pagina a 3-a
CAPITOLUL IV
Sesizarea tribunalului arbitral. Cuprinsul cererii de arbitrare.
Intampinarea. Cererea reconventionala
Art. 355.
- Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa, care va
cuprinde:
a) numele,
domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si
sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in Registrul
comertului, numarul de telefon, contul bancar;
b) numele si
calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea de litigiu, anexandu-se
dovada calitatii;
c)
mentionarea conventiei arbitrale, anexandu-se copie de pe contractul in care
este inserata, iar daca s-a incheiat un compromis, copie de pe acesta;
d) obiectul
si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea
acestei valori;
e) motivele
de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea;
f) numele si
domiciliul membrilor tribunalului arbitral;
g) semnatura
partii. Cererea se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata
tribunalului arbitral si semnat de parti sau numai de reclamant, precum si de
arbitri.
Art. 356. -
Reclamantul va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru, copie de pe
cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate.
Art. 3561.
- In termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare,
paratul va face intampinare cuprinzand exceptiile privind cererea
reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse
in aparare, precum si, in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute in
art. 355, pentru cererea de arbitrare.
Exceptiile
si alte mijloace de aparare, care nu au fost aratate prin intampinare,
trebuie ridicate, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la primul
termen de infatisare. Dispozitiile art. 35812‚ alin. 3 raman
aplicabile.
Daca prin
nedepunerea intampinarii litigiul se amana, paratul va putea fi obligat la
plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amanare. Dispozitiile art. 356 se
aplica in mod corespunzator.
Art. 357. -
Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului, derivand din acelasi raport
juridic, el poate face cerere reconventionala.
Cererea
reconventionala va fi introdusa in cadrul termenului pentru depunerea
intampinarii sau cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare si trebuie
sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea principala.
CAPITOLUL V
Procedura arbitrala
Art. 358.
- In intreaga procedura arbitrala trebuie sa se asigure partilor, sub
sanctiunea nulitatii hotararii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea
dreptului de aparare si a principiului contradictorialitatii. Dovezile de
comunicare se depun la dosar.
Art. 3581.
- Comunicarea intre parti sau catre parti a inscrisurilor litigiului, a
citatiilor, hotararilor arbitrale si incheierilor de sedinta se face prin
scrisoare recomandata cu recipisa de predare sau cu confirmare de primire.
Informatiile
si instiintarile pot fi facute prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc
de comunicare care permite stabilirea probei comunicarii si a textului
transmis.
Inscrisurile
pot fi inmanate si personal partii, sub semnatura. Dovezile de comunicare se
depun la dosar.
Art. 3582.
- Indata dupa expirarea termenului pentru depunerea intampinarii, tribunalul
arbitral verifica stadiul pregatirii litigiului pentru dezbatere si, daca va
socoti necesar, va dispune masurile corespunzatoare pentru completarea
dosarului.
Dupa aceasta
verificare si, daca este cazul, dupa completarea dosarului, tribunalul arbitral
fixeaza termen de dezbatere a litigiului si dispune citarea partilor.
Art. 3583.
- Intre data primirii citatiei si termenul de dezbatere trebuie sa existe un
interval de timp de cel putin 15 zile.
Art. 3584.
- Partile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanti
si pot fi asistate de orice persoana.
Art. 3585
- Neprezentarea partii legal citate nu impiedica dezbaterea litigiului, afara
numai daca partea lipsa nu va cere, cel mai tarziu pana in preziua dezbaterii,
amanarea litigiului pentru motive temeinice, incunostintand in acelasi
termen si cealalta parte, precum si arbitrii. Amanarea se poate acorda o
singura data.
Art. 3586.
- Oricare dintre parti poate cere in scris ca solutionarea litigiului sa se
faca in lipsa sa, pe baza actelor de la dosar, art. 3583 ramanand
insa aplicabil.
Art. 3587.
- Daca ambele parti, desi legal citate, nu se prezinta in termen, tribunalul
arbitral va solutiona litigiul in afara de cazul in care s-a cerut amanarea
pentru motive temeinice. Tribunalul arbitral poate, de asemenea, sa amane
judecarea litigiului, citand partile, daca apreciaza ca prezenta lor la
dezbatere este necesara.
Art. 3588.
- Inaintea sau in cursul arbitrajului oricare dintre parti poate cere instantei
judecatoresti competente sa incuviinteze masuri asiguratoare si masuri
vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite
imprejurari de fapt.
La aceasta
cerere se vor anexa, in copie, cererea de arbitrare sau, in lipsa, dovada
comunicarii prevazute de art. 347 alin. 2 si 3, precum si conventia arbitrala.
Incuviintarea acestor masuri va fi adusa la cunostinta tribunalului arbitral de
catre partea care le-a cerut.
Art. 3589.
- In cursul arbitrajului, masurile asiguratoare si masurile vremelnice, ca si
constatarea anumitor imprejurari de fapt, pot fi incuviintate si de tribunalul
arbitral. In caz de impotrivire, executarea acestor masuri se dispune de catre
instanta judecatoreasca.
Art. 35810.
- Fiecare dintre parti are sarcina sa dovedeasca faptele pe care isi intemeiaza
in litigiu pretentia sau apararea.
In vederea
solutionarii litigiului, tribunalul arbitral poate cere partilor explicatii
scrise cu privire la obiectul cererii si faptele litigiului si poate dispune
administrarea oricaror probe prevazute de lege.
Art. 35811.
- Administrarea probelor se efectueaza in sedinta tribunalului arbitral. Acesta
poate dispune ca administrarea probelor sa fie efectuata in fata unui arbitru
din compunerea tribunalului arbitral.
Ascultarea
martorilor si a expertilor se face fara prestare de juramant.
Tribunalul
arbitral nu poate sa recurga la mijloace de constrangere si nici sa aplice
sanctiuni martorilor sau expertilor.Pentru luarea acestor masuri partile se pot
adresa instantei judecatoresti prevazute de art. 342.
Aprecierea
probelor se face de catre arbitri potrivit intimei lor convingeri.
Art. 35812.
- Orice exceptie privind existenta si validitatea conventiei arbitrale,
constituirea tribunalului arbitral, limitele insarcinarii arbitrilor si
desfasurarea procedurii pana la primul termen de infatisare, trebuie ridicata,
sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la acest prim termen, daca nu s-a
stabilit un termen mai scurt.
Orice cereri
ale partilor si orice inscrisuri vor fi depuse cel mai tarziu pana la primul
termen de infatisare.
Probele care
nu au fost cerute cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare nu vor mai putea
fi invocate in cursul arbitrajului, afara de cazurile in care:
a)
necesitatea probei ar reiesi din dezbateri;
b)
administrarea probei nu pricinuieste amanarea solutionarii litigiului.
Art. 35813.
- Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate in incheierea de sedinta.
Orice
dispozitie a tribunalului arbitral va fi consemnata in incheiere si va fi
motivata. Incheierea de sedinta va cuprinde, pe langa mentiunile prevazute la
art. 361 lit. a) si b), si urmatoarele mentiuni:
a) o scurta
descriere a desfasurarii sedintei;
b) cererile
si sustinerile partilor;
c) motivele
pe care se sprijina masurile dispuse;
d) dispozitivul;
e)
semnaturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 3602.
Partile au
dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierilor si de actele dosarului. La
cererea partilor sau din oficiu tribunalul arbitral poate indrepta sau completa
incheierea de sedinta, printr-o alta incheiere. Partilor li se comunica, la
cerere, copie de pe incheierea de sedinta.
CAPITOLUL VI
Cheltuieli arbitrale
Art. 359.
- Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si
onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de
deplasare a partilor, arbitrilor, expertilor, martorilor, se suporta potrivit
intelegerii dintre parti.
In lipsa
unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a
pierdut litigiul, integral daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate
sau proportional cu ceea ce s-a acordat, daca cererea este admisa in parte.
Art. 3591.
- Tribunalul arbitral poate evalua, in mod provizoriu, cuantumul onorariilor
arbitrilor si poate obliga partile sa consemneze suma respectiva prin
contributie egala.
Partile pot fi obligate solidar la plata.
Daca paratul
nu-si indeplineste obligatia care ii revine potrivit alin. 1, in termenul
stabilit de tribunalul arbitral, reclamantul va consemna intreaga suma, urmand
ca prin hotararea arbitrala sa se stabileasca cuantumul onorariilor cuvenite
arbitrilor, precum si modul de suportare de catre parti.
De asemenea,
tribunalul arbitral poate obliga partile sau pe fiecare dintre ele la avansarea
altor cheltuieli arbitrale.
Art. 3592.
- Tribunalul arbitral poate sa nu dea curs arbitrajului pana la consemnarea,
avansarea sau plata sumelor prevazute in prezentul capitol.
Art. 3593.
- La cererea oricareia dintre parti, instanta judecatoreasca prevazuta de art.
342 va examina temeinicia masurilor dispuse de tribunalul arbitral si va
stabili cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale,
precum si modalitatile de consemnare, avansare sau de plata.
Art. 3594.
- Plata onorariilor arbitrilor se va face dupa comunicarea catre parti a
hotararii arbitrale.
Daca
arbitrajul se intrerupe, fara a se pronunta hotarare, onorariile arbitrilor
pentru activitatea depusa se reduc in mod corespunzator.
Art. 3595.
- Orice diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale se regularizeaza
cel mai tarziu prin hotararea arbitrala si se plateste pana la comunicarea
catre parti sau pana la depunerea acesteia la instanta judecatoreasca. Neplata
diferentei atrage suspendarea comunicarii sau depunerii hotararii arbitrale.
Art. 3596.
- In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, taxele pentru
organizarea arbitrajului, onorariile arbitrilor, precum si celelalte cheltuieli
arbitrale se stabilesc si se platesc conform regulamentului acelei institutii.
CAPITOLUL VII
Hotararea arbitrala
Art. 360.
- Tribunalul arbitral solutioneaza litigiul in temeiul contractului principal
si al normelor de drept aplicabile, tinand seama cand este cazul si de uzantele
comerciale.
Pe baza
acordului expres al partilor, tribunalul arbitral poate solutiona litigiul in
echitate.
Art. 3601.
- In toate cazurile, pronuntarea trebuie sa fie precedata de deliberarea in
secret, cu participarea tuturor arbitrilor in persoana, consemnandu-se in
hotarare aceasta participare.
Pronuntarea
poate fi amanata cu cel mult 21 de zile, sub conditia incadrarii in termenul
arbitrajului.
Art. 3602.
- Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar fara sot de arbitri,
hotararea se ia cu majoritate de voturi.
Arbitrul
care a avut alta parere isi va redacta si va semna opinia separata, cu aratarea
considerentelor pe care aceasta se sprijina.
Art. 3603.
- Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar cu sot de arbitri si
acestia nu se inteleg asupra solutiei, se va proceda la numirea unui
supraarbitru conform intelegerii dintre parti sau, in lipsa, conform art. 351.
Supraarbitru
numit se va uni cu una dintre solutii, o va putea modifica sau va putea
pronunta o alta solutie, dar numai dupa ascultarea partilor si a celorlalti
arbitri.
Art. 361. -
Hotararea arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa cuprinda:
a)
componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii
hotararii;
b) numele
partilor, domiciliul sau resedinta lor sau, dupa caz, denumirea si sediul,
numele reprezentantilor partilor, precum si al celorlalte persoane care au
participat la dezbaterea litigiului;
c)
mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj;
d) obiectul
litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;
e) motivele
de fapt si de drept ale hotararii, iar in cazul arbitrajului in echitate,
motivele care sub acest aspect intemeiaza solutia;
f)
dispozitivul;
g)
semnaturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 360‚.
Art. 362. -
Daca prin hotararea pronuntata tribunalul arbitral a omis sa se pronunte asupra
unui capat de cerere, oricare dintre parti poate solicita, in termen de 10 zile
de la data primirii hotararii, completarea ei. Hotararea de completare se
da cu citarea partilor.
Greselile
materiale din textul hotararii arbitrale sau alte greseli evidente care nu schimba
fondul solutiei, precum si greselile de calcul, pot fi rectificate, la cererea
oricareia dintre parti, formulata in termenul prevazut de alin. 1 sau din
oficiu, printr-o incheiere de indreptare.
Hotararea de
completare sau incheierea de indreptare face parte integranta din hotararea arbitrala.
Partile nu
pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de completarea sau indreptarea hotararii.
Art. 363. -
Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de
la data pronuntarii ei.
La cererea
oricareia dintre parti, tribunalul arbitral ii va elibera o dovada privind
comunicarea hotararii, in conditiile alin. 1.
Hotararea
arbitrala comunicata partilor are efectele unei hotarari judecatoresti
definitive.
Art. 3631.
- In termen de 20 de zile de la data comunicarii hotararii, tribunalul arbitral
va depune dosarul litigiului la instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342,
atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale.
In cazul arbitrajului organizat de o
institutie permanenta, dosarul se pastreaza la acea institutie.
CAPITOLUL VIII
Desfiintarea hotararii arbitrale
Art. 364.
- Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru
unul din urmatoarele motive:
a) litigiul
nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;
b)
tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala
sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante;
c) tribunalul
arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala;
d) partea a
lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a
fost legal indeplinita;
e) hotararea
a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut de art. 3533;
f)
tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu
s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;
g) hotararea
arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arata data si locul
pronuntarii, nu este semnata de arbitri;
h)
dispozitivul hotararii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la
indeplinire;
i) hotararea
arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative
ale legii.
Art. 3641.
- Partile nu pot renunta prin conventia arbitrala la dreptul de a introduce
actiunea in anulare impotriva hotararii arbitrale.
Renuntarea
la acest drept se poate face, insa, dupa pronuntarea hotararii arbitrale.
Art. 365. -
Competenta de a solutiona actiunea in anulare revine instantei judecatoresti
imediat superioare instantei judecatoresti prevazute de art. 342, in
circumscriptia careia a avut loc arbitrajul.
Actiunea in
anulare poate fi introdusa in termen de o luna de la data comunicarii hotararii
arbitrale.
Instanta
judecatoreasca va putea suspenda, cu sau fara cautiune, executarea hotararii
arbitrale atacata cu actiunea in anulare.
Art. 366. -
Instanta judecatoreasca, admitand actiunea, va anula hotararea arbitrala, iar,
daca litigiul este in stare de judecata, se va pronunta si in fond, in limitele
conventiei arbitrale. Daca, insa, pentru a hotari in fond este nevoie de noi
probe, instanta judecatoreasca se va pronunta in fond dupa administrarea lor.
In acest din urma caz, hotararea de anulare nu se va putea ataca decat o data
cu hotararea asupra fondului.
Hotararea
instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate fi atacata
numai
cu recurs.
CAPITOLUL IX
Executarea hotararii arbitrale
Art. 367.
- Hotararea arbitrala este obligatorie. Ea se aduce la indeplinire de buna voie
de catre partea impotriva careia s-a pronuntat de indata sau in termenul aratat
in hotarare.
Art. 3671.-
La cererea partii castigatoare, hotararea arbitrala se investeste cu formula
executorie.
Incheierea
de investire se da de catre instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342, fara
citarea partilor, in afara de cazul in care exista indoieli cu privire la
regularitatea hotararii arbitrale, cand se vor cita partile.
Art. 368. -
Hotararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu
si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.
CAPITOLUL X
Arbitrajul international
Art. 369. - In sensul prezentului capitol, un litigiu arbitral care se
desfasoara in Romania este socotit international daca s-a nascut dintr-un
raport de drept privat cu element de extraneitate.
Art. 3691.
- Prin conventia arbitrala referitoare la un arbitraj international, partile
pot stabili ca acesta sa aiba loc in Romania sau intr-o alta tara.
Art. 3692.
- In arbitrajul international care se judeca in Romania sau potrivit legii
romane, tribunalul arbitral va fi compus dintr-un numar impar de arbitri,
fiecare dintre parti avand dreptul sa numeasca un numar egal de arbitri.
Dispozitiile art. 3693 raman aplicabile.
Partea
straina poate numi arbitri de cetatenie straina.
Partile pot
conveni ca arbitrul unic sau supraarbitrul sa fie cetatean al unui al treilea
stat.
Art. 3693.
- In arbitrajul international, durata termenelor stabilite de art. 349, 350,
3512, 3583 si 362 se dubleaza.
Art. 3694
- Dezbaterea litigiului in fata tribunalului arbitral se face in limba
stabilita prin conventia arbitrala sau, daca nu s-a prevazut nimic in aceasta
privinta ori nu a intervenit o intelegere ulterioara, in limba contractului din
care s-a nascut litigiul ori intr-o limba de circulatie internationala
stabilita de tribunalul arbitral.
Daca o parte nu cunoaste limba in care se desfasoara
dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral ii asigura
serviciile unui traducator.
Partile pot
sa participe la dezbateri cu traducatorul lor.
Art. 3695.-
In afara de cazul in care partile convin altfel, onorariile arbitrilor si
cheltuielile de
deplasare ale acestora se suporta de partea care i-a numit; in cazul arbitrului
unic sau al upraarbitrului, aceste cheltuieli se suporta de parti in cote
egale.
CAPITOLUL XI
Recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine
Art. 370.
- In sensul prezentului capitol, prin hotarare arbitrala straina se intelege o
hotarare data pe teritoriul unui stat strain sau care nu este considerata ca
hotarare nationala in Romania.
Art. 3701.
- Hotararile arbitrale straine pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia
de puterea lucrului judecat, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor
art. 167-172 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de
drept international privat.
Art. 3702.
- Hotararile arbitrale straine, care nu sunt aduse la indeplinire de buna voie
de catre cei obligati a le executa, pot fi puse in executare silita pe
teritoriul Romaniei, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art.
173-177 din Legea nr. 105/1992.
Art. 3703.
- Hotararile arbitrale straine, pronuntate de catre un tribunal arbitral
competent, au forta probanta in fata instantelor din Romania cu privire la
situatiile de fapt pe care le constata.
Art. 371. -
Abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
CARTEA a V-a
Despre executarea silita
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Sectiunea I
Titlurile cerute pentru executarea silita
Art. 372.
- Executarea silita se va urmari:
a) in
virtutea unei hotarari judecatoresti;
b) in
virtutea unui titlu executoriu.
Art. 373. -
Hotararile se vor executa prin mijlocirea primei instante. In cazul in care
prima instanta este o curte de apel, hotararea se executa prin mijlocirea
tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel.
Cererea de
executare se va face:
a) in cazul
hotararilor ramase definitive si irevocabile, la prima instanta;
b) in
celelalte cazuri, la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului;
aceasta va
trimite cererea, impreuna cu hotararea pentru investire si executare, la prima
instanta.
Executarea
se indeplineste prin executorii judecatoresti.
In cazurile
prevazute de lege, precum si atunci cand executorul judecatoresc considera
necesar, organele de politie sunt obligate sa-i acorde concursul la efectuarea
executarii silite.
*Art. 374. -
Nici o hotarare nu se va putea executa daca nu este investita cu formula
executorie prevazuta de art. 269 alin. 1, afara de hotararile pregatitoare si
de hotararile executorii provizoriu, care se executa si fara formula
executorie.
Investirea
hotararilor cu formula executarilor se face de prima instanta.
Incuviintarea
executarii silite in Romania a hotararilor date in tari straine se face
potrivit legii speciale.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 375. -
Abrogat prin Legea nr. 105/1992 - M.Of. nr. 245 din 1 octombrie 1992.
*Art. 376. -
Se investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au
devenit irevocabile, inscrisurile autentificate, precum si pe orice alte
hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile
anume prevazute de lege.
Actele
autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a Romaniei se vor
putea
investi cu formula executorie de judecatoria domiciliului uneia din partile
partase la actul autentic.
Daca nici
una din parti nu are domiciliul cunoscut in tara investirea cu formula
executorie se face de Judecatoria sectorului III din municipiul Bucuresti.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
*Art. 377. -
Sunt hotarari definitive:
1.
hotararile date fara drept de apel;
2.
hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel, sau chiar
atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins;
3.
hotararile date in apel prin care se rezolva fondul pricinii.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Sunt
hotarari irevocabile:
1.
hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;
2.
hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;
3.
hotararile date in apel, nerecurate;
4.
hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul
pricinii;
5. orice
alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
Art. 378. -
Pe cand o hotarare definitiva se afla in curs de a se judeca in contestatie sau
in urma cererii de revizuire ea are inca puterea lucrului judecat pana ce se va
inlocui printr-o alta hotarare.
Art. 379. -
Nici o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat in
virtutea unui titlu executor, sau a unei hotarari date cu executie provizorie
si pentru o datorie certa si lichida.
Daca datoria
consista in suma nelamurita, urmaririle se vor amana pana mai intai se va face
lichidarea.
Creanta
certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si
din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de
dansul.
Creanta este
lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta
sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte
neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie
opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in
actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o osebita
socoteala.
Sectiunea a II-a
Persoanele si bunurile supuse executarii silite
Art. 380. - Executarea silita se intinde asupra tuturor bunurilor miscatoare si nemiscatoare ale datornicului, afara de exceptiile admise de lege.
Sectiunea a III-a
Cand se poate exercita executarea silita
Art. 381.
- Cand printr-o hotarare s-a dat un termen de plata, executarea nu se poate
face pana la sosirea acelui termen.
Art. 382. -
Cu toate acestea, partea care a castigat va putea si inaintea sosirii
termenului sa ceara executarea hotararii:
a) daca
datornicul a fugit;
b) daca
datornicul risipeste averea sa miscatoare si nemiscatoare;
c) daca alti
creditori executa alte hotarari asupra averii sale;
d) daca prin
fapta sa el a micsorat asigurarile date creditorului sau, sau n-a dat
asigurarile
promise ori incuviintate sau este in stare de insolvabilitate de obste
cunoscuta.
Art. 383. - In cazurile aratate in articolele de mai sus, instanta care a
investit hotararea cu formula executorie va hotari de urgenta, dupa ce va cita
pe parti in termen scurt. In cazul cand datornicul a fugit, citatia i se va da
la ultimul domiciliu.
Art. 384. -
Hotararile ce au sa se execute provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa
mai inainte de a se da cautiunea.
Art. 385. -
Nici o executare nu se va putea face inainte de ora opt dimineata si dupa ora
sase seara. Executarea inceputa va putea continua in acea zi sau in zilele
urmatoare.
Art. 386. -
Executarea silita nu se va putea face in zile nelucratoare, potrivit legii,
afara de cazurile urgente in care executarea poate fi incuviintata de
presedintele instantei de executare*).
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 387. -
Nici o hotarare sau titlu executor nu se va putea executa decat numai dupa ce
va fi incunostiintat datornicul odata cu somatia sau comandamentul.
Art. 388. -
Cu cel putin o zi inainte de orice executare, executorul judecatoresc ce are sa
execute va face o somatie datornicului la care se va alatura si copia titlului
ce se executa.
Art. 389. -
Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act
de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de
drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei.
In caz de
suspendarea executarii, termenul de perimare curge de la incetarea suspendarii.
Daca se face
o noua cerere de executare, se va face mai intai, o noua somatie, la care nu se
va mai alatura titlul ce se executa.
Art. 390. -
Cele doua articole de mai sus nu se aplica in cazurile cand legea incuviinteaza
executarea fara somatie.
Asemenea nu
se va notifica datornicului nici somatia, nici hotararea sau titlul, cand
executarea se face potrivit art. 382 din acest cod.
Art. 391. -
Calcarea art. 384, 385, 387, 388 si 389 aduce anularea executarii.
Sectiunea a IV-a
Pentru primirea cautiunii
Art. 392.
- Hotararea care obliga pe o parte ca sa dea o cautiune sau un garant va arata
si termenul cand sa se aduca acea cautiune, sau sa se infatiseze acel garant.
Art. 393. -
Garantul se va infatisa inaintea judecatii in sedinta publica, fata cu toate
partile sau in lipsa lor, daca au fost chemate formal.
Judecata va
primi pe garant daca solvabilitatea sa va fi de obste cunoscuta, sau daca se va
dovedi cu acte.
Art. 394. -
Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului si judecata va
apretui de urgenta.
Art. 395. -
Daca se primeste cautiunea sau garantul, actul care le primeste va fi executor,
cu tot dreptul de apel.
Art. 396. -
Garantul fiind primit, va face inaintea judecatii declaratia ca primeste a
garanta.
Aceasta
declaratie se va trece in procesul-verbal al sedintei.
Din momentul
acestei declaratii, el va fi supus la toate consecintele ce aduce garantia sa.
Sectiunea a V-a
Executarea in contra mostenitorilor
Art. 397.
- Cand datornicul a murit, lasand numai mostenitori varstnici, executarea
inceputa asupra bunurilor sale se va continua in contra lor 8 zile dupa ce
printr-o notificare au fost instiintati in mod colectiv la ultimul domiciliu al
defunctului.
Cand intre
mostenitori sunt nevarstnici, executarea inceputa se va suspenda pana la
alcatuirea reprezentantei lor legale, care se va face prin mijlocirea
judecatoriei cat se poate de grabnic.
Art. 398. -
Daca executia nu incepuse inca la moartea datornicului, hotararile si titlurile
executorii nu se vor putea executa in contra mostenitorilor, sub pedeapsa de
nulitate, decat 8 zile dupa ce li s-a facut o incunostintare colectiva a
acestor titluri sau hotarari la domiciliul deschiderii succesiunii pe numele
mostenirii, fara a se arata numele si calitatea fiecarui mostenitor.
Sectiunea a VI-a
Contestatii asupra executarii silite
Art. 399.
- Orice executare silita se poate contesta de cei interesati sau vatamati prin
executare.
Art. 400. -
Cererile incidente si toate contestatiile care s-ar ridica asupra executarii
silite sau intre parti sau de catre cei de-al treilea interesati, privitoare la
intelesul, intinderea si aplicarea dispozitivului hotararii ce se executa, se
vor indrepta la instanta care a incuviintat titlul executor.
Toate
celelalte incidente sau contestatii ce s-ar ridica asupra urmaririi insasi se
vor indrepta la instanta care executa hotararea.
Cererile
aratate in acest articol vor cuprinde pe larg motivele plangerii, iar actele
pricinii se vor depune deodata cu cererea la grefa instantei respective
potrivit art. 112 din acest cod.
Partile se
vor chema in termen scurt si judecata asupra contestatiei sau incidentelor se
va urma de urgenta, cu precadere asupra tuturor celorlalte pricini.
Art. 4001.
- Impartirea bunurilor comune, potrivit art. 33 alin. 2 din Codul familiei,
poate fi ceruta si in cadrul judecarii contestatiei la executarea silita.
(Introdus
prin Decretul nr. 52 din 31.I.1969)
Art. 401. -
Judecata va putea dupa infatisare sa suspende sau sa lase executarea cu sau
fara
cautiune fata de instanta judecatoreasca. Executarea se va putea suspenda in
cazuri urgente chiar si inainte de orice infatisare.
Art. 402. -
Termenul de apel si cel de recurs, in contra hotararilor date in asemenea
contestatii sau incidente va fi de 15 zile de la data comunicarii hotararilor.
Art. 403. -
Contestatiile in materie de executari silite se vor putea face in tot timpul
cat va tine executarea.
O data ce,
cel din urma act al executarii s-a savarsit, nu se va mai primi nici o
contestatie asupra executarii.
Cel din urma
act de executare este incheierea pe care instanta va trebui sa o faca, fara
citarea partilor, indata ce va primi procesul-verbal de executare, constatand
savarsirea executarii.
Art. 404. -
O hotarare judecatoreasca care nu s-a executat in timp de 30 de ani de la data
sa nu se va mai putea executa si va pierde puterea lucrului judecat.
Art. 405. -
Partea care va cadea in contestatia sa asupra executarii va fi supusa la
despagubiri ce va fi pricinuit prin impiedicarea executarii si la plata unei
amenzi de la 3000 pana la 10000 lei in cazuri de vadita rea-credinta.
CAPITOLUL II
Executarea silita asupra bunurilor miscatoare
Sectiunea I
Bunurile miscatoare care nu se pot urmari
Art. 406.
- Nu se vor putea urmari si vinde pentru orice fel de datorie:
1. lucrurile
trebuincioase pentru culcatul datornicului si familiei sale care traieste cu
dansul in casa;
2.
vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare
zi;
3. armele,
echipamentul si imbracamintea ofiterilor;
4. icoanele
si portretele de familie.
Art. 407. -
Nu se vor putea urmari si vinde, decat numai in lipsa de alte bunuri si numai
pentru datorii de alimente, de chirii, arenzi sau alte creante privilegiate
asupra mobilelor urmatoarele obiecte:
1.
instrumentele de arat;
2.
animalele, semintele si ingrasamantul destinat pentru cultura pamantului;
3. faina,
malaiul si alte mici producte trebuitoare pentru hrana datornicului si a
familiei sale in timp de o luna;
4. o vaca,
sau doi boi, sau cinci capre, sau patru ramatori, sau zece oi, dupa cum va
alege
datornicul;
5. tot
nutretul trebuitor in timp de o luna pentru hrana animalelor ce nu s-au
urmarit;
6. uneltele
lucratorilor si mesterilor;
7. masinile
in lucrare si instrumentele trebuincioase pentru exploatarea unei fabrici sau
industrii;
8. carul sau
caruta, sacaua si alte asemenea unelte de munca;
9. stupii cu
miere, gandacii de matase, frunzele de duzi, pe timpul cresterii lor;
10.
instrumentele sau cartile trebuincioase pentru stiinta, arta sau profesia ce
practica sau exercita datornicul.
Art. 408. -
Nu se vor putea urmari si sechestra, decat numai pentru datorii de alimente, de
chirii sau alte creante privilegiate asupra miscatoarelor, urmatoarele:
1. sumele
sau pensiile care s-au dat de judecata sau care s-au daruit, ori s-au legat
datornicului sub titlu de pensie alimentara;
2. rentele
viagere care s-au daruit datornicului sub conditie de a nu se putea urmari.
Cand acestea se vor urmari si sechestra, la cazurile exceptionale aratate mai
sus, judecatorii pot sa fixeze ce parte dintr-insele ca sa urmareasca sau sa se
sechestreze.
Art. 409. -
Salariile si celelalte drepturi banesti cuvenite angajatilor de orice fel pot
fi urmarite:
a) pana la
1/2 din salariul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de
intretinere;
b) pana la
1/3 din salariul lunar net, pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii
publice;
c) pana la
1/5 din salariul net, pentru orice alte datorii. In cazul mai multor urmariri
asupra
aceluiasi salariu, acestea pot fi acoperite toate numai pana la o suma ce nu
depaseste 1/2 din salariul lunar net si cu respectarea urmatoarei ordine de
preferinta:
a)
obligatiunile de intretinere;
b) plata
despagubirilor pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari
corporale;
c) plata
datoriilor catre stat izvorate din impozite si taxe;
d) plata
despagubirilor pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice;
e) toate
celelalte datorii.
Dispozitiunile prezentului articol se aplica si sumelor cuvenite in baza
dreptului de autor, inventator sau inovator, remuneratiei cuvenite membrilor
cooperativelor mestesugaresti, precum si pensiilor de orice fel.
* Ajutoarele
pentru incapacitate temporara de munca acordata angajatilor in caz de desfacere
a contractului de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si ajutorul
de somaj nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatii de
intretinere si despagubiri
pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Urmarirea drepturilor mentionate in alineatul precedent se va putea face pana
la limita prevazuta de lit. a din alin. 1 al acestui articol.
* Ajutoarele acordate in caz de deces, pentru sarcina si lehuzie, pentru
ingrijirea copilului bolnav, diurnele si orice alte asemenea indemnizatii cu
destinatie speciala, precum si bursele de studii nu pot fi urmarite pentru nici
un fel de datorii.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 410. -
Este nula orice urmarire sau cesiune facuta in contra prescriptiilor de fata.
Sectiunea a II-a
Urmarirea bunurilor miscatoare ce se afla in posesia datornicului
Art. 411. - Urmarirea bunurilor miscatoare, corporale sau necorporale, care se
afla in posesia datornicului se va face prin executorii judecatoresti ce sunt
alipiti pe langa autoritatile judecatoresti, fiecare in ocolul sau si dupa
oranduielile stabilite pentru aceasta de catre presedinte.
Art. 412. -
Prezenta unui ofiter de politie sau ajutor al sau, si, in lipsa lor, a
primarului sau a ajutorului sau, va fi necesara sub pedeapsa de nulitate:
1. daca
usile datornicului sunt inchise si nu voieste a le deschide;
2. daca nu
voieste a deschide camerele sau mobilele;
3. daca
debitorul lipseste si nu este, spre a-l reprezenta nici o ruda locuind cu
dansul.
Art. 413. -
In aceste cazuri, odata ce casele sau mobilele s-au deschis de catre debitor
sau, nevoind el, ori in lipsa lui de catre executorul judecatoresc, prezenta
ofiterului sau a primarului se va putea suplini prin doi martori majori.
Art. 414. - Camerele si mobilele se vor deschide treptat, pe cat se va face si
inscrierea lor in procesul-verbal.
Art. 415. -
Creditorul va putea sa nu fie de fata la lucrarea urmaririi.
Art. 416. -
Executorul judecatoresc, singur sau fata cu persoanele insemnate in art. 412 si
413, va forma, indata un proces-verbal care va cuprinde:
1. enuntarea
titlului executor in virtutea caruia se face executiunea;
2. aratarea
creditorului pentru lucrarile ce au cerut a se urmari, daca asemenea cerere s-a
facut;
3. numele,
prenumele si domiciliul partilor, al executorului, precum si al altor persoane
care vor fi fost fata la urmarire;
4. somatia
verbala facuta debitorului ca sa plateasca, precum si raspunsul lui daca a fost
fata;
5.
descrierea obiectelor urmarite si aratarea numarului si calitatii lor, pe cat
se va putea;
6. aratarea
locului, zilei si orei cand s-a facut urmarirea.
Art. 417. -
Acest proces-verbal se va subscrie de executor si de toate persoanele ce au
fost fata la urmarire.
Art. 418. -
Indata ce procesul-verbal se va termina, obiectele descrise intr-insul se vor
pecetlui sau se va pune un custode pentru paza lor, si se va face mentiune
despre aceasta in procesele-verbale.
Art. 419. -
Custodele asezat pentru paza cata sa fie varstnic; el nu va putea fi insusi
datornicul, vreun servitor al sau sau ruda sau cuscru al sau pana la a patra
spita inclusiv, decat atunci cand insusi creditorul va consimti la aceasta.
Art. 420. - Nu se vor putea aseza
custozi decat persoane solvabile, care se vor putea supune si la dare de
cautiune, dandu-se precadere totdeauna acelor care se vor arata de creditor.
Obiectele
sechestrate nu se vor putea stramuta din locul unde s-au urmarit decat cu voia
judecatorului care a incuviintat urmarirea.
Art. 421. -
Custodele va avea drept la o plata ce se va fixa de autoritatea judecatoreasca.
Aceasta
plata se va lua cu precadere din pretul lucrurilor urmarite.
Art. 422. -
Custodele va fi raspunzator de orice paguba ce va aduce creditorului din cauza neglijentei
sale, putand fi, dupa imprejurari, supus si la pedeapsa aratata de legea penala
pentru abuz de incredere.
Art. 423. -
Cand lucrurile urmarite au fost puse sub peceti, aceste peceti se vor pune de executorul
judecatoresc si de persoanele aratate in art. 412 din acest cod.
Art. 424. -
Acela care, fara drept, va rupe sau va strica aceste peceti, se va pedepsi
potrivit legii penale, afara de alte despagubiri la care se poate condamna.
Art. 425. -
Indata dupa punerea pecetilor sau asezarea custodelui, executorul judecatoresc
va lasa o copie de pe procesul sau verbal in mana datornicului sau la
domiciliul sau, precum si o lista de obiecte urmarite in mana custodelui, daca
asemenea custode exista. Custodele va iscali de primirea listei.
Originalul
se va depune la grefa autoritatii a carei hotarare se executa.
Art. 426. -
Executorul judecatoresc care, prezentandu-se la locuinta datornicului, va gasi
o alta urmarire facuta si averea miscatoare sub peceti sau sub paza de custode,
dupa ce va lua copie de pe procesul-verbal aflat in mana custodelui sau in mana
datornicului, ori la domiciliul sau, va face un proces-verbal aratand toate
aceste imprejurari, precum si numele executorului care a urmarit, va declara
urmarita aceasta avere si de dansul si va putea urmari si alta avere care nu ar
fi deja urmarita.
Art. 427. -
Orice executor judecatoresc va fi dator, sub pedeapsa disciplinara si de
despagubiri, ca, in 24 ore dupa intoarcerea sa, sa depuna la grefa
procesul-verbal incheiat de dansul la fata locului.
Art. 428. -
Datornicul nu va putea sa se impotriveasca la o urmarire ce i se face decat
depunand valoarea ce i se cere la Casa de Depuneri sau la administratia
financiara a judetului.
Totodata el
va fi dator a da in mana executorului judecatoresc, pe langa recipisa de
depunere, si petitia catre autoritatea judecatoreasca respectiva, in care sa
arate cuvintele pentru care el cere incetarea sau suspendarea executarii.
Judecata va hotari de urgenta, potrivit cu cele zise la art. 400 si urmatoarele
din acest cod.
Art. 429. -
In orice alt caz, urmarirea se va termina, ramanand ca acela in contra caruia
ea s-a facut sa reclame autoritatii competente, potrivit celor zise la art. 399
pana la 405.
Art. 430. -
Creditorii datornicului urmarit nu vor putea sa se impotriveasca la executarea
urmaririi, nici la vanzarea obiectelor.
Ei vor fi
numai in drept a se opune, pana la regularea pretentiei lor, la distribuirea
sumelor provenite din vanzarea obiectelor.
Aceasta
opunere a creditelor se va face catre autoritatea judecatoreasca prin care s-a
operat vanzarea.
Sectiunea a III-a
Vanzarea sau licitatia bunurilor miscatoare urmarite
Art. 431. - In 36 ore cel mult dupa depunerea procesului-verbal al executorului
judecatoresc la grefa respectiva, judecatorul, in camera de consiliu, va
insemna ziua si locul unde are sa se faca vanzarea obiectelor urmarite.
Art. 432. -
Aceasta vanzare se va face inaintea judecatoriei sau la fata locului sau in
locurile obisnuite pentru vanzari publice dupa imprejurari.
Art. 433. -
Ziua vanzarii se va incunostinta formal datornicului in persoana sau la
domiciliu.
Art. 434. -
Vanzarea nu se va putea face in mai putin de doua saptamani, nici in mai mult
de o luna de la data procesului-verbal.
Art. 435. -
Cand insa atat creditorul cat si datornicul vor cere, termenul vanzarii se va
putea scurta sau prelungi.
Art. 436. -
Asemenea, cand obiectele vor ameninta stricaciune sau pierire, autoritatea
competenta va putea chiar din oficiu sa scurteze termenul vanzarii.
Art. 437. -
Vanzarea se va vesti cu 3 zile cel putin mai inainte, prin anunturi lipite pe
strazi, la usa judecatoriei, la poarta primariei sau la locul unde se va face
vanzarea, precum si la alte locuri publice.
( Textul
alineatului 2 a fost abrogat prin decretul nr. 208 din 12 august 1950)
Aceste
anunturi se vor face prin grija executorului judecatoresc ce a facut urmarirea,
sub pedeapsa, in caz de neurmare, de o amenda de lei 5000 la 20000 lei si alte
despagubiri, catre partile interesate.
Art. 438. -
Daca, din cauza unei contestatii sau unei invoiri intre parti, ziua vanzarii
s-a amanat de catre autoritatea ce are a o efectua, se vor face alte anunturi
noi, potrivit articolului de mai sus, cu trei zile cel putin inaintea vanzarii.
Art. 439. -
Anunturile vor cuprinde ziua, locul si ora vanzarii, precum si natura
obiectului, fara alte amanunte.
Costul
acestor anunturi se va inainta de catre creditor in socoteala lucrurilor
urmarite.
Art. 440. -
In ziua publicata pentru vanzare, agentul insarcinat cu urmarirea va merge la
locul unde se afla obiectele, impreuna cu grefierul sau ajutorul sau; iar daca
aceste obiecte sunt in alta localitate, cu ofiterul sau cu primarul local sau
cu un ajutor al lor.
Art. 441. -
Executorul judecatoresc va ridica pecetile sau va primi obiectele din mana
custodelui, daca a fost asemenea custode.
Va verifica
starea si numarul obiectelor dupa procesul-verbal de urmarire si va da chitanta
de eliberare custodelui, iar acesta va prezenta toate obiectele ce i s-au
incredintat si asa cum i s-au incredintat.
Daca vanzarea se va face in alt loc
decat acela unde se gasesc obiectele, ele vor fi depuse la acel loc.
Daca
obiectele au sa se vanda chiar in locul unde se afla se va face indata
vanzarea.
Art. 442. -
Vanzarea se va face publica, cu usile deschise si cu toba sau in gura mare.
Art. 443. -
Executorul judecatoresc sau un telal, in localitatea unde se afla telali, vor
propune fiecare obiect, aratand pretul, si-l vor adjudeca, in aceeasi zi,
aceluia care la a treia strigare va da cel mai mare pret, chiar cand, in lipsa
de alti concurenti, acesta a fost singurul doritor.
Art. 444. -
Licitatia se va face pe bani gata si obiectul se va da aceluia care va si
numara pretul cu care i s-a adjudecat.
Daca acela
caruia i s-a adjudecat obiectul nu va numara pretul de indata, obiectul se va
vinde imediat din nou si intaiul adjudecatar va raspunde de scaderea ce va iesi
la a doua vanzare, dupa constatarea facuta de executorul judecatoresc.
Numararea
pretului se va face in fata locului.
Art. 445. -
Executorul judecatoresc va insemna pe o lista obiectele vandute si pretul cu
care s-au vandut.
Art. 446. -
Indata ce din valoarea averii vandute se vor acoperi creantele reclamate si
celelalte cheltuieli ale executorului judecatoresc, ale custodelui, ale
publicatiilor si altele, se va curma licitatia si datornicul isi va primi
inapoi lucrurile ramase sau prisosul pretului, de va fi asemenea prisos.
Art. 447. -
Executorul judecatoresc va face, in fiecare zi de licitatie, un proces-verbal
de cele urmate, si il va iscali atat el, cat si ceilalti reprezentanti ai
autoritatii publice de care a fost insotit.
Art. 448. -
Pretul iesit din adjudecare se va incasa de executorul judecatoresc care va
ingriji cat mai neintarziat sa-l depuna la Casa de Depuneri sau administratia
financiara a judetului, inaintand recipisa indata cu procesul-verbal de vanzare
grefei respective.
Art. 449. -
Nici o cerere de nulitate sau de stricare a vanzarii nu se va primi in contra
celui asupra caruia s-a adjudecat lucrul si care a platit pretul, afara numai
de nu a fost viclesug din parte-i.
Cererea
partii vatamate va fi numai in contra celui ce a urmarit sau a executorului
judecatoresc, ori a celorlalti ofiteri publici ce au executat, dupa
imprejurari, in caz de rea-credinta sau neindeplinirea formelor cerute de lege
pentru executare.
Sectiunea a IV-a
Distributia pretului
Art. 450.
- Din sumele iesite din vanzare se vor scadea mai intai cheltuielile de
urmarire si de vanzare si alte creante privilegiate ce s-ar arata. Restul se va
da creditorului ce a urmarit. Daca insa au fost si alti creditori ce au facut
opunere la distribuirea pretului vanzarii, si titlul lor este recunoscut,
pretul se va imparti intre creditorul ce a urmarit si creditorii oponenti.
Art. 451. -
Sumele realizate din urmarirea bunurilor datornicului prin vanzarea bunurilor
miscatoare sau nemiscatoare, poprire si urmarire de venituri se vor distribui
intre creditori, de instanta care a savarsit urmarirea, cu citarea partilor in
camera de consiliu.
Sectiunea a V-a
Urmarirea si poprirea bunurilor miscatoare ale datornicului care sunt in
mana celor de-al treilea
Art. 452.
- Orice creditor va putea, pe baza de titluri executorii, sa urmareasca si sa
popreasca pentru sumele cuprinse in titlul sau, sumele sau efectele datorate
datornicului sau de catre un al treilea:
a) orice alt
creditor, a carui creanta e constatata prin act scris neautentic, va putea
deodata cu intentarea actiunii, sa popreasca sumele sau efectele datorate
datornicului sau de catre un al treilea, putand fi supus, dupa aprecierea
autoritatii judecatoresti, si la darea unei cautiuni fixata de dansa;
b) acelasi
drept il vor avea si creditorii care n-au act scris, fiind insa indatorati ca,
o data cu cererea de poprire si dovada de intentarea actiunii, sa dea si o
cautiune de jumatate din valoarea reclamatiei.
In cazurile
prevazute de alineatele a si b din acest articol, validarea se va face dupa ce
reclamantul va fi obtinut o sentinta definitiva.
Art. 453. -
Aceasta poprire se va face dupa o cerere ce creditorul va adresa la judecatoria
domiciliului celui de al treilea sau al datornicului.
Art. 454. -
In aceasta cerere se va arata cauza pe baza careia se face poprirea si suma
creantei.
Art. 455. -
Presedintele va ordona facerea popririi prin comunicarea ei celui de al treilea
si va dispune citarea acestuia si a datornicului, precum si comunicarea catre
acestia a copiei de pe cererea de poprire. Orice parte interesata va putea face
contestatie la poprirea incuviintata, judecandu-se aceasta contestatie inainte
de validare, potrivit art. 400 si urmatoarele din acest cod.
Art. 456. -
La ziua insemnata, cel de al treilea poprit va veni inaintea judecatii in
persoana sau prin procurator.
El va
declara daca datoreaza suma ce se popreste, cat este acea suma, pe baza de ce
titlu, daca mai este poprita si de altii si daca acea datorie este exigibila.
Iar daca
s-au poprit si alte efecte, el le va arata starea, calitatea si cu ce titlu le
tine. In fine, el va raspunde la orice alte explicatii ce ii va cere
presedintele.
Art. 457. -
Daca se dovedeste ca tertul poprit este dator, instanta va valida poprirea
condamnand pe tertul poprit sa plateasca suma poprita creditorului popritor.
Art. 458. -
Daca sunt mai multe popriri, din partea mai multor creditori ai aceluiasi
datornic, si pe aceeasi valoare a acelui de al treilea, la aceeasi instanta,
toate se vor judeca prin o singura hotarare.
Art. 459. -
Orice creditor al datornicului urmarit va putea interveni la judecata de
poprire prin o simpla cerere pana ce nu s-a dat o sentinta definitiva asupra
validarii.
Art. 460. -
Contestatiile de orice natura ce se vor face fie de cel de al treilea poprit,
fie de datornicii popriti, precum si de catre creditorii ce urmaresc, sau intre
ei sau intre ei si datornici, se vor judeca de instanta investita cu cererea de
poprire, potrivit regulilor ordinare:
a)
judecatorii vor putea ordona, dupa imprejurari, ca valorile oprite sa se depuna
la Casa de Consemnatiuni;
b) hotararea
data asupra validarii este supusa apelului in termen de 15 zile de la
comunicarea ei.
Art. 461. -
Suma poprita, datorita de cel de al treilea se va distribui, dupa scaderea
cheltuielilor, de catre judecatorie intre creditorii ce au urmarit, in
proportie si dupa natura creantei lor.
Acea suma li
se va plati in modul si termenii cuprinsi in titlul constitutiv al datoriei
celui de al treilea.
Art. 4611.
- Pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere, cand executarea se
face asupra salariului sau asupra altor venituri din munca prevazute in art.
409, instanta care a emis titlul executor va dispune din oficiu efectuarea
popririi.
In aceste
cazuri poprirea este executorie, fara a mai fi supusa validarii, tertul poprit
fiind obligat sa plateasca creditorului suma retinuta din salariul sau
celelalte venituri din munca ale debitorului, prevazute in art. 409, dupa 5
zile de la data cand era datorata plata lor.
Contestatii
la poprire se pot introduce in termen de 15 zile de la data primei plati facute
de catre tertul poprit debitorului urmarit dupa punerea in executare a
popririi.
Poprirea
infiintata in conditiile prezentului articol ramane valabila si in cazul in
care debitorul pensiei de intretinere isi schimba locul de munca sau este
pensionat. In aceste cazuri, unitatea de la care pleaca debitorul intretinerii
va trimite, prin scrisoare recomandata, titlul executor unitatii la care s-a
angajat debitorul sau, dupa caz, organului competent de ocrotiri sociale, care
de la data primirii titlului devine tert poprit.
(Introdus :
alin. 1 - 3, prin Decretul nr. 38 din 16.II.1959 si alin. 4 prin Decretul nr.
52 din 31.I.1969)
Art. 462. -
Daca valorile poprite sunt efecte mobile, judecata va ordona vanzarea lor si
distributia pretului lor potrivit cu cele aratate la sectiunile III si IV ale
acestui capitol.
Cel de-al
treilea ce le tine va fi custodele lor, daca judecata nu ordona altfel.
CAPITOLUL III
Executarea silita asupra veniturilor nemiscatoare
Sectiunea I
Urmarirea fructelor prinse de radacini
Art. 463.
- Fructele si recoltele neculese si inca prinse de radacini, ce sunt ale
datornicului, nu se pot urmari decat pe baza de titluri executorii, ele se pot
insa sechestra potrivit art. 591 si urmatoarele din acest cod.
Art. 464. -
Urmarirea acestor fructe nu se va putea face decat in 6 saptamani inaintea
coacerii lor si va fi precedata de o somatie de plata cu doua zile inaintea
urmaririi. Sechestrarea insa se va putea face in orice timp.
Art. 465. -
Urmarirea acestor fructe se va face prin mijlocirea unui executor judecatoresc,
fata cu ofiterul, primarul sau unul din ajutorii sai, sau in lipsa lor, a doi
martori varstnici.
Art. 466. -
Executorul judecatoresc va lucra potrivit cu cele prescrise la art. 415, 416 si
417.
Art. 467. -
El va aseza ca custode al fructelor pe un pandar (jitar) de campuri al comunei
sau pe o alta persoana din comuna unde se afla cele mai multe din fructele
urmarite, cu precadere insa pe acela ce va fi aratat de creditor.
Art. 468. -
O copie a procesului-verbal al executorului judecatoresc se va lasa la primarul
comunei.
Originalul
se va depune la judecatorie.
Copia se va
inmana si datornicului.
Art. 469. -
Autoritatea judecatoreasca va cita pe parti inaintea sa si va hotari sau
respingerea urmaririi, sau vanzareafructelor, asa cum sunt prinse de radacina,
sau dupa ce se vor culege.
Art. 470. -
Vanzarea se va anunta inainte cu 3 zile cel putin la comuna, la domiciliul
datornicului si la poarta autoritatii judecatoresti.
Ea se va
face in zilele si la ceasurile hotarate de judecator, preferandu-se zilele de
duminici si de balci (iarmaroc), la fata locului, in localul judecatoriei sau
la balci ori targ.
Art. 471. -
Vanzarea se va face pe bani gata de catre executorul judecatoresc, fata cu
primarul comunei ori cu ajutorul sau si cu datornicul, sau si in lipsa lui,
daca se va fi chemat formal.
Art. 472. -
Daca datornicul urmarit nu va avea alte mijloace de vietuire, va putea capata
de la autoritatea judecatoreasca a se scoate din vanzare:
a) catimea
fructelor cate trebuie pentru hrana lui si a familiei lui in timp de o luna;
b) catimea
nutretului trebuincios pe timp de o luna pentru hrana vitelor ce nu se pot
urmari,
potrivit art. 407;
c) semintele
trebuincioase pentru semanatura.
Sectiunea a II-a
Urmarirea veniturilor unui bun nemiscator
Art. 473.
- Acela care va voi sa urmareasca veniturile generale, precum: chiria, arenda
sau alte venituri ale unui bun nemiscator al carui proprietar sau uzufructuar
este datornicul sau, va urma potrivit randuielilor de mai jos.
Art. 474. -
Veniturile ce un datornic, arendas sau chirias are din mosia sau casa arendata
sau inchiriata lui se vor putea asemenea urmari, respectandu-se privilegiul ce
legea acorda proprietarului.
Art. 475. -
Creditorul va face cerere la judecatorie, afara de conventii contrarii, spre a
obtine sechestrarea veniturilor bunului nemiscator si a cita pe datornic in
judecata.
Art. 476. -
Daca el are titlu autentic, neexecutor sau si un act privat recunoscut al
datornicului, judecatoria pe de o parte va incuviinta sechestrul pentru suma
cuprinsa in titlu, putand supune pe creditor si la darea unei cautiuni pentru
despagubiri, iar pe de alta, va cita pe datornic in judecata.
Pentru
titlurile executorii nu se va cere cautiune.
Cand nu
exista act scris, sechestrul se va putea infiinta prin o hotarare data in urma
infatisarii, insa numai sub dare de cautiune, echivalenta cu a treia parte din
suma urmarita. Daca exista act scris, insa nerecunoscut, cautiunea va putea fi
de un sfert din suma urmarita.
Art. 477. -
Indata ce judecatorul incuviinteaza sechestrul, se va publica aceasta prin
afipte la usa instantei.
Judecatoria
va aduce la cunostinta notariatului de stat in circumscriptia caruia se afla
imobilul ale carui venituri se urmaresc, incheierea de incuviintare a acestei
urmariri spre a fi transcrisa in registrele de mutatiuni imobiliare tinute de
notariatul de stat.
(Decretul
nr. 378 din 20.X.1960)
Art. 478. -
Un executor judecatoresc va merge la fata locului si va face proces-verbal
potrivit art. 416, de diferitele venituri ce au a se aduna pe seama
creditorului.
Chiriasii
sau arendasii vor fi preveniti si indatorati a depune chiriile sau arendele
datorate sau ce vor datora la judecatoria locala, potrivit hotararii de
sechestru a judecatoriei.
Art. 479. -
Judecatoria va putea randui, dupa imprejurari, ca tot venitul sa se adune
direct la Casa de Consemnatiuni, sau va putea numi un gerant special, care sa
administreze bunul nemiscator si sa incaseze veniturile sau chiriile ori
arenzile, pe care le va inainta Casei de Consemnatiuni, prin mijlocirea
judecatoriei.
Art. 480. -
Indata ce ordinul de sechestru s-a transcris, s-a afisat, s-a publicat si s-a
facut
cunoscut la fata locului prin executorul judecatoresc, vor fi nule de drept,
numai de la data transcrierii, orice inchirieri sau arendari ce se vor face de
datornic si orice plati de chirie sau arenzi se vor primi de dansul in urma
datei transcrierii.
Vor fi
asemenea nule tot de la data transcrierii orice plati facute inainte de vreme
in contra clauzelor contractului de inchiriere sau arendare.
Art. 481. - Daca
datornicul ocupa el insusi, in total sau in parte, imobilul al carui venit e
sechestrat, judecatoria va putea, dupa imprejurari, sa ordone ca el sa deserte,
in tot sau in parte, indata sau la termen fixat, imobilul sechestrat.
Art. 482. -
Daca datornicul nu are alte mijloace de trai decat veniturile sechestrate,
judecatoria va putea fixa o parte din aceste venituri ca sa serveasca pentru
intretinerea lui si a familiei lui in tot timpul cat va tine sechestrarea.
Art. 483. -
Daca tribunalul popular va numi un administrator al bunului sechestrat, il va
supune la dare de cautiune si va fixa tot prin acea hotarare salariul acestui
administrator, precum si felul si limitele dreptului sau de administrare.
Salariul
gerantului nu va trece peste maximum de 10 % dupa imprejurari, din veniturile
neto ce va incasa.
Art. 484. -
La finele fiecarui an, semestru sau trimestru, dupa cum judecata va hotari,
administratorul va da socoteala judecatoriei fata cu impricinatii, citati spre
acest sfarsit de veniturile si cheltuielile urmate.
Art. 485. -
Daca gerantul administreaza rau sau nu da socotelile la termenul fixat sau
trece peste atributiile ce i s-au dat de judecatorie, el va fi destituit si
condamnat la despagubiri.
Art. 486. -
Imparteala veniturilor intre creditorii sechestranti sau intervenienti se va
face de catre judecatorie in proportie cu creanta fiecaruia.
Creditorii
cu dreptul de preferinta se vor plati potrivit dreptului si rangului lor.
Art. 487. -
Sechestrarea veniturilor nu va inceta decat in urmatoarele cazuri:
a) prin
consimtamantul creditorilor sechestranti si intervenienti;
b) prin
plata creantelor lor: capital, dobanzi si cheltuieli;
c) prin
adjudecarea silita a bunului nemiscator.
CAPITOLUL IV
Executarea silita asupra bunurilor nemiscatoare
Sectiunea I
Bunuri care pot fi urmarite
Art. 488.
- Numai bunurile nemiscatoare prin natura lor pot fi obiectul unei urmariri
imobiliare.
Art. 489. -
Urmarirea unui bun nemiscator prin natura sa va cuprinde insa ca accesorii si
toate obiectele ce slujesc la exploatarea imobilului sau care sunt asezate in
imobil pentru vesnicie.
Art. 490. -
Creditorii personali ai unui impreuna mostenitor sau ai unui asociat nu vor
putea sa urmareasca si sa puna in vanzare partea devalmase a datornicului lor,
in imobilele mostenirii sau societatii. Ei vor trebui mai intai sa ceara
imparteala sau licitatia imobilelor ce se afla in devalmasie.
Se poate
insa vinde partea devalmase (indiviza), daca catimea ei este neindoielnic
stabilita si lamurita (lichida).
Art. 491. -
Vanzarea silita a bunurilor nemiscatoare se va urmari la judecatoria unde se
afla asezat imobilul sau la alta judecatorie aleasa de parti.
Sectiunea a II-a
Urmarirea nemiscatoarelor bunuri
Art. 492.
- Orice urmarire a unui imobil va incepe printr-un comandament facut de catre
creditor datornicului si detinatorului, de va fi, prin mijlocirea unui executor
judecatoresc.
In cazurile
in care legi speciale inlocuiesc comandamentul prin somatii sau notificari
pentru punerea in vanzare a imobilelor, acele somatii inceteaza de a-si mai
avea efectul lor, de indata ce debitorul a achitat, inainte de licitatie, toate
ratele cu dobanzile si cheltuielile de orice natura exigibile in momentul
platii.
Art. 493. -
Acest comandament se va face in persoana sau la domiciliul datornicului si detinatorului.
El va
cuprinde copie dupa titlul executor, somatia de a plati si instiintarea ca,
daca nu va plati, se va face vanzarea cutaror sau cutaror nemiscatoare. El va
fi iscalit de executorul judecatoresc.
Acest
comandament se va transcrie de urgenta in extract indata dupa comunicare, dupa
ordinea inregistrarii, intr-un registru special.
Art. 494. -
Executorul judecatoresc va incunostinta acest comandament potrivit randuielilor
aratate la art. 92 si urmatoarele din aceasta legiuire.
Art. 495. -
Daca urmarirea se face impotriva unui nevarstnic, interzis sau pus sub consiliu
judiciar, afara de copia de comandament lasata la tutor, curator ori consiliu
judiciar*), se va mai incunostinta si procurorul judecatoriei, care va iscali
originalul comandamentului.
Art. 496. -
Daca au trecut 6 luni de la ziua comunicarii comandamentului, fara ca alte acte
de procedura sa fi urmat, comandamentul se considera de plin drept, ca si cand
nu ar fi fost.
Art. 497. -
Randuielile de la art. 493, 494 si 495 ale acestei legiuiri sunt sub pedeapsa
de nulitate.
Art. 498. -
Daca, dupa primirea comandamentului, datornicul dovedeste inaintea judecatoriei
ca venitul curat si liber al nemiscatoarelor sale pe timp de un an este de
ajuns spre a plati toata datoria, capete, dobanzi si cheltuieli, si daca el
ofera sau delega aceste venituri creditorului, judecata va putea suspenda
urmarirea, ramanand a o reincepe daca alte piedici sau opozitii s-ar ivi.
Sectiunea a III-a
Procesul verbal de situatie, afiptele si publicatiile
Art. 499. - Dupa 30 de zile de la comunicarea comandamentului, executorul
judecatoresc se va transporta la locul situatiei imobilului a carui urmarire se
face si acolo va incheia un proces-verbal de situatie.
Acest
proces-verbal va cuprinde reproducerea in extract a titlului ce se executa si o
descriere pe cat se poate mai amanuntita a imobilului.
Art. 500. -
Afiptele si publicatiile vor cuprinde:
1. numele,
prenumele, profesia si domiciliul ori resedinta creditorului ce urmareste si
ale datornicului urmarit;
2. titlul
executor pe baza caruia se face urmarirea, in extract;
3. aratarea
bunurilor nemiscatoare care se urmaresc, adica:
- daca este
o casa: comuna, strada, numarul sau localitatea unde se afla acea casa;
- daca este
mosie, un pamant sau orice avere rurala: aratarea judetului, a comunei si
a unora din vecinii acelui imobil, precum si descrierea amanuntita a imobilului
din procesul-verbal de situatie.
Art. 501. -
Dupa fixarea termenului de vanzare, presedintele judecatoriei va cere
notariatului de stat in raza caruia se afla bunul nemiscator care se urmareste,
sa caute in registrul ipotecilor si sa faca o lista speciala de toate
inscriptiile, transcriptiile de privilegii sau ipoteci, ce exista asupra
nemiscatorului urmarit.
Notariatul
de stat este obligat sa inainteze lista ceruta in termen de 5 zile.
(Decretul
nr. 378 din 20.x.1960)
Grefierul va
inscrie pe marginea acestei liste orice cereri sau reclamatii s-ar face, precum
si suma fiecarei creante.
Art. 502. -
Afiptele si publicatiile vor mai cuprinde:
1. locul,
ziua si ora cand are sa se faca vanzarea si adjudecarea bunului nemiscator;
2. pretul ce
creditorul urmaritor va arata, in cererea ce va trebui sa faca judecatoriei,
inainte de plata taxelor de afipte si publicatii;
3. conditii
ce va fi avand vanzarea si diferitele sarcini sau alte imprejurari ale
nemiscatorului pana atunci cunoscute;
4. somatia
catre toti acei care ar pretinde vreun drept de chirie, privilegiu sau ipoteca,
ca inaintea adjudecarii sa arate judecatoriei pretentiile lor, sub pedeapsa de
a nu li se mai tine in seama.
Art. 503. -
Un judecator insarcinat de presedinte va face tabloul ordinii creditorilor dupa
care ei au a se plati, potrivit cu titlurile lor de preferinta.
Acest tablou
se va face 4 saptamani dupa cea dintai publicatie a urmaririi.
Oricare din
creditori sau din persoanele interesate va avea dreptul sa ia cunostinta sau
copie de pe acest tablou al ordinii, pana in momentul adjudecarii.
Contestatia
asupra punctelor cuprinse in tablou se va face mai intai inaintea
judecatorului.
Acesta va
cauta sa impace pe parti.
Daca nu va
putea, va trimite contestatia inaintea judecatoriei spre a se judeca, potrivit articolelor
522 si urmatoarele din acest cod.
Art. 504. -
Afiptele se vor lipi:
1. la usa
judecatoriei;
2. la poarta
sau pe peretii casei ce are sa se adjudece;
3. in comuna
unde este asezat bunul rural ce are sa se vanda.
Art. 505. -
Abrogat prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950.
Art. 506. -
Un exemplar de pe aceasta publicatie se va incunostinta in persoana sau la
domiciliul urmarit si detinatorului de va fi, precum si tuturor creditorilor
care au ipoteca sau privilegiu cunoscut, pana la emiterea publicatiilor.
Aceasta incunostintare se va face creditorilor ipotecari sau privilegiati, la
domiciliul ales de ei cu ocazia luarii inscriptiei, chiar daca, de fapt, n-ar
domicilia acolo.
Art. 507. -
Vanzarea nu se va face decat dupa 5 zile din ziua afisarii ultimelor afipte,
potrivit art. 504.
Art. 508. - O copie de pe aceasta publicatie se va depune la procurorul de pe langa judecatorie* ori de cate ori se urmareste averea unui nevarstnic, interzis sau pus sub consiliu judiciar.
* Potrivit prevederilor Legii nr. 92/1992 Ministerul Public
nu are atributii de aceasta natura.
Art. 509. -
Toate formalitatile aratate la art. 499, 500, 502, 504 si pana la 508 inclusiv
din acest cod vor fi observate sub pedeapsa de nulitate a urmaririi, afara
numai de greselile partiale in descrierea bunurilor urmarite.
Art. 510. -
Se va tine la grefa un dosar special pentru fiecare urmarire de bun nemiscator,
in care se vor trece toate actele si incidentele privitoare la urmarire si
adjudecare.
Sectiunea a IV-a
Efectele urmaririi bunurilor nemiscatoare
Art. 511.
- Va fi nula de drept orice instrainare a nemiscatorului urmarit facuta de
datornic in urma transcrierii comandamentului.
Art. 512. -
Cu toate acestea aceasta instrainare isi va avea toata taria sa daca, inainte
de adjudecare, cumparatorul a dobandit ratificarea creditorului sau a
creditorilor ce urmaresc vanzarea sau daca a consemnat sumele trebuincioase
spre a plati in intregul lor toate creantele lor, capete, dobanda si
cheltuieli.
Art. 513. -
Inchirierile sau arendarile facute de datornic dupa data transcrierii
comandamentului vor fi anulate, daca creditorul sau creditorii ce urmaresc vor
cere aceasta.
Inchirierile
sau arendarile dinainte nu vor putea fi anulate, in tot sau in parte, decat
cand vor fi fost facute in frauda creditorilor.
Nu se vor
tine in seama platile facute inainte de vreme impotriva tocmelilor cuprinse in
contractul de inchiriere sau arendare.
Sectiunea a V-a
Pastrarea bunurilor nemiscatoare urmarite
Art. 514.
- De la comandament pana ce ordonanta de adjudecare va ramane definitiva,
pastrarea bunurilor urmarite va fi incredintata datornicului urmarit.
Prin urmare,
el nu va putea face nici o taiere de lemne si nu va putea aduce nici o
stricaciune imobilului, sub pedeapsa de despagubiri si chiar de urmarire
penala, de va fi cazul.
Art. 515. -
Judecatoria insa va putea, dupa cererea unui sau mai multor din creditori, ca
sa incredinteze pastrarea nemiscatorului bun unui alt conservator si, dupa
imprejurari, el va putea indatora pe datornic sa se stramute din imobilul in
care va fi locuind.
Art. 516. -
Conservatorul va fi, pana ce ordonanta va ramane definitiva, insarcinat:
- cu paza
imobilului urmarit;
- cu
adunarea chiriilor, arendelor si altor venituri;
- cu recolta
si cu vanzarea fructelor care se va face potrivit art. 470.
Art. 517. -
Conservatorul va fi dator sa dea socoteala judecatoriei, fata cu partile
chemate in regula, despre venituri si cheltuieli, in zece zile dupa adjudecare,
sau la termenul fixat de judecatorie, sub pedeapsa, in caz de neurmare, de a fi
destituit, lipsit de salariul sau si condamnat la despagubiri.
Art. 518. -
Produsul administratiei conservatorului, indata dupa incasare, se va depune
prin judecatorie la Casa de Depuneri si Consemnatiuni, spre a fi impartit
creditorilor impreuna cu pretul nemiscatorului.
Art. 519. -
Daca datornicul nu are alt mijloc de vietuire decat fructele sau veniturile
bunurilor urmarite, judecatoria va putea, in timpul urmaririi, sa-i dea un
ajutor din aceste venituri pentru vietuirea lui si a familiei lui.
Sectiunea a VI-a
Concursul mai multor urmariri imobiliare
Art. 520. -
Daca mai multi creditori au facut comandament urmarind acelasi imobil, toate
urmaririle lor se vor intruni ca sa se faca una singura pentru toti, dupa
cererea lor sau chiar din oficiu.
Toti
creditorii ce se vor intruni la o urmarire au un drept egal, afara numai daca titlul
sau calitatea lor le acorda un alt drept de prioritate sau precadere.
Cand un imobil
este urmarit inaintea mai multor judecatorii, intrunirea se va face la
judecatoria aleasa in prima ipoteca, iar in lipsa unei asemenea alegeri, la
judecatoria situatiei imobilului.
Retragerea
unui creditor pentru orice cauza nu poate intrerupe cursul urmaririi sau al
vanzarii, intrucat ceilalti creditori courmaritori nu consimt la aceasta.
Art. 521. -
Cand se fac mai multe cereri de urmarire asupra diferitelor bunuri nemiscatoare
ale aceluiasi datornic, judecatoria va putea, dupa cererea datornicului, sa
amane cererile de urmarire de mai in urma, daca se va crede ca din vanzarea
nemiscatorului sau nemiscatoarelor urmarite de mai inainte se vor putea
despagubi si creditorii ce au urmarit mai in urma.
Inapoi Inainte
Coduri Inapoi
la legislatie
|
|
|||
| Copyright 1998-2009 DSC.NET. All rights reserved. |
|||