprijina.
            Art. 3603. - Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar cu sot de arbitri si acestia nu se inteleg asupra solutiei, se va proceda la numirea unui supraarbitru conform intelegerii dintre parti sau, in lipsa, conform art. 351.
            Supraarbitru numit se va uni cu una dintre solutii, o va putea modifica sau va putea pronunta o alta solutie, dar numai dupa ascultarea partilor si a celorlalti arbitri.
            Art. 361. - Hotararea arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa cuprinda:
            a) componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii hotararii;
            b) numele partilor, domiciliul sau resedinta lor sau, dupa caz, denumirea si sediul, numele reprezentantilor partilor, precum si al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;
            c) mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj;
            d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;
            e) motivele de fapt si de drept ale hotararii, iar in cazul arbitrajului in echitate, motivele care sub acest aspect intemeiaza solutia;
            f) dispozitivul;
            g) semnaturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 360‚.
            Art. 362. - Daca prin hotararea pronuntata tribunalul arbitral a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere, oricare dintre parti poate solicita, in termen de 10 zile de la data primirii hotararii, completarea ei. Hotararea  de completare se da cu citarea partilor.
            Greselile materiale din textul hotararii arbitrale sau alte greseli evidente care nu schimba fondul solutiei, precum si greselile de calcul, pot fi rectificate, la cererea oricareia dintre parti, formulata in termenul prevazut  de alin. 1 sau din oficiu, printr-o incheiere de indreptare.
            Hotararea de completare sau incheierea de indreptare face parte integranta din hotararea arbitrala.
            Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de completarea sau indreptarea hotararii.
            Art. 363. - Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de la data pronuntarii ei.
            La cererea oricareia dintre parti, tribunalul arbitral ii va elibera o dovada privind comunicarea hotararii, in conditiile alin. 1.
            Hotararea arbitrala comunicata partilor are efectele unei hotarari judecatoresti definitive.
            Art. 3631. - In termen de 20 de zile de la data comunicarii hotararii, tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului la instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342, atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale.
        In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, dosarul se pastreaza la acea institutie.

CAPITOLUL VIII
Desfiintarea hotararii arbitrale

            Art. 364. - Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul din urmatoarele motive:
            a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;
            b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante;
            c) tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala;
            d) partea a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinita;
            e) hotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut de art. 3533;
            f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;
            g) hotararea arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arata data si locul pronuntarii, nu este semnata de arbitri;
            h) dispozitivul hotararii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire;
            i) hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii.
            Art. 3641. - Partile nu pot renunta prin conventia arbitrala la dreptul de a introduce actiunea in anulare impotriva hotararii arbitrale.
            Renuntarea la acest drept se poate face, insa, dupa pronuntarea hotararii arbitrale.
            Art. 365. - Competenta de a solutiona actiunea in anulare revine instantei judecatoresti imediat superioare instantei judecatoresti prevazute de art. 342, in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul.
            Actiunea in anulare poate fi introdusa in termen de o luna de la data comunicarii hotararii arbitrale.
            Instanta judecatoreasca va putea suspenda, cu sau fara cautiune, executarea hotararii arbitrale atacata cu actiunea in anulare.
            Art. 366. - Instanta judecatoreasca, admitand actiunea, va anula hotararea arbitrala, iar, daca litigiul este in stare de judecata, se va pronunta si in fond, in limitele conventiei arbitrale. Daca, insa, pentru a hotari in fond este nevoie de noi probe, instanta judecatoreasca se va pronunta in fond dupa administrarea lor. In acest din urma caz, hotararea de anulare nu se va putea ataca decat o data cu hotararea asupra fondului.
            Hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate fi atacata numai
cu recurs.

CAPITOLUL IX
Executarea hotararii arbitrale

            Art. 367. - Hotararea arbitrala este obligatorie. Ea se aduce la indeplinire de buna voie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat de indata sau in termenul aratat in hotarare.
            Art. 3671.- La cererea partii castigatoare, hotararea arbitrala se investeste cu formula executorie.
            Incheierea de investire se da de catre instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342, fara citarea partilor, in afara de cazul in care exista indoieli cu privire la regularitatea hotararii arbitrale, cand se vor cita partile.
            Art. 368. - Hotararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.

CAPITOLUL X
Arbitrajul international

            Art. 369. - In sensul prezentului capitol, un litigiu arbitral care se desfasoara in Romania este socotit international daca s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate.
            Art. 3691. - Prin conventia arbitrala referitoare la un arbitraj international, partile pot stabili ca acesta sa aiba loc in Romania sau intr-o alta tara.
            Art. 3692. - In arbitrajul international care se judeca in Romania sau potrivit legii romane, tribunalul arbitral va fi compus dintr-un numar impar de arbitri, fiecare dintre parti avand dreptul sa numeasca un numar egal de arbitri. Dispozitiile art. 3693 raman aplicabile.
            Partea straina poate numi arbitri de cetatenie straina.
            Partile pot conveni ca arbitrul unic sau supraarbitrul sa fie cetatean al unui al treilea stat.
            Art. 3693. - In arbitrajul international, durata termenelor stabilite de art. 349, 350, 3512, 3583 si 362 se dubleaza.
            Art. 3694 - Dezbaterea litigiului in fata tribunalului arbitral se face in limba stabilita prin conventia arbitrala sau, daca nu s-a prevazut nimic in aceasta privinta ori nu a intervenit o intelegere ulterioara, in limba contractului din care s-a nascut litigiul ori intr-o limba de circulatie internationala stabilita de tribunalul arbitral.

Daca o parte nu cunoaste limba in care se desfasoara dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral ii asigura serviciile unui traducator.
            Partile pot sa participe la dezbateri cu traducatorul lor.
            Art. 3695.- In afara de cazul in care partile convin altfel, onorariile arbitrilor si cheltuielile de
deplasare ale acestora se suporta de partea care i-a numit; in cazul arbitrului unic sau al upraarbitrului, aceste cheltuieli se suporta de parti in cote egale.

CAPITOLUL XI
Recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine

            Art. 370. - In sensul prezentului capitol, prin hotarare arbitrala straina se intelege o hotarare data pe teritoriul unui stat strain sau care nu este considerata ca hotarare nationala in Romania.
            Art. 3701. - Hotararile arbitrale straine pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 167-172 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.
            Art. 3702. - Hotararile arbitrale straine, care nu sunt aduse la indeplinire de buna voie de catre cei obligati a le executa, pot fi puse in executare silita pe teritoriul Romaniei, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 173-177 din Legea nr. 105/1992.
            Art. 3703. - Hotararile arbitrale straine, pronuntate de catre un tribunal arbitral competent, au forta probanta in fata instantelor din Romania cu privire la situatiile de fapt pe care le constata.
            Art. 371. - Abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

CARTEA a V-a
Despre executarea silita
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Sectiunea I
Titlurile cerute pentru executarea silita

            Art. 372. - Executarea silita se va urmari:
            a) in virtutea unei hotarari judecatoresti;
            b) in virtutea unui titlu executoriu.
            Art. 373. - Hotararile se vor executa prin mijlocirea primei instante. In cazul in care prima instanta este o curte de apel, hotararea se executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel.
            Cererea de executare se va face:
            a) in cazul hotararilor ramase definitive si irevocabile, la prima instanta;
            b) in celelalte cazuri, la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului; aceasta va
trimite cererea, impreuna cu hotararea pentru investire si executare, la prima instanta.
            Executarea se indeplineste prin executorii judecatoresti.
            In cazurile prevazute de lege, precum si atunci cand executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie sunt obligate sa-i acorde concursul la efectuarea executarii silite.
            *Art. 374. - Nici o hotarare nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1, afara de hotararile pregatitoare si de hotararile executorii provizoriu, care se executa si fara formula executorie.
            Investirea hotararilor cu formula executarilor se face de prima instanta.
            Incuviintarea executarii silite in Romania a hotararilor date in tari straine se face potrivit legii speciale.



* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
            Art. 375. - Abrogat prin Legea nr. 105/1992 - M.Of. nr. 245 din 1 octombrie 1992.
            *Art. 376. - Se investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificate, precum si pe orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege.
            Actele autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a Romaniei se vor putea
investi cu formula executorie de judecatoria domiciliului uneia din partile partase la actul autentic.
            Daca nici una din parti nu are domiciliul cunoscut in tara investirea cu formula executorie se face de Judecatoria sectorului III din municipiul Bucuresti.


* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.


            *Art. 377. - Sunt hotarari definitive:
            1. hotararile date fara drept de apel;
            2. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel, sau chiar atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins;
            3. hotararile date in apel prin care se rezolva fondul pricinii.


* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.


            Sunt hotarari irevocabile:
            1. hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;
            2. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;
            3. hotararile date in apel, nerecurate;
            4. hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;
            5. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
            Art. 378. - Pe cand o hotarare definitiva se afla in curs de a se judeca in contestatie sau in urma cererii de revizuire ea are inca puterea lucrului judecat pana ce se va inlocui printr-o alta hotarare.
            Art. 379. - Nici o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat in virtutea unui titlu executor, sau a unei hotarari date cu executie provizorie si pentru o datorie certa si lichida.
            Daca datoria consista in suma nelamurita, urmaririle se vor amana pana mai intai se va face lichidarea.
            Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si
din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul.
            Creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o osebita socoteala.

Sectiunea a II-a
Persoanele si bunurile supuse executarii silite

            Art. 380. - Executarea silita se intinde asupra tuturor bunurilor miscatoare si nemiscatoare ale datornicului, afara de exceptiile admise de lege.

Sectiunea a III-a
Cand se poate exercita executarea silita

            Art. 381. - Cand printr-o hotarare s-a dat un termen de plata, executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen.
            Art. 382. - Cu toate acestea, partea care a castigat va putea si inaintea sosirii termenului sa ceara executarea hotararii:
            a) daca datornicul a fugit;
            b) daca datornicul risipeste averea sa miscatoare si nemiscatoare;
            c) daca alti creditori executa alte hotarari asupra averii sale;
            d) daca prin fapta sa el a micsorat asigurarile date creditorului sau, sau n-a dat asigurarile
promise ori incuviintate sau este in stare de insolvabilitate de obste cunoscuta.
                Art. 383. - In cazurile aratate in articolele de mai sus, instanta care a investit hotararea cu formula executorie va hotari de urgenta, dupa ce va cita pe parti in termen scurt. In cazul cand datornicul a fugit, citatia i se va da la ultimul domiciliu.
            Art. 384. - Hotararile ce au sa se execute provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa mai inainte de a se da cautiunea.
            Art. 385. - Nici o executare nu se va putea face inainte de ora opt dimineata si dupa ora sase seara. Executarea inceputa va putea continua in acea zi sau in zilele urmatoare.
            Art. 386. - Executarea silita nu se va putea face in zile nelucratoare, potrivit legii, afara de cazurile urgente in care executarea poate fi incuviintata de presedintele instantei de executare*).


* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.


            Art. 387. - Nici o hotarare sau titlu executor nu se va putea executa decat numai dupa ce va fi incunostiintat datornicul odata cu somatia sau comandamentul.
            Art. 388. - Cu cel putin o zi inainte de orice executare, executorul judecatoresc ce are sa execute va face o somatie datornicului la care se va alatura si copia titlului ce se executa.
            Art. 389. - Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei.
            In caz de suspendarea executarii, termenul de perimare curge de la incetarea suspendarii.
            Daca se face o noua cerere de executare, se va face mai intai, o noua somatie, la care nu se va mai alatura titlul ce se executa.
            Art. 390. - Cele doua articole de mai sus nu se aplica in cazurile cand legea incuviinteaza executarea fara somatie.
            Asemenea nu se va notifica datornicului nici somatia, nici hotararea sau titlul, cand executarea se face potrivit art. 382 din acest cod.
            Art. 391. - Calcarea art. 384, 385, 387, 388 si 389 aduce anularea executarii.

Sectiunea a IV-a
Pentru primirea cautiunii

            Art. 392. - Hotararea care obliga pe o parte ca sa dea o cautiune sau un garant va arata si termenul cand sa se aduca acea cautiune, sau sa se infatiseze acel garant.
           Art. 393. - Garantul se va infatisa inaintea judecatii in sedinta publica, fata cu toate partile sau in lipsa lor, daca au fost chemate formal.
            Judecata va primi pe garant daca solvabilitatea sa va fi de obste cunoscuta, sau daca se va dovedi cu acte.
            Art. 394. - Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului si judecata va apretui de urgenta.
            Art. 395. - Daca se primeste cautiunea sau garantul, actul care le primeste va fi executor, cu tot dreptul de apel.
            Art. 396. - Garantul fiind primit, va face inaintea judecatii declaratia ca primeste a garanta.
            Aceasta declaratie se va trece in procesul-verbal al sedintei.
            Din momentul acestei declaratii, el va fi supus la toate consecintele ce aduce garantia sa.

Sectiunea a V-a
Executarea in contra mostenitorilor

            Art. 397. - Cand datornicul a murit, lasand numai mostenitori varstnici, executarea inceputa asupra bunurilor sale se va continua in contra lor 8 zile dupa ce printr-o notificare au fost instiintati in mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului.
            Cand intre mostenitori sunt nevarstnici, executarea inceputa se va suspenda pana la alcatuirea reprezentantei lor legale, care se va face prin mijlocirea judecatoriei cat se poate de grabnic.
            Art. 398. - Daca executia nu incepuse inca la moartea datornicului, hotararile si titlurile executorii nu se vor putea executa in contra mostenitorilor, sub pedeapsa de nulitate, decat 8 zile dupa ce li s-a facut o incunostintare colectiva a acestor titluri sau hotarari la domiciliul deschiderii succesiunii pe numele mostenirii, fara a se arata numele si calitatea fiecarui mostenitor.

Sectiunea a VI-a
Contestatii asupra executarii silite

            Art. 399. - Orice executare silita se poate contesta de cei interesati sau vatamati prin executare.
            Art. 400. - Cererile incidente si toate contestatiile care s-ar ridica asupra executarii silite sau intre parti sau de catre cei de-al treilea interesati, privitoare la intelesul, intinderea si aplicarea dispozitivului hotararii ce se executa, se vor indrepta la instanta care a incuviintat titlul executor.
            Toate celelalte incidente sau contestatii ce s-ar ridica asupra urmaririi insasi se vor indrepta la instanta care executa hotararea.
            Cererile aratate in acest articol vor cuprinde pe larg motivele plangerii, iar actele pricinii se vor depune deodata cu cererea la grefa instantei respective potrivit art. 112 din acest cod.
            Partile se vor chema in termen scurt si judecata asupra contestatiei sau incidentelor se va urma de urgenta, cu precadere asupra tuturor celorlalte pricini.
            Art. 4001. - Impartirea bunurilor comune, potrivit art. 33 alin. 2 din Codul familiei, poate fi ceruta si in cadrul judecarii contestatiei la executarea silita.
            (Introdus prin Decretul nr. 52 din 31.I.1969)
            Art. 401. - Judecata va putea dupa infatisare sa suspende sau sa lase executarea cu sau fara
cautiune fata de instanta judecatoreasca. Executarea se va putea suspenda in cazuri urgente chiar si inainte de orice infatisare.
            Art. 402. - Termenul de apel si cel de recurs, in contra hotararilor date in asemenea contestatii sau incidente va fi de 15 zile de la data comunicarii hotararilor.
            Art. 403. - Contestatiile in materie de executari silite se vor putea face in tot timpul cat va tine executarea.
            O data ce, cel din urma act al executarii s-a savarsit, nu se va mai primi nici o contestatie asupra executarii.
            Cel din urma act de executare este incheierea pe care instanta va trebui sa o faca, fara citarea partilor, indata ce va primi procesul-verbal de executare, constatand savarsirea executarii.
            Art. 404. - O hotarare judecatoreasca care nu s-a executat in timp de 30 de ani de la data sa nu se va mai putea executa si va pierde puterea lucrului judecat.
            Art. 405. - Partea care va cadea in contestatia sa asupra executarii va fi supusa la despagubiri ce va fi pricinuit prin impiedicarea executarii si la plata unei amenzi de la 3000 pana la 10000 lei in cazuri de vadita rea-credinta.

CAPITOLUL II
Executarea silita asupra bunurilor miscatoare
Sectiunea I
Bunurile miscatoare care nu se pot urmari

            Art. 406. - Nu se vor putea urmari si vinde pentru orice fel de datorie:
            1. lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului si familiei sale care traieste cu dansul in casa;
            2. vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi;
            3. armele, echipamentul si imbracamintea ofiterilor;
            4. icoanele si portretele de familie.
            Art. 407. - Nu se vor putea urmari si vinde, decat numai in lipsa de alte bunuri si numai pentru datorii de alimente, de chirii, arenzi sau alte creante privilegiate asupra mobilelor urmatoarele obiecte:
            1. instrumentele de arat;
            2. animalele, semintele si ingrasamantul destinat pentru cultura pamantului;
            3. faina, malaiul si alte mici producte trebuitoare pentru hrana datornicului si a familiei sale in timp de o luna;
            4. o vaca, sau doi boi, sau cinci capre, sau patru ramatori, sau zece oi, dupa cum va alege
datornicul;
            5. tot nutretul trebuitor in timp de o luna pentru hrana animalelor ce nu s-au urmarit;
            6. uneltele lucratorilor si mesterilor;
            7. masinile in lucrare si instrumentele trebuincioase pentru exploatarea unei fabrici sau industrii;
            8. carul sau caruta, sacaua si alte asemenea unelte de munca;
            9. stupii cu miere, gandacii de matase, frunzele de duzi, pe timpul cresterii lor;
            10. instrumentele sau cartile trebuincioase pentru stiinta, arta sau profesia ce practica sau exercita datornicul.
            Art. 408. - Nu se vor putea urmari si sechestra, decat numai pentru datorii de alimente, de chirii sau alte creante privilegiate asupra miscatoarelor, urmatoarele:
            1. sumele sau pensiile care s-au dat de judecata sau care s-au daruit, ori s-au legat datornicului sub titlu de pensie alimentara;
            2. rentele viagere care s-au daruit datornicului sub conditie de a nu se putea urmari. Cand acestea se vor urmari si sechestra, la cazurile exceptionale aratate mai sus, judecatorii pot sa fixeze ce parte dintr-insele ca sa urmareasca sau sa se sechestreze.
            Art. 409. - Salariile si celelalte drepturi banesti cuvenite angajatilor de orice fel pot fi urmarite:
            a) pana la 1/2 din salariul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere;
            b) pana la 1/3 din salariul lunar net, pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice;
            c) pana la 1/5 din salariul net, pentru orice alte datorii. In cazul mai multor urmariri asupra
aceluiasi salariu, acestea pot fi acoperite toate numai pana la o suma ce nu depaseste 1/2 din salariul lunar net si cu respectarea urmatoarei ordine de preferinta:
            a) obligatiunile de intretinere;
            b) plata despagubirilor pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari
corporale;
            c) plata datoriilor catre stat izvorate din impozite si taxe;
            d) plata despagubirilor pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice;
            e) toate celelalte datorii.
            Dispozitiunile prezentului articol se aplica si sumelor cuvenite in baza dreptului de autor, inventator sau inovator, remuneratiei cuvenite membrilor cooperativelor mestesugaresti, precum si pensiilor de orice fel.
            * Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca acordata angajatilor in caz de desfacere a contractului de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si ajutorul de somaj nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatii de intretinere si despagubiri
pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale.


* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.


Urmarirea drepturilor mentionate in alineatul precedent se va putea face pana la limita prevazuta de lit. a din alin. 1 al acestui articol.
* Ajutoarele acordate in caz de deces, pentru sarcina si lehuzie, pentru ingrijirea copilului bolnav, diurnele si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, precum si bursele de studii nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii.


* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.


            Art. 410. - Este nula orice urmarire sau cesiune facuta in contra prescriptiilor de fata.

Sectiunea a II-a
Urmarirea bunurilor miscatoare ce se afla in posesia datornicului

            Art. 411. - Urmarirea bunurilor miscatoare, corporale sau necorporale, care se afla in posesia datornicului se va face prin executorii judecatoresti ce sunt alipiti pe langa autoritatile judecatoresti, fiecare in ocolul sau si dupa oranduielile stabilite pentru aceasta de catre presedinte.
            Art. 412. - Prezenta unui ofiter de politie sau ajutor al sau, si, in lipsa lor, a primarului sau a ajutorului sau, va fi necesara sub pedeapsa de nulitate:
            1. daca usile datornicului sunt inchise si nu voieste a le deschide;
            2. daca nu voieste a deschide camerele sau mobilele;
            3. daca debitorul lipseste si nu este, spre a-l reprezenta nici o ruda locuind cu dansul.
            Art. 413. - In aceste cazuri, odata ce casele sau mobilele s-au deschis de catre debitor sau, nevoind el, ori in lipsa lui de catre executorul judecatoresc, prezenta ofiterului sau a primarului se va putea suplini prin doi martori majori.

            Art. 414. - Camerele si mobilele se vor deschide treptat, pe cat se va face si inscrierea lor in procesul-verbal.
            Art. 415. - Creditorul va putea sa nu fie de fata la lucrarea urmaririi.
            Art. 416. - Executorul judecatoresc, singur sau fata cu persoanele insemnate in art. 412 si 413, va forma, indata un proces-verbal care va cuprinde:
            1. enuntarea titlului executor in virtutea caruia se face executiunea;
            2. aratarea creditorului pentru lucrarile ce au cerut a se urmari, daca asemenea cerere s-a facut;
            3. numele, prenumele si domiciliul partilor, al executorului, precum si al altor persoane care vor fi fost fata la urmarire;
            4. somatia verbala facuta debitorului ca sa plateasca, precum si raspunsul lui daca a fost fata;
            5. descrierea obiectelor urmarite si aratarea numarului si calitatii lor, pe cat se va putea;
            6. aratarea locului, zilei si orei cand s-a facut urmarirea.
            Art. 417. - Acest proces-verbal se va subscrie de executor si de toate persoanele ce au fost fata la urmarire.
            Art. 418. - Indata ce procesul-verbal se va termina, obiectele descrise intr-insul se vor pecetlui sau se va pune un custode pentru paza lor, si se va face mentiune despre aceasta in procesele-verbale.
            Art. 419. - Custodele asezat pentru paza cata sa fie varstnic; el nu va putea fi insusi datornicul, vreun servitor al sau sau ruda sau cuscru al sau pana la a patra spita inclusiv, decat atunci cand insusi creditorul va consimti la aceasta.

Art. 420. - Nu se vor putea aseza custozi decat persoane solvabile, care se vor putea supune si la dare de cautiune, dandu-se precadere totdeauna acelor care se vor arata de creditor.
            Obiectele sechestrate nu se vor putea stramuta din locul unde s-au urmarit decat cu voia judecatorului care a incuviintat urmarirea.
            Art. 421. - Custodele va avea drept la o plata ce se va fixa de autoritatea judecatoreasca.
            Aceasta plata se va lua cu precadere din pretul lucrurilor urmarite.
            Art. 422. - Custodele va fi raspunzator de orice paguba ce va aduce creditorului din cauza neglijentei sale, putand fi, dupa imprejurari, supus si la pedeapsa aratata de legea penala pentru abuz de incredere.
            Art. 423. - Cand lucrurile urmarite au fost puse sub peceti, aceste peceti se vor pune de executorul judecatoresc si de persoanele aratate in art. 412 din acest cod.
            Art. 424. - Acela care, fara drept, va rupe sau va strica aceste peceti, se va pedepsi potrivit legii penale, afara de alte despagubiri la care se poate condamna.
            Art. 425. - Indata dupa punerea pecetilor sau asezarea custodelui, executorul judecatoresc va lasa o copie de pe procesul sau verbal in mana datornicului sau la domiciliul sau, precum si o lista de obiecte urmarite in mana custodelui, daca asemenea custode exista. Custodele va iscali de primirea listei.
            Originalul se va depune la grefa autoritatii a carei hotarare se executa.
            Art. 426. - Executorul judecatoresc care, prezentandu-se la locuinta datornicului, va gasi o alta urmarire facuta si averea miscatoare sub peceti sau sub paza de custode, dupa ce va lua copie de pe procesul-verbal aflat in mana custodelui sau in mana datornicului, ori la domiciliul sau, va face un proces-verbal aratand toate aceste imprejurari, precum si numele executorului care a urmarit, va declara urmarita aceasta avere si de dansul si va putea urmari si alta avere care nu ar fi deja urmarita.
            Art. 427. - Orice executor judecatoresc va fi dator, sub pedeapsa disciplinara si de despagubiri, ca, in 24 ore dupa intoarcerea sa, sa depuna la grefa procesul-verbal incheiat de dansul la fata locului.
            Art. 428. - Datornicul nu va putea sa se impotriveasca la o urmarire ce i se face decat depunand valoarea ce i se cere la Casa de Depuneri sau la administratia financiara a judetului.
            Totodata el va fi dator a da in mana executorului judecatoresc, pe langa recipisa de depunere, si petitia catre autoritatea judecatoreasca respectiva, in care sa arate cuvintele pentru care el cere incetarea sau suspendarea executarii. Judecata va hotari de urgenta, potrivit cu cele zise la art. 400 si urmatoarele din acest cod.
            Art. 429. - In orice alt caz, urmarirea se va termina, ramanand ca acela in contra caruia ea s-a facut sa reclame autoritatii competente, potrivit celor zise la art. 399 pana la 405.
            Art. 430. - Creditorii datornicului urmarit nu vor putea sa se impotriveasca la executarea urmaririi, nici la vanzarea obiectelor.
            Ei vor fi numai in drept a se opune, pana la regularea pretentiei lor, la distribuirea sumelor provenite din vanzarea obiectelor.
            Aceasta opunere a creditelor se va face catre autoritatea judecatoreasca prin care s-a operat vanzarea.

Sectiunea a III-a
Vanzarea sau licitatia bunurilor miscatoare urmarite

            Art. 431. - In 36 ore cel mult dupa depunerea procesului-verbal al executorului judecatoresc la grefa respectiva, judecatorul, in camera de consiliu, va insemna ziua si locul unde are sa se faca vanzarea obiectelor urmarite.
            Art. 432. - Aceasta vanzare se va face inaintea judecatoriei sau la fata locului sau in locurile obisnuite pentru vanzari publice dupa imprejurari.
            Art. 433. - Ziua vanzarii se va incunostinta formal datornicului in persoana sau la domiciliu.
            Art. 434. - Vanzarea nu se va putea face in mai putin de doua saptamani, nici in mai mult de o luna de la data procesului-verbal.
            Art. 435. - Cand insa atat creditorul cat si datornicul vor cere, termenul vanzarii se va putea scurta sau prelungi.
            Art. 436. - Asemenea, cand obiectele vor ameninta stricaciune sau pierire, autoritatea competenta va putea chiar din oficiu sa scurteze termenul vanzarii.
            Art. 437. - Vanzarea se va vesti cu 3 zile cel putin mai inainte, prin anunturi lipite pe strazi, la usa judecatoriei, la poarta primariei sau la locul unde se va face vanzarea, precum si la alte locuri publice.
            ( Textul alineatului 2 a fost abrogat prin decretul nr. 208 din 12 august 1950)
            Aceste anunturi se vor face prin grija executorului judecatoresc ce a facut urmarirea, sub pedeapsa, in caz de neurmare, de o amenda de lei 5000 la 20000 lei si alte despagubiri, catre partile interesate.
            Art. 438. - Daca, din cauza unei contestatii sau unei invoiri intre parti, ziua vanzarii s-a amanat de catre autoritatea ce are a o efectua, se vor face alte anunturi noi, potrivit articolului de mai sus, cu trei zile cel putin inaintea vanzarii.
            Art. 439. - Anunturile vor cuprinde ziua, locul si ora vanzarii, precum si natura obiectului, fara alte amanunte.
            Costul acestor anunturi se va inainta de catre creditor in socoteala lucrurilor urmarite.
            Art. 440. - In ziua publicata pentru vanzare, agentul insarcinat cu urmarirea va merge la locul unde se afla obiectele, impreuna cu grefierul sau ajutorul sau; iar daca aceste obiecte sunt in alta localitate, cu ofiterul sau cu primarul local sau cu un ajutor al lor.
            Art. 441. - Executorul judecatoresc va ridica pecetile sau va primi obiectele din mana custodelui, daca a fost asemenea custode.
            Va verifica starea si numarul obiectelor dupa procesul-verbal de urmarire si va da chitanta
de eliberare custodelui, iar acesta va prezenta toate obiectele ce i s-au incredintat si asa cum i s-au incredintat.

Daca vanzarea se va face in alt loc decat acela unde se gasesc obiectele, ele vor fi depuse la acel loc.
            Daca obiectele au sa se vanda chiar in locul unde se afla se va face indata vanzarea.
            Art. 442. - Vanzarea se va face publica, cu usile deschise si cu toba sau in gura mare.
            Art. 443. - Executorul judecatoresc sau un telal, in localitatea unde se afla telali, vor propune fiecare obiect, aratand pretul, si-l vor adjudeca, in aceeasi zi, aceluia care la a treia strigare va da cel mai mare pret, chiar cand, in lipsa de alti concurenti, acesta a fost singurul doritor.
            Art. 444. - Licitatia se va face pe bani gata si obiectul se va da aceluia care va si numara pretul cu care i s-a adjudecat.
            Daca acela caruia i s-a adjudecat obiectul nu va numara pretul de indata, obiectul se va vinde imediat din nou si intaiul adjudecatar va raspunde de scaderea ce va iesi la a doua vanzare, dupa constatarea facuta de executorul judecatoresc.
            Numararea pretului se va face in fata locului.
            Art. 445. - Executorul judecatoresc va insemna pe o lista obiectele vandute si pretul cu care s-au vandut.
            Art. 446. - Indata ce din valoarea averii vandute se vor acoperi creantele reclamate si celelalte cheltuieli ale executorului judecatoresc, ale custodelui, ale publicatiilor si altele, se va curma licitatia si datornicul isi va primi inapoi lucrurile ramase sau prisosul pretului, de va fi asemenea prisos.
            Art. 447. - Executorul judecatoresc va face, in fiecare zi de licitatie, un proces-verbal de cele urmate, si il va iscali atat el, cat si ceilalti reprezentanti ai autoritatii publice de care a fost insotit.
            Art. 448. - Pretul iesit din adjudecare se va incasa de executorul judecatoresc care va ingriji cat mai neintarziat sa-l depuna la Casa de Depuneri sau administratia financiara a judetului, inaintand recipisa indata cu procesul-verbal de vanzare grefei respective.
            Art. 449. - Nici o cerere de nulitate sau de stricare a vanzarii nu se va primi in contra celui asupra caruia s-a adjudecat lucrul si care a platit pretul, afara numai de nu a fost viclesug din parte-i.
            Cererea partii vatamate va fi numai in contra celui ce a urmarit sau a executorului judecatoresc, ori a celorlalti ofiteri publici ce au executat, dupa imprejurari, in caz de rea-credinta sau neindeplinirea formelor cerute de lege pentru executare.

Sectiunea a IV-a
Distributia pretului

            Art. 450. - Din sumele iesite din vanzare se vor scadea mai intai cheltuielile de urmarire si de vanzare si alte creante privilegiate ce s-ar arata. Restul se va da creditorului ce a urmarit. Daca insa au fost si alti creditori ce au facut opunere la distribuirea pretului vanzarii, si titlul lor este recunoscut, pretul se va imparti intre creditorul ce a urmarit si creditorii oponenti.
            Art. 451. - Sumele realizate din urmarirea bunurilor datornicului prin vanzarea bunurilor miscatoare sau nemiscatoare, poprire si urmarire de venituri se vor distribui intre creditori, de instanta care a savarsit urmarirea, cu citarea partilor in camera de consiliu.

Sectiunea a V-a
Urmarirea si poprirea bunurilor miscatoare ale datornicului care sunt in mana celor de-al treilea

            Art. 452. - Orice creditor va putea, pe baza de titluri executorii, sa urmareasca si sa popreasca pentru sumele cuprinse in titlul sau, sumele sau efectele datorate datornicului sau de catre un al treilea:
            a) orice alt creditor, a carui creanta e constatata prin act scris neautentic, va putea deodata cu intentarea actiunii, sa popreasca sumele sau efectele datorate datornicului sau de catre un al treilea, putand fi supus, dupa aprecierea autoritatii judecatoresti, si la darea unei cautiuni fixata de dansa;
            b) acelasi drept il vor avea si creditorii care n-au act scris, fiind insa indatorati ca, o data cu cererea de poprire si dovada de intentarea actiunii, sa dea si o cautiune de jumatate din valoarea reclamatiei.
            In cazurile prevazute de alineatele a si b din acest articol, validarea se va face dupa ce reclamantul va fi obtinut o sentinta definitiva.
            Art. 453. - Aceasta poprire se va face dupa o cerere ce creditorul va adresa la judecatoria domiciliului celui de al treilea sau al datornicului.
            Art. 454. - In aceasta cerere se va arata cauza pe baza careia se face poprirea si suma creantei.
            Art. 455. - Presedintele va ordona facerea popririi prin comunicarea ei celui de al treilea si va dispune citarea acestuia si a datornicului, precum si comunicarea catre acestia a copiei de pe cererea de poprire. Orice parte interesata va putea face contestatie la poprirea incuviintata, judecandu-se aceasta contestatie inainte de validare, potrivit art. 400 si urmatoarele din acest cod.
            Art. 456. - La ziua insemnata, cel de al treilea poprit va veni inaintea judecatii in persoana sau prin procurator.
            El va declara daca datoreaza suma ce se popreste, cat este acea suma, pe baza de ce titlu, daca mai este poprita si de altii si daca acea datorie este exigibila.
            Iar daca s-au poprit si alte efecte, el le va arata starea, calitatea si cu ce titlu le tine. In fine, el va raspunde la orice alte explicatii ce ii va cere presedintele.
            Art. 457. - Daca se dovedeste ca tertul poprit este dator, instanta va valida poprirea condamnand pe tertul poprit sa plateasca suma poprita creditorului popritor.
            Art. 458. - Daca sunt mai multe popriri, din partea mai multor creditori ai aceluiasi datornic, si pe aceeasi valoare a acelui de al treilea, la aceeasi instanta, toate se vor judeca prin o singura hotarare.
            Art. 459. - Orice creditor al datornicului urmarit va putea interveni la judecata de poprire prin o simpla cerere pana ce nu s-a dat o sentinta definitiva asupra validarii.
            Art. 460. - Contestatiile de orice natura ce se vor face fie de cel de al treilea poprit, fie de datornicii popriti, precum si de catre creditorii ce urmaresc, sau intre ei sau intre ei si datornici, se vor judeca de instanta investita cu cererea de poprire, potrivit regulilor ordinare:
            a) judecatorii vor putea ordona, dupa imprejurari, ca valorile oprite sa se depuna la Casa de Consemnatiuni;
            b) hotararea data asupra validarii este supusa apelului in termen de 15 zile de la comunicarea ei.
            Art. 461. - Suma poprita, datorita de cel de al treilea se va distribui, dupa scaderea cheltuielilor, de catre judecatorie intre creditorii ce au urmarit, in proportie si dupa natura creantei lor.
            Acea suma li se va plati in modul si termenii cuprinsi in titlul constitutiv al datoriei celui de al treilea.
            Art. 4611. - Pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere, cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri din munca prevazute in art. 409, instanta care a emis titlul executor va dispune din oficiu efectuarea popririi.
            In aceste cazuri poprirea este executorie, fara a mai fi supusa validarii, tertul poprit fiind obligat sa plateasca creditorului suma retinuta din salariul sau celelalte venituri din munca ale debitorului, prevazute in art. 409, dupa 5 zile de la data cand era datorata plata lor.
            Contestatii la poprire se pot introduce in termen de 15 zile de la data primei plati facute de catre tertul poprit debitorului urmarit dupa punerea in executare a popririi.
            Poprirea infiintata in conditiile prezentului articol ramane valabila si in cazul in care debitorul pensiei de intretinere isi schimba locul de munca sau este pensionat. In aceste cazuri, unitatea de la care pleaca debitorul intretinerii va trimite, prin scrisoare recomandata, titlul executor unitatii la care s-a angajat debitorul sau, dupa caz, organului competent de ocrotiri sociale, care de la data primirii titlului devine tert poprit.
            (Introdus : alin. 1 - 3, prin Decretul nr. 38 din 16.II.1959 si alin. 4 prin Decretul nr. 52 din 31.I.1969)
            Art. 462. - Daca valorile poprite sunt efecte mobile, judecata va ordona vanzarea lor si distributia pretului lor potrivit cu cele aratate la sectiunile III si IV ale acestui capitol.
            Cel de-al treilea ce le tine va fi custodele lor, daca  judecata nu ordona altfel.

CAPITOLUL III
Executarea silita asupra veniturilor nemiscatoare
Sectiunea I
Urmarirea fructelor prinse de radacini

            Art. 463. - Fructele si recoltele neculese si inca prinse de radacini, ce sunt ale datornicului, nu se pot urmari decat pe baza de titluri executorii, ele se pot insa sechestra potrivit art. 591 si urmatoarele din acest cod.
            Art. 464. - Urmarirea acestor fructe nu se va putea face decat in 6 saptamani inaintea coacerii lor si va fi precedata de o somatie de plata cu doua zile inaintea urmaririi. Sechestrarea insa se va putea face in orice timp.
            Art. 465. - Urmarirea acestor fructe se va face prin mijlocirea unui executor judecatoresc, fata cu ofiterul, primarul sau unul din ajutorii sai, sau in lipsa lor, a doi martori varstnici.
            Art. 466. - Executorul judecatoresc va lucra potrivit cu cele prescrise la art. 415, 416 si 417.
            Art. 467. - El va aseza ca custode al fructelor pe un pandar (jitar) de campuri al comunei sau pe o alta persoana din comuna unde se afla cele mai multe din fructele urmarite, cu precadere insa pe acela ce va fi aratat de creditor.
            Art. 468. - O copie a procesului-verbal al executorului judecatoresc se va lasa la primarul comunei.
            Originalul se va depune la judecatorie.
            Copia se va inmana si datornicului.
            Art. 469. - Autoritatea judecatoreasca va cita pe parti inaintea sa si va hotari sau respingerea urmaririi, sau vanzareafructelor, asa cum sunt prinse de radacina, sau dupa ce se vor culege.
            Art. 470. - Vanzarea se va anunta inainte cu 3 zile cel putin la comuna, la domiciliul datornicului si la poarta autoritatii judecatoresti.
            Ea se va face in zilele si la ceasurile hotarate de judecator, preferandu-se zilele de
duminici si de balci (iarmaroc), la fata locului, in localul judecatoriei sau la balci ori targ.
            Art. 471. - Vanzarea se va face pe bani gata de catre executorul judecatoresc, fata cu primarul comunei ori cu ajutorul sau si cu datornicul, sau si in lipsa lui, daca se va fi chemat formal.
            Art. 472. - Daca datornicul urmarit nu va avea alte mijloace de vietuire, va putea capata de la autoritatea judecatoreasca a se scoate din vanzare:
            a) catimea fructelor cate trebuie pentru hrana lui si a familiei lui in timp de o luna;
            b) catimea nutretului trebuincios pe timp de o luna pentru hrana vitelor ce nu se pot urmari,
potrivit art. 407;
            c) semintele trebuincioase pentru semanatura.

Sectiunea a II-a
Urmarirea veniturilor unui bun nemiscator

            Art. 473. - Acela care va voi sa urmareasca veniturile generale, precum: chiria, arenda sau alte venituri ale unui bun nemiscator al carui proprietar sau uzufructuar este datornicul sau, va urma potrivit randuielilor de mai jos.
            Art. 474. - Veniturile ce un datornic, arendas sau chirias are din mosia sau casa arendata sau inchiriata lui se vor putea asemenea urmari, respectandu-se privilegiul ce legea acorda proprietarului.
            Art. 475. - Creditorul va face cerere la judecatorie, afara de conventii contrarii, spre a obtine sechestrarea veniturilor bunului nemiscator si a cita pe datornic in judecata.
            Art. 476. - Daca el are titlu autentic, neexecutor sau si un act privat recunoscut al datornicului, judecatoria pe de o parte va incuviinta sechestrul pentru suma cuprinsa in titlu, putand supune pe creditor si la darea unei cautiuni pentru despagubiri, iar pe de alta, va cita pe datornic in judecata.
            Pentru titlurile executorii nu se va cere cautiune.
            Cand nu exista act scris, sechestrul se va putea infiinta prin o hotarare data in urma infatisarii, insa numai sub dare de cautiune, echivalenta cu a treia parte din suma urmarita. Daca exista act scris, insa nerecunoscut, cautiunea va putea fi de un sfert din suma urmarita.
            Art. 477. - Indata ce judecatorul incuviinteaza sechestrul, se va publica aceasta prin afipte la usa instantei.
            Judecatoria va aduce la cunostinta notariatului de stat in circumscriptia caruia se afla imobilul ale carui venituri se urmaresc, incheierea de incuviintare a acestei urmariri spre a fi transcrisa in registrele de mutatiuni imobiliare tinute de notariatul de stat.
            (Decretul nr. 378 din 20.X.1960)
            Art. 478. - Un executor judecatoresc va merge la fata locului si va face proces-verbal potrivit art. 416, de diferitele venituri ce au a se aduna pe seama creditorului.
            Chiriasii sau arendasii vor fi preveniti si indatorati a depune chiriile sau arendele datorate sau ce vor datora la judecatoria locala, potrivit hotararii de sechestru a judecatoriei.
            Art. 479. - Judecatoria va putea randui, dupa imprejurari, ca tot venitul sa se adune direct la Casa de Consemnatiuni, sau va putea numi un gerant special, care sa administreze bunul nemiscator si sa incaseze veniturile sau chiriile ori arenzile, pe care le va inainta Casei de Consemnatiuni, prin mijlocirea judecatoriei.
            Art. 480. - Indata ce ordinul de sechestru s-a transcris, s-a afisat, s-a publicat si s-a facut
cunoscut la fata locului prin executorul judecatoresc, vor fi nule de drept, numai de la data transcrierii, orice inchirieri sau arendari ce se vor face de datornic si orice plati de chirie sau arenzi se vor primi de dansul in urma datei transcrierii.
            Vor fi asemenea nule tot de la data transcrierii orice plati facute inainte de vreme in contra clauzelor contractului de inchiriere sau arendare.
            Art. 481. - Daca datornicul ocupa el insusi, in total sau in parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecatoria va putea, dupa imprejurari, sa ordone ca el sa deserte, in tot sau in parte, indata sau la termen fixat, imobilul sechestrat.
            Art. 482. - Daca datornicul nu are alte mijloace de trai decat veniturile sechestrate, judecatoria va putea fixa o parte din aceste venituri ca sa serveasca pentru intretinerea lui si a familiei lui in tot timpul cat va tine sechestrarea.
            Art. 483. - Daca tribunalul popular va numi un administrator al bunului sechestrat, il va supune la dare de cautiune si va fixa tot prin acea hotarare salariul acestui administrator, precum si felul si limitele dreptului sau de administrare.
            Salariul gerantului nu va trece peste maximum de 10 % dupa imprejurari, din veniturile neto ce va incasa.
            Art. 484. - La finele fiecarui an, semestru sau trimestru, dupa cum judecata va hotari,
administratorul va da socoteala judecatoriei fata cu impricinatii, citati spre acest sfarsit de veniturile si cheltuielile urmate.
            Art. 485. - Daca gerantul administreaza rau sau nu da socotelile la termenul fixat sau trece peste atributiile ce i s-au dat de judecatorie, el va fi destituit si condamnat la despagubiri.
            Art. 486. - Imparteala veniturilor intre creditorii sechestranti sau intervenienti se va face de catre judecatorie in proportie cu creanta fiecaruia.
            Creditorii cu dreptul de preferinta se vor plati potrivit dreptului si rangului lor.
            Art. 487. - Sechestrarea veniturilor nu va inceta decat in urmatoarele cazuri:
            a) prin consimtamantul creditorilor sechestranti si intervenienti;
            b) prin plata creantelor lor: capital, dobanzi si cheltuieli;
            c) prin adjudecarea silita a bunului nemiscator.

CAPITOLUL IV
Executarea silita asupra bunurilor nemiscatoare
Sectiunea I
Bunuri care pot fi urmarite

            Art. 488. - Numai bunurile nemiscatoare prin natura lor pot fi obiectul unei urmariri imobiliare.
            Art. 489. - Urmarirea unui bun nemiscator prin natura sa va cuprinde insa ca accesorii si toate obiectele ce slujesc la exploatarea imobilului sau care sunt asezate in imobil pentru vesnicie.
            Art. 490. - Creditorii personali ai unui impreuna mostenitor sau ai unui asociat nu vor putea sa urmareasca si sa puna in vanzare partea devalmase a datornicului lor, in imobilele mostenirii sau societatii. Ei vor trebui mai intai sa ceara imparteala sau licitatia imobilelor ce se afla in devalmasie.
            Se poate insa vinde partea devalmase (indiviza), daca catimea ei este neindoielnic stabilita si lamurita (lichida).
            Art. 491. - Vanzarea silita a bunurilor nemiscatoare se va urmari la judecatoria unde se afla asezat imobilul sau la alta judecatorie aleasa de parti.

Sectiunea a II-a
Urmarirea nemiscatoarelor bunuri

            Art. 492. - Orice urmarire a unui imobil va incepe printr-un comandament facut de catre creditor datornicului si detinatorului, de va fi, prin mijlocirea unui executor judecatoresc.
            In cazurile in care legi speciale inlocuiesc comandamentul prin somatii sau notificari pentru punerea in vanzare a imobilelor, acele somatii inceteaza de a-si mai avea efectul lor, de indata ce debitorul a achitat, inainte de licitatie, toate ratele cu dobanzile si cheltuielile de orice natura exigibile in momentul platii.
            Art. 493. - Acest comandament se va face in persoana sau la domiciliul datornicului si detinatorului.
            El va cuprinde copie dupa titlul executor, somatia de a plati si instiintarea ca, daca nu va plati, se va face vanzarea cutaror sau cutaror nemiscatoare. El va fi iscalit de executorul judecatoresc.
            Acest comandament se va transcrie de urgenta in extract indata dupa comunicare, dupa ordinea inregistrarii, intr-un registru special.
            Art. 494. - Executorul judecatoresc va incunostinta acest comandament potrivit randuielilor aratate la art. 92 si urmatoarele din aceasta legiuire.
            Art. 495. - Daca urmarirea se face impotriva unui nevarstnic, interzis sau pus sub consiliu judiciar, afara de copia de comandament lasata la tutor, curator ori consiliu judiciar*), se va mai incunostinta si procurorul judecatoriei, care va iscali originalul comandamentului.
            Art. 496. - Daca au trecut 6 luni de la ziua comunicarii comandamentului, fara ca alte acte de procedura sa fi urmat, comandamentul se considera de plin drept, ca si cand nu ar fi fost.
            Art. 497. - Randuielile de la art. 493, 494 si 495 ale acestei legiuiri sunt sub pedeapsa de nulitate.
            Art. 498. - Daca, dupa primirea comandamentului, datornicul dovedeste inaintea judecatoriei ca venitul curat si liber al nemiscatoarelor sale pe timp de un an este de ajuns spre a plati toata datoria, capete, dobanzi si cheltuieli, si daca el ofera sau delega aceste venituri creditorului, judecata va putea suspenda urmarirea, ramanand a o reincepe daca alte piedici sau opozitii s-ar ivi.

Sectiunea a III-a
Procesul verbal de situatie, afiptele si publicatiile

            Art. 499. - Dupa 30 de zile de la comunicarea comandamentului, executorul judecatoresc se va transporta la locul situatiei imobilului a carui urmarire se face si acolo va incheia un proces-verbal de situatie.
            Acest proces-verbal va cuprinde reproducerea in extract a titlului ce se executa si o descriere pe cat se poate mai amanuntita a imobilului.
            Art. 500. - Afiptele si publicatiile vor cuprinde:
            1. numele, prenumele, profesia si domiciliul ori resedinta creditorului ce urmareste si ale datornicului urmarit;
            2. titlul executor pe baza caruia se face urmarirea, in extract;
            3. aratarea bunurilor nemiscatoare care se urmaresc, adica:
            - daca este o casa: comuna, strada, numarul sau localitatea unde se afla acea casa;
            - daca este mosie, un pamant sau orice avere rurala:  aratarea judetului, a comunei si a unora din vecinii acelui imobil, precum si descrierea amanuntita a imobilului din procesul-verbal de situatie.
            Art. 501. - Dupa fixarea termenului de vanzare, presedintele judecatoriei va cere notariatului de stat in raza caruia se afla bunul nemiscator care se urmareste, sa caute in registrul ipotecilor si sa faca o lista speciala de toate inscriptiile, transcriptiile de privilegii sau ipoteci, ce exista asupra
nemiscatorului urmarit.
            Notariatul de stat este obligat sa inainteze lista ceruta in termen de 5 zile.
            (Decretul nr. 378 din 20.x.1960)
            Grefierul va inscrie pe marginea acestei liste orice cereri sau reclamatii s-ar face, precum si suma fiecarei creante.
            Art. 502. - Afiptele si publicatiile vor mai cuprinde:
            1. locul, ziua si ora cand are sa se faca vanzarea si adjudecarea bunului nemiscator;
            2. pretul ce creditorul urmaritor va arata, in cererea ce va trebui sa faca judecatoriei, inainte de plata taxelor de afipte si publicatii;
            3. conditii ce va fi avand vanzarea si diferitele sarcini sau alte imprejurari ale nemiscatorului pana atunci cunoscute;
            4. somatia catre toti acei care ar pretinde vreun drept de chirie, privilegiu sau ipoteca, ca inaintea adjudecarii sa arate judecatoriei pretentiile lor, sub pedeapsa de a nu li se mai tine in seama.
            Art. 503. - Un judecator insarcinat de presedinte va face tabloul ordinii creditorilor dupa care ei au a se plati, potrivit cu titlurile lor de preferinta.
            Acest tablou se va face 4 saptamani dupa cea dintai publicatie a urmaririi.
            Oricare din creditori sau din persoanele interesate va avea dreptul sa ia cunostinta sau copie de pe acest tablou al ordinii, pana in momentul adjudecarii.
            Contestatia asupra punctelor cuprinse in tablou se va face mai intai inaintea judecatorului.
            Acesta va cauta sa impace pe parti.
            Daca nu va putea, va trimite contestatia inaintea judecatoriei spre a se judeca, potrivit articolelor 522 si urmatoarele din acest cod.
            Art. 504. - Afiptele se vor lipi:
            1. la usa judecatoriei;
            2. la poarta sau pe peretii casei ce are sa se adjudece;
            3. in comuna unde este asezat bunul rural ce are sa se vanda.
            Art. 505. - Abrogat prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950.
            Art. 506. - Un exemplar de pe aceasta publicatie se va incunostinta in persoana sau la domiciliul urmarit si detinatorului de va fi, precum si tuturor creditorilor care au ipoteca sau privilegiu cunoscut, pana la emiterea publicatiilor. Aceasta incunostintare se va face creditorilor ipotecari sau privilegiati, la domiciliul ales de ei cu ocazia luarii inscriptiei, chiar daca, de fapt, n-ar domicilia acolo.
            Art. 507. - Vanzarea nu se va face decat dupa 5 zile din ziua afisarii ultimelor afipte, potrivit art. 504.

Art. 508. - O copie de pe aceasta publicatie se va depune la procurorul de pe langa judecatorie* ori de cate ori se urmareste averea unui nevarstnic, interzis sau pus sub consiliu judiciar.


* Potrivit prevederilor Legii nr. 92/1992 Ministerul Public nu are atributii de aceasta natura.
            Art. 509. - Toate formalitatile aratate la art. 499, 500, 502, 504 si pana la 508 inclusiv din acest cod vor fi observate sub pedeapsa de nulitate a urmaririi, afara numai de greselile partiale in descrierea bunurilor urmarite.
            Art. 510. - Se va tine la grefa un dosar special pentru fiecare urmarire de bun nemiscator, in care se vor trece toate actele si incidentele privitoare la urmarire si adjudecare.

Sectiunea a IV-a
Efectele urmaririi bunurilor nemiscatoare

            Art. 511. - Va fi nula de drept orice instrainare a nemiscatorului urmarit facuta de datornic in urma transcrierii comandamentului.
            Art. 512. - Cu toate acestea aceasta instrainare isi va avea toata taria sa daca, inainte de adjudecare, cumparatorul a dobandit ratificarea creditorului sau a creditorilor ce urmaresc vanzarea sau daca a consemnat sumele trebuincioase spre a plati in intregul lor toate creantele lor, capete, dobanda si cheltuieli.
            Art. 513. - Inchirierile sau arendarile facute de datornic dupa data transcrierii comandamentului vor fi anulate, daca creditorul sau creditorii ce urmaresc vor cere aceasta.
            Inchirierile sau arendarile dinainte nu vor putea fi anulate, in tot sau in parte, decat cand vor fi fost facute in frauda creditorilor.
            Nu se vor tine in seama platile facute inainte de vreme impotriva tocmelilor cuprinse in contractul de inchiriere sau arendare.

Sectiunea a V-a
Pastrarea bunurilor nemiscatoare urmarite

            Art. 514. - De la comandament pana ce ordonanta de adjudecare va ramane definitiva, pastrarea bunurilor urmarite va fi incredintata datornicului urmarit.
            Prin urmare, el nu va putea face nici o taiere de lemne si nu va putea aduce nici o stricaciune imobilului, sub pedeapsa de despagubiri si chiar de urmarire penala, de va fi cazul.
            Art. 515. - Judecatoria insa va putea, dupa cererea unui sau mai multor din creditori, ca sa incredinteze pastrarea nemiscatorului bun unui alt conservator si, dupa imprejurari, el va putea indatora pe datornic sa se stramute din imobilul in care va fi locuind.
            Art. 516. - Conservatorul va fi, pana ce ordonanta va ramane definitiva, insarcinat:
            - cu paza imobilului urmarit;
            - cu adunarea chiriilor, arendelor si altor venituri;
            - cu recolta si cu vanzarea fructelor care se va face potrivit art. 470.
            Art. 517. - Conservatorul va fi dator sa dea socoteala judecatoriei, fata cu partile chemate in regula, despre venituri si cheltuieli, in zece zile dupa adjudecare, sau la termenul fixat de judecatorie, sub pedeapsa, in caz de neurmare, de a fi destituit, lipsit de salariul sau si condamnat la despagubiri.
            Art. 518. - Produsul administratiei conservatorului, indata dupa incasare, se va depune prin judecatorie la Casa de Depuneri si Consemnatiuni, spre a fi impartit creditorilor impreuna cu pretul nemiscatorului.
            Art. 519. - Daca datornicul nu are alt mijloc de vietuire decat fructele sau veniturile bunurilor urmarite, judecatoria va putea, in timpul urmaririi, sa-i dea un ajutor din aceste venituri pentru vietuirea lui si a familiei lui.

Sectiunea a VI-a
Concursul mai multor urmariri imobiliare

           Art. 520. - Daca mai multi creditori au facut comandament urmarind acelasi imobil, toate urmaririle  lor se vor intruni ca sa se faca una singura pentru toti, dupa cererea lor sau chiar din oficiu.
            Toti creditorii ce se vor intruni la o urmarire au un drept egal, afara numai daca titlul sau calitatea lor le acorda un alt drept de prioritate sau precadere.
           Cand un imobil este urmarit inaintea mai multor judecatorii, intrunirea se va face la judecatoria aleasa in prima ipoteca, iar in lipsa unei asemenea alegeri, la judecatoria situatiei imobilului.
            Retragerea unui creditor pentru orice cauza nu poate intrerupe cursul urmaririi sau al vanzarii, intrucat ceilalti creditori courmaritori nu consimt la aceasta.
            Art. 521. - Cand se fac mai multe cereri de urmarire asupra diferitelor bunuri nemiscatoare ale aceluiasi datornic, judecatoria va putea, dupa cererea datornicului, sa amane cererile de urmarire de mai in urma, daca se va crede ca din vanzarea nemiscatorului sau nemiscatoarelor urmarite de mai inainte se vor putea despagubi si creditorii ce au urmarit mai in urma.


Inapoi   Inainte   Coduri   Inapoi la legislatie

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.