Decretul nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice
(Republicarea în temeiul art. III din Decretul nr. 214 din iunie 1984, dându-se articolelor o nouã numerotare.
Decretul nr. 328/1966 a fost publicat în Buletinul Oficial, Partea I nr. 46-47 din 15 mai 1970.)

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

            Art. 1. Circulatia pe drumurile publice de pe teritoriul României este supusã normelor cuprinse în prezentul decret si în Regulamentul de aplicare a acestuia.
            Art. 2. Rãspunderea pentru luarea mãsurilor de asigurare a securitãtii circulatiei pe drumurile publice revine organelor de politie care îndrumã, supravegheazã si controleazã circulatia.
            Toti ofiterii si subofiterii de politie sunt obligati sã intervinã si sã ia mãsurile legale în cazul când constatã încãlcãri ale normelor privind circulatia pe drumurile publice.
            Art. 3. Circulatia pe drumurile publice din zona de frontierã si din alte zone pentru care, potrivit legii, s-au stabilit restrictii, se face cu respectarea indicatoarelor din acele zone.
            Art. 4. Controlul circulatiei autovehiculelor apartinând Ministerului Apãrãrii Nationale, precum si cercetarea accidentelor de circulatie în care au fost angajate asemenea autovehicule, se efectueazã de organele politiei potrivit normelor prevãzute în instructiunile comune ale Ministerului de Interne si Ministerului Apãrãrii Nationale, care vor stabili si modul de participare la aceste activitãti a organelor desemnate de Ministerul Apãrãrii Nationale.
            Art. 5. Orice mãsurã de restrictie a circulatiei pe drumurile publice se poate lua numai cu acordul organelor de politie.
            Art. 6. În sensul prezentului decret:
            a) prin drum public se întelege orice cale de comunicatie terestrã, cu exceptia cãilor ferate, amenajatã pentru circulatia vehiculelor si aflatã în administrarea unui organ de stat, dacã este deschisã circulatiei publice.
            Drumurile care nu sunt deschise circulatiei publice vor fi marcate, la intrare, cu inscriptii vizibile din care sã rezulte cã este interzisã circulatia publicã;
            b) prin parte carosabilã se întelege partea drumului public folositã, în mod normal, pentru circulatia vehiculelor;
            c) prin bandã de circulatie se întelege oricare dintre subdiviziunile longitudinale ale pãrtii carosabile, materializatã sau nu prin marcaje rutiere, dacã are o lãtime corespunzãtoare pentru trecerea cu usurintã a unui sir de vehicule;
            d) prin intersectie se întelege locul de întâlnire sau de încrucisare a douã sau mai multe drumuri publice, oricare ar fi unghiul sau unghiurile axelor lor;
            e) prin autovehicul se întelege orice vehicul prevãzut cu un dispozitiv mecanic de propulsie, care se deplaseazã prin mijloace proprii si care circulã în mod obisnuit pe drumurile publice, servind la transportul de persoane sau bunuri ori la efectuarea unor lucrãri; tramvaiul si troleibuzul sunt considerate autovehicule;
            Vehiculul al cãrui motor are o capacitate cilindricã pânã la 50 cm3 inclusiv si care pãstreazã caracteristicile generale ale bicicletei si poate fi pus în miscare cu ajutorul pedalelor nu este considerat autovehicul.
            f) prin conducãtor se întelege persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul, animale de tractiune, de povatã, de cãlãtorie ori turme;
            g) prin circulatie internationalã sau trafic international se întelege orice circulatie care implicã trecerea cel putin a unei frontiere;
            h) prin agent de circulatie se întelege ofiterul sau subofiterul de politie însãrcinat cu îndrumarea, supravegherea si controlul circulatiei pe drumurile publice.

CAPITOLUL II
Reguli de circulatie

            Art. 7. Orice vehicul care circulã pe drumul public trebuie sã aibã un conducãtor. Conducãtorii de autovehicule trebuie sã aibã cel putin 18 ani împliniti, iar conducãtorii celorlalte vehicule cel putin 14 ani împliniti.
            Conducãtorul de bicicletã sub vârsta de 14 ani poate circula numai pe drumurile publice fãrã trafic intens.
            Animalele izolate sau în turmã trebuie sã fie însotite de un numãr corespunzãtor de conducãtori.
            Art. 8. Conducãtorii de vehicule, de animale izolate sau în turmã, pietonii, cãlãtorii si orice alte persoane care folosesc drumurile publice trebuie sã se comporte în asa fel încât sã nu constituie un pericol sau stânjenire pentru circulatie. Acestia trebuie sã evite producerea de pagube materiale.
            Art. 9. Orice conducãtor de vehicul trebuie sã aibã cunostintele si îndemânarea necesarã conducerii si sã fie apt pentru aceasta din punct de vedere medical. Conducãtorii de autovehicule trebuie sã posede si cunostintele necesare acordãrii primului ajutor persoanelor rãnite cu ocazia accidentelor de circulatie.
            Conducãtorii de autovehicule vor fi verificati din punct de vedere medical periodic sau ori de câte ori se constatã cã prin modul de comportare ar periclita securitatea circulatiei.
            Verificarea se dispune de organele de politie sau de unitãtile detinãtoare de autovehicule si se face potrivit normelor stabilite, în acest scop, de Ministerul Sãnãtãtii.
            Permisul de conducere al persoanei care, la aceste verificãri, este gãsitã inaptã pentru a conduce autovehicule, va fi retras de organul de politie în evidenta cãruia se aflã conducãtorul si nu va putea fi redobândit decât dupã încetarea motivului pentru care a fost retras.
            Art. 10. Mijloacele de semnalizare rutierã si semnalele folosite în circulatia pe drumurile publice sunt:
            a) indicatoarele;
            b) marcajele;
            c) semnalele luminoase;
            d) semnalele agentului de circulatie;
            e) semnalele conducãtorilor de autovehicule.
            Mijloacele de semnalizare rutierã prevãzute la alin. 1 lit. a-c, precum si orice alte dispozitive sau lucrãri care servesc la semnalizarea pe drumurile publice se executã si se întretin de cãtre organele de stat, care, potrivit legii, administreazã drumurile publice, instalându-se si aplicându-se cu acordul organelor de specialitate ale politiei.
            Indicatoarele de reglementare a prioritãtii si semnalele cu lumini alternativ-intermitente si avertizare sonorã de la trecerile la nivel cu cale feratã se instaleazã de organele de stat care administreazã calea feratã, iar semafoarele pentru dirijarea circulatiei, de cãtre primãrii.
            Art. 11. Persoanele care circulã pe drumurile publice se vor conforma regulilor de circulatie, semnificatiei fiecãrui mijloc de semnalizare rutierã, semnalelor agentului de circulatie si ale conducãtorilor de vehicule. Semnalele sau indicatiile agentului de circulatie vor fi respectate cu precãdere, atât fatã de semnificatia oricãrui mijloc de semnalizare rutierã, cât si fatã de regulile de circulatie.
            În cazul în care într-o intersectie este instalat un semafor cu semnale luminoase si un indicator de reglementare a prioritãtii, semnificatia indicatorului va fi respectatã numai dacã semnalele luminoase ale semaforului nu functioneazã.
            Art. 12. La semnalul agentilor de circulatie care însotesc coloane oficiale de autovehicule, conducãtorii de vehicule sunt obligati sã opreascã vehiculele în afara pãrtii carosabile sau cât mai aproape de bordurã ori acostament, pânã la trecerea coloanei.
            Art. 13. Vehiculele circulã pe partea dreaptã a drumului public în directia de mers, iar pietonii pe partea stângã.
            Pe drumurile publice care au trotuare sau poteci amenajate în afara pãrtii carosabile, pietonii circulã numai pe acestea.
            Circulatia vehiculelor pe benzi se face cu respectarea semnificatiei marcajelor rutiere si a regulilor speciale stabilite.
            Vehiculele cu tractiune animalã, cele trase sau împinse cu mâna, precum si animalele izolate sau în turmã, vor fi conduse cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului public.
            Vehiculele cu tractiune animalã, cele trase sau împinse cu mâna, precum si animalele izolate sau în turmã, nu pot fi conduse pe drumurile nationale. Dacã nu este posibilã folosirea altor cãi de acces, conducerea lor se va face potrivit alineatului precedent.
            Art. 14. Schimbarea directiei de mers sau depãsirea se executã numai dupã o prealabilã semnalizare. Conducãtorii vehiculelor care schimbã directia de mers sau se angajeazã în depãsire, precum si cei ce urmeazã a fi depãsiti, vor lua toate mãsurile de precautie pentru a nu periclita circulatia celor care folosesc drumul public.
            Art. 15. Orice conducãtor care se apropie de o intersectie a drumurilor publice ori o trecere la nivel trebuie sã-si mãreascã atentia pentru a evita orice accident.
            Prioritate de trecere la intersectie au vehiculele ce vin din dreapta conducãtorului care se pregãteste sã intre în intersectie, cu exceptia cazurilor când semne rutiere ori reguli speciale indicã altfel.
            Art. 16. Conducãtorii de vehicule trebuie sã aibã în permanentã controlul asupra vitezei vehiculelor si sã se conformeze restrictiilor de vitezã.
            Art. 17. Oprirea sau stationarea voluntarã pe drumul public este permisã numai în conditii care nu prezintã pericol sau stânjenire pentru circulatie.
            Art. 18. Pentru conducãtorii de autovehicule care au mai putin de 1 an practicã de conducere se vor stabili reguli suplimentare de circulatie prin regulamentul aprobat de Guvern.
            Conducãtorilor prevãzuti la alineatul precedent, cetãteni români, li se interzice trecerea frontierei de stat spre a merge în strãinãtate, conducând un autovehicul.
            Autovehiculele, cu exceptia tramvaielor si troleibuzelor conduse de persoane care au mai putin de 1 an practicã de conducere, vor purta un semn distinctiv.

CAPITOLUL III
Înmatricularea autovehiculelor si radierea acestora din evidenta circulatiei

            Art. 19. Orice autovehicul care circulã pe drumurile publice trebuie sã fie înmatriculat si sã poarte numãr de înmatriculare.
            Autovehiculele se înmatriculeazã la organele politiei, cu exceptia celor ce apartin Ministerului Apãrãrii Nationale, care se înmatriculeazã la acest minister, si a tramvaielor si troleibuzelor, care se înmatriculeazã la întreprinderile de transport care le detin.
            Pentru fiecare autovehicul înmatriculat se va elibera un certificat de înmatriculare în care este prevãzut si numãrul de înmatriculare atribuit.
            Art. 20. Autovehiculele pot circula pânã la înmatriculare pe baza unei autorizatii speciale eliberate de organul competent, cu numãr de ordine provizoriu atribuit de acelasi organ.
            Art. 21. Autovehiculele se radiazã din evidenta organelor la care sunt înmatriculate, în conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentului decret.

CAPITOLUL IV
Permisul de conducere

            Art. 22. Dreptul de a conduce un autovehicul pe drumurile publice îl are numai persoana care posedã permis de conducere. Permisul conferã titularului dreptul de a conduce pe drumurile publice autovehicule, din categoria sau categoriile pentru care a fost eliberat.
            Permisul de conducere se obtine pe bazã de examen si se elibereazã de organele politiei.
            Persoana care solicitã organelor politiei sã fie examinatã în vederea obtinerii permisului de conducere trebuie sã îndeplineascã, potrivit legii, conditiile de vârstã, sãnãtate si de pregãtire teoreticã si practicã pentru conducerea unui autovehicul.
            Nu poate fi admisã la examenul pentru obtinerea permisului de conducere persoana care a fost condamnatã definitiv pentru o infractiune la regimul circulatiei pe drumurile publice, de omor, lovire sau vãtãmare cauzatoare de moarte, vãtãmare corporalã gravã, tâlhãrie, ultraj cu violentã ori pentru o infractiune de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice.
            De asemenea, nu poate fi admisã la examen persoana care, desi aptã de muncã, nu desfãsoarã, potrivit legii, o activitate utilã societãtii, ducând o viatã parazitarã.
            În cazuri întemeiate, cu recomandarea organului de conducere colectivã din unitatea în care îsi desfãsoarã activitatea, organele politiei pot aproba prezentarea la examen, pentru obtinerea permisului de conducere, persoanei care a fost condamnatã pentru vreuna dintre infractiunile prevãzute la alin. 4, dacã a trecut 1 an de la executarea pedepsei.
            Persoana prevãzutã la alin. 5 se poate prezenta la examenul pentru obtinerea permisului de conducere, cu recomandarea organului de conducere colectivã din unitatea în care îsi desfãsoarã activitatea, dacã a trecut 1 an de la data încadrãrii în muncã.
            Art. 23. Tractoristii rutieri se pregãtesc în scoli sau tursuri de mecanizatori agricoli sau de tractoristi rutieri, organizate de organele centrale care au în subordine unitãti detinãtoare de tractoare.
            Conducãtorii de tramvaie sau de troleibuze se pregãtesc în scoli organizate de primãrii.
            În programul de învãtãmînt al scolilor sau cursurilor prevãzute la prezentul articol se vor include materii si lectii care sã asigure cunoasterea normelor privind circulatia pe drumurile publice.
            Art. 24. Organele de politie vor controla modul în care se face pregãtirea conducãtorilor de autovehicule în scolile si tursurile prevãzute la art. 23, în ce priveste însusirea normelor de circulatie si starea tehnicã a autovehiculelor pentru practica de conducere.
            Art. 25. Taxele de examen în vederea obtinerii permisului de conducere, categoriilor de persoane obligate la plata acestor taxe, precum si cazurile în care se acordã scutiri de taxe, se stabilesc prin regutamentul de aplicare a prezentului decret.

CAPITOLUL V
Starea tehnicã a vehiculelor si controlul acesteia

            Art. 26. Orice vehicul care circulã pe drumurile publice trebuie sã îndeplineascã conditiile tehnice necesare asigurãrii securitãtii circulatiei. În acest scop, detinãtorii de vehiculele vor întretine în stare bunã de functionare.
            Art. 27. Detinãtorii de autovehicule sunt obligati sã efectueze periodic, potrivit legii, verificarea tehnicã a autovehiculelor care circulã pe drumurile publice.
            Îndeplinirea obligatiei prevãzute la alin. 1 se dovedeste cu actul eliberat de unitatea autorizatã de organele politiei sã efectueze inspectia tehnicã.
            Art. 28. Organele politiei vor controla starea tehnicã a vehiculelor si nu vor permite circulatia acelora care au defectiuni tehnice de naturã sã pericliteze securitatea circulatiei rutiere.
            Aceeasi obligatie revine si societãtilor pentru vehiculele pe care le detin.
            Certificatele de înmatriculare a autovehiculelor gãsite cu defectiuni tehnice vor fi retrase, pânã când detinãtorii vor remedia deficientele constatate.
            Art. 29. Organele politiei controleazã la autobaze, garaje, depouri de tramvaie si troleibuze modul în care sefii de transporturi, garaje sau depouri ori persoanele care ocupã alte asemenea functii îsi îndeplinesc obligatiile ce le revin cu privire la asigurarea conditiilor tehnice cerute pentru punerea în circulatie a autovehiculelor.

CAPITOLUL VI
Circulatia autovehiculelor în trafic international

            Art. 30. Autovehiculele înmatriculate în România vor putea trece frontiera de stat pe drumurile publice, dacã îndeplinesc conditiile cerute pentru a fi admise în circulatia internationalã si dacã conducãtorii lor posedã permis de conducere, national sau international, conform modelului stabilit în Conventia internationalã asupra circulatiei rutiere, la care România este parte.
            Art. 31. Circulatia pe drumurile publice a autovehiculelor înmatriculate în alte state este permisã, dacã se îndeplinesc conditiile cerute pentru a fi admise în circulatia inteternationalã.
            Autovehiculele înmatriculate în alte state, al cãror certificat de înmatriculare nu îndeplineste conditiile prevãzute în Conventia internationalã asupra circulatiei rutiere, la care România este parte, pot circula pe drumurile publice dacã certificatul de înmatriculare este vizat de politia judetului pe raza cãruia se aflã punctul de frontierã prin care au intrat în tarã. În acest scop autovehiculele pot circula de la punctul de frontierã pânã la sediul de politie al judetului, fãrã aceastã vizã.
            Art. 32. Persoanele care domiciliazã în alte state, venite temporar în România, pot conduce autovehiculele pe drumurile publice dacã posedã permis de conducere national sau international, eliberat de autoritatea competentã din statul respectiv dupã modelul stabilit în Conventia internationalã asupra circulatiei rutiere, la care România este parte, de asociatii afiliate la Federatia Internationalã a Automobilului ori la Alianta Internationalã de Turism, sau care este recunoscut valabil pe bazã de reciprocitate.
            Art. 33. Persoanele care domiciliazã sau îsi stabilesc domiciliul ori resedinta în România si detin autovehicule înmatriculate în alte state sunt obligate ca, în termen de 30 de zile, sã-si înmatriculeze autovehiculele sau, dupã caz, sã-si preschimbe permisele de conducere. Permisul de conducere eliberat de alte state se preschimbã de organele de politie.
            Termenul prevãzut la alineatul precedent se socoteste:
            a) pentru persoanele care domiciliazã în România, de la data intrãrii autovehiculului sau a acestor persoane în tarã;
            b) pentru persoanele care îsi stabilesc domiciliul ori resedinta în România, de la data stabilirii domiciliului ori resedintei.
            Art. 34. Permisele de conducere ale membrilor misiunilor diplomatice si oficiilor consulare strãine, ale corespondentilor de presã strãini, precum si ale reprezentantilor organizatiilor economice, culturale sau ale altor asemenea organizatii strãine, cu statut diplomatic, de autoritãti competente din alte state, vor fi recunoscute ca valabile în România, pe bazã de reciprocitate.

CAPITOLUL VII
Infractiuni si pedepse

            Art. 35. Punerea în circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendã.
            Punerea în circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu numãr fals de înmatriculare se pedepseste cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
            Art. 36. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, fãrã permis de conducere sau cu permis corespunzãtor categoriei din care face parte autovehiculul, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã.
            Cu aceeasi pedeapsã se sanctioneazã persoana care conduce pe drumurile publice un autovehicul dupã ce permisul de conducere i-a fost retras, anulat sau retinut în vederea anulãrii ori ca urmarea suspendãrii exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule.
            Încredintarea unui autovehicul pentru a fi condus pe drumurile publice unei persoane care se aflã într-una dintre situatiile prevãzute la alineatele precedente si care conduce autovehiculul pe drumurile publice se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendã.
            Art. 37. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care are în sânge o îmbibatie alcoolicã ce depãseste limita legalã sau care se aflã în stare de ebrietate se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani.
            Dacã persoana aflatã în una dintre situatiile prevãzute de alineatul precedent conduce un autovehicul care transportã persoane în comun ori transportã materii ce pot produce pericol public, pedeapsa este închisoare de la 2 ani la 7 ani.
            Sustragerea de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei se pedepseste cu închisoare de 1 an la 5.
            Art. 38. Pãrãsirea locului accidentului fãrã încuviintarea organelor politiei de cãtre oricare dintre conducãtorii vehiculelor angajatilor într-un accident de circulatie de pe urma cãruia a rezultat moartea, vãtãmarea integritãtii corporale ori a sãnãtãtii vreunei persoane, sau dacã accidentul constituie infractiune ori s-a produs ca urmare a unei infractiuni, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
            Pot pãrãsi locul accidentului, fãrã încuviintarea prevãzutã la alineatul precedent:
            a) conducãtorii vehiculelor apartinând salvãrii, pompierilor, organelor operative ale politiei când se aflã în misiune în vederea unei interventii ce nu suferã amânare;
            b) conducãtorii vehiculelor care, în lipsa altor mijloace de transport, ei însisi transportã persoanele rãnite la cea mai apropiatã unitate sanitarã în mãsurã a da asistenta medicalã necesarã, dacã se înapoiazã imediat la locul accidentului.
           Art. 39. Neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasã, cu stiintã, a atributiilor de verificare tehnicã a autovehiculelor de cãtre cei care au asemenea îndatoriri, în cazul în care s-a produs un accident de circulatie ca urmare a defectiunilor tehnice ale autovehiculului, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.
            Sãvârsirea din culpã a faptelor prevãzute la alin. 1 se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendã.

CAPITOLUL VIII
Mãsuri administrative

            Exercitarea dreptului de a conduce autovehicule se suspendã pe timp de 1-3 luni, în cazul sãvârsirii uneia dintre urmãtoarele contraventii:
            a) conducerea autovehiculului sub influenta bãuturii alcoolice;
            b) conducerea autovehiculului cu defectiuni tehnice la sistemul de frânare sau la mecanismul de directie;
            c) neaplicabil;
            d) încãlcarea normelor legale referitoare la prioritatea de trecere;
            e) încãlcarea normelor legale referitoare la depãsire;
            f) nerespectarea semnificatiei semnalului de culoare rosie a semaforului electric;
            g) încãlcarea normelor legale privind trecerea la nivel cu calea feratã;
            h) încãlcarea normelor referitoare la folosirea pe timp de noapte a luminilor de drum la întâlnirea cu alt vehicul care circulã din sens opus;
            i) neoprirea la semnalul regulamentar al ofiterului sau subofiterului de politie în scopul sustragerii de la control. De asemenea, exercitarea dreptului de a conduce autovehicule se poate suspenda pe timpul prevãzut la alin. 1, în cazul depãsirii în mod repetat, cu mai mult de 20 km/h, a vitezei maxime legale.
            Suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule opereazã din momentul retinerii pemisului de conducere de cãtre ofiterul sau subofiterul de politie.
            Art. 41. Organele politiei pot anula permisul de conducere dacã titularul acestuia a sãvârsit, în interval de 6 luni de la restituire, una dintre faptele prevãzute la art. 40, care atrag suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule.
            Art. 42. Organele politiei anuleazã permisul de conducere în cazul când titularul acestuia a fost condamnat printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã:
            a) pentru infractiunile de ucidere sau vãtãmare gravã a integritãtii corporale ori a sãnãtãtii uneia sau a mai multor persoane, sau pentru distrugerea unuia sau a mai multor autovehicule, sãvârsite din culpã, ca urmare a nerespectãrii regulilor de circulatie;
            b) pentru infractiunea de conducere a autovehiculelor în stare de ebrietate ori cu o îmbibatie alcoolicã în sânge ce depãseste limita legalã sau de sustragere de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei;
            c) la interzicerea de a exercita profesia sau ocupatia de conducãtor de autovehicule.
            Permisul de conducere se poate anula si în cazul când titularul acestuia a fost condamnat printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã pentru vreuna dintre infractiunile prevãzute în art. 22 alin. 4, cu exceptia celor de la art. 37, precum si pentru orice altã infractiune, dacã la sãvârsirea ei fãptuitorul s-a folosit de un autovehicul, în calitate de conducãtor.
            În cazul prevãzut în alin. 1 lit. a) si b), permisul de conducere va fi retinut în vederea anulãrii, odatã cu constatarea sãvârsirii infractiunii, iar în cazurile prevãzute în alin. 1 lit. c) si alin. 2, dupã rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoresti de condamnare.
            Art. 43. Anularea permisului de conducere, în cazurile prevãzute de prezentul decret, se hotãrãste de seful politiei judetene sau al politiei municipiului Bucuresti ori de loctiitorii acestuia, pe raza cãruia titularul permisului a sãvârsit fapta.
            Suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule si stabilirea duratei suspendãrii se aprobã de organele prevãzute la alin. 1, la propunerea ofiterului sau subofiterului de politie care a constatat contraventia ce atrage, potrivit legii, mãsura suspendãrii.
            Procedura retinerii si restituirii permisului de conducere în caz de suspendare a exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, se stabileste prin regulament aprobat prin hotãrârea guvernului.
            Art. 44. Persoana al cãrei permis de conducere a fost anulat se poate prezenta la examen pentru obtinerea unui nou permis, cu recomandarea organelor de conducere colectivã din unitatea în care îsi desfãsoarã activitatea, dacã îndeplineste urmãtoarele conditii:
            a) a trecut un an de la data anulãrii permisului de conducere, iar în cazul celor care au executat o pedeapsã privativã de libertate sau prin muncã corectionalã, dacã au trecut 6 luni de la data executãrii pedepsei;
            b) paguba cauzatã prin infratiune a fost reparatã în întregime ori, în cazul când acoperirea prejudiciului se face prin plãti periodice, dacã acestea sunt efectuate la zi;
            c) interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupatia de conducãtor de autovehicul a expirat sau a fost revocatã.
            Dacã permisul de conducere a fost anulat ca urmare a comiterii uneia dintre infractiunile prevãzute de art. 42 alin. 1 lit. a) si b) si alin. 2, prezentarea la examen pentru obtinerea unui nou permis de conducere se poate face, cu îndeplinirea conditiilor de la alin. 1, numai cu aprobarea organelor politiei.

CAPITOLUL IX
Alte dispozitii pentru buna desfãsurare a circulatiei

            Art. 45. Ministerul de Interne, consiliile judetene si al municipiului Bucuresti vor lua mãsuri pentru popularizarea regulilor de circulatie în rândul tuturor persoanelor care folosesc drumurile publice si, în acest scop, vor prevedea în planurile anuale fondurile necesare.
            Presa, radioteleviziunea si cinematografia vor sprijini actiunile Ministerului de Interne, ale consiliilor judetene si al municipiului Bucuresti în legãturã cu popularizarea regulilor de circulatie pe drumurile publice.
            Ministerul Educatiei Nationale va lua mãsuri pentru predarea în scoli a unor lectii având ca obiect cunoasterea si respectarea de cãtre elevi a regulilor de circulatie.
            Unitãtile sunt obligate sã ia mãsuri pentru ridicarea continuã a calificãrii conducãtorilor de autovehicule pe care i-au încadrat, în vederea însusirii si respectãrii de cãtre acestia a dispozitiilor legale ce reglementeazã circulatia pe drumurile publice.
            Art. 46. Unitãtile si persoanele fizice vor dota autovehiculele pe care le detin cu truse medicale de prim ajutor, conform modelului stabilit de Ministerul Sãnãtãtii pentru fiecare categorie de autovehicule în parte.
            Art. 47. Ministerul Transporturilor si Ministerul Agriculturii vor întocmi periodic buletine informative asupra stãrii vremii si a drumurilor publice care vor fi difuzate prin grija Radioteleviziunii române, în vederea prevenirii accidentelor de circulatie.
            Art. 48. În îndeplinirea sarcinii de supraveghere a circulatiei pe drumurile publice, organele politiei se pot sprijini pe concursul voluntar al unor conducãtori de autovehicule.
            Art. 49. Din totalul sumelor încasate drept taxã pentru examinarea conducãtorilor de autovehicule si pentru eliberarea permiselor de conducere, precum si din amenzile pentru contraventii la regimul circulatiei pe drumurile publice, 50% se face venit la bugetul statului, iar 50% se varsã la bugetele consiliilor judetene si municipiului Bucuresti, pentru a fi folosite la executarea de amenajãri pe drumurile publice si la lucrãri de îmbunãtãtire a mijloacelor de semnalizare rutierã.
            Art. 50. Unitãtile care întocmesc proiecte de sistematizarea localitãtilor si de constructie a microraioanelor sau cartierelor vor tine seama la proiectare de normativul elaborat de Ministerul de Interne împreunã cu Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului în vederea asigurãrii construirii si amenajãrii de locuri de parcare si garare, corespunzãtoare sporirii continue a parcului de autovehicule, precum si a asigurãrii, în perspectivã, a tuturor conditiilor de bunã desfãsurare a circulatiei pe drumurile publice.
            Art. 51. Semnele distinctive care se pot înscrie pe autovehicule se stabilesc de Ministerul de Interne.

CAPITOLUL X
Dispozitii finale si tranzitorii

            Art. 52. Îmbibatia alcoolicã în sânge atrage rãspunderea penalã a conducãtorilor de autovehicule când este de cel putin 1%.
            Art. 53. Modelele indicatoarelor, marcajelor si semnalelor luminoase, precum si semnalele agentului de circulatie, sunt prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul decret.
            Art. 54. Carnetele de conducere, precum si permisele si autorizatiile de circulatie eliberate de organele competente, potrivit dispozitiilor Decretului nr. 832/1962, rãmân valabile pânã la înlocuirea lor cu pemise de conducere si certificate de înmatriculare în termenele ce se vor stabili prin regulamentul prevãzut la art. 57.
            Carnetele de conducere, precum si permisele si autorizatiile de circulatie nu sunt valabile în circulatia internationalã, urmând ca, pânã la înlocuirea lor, persoanele care vor circula pe teritoriul altor state sã obtinã, în acest scop, permis de conducere international eliberat de Automobil Clubul Român.
            Art. 55. Dotarea cu truse medicale de prim-ajutor se va face în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului decret, pentru autovehiculele de transport în comun, si în termen de 1 an de la aceeasi datã, pentru celelalte autovehicule.
            Art. 56. Procesele penale în curs de urmãrire sau de judecatã pentru fapte dezincriminate prin acest decret înceteazã, iar cei aflati în curs de executare a pedepsei vor fi eliberati de îndatã.
            Art. 57. Modul de aplicare a prezentului decret se va stabili prin regulament aprobat de Guvern.
            Art. 58. Prezentul decret intrã în vigoare dupã 30 de zile de la publicare. Pe aceeasi datã, Decretul nr. 832/1962 privind circulatia pe drumurile publice, cu modificãrile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentului decret, se abrogã.


REGULAMENT
pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice si pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor în acest sector *)

            Art. 1. - Dispozitiile prezentului regulament se aplicã circulatiei pe drumurile publice.
            Pe drumurile care nu sunt deschise circulatiei publice se aplicã, dacã este cazul, reguli stabilite de administratorul acelor drumuri. La intrarea pe aceste drumuri, cel care le administreazã va instala în loc vizibil, un panou cu inscriptia "Drum interzis circulatiei publice".
            Art. 2. - Organele politiei si consiliile judetene sau ale municipiului Bucuresti vor întreprinde actiuni continue de popularizare a regulilor de circulatie.
            Organele politiei, prin intermediul presei, radioteleviziunii si cinematografiei vor da îndrumãri practice pentru circulatia pe drumurile publice în conditii speciale, cu arãtarea consecintelor nerespectãrii regulilor de circulatie în aceste cazuri.
            Art. 3. - Institutiile si cadrele medicale abilitate care constatã, cu orice prilej, cã o persoanã posesoare de permis de conducere este inaptã medical pentru a conduce un autovehicul ori suferã de o afectiune medicalã incompatibilã cu calitatea de conducãtor auto, sunt obligate sã comunice despre aceasta, de îndatã, politiei rutiere în a cãrui razã teritorialã cel în cauzã îsi are domiciliul sau resedinta.
            Art. 4. - Sunt interzise închiderea sau crearea de restrictii pentru circulatia vehiculelor sau a pietonilor, depozitarea de materiale ori lãsarea de obiecte pe partea carosabilã a drumurilor publice si a trotuarelor, fãrã acordul prealabil al organelor de politie. Executantii de lucrãri în partea carosabilã a drumurilor publice au obligatia ca, la terminarea lucrãrilor, sã aducã portiunea de drum respectivã la starea tehnicã initialã, stare verificatã si atestatã de administratorul drumului si de organul de politie care a avizat executarea lucrãrilor.
            Lucrãrile care se executã în zona drumului public, precum si obstacolele producãtoare de restrictii pentru circulatie trebuie sã fie semnalizate conform instructiunilor comune elaborate de Ministerul de Interne si Ministerul Transporturilor.
            În caz de producere a unui eveniment rutier ca urmare a stãrii tehnice a drumului public sau a semnalizãrii necorespunzãtoare a obstacolelor sau a lucrãrilor care se executã pe acesta, administratorul drumului public, respectiv executantul de lucrãri, rãspunde contraventional, civil sau penal, dupã caz.
            La sesizarea organelor de politie, administratorul drumului public este obligat sã ia mãsuri de remediere sau de înlãturare imediatã a cauzelor generatoare de evenimente rutiere datorate configuratiei, stãrii sau dotãrii tehnice necorespunzãtoare a drumului.
            Art. 5. - Organele cãilor ferate, de acord cu administratorii drumurilor si cu organele politiei, vor stabili în raport cu intensitatea circulatiei si cu conditiile de vizibilitate, trecerile la nivel cu calea feratã care necesitã sã fie prevãzute cu bariere sau cu semnalizare opticã ori acusticã.
            La trecerea la nivel cu calea feratã fãrã bariere, organele cãilor ferate, împreunã cu administratorii drumurilor publice, precum si cu detinãtorii terenurilor învecinate vor lua mãsuri pentru înlãturarea obstacolelor ce împiedicã vizibilitatea cãii ferate, potrivit standardelor în vigoare, de la locul unde conducãtorii vehiculelor sunt obligati sã opreascã potrivit prezentului regulament.
            În cazul când, la trecerile la nivel cu calea feratã fãrã bariere, nu se pot asigura conditiile prevãzute în alineatul precedent, administratorii drumurilor publice, împreunã cu organele cãilor ferate si cu acordul organelor politiei, vor lua mãsuri, dupã caz, pentru:
            - mutarea trecerii la nivel pe alt amplasament cu vizibilitate;
            - desfiintarea trecerii la nivel cu abaterea circulatiei rutiere pe altã trecere la nivel învecinatã, cu vizibilitatea asiguratã sau având barierã pãzitã;
            - instalarea de pazã sau dispozitive automate, în ordinea urgentei stabilite de aceste organe.
            Art. 6. - Statiile de tramvaie, troleibuze sau autobuze, precum si traseele acestor autovehicule, se stabilesc de serviciile regulate de transport public, cu acordul organelor politiei.
            Dacã, în localitãti, traseele tramvaielor, troleibuzelor sau autobuzelor trec peste calea feratã la acelasi nivel, în amândouã pãrtile înainte de trecere trebuie sã existe statii de oprire.
            Art. 7. - Este interzisã organizarea de concursuri sau antrenamente ori a altor manifestãri sportive pe drumurile publice fãrã acordul prealabil al organelor politiei.
            Art. 8. - Este interzisã lãsarea pe drumurile publice a animalelor nesupravegheate.

CAPITOLUL II
Reguli privind circulatia pe drumurile publice

Sectiunea I
Mijloacele de semnalizare rutierã, semnalele agentului de circutatie si ale conducãtorilor de vehicule

            Art. 9. - Persoanele care folosesc drumurile publice trebuie sã se conformeze semnificatiei mijloacelor de semnalizare rutierã, semnalelor agentului de circulatie si ale conducãtorilor de vehicule.

A. Indicatoare

            Art. 10. - Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
            a) de avertizare;
            b) de reglementare, care pot fi:
            - de prioritate;
            - de interzicere sau restrictie;
            - de obligare.
            c) de orientare si informare.
            Indicatoarele pot fi însotite de semne aditionale.
B. Marcaje
            Art. 11. - Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
            a) longitudinale, care pot fi:
            - de separare a sensurilor de circulatie;
            - de delimitare a benzilor de circulatie;
            - de delimitare a pãrtii carosabile.
            b) transversale, care pot fi:
            - de oprire;
            - de cedare a trecerii;
            - de traversare pentru pietoni;
            - de traversare pentru biciclisti.
            c) alte marcaje, care pot fi:
            1. diverse:
            - de ghidare;
            - pentru spatii înguste;
            - pentru spatii interzise;
            - pentru interzicerea stationãrii;
            - pentru statii de autobuze, troleibuze, taximetre;
            - pentru locurile de parcare.
            2. laterale:
            - pe lucrãri de artã (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin etc.);
            - pe parapete;
            - pe stâlpi si copaci aflati pe platforma drumului;
            - pe borduri.
C. Semnalele luminoase
            Art. 12. - Semnalele luminoase pentru dirijarea circulatiei în intersectii au urmãtoarele semnificatii:
            a) semnalul de culoare verde permite trecerea.
            În cazul în care pe semnalul de culoare verde sunt aplicate sãgeti directionale, conducãtorii de vehicule vor circula numai în directia sau directiile indicate. Aceeasi obligatie revine conducãtorilor de vehicule si atunci când sãgetile directionale sunt aplicate sub semnal, pe o tãblitã aditionalã;
            b) semnalul de culoare rosie interzice trecerea.
            La aparitia acestui semnal, conducãtorii de autovehicule vor opri înaintea marcajului de oprire sau, dupã caz, de traversare pentru pietoni, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacã semnalul este instalat deasupra sau de cealaltã parte a intersectiei si nu existã marcaje de oprire, conducãtorii de vehicule vor opri înainte de coltul intersectiei, respectând regulile de circulatie aplicate pentru intersectii.
            Pietonii nu trebuie sã se angajeze în traversarea pãrtii carosabile decât dupã ce s-au asigurat cã acest lucru se poate face în sigurantã. Pietonul surprins în timpul traversãrii de semnalul de culoare rosie va continua deplasarea numai dupã ce s-a asigurat cã o poate face fãrã pericol, iar dacã drumul este prevãzut cu refugiu sau cu spatiu interzis circulatiei vehiculelor, va astepta pe acesta aparitia semnalului de culoare verde.
            c) semnalul de culoare galbenã, împreunã cu cel de culoare rosie, interzice trecerea.
            La acest semnal, conducãtorii de autovehicule vor opri, dupã caz, în locurile prevãzute la lit. b) alin. 2.
            Dacã semnalul de culoare galbenã apare dupã cel de culoare verde, iar vehiculul se aflã atât de aproape de semnal încât nu poate fi oprit în conditii de sigurantã înainte de a fi depãsit semnalul, acesta poate sã treacã.
            Când semnalul de culoare galbenã functioneazã singur intermitent, conducãtorii de vehicule care se apropie de acest semnal trebuie sã reducã viteza si sã respecte semnalizarea si regulile de circulatie aplicabile pentru acea zonã.
            Art. 13. - Autovehiculele prevãzute la art. 75 alin. 2 lit. a) si b), când se deplaseazã în actiuni de interventie sau în misiuni care impun urgentã, pot circula prin intersectii, chiar dacã semnalele luminoase ale semaforului interzic trecerea sau dacã indicatoarele existente obligã la acordarea prioritãtii si interzic accesul.
            Conducãtorii autovehiculelor prevãzute la alineatul precedent sunt obligati sã foloseascã din timp mijloacele de avertizare sonore si luminoase.
D. Semnalele agentului de circulatie
            Art. 14. - Semnalele agentului de circulatie au urmãtoarele semnificatii:
            a) bratul ridicat vertical înseamnã "atentie, oprire" pentru toate persoanele care se apropie, cu exceptia conducãtorilor de vehicule care nu mai pot opri în conditii de sigurantã;
            b) bratul sau bratele întinse orizontal înseamnã "oprire" pentru toate persoanele care, indiferent de directia lor de mers, circulã din sensul sau sensurile intersectate de bratul sau bratele întinse; dupã ce a fãcut acest semnal, agentul de circulatie poate coborî bratul sau bratele; pentru persoanele care se gãsesc în fata sau în spatele agentului de circulatie, pozitia acestuia înseamnã, de asemenea, "oprire".
            Dispozitiile prevãzute la art. 12 lit. b) alin. 2 se aplicã în nod corespunzãtor;
            c) balansarea în plan vertical a unei lumini rosii pe timp de noapte înseamnã "oprire" pentru conducãtorii de vehicule si pietonii spre care se îndreaptã aceastã luminã;
            d) miscarea bratului în plan vertical înseamnã reducerea vitezei autovehiculului;
            e) rotirea vioaie a bratului înseamnã mãrirea vitezei autovehiculului, iar pentru pietoni, grãbirea traversãrii strãzii.
            Pentru oprirea persoanei cãreia i s-a adresat unul dintre semnalele prevãzute la alin. 1 lit. a), b) si c) agentul de circulatie poate folosi si fluierul.
            Agentul de circulatie poate face semn cu bratul ca vehiculul sã avanseze, sã treacã prin fata sau prin spatele sãu, prin partea sa stângã sau dreaptã, iar pietonii sã traverseze strada.
            Semnalele sau indicatiile agentului de circulatie vor fi respectate cu precãdere, atât fatã de semnificatia oricãrui mijloc de semnalizare rutierã, cât si fatã de regulile de circulatie.
            Pentru a semnaliza pe timpul noptii, agentii de circulatie vor folosi bastoane de circulatie iluminate sau reflectorizante.
            Art. 15. - La semnalul dat cu bratul sau cu bastonul de circulatie, prin balansarea acestora în plan vertical, de cãtre un ofiter sau subofiter de politie sau de controlul circulatiei din Ministerul Apãrãrii Nationale, care se aflã într-un autovehicul ce însoteste o coloanã oficialã de autovehicule ori prin folosirea prelungitã a avertizoarelor speciale sonore si luminoase, conducãtorii de vehicule sunt obligati sã opreascã de îndatã vehiculele în afara pãrtii carosabile sau cât mai aproape de bordurã sau acostament pânã la trecerea coloanei.
            Când semnalul de oprire se adreseazã unui anume conducãtor de vehicul, acesta este obligat sã opreascã pe partea dreaptã a drumului, cât mai aproape de trotuar sau acostament ori, dacã este posibil, în afara pãrtii carosabile. Aceeasi obligatie revine si conducãtorului de vehicul care se apropie din sens opus sau care este ajuns din urmã de un autovehicul al politiei care are în functiune dispozitivul special cu lumini de culoare albastrã si rosie, si este somat prin sistemul acustic.
            Coloanele oficiale vor fi însotite de echipaje ale politiei rutiere, conform instructiunilor emise de Ministerul de Interne. Coloanele oficiale, precum si cele cu specific militar ale Ministerului Apãrãrii Nationale vor fi însotite de echipaje de control al circulatiei apartinând acestui minister. Transporturile agabaritice pot fi însotite de echipaje ale politiei rutiere numai cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei sau de controlul circulatiei din Ministerul Apãrãrii Nationale pentru cele organizate de acest minister, dupã obtinerea, în prealabil, a avizelor eliberate de administratorul drumului public.
            În cazul în care conducãtorul de autovehicul cãruia i s-a adresat unul dintre semnalele prevãzute la alin. 2 nu a oprit, agentul de circulatie poate lua mãsurile necesare pentru imobilizarea acestui autovehicul, dacã sunt date sau indicii cã, conducãtorul autovehiculului sau o altã persoanã care se aflã în autovehicul a comis o faptã prevãzute de legea penalã.
            Art. 16. - Agentii de circulatie care fac semnale vehiculelor în mers trebuie sã fie echipati si plasati, în asa fel încât sã fie vãzuti si usor de recunoscut, atât ziua, cât si noaptea de toti cei care folosesc drumul public.
E. Semnalele conducãtorilor de vehicule
            Art. 17. - Pentru a preveni un pericol sau a nu stânjeni circulatia, conducãtorii vehiculelor semnalizeazã cu mijloacele de avertizare sonorã, cu luminile farurilor, cu semnalizatoarele luminoase sau cu bratul.
            Semnalizarea cu mijloacele de mai sus nu scuteste pe conducãtorii vehiculelor de obligatia micsorãrii vitezei si a luãrii tuturor mãsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor.
            Art. 18. - Semnalizãrile cu mijloacele de avertizare sonorã nu pot fi folosite în zonele de actiune a indicatorului "Claxonarea interzisã", precum si în localitãtile unde acest mod de semnalizare este interzis prin decizii ale primãriilor, iar în celelalte localitãti, între orele 22-6.
            Se excepteazã de la prevederile alineatului precedent autovehiculele prevãzute la art. 75 alin. 2 lit. a) si b) când se deplaseazã în actiuni de interventie sau în misiuni care impun urgentã, precum si cele care se aflã în una dintre situatiile stipulate la art. 65.
            Pentru prevenirea pietonilor si conducãtorilor de vehicule inclusiv a biciclistilor, mijloacele de avertizare sonorã se folosesc numai la o distantã de cel putin 30 m de acestia.
            Este interzisã folosirea în mod abuziv a mijloacelor de avertizare sonorã.
            Art. 19. - Conducãtorul de autovehicul este obligat ca de la lãsarea serii si pânã în zorii zilei, precum si ziua când plouã torential, ninge abundent sau este ceatã densã, ori în alte conditii meteorologice ce reduc vizibilitatea pe drum, sã foloseascã sistemul de lumini al autovehiculului astfel:
            a) în timpul noptii sau stationãrii pe partea carosabilã, luminile de pozitie sau de stationare;
            b) în mers, atât în localitãti, cât si în afara acestora sau pe autostrãzi, luminile de întâlnire sau de drum, dupã gradul de iluminare a drumului public.
            În cazul în care, din sens contrar, se apropie un autovehicul, este obligat ca, de la o distantã de cel putin 200 m, sã foloseascã luminile de întâlnire, concomitent cu reducerea vitezei.
            Semnalizarea prin schimbarea luminii de întâlnire cu lumina de drum se foloseste pe timp de noapte la intersectii care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau agent de circulatie.
            Art. 20. - Conducãtorii autovehiculelor sunt obligati sã semnalizeze la schimbarea directiei de mers si la depãsire numai cu luminile intermitente ale semnalizatoarelor, în raport cu schimbarea directiei de mers. Oprirea se semnalizeazã cu lumina rosie a lanternelor din spate.
            Art. 21. - Conducãtorii motocicletelor, bicicletelor, vehiculelor cu tractiune animalã sau ai celor trase ori împinse cu mâna, precum si ai vehiculelor care nu circulã în mod obisnuit pe drumurile publice, vor semnaliza cu bratul întins orizontal intentia lor de a schimba directia de mers sau de a depãsi, corespunzãtor manevrei pe care urmeazã sã o execute. Oprirea acestor autovehicule, cu exceptia motocicletelor, va fi semnalizatã prin balansarea bratului conducãtorului în plan vertical.
            Art. 22. - Intentia de a schimba directia de mers sau de a depãsi se semnalizeazã, indiferent de mijlocul de semnalizare folosit, cu cel putin 50 m în localitãti si 100 în afara localitãtilor, înainte de schimbarea directiei de mers sau de depãsire.
            Art. 23. - Semnalizãrile cu mijloace de avertizare sonorã sau cu luminile se fac în mod obligatoriu ori de câte ori este necesar pentru evitarea unui pericol imediat.

Sectiunea a II-a
Reguli privind circulatia vehiculelor de orice fel

A. Pozitii în timpul mersului

            Art. 24. - Toate vehiculele, inclusiv cele trase sau împinse cu mâna, vor fi conduse pe partea dreaptã a drumului public în directia de mers.
            Art. 25. - Pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje conducãtorul de vehicul nu va trece peste linia continuã, simplã sau dublã, si nici peste marcajul pentru spatii interzise.
            Marcajul discontinuu are caracter orientativ, putându-se trece peste el numai atunci când conducãtorul de vehicul schimbã banda de circulatie, directia de mers ori când s-a angajat în depãsire. Aceste manevre se vor executa numai dupã ce conducãtorul de vehicul a semnalizat si s-a asigurat cã nu pericliteazã siguranta celorlalti participanti la trafic care îl urmeazã sau îl preced. Aceleasi obligatii revin conducãtotului si atunci când pe drumul public nu sunt aplicate marcaje.
            În cazul când sensul de circulatie este separat de o linie continuã si una discontinuã, conducãtorul de vehicul este obligat sã respecte semnificatia liniei cea mai apropiatã de vehicul în directia de mers.
            Art. 26. - Circulatia vehiculelor pe drumurile publice cu mai multe benzi pe acelasi sens se desfãsoarã astfel:
            - pe banda de lângã bordurã sau acostament vor circula vehiculele destinate transportului în comun si nu cele care se deplaseazã cu vitezã redusã;
            - pe celelalte benzi vor fi conduse vehiculele care, potrivit legii, pot circula cu viteze superioare.
            Pe autostrãzi, banda de lângã axa drumului va fi folositã numai în vederea executãrii manevrei de depãsire, dacã celelalte benzi, în directia de mers, sunt ocupate de alte autovehicule.
            Faptul cã vehiculele de pe o bandã circulã mai repede decât vehiculele de pe celelalte benzi nu este considerat ca fiind o depãsire în sensul art. 31.
            Pe autostrãzi sunt interzise circulatia autovehiculelor cu gabarite sau mase depãsite, cu exceptia celor autorizate de autoritatea competentã, a vehiculelor care, prin constructie sau din alte cauze, nu pot depãsi viteza de 50 km/h, precum si învãtarea conducerii unui vehicul, încercãrile prototipurilor de sasiuri si de vehicule cu motor, manifestatiile, defilãrile, caravanele publicitare, antrenamentele, competitiile sportive de orice fel si cortegiile.
            Pe autostradã, conducãtorului auto îi este interzis:
            a) sã circule sau sã stationeze pe banda de urgentã;
            b) sã efectueze manevra de întoarcere sau de mers înapoi ori sã pãtrundã în zona medianã, inclusiv pe racordãrile dintre cele douã pãrti carosabile;
            c) sã remorcheze un autovehicul rãmas în panã dincolo de cea mai apropiatã iesire de pe autostradã ori sã intre pe autostradã cu un autovehicul remorcat.
            Art. 27. - La intersectiile cu marcaje, conducãtorii de vehicule se vor încadra pe benzile corespunzãtoare directiei de mers voite, cu cel putin 50 m înainte de intersectie, având obligatia de a respecta semnificatiile indicatoarelor si marcajelor pentru semnalizarea directiei de mers.
            La intersectiile fãrã marcaje conducãtorii vehiculelor ocupã în mers, la o distantã de cel putin 50 m de intersectie, urmãtoarele pozitii:
            a) cei care vor sã schimbe directia de mers spre dreapta, banda din dreapta;
            b) cei care vor sã schimbe directia de mers spre stânga, banda din stânga;
            c) cei care vor sã meargã înainte, oricare dintre benzi.
            Dacã în intersectie circulã si tramvaie, iar spatiul dintre sina din dreapta si trotuar nu permite circulatia pe douã rânduri, toti conducãtorii de vehicule, indiferent de directia de mers voitã, vor circula pe un singur rând, lãsând liber traseul tramvaiului.
            În cazul în care tramvaiul este oprit într-o statie neprevãzutã cu refugiu pentru pietoni, vehiculele vor fi oprite, în ordinea sosirii, în spatele acestuia, urmând sã fie repuse în miscare numai dupã ce usile tramvaiului au fost închise.
            Art. 28. - Schimbarea directiei de mers prin virare la dreapta sau la stânga este interzisã în locurile unde sunt instalate indicatoare cu aceastã semnificatie.
            Art. 29. - Dacã în apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligã sã se circule într-o anumitã directie, vehiculele vor fi conduse numai în directia sau directiile indicate.
            Art. 30. - Este interzisã circulatia vehiculelor pe sectoarele de drum public la începutul cãrora sunt instalate indicatoare prin care se interzice accesul.
B. Depãsirea
            Art. 31. - Vehiculele se depãsesc numai pe partea stângã, cu exceptia celor ai cãror conducãtori au semnalizat si s-au încadrat corespunzãtor, din timp, în intentia de a schimba directia de mers la stânga, precum si a tramvaielor care se depãsesc pe partea dreaptã.
            Tramvaiele aflate în mers pot fi depãsite si pe partea stângã, atunci când drumul public este cu sens unic sau când între sina din dreapta si marginea trotuarului nu existã spatiu pentru depãsire.
            Cel ce efectueazã depãsirea este obligat:
            a) sã semnalizeze intentia de a se angaja în depãsire si sã se angajeze în depãsire numai dupã ce s-a convins cã aceasta se poate face fãrã pericol;
            b) sã pãstreze în timpul depãsirii o distantã lateralã suficientã fatã de vehiculul depãsit;
            c) sã reintre pe partea dreaptã a drumului dupã ce se va asigura cã aceasta se poate face fãrã pericol pentru vehiculul depãsit.
            Conducãtorul vehiculului ce urmeazã a fi depãsit trebuie sã creeze conditii pentru depãsire, fiind obligat sã ia urmãtoarele mãsuri:
            a) sã nu mãreascã viteza cu care circulã, atunci când i se semnalizeazã cã urmeazã a fi depãsit;
            b) sã se angajeze cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului.
            Dacã lãtimea insuficientã, profilul sau starea pãrtii carosabile nu permite, datoritã intensitãtii circulatiei din sens opus, depãsirea cu usurintã si fãrã pericol a unui vehicul lent, lung sau greu ori obligat sã respecte o limitã inferioarã de vitezã, conducãtorul unui astfel de vehicul este obligat sã reducã viteza si, la nevoie, sã elibereze banda de îndatã ce este posibil pentru a lãsa sã treacã vehiculele care îl urmeazã.
            În scopul înlesnirii deplasãrilor pe drumurile din afara localitãtilor cu o singurã bandã de sens, conducãtorul vehiculului lent, lung sau greu este obligat, cu exceptia cazului în care depãseste ori se pregãteste sã depãseascã, sã mentinã o distantã suficientã fatã de vehiculul care îl precede, pentru ca ceilalti conducãtori sã poatã folosi, fãrã pericol, intervalul astfel creat. Aceastã dispozitie nu este aplicabilã când circulatia este foarte intensã sau în locurile unde depãsirea este interzisã.
            Art. 32. - Depãsirea este interzisã:
            a) în intersectii cu circulatia nedirijatã;
            b) în apropierea vârfurilor de pantã, când vizibilitatea este redusã sub 50 m;
            c) în curbe unde vizibilitatea este redusã sub 50 m;
            d) pe poduri; prin exceptie, vehiculele cu tractiune animalã, motocicletele fãrã atas si bicicletele pot fi depãsite pe podurile metalice, de beton sau din zidãrie de piatrã care au o lungime de peste 20 m si o lãtime de cel putin 7 m;
            e) la treceri pentru pietoni semnalizate cu indicator sau marcaj;
            f) la treceri la nivel cu calea feratã si la mai putin de 50 m de acestea;
            g) în statii de tramvai, când tramvaiul este oprit sau dacã acesta se gãseste la mai putin de 50 m de statie; tramvaiul poate fi depãsit în statiile prevãzute cu refugii pentru pietoni;
            h) în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusã sub 50 m;
            i) în zona de actiune a indicatoarelor cu semnificatia "Depãsirea autovehiculelor, cu exceptia motocicletelor farã atas interzisã" sau "Depãsirea interzisã autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri";
            j) în situatia când vehiculul ce ar urma sã fie depãsit este angajat în depãsirea altui vehicul oprit sau în mers (triplare), dacã prin aceastã manevrã se trece peste axa care desparte cele douã sensuri de circulatie ale drumului;
            k) în situatia când se apropie din sens opus un alt vehicul si când pentru realizarea depãsirii ar fi necesar sã se treacã peste axa care desparte cele douã sensuri de circulatie ale drumului.
C. Prioritatea de trecere
            Art. 33. - Când douã vehicule se apropie simultan de o intersectie venind de pe drumuri publice pe care nu sunt instalate indicatoare de prioritate la intersectii, vehiculul ce vine dinspre dreapta are prioritatea de trecere.
            Are, de asemenea, prioritate vehiculul care circulã pe un drum public la începutul cãruia este instalat indicatorul cu semnificatia "drum cu prioritate" ori "Prioritate fatã de circulatia din sens invers" sau care se apropie de o intersectie unde este instalat indicatorul cu semnificatia "intersectie cu un drum fãrã prioritate".
            Administratorii drumurile publice ce se intersecteazã cu sectoare de drum cu prioritate sunt obligati sã instaleze, înainte de intersectie, unul din indicatoarele cu semnificatia "Cedeazã trecerea" sau "Oprire".
            Au prioritate de trecere autovehiculele prevãzute la art. 75 alin. 2 lit. a) si b), când se deplaseazã în actiuni de interventie sau în misiuni care impun urgentã, precum si tramvaiele în miscare.
            La apropierea autovehiculelor prevãzute la art. 75 alin. 2, lit. a) si b), ceilalti conducãtori îsi vor micsora viteza si vor circula cât mai aproape de marginea din dreapta drumului, pânã când sunt depãsiti.
            Nu au prioritate de trecere:
            a) vehiculele care urmeazã sã intre într-o intersectie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate, fatã de vehiculele care circulã dinspre dreapta;
            b) vehiculele care circulã pe un drum public unde este instalat unul din indicatoarele cu semnificatia "cedeazã trecerea" sau "oprire";
            c) vehiculele care întâlnesc indicatorul "Prioritate pentru circulatia din sens invers";
            d) vehiculele care coboarã o pantã fatã de vehiculele care urcã;
            e) vehiculele care se pun în miscare sau cele care ies din garaje, curti, ganguri fatã de vehiculele care circulã pe drumul public, indiferent de directia de mers. Fac exceptie autovehiculele din serviciile regulate de transport public care se pun miscare din statii;
            f) vehiculele care executã virajul la stânga fatã de cele care circulã din sens opus;
            g) vehiculele care executã manevra de întoarcere.
            Conducãtorul care circulã în acelasi sens cu autovehiculele din serviciile regulate de transport public de persoane, la apropierea de o statie semnalizatã ca atare este obligat sã reducã viteza si, la nevoie, sã opreascã pentru a permite conducãtorilor acestor vehicule sã efectueze manevrele necesare repunerii în miscare din statie.
            Conducãtorul unui autovehicul din serviciile regulate de transport public de persoane este obligat sã repunã în miscare vehiculul din statie numai dupã ce a semnalizat intentia de a efectua aceastã manevrã.
D. Întoarcerea si mersul înapoi
            Art. 34. - Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de circulatie pe celãlalt sens, prin manevrã înainte si înapoi sau prin viraj, conducãtorul este obligat sã semnalizeze si sã se asigure cã din fatã, din spate sau din lateral nu circulã în acel moment nici un vehicul.
            Nu se executã aceastã manevrã:
            a) în locurile unde este instalat indicatorul "Întoarcerea interzisã";
            b) la trecerile pentru pietoni;
            c) în curbe cu vizibilitate redusã;
            d) în locurile unde soliditatea drumului nu este verificatã (marginile prãpãstiilor, malurile santurilor etc.);
            e) pe poduri si sub poduri;
            f) la trecerile pentru calea feratã si la o distantã mai micã de 50 m de trecerea peste calea feratã;
            g) în vârfuri de pantã si pe o distantã mai micã de 50 m de o parte si alta a vârfului de pantã;
            h) în intersectii si la o distantã mai micã de 50 m de cel mai apropiat colt de intersectie;
            i) la mai putin de 50 m de statiile de tramvai, troleibuz sau autobuz;
            j) pe timp de ceatã si în orice împrejurare când vizibilitatea este redusã sub 100 m dacã conducãtorul autovehiculului nu este pilotat de altã persoanã.
            Este interzis mersul autovehiculelor înapoi pe o distantã mai mare de 50 m sau la iesirea din garaje, curti ori ganguri.
            În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicatã, vehiculele pot fi manevrate înapoi numai atunci când conducãtorii acestora sunt pilotati de alte persoane.
E. Trecerea la nivel cu calea feratã
           Art. 35. - La apropierea de o trecere la nivel cu calea feratã nepãzitã, conducãtorul de vehicul este obligat sã opreascã în locul unde are o vizibilitate maximã asupra cãii ferate, fãrã a trece de linia din dreptul indicatorului "Trecere la nivel cu calea feratã, simplã, fãrã bariere" sau "Trecere la nivel cu calea feratã, dublã, fãrã bariere", ori de marcajul de oprire, putând continua sã circule numai dupã ce s-a asigurat cã nu vine nici un tren ori alt vehicul feroviar.
           Art. 36. - La apropierea de o trecere la nivel cu calea feratã prevãzutã cu bariere sau semibariere ori cu semnalizare luminoasã, conducãtorul de vehicul va reduce viteza, continuând sã circule numai dacã barierele sau semibarierele sunt deschise, iar semnalele luminoase de culoare rosie sunt stinse.
            Dacã barierele sau semibarierele sunt în curs de coborâre ori sunt închise, iar semnalele luminoase de culoare rosie functioneazã intermitent alternativ, conducãtorii de vehicule sunt obligati sã opreascã, în ordinea sosirii, înaintea marcajului de oprire sau, în lipsa acestuia, a instalatiei de semnalizare luminoasã.
            Pe timpul cât semnalele luminoase de culoare rosie sunt stinse poate functiona un semnal luminos de culoare albã intermitent, având cadentã lentã, care semnificã permisiunea de a trece.
F. Oprirea si stationarea voluntarã. Parcarea
            Art. 37. - Oprirea este imobilizarea voluntarã pe drum a unui vehicul pentru o duratã de cel mult 5 minute; peste aceastã duratã se considerã stationare voluntarã.
            Oprirea si stationarea voluntarã sunt permise în localitãti numai pe partea dreaptã a drumului în sensul de mers.
            Pe drumurile cu sens unic, oprirea si stationarea voluntarã a vehiculelor sunt permise si pe partea stângã, dacã rãmâne liberã cel putin o bandã de circulatie.
            Oprirea si stationarea voluntarã se fac lângã si paralel cu trotuarul, vehiculele urmând sã fie asezate unul dupã altul, cu exceptia motocicletelor fãrã atas ce pot fi oprite sau stationate una lângã alta. Oprirea si stationarea voluntarã se pot face total sau partial si pe trotuar, fãrã sã se stânjeneascã circulatia pietonilor ori sã-i determine sã circule pe partea carosabilã a drumului.
            Pe drumurile din afara localitãtilor, vehiculele vor fi oprite sau stationate voluntar numai în afara pãrtii carosabile, iar când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralele cu axa acestuia.
            Art. 38. - Oprirea voluntarã este interzisã:
            a) în zona de actiune a indicatorului "oprirea interzisã" si a marcajului cu semnificatia de interzicere a opririi;
            b) la o distantã mai micã de 50 m înainte de o trecere la nivel cu calea feratã;
            c) pe poduri, sub poduri, precum si în tunele rutiere;
            d) în curbe si pe sectoare de drum cu vizibilitate redusã;
            e) în locul unde este instalat indicatorul "trecere pentru pietoni" sau pe marcajul de traversare pentru pietoni;
            f) în locuri cu sens giratoriu;
            g) în intersectii si în zona de preselectie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distantã mai micã de 5 m de coltul intersectiei;
            h) la mai putin de 25 m înainte de indicatorul statiei pentru mijloacele de transport în comun;
            i) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilã a drumului public, dacã prin aceasta se stânjeneste circulatia a douã vehicule venind din sensuri opuse, precum si în dreptul marcajului continuu, dacã conducãtorii celorlalte vehicule care circulã în acelasi sens ar fi determinati, din aceastã cauzã, sã treacã peste acest marcaj;
            j) pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificatia de interzicere a depãsirii;
            k) în locuri unde observarea unui indicator sau a unui semnal luminos ar fi împiedicatã;
            l) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatia "drum îngustat", "prioritate pentru circulatia din sens invers" sau "prioritate fatã de circulatia din sens invers".
            Interdictiile de la alin. 1 (cu exceptia celei de la lit. k) nu sunt aplicabile conducãtorilor autovehiculelor prevãzute la art. 75 alin. 2 lit. a) si b) atunci când se aflã în actiuni de interventie sau în misiuni care impun urgentã.
            Art. 39. - Stationarea voluntarã este interzisã:
            a) în cazurile în care este interzisã oprirea voluntarã;
            b) în zona de actiune a indicatorului cu semnificatia "Stationarea interzisã" si a marcajului de interzicere a stationãrii;
            c) pe drumurile publice cu o lãtime mai micã de 6 m;
            d) în dreptul cãilor de acces care deservesc proprietãtile alãturate drumurilor publice;
            e) pe partea carosabilã a drumurilor nationale. În cazul în care nu este posibilã scoaterea vehiculelor în afara pãrtii carosabile, acestea vor stationa cât mai aproape de marginea drumului;
            f) în pantã si în rampã;
            g) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Stationare alternantã", în altã zi sau perioadã decât cea permisã, sau indicatorul cu semnificatia "Zonã de stationare cu duratã limitatã" peste durata stabilitã.
            Interdictiile de la alin. 1 nu sunt aplicabile autovehiculelor prevãzute la art. 75 alin. 2 lit. a) si b) atunci când se aflã în actiuni de interventie sau în misiuni care impun urgentã.
            Art. 40. - Conducãtorii care pãrãsesc autovehiculele stationate sunt obligati sã le asigure cu frâna de mânã, sã scoatã cheia din contact, sã introducã maneta schimbãtorului într-una din viteze sau în marsarier si sã încuie usile, cu exceptia cazurilor când aceste mãsuri nu sunt posibile datoritã particularitãtilor de constructie a autovehiculului.
            Art. 41. - Oricãrui vehicul care stationeazã pe timp de noapte pe partea carosabilã a unui drum public, acolo unde stationarea este permisã, trebuie sã i se semnaleze prezenta prin aprinderea lanternelor de pozitie, cât si prin lumina rosie din spate, dacã locul de stationare este neiluminat.
            Nu este permisã stationarea pe drumurile publice, în timpul noptii, a tractoarelor, a remorcilor, a vehiculelor cu tractiune animalã, ori a celor trase sau împinse cu mâna.
            Art. 42. - Parcarea vehiculelor este permisã numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele vor trebui asezate unul lângã altul, conducãtorii lor având obligatia sã respecte si celelalte reguli stabilite pentru stationare.

Sectiunea a III-a
Reguli speciale privind circulatia autovehiculelor

A. Obligatiile conducãtorilor de autovehicule

            Art. 43. - Autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice numai dacã sunt înmatriculate potrivit dispozitiilor prezentului regulament.
            Conducãtorii de autovehicule trebuie sã posede permis de conducere, valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul condus.
            Art. 44. - Conducãtorii de autovehicule sunt obligati:
            1. înainte de plecare în cursã:
            a) sã verifice starea tehnicã a autovehiculului, în special sistemele de transmisie, directie, frânare, rulare, lumini si semnalizare. Dacã autovehiculul nu îndeplineste conditiile tehnice, conducãtorul sãu nu va pleca în cursã;
            b) la iesirea din garaj si la schimbul pe traseu sã semneze de primirea autovehiculului, dacã corespunde din punct de vedere tehnic pentru a putea circula;
            2. în timpul conducerii, sã aibã asupra lor:
            a) permisul de conducere;
            b) certificatul de înmatriculare;
            c) cartea de identitate a conducãtorului auto;
            d) dovada efectuãrii inspectiei tehnice periodice;
            e) licenta de executie pentru cei care efectueazã transporturi rutiere publice;
            f) atestatul de exercitare a activitãtii de taximetrie si autorizatia de instructor, pentru cei care practicã aceste profesii;
            g) alte documente prevãzute de lege.
            3. sã nu conducã autovehiculul dupã ce a consumat bãuturi alcoolice, produse sau substante stupefiante ori medicamente cu efecte similare, precum si în cazul în care este bolnav, rãnit sau într-o stare avansatã de oboseala, de naturã a pune în pericol siguranta circulatiei.
            4. sã nu transporte persoane în stare de ebrietate pe motociclete sau în cabinã, ori în caroseria autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri.
            5. sã transporte ofiterii sau subofiterii de politie, la cererea acestora, pentru prinderea persoanelor urmãrite care încearcã sã disparã, pentru conducerea la punctele de prim-ajutor a persoanelor care necesitã asistentã medicalã si pentru deplasarea la locurile unde s-au produs accidente de circulatie sau calamitãti.
            Ofiterul sau subofiterul de politie care foloseste un autovehicul în situatiile de mai sus este obligat sã prezinte legitimatia de serviciu, iar dupã terminarea misiunii, sã consemneze în foaia de parcurs sau în ordinul de serviciu distanta parcursã, timpul cât a durat deplasarea, cu indicarea descifrabilã a numãrului legitimatiei sale de serviciu. Când autovehiculul nu apartine unei întreprinderi, ofiterul sau subofiterul care îl foloseste va prezenta conducãtorului auto legitimatia de serviciu;
            6. sã opreascã imediat autovehiculul:
            a) la semnalul regulamentar al ofiterului sau subofiterului de politie;
            b) la semnalul agentilor cãilor ferate postati la trecerile la nivel;
            c) la semnalul conducãtorilor de coloane, inclusiv cele militare;
            d) la semnalul orbilor care traverseazã strada (semnal dat prin ridicarea bastonului alb).
            7. sã opreascã imediat când sunt angajati într-un accident si sã dea concursul ori de câte ori trec pe lângã locul unui accident, în scopul acordãrii primului ajutor si transportãrii persoanelor accidentate la cea mai apropiatã unitate sanitarã.
            8. sã nu schimbe pozitia autovehiculului angajat în accident, pânã la sosirea organelor politiei si sã asigure pãstrarea urmelor la locul accidentului, dacã acesta a avut ca rezultat moartea, vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii vreunei persoane sau dacã accidentul constituie infractiune ori s-a produs ca urmare a unei infractiuni.
            În cazul când din accident au rezultat rãniri de persoane, le vor acorda primul ajutor, iar dacã nu este posibilã transportarea acestora la cea mai apropiatã unitate sanitarã cu alte mijloace de transport, le vor transporta ei însisi, dupã care se vor întoarce imediat la locul accidentului.
            În cazul în care s-a produs un accident de circulatie de pe urma cãruia au rezultat numai pagube materiale care, prin consecintele lor, nu constituie o faptã prevãzutã de legea penalã, conducãtorii vehiculelor angajati în accident sunt obligati sã scoatã imediat vehiculele în afara pãrtii carosabile iar dacã nu este posibil, sã le conducã lângã bordurã sau acostament, semnalizând prezenta lor potrivit art. 78.
            Conducãtorii auto aflati în situatia prevãzutã la alineatul precedent sunt obligati sã anunte imediat cel mai apropiat organ de politie pentru constatarea si întocmirea documentelor specifice.
            Dacã în accident este angajat un autovehicul al salvãrii, politiei, jandarmeriei ori al pompierilor, precum si al Ministerului Apãrãrii Nationale, Serviciului Român de Informatii, Serviciului de Protectie si Pazã, Serviciului de Informatii Externe, atunci când se aflã în executarea unei misiuni ce nu suportã amânare, conducãtorul acestuia va anunta de îndatã organul de politie cel mai apropiat, urmând ca dupã terminarea misiunii sã se prezinte la sediul politiei, în vederea întocmirii actelor de constatare;
            9. sã sesizeze organul politiei celei mai apropiate, imediat ce iau cunostintã despre producerea vreunui accident, precum si despre aparitia poleiului pe drumul public pe care au circulat, a obstacolelor sau a surpãrilor de naturã a pune în pericol securitatea circulatiei;
            10. sã înmâneze, la cerere, ofiterului sau subofiterului de politie documentele prevãzute la art. 44 pct. 2, precum si cele referitoare la natura si greutatea bunurilor transportate si sã se prezinte la termen si la unitatea de politie care l-a citat, pentru solutionarea oricãrei probleme legate de calitatea sa de conducãtor.
            Certificatele de înmatriculare ale autovehiculelor apartinând Ministerului Apãrãrii Nationale si documentelor referitoare la natura si greutatea bunurilor transportate cu aceste autovehicule sunt exceptate de la controlul ofiterului sau subofiterului de politie.
            Conducãtorul auto este obligat sã permitã controlul stãrii tehnice a vehiculului, precum si al bunurilor transportate, în cazuri justificate, atunci când sunt indicii cu privire la existenta unei fapte ilicite;
            11. sã nu transporte persoane în caroseria autobasculantelor, pe autocisterne, pe platforme, deasupra încãrcãturilor, pe pãrtile laterale ale caroseriei, sau care stau în picioare în caroseria autocamioanelor, pe scãri, precum si în remorci, cu exceptia remorcilor de la tractoare special amenajate pentru transportul persoanelor;
            12. sã nu transporte persoane pe motociclete si motorete care nu au sa si scãri; copiii sub 14 ani se transportã numai pe atasul motocicletei; sã nu transporte pe motociclete sau motorete obiecte voluminoase, iar când conduc motociclete si scutere fãrã atas ori motorete, atât conducãtorii acestora, cât si însotitorii lor, sã poarte pe cap casca de protectie.
            13. sã nu transporte în cabinele autovehiculelor, în autoturisme sau pe motociclete mai multe persoane decât numãrul locurilor stabilite în certificatul de înmatriculare; sã nu transporte copii în vârstã pânã la 12 ani pe scaunul din fatã al autovehiculelor, chiar dacã sunt tinuti în brate de cãtre persoane majore.
            Copiii în vârstã pânã la 7 ani, tinuti în brate, nu se socotesc în numãrul persoanelor care pot fi transportate în cabinele autovehiculelor, în autoturisme sau în atasul motocicletelor;
            14. sã nu încredinteze conducerea autovehiculelor persoanelor care nu au permis de conducere sau care posedã permis de conducere necorespunzãtor categoriei din care face parte autovehiculul respectiv;
            15. sã nu încredinteze spre folosintã altei persoane, permisul sãu de conducere;
            16. sã nu deschidã usile autovehiculului în timpul mersului, sã porneascã de pe loc numai cu usile închise si asigurate si sã nu arunce din vehicul, el sau pasagerii, obiecte, substante sau alte bunuri.
            În timpul opririi sau stationãrii pe drumurile publice, deschiderea usilor autovehiculului este permisã numai dacã acesta nu prezintã pericol pentru circulatie;
            17. în timpul mersului, sã nu angajeze discutii cu ceilalti cãlãtori ori sã aibã preocupãri care i-ar putea distrage, de o manierã periculoasã, atentia, sã nu foloseascã mijloace de telefonie mobilã, cu exceptia celor de tipul "mâini libere", ori instalatii de sonorizare care sã depãseascã nivelul de zgomot admis pentru tipul de vehicul respectiv;
            18. sã nu intre pe drumurile publice modernizate cu autovehicule care au pe roti sau caroserie noroi, var etc. ce se depun pe partea carosabilã, ori cu autovehicule din care se scurg sau cad produse petroliere sau materiale de constructii;
            19. sã curete tãblitele cu numãrul de înmatriculare, astfel încât acesta sã fie vizibil tot timpul cât autovehiculul circulã pe drumurile publice;
            20. sã conducã în asa fel autovehiculul încât sã nu stropeascã pietonii, clãdirile si celelalte vehicule, atunci când pe drumurile publice existã apã sau noroi;
            21. sã nu lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comandã;
            22. sã nu circule, fãrã motiv întemeiat, cu vitezã redusã, stânjenind prin aceasta circulatia normalã a celorlalte autovehicule; în cazul când împrejurãrile impun a se circula cu vitezã redusã, sã circule cât mai aproape de partea dreaptã a drumului public;
            23. sã nu circule cu o vitezã inferioarã celei prescrise de indicatorul "vitezã minimã obligatorie" pe sectoarele de drum unde actioneazã acest indicator;
            24. sã pãstreze fatã de autovehiculul din fata sa o distantã corespunzãtoare pentru a evita lovirea în cazul când acel autovehicul încetineste viteza sau opreste brusc;
            25. sã conducã cu atentie sporitã când întâlnesc autovehicule echipate cu lumini giratoare de culoare galbenã si autovehicule purtând inscriptia "scoalã" sau un semn distinctiv în formã de disc galben în centrul cãruia se aflã semnul exclamãrii;
            26. sã acorde prioritate pietonilor la trecerile prevãzute cu indicatoare sau marcate cu linii transversale pentru trecerea acestora;
            27. sã se prezinte la verificarea medicalã atunci când sunt trimisi de organele politiei ori periodic, conform reglementãrilor emise de autoritatea competentã.
            Art. 45. - Conducãtorii tramvaielor, troleibuzelor si autobuzelor au, pe lângã obligatiile prevãzute la art. 44, si urmãtoarele obligatii:
            a) sã nu deschidã usile pentru urcarea si coborârea pasagerilor decât în statie, cu exceptia cazurilor de necesitate;
            b) sã nu permitã în timpul mersului accesul nici unei persoane în cabina de conducere, când aceasta este separatã de restul autovehiculului;
            c) sã nu porneascã din statie înainte de urcarea si coborârea cãlãtorilor si de luarea mãsurilor de precautie necesare pentru a evita orice situatie periculoasã previzibilã.
            Art. 46. - La statiile de alimentare cu carburanti, conducãtorii autovehiculelor sunt obligati:
            a) sã opreascã functionarea motorului când sunt în asteptare în fata dispozitivului de alimentare;
            b) sã nu plece de lângã autovehicul;
            c) sã nu fumeze pe locul unde este amplasatã statia;
            d) sã nu regleze si nici sã repare motorul la o distantã mai micã de 50 m de statie;
            e) sã opreascã imediat motorul si sã îndepãrteze autovehiculul la o distantã de cel putin 50 m de statie dacã se produc rateuri. Conducãtorii celorlalte autovehicule care se gãsesc în statie sunt obligati sã dea ajutor la îndepãrtarea autovehiculului.
B. Viteza
            Art. 47. - Limitele maxime de vitezã sunt:
            a) în localitãti, 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum, administratorul drumului, împreunã cu organele de politie pot stabili pentru autoturisme, prin indicatoare, limite maxime de vitezã care nu pot depãsi 80 km/h;
            b) în afara localitãtilor;
            - pe autostrãzi, 120 km/h;
            - pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h.
            În functie de categoria din care fac parte autovehiculele, conform art. 96, vitezele maxime admise în afara localitãtilor se limiteazã astfel:
            a) autovehiculele din categoria A, 100 km/h pe autostrãzi si 80 km/h pentru celelalte categorii de drumuri;
            b) autovehiculele din categoria C, 90 km/h pe autostrãzi si 70 km/h pe celelalte categorii de    drumuri;
            c) autovehiculele din categoria D, 90 km/h pe autostrãzi si 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri;
            d) autovehiculele din categoria Tr, 50 km/h.
            Viteza maximã pentru autovehicule care tracteazã remorci este cu 10 km/h mai micã decât viteza maximã admisã pentru categoria din care face parte autovehiculul trãgãtor.
            Viteza maximã admisã în afara localitãtilor pentru autovehiculele conduse de persoane care au mai putin de un an practicã de conducere este cu 10 km/h mai micã decât viteza maximã admisã pentru categoria din care fac parte autovehiculele respective.
            Conducãtorii autovehiculelor sunt obligati sã se conformeze restrictiilor impuse de indicatorul "limitare de vitezã" pe sectoarele de drum unde acestea actioneazã.
            Art. 49. - Conducãtorii trebuie sã adapteze viteza tinând seama de împrejurãri, în special de caracteristicile si starea drumului, de starea si încãrcãtura vehiculului, de conditiile atmosferice si de intensitatea circulatiei, astfel încât sã poatã opri vehiculul în limitele câmpului sãu de vizibilitate cãtre înainte, precum si în fata oricãrui obstacol previzibil.
            Conducãtorul trebuie sã reducã viteza în urmãtoarele situatii:
            a) la trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijatã;
            b) pe poduri;
            c) la curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate;
            d) la trecerile la nivel cu calea feratã, prevãzute cu bariere sau semibariere;
            e) la trecerea pe lângã grupuri si coloane, indiferent dacã acestea se aflã în mers sau stationeazã;
            f) la trecerea pe lângã animale;
            g) în piete aglomerate;
            h) când se circulã din directie opusã tramvaielor, troleibuzelor si autobuzelor oprite în statii, pe drumurile cu o singurã bandã pe sens;
            i) la trecerea prin dreptul statiilor de tramvai;
            j) la depãsirea troleibuzelor si autobuzelor oprite în statii, precum si a tramvaielor aflate în statii prevãzute cu refugiu;
            k) pe timp de ceatã, ploi torentiale si ninsori abundente;
            l) pe drumuri cu denivelãri, semnalizate ca atare, precum si pe cele acoperite cu polei, zãpadã, mâzgã sau piatrã cubicã umedã;
            m) în apropierea locurilor frecventate de copii (scoli si terenuri de joc) unde este instalat indicatorul "copii";
            n) la trecerile pentru pietoni prevãzute cu indicator sau marcate;
            o) în locurile unde sunt instalate indicatoare cu semnificatia "animale";
            p) la schimbarea directiei de mers prin viraje.
            Art. 49. - Autovehiculele destinate stingerii incendiilor si autosalvãrile aflate în actiuni de interventie, precum si cele organelor Ministerului de Interne si ale Ministerului Public, aflate în misiune, pot circula cu viteza impusã de necesitãti, conducãtorii acestor autovehicule având obligatia sã ia toate mãsurile pentru prevenirea accidentelor.
C. Remorcarea
            Art. 50. - Autovehiculele rãmase în panã si remorcile pot fi remorcate prin intermediul unei bare metalice cu o lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al cãrui echipament de frânare nu este defect poate fi remorcat cu o legãturã flexibilã omologatã. Bara sau legãtura flexibilã trebuie fixatã la elementul de remorcare cu care este prevãzut autovehiculul trãgãtor.
            Prin remorcã se întelege orice autovehicul destinat prin constructie a fi atasat unui autovehicul.
            Art. 51. - În cazul remorcãrii autovehiculelor:
            a) la volanul autovehiculului remorcat trebuie sã se gãseascã un conducãtor cu permis de conducere valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul respectiv;
            b) la pornire, depãsire, schimbare de directie prin viraj si la oprire, conducãtorul autovehiculului trãgãtor este obligat sã avertizeze, prin mijloacele de semnalizare corespunzãtoare, pe conducãtorul autovehiculului remorcat.
            Remorcarea a douã sau mai multe autovehicule este interzisã.
            Art. 52. - Autovehiculului care tracteazã i se pot atasa cel mult douã remorci, cu exceptia autoturismului cãruia i se poate atasa numai o remorcã usoarã. Prin remorcã usoarã se întelege orice remorcã a cãrei masã maximã autorizatã nu depãseste 750 kg.

Sectiunea a IV-a
Circulatia vehiculelor cu tractiune animalã, a celor împinse sau trase cu mâna si a animalelor

            Art. 53. - Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu tractiune animalã, precum si a celui tras sau împins cu mâna, nu poate fi încredintatã minorilor care nu au împlinit 14 ani si nici persoanelor surde sau debile mintal. Animalele izolate sau în turmã trebuie sã fie însotite, pe drumurile publice, de un numãr corespunzãtor de conducãtori.
            Art. 54. - Este interzis conducãtorilor vehiculelor cu tractiune animalã, celor trase sau împinse cu mâna, precum si persoanelor care conduc pe drumurile publice animale izolate sau în turmã:
            a) sã circule pe autostrãzi si pe drumurile nationale E (deschise traficului international), iar pe celelalte drumuri nationale, atunci când în afara pãrtii carosabile existã spatiu pentru circulatia acestora sau drumuri laterale;
            b) sã conducã în timp ce se gãsesc sub influenta bãuturilor alcoolice;
            c) sã circule pe timp de noapte ori ziua când este ceatã, fãrã felinar aprins; acesta va fi asezat pe partea stângã a vehiculului, astfel ca lumina sã fie vizibilã în ambele sensuri ale circulatiei, iar conducãtorii de animale îl vor tine în mânã;
            d) sã schimbe directia de mers fãrã a semnaliza cu mâna si a se asigura cã, din fatã sau din spate, nu circulã în imediata lor apropiere nici un vehicul;
            e) sã pãrãseascã vehiculul sau animalele în timpul mersului sau stationãrii.
            Art. 55. - Conducãtorilor de vehicule cu tractiune animalã le este interzis:
            a) sã circule pe drumurile publice cu vehiculul neechipat cu felinar si elemente reflectorizante montate la loc vizibil în partea din spate, iar noaptea ori ziua, când plouã torential, ninge abundent sau este ceatã densã ori în alte conditii meteorologice ce reduc vizibilitatea, fãrã felinar aprins, instalat lateral în partea stângã a vehiculului;
            b) sã doarmã în timpul mersului sau stationãrii, cu animalele înhãmate;
            c) sã circule cu mânji sau alte animale neînhãmate, care însotesc vehiculul, dacã acestea nu sunt legate de partea dreaptã a vehiculului;
            d) sã intre cu vehiculul murdar de noroi pe drumurile modernizate sau pietruite;
            e) sã conducã vehiculele cu roti pneumatice, dacã aceste vehicule nu sunt prevãzute cu frâne.
            Art. 56. - Dacã în afara pãrtii carosabile nu existã spatiu pentru circulatia animalelor izolate sau în turmã, acestea vor fi conduse cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, în asa fel încât sã nu stânjeneascã circulatia vehiculelor.
            Art. 57. - Dacã turmele sau grupurile mai mici de animale nu pot fi conduse decât pe trasee în care se includ si drumuri modernizate, se vor lua mãsuri ca, pe cât posibil, acestea sã fie transportate în vehicule special amenajate.
            Art. 58. - Conducãtorilor vehiculelor cu tractiune animalã, ai tractoarelor si utilajelor agricole, precum si ai turmelor de animale le este interzisã traversarea autostrãzilor si drumurilor nationale E (deschise traficului international) prin alte locuri decât cele special amenajate si semnalizate.

Sectiunea a V-a
Circulatia bicicletelor

            Art. 59. - Circulatia bicicletelor, mopedelor si a motoretelor pe autostrãzi si pe drumurile nationale E (deschise traficului international) este interzisã. Este permisã circulatia cu bicicleta pe celelalte drumuri publice cu trafic intens, numai persoanelor care au împlinit vârsta de 14 ani.
            Este interzisã conducerea pe drumurile publice a bicicletelor cu motor si a mopedelor de cãtre persoane care nu au împlinit vârsta de 16 ani.
            Biciclistii vor circula numai pe pistele special destinate, când pe traseul pe care se deplaseazã întâlnesc indicatorul su semnificatai "pistã pentru biciclete".
            Art. 60. - Se interzice biciclistilor:
            a) sã circule cu bicicleta fãrã a fi echipatã cu frânã eficace, sonerie, o luminã albã îndreptatã înainte, precum si o luminã rosie sau un dispozitiv reflectorizant îndreptat înapoi;
            b) sã învete sã conducã bicicleta pe drumurile publice cu circulatie intensã;
            c) sã circule pe trotuare sau pe mijlocul pãrtii carosabile, pe aleile pentru pietoni din parcuri si grãdini publice;
            d) sã circule câte doi sau mai multi în acelasi rând, în afara competitiilor sportive organizate;
            e) sã circule luând mâinile de pe ghidon sau picioarele de pe pedale;
            f) sã se tinã cu mâna de autovehicule în mers sau sã circule în spatele acestora la o distantã mai micã de 25 m;
            g) sã transporte alte persoane pe biciclete prevãzute cu un singur loc, cu exceptia transportului copiilor pânã la 7 ani, dacã bicicleta este prevãzutã în acest scop cu un suport asezat în fatã;
            h) sã transporte orice fel de obiecte care ar stânjeni conducerea bicicletei sau circulatia celorlalte vehicule;
            i) sã circule în timp ce se gãsesc sub influenta bãuturilor alcoolice;
            j) sã circule pe autostrãzi si pe drumurile nationale "e" (deschise traficului international), precum si pe celelalte drumuri nationale, dacã în directia în care se deplaseazã, existã drumuri sau poteci laterale ce pot fi folosite de biciclisti.

Sectiunea a VI-a
Circulatia pietonilor si cãlãtorilor

            Art.  61. - Pietonii sunt obligati:
            a) sã circule numai pe trotuare, iar în lipsa acestora, pe potecile laterale ale drumurilor publice;
            b) sã nu circule pe autostrãzi si pe partea carosabilã a drumurilor nationale E (deschise traficului international);
            b) sã circule numai pe partea stângã a drumurilor publice, dacã acestea nu au trotuare sau poteci;
            c) sã nu circule pe sectoarele de drumuri publice la începutul cãrora este instalat indicatorul cu semnificatia "Accesul interzis pietonilor";
            d) sã traverseze drumurile publice numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor, iar în orase unde asemenea indicatoare sau marcaje lipsesc, pe la coltul strãzilor, dupã ce s-au asigurat cã nu existã vreun pericol. Traversarea drumurilor publice se face perpendicular pe axa acestora;
            e) sã circule cu cãrucioarele si sãniutele cu copii numai pe trotuare sau poteci.
            Sunt interzise manifestãrile distractive (hore, dansuri) sau plimbãrile si stationãrile pietonilor în grup, pe partea carosabilã a drumurilor publice.
            Art. 62. - Cãlãtorii sunt obligati:
            a) sã nu urce, sã nu coboare si sã nu deschidã usile autovehiculului, în timpul mersului;
            b) sã nu cãlãtoreascã pe scãrile sau pãrtile laterale ale caroseriei tramvaielor, troleibuzelor, autobuzelor sau ale altor mijloace de transport ori stând în picioare în caroseria autocamioanelor sau remorcilor;
            c) sã nu distragã, prin discutii, atentia conducãtorilor autovehiculelor de transport în comun.

Sectiunea a VII-a
Circulatia coloanelor

            Art. 63. - Conducãtorii coloanelor sunt obligati:
            a) sã formeze coloane de cel mult patru persoane în rând, cu exceptia manifestatiilor sau defilãrilor;
            b) sã nu admitã mersul în cadentã la trecerea peste poduri;
            c) sã aibã în flancul stâng, în rândurile din fatã si din spate ale coloanei, ziua stegulete rosii, iar pe timp de noapte sau ceatã, felinare cu luminã rosie.
            Copiii în coloanã vor circula câte doi în rând si vor traversa strada sau drumul sub supraveghere.

Sectiunea a VIII-a
Alte reguli privind securitatea circulatiei

            Art. 64. - Administratorii drumurilor sunt obligati sã ia mãsurile necesare pentru securitatea circulatiei pe timp de ninsoare sau polei ori în alte situatii asemãnãtoare.
            Art. 65. - Pe timp de ceatã sau în alte conditii atmosferice care împiedicã vizibilitatea peste 20 m, autovehiculele de orice fel, în mers si în stationare, vor fi iluminate si în timpul zilei, iar conducãtorii acestora sunt obligati sã dea semnale sonore si sã rãspundã în acelasi fel la semnalele date de conducãtorii autovehiculelor care se apropie. În asemenea conditii semnalele sonore pot fi folosite si în localitãti, locurile sau în timpul în care claxonul este interzis.
            Art. 66. - Tractoarele, precum si masinile agricole, masinile autopropulsate pentru lucrãri si alte autovehicule care nu sunt supuse înmatriculãrii pot circula pe drumurile publice numai pe traseele si în conditiile stabilite prin reglementãri ale Ministerului Transporturilor si Ministerului de Interne.
            În zilele de sâmbãtã, duminicã, precum si în celelalte zile nelucrãtoare, de la orele 7 pânã la orele 22, se interzice circulatia pe autostrãzi, pe drumurile nationale E**) (deschise traficului international) a autovehiculelor de transport marfã a cãror masã maximã autorizatã depãseste 3,5 tone.
            Se excepteazã de la prevederile alin. 2 autovehiculele care transportã mãrfuri perisabile sau animale vii, autovehiculele care se deplaseazã la interventii ce nu suportã amânare, autovehiculele Ministerului Apãrãrii Nationale si Ministerului de Interne, precum si autovehiculele care circulã pe bazã de autorizatii eliberate de Ministerul Transporturilor.



**) Drumurile nationale E (deschise traficului international) sunt cuprinse în anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 152/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 martie 1995.
            Art. 67. - În cazul încãrcãturilor usor inflamabile, explozivilor sau altor încãrcãturi periculoase, sefii de garaje, înlocuitorii acestora si conducãtorii de vehicule sunt obligati sã verifice, înainte de plecarea în cursã, existenta si buna functionare a mijloacelor de stingere a incendiilor, prevãzute pentru transportul acestor încãrcãturi.
            Conducãtorii vehiculelor cu care se transportã încãrcãturi periculoase au obligatia sã respecte indicatiile stabilite la punctele de primire a acestor încãrcãturi, în legãturã cu încãrcarea, transportul si descãrcarea.
            Art. 68. - Este interzis ca în autovehiculele care transportã încãrcãturi periculoase sã se afle pasageri sau încãrcãturi netrevãzute în foaia de parcurs.
            Încãrcãtura periculoasã trebuie sã fie însotitã pe tot parcursul de cel putin o persoanã care sã-i cunoascã bine caracteristicile.
            Dacã, din cauza deteriorãrii ambalajului în timpul transportului sau din alte cauze, substantele usor inflamabile sau alte substante periculoase se împrãstie pe drum, conducãtorul vehiculului este obligat sã opreascã imediat ce observã aceasta si, împreunã cu persoana care îl însoteste, sã avertizeze pe cei din jur de pericol si sã ia mãsurile necesare pentru izolare, anuntând de cele întâmplate cel mai apropiat organ al politiei.
            Art. 69. - Conducãtorilor de vehicule cu care se transportã încãrcãturi periculoase le este interzis:
            a) sã provoace socuri vehiculului condus;
            b) sã fumeze în timpul transportului sau sã aprindã focuri la opriri sau stationãri, la o distantã mai micã de 50 m de vehicul;
            c) sã lase vehiculul si încãrcãtura fãrã supraveghere;
            d) sã lase vehiculul încãrcat în garaj;
            e) sã pãstreze în vehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special confectionate în acest scop;
            f) sã remorcheze autovehicule rãmase în panã;
            g) sã stationeze pe partea carosabilã a drumurilor publice, pe timp de noapte.
            Art. 70. - În caroseria autocamioanelor care transportã mãrfuri se pot transporta, împreunã cu încãrcãtura, numai încãrcãtorii sau însotitorii mãrfurilor, prevãzuti în foaia de parcurs, cu obligatia ca acestia sã nu cãlãtoreascã deasupra încãrcãturii sau în picioare.
            Art. 71. - Conducãtorul autoturismului si pasagerul care ocupã locul din fatã sunt obligati sã poarte centura de sigurantã în timpul circulatiei pe drumurile publice atât în localitãti, cât si în afara acestora.
            Sunt exceptati de la obligatia de a purta centura de sigurantã:
            a) conducãtorul de autoturism, pe timpul cât executã manevra de mers înapoi;
            b) instructorul auto, în timpul orelor de pregãtire a cursantilor;
            c) femeia care poartã o sarcinã vizibilã, dacã nu poate ocupa unul din locurile din spate;
            d) politistul, conducãtorul autoturismului armatei destinat controlului circulatiei si cel al autovehiculului pompierilor, atunci când sunt în misiune, precum si cei care conduc autovehicule ale salvãrii;
            e) conducãtorul si însotitorul acestuia, care executã cu autoturismul servicii publice "din poartã în poartã".

CAPITOLUL III
Obligatiile detinãtorilor de autovehicule

            Art. 72. - Detinãtorii de autovehicule sunt obligati sã le înmatriculeze înainte de a le pune în circulatie si sã cearã radierea lor în evidenta organelor politiei, potrivit prevederilor prezentului regulament.
            Detinãtorii de autovehicule sunt obligati sã monteze pe autovehiculele care circulã pe drumurile publice plãcute purtând numãrul de înmatriculare, confectionate si plasate potrivit prezentului regulament.
            Detinãtorii autovehiculelor accidentate sunt obligati sã cearã organului de politie cel mai apropiat, autorizatia de a efectua reparatiile necesare, pe care o vor prezenta responsabilului de atelier sau persoanei care urmeazã sã efectueze reparatia.
            Detinãtorul de autovehicul este obligat sã comunice, la cererea organelor de politie, identitatea persoanei cãreia i-a încredintat autovehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice.
            Art. 73. - Unitãtile detinãtoare de vehicule sunt obligate:
            a) sã verifice starea tehnicã a autovehiculelor, sã facã mentiune în foaia de parcurs cã acestea se gãsesc în bunã stare de functionare si sã nu permitã iesirea în circulatie a celor care nu îndeplinesc conditiile tehnice;
            b) sã elibereze foaia de parcurs sau ordinul de serviciu pentru fiecare autovehicul care pleacã în cursã;
            c) sã nu permitã conducerea autovehiculelor de cãtre persoane care nu posedã permis de conducere sau care posedã permis de conducere necorespunzãtor categoriei din care face parte autovehiculul respectiv;
            d) sã nu permitã conducãtorilor de autovehicule sã plece în cursã sub influenta bãuturilor alcoolice sau în stare de obosealã accentuatã;
            e) la întoarcere sã tinã seama de observatiile fãcute de agentii de circulatie sau de conducãtorii de autovehicule în foaia de parcurs si sã ridice de la acestia cheia de contact, certificatul de înmatriculare si foaia de parcurs în care se va mentiona ora sosirii din cursã;
            f) sã anunte imediat organele politiei, despre orice accident sãvârsit de conducãtorii autovehiculelor sau, când în foaia de parcurs se constatã modificãri, stersãturi ori adãugiri si când conducãtorii de autovehicule se întorc din cursã sub influenta bãuturilor alcoolice;
            g) sã ia mãsuri ca, la intrãrile si iesirile din garaje si depouri, sã se instaleze indicatoarele de prevenire.

CAPITOLUL IV
Conditiile tehnice pentru admiterea în circulatie a autovehiculelor si a remorcilor

            Art. 74. - Autovehiculele si remorcile care circulã pe drumurile publice trebuie sã fie în bunã stare de functionare si sã îndeplineascã conditiile tehnice stabilite de autoritãtile competente.
            Art. 75. - Este interzisã montarea la autovehicule, remorci sau semiremorci a altor lumini, a luminilor de altã culoare decât cele omologate ori de altã intensitate decât cea prevãzutã prin constructie.
            Se excepteazã de la dispozitiile alineatului precedent:
            a) autovehiculele politiei, care vor fi echipate cu dispozitive speciale cu lumini de culoare albastrã si rosie, precum si cele apartinând salvãrii, Ministerului Apãrãrii Nationale destinate controlului circulatiei autovehiculelor din parcul propriu, ale jandarmeriei, unitãtilor speciale ale Serviciului Român de Informatii si cele ale Serviciului pentru Protectie si Pazã, care vor fi inscriptionate ca atare si echipate cu dispozitive speciale cu lumini de culoare albastrã, conform prevederilor legale;
            b) autovehiculele destinate stingerii incendiilor, care vor fi echipate cu dispozitive speciale cu lumini de culoare rosie;
            c) autovehiculele cu gabarite sau mase depãsite ori care însotesc asemenea autovehicule, cele care transportã substante periculoase, cele destinate întretinerii, reparãrii sau executãrii unor lucrãri de drumuri, curãteniei strãzilor, deszãpezirii sau tractãrii autovehiculelor rãmase în panã, precum si alte autovehicule apartinând unitãtilor autorizate de Inspectoratul General al Politiei, care vor fi echipate cu dispozitive speciale cu lumini de culoare galbenã.
            Sunt interzise dotarea si utilizarea dispozitivelor antiradar.
            Art. 76. - Autovehiculele care transportã încãrcãturi periculoase trebuie sã mai îndeplineascã conditiile tehnice si de agreere, stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier international al mãrfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994.
            Conducãtorii de autovehicule prevãzute la alineatul precedent trebuie sã fie autorizati pentru acest fel de transport, conform pevederilor legale.
            Art. 77. - Încãrcãturile care depãsesc vehiculul spre în fatã, spre în spate ori în pãrti trebuie sã fie semnalizate vizibil în toate cazurile în care marginile lor riscã sã nu fie observate de ceilalti participanti la trafic. Noaptea, precum si în orice altã împrejurare în care vizibilitatea este redusã, aceastã semnalizare trebuie sã fie fãcutã în fatã cu o lanternã de luminã albã si un dispozitiv reflectorizant de culoare albã, iar în spate, cu o lanternã cu luminã rosie si cu un dispozitiv reflectorizant de culoare rosie.
            Dacã pe traseul pe care circulã autovehiculele, remorcile si semiremorcile ce depãsesc gabaritele, greutatea pe osie sau masa, stabilite de dispozitiile legale în vigoare, sunt montate indicatoare rutiere ce interzic accesul, conducãtorii autovehiculelor vor respecta semnificatia acestora, cu exceptia cazului când în autorizatia specialã, eliberatã de organul competent se permite deplasarea pe un astfel de drum.
            Art. 78. - Dacã, în urma unei defectiuni survenite pe parcurs, autovehiculele nu mai îndeplinesc conditiile prevãzute în prezentul capitol, conducãtorii lor sunt obligati sã ia toate mãsurile pentru înlãturarea deficientelor, iar dacã acestea nu se pot realiza pe loc, vor merge la garaj sau la punctul cel mai apropiat de reparare, cu o vitezã care sã asigure evitarea oricãrui accident.
            Dacã defectiunile survenite nu permit deplasarea autovehiculelor la garaj sau la cel mai apropiat punct de reparare conducãtorii lor sunt obligati sã le scoatã din partea carosabilã, iar dacã aceasta nu este posibil, sã le deplaseze cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului public, semnalizând prezenta lor prin aprinderea lanternelor de pozitie (si prin lumina rosie din spate, dacã locul respectiv nu este luminat).
            Orice conducãtor de vehicul este obligat sã ajute pe conducãtorii autovehiculelor rãmase în panã, la scoaterea acestora din partea carosabilã a drumului public.
            În cazul când defectiunea priveste sistemul de iluminat, conducãtorii autovehiculelor rãmase în panã sunt obligati sã asigure functionarea cel putin a farului din partea stângã a autovehiculului.
            Dacã sistemul de iluminat nu functioneazã, autovehiculele nu vor circula în timpul noptii sau pe ceatã, pozitia lor fiind semnalizatã prin instalarea în fatã si în spate a câte unui triunghi reflectorizant.
            Art. 79. - Se interzice circulatia pe drumurile publice a vehiculului, dacã:
            a) depãseste, împreunã cu încãrcãtura, lãtimea, lungimea sau înãltimea stabilitã pentru categoria din care face parte si nu are autorizatie sã circule pe acel sector de drum, eliberatã de autoritatea competentã;
            b) depãseste masele maxime autorizate care nu sunt admise de autoritatea competentã sã circule pe drumurile publice;
            c) nu respectã regulile referitoare la transportul produselor periculoase;
            d) dispozitivele de iluminare si semnalizare luminoasã, mijloacele de identificare fluorescent-reflectorizante prevãzute în normele tehnice în vigoare, sunt defecte sau lipsesc, farurile nu sunt reglate sau sunt montate alte dispozitive decât cele omologate de autoritatea competentã;
            e) echipamentul de frânare este defect;
            f) mecanismul de directie prezintã uzuri peste limitele admise;
            g) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevãzute în cartea de identitate a autovehiculului, prezintã tãieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisã;
            h) zgomotul în mers sau stationare depãseste limita legal admisã pentru tipul respectiv de vehicul;
            i) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;
            j) sunt montate alte dispozitive de avertizare sonorã decât cele omologate de autoritatea competentã;
            k) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintã uzuri pronuntate ori nu sunt compatibile, fiind de naturã sã provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;
            l) are montate dispozitive sau acctesorii neomologate de autoritatea competentã;
            m) are aplicate inscriptii, desene, semne distinctive sau reclame, de naturã sã împiedice ori sã diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare si de semnalizare luminoase ori citirea numãrului de înmatriculare;
            n) are montate accesorii, parbrize ori geamuri laterale, care restrâng sau estompeazã vizibilitatea conducãtorului în timpul mersului;
            o) prezintã scurgeri de carburant sau de lubrifiant;
            p) plãcile de înmatriculare sunt deteriorate ori nu sunt conforme cu standardul.
            În situatiile prevãzute la alin. 1 lit. c)-p), o datã cu aplicarea sanctiunii contraventionale, organele de politie vor retrage certificatul de înmatriculare pânã la remedierea deficientelor constatate.
            În cazurile prevãzute la alineatul precedent în situatiile de la alin. 1 lit. c) si p), precum si atunci când, la controlul în trafic, conducãtorul auto este depistat conducând vehiculul având dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare fãrã valabilitate sau cu valabilitate expiratã, organele de politie vor aplica si mãsura retinerii plãcutelor cu numerele de înmatriculare, pânã când au încetat motivele pentru care certificatul de înmatriculare a fost retras.

continuare în pagina a II-a


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.