Pagina a 2-a

 

(4) Data încheierii operatiunii TIR este data înregistrării rezultatelor descărcării în evidentele destinatarului agreat. În cazul la care se referă alin. (1) lit. b), data încheierii operatiunii este data înscrierii mentiunilor pe carnetul TIR.

(5) La cererea titularului de carnet TIR, destinatarul agreat emite o recipisă, a cărei formă este corespunzătoare unei copii a avizului prevăzut la alin. (1) lit. d). Recipisa nu poate fi utilizată ca dovadă a încheierii operatiunii TIR, în sensul prevederilor art. 356 alin. (2).

Art. 356. - (1) În situatia în care carnetul TIR, împreună cu vehiculul rutier, ansamblul de vehicule sau containerul si mărfurile au fost livrate intacte destinatarului agreat la sediul său ori în locul specificat în autorizatie se consideră că titularul carnetului TIR si-a îndeplinit obligatiile prevăzute la art. 1 lit. o) din Conventia vamală relativă la transportul international al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Conventia T.I.R.), întocmită la Geneva la 14 noiembrie 1975, ratificată prin Decretul nr. 420/1979, publicat în Buletinul Oficial nr. 98 din 10 decembrie 1979.

(2) Încheierea operatiunii TIR, în sensul prevederilor art. 1 lit. d) din Conventia TIR se efectuează în momentul când au fost îndeplinite cerintele prevăzute la art. 355 alin. (1) si (2).

Art. 357. – (1) Biroul de destinatie returnează partea respectivă din foaia nr. 2 a carnetului TIR biroului vamal de plecare fără întârziere si întrun termen de maxim o lună de la data încheierii operatiunii TIR.

(2) În absenta înapoierii părtii respective din foaia nr. 2 a carnetului TIR biroul vamal de plecare, după două luni de la data acceptării carnetului TIR informează asociatia garantă respectivă despre aceasta, fără a aduce atingere notificării care trebuie prezentată conform prevederilor art. 11 alin. (1) din Conventia TIR.

(3) Biroul vamal de plecare informează, de asemenea, titularul carnetului TIR si solicită atât acestuia cât si asociatiei garante respective să furnizeze dovada că operatiunea TIR a fost încheiată.

(4) Dovada prevăzută în alin. (2) poate fi făcută, la cererea autoritătii vamale, prin prezentarea unui document care să identifice mărfurile respective si să stabilească că ele au fost prezentae biroului vamal de destinatie.

(5) Operatiunea TIR este de asemenea considerată încheiată dacă titularul carnetului TIR/asociatia garantă respectivă prezintă, la cererea autoritătii vamale, un document vamal de plasare sub o destinatie vamală într-o tară tertă sau copia ori fotocopia acestui document, care să identifice mărfurile respective. Copia sau fotocopia acestui document trebuie să fie certificată conform fie de organismul care a vizat documentul original, fie de serviciile oficiale din tara tertă respectivă, fie de serviciile oficiale din România.

 

TITLU III

REGIMURI VAMALE ECONOMICE

 

CAPITOLUL I

Dispozitii de bază comune regimurilor

 

Sectiunea 1

Definitii

 

Art. 358. - În sensul prezentului titlu, prin termenii de mai jos se întelege :

a) regim –regim vamal economic;

b) autorizatie – decizia autoritătii vamale de autorizare a utilizării unui regim;

c) titular –titularul unei autorizatii;

d) birou de control – biroul vamal indicat în autorizatie, abilitat să efectueze controlul regimului;

e) birou de plasare - unul sau mai multe birouri vamale indicate în autorizatie, abilitate să accepte declaratiile de plasare sub regim;

f) birou de încheiere - unul sau mai multe birouri indicate în autorizatie, abilitate să accepte declaratiile care atribuie mărfurilor o destinatie vamală admisă, în urma plasării lor sub un regim, sau în cazul perfectionării pasive a declaratiei de punere în liberă circulatie;

g) contabilitate – orice date comerciale, fiscale sau alte date contabile ale titularului sau tinute în numele acestuia;

h) evidente – datele care contin ansamblul informatiilor si elementelor tehnice necesare pe orice suport, pentru ca autoritatea vamală să poată asigura supravegherea si controlul regimului si, în special, fluxul si schimbările de statut ale mărfurilor respective; în cazul regimului de antrepozitare vamală, aceste evidente se numesc evidente operative;

i) produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru a căror obtinere a fost autorizat regimul;

j) produse compensatoare secundare – produsele compensatoare, altele decât produsele compensatoare principale prevăzute în autorizatie, care rezultă în mod necesar din operatiunile de perfectionare;

k) termen de încheiere – termenul în cadrul căruia mărfurile sau produsele trebuie să primească o destinatie vamală admisă, inclusiv dacă este cazul pentru cererea de rambursare a drepturilor de import după perfectionarea activă - sistemul cu rambursare, sau pentru a beneficia de exonerarea totală sau partială a drepturilor de import la punerea lor în liberă circulatie după perfectionarea pasivă.

 

Sectiunea a 2-a

Cererea de autorizare

 

Art. 359. - (1) Cererea de autorizare se întocmeste în scris conform modelului din anexa nr. 12.

(2) Autoritatea vamală poate aproba ca reînnoirea sau modificarea unei autorizatii să se efectueze pe baza unei simple cereri scrise.

(3) Cererea de autorizare poate fi făcută si printr-o declaratie vamală în scris sau prin procedee informatice, în procedură normală, în următoarele cazuri:

a) pentru perfectionare activă, în cazurile prevăzute la art. 399 când conditiile economice sunt considerate a fi îndeplinite, cu exceptia cererilor privind mărfurile echivalente;

b) pentru transformare sub control vamal, când conditiile economice sunt considerate a fi îndeplinite;

c) pentru admitere temporară, inclusiv utilizarea carnetului ATA sau a carnetului CPD.

(4) Dispozitiile alin. (3) se aplică si pentru regimul de perfectionare pasivă, în următoarele cazuri:

a) pentru plasarea sub regim de perfectionare pasivă când operatiunile constau în reparatii inclusiv sistemul de schimburi standard fără import anticipat;

b) pentru punerea în liberă circulatie în urma perfectionării pasive cu utilizarea sistemului de schimburi standard cu import anticipat;

c) pentru punerea în liberă circulatie în urma perfectionării pasive cu utilizarea sistemului de schimburi standard fără import anticipat, când autorizatia nu prevede utilizarea acestui sistem si când autoritatea vamală permite modificarea sa;

d) pentru punerea în liberă circulatie în urma perfectionării pasive dacă operatiunea de perfectionare se referă la mărfuri cu caracter necomercial.

(5) Cererea de autorizare poate fi făcută si printr-o declaratie vamală verbală de admitere temporară conform art. 159, sub rezerva prezentării documentului prevăzut de art. 361 alin. (2).

Cererea de autorizare poate fi făcută printr-o declaratie vamală de admitere temporară prin orice altă actiune, conform art. 162 alin. (1).

(6) Autoritatea vamală poate solicita ca cererile de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import conform art. 439 să fie întocmite potrivit alin. (1).

Art. 360. – (1) Cererea de autorizare în procedură normală prevăzută la art. 359 la alin. (1) si (2) se depune pentru:

a) antrepozitarea vamală, la directia regională vamală în a cărei rază de competentă se află locul care urmează a fi aprobat ca antrepozit vamal sau, în cazul în care aceste locuri sunt situate în raza de competentă teritorială a mai multor directii regionale vamale, la directia regională vamală în a cărei rază de competentă solicitantul îsi tine contabilitatea principală;

b) perfectionarea activă si transformarea sub control vamal, la directia regională vamală în a cărei rază de competentă se află locul în care urmează a se efectua operatiunea de perfectionare activă sau de transformare;

c) admiterea temporară, la directia regională vamală în a cărei rază de competentă se află locul în care mărfurile urmează să fie utilizate, fără a înlătura aplicarea prevederilor art. 441 alin. (2);

d) perfectionarea pasivă, la directia regională vamală în a cărei rază de competentă se află mărfurile destinate exportului temporar.

(2) În cazul prevăzut la art. 359 alin. (3) cererea de autorizare se depune la biroul vamal în conditiile prevăzute la alin. (1) ale prezentului articol.

Art. 361. – (1) În situatia în care autoritatea vamală consideră că informatiile ce figurează în cerere sunt insuficiente, poate cere, solicitantului să comunice date suplimentare.

(2) În cazul unei cereri de autorizare făcută printr-o declaratie vamală, autoritatea vamală poate solicita, fără a se înlătura aplicarea prevederilor art. 147, ca această cerere să fie însotită de un document, întocmit de declarant, continând cel putin următoarele informatii:

a) numele si adresa solicitantului, declarantului si al operatorului;

b) tipul operatiunii de perfectionare, de transformare sau de utilizare a mărfurilor;

c) descrierea tehnică a mărfurilor si a produselor compensatoare sau transformate si a mijloacelor de identificare a acestora;

d) rata de randament estimată sau metoda de determinare a ratei de randament;

e) termenul estimat de încheiere;

f) biroul de încheiere avut în vedere;

g) locul de perfectionare, transformare sau utilizare;

h) eventuale formalităti de transfer;

i) valoarea si cantitatea mărfurilor în cazul unei declaratii vamale verbale.

(3) Documentul prevăzut la alin. (2) nu este necesar atunci când informatiile sunt înscrise în formularul utilizat pentru declaratia scrisă sau dacă autoritatea vamala estimează că acestea nu sunt necesare.

(4) Dacă documentul prevăzut la alin. (2) este prezentat la declararea verbală pentru plasarea mărfurilor în admitere temporară, acesta se întocmeste în două exemplare dintre care unul se păstrează de autoritatea vamală, iar celălalt se restituie declarantului.

 

Sectiunea a 3-a

Decizia de autorizare

 

Art. 362. - Autoritatea vamală competentă pentru decizie acordă autorizatia după cum urmează:

a) conform modelului prevăzut în anexa nr. 12 pentru o cerere depusă potrivit art. 359 alin. (1);

b) prin acceptarea declaratiei vamale pentru o cerere depusă potrivit art. 359 alin. (3) si (4);

c) prin orice document corespunzător unei cereri de reînnoire sau modificare.

Art. 363. - Solicitantul este informat asupra deciziei de acordare a autorizatiei sau a motivelor de respingere a cererii, în termen maxim de 30 de zile sau, în cazul regimului de antrepozitare vamală, în termen de maxim 60 de zile, de la depunerea cererii sau de la primirea de către autoritatea vamală a informatiilor lipsă sau a celor suplimentare solicitate.

Art. 364. - (1) Fără a înlătura aplicarea dispozitiilor art. 365, autorizatia intră în vigoare de la data eliberării sale sau de la orice altă dată ulterioară indicată în această autorizatie.

(2) Autorizatia are termen de valabilitate nelimitat în cazul în care se referă la regimul de antrepozitare vamală.

(3) In cazul perfectionării active, transformării sub control vamal sau a perfectionării pasive, termenul de valabilitate nu poate depăsi 3 ani de la data la care autorizatia a intrat în vigoare, cu exceptia cazurilor temeinic justificate.

Art. 365. - (1) Cu exceptia regimului de antrepozitare vamală, autoritatea vamală poate elibera o autorizatie retroactivă.

Fără a înlătura aplicarea dispozitiilor alin. (2) si (3), autorizatia retroactivă intră în vigoare cel mai devreme de la data depunerii cererii.

(2) Dacă cererea priveste o reînnoire a unei autorizatii pentru operatiuni si mărfuri de acelasi fel, efectul retroactiv poate fi de la data expirării acestei autorizatii.

(3) În cazuri exceptionale, efectul retroactiv poate fi extins, dar nu mai mult de un an de la data depunerii cererii, cu conditia existentei unui interes economic care trebuie să demonstreze că:

a) cererea nu este legată de o încercare de fraudă sau de o neglijentă evidentă;

b) durata de valabilitate acordată conform art. 364 nu a fost depăsită;

c) evidentele solicitantului atestă că toate conditiile regimurilor pot fi considerate a fi îndeplinite si că, atunci când este cazul, mărfurile pot fi identificate pentru perioada în cauză, si că aceste evidente permit controlul regimului;

d) toate formalitătile necesare pentru regularizarea situatiei mărfurilor pot fi însotite, când este cazul, de invalidarea declaratiei.

 

Sectiunea a 4-a

Alte dispozitii aplicabile în functionarea regimului

 

Paragraful 1

Dispozitii generale

Art. 366. - (1) Măsurile de politică comercială se aplică mărfurilor străine, plasate sub regim, numai atunci când aceste măsuri se referă la introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal al României.

(2) În situatia în care produsele compensatoare, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 28, obtinute în urma regimului de perfectionare activă, sunt puse în liberă circulatie, măsurile de politică comercială sunt cele care sunt aplicabile la punerea în liberă circulatie a mărfurilor de import.

(3) Dacă produsele transformate, obtinute sub regimul de transformare sub control vamal, sunt puse în liberă circulatie, măsurile comerciale sunt aplicabile în măsura în care si mărfurile de import sunt supuse acestor măsuri.

(4) Dacă reglementările prevăd măsuri de politică comercială pentru punerea în liberă circulatie, aceste măsuri nu se aplică produselor compensatoare puse în liberă circulatie în urma perfectionării pasive care:

a) si-au păstrat originea română în sensul art. 51 si 52 din Codul vamal;

b) au făcut obiectul unei reparatii, inclusiv în cadrul sistemului de schimburi standard;

c) au fost supuse operatiunilor de perfectionare complementare conform art. 143 din Codul vamal.

Art. 367. - Fără a se înlătura prevederile art. 181 alin. (4) din Codul vamal, biroul de control poate autoriza prezentarea declaratiei vamale la un alt birou vamal, decât cel care figurează în autorizatie.

Biroul de control stabileste modalitătile în care trebuie să fie informat.

Paragraful 2

Transferuri

Art. 368. - Autorizatia prevede dacă si în ce conditii mărfurile sau produsele compensatoare plasate sub un regim suspensiv pot circula între diferite locuri sau către alt titular, fără încheierea regimului; în aceste situatii, cu exceptia regimului de admitere temporară, este obligatorie tinerea de evidente.

Transferul nu este posibil în cazul în care locul de plecare sau de destinatie a mărfurilor este un antrepozit de tip B.

Art. 369. - (1) Transferul între locuri diferite înscrise în aceeasi autorizatie poate fi efectuat fără formalităti vamale.

(2) Transferul între biroul de plasare si instalatiile sau locurile de utilizare ale titularului sau operatorului poate să fie efectuat sub acoperirea declaratiei de plasare sub regim.

(3) Transferul către biroul de încheiere în vederea reexportului poate fi efectuat sub acoperirea regimului. În acest caz, regimul nu se încheie înainte ca mărfurile sau produsele declarate pentru reexport să părăsească efectiv teritoriul vamal al României.

Art. 370. - (1) Transferul de la un titular la altul nu poate avea loc decât dacă al doilea plasează sub regim mărfurile sau produsele transferate pe baza autorizatiei de vămuire la domiciliu.

(2) Notificarea biroului vamal si înscrierea mărfurilor sau produselor în evidentele prevăzute la art. 208 trebuie să fie efectuate din momentul sosirii acestor mărfuri sau a produselor în instalatiile celui de al doilea titular.

(3) Autoritatea vamală poate să nu ceară depunerea unei declaratii suplimentare.

(4) În cazul admiterii temporare, transferul de la un titular la altul poate, în egală măsură, să aibă loc dacă cel de al doilea titular plasează mărfurile sub regim prin intermediul unei declaratii vamale întocmite în scris în procedură normală.

(5) Formalitătile de îndeplinit sunt descrise în anexa nr. 29. Când al doilea titular receptionează mărfurile sau produsele, este obligat să le plaseze sub regim.

Art. 371. – Transferul mărfurilor ce prezintă un risc ridicat de fraudă este supus garantării, potrivit normelor stabilite pentru regimul de tranzit.

Paragraful 3

Evidente

Art. 372. - Autoritatea vamală poate cere ca titularul, operatorul sau antrepozitarul desemnat să tină evidenta mărfurilor, cu exceptia regimului de admitere temporară sau când consideră că nu este necesar.

Autoritatea vamală poate aproba ca o contabilitate existentă continând elementele necesare să tină loc de evidente.

Biroul de control poate cere inventarierea totală sau partială a mărfurilor plasate sub regim.

Art. 373. - (1) Evidentele prevăzute la art. 372 si, în cazul în care sunt cerute, cele prevăzute la art. 442 alin. (2) privind regimul de admitere temporară trebuie să contină următoarele informatii:

a) mentiunile care figurează în Normele tehnice de completare, utilizare si tipărire a declaratiei vamale în detaliu, privind rubricile declaratiei de plasare sub regim;

b) elementele din declaratiile în baza cărora mărfurile au primit o destinatie vamală care încheie regimul;

c) datele si referintele continute în alte documente vamale si orice alte documente referitoare la plasare si încheiere;

d) natura operatiunilor de perfectionare sau de transformare, tipurile de manipulări sau utilizarea temporară;

e) rata de randament sau, în anumite cazuri, modul de calcul a acesteia;

f) mentiunile care permit urmărirea mărfurilor, inclusiv localizarea lor si eventualele transferuri ale acestora;

g) descrierile comerciale sau tehnice necesare pentru identificarea mărfurilor;

h) informatiile care permit urmărirea miscărilor mărfurilor în cadrul operatiunilor de perfectionare activă care se referă la mărfuri echivalente.

(2) Autoritatea vamală poate renunta la obligatia furnizării anumitor informatii, când controlul si supravegherea regimului nu sunt afectate în cazul mărfurilor care urmează a fi stocate, perfectionate, transformate sau utilizate.

Paragraful 4

Rata de randament si modul de calcul al acesteia

Art. 374. – (1) În situatia în care se consideră a fi necesar pentru încheierea regimurilor de perfectionare activă, perfectionare pasivă sau transformare sub control vamal, rata de randament sau modul de calcul pentru determinarea ratei, inclusiv ratele medii, se stabilesc în autorizatie sau în momentul plasării mărfurilor sub regim. Această rată se determină, pe cât posibil, pe baza informatiilor privind productia sau a datelor tehnice, sau când acestea nu sunt disponibile, pe baza datelor ce privesc operatiuni de aceeasi natură.

(2) În cazuri justificate, autoritatea vamală poate fixa rata de randament după plasarea mărfurilor sub regim, dar nu mai târziu de momentul în care acestea primesc o nouă destinatie vamală.

Art. 375. – (1) Proportia mărfurilor de import sau de export temporar încorporate în produsele compensatoare se calculează pentru:

a) determinarea drepturilor de import datorate;

b) determinarea cuantumului de dedus când ia nastere o datorie vamală;

c) aplicarea măsurilor de politică comercială.

Calculul se efectuează prin metoda cheii cantitative sau prin metoda cheii valorice ori prin orice altă metodă cu rezultate similare.

Pentru efectuarea calculelor, produsele transformate sau produsele intermediare sunt asimilate cu produsele compensatoare.

(2) Metoda cheii cantitative se aplică când se obtine un singur fel de produs compensator rezultat în cadrul operatiunii de perfectionare; în acest caz cantitatea estimată de mărfuri de import sau de export temporar prezente în cantitatea de produse compensatoare, pentru care se naste o datorie vamală, este proportională cu un procent determinat din cantitatea totală de produse compensatoare.

(3) Metoda cheii cantitative se aplică si când se obtin mai multe tipuri de produse compensatoare rezultate în cadrul operatiunii de perfectionare si toate mărfurile de import sau de export temporar se regăsesc în fiecare produs compensator; în acest caz cantitatea estimată de mărfuri de import sau de export temporar prezente în cantitatea unui produs compensator dat, pentru care se naste o datorie vamală, este proportională cu:

a) raportul dintre cantitatea acestui tip de produs compensator, indiferent dacă se naste o datorie vamală sau nu, si cantitatea totală de produse compensatoare;

b) raportul dintre cantitatea de produse compensatoare pentru care se naste o datorie vamală si cantitatea totală de produse de acelasi tip.

(4) Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite conditiile de aplicare a metodelor descrise la alin. (2) si (3), pierderile rezultate nu se iau în calcul.

Fără a înlătura aplicarea dispozitiilor art. 519, prin pierderi se întelege partea din mărfurile de import sau de export temporar care este distrusă sau dispărută în timpul operatiunii de perfectionare, în special prin evaporare, uscare, esapare sub formă de gaz ori trecere în apa de spălare.

În cadrul regimului de perfectionare pasivă, produsele compensatoare secundare de tipul deseuri, reziduuri, resturi sau rebuturi sunt tratate ca pierderi.

(5) Metoda cheii valorice se aplică când metoda cheii cantitative nu este aplicabilă.

Cantitatea estimată de mărfuri de import sau de export temporar prezentă în cantitatea unui produs compensator, pentru care se naste o datorie vamală este proportională cu:

a) valoarea acestui tip de produs compensator indiferent dacă se naste o datorie vamală sau nu, exprimată ca procent din valoarea totală a tuturor produselor compensatoare;

b) valoarea produselor compensatoare pentru care se naste o datorie vamală exprimată ca procent din valoarea totală a produselor compensatoare de acelasi tip.

Valoarea fiecăruia dintre produsele compensatoare diferite ce se folosesc pentru aplicarea cheii valorice este costul de productie cel mai recent din România sau cel mai recent pret de vânzare din România, a produselor identice sau similare, cu conditia ca acesta să nu fi fost influentat de o legătură între vânzător si cumpărător.

(6) În situatia în care valoarea nu poate fi determinată conform alin. (5), aceasta se stabileste prin orice altă metodă cu rezultate similare.

Paragraful 5

Dobânzi compensatorii

Art. 376. – (1) În cazul nasterii unei datorii vamale pentru produsele compensatoare sau mărfurile de import aflate în perfectionare activă sau în admitere temporară, dobânda compensatorie se aplică la cuantumul drepturilor de import pe perioada considerată. Cuantumul drepturilor de import se determină pe baza elementelor de taxare în vigoare la data acceptării declaratiei de plasare sub regim. Perioada considerată începe la data plasării sub regim si se încheie la data expirării termenului de încheiere a regimului.

(2) Rata dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României, publicată lunar în Monitorul Oficial al României, se aplică în mod corespunzător.

Rata aplicabilă este cea aflată în vigoare cu 2 luni înaintea nasterii datoriei vamale.

(3) Dobânda se aplică pe fiecare lună calendaristică, cu începere din prima zi a lunii următoare lunii în care mărfurile de import pentru care se naste datoria vamală au fost prima dată plasate sub regim până în ultima zi a lunii în care a luat nastere datoria vamală.

În cazul perfectionării active - sistemul cu rambursare, când punerea în liberă circulatie este cerută conform art. 147 alin. (5) din Codul vamal, perioada considerată începe din prima zi a lunii următoare lunii în care drepturile de import au fost rambursate sau remise.

(4) Dispozitiile alin. (1) - (3) nu se aplică:

a) când perioada considerată este inferioară unei luni;

b) când cuantumul dobânzilor compensatorii aplicabile nu depăseste echivalentul în lei a 20 euro pentru fiecare datorie vamală care ia nastere;

c) când datoria vamală se naste ca urmare a acordării unui tratament tarifar preferential prevăzut într-un acord încheiat între România si o altă tară privind importurile din acea tară;

d) în cazul punerii în liberă circulatie a deseurilor si reziduurilor rezultate din distrugere;

e) în cazul punerii în liberă circulatie a produselor compensatoare secundare prevăzute în anexa nr. 28, în măsura în care ele sunt proportionale cu cantitatea de produse compensatoare principale exportate;

f) când ia nastere o datorie vamală ca rezultat al unei cereri de punere în liberă circulatie conform art. 147 alin. (5) din Codul vamal, cu conditia ca drepturile de import să nu fi fost efectiv rambursate sau remise;

g) când titularul solicită punerea în liberă circulatie si furnizează probe că anumite împrejurări deosebite, care nu provin dintr-o neglijentă sau fraudă din partea sa, fac imposibil sau neeconomic reexportul avut în vedere în conditiile în care le anticipase si le dovedise justificat la depunerea cererii de autorizare;

h) în cazul nasterii unei datorii vamale si în măsura în care este constituită o garantie printr-un depozit bănesc în legătură cu această datorie;

i) în cazul nasterii unei datorii vamale conform art. 223 alin. (1) lit.

b) din Codul vamal sau pentru punerea în liberă circulatie a mărfurilor anterior plasate sub regim de admitere temporară conform art. 417- 422, 424, 426, 429, art. 434 lit. b) si art. 437 din prezentul regulament.

(5) În cazul operatiunilor de perfectionare activă pentru care numărul mărfurilor de import si sau al produselor compensatoare fac din punct de vedere economic imposibilă aplicarea alin. (2) si (3), autoritatea vamală poate permite, la cererea celui interesat, utilizarea unei metode simplificate de calcul având rezultate similare pentru calculul dobânzilorcompensatorii.

Paragraful 6

Încheierea regimului

Art. 377. – (1) În cazul mărfurilor de import sau de export temporar plasate, în baza aceleasi autorizatii, dar pentru care s-au depus două sau mai multe declaratii:

a) sub un regim suspensiv, acordarea unei noi destinatii vamale mărfurilor sau produselor, este considerată ca încheiere a regimului pentru mărfurile de import în cauză, plasate sub regim sub acoperirea primei declaratii depuse;

b) sub regimul de perfectionare activă -sistemul cu rambursare sau sub regimul de perfectionare pasivă, produsele compensatoare sunt considerate ca fiind obtinute din mărfurile de import sau de export temporar în cauză, plasate sub regim sub acoperirea primei declaratii.

(2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu poate conduce la acordarea unor avantaje nejustificate în ceea ce priveste drepturile de import.

(3) Titularul poate cere ca încheierea să fie realizată în corelare cu mărfurile de import sau de export temporar specifice.

(4) În situatia în care mărfurile plasate sub un regim se găsesc în acelasi loc împreună cu alte mărfuri si în cazul distrugerii totale sau a pierderii iremediabile, autoritatea vamală poate accepta dovezi aduse de titularul autorizatiei, care să indice cantitatea reală a mărfurilor plasate sub regim care au fost distruse sau pierdute. Când titularul nu este în măsură să prezinte astfel de dovezi, cantitatea mărfurilor distruse sau pierdute se determină prin raportare la proportia mărfurilor de acelasi tip plasate sub regim în momentul când a avut loc distrugerea sau pierderea.

Art. 378. – (1) Cel mai târziu la expirarea termenului de încheiere, indiferent dacă se recurge sau nu la simplificarea prevăzută de art. 138 alin. (2) din Codul vamal:

a) în cazul perfectionării active - sistemul cu suspendare sau a transformării sub control vamal, decontul de încheiere este prezentat biroului de control în termen de 30 de zile;

b) în cazul perfectionării active - sistemul cu rambursare, cererea de rambursare sau remitere a drepturilor de import trebuie depusă la biroul de control în termen de 180 de zile.

În cazuri temeinic justificate, autoritatea vamală poate prelungi aceste termene, chiar si după expirarea acestora. Pentru cererea de rambursare sau remitere noul termen nu poate fi mai mare de 6 luni. După expirarea termenului prevăzut la lit. b), dreptul de rambursare se prescrie.

(2) Decontul sau cererea trebuie să contină următoarele indicatii, cu exceptia situatiilor în care biroul de control decide altfel:

a) datele de referintă privind autorizatia;

b) cantitatea pe fiecare tip de mărfuri de import pentru care încheierea, rambursarea sau remiterea sunt solicitate;

c) codul din N.C;

d) nivelul drepturilor de import aferente mărfurilor si, dacă este cazul, valoarea în vamă a acestora;

e) date de referintă ale declaratiilor de plasare sub regim a mărfurilor de import;

f) felul, cantitatea produselor compensatoare sau transformate sau a mărfurilor aflate în aceeasi stare si destinatia vamală acordată care le-a fost stabilită cu referire la declaratii, la alte documente vamale sau orice alte documente referitoare la încheiere si la termenele de încheiere corespunzătoare;

g) valoarea produselor compensatoare sau transformate, în cazul în care încheierea se face pe baza metodei cheii valorice;

h) rata de randament;

i) cuantumul drepturilor de import de achitat, de rambursat sau de remis si, dacă este cazul, cuantumul dobânzilor compensatorii de achitat.

Când acest cuantum se referă la aplicarea art. 406, acest fapt trebuie mentionat;

j) în cazul transformării sub control vamal, codul din N.C. pentru produsele transformate si elementele necesare pentru determinarea valorii în vamă.

(3) Biroul de control poate stabili forma decontului de încheiere.

(4) In cazul în care se constată că cererea de rambursare este îndreptătită, biroul de control este obligat să îi dea curs în termen de maximum 30 de zile de la data acceptării cererii.

Art. 379. - Biroul de control, pe baza verificării efectuate, vizează decontul de încheiere dacă este corespunzător sau informează titularul autorizatiei dacă decontul nu este acceptat. Decontul si documentele justificative se păstrează de biroul vamal timp de 5 ani de la data acceptării decontului de încheiere.

Art. 380. - (1) Biroul de control verifică cererea de rambursare si o aprobă dacă sunt întrunite conditiile de rambursare sau o respinge si informează titularul autorizatiei cu privire la rezultatul verificărilor.

(2) Cererea de rambursare si documentele anexate la aceasta sunt păstrate timp de 5 ani de la data primirii cererii de restituire.

Art. 381. - (1) Pentru furnizarea de informatii necesare altor birouri vamale implicate în punerea în aplicare a regimurilor, pot fi emise fisele de informatii conform anexei nr. 30 la solicitarea persoanei în cauză sau la initiativa autoritătii vamale, cu exceptia cazului în care autoritatea vamală aprobă alte modalităti de comunicare.

(2) La antrepozitarea vamală se foloseste fisa INF8, pentru a comunica elementele necesare pentru calculul datoriei vamale aplicabile mărfurilor înainte să fi avut loc manipulările uzuale.

(3) În cazul perfectionării active se folosesc următoarele fise:

a) fisa INF1, pentru a comunica informatiile cu privire la cuantumul drepturilor de import, dobânzile compensatorii, garantiile si măsurile de politică comercială;

b) fisa INF7, pentru comunicarea de informatii care să permită rambursarea sau remiterea de drepturi în cazul regimului de perfectionare activă cu rambursare.

(4) La admiterea temporară se foloseste fisa INF6 pentru a comunica elementele necesare pentru calculul datoriei vamale sau a cuantumului de drepturi deja perceput pentru mărfurile aflate sub acest regim care sunt transferate potrivit prezentului regulament.

Art. 382. – Dacă regimul vamal nu se încheie în conditiile art. 111 din Codul vamal, biroul vamal de control întocmeste un proces verbal de control pentru reglarea datoriei vamale, iar operatiunea se scoate din evidente cu respectarea dispozitiilor art. 516.

 Drepturile de import datorate se determină pe baza elementelor de taxare în vigoare la data acceptării declaratiei vamale pentru acordarea regimului initial.

 

CAPITOLUL II

Antrepozitarea vamală

 

Sectiunea 1

Dispozitii generale

 

Art. 383. - În sensul acestui capitol, referitor la produsele agricole, prin «mărfuri prefinantate» se înteleg mărfurile românesti destinate a fi exportate în aceeasi stare în care au fost introduse în antrepozit si care beneficiază de plata în avans a unui cuantum egal cu suma restituirii la export înainte de acest export, în cazul în care această plată este prevăzută în reglementări speciale.

Art. 384. - (1) Antrepozitele vamale publice sunt următoarele:

a) antrepozit de tip A, în care responsabilitatea este a detinătorului antrepozitului;

b) antrepozit de tip B, în care responsabilitatea este a antrepozitarului;

c) antrepozit de tip F, în care gestionarea antrepozitului este asigurată de autoritatea vamală.

(2) Antrepozitele vamale private aflate sub responsabilitatea detinătorului antrepozitului, care se identifică cu antrepozitarul, fără a fi neapărat proprietarul mărfurilor, sunt următoarele:

a) antrepozit de tip D, când punerea în liberă circulatie se efectuează în procedura de vămuire la domiciliu si poate fi acordată pe baza felului, valorii în vamă si a cantitătii mărfurilor în momentul plasării acestora sub regim;

b) antrepozit de tip E, în care se aplică regimul, chiar dacă mărfurile nu trebuie să fie depozitate într-un loc aprobat ca antrepozit vamal;

c) antrepozit de tip C, în alte situatii decât cele prevăzute la lit. a) si b).

(3) Autorizatia de antrepozit de tip E poate să prevadă recurgerea la procedurile aplicabile pentru tipul D.

 

Sectiunea a 2-a

Conditii suplimentare aplicabile la acordarea autorizatiei

 

Art. 385. - (1) La acordarea autorizatiei, autoritatea vamală desemnează amplasamentul sau orice alt perimetru, aprobat ca antrepozit vamal de tip A, B, C sau D. Aceasta poate aproba o magazie de depozitare temporară ca antrepozit vamal de unul din aceste tipuri sau să fie gestionată ca un antrepozit de tip F.

(2) Un amplasament nu poate fi aprobat, în acelasi timp, pentru mai mult de un antrepozit vamal.

(3) În situatia în care mărfurile prezintă un pericol sau sunt susceptibile de a deteriora alte mărfuri sau care necesită, din alte motive, instalatii speciale, autorizatia poate să prevadă ca acestea să fie depozitate în amplasamente special echipate pentru primirea lor.

(4) Antrepozitele de tip A, C, D sau E pot fi aprobate si ca antrepozite de aprovizionare cu produse alimentare.

Art. 386. - (1) Autorizatia de antrepozit vamal poate fi acordată dacă manipulările uzuale avute în vedere sau operatiunile de perfectionare activă sau de transformare sub control vamal a mărfurilor nu predomină în raport cu depozitarea de mărfuri.

(2) Autorizatia de antrepozit vamal nu poate fi acordată dacă amplasamentul antrepozitului vamal sau locul de depozitare este utilizat în scopul vânzării în detaliu. Cu toate acestea autorizatia de antrepozit vamal poate fi acordată dacă mărfurile sunt vândute în detaliu, cu exonerare de drepturi de import:

a) călătorilor în trafic international;

b) în cadrul acordurilor diplomatice sau consulare;

c) membrilor organizatiilor internationale sau fortelor NATO.

(3) Pentru aplicarea art. 108 alin. (2) din Codul vamal, când autoritatea vamală examinează dacă costurile administrative generate de regimul de antrepozitare vamală sunt sau nu disproportionate în raport cu necesitătile economice în cauză, aceasta tine cont de tipul de antrepozit si de procedurile care se pot aplica.

 

Sectiunea a 3-a

Evidente operative

 

Art . 387. – (1) Pentru antrepozitele de tip A, C, D si E, detinătorul antrepozitului este persoana desemnată să tină evidentele operative.

(2) Pentru antrepozitul de tip F, evidentele biroului vamal tin locul evidentelor operative prevăzute la alin. (1).

(3) Pentru antrepozitele vamale de tip B, biroul de control păstrează declaratiile de plasare sub regim, în locul evidentelor operative.

Art. 388. - (1) Evidentele operative trebuie, în orice moment, să reflecte situatia stocului de mărfuri plasate sub regimul de antrepozitare vamală. Detinătorul antrepozitului vamal este obligat să depună la biroul de control, în termenele fixate de autoritatea vamală, situatia acestui stoc.

(2) În cazul aplicării art. 132 alin. (2) din Codul vamal, valoarea în vamă a mărfurilor, anterioară manipulărilor uzuale, trebuie să se reflecte în evidentele operative.

(3) Evidentele operative cuprind si informatiile referitoare la scoaterea temporară si depozitarea în comun, prevăzute la art. 393 alin. (2).

Art. 389. – (1) În situatia în care mărfurile sunt plasate sub regim într-un antrepozit de tip E, înscrierea în evidentele operative se efectuează în momentul sosirii acestora în locul de depozitare al titularului.

(2) În situatia în care antrepozitul vamal serveste si ca depozit temporar, înscrierea în evidentele operative se efectuează în momentul acceptării declaratiei de plasare sub regim.

(3) Înscrierea în evidentele operative referitoare la încheierea regimului se efectuează cel mai târziu în momentul scoaterii mărfurilor din antrepozitul vamal sau din locurile de depozitare al titularului.

 

Sectiunea a 4-a

Alte dispozitii aplicabile în functionarea regimului

 

Art. 390. - Mărfurile străine pot face obiectul manipulărilor uzuale, prevăzute în anexa nr. 31.

Art. 391. - Mărfurile pot fi temporar scoase din antrepozitul vamal, pentru o perioadă ce nu poate depăsi 90 de zile. În cazuri temeinic justificate, termenul poate fi prelungit.

Art. 392. - (1) Cererea pentru efectuarea manipulărilor uzuale sau pentru scoaterea temporară de mărfuri dintr-un antrepozit vamal se face în scris, pentru fiecare caz în parte, la biroul de control. Cererea trebuie să contină toate elementele necesare aplicării regimului.

(2) Autorizatia privind cererea prevăzută la alin. (1) poate fi acordată si în cadrul autorizatiei de antrepozit vamal. În acest caz, biroul de manipulări uzuale se efectuează sau când scoaterea temporară urmează a avea loc.

Art. 393. - (1) În situatia în care mărfurile românesti sunt depozitate împreună cu mărfuri plasate sub regim într-un antrepozit vamal sau în locurile de depozitare, pot fi stabilite modalităti specifice de identificare a acestor mărfuri în scopul de a le distinge de mărfurile plasate sub regimul de antrepozitare vamală.

(2) Autoritatea vamală poate permite depozitarea în comun chiar si atunci când este imposibilă, în orice moment, identificarea statutului mărfurilor. Această facilitate nu se aplică mărfurilor cu prefinantare. Mărfurile depozitate în comun trebuie să se încadreze la acelasi cod tarifar din N. C., să prezinte aceeasi calitate comercială si să aibă aceleasi caracteristici tehnice.

(3) În vederea declarării pentru o destinatie vamală, mărfurile care fac obiectul depozitării în comun, precum si, dacă este cazul, mărfurile care sunt identificabile si care îndeplinesc conditiile alin. (2), pot fi considerate fie mărfuri românesti, fie mărfuri străine.

(4) Aplicarea alin. (3) nu trebuie să aibă ca efect, acordarea unui anumit statut vamal unei cantităti de mărfuri mai mare decât cantitatea de mărfuri care are de fapt acest statut si care se află în antrepozitul vamal sau în locul de depozitare în momentul scoaterii mărfurilor declarate pentru o destinatie vamală.

Art. 394. - (1) În situatia în care operatiunile de perfectionare activă sau de transformare sub control vamal sunt efectuate într-un antrepozit vamal sau în locul de depozitare, dispozitiile art. 393 se aplică în mod corespunzător mărfurilor aflate sub aceste regimuri.

Cu toate acestea, în cazul operatiunilor de perfectionare activă, fără recurgerea la mărfuri echivalente sau a operatiunilor de transformare sub control vamal, dispozitiile prevăzute la art. 393 referitoare la depozitarea în comun nu se aplică pentru mărfurile românesti.

(2) Înscrierile în evidente trebuie să permită autoritătii vamale verificarea în orice moment a situatiei exacte a tuturor mărfurilor sau produselor aflate sub aceste regimuri.

Art. 395. – Mărfurile, inclusiv proviziile, descărcate de pe nave naufragiate sau avariate în apele nationale ori teritoriale ale României, sunt considerate în regim de antrepozitare.

 

CAPITOLUL III

Perfectionarea activă

 

Sectiunea 1

Dispozitii generale

 

Art. 396. - În sensul acestui capitol, prin termenii de mai jos se întelege :

a) export anticipat – sistemul în cadrul căruia produsele compensatoare obtinute din mărfuri echivalente sunt exportate înainte ca mărfurile de import să fie plasate sub regim folosind sistemul cu suspendare;

b) operatiune de procesare- orice perfectionare a mărfurilor de import, în mod direct sau indirect din dispozitia titularului, realizată conform indicatiilor si pentru partenerul stabilit în afara teritoriului vamal al României, efectuată, în general, numai cu plata aferentă a cheltuielilor de perfectionare;

c) operatori - persoane stabilite în România, care efectuează total sau partial operatiunile de perfectionare activă.

 

Sectiunea a 2-a

Conditii suplimentare aplicabile la acordarea autorizatiei

 

Art. 397. - Autorizatia se acordă numai dacă solicitantul are intentia de a reexporta sau exporta produsele compensatoare principale.

Art. 398. - Autorizatia poate fi acordată si pentru mărfurile prevăzute la art. 134 alin. (4) lit. d) din Codul vamal, cu exceptia:

a) combustibililor si surselor de energie, altele decât acelea necesare testării produselor compensatoare sau pentru detectarea defectelor mărfurilor de import care necesită reparatii;

b) lubrifiantilor, altii decât cei necesari la operatiunile de testare, ajustare sau re-calibrare a produselor compensatoare;

c) echipamentelor si uneltelor.

Art. 399. – (1) Conditiile economice sunt considerate a fi îndeplinite în oricare din următoarele situatii:

a) operatiunile se referă la mărfuri cu caracter necomercial;

b) se execută un contract de procesare;

c) se transformă produse compensatoare obtinute în urma unei perfectionări efectuată în cadrul unei autorizatii acordată anterior ce a făcut deja obiectul verificării conditiilor economice;

d) se efectuează manipulările uzuale prevăzute la art. 390;

e) au loc reparatii ;

f) se transformă grâul dur, încadrat la codul tarifar 1001.10.00 din N. C. pentru producerea pastelor făinoase încadrate la codul tarifar 1902 11.00 si la subpozitia tarifară 1902.19 din N.C.

(2) Conditiile economice sunt considerate a fi îndeplinite, independent de dispozitiile alin. (1), atunci când valoarea globală a mărfurilor de import pentru un solicitant si pe an calendari tic, precum si pentru fiecare cod tarifar de opt cifre din N.C., nu depăseste echivalentului în lei a 150.000 euro.

Art. 400. - Autorizatia stabileste mijloacele si metodele de identificare a mărfurilor de import în produsele compensatoare si fixează conditiile necesare pentru buna derulare a operatiunilor privind mărfurile echivalente,

Aceste metode de identificare si conditiile pot include si verificarea evidentelor.

 

Sectiunea a 3-a

Dispozitii aplicabile în functionarea regimului

 

Art. 401. – (1) Autorizatia precizează dacă si în ce conditii mărfurile echivalente prevăzute la art. 134 alin. (6) din Codul vamal si clasificate la acelasi cod tarifar din N.C., prezentând aceeasi calitate comercială si având aceleasi caracteristici tehnice ca ale mărfurilor de import, pot fi utilizate pentru efectuarea operatiunilor de perfectionare.

(2) În cazuri exceptionale, se poate admite ca, la mărfurile echivalente care se găsesc într-un stadiu de fabricatie mai avansat decât mărfurile de import, partea esentială a operatiunilor de perfectionare a acestor mărfuri echivalente să fie efectuată în întreprinderea titularului sau realizată în numele său.

Art. 402. – (1) Autorizatia stabileste termenul de încheiere. Când circumstantele o justifică, acest termen poate fi prelungit chiar si când termenul fixat initial a expirat.

(2) În situatia în care termenul de încheiere expiră la o dată precisă pentru toate mărfurile plasate sub regim în cursul unei anumite perioade, autorizatia poate prevedea ca termenul de încheiere să fie prelungit automat pentru toate mărfurile aflate încă sub regim la acea dată. Cu toate acestea, autoritatea vamală poate solicita ca aceste mărfuri să primească o nouă destinatie vamală aprobată în cursul unei perioade stabilite de aceasta.

(3) Indiferent dacă se recurge la o simplificare sau dacă se aplică prevederile alin. (2), termenul de încheiere pentru produsele compensatoare sau mărfurile în aceeasi stare nu poate depăsi:

a) 120 de zile - pentru lapte si produse lactate;

b) 60 zile în cazul sacrificării, fără îngrăsare, a animalelor cuprinse în capitolul I din N.C;

c) 90 de zile în cazul îngrăsării, incluzând sacrificarea când este cazul, a animalelor clasificate la pozitiile tarifare 0104 si 0105 din N.C;

d) 180 de zile în cazul îngrăsării, incluzând sacrificarea când este cazul, a altor animale, cuprinse în capitolul 1 din N.C;

e) 180 de zile în cazul procesării cărnii;

f) 180 de zile în cazul prelucrării altor produse agricole care îndeplinesc conditiile pentru rambursarea la export în avans.

În cazul operatiunilor de perfectionare derulate în mod succesiv, în cazuri temeinic justificate autoritatea vamală poate prelungi termenul de încheiere, la cererea titularului, fără însă ca perioada totală să depăsească un an.

Art. 403. – Pentru încheierea regimului sau pentru cererea de rambursare a drepturilor de import sunt asimilate unui reexport sau exportului:

a) livrarea produselor compensatoare către persoane care beneficiază de scutire de drepturi de import pe baza Conventiei cu privire la relatiile diplomatice, încheiată la Viena la 18 aprilie 1961, ratificată prin Decretul nr. 566/1968, publicat în Buletinul Oficial nr. 89 din 8 iulie 1968, sau a Conventiei de la Viena cu privire la relatiile consulare, încheiată la 24 aprilie 1963, ratificată prin Decretul nr. 481/1971 publicat în Buletinul Oficial nr. 10 din 28 ianuarie 1972 sau a altor conventii la care România este parte;

b) livrarea produselor compensatoare către fortele armate apartinând altor tări, stationate pe teritoriul vamal al României, atunci când, potrivit legii, sunt stabilite scutiri de drepturi de import;

c) livrarea aeronavelor civile; cu toate acestea biroul vamal de control permite ca regimul să fie încheiat la prima distribuire a mărfurilor de import pentru fabricarea, repararea, modificarea sau transformarea aeronavelor civile sau a părtilor acestora, atâta timp cât evidentele titularului îi permit să se asigure de aplicarea si functionarea corectă a regimului;

d) livrarea aeronavelor spatiale si a echipamentelor aferente; cu toate acestea biroul vamal de control permite ca regimul să fie încheiat la prima distribuire a mărfurilor de import în scopul fabricării, reparării, modificării sau transformării satelitilor, a lansatoarelor lor si a echipamentelor de la sol si a părtilor lor care fac parte integrantă din aceste sisteme, atâta timp cât evidentele titularului îi permit să se asigure de aplicarea si functionarea corectă a regimului;

e) utilizarea, potrivit reglementărilor speciale, a produselor compensatoare secundare a căror distrugere sub control vamal este prohibită din motive de mediu; în acest caz titularul trebuie să demonstreze că încheierea regimului, conform reglementărilor vamale, nu este posibilă sau că nu este realizabilă din punct de vedere economic.

Art. 404. – (1) În cazul exportului anticipat, autorizatia stabileste termenul în cadrul căruia mărfurile străine se declară pentru regim, tinând cont de timpul necesar pentru aprovizionarea si transportul către România.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) nu poate depăsi:

a) 90 de zile pentru produsele agricole care intră sub incidenta mecanismelor stabilite, potrivit legii, în cadrul organizării pietei;

b) 180 de zile pentru celelalte mărfuri.

Acest termen poate fi prelungit, la cererea temeinic justificată a titularului, fără ca termenul total să depăsească un an.

În cazuri întemeiate, prelungirea poate fi acordată chiar si după expirarea termenului acordat initial.

 

Sectiunea a 4-a

Dispozitii aplicabile în functionarea sistemului cu suspendare

 

Art. 405. – (1) Utilizarea mărfurilor echivalente în cadrul operatiunilor de perfectionare activă, conform art. 135 din Codul vamal, nu se supune formalitătilor vamale de plasare sub regim.

(2) Mărfurile echivalente si produsele compensatoare devin mărfuri străine, iar mărfurile de import devin mărfuri românesti din momentul acceptării declaratiei de încheiere a regimului.

Cu toate acestea, când mărfurile de import sunt comercializate înainte de încheierea regimului, modificarea statutului lor intervine în momentul acestei comercializări. În mod exceptional, când este prevăzut ca mărfurile echivalente să nu fie prezentate, autoritatea vamală poate permite, la cererea titularului, ca mărfurile echivalente să fie prezentate ulterior, într-un termen rezonabil stabilit de aceasta.

(3) În cazul exportului anticipat:

a) produsele compensatoare devin mărfuri străine în momentul acceptării declaratiei de export si cu conditia ca mărfurile ce vor fi importate să fie plasate sub regim;

b) mărfurile de import devin mărfuri românesti în momentul plasării lor sub regim.

Art. 406. - (1) În autorizatie se stabileste dacă produsele compensatoare sau mărfurile aflate în aceeasi stare pot fi puse în liberă circulatie fără declaratie vamală, aplicându-se în mod corespunzător măsurile de restrictie sau prohibitie.

În acest caz, ele sunt considerate a fi puse în liberă circulatie, numai dacă nu au primit o destinatie vamală la expirarea termenului de încheiere.

(2) În aplicarea art. 241 alin. (1) prima teză din Codul vamal, declaratia de punere în liberă circulatie este considerată ca fiind prezentată si acceptată si liberul de vamă acordat, în momentul prezentării decontului de încheiere.

(3) Produsele sau mărfurile devin mărfuri românesti în momentul comercializării lor.

Art. 407. - În cazul punerii în liberă circulatie a produselor compensatoare, rubricile 15, 16, 34, 41 si 42 din declaratia vamală în detaliu fac referire la mărfurile de import. Informatiile corespondente pot, în egală măsură, să fie furnizate printr-o fisă INF 1 sau prin orice alt document care să însotească declaratia.

Art. 408. - Pentru mărfurile de import care, în momentul acceptării declaratiei de plasare sub regim, ar putea beneficia de un regim tarifar favorabil pentru o destinatie finală, drepturile de import de încasat, în aplicarea art. 141 alin. (1) din Cod vamal, sunt calculate în raport cu taxa corespunzătoare acestei destinatii. Recurgerea la un astfel de calcul este permisă când autorizatia pentru o destinatie finală ar putea fi acordată si dacă conditiile prevăzute pentru acordarea regimului tarifar favorabil ar fi îndeplinite.

Art. 409. – (1) Lista produselor compensatoare supuse drepturilor de import corespunzătoare lor, conform art. 142 lit. a) din Codul vamal, figurează în anexa nr. 28.

(2) În situatia în care produsele compensatoare, altele decât cele enumerate în lista prevăzută la alin. (1), sunt distruse, acestea sunt considerate ca fiind reexportate.

Art. 410. - (1) În situatia în care produsele compensatoare sau mărfurile aflate în aceeasi stare sunt plasate în regimuri suspensive sau introduse într-o zonă liberă supusă controlului de tip I în sensul art. 480 sau într-un antrepozit liber sau plasate într-o zonă liberă supusă controlului de tip II în sensul art. 480, pentru încheierea regimului de perfectionare activă, documentele privind această destinatie vamală sau evidentele utilizate sau orice alt document de înlocuire a lor cuprinde mentiunea „marfă PA/S”. (2) În situatia în care mărfurile de import plasate sub un regim fac obiectul unor măsuri specifice de politică comercială care sunt aplicabile la plasarea lor, fie aflate în aceeasi stare, fie sub formă de produse compensatoare, plasate în regimuri suspensive sau sunt introduse într-o zonă liberă supusă controlului de tip I conform art. 480 sau într-un antrepozit liber, sau sunt plasate într-o zonă liberă supusă controlului de tip II în sensul art. 480, mentiunea prevăzută la alin. (1) trebuie completată cu sintagma politică comercială.

 

Sectiunea a 5-a

Dispozitii aplicabile în functionarea sistemului cu rambursare

 

Art. 411. - În situatia în care mărfurile aflate în sistemul cu rambursare, primesc o destinatie vamală, prevăzută la art. 410 alin. (1), documentele privind această destinatie sau evidentele utilizate ori orice alt document de înlocuire a acestora poartă mentiunea marfă PA/R .

 

CAPITOLUL IV

Transformarea sub control vamal

 

Art. 412. – (1) Regimul de transformare sub control vamal se aplică pentru mărfurile a căror transformare are drept rezultat produse care se supun unor drepturi de import mai mici decât cele aplicabile pentru mărfurile de import.

Regimul se aplică si mărfurilor care trebuie să sufere transformări în vederea îndeplinirii conditiilor tehnice pentru a fi puse în liberă circulatie.

(2) Prevederile art. 402 alin. (1) si (2) se aplică în mod corespunzător.

(3) Pentru determinarea valorii în vamă a produselor transformate declarate pentru punerea în liberă circulatie, declarantul poate alege una din regulile prevăzute la art. 2, 3 sau 5 din acordul prevăzut la art. 56 sau valoarea în vamă a mărfurilor de import la care se adaugă cheltuielile de transformare. Aceste cheltuieli de transformare sunt constituite din ansamblul cheltuielilor pentru obtinerea produselor transformate luând în considerare cheltuielile generale si valoarea mărfurilor românesti dacă asemenea mărfuri au fost folosite la transformare.

Art. 413. – (1) Pentru tipurile de mărfuri si operatiunile care figurează în anexa nr. 32, conditiile economice sunt considerate a fi îndeplinite.

(2) Pentru alte tipuri de mărfuri si alte operatiuni, verificarea conditiilor economice trebuie efectuată.

(3) În cazul mărfurilor supuse măsurilor de politică agricolă a drepturilor anti-dumping provizorii sau definitive ori a drepturilor compensatorii provizorii sau definitive, verificarea conditiilor economice trebuie efectuată de Autoritatea Natională a Vămilor.

 

CAPITOLUL V

Admiterea temporară

Sectiunea 1

Dispozitii generale

 

Art. 414. – (1) Animalele născute din animale vii, plasate sub acest regim, sunt considerate a fi mărfuri străine si plasate, de asemenea, sub acest regim, cu exceptia celor care au o valoare comercială neglijabilă.

(2) Autoritatea vamală se asigură că termenul maxim în care mărfurile rămân plasate sub regim pentru aceeasi utilizare si sub responsabilitatea aceluiasi titular, nu poate depăsi 24 de luni, chiar dacă regimul se încheie prin plasarea mărfurilor sub un alt regim suspensiv, urmat de o nouă plasare sub regimul de admitere temporară.

La cererea titularului, autoritatea vamală poate prelungi acest termen cu perioada în care aceste mărfuri nu au fost utilizate, potrivit conditiilor stabilite prin prezentul regulament pentru fiecare fel de marfă.

(3) In sensul art. 160 alin. (3) din Codul vamal, prin împrejurări exceptionale se întelege orice situatie care necesită utilizarea mărfurilor pe o perioadă suplimentară în vederea îndeplinirii scopului pentru care s-a recurs la utilizarea regimului de admitere temporară.

(4) Mărfurile plasate sub acest regim trebuie să rămână în aceeasi stare. Sunt permise operatiunile de reparare si întretinere, inclusiv revizia, reglajele sau măsurile de conservare a mărfurilor sau de asigurare a conformitătii cu cerintele tehnice indispensabile pentru a permite utilizarea lor sub acest regim.

Art. 415. - (1) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă numai în temeiul art. 416 - 439.

(2) Regimul de admitere temporară cu exonerare partială de drepturi de import nu se acordă pentru produsele consumabile.

 

Sectiunea a 2-a

Conditii pentru exonerarea totală a drepturilor de import

 

Paragraful 1

Mijloace de transport

Art. 416. – (1) În sensul prezentei subsectiuni, prin termenii de mai jos se întelege:

a) folosintă comercială- utilizarea cu plată a unui mijloc de transport pentru transportul persoanelor sau al mărfurilor ori în cadrul activitătii unui agent economic cu sau fără plată; în cazul în care mijlocul de transport este un vehicul rutier, această definitie include si remorcile care pot fi atasate acesteia;

b) folosintă privată- utilizarea unui mijloc de transport, altfel decât în folosintă comercială;

c) trafic intern- transportul persoanelor îmbarcate sau al mărfurilor încărcate în România pentru a fi debarcate sau descărcate în interiorul acestui teritoriu;

d) container - un mecanism-cadru, cisternă, caroserie sau alt mecanism analog precum un compartiment, total sau partial închis care este destinat să fie încărcat cu mărfuri; are un caracter permanent si este suficient de rezistent pentru a fi folosit în mod repetat; este special conceput pentru a facilita transportul mărfurilor fără a afecta încărcătura, pe unul sau mai multe mijloace de transport; este construit astfel încât permite manipularea si transbordarea de pe un mijloc de transport pe altul; este construit astfel încât să fie usor de încărcat si descărcat si să aibă un volum interior de cel putin 1 m3.

Platformele descoperite sunt asimilate containerelor.

Termenul container cuprinde accesoriile si echipamentele acestuia, cu conditia să fie transportate împreună. Termenul container nu cuprinde vehicule, accesorii sau piese detasate de pe vehicule, ambalajele si nici paletele. Cu toate acestea, termenul container se aplică si containerelor utilizate în trafic aerian la un volum interior de cel putin 1 m3;

e) transport sub sigiliu vamal - utilizarea unui container pentru transportul mărfurilor când identificarea lor este asigurată prin sigilarea containerului;

f) caroserie demontabilă - un compartiment de încărcare care nu este în dotarea nici unui mijloc de locomotie si care este construit în principal pentru a fi transportat pe vehicule rutiere, sasiul acestui vehicul si cadrul inferior al caroseriei care este special adaptată în acest scop.

Această definitie acoperă totodată caroseriile mobile care sunt compartimentele de încărcare special construite pentru transporturi combinate;

g) container ce are un compartiment partial închis – mecanism care este în general constituit dintr-un planseu si o superstructură delimitând un fel de încărcătură echivalent celui unui container închis.

Suprastructura este în general făcută din elemente metalice ce constituie carcasa containerului. Acest tip de container poate comporta unul sau mai multi pereti laterali sau frontali. Anumite containere de acest tip au un acoperis legat la planseu prin cadre verticale. Containerele de acest tip sunt utilizate în special pentru transportul mărfurilor voluminoase;

h) platforme descoperite - platforme de încărcare care nu au o suprastructură sau au una incompletă care are aceeasi lungime si lătime a bazei ca a containerului si sunt echipate cu piese ce au colturi superioare si inferioare dispuse în laturile platformei pentru a permite utilizarea acelorasi dispozitive de amarare si de ridicare ca pentru containere;

i) accesorii si echipamente pentru containere – ansamblul următoarelor dispozitive: echipamente destinate pentru a controla, a modifica sau a mentine temperatura în interiorul containerului; mici aparate - de înregistrare a temperaturii - utilizate pentru a indica sau a înregistra variatiile privind conditiile ambiante: - peretii interiori, paletele, suporturile, rafturile si alte dispozitive similare;

j) palete - dispozitive pe planseul cărora pot fi grupate anumite cantităti de mărfuri ce constituie o unitate de încărcare în vederea transportului sau în vederea administrării.

Acest dispozitiv este constituit, fie din două plansee legate între ele, fie dintr-un planseu asezat în picioare sau, dintr-un planseu special utilizat în traficul aerian; înăltimea sa totală este redusă pe cât posibil pentru a permite administrarea sau asezarea pe rulouri sau pe transpalete;

k) utilizatorul containerului sau a paletelor - persoana care, proprietară sau nu a acestor containere sau a acestor palete, controlează efectiv miscările;

l) beneficiarul regimului pentru un container sau palete - utilizatorul containerului sau al paletelor ori reprezentantul său.

(2) Mijloacele de transport cuprind si piesele de schimb, accesoriile si echipamentele normale care le însotesc.

Art. 417. - Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import este acordat pentru palete. Regimul se poate încheia si prin exportul sau reexportul de palete de acelasi tip si cu o valoare aproape egală.

Art. 418. - (1) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import este acordat pentru containere în cazul în care acestea sunt marcate într-un mod corespunzător si într-un loc vizibil, cu următoarele indicatii înscrise într-o formă rezistentă:

a) identitatea proprietarului sau a utilizatorului, prin indicarea numelui complet sau a unui indicativ consacrat pentru utilizare, fiind excluse simboluri cum ar fi emblemele sau drapele;

b) mărcile si numerele de identificare a containerelor adoptate de proprietar sau utilizator, greutatea containerului gol, inclusiv a echipamentelor fixate permanent; aceste indicatii nu sunt obligatorii în cazul lăzilor mobile utilizate în transporturi combinate feroviar-rutier;

c) cu exceptia containerelor utilizate în transportul aerian, tările de apartenentă sunt indicate fie prin metoda codului de tară ISO alpha-2 prevăzut în normele internationale ISO 3166 sau 6346, fie prin metoda semnului distinctiv pentru indicarea tării de înmatriculare a vehiculelor automobile în circulatia rutieră internatională, fie, în cazul lăzilor mobile utilizate în transportul combinat feroviar-rutier, prin cifre.

În situatia în care cererea de autorizare este întocmită conform art. 359 alin. (3) lit. c), containerele trebuie să fie monitorizate de un reprezentant pe teritoriul vamal al României, care este în măsură să le localizeze în orice moment si care dispune de informatii referitoare la plasarea lor sub regim si încheierea acestuia.

(2) Containerele pot fi utilizate în trafic intern înainte de a fi reexportate si nu pot fi folosite decât o singură dată pe timpul fiecărei stationări în tară, pentru transportul mărfurilor ce urmează a fi descărcate în interiorul tării.

(3) In conformitate cu Conventia vamală relativă la containere, încheiată la Geneva la 2 decembrie 1972, ratificată prin Decretul nr. 241/1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 16 din 31 ianuarie 1975, autoritatea vamală permite ca regimul să se încheie prin exportul sau reexportul containerelor de acelasi fel sau de valoare egală.

(4) Dacă se constată că unele containere agreate nu satisfac prescriptiile tehnice ori dacă un container prezintă defectiuni majore si, în consecintă, nu îndeplineste normele de agreare pentru transportul sub sigilii vamale, autoritatea vamală ia măsurile prevăzute în anexa nr. 33.

Art. 419. - (1) - Regimul de admitere temporară cu exonerare totală a drepturilor de import se acordă pentru mijloacele de transport rutiere si feroviare, precum si celor destinate navigatiei aeriene, maritime si fluviale când sunt:

a) înmatriculate în afara teritoriului vamal al României pe numele unei persoane stabilite în străinătate. Dacă mijloacele de transport nu sunt înmatriculate, această conditie poate fi îndeplinită dacă apartin unei persoane stabilite în străinătate;

b) utilizate de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al României, fără a se înlătura dispozitiile art. 420 - 422;

c) în cazul folosintei comerciale a mijloacelor de transport, altele decât cele feroviare, utilizate exclusiv pentru un transport care începe sause termină în afara teritoriului vamal al României. Acestea pot fi utilizate în trafic intern, numai în situatia în care dispozitiile legale în vigoare în domeniul transporturilor, în special cele privind conditiile de acces si executie, prevăd această posibilitate.

(2) În situatia în care mijloacele de transport prevăzute la alin. (1) sunt reînchiriate de o companie profesională de închiriere din teritoriul vamal al României unei persoane stabilite în afara acestui teritoriu, acestea trebuie reexportate în termen de 8 zile de la intrarea în vigoare a contractului.

(3) Regimul de admitere temporară pentru vehiculele rutiere de folosintă comercială se acordă pe perioada necesară realizării operatiunilor de transport, debarcare sau îmbarcare a pasagerilor, descărcare sau încărcare a mărfurilor si, după caz, întretinerea vehiculelor.

Art. 420. - Persoanele stabilite în teritoriul vamal al României beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import pentru:

a) mijloacele de transport feroviare care sunt puse la dispozitia lor de o anumită persoană, în temeiul unui acord potrivit căruia fiecare retea de cale ferată poate utiliza materialul rulant al altor retele ca pe propriul său material rulant;

b) o remorcă care este atasată la un mijloc de transport rutier înmatriculat pe teritoriul vamal al României;

c) utilizarea mijloacelor de transport pe o perioadă de cel mult de 5 zile, în cazul unor situatii de urgentă;

d) mijloacele de transport utilizate de o societate de închirieri pentru a le reexporta într-un termen de cel mult 5 zile.

Art. 421. - (1) Persoanele fizice stabilite în teritoriul vamal al României beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import dacă utilizează, în scop personal, un mijloc de transport cu titlu ocazional si urmează instructiunile titularului înmatriculării, aflat în teritoriul vamal în momentul utilizării.

Aceste persoane beneficiază, de exonerare totală de drepturi de import si dacă ele utilizează un mijloc de transport închiriat, în baza unui contract scris, cu titlu ocazional:

a) pentru a se întoarce la locul lor de resedintă în România;

b) pentru a părăsi România;

c) când este admisă cu aprobarea autoritătii vamale.

(2) Mijloacele de transport trebuie să fie reexportate sau predate unei societăti de închirieri stabilite în teritoriul vamal al României, în următoarele termene:

a) 5 zile de la intrarea în vigoare a contractului, pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit.a);

b) 8 zile de la intrarea în vigoare a contractului, pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c).

(3) Pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), mijloacele detransport trebuie să fie reexportate în două zile de la intrarea în vigoare a contractului.

Art. 422. - (1) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import este acordat pentru mijloacele de transport ceurmează a fi înmatriculate temporar în teritoriul vamal al României în vederea reexportului lor în numele uneia dintre următoarele persoane:

a) o persoană stabilită în străinătate;

b) o persoană fizică stabilită în România, când această persoană se pregăteste să-si transfere resedinta normală în alt loc situat în afara acestui teritoriu.

În cazul prevăzut la lit. b), mijloacele de transport trebuie să fie reexportate în termen de 90 de zile, calculate de la data înmatriculării.

(2) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă pentru mijloacele de transport utilizate în scopuri personale sau comerciale de către o persoană fizică stabilită în teritoriul vamal al României, care este angajată de proprietarul mijlocului de transport, stabilit în afara acestui teritoriu sau care este autorizată de către proprietar în acest scop.

Utilizarea personală a vehiculului trebuie să fie prevăzută în contractul de angajare.

Autoritatea vamală poate restrictiona utilizarea regimului de admitere temporară a mijloacelor de transport, conform acestor dispozitii, dacă se constată folosirea acestui regim în mod sistematic.

(3) În cazuri exceptionale, exonerarea totală a drepturilor de import poate fi acordată pentru mijloacele de transport care sunt utilizate în scop comercial de către o persoană stabilită în teritoriul vamal al României, pentru o perioadă de timp limitată.

Art. 423. – (1) Fără a se înlătura aplicarea dispozitiilor prevăzute în alte acte normative, termenele de încheiere sunt următoarele:

a) 12 luni, pentru mijloacele de transport feroviare;

b) timpul necesar pentru efectuarea operatiunilor de transport, pentru mijloacele de transport de folosintă comercială, altele decât cele de transport feroviar;

c) 6 luni pentru mijloacele de transport aeriene de folosintă personală;

d) 18 luni pentru mijloacele de transport maritime si fluviale de folosintă personală.

(2) Pentru mijloacele de transport rutier de folosintă personală, termenul de încheiere a regimului este:

a) durata sejurului în teritoriul vamal al României, numai în scopul de a-si urma studiile, pentru mijloacele de transport utilizate de către un student;

b) durata sejurului, numai în scopul finalizării executării misiunii, pentru mijloacele de transport utilizate de către o persoană însărcinată cu executarea unei misiuni pe o durată determinată;

c) 6 luni, în alte cazuri, inclusiv animalele de călărie si tractiune si atelajele acestora.

Paragraful 2

Efecte personale si bunuri importate de către călători în scop sportiv; materiale de agrement destinate navigatorilor

Art. 424. – (1) Regimul de admitere temporară cu exonerare totalăa drepturilor de import se acordă pentru efectele personale necesare în mod obisnuit pe perioada călătoriei si pentru bunurile importate în scop sportiv de călătorii definiti la art. 166.

(2) Prin efecte personale se întelege articolele, noi sau folosite, de care un călător poate avea nevoie în mod obisnuit pe timpul călătoriei, tinând seama de toate circumstantele călătoriei, cu exceptia mărfurilor importate în scopuri comerciale.

(3) Prin bunuri importate în scop sportiv se întelege articolele de sport si alte materiale destinate să fie utilizate de călători cu ocazia competitiilor sau a demonstratiilor sportive ori în scopul efectuării antrenamentelor pe teritoriul al României.

(4) Lista exemplificativă cuprinzând efectele personale ale călătorilor si a materialului sportiv este prevăzută în anexa nr. 34.

Art. 425. – (1) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală a drepturilor de import se acordă pentru materialele de agrement apartinând navigatorilor în următoarele cazuri:

a) când sunt utilizate la bordul unei nave destinate traficului maritim international;

b) când acestea se debarcă dintr-o astfel de navă pentru a fi utilizate temporar pe uscat de către echipaj;

c) când acestea sunt utilizate de către echipajul unei astfel de nave în locuri cu caracter cultural sau social administrate de organizatii cu caracter nonprofit, sau în lăcasuri de cult unde se oficiază cu regularitate slujbe dedicate marinarilor.

(2) Lista exemplificativă cuprinzând materialul de agrement pentru navigatorii este prevăzută în anexa nr. 34.

Paragraful 3

Materiale destinate înlăturării efectelor unor catastrofe; material medico-chirurgical si de laborator; animale; mărfuri destinate a fi utilizate în zonele de frontieră

Art. 426. - Regimul de admitere temporară cu exonerare totală a drepturilor de import se acordă pentru materialele care sunt utilizate în cadrul măsurilor destinate înlăturării efectelor unor catastrofe sau unor situatii similare ce afectează teritoriul vamal al României si care sunt destinate autoritătilor de stat sau unitătilor autorizate de autoritătile competente care actionează în astfel de situatii.

Art. 427. - Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi la import se acordă pentru materiale medico-chirurgicale si de laborator când aceste materiale sunt expediate în cadrul unui împrumut efectuat la cererea unui spital sau a unei institutii sanitare, care au nevoie urgentă de a suplini insuficienta echipamentelor proprii si sunt destinate să stabilească diagnostice sau în scopuri terapeutice.

Art. 428. – (1) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă pentru animalele apartinând unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României.

Regimul se acordă pentru următoarele mărfuri destinate activitătilor traditionale în zonele de frontieră, asa cum acestea sunt definite prin dispozitiile legale în vigoare:

a) echipamentele apartinând unei persoane stabilite în zona de frontieră adiacentă zonei de frontieră a admiterii temporare si utilizate de către o persoană stabilită în această zonă de frontieră adiacentă;

b) mărfurile utilizate sub responsabilitatea autoritătilor publice în vederea construirii, reparării sau întretinerii infrastructurii aflată în zona de frontieră.

(2) Lista exemplificativă cuprinzând activitătile care se declară în cazul animalelor sau la utilizarea echipamentului este prevăzută în anexa nr. 35.

Paragraful 4

Suporturi de sunet, de imagine sau informatii; material promotional; material profesional; material pedagogic si stiintific

Art. 429. – Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă pentru mărfurile:

a) care constituie suporti de sunet, de imagine sau de informatii destinate a fi prezentate înainte de a fi comercializate, sau trimise gratuit sau destinate sonorizării, dublajului sau reproductiei;

b) utilizate exclusiv în scopuri promotionale sau de reclamă. Lista exemplificativă a acestor materiale este prevăzută în anexa nr. 34.

Art. 430. – (1) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă pentru materialul profesional când sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) apartine unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României;

b) se importă de către o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al României sau de către un angajat al proprietarului, angajatul putând fi stabilit în teritoriul vamal al României;

c) este utilizat de importator sau sub supravegherea sa, cu exceptia cazurilor de co-productii audiovizuale.

(2) Prin material profesional se întelege:

a) materialul de presă, de radiodifuziune sau de televiziune, necesar reprezentantilor de presă, radiodifuziune sau televiziune stabiliti în afara teritoriului national al României, care intră temporar în România pentru a realiza reportaje, înregistrări sau emisiuni în cadrul unor programe determinate si care se reîntorc în străinătate;

b) materialul cinematografic, necesar unei persoane stabilite în străinătate, care intră temporar în România pentru realizarea de filme si care se reîntoarce în străinătate;

c) orice material necesar pentru exercitarea meseriei sau profesiei de către o persoană stabilită în străinătate, care intră temporar în România pentru realizarea unei activităti concret determinate. Nu intră în această categorie materialul profesional destinat unor scopuri comerciale din care rezultă noi mărfuri sau conditionarea unor mărfuri existente. Sunt totusi admise uneltele manuale necesare pentru exploatarea resurselor naturale, pentru constructia, repararea sau întretinerea imobilelor, executarea lucrărilor de terasament, precum si pentru alte activităti similare;

d) aparatele auxiliare si accesoriile materialelor prevăzute la lit. a), b) si c).

(3) Lista exemplificativă cuprinzând bunurile considerate material profesional este prevăzută în anexa nr. 34.

(4) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import nu poate fi acordat pentru materialul destinat a fi utilizat pentru fabricarea industrială sau pentru ambalarea mărfurilor sau, cu exceptia uneltelor manuale, pentru exploatarea resurselor naturale, pentru constructii, reparatii sau întretinerea constructiilor sau cele pentru executarea muncilor de terasare sau operatiuni similare.

Art. 431. – (1) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă pentru materialul pedagogic si stiintific când în mod cumulativ:

a) apartin unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României;

b) sunt importate de institutii stiintifice, educationale sau de pregătire profesională, publice sau private, al căror obiect de activitate esential este nonprofit si sunt folosite sub responsabilitatea exclusivă a acestora, în scop didactic, al formării profesionale sau al cercetării stiintifice;

c) sunt importate în cantitate ratională tinând cont de destinatia acestora;

d) nu sunt utilizate în scopuri pur comerciale.

(2) Prin material pedagogic se întelege orice material destinat procesului didactic si de formare profesională si, în special, modele, instrumente, aparate si masini.

(3) Lista exemplificativă cuprinzând mărfurile considerate material pedagogic este prevăzută în anexa nr. 34.

(4) Prin material stiintific se întelege instrumentele, aparatele si masinile-unelte utilizate în scopul cercetărilor stiintifice sau în învătământ.

Paragraful 5

Ambalaje, modele, matrite, clisee, desene, proiecte, instrumente de măsură si control, de verificare si alte obiecte similare; unelte si instrumente speciale; mărfuri care servesc la efectuarea de încercări sau sunt supuse testelor probe; mostre; mijloace de productie pentru înlocuire

Art. 432. – (1) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă pentru ambalaje când acestea:

a) sunt destinate a fi reexportate goale sau pline, dacă sunt importate pline;

b) sunt destinate a fi reexportate pline, dacă sunt importate goale.

(2) Prin ambalaje se întelege:

a) ambalajele utilizate sau destinate să fie utilizate în starea în care sunt prezentate, pentru ambalarea exterioară sau interioară a mărfurilor;

b) suporturile utilizate sau destinate să fie utilizate, pentru rularea, plierea sau fixarea mărfurilor.

(3) Nu sunt considerate ambalaje materialele de ambalat cum ar fi paiele, hârtia, fibrele de sticlă si talasul, prezentate în vrac.

(4) Ambalajele nu pot fi utilizate în trafic intern, decât în vederea exportului mărfurilor. În cazul ambalajelor importate pline, această restrictie nu se aplică decât din momentul în care acestea au fost golite de continut.

Art. 433. – (1) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă pentru tipare, matrite, clisee, desene, proiecte, instrumente de măsură, de control, de verificare si alte obiecte similare, când acestea:

a) apartin unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României;

b) sunt utilizate de o persoană stabilită în teritoriul vamal al României;

c) cel putin 75% din productia rezultată din utilizarea lor este exportată în afara teritoriului vamal al României.

(2) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă pentru unelte si echipamente ori instrumente speciale când acestea:

a) apartin unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României;

b) sunt puse gratuit la dispozitia unei persoane stabilite în teritoriul vamal al României pentru a fi utilizate la fabricarea de mărfuri ce urmează a fi exportate în totalitate.

Art. 434. - Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă pentru:

a) mărfurile supuse încercărilor, experientelor sau demonstratiilor;

b) mărfurile importate în cadrul unui contract de vânzare sub rezerva efectuării unor probe satisfăcătoare si când acestea sunt efectiv supuse acestor încercări;

c) mărfurile utilizate pentru efectuarea de încercări, experiente sau demonstratii care nu constituie o activitate lucrativă.

În cazul mărfurilor prevăzute la lit. b) termenul de încheiere este de 180 de zile.

Art. 435. - Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă pentru mostrele importate în cantităti rezonabile, pentru a fi prezentate sau să facă obiectul unei demonstratii în teritoriul vamal al României.

Art. 436. - Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă pentru mijloacele de productie de înlocuire, puse provizoriu la dispozitia unui client de către furnizor sau reparator, în asteptarea livrării sau reparării unor mărfuri similare. Termenul de încheiere este de 180 de zile.

Paragraful 6

Mărfuri destinate unor manifestări sau unor vânzări

Art. 437. – (1) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă pentru mărfurile destinate a fi expuse sau utilizate cu ocazia unei manifestări publice, care nu este exclusiv organizată pentru vânzarea mărfurilor în cauză, sau pentru mărfurile obtinute în cursul unei astfel de manifestări, din mărfurile plasate sub regim.

In mod exceptional, autoritatea vamală poate autoriza recurgerea la acest regim si pentru alte manifestări.

(2) Prin mărfuri prevăzute la alin. (1) se întelege:

a) mărfurile destinate să fie expuse sau care fac obiectul unor demonstratii sau manifestări;

b) mărfurile destinate să fie utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei manifestări, cum sunt: mărfurile necesare demonstratiilor făcute cu masinile sau cu aparatele importate expuse; materialul de constructie sau de decorare, inclusiv echipamentul electric pentru standul unei persoane din străinătate; materialul publicitar si de documentatie destinat să fie utilizat cu titlu de publicitate pentru mărfurile importate expuse, cum sunt înregistrările sonore si video, filmele si diapozitivele, precum si aparatura necesară pentru utilizarea lor;

c) animalele vii destinate să fie expuse sau care participă la manifestări;

d) materialul destinat să fie utilizat în cadrul reuniunilor, conferintelor si congreselor internationale, inclusiv instalatiile de traducere, aparatele de înregistrare video si filmele cu caracter educativ, stiintific sau cultural;

e) produsele obtinute în cursul manifestărilor prin folosirea mărfurilor, masinilor, aparatelor sau animalelor importate temporar.

(3) Prin alte manifestări se întelege:

a) expozitiile, congresele, saloanele si manifestările similare din domeniile: comert, industrie, agricultură si artizanat;

b) expozitiile sau manifestările organizate în principal cu scop filantropic;

c) expozitiile sau manifestările organizate în scop stiintific, tehnic, artizanal, artistic, educativ sau cultural, sportiv, religios, sindical, turistic sau de a contribui la întelegerea între popoare;

d) reuniunile reprezentantilor organizatiilor sau grupărilor internationale;

e) ceremoniile si manifestările cu caracter oficial sau comemorativ.

(4) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi la import se acordă pentru mărfurile ce nu pot fi importate ca mostre, când expeditorul doreste să vândă aceste mărfuri si destinatarul conditionează eventuala cumpărare a lor de o verificare prealabilă.

Termenul de încheiere este de 60 de zile.

(5) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă si pentru mărfurile de ocazie.

(6) Prin mărfuri de ocazie, altele decât cele nou-fabricate, dar neutilizate si fără defecte, se întelege:

a) mărfurile prezentate în vederea vânzării la licitatie;

b) mărfurile din cadrul unui contract de vânzare sub rezerva efectuării unor încercări al căror rezultat să fie satisfăcător;

c) operele de artă ce urmează să fie expuse în vederea unei eventuale vânzări;

d) trimiterile la vedere de confectii din blănuri, bijuterii, covoare, articole de bijuterie, dacă după caracteristicile lor nu pot fi considerate mostre.

(7) Prin trimiteri la vedere se întelege trimiterea de mărfuri pentru care există oferta de vânzare a exportatorului cu posibilitatea de a fi cumpărate după ce sunt verificate si acceptate de destinatar.

Paragraful 7

Piese de schimb, accesorii si echipamente, precum si alte mărfuri

Art. 438. - Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă pentru piesele de schimb, accesoriile si echipamentele utilizate pentru repararea si întretinerea, inclusiv revizia, reglajele si măsurile de conservare a mărfurilor plasate sub regim.

Art. 439. - (1) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi la import se acordă pentru mărfurile, altele decât cele enumerate la art. 417 - 438 sau pentru cele care nu îndeplinesc conditiilefixate prin aceste articole, când acestea sunt importate:

a) fie cu titlu ocazional si pentru o perioadă nu mai mare de 90 de zile;

b) fie în situatii deosebite, fără a avea consecinte pe plan economic.

(2) Regimul prevăzut la alin. (1) se acordă pentru mărfurile a căror valoare este mai mică decât echivalentul în lei a 4000 euro.

 

Sectiunea a 3-a

Dispozitii aplicabile pentru functionarea regimului

 

Art. 440. - În situatia în care efectele personale, mărfurile importate în scopuri sportive sau mijloacele de transport fac obiectul unei declarări verbale sau prin orice altă actiune pentru plasarea sub regim, autoritatea vamală poate cere o declaratie scrisă când cuantumul drepturilor de import este ridicat sau când există un risc serios de a nu fi respectate obligatiile ce decurg din plasarea sub regim.

Art. 441. - (1) Declaratiile de plasare sub regim stabilite pe baza carnetelor ATA/CPD sunt acceptate când aceste carnete sunt emise de o tară participantă si sunt vizate si garantate de o asociatie garantă care faceparte din grupul de asociatii internationale.

În afara cazurilor când se dispune altfel, în cadrul acordurilor bilaterale sau multilaterale, prin tară participantă se întelege o parte contractantă a conventiei ATA sau a conventiei de la Istanbul care acceptă recomandările Consiliului de cooperare vamală din 25 iunie 1992 relative la acceptarea carnetului ATA sau a carnetului CPD pentru regimul de admitere temporară.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplică numai când carnetele ATA/CPD:

) privesc mărfurile si utilizările acoperite de aceste conventii sau acorduri;

b) sunt certificate de autoritatea vamală în spatiul prevăzut pe copertă;

c) sunt valabile pe teritoriul vamal al României.

Carnetele ATA/CPD sunt prezentate biroului de intrare în teritoriul vamal al României, cu exceptia cazurilor în care biroul nu este în măsură să verifice dacă conditiile pentru acordarea regimului sunt îndeplinite.

(3) Lista mărfurilor pentru care admiterea temporară se poate efectua conform conventiei ATA este prevăzută în anexa nr. 34.

(4) Prezentarea carnetului ATA în vederea plasării mărfurilor sub regimul de admitere temporară se face la birourile vamale de intrare care:

a) completează voletul de intrare pentru mărfurile prevăzute la pct. 1, 10, 12 - 19 din lista prevăzută la alin. (3), dacă sunt în măsură să verifice îndeplinirea tuturor conditiilor impuse de regimul de admitere temporară;

b) completează voletul de tranzit pentru mărfurile prevăzute la pct. 2 - 9, 11 si 20 din lista prevăzută la alin. (3) si pentru celelalte mărfuri pentru care nu sunt în măsură să verifice îndeplinirea conditiilor regimului.

În acest caz, biroul de import completează voletul de import.

Art. 442. – (1) Fără a se înlătura sistemul de garantii specific carnetelor ATA/CPD, plasarea sub regim printr-o declaratie scrisă se supune constituirii unei garantii, cu exceptia cazurilor prevăzute în anexa nr. 36.

(2) Autoritatea vamală poate solicita tinerea unei evidente scrise pentru facilitarea controlului regimului.

Art. 443. – (1) În situatia în care mărfurile plasate sub regim conform art. 437 sunt declarate pentru punerea în liberă circulatie, cuantumul datoriei se determină pe baza elementelor de calcul aplicabile acestor mărfuri din momentul acceptării declaratiei de punere în liberă circulatie.

În situatia în care mărfurile plasate sub regim conform art. 437 sunt comercializate, acestea sunt considerate ca fiind prezentate în vamă atunci când sunt declarate pentru punere în liberă circulatie, anterior expirării termenului de încheiere.

(2) La încheierea regimului pentru mărfurile vizate la art. 437 alin. (1), consumul lor, distrugerea sau distribuirea gratuită către public în cadrul manifestării, se considera a fi un reexport atâta timp cât cantitatea corespunde naturii manifestării, numărului de vizitatori si importantei participării expozantului la această manifestare, cu exceptia băuturilor alcoolice, tigărilor si combustibililor.

Art. 444. - În situatia în care mărfurile sunt plasate sub unul din regimurile suspensive sau introduse într-o zonă liberă supusă modalitătilor de control de tipul I în sensul art. 480 sau într-un antrepozit liber, sau plasate într-o zonă liberă supusă modalitătilor de control de tip II în sensul art. 480, care încheie regimul de admitere temporară, documentele altele decât carnetele ATA/CPD sau evidentele utilizate pentru destinatia vamală în cauză sau toate documentele de înlocuire trebuie să poarte mentiunea „mărfuri AT”.

Art. 445. - Pentru mijloacele de transport feroviar utilizate în comun în temeiul unui acord international, regimul de admitere temporară se incheie când mijloacele de transport feroviar, de acelasi tip sau de aceeasi valoare ca cele care au fost puse la dispozitia unei persoane stabilite în teritoriul vamal al României, sunt exportate sau reexportate.

 

CAPITOLUL VI

Perfectionarea pasivă

Sectiunea 1

Conditii suplimentare privind acordarea autorizatiei

 

Art. 446. – (1) Interesele esentiale ale întreprinzătorilor români sunt considerate că nu sunt afectate, cu exceptia existentei unor indicii contrare.

(2) În situatia în care cererea de autorizatie este întocmită de persoana care exporta mărfurile de export temporar fără efectuarea operatiunilor de perfectionare, autoritatea vamală procedează la verificarea prealabilă a conditiilor prevăzute de art. 167 alin. (2) din Codul vamal pe baza documentelor produse.

Art. 447. - (1) Autorizatia stabileste mijloacele si metodele prin care se verifică că produsele compensatoare sunt rezultate din procesarea mărfurilor de export temporar sau că sunt respectate conditiile pentru recurgerea la sistemul de schimburi standard.

Aceste mijloace si metode pot include utilizarea fisei informative prevăzută în anexa nr. 37 si verificarea evidentelor.

(2) În situatia în care natura operatiunilor de perfectionare nu permite să se stabilească că produsele compensatoare au rezultat din utilizarea mărfurilor de export temporar, autorizatia nu poate fi eliberată decât în cazuri temeinic justificate si când solicitantul probează, oferind suficiente garantii, că mărfurile utilizate în operatiunile de procesare au:

a) acelasi cod tarifar din N.C.;

b) aceeasi calitate comercială;

c) aceleasi caracteristici tehnice cu mărfurile de export temporar.

În autorizatie se stabilesc conditiile de utilizare a regimului.

Art. 448. - În situatia în care aplicarea regimului este solicitată pentru reparatii, mărfurile de export temporar trebuie să necesite numai reparatii iar regimul nu poate fi utilizat pentru ameliorarea performantelor tehnice ale mărfurilor.

 

Sectiunea a 2-a

Dispozitii aplicabile în functionarea regimului

 

Art. 449. - (1) Autorizatia stabileste termenul de încheiere, care poate fi prelungit, în cazuri temeinic justificate, chiar si când acesta a expirat.

(2) Dispozitiile art. 177 alin. (2) din Codul vamal se pot aplica chiar si când termenul de încheiere a expirat.

Art. 450. – (1) Declaratia vamală de plasare sub regim a mărfurilor de export temporar se întocmeste potrivit dispozitiilor aplicabile la export.

(2) În cazul unui import anticipat, documentele ce însotesc declaratia de punere în liberă circulatie includ o copie a autorizatiei, cu exceptia cazului în care această autorizatie face obiectul unei cereri conform art. 359 alin. (4). Prevederile art. 147 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

 

Sectiunea a 3-a

Dispozitii referitoare la taxare

 

Art. 451. – (1) Pentru calculul cuantumului de dedus, drepturile anti-dumping si compensatorii nu se iau în considerare.

Produsele compensatoare secundare ce constituie deseuri, căzături, rebuturi, resturi, sunt considerate a fi incluse.

(2) Pentru determinarea valorii mărfurilor de export temporar conform prevederilor art. 171 alin. (2) din Codul vamal, cheltuielile de încărcare, de transport si de asigurare a mărfurilor de export temporar până la locul unde a fost efectuată operatiunea de perfectionare pasivă sau ultima operatiune de acest fel nu se adaugă la:

a) valoarea mărfurilor de export temporar care se ia în considerare la determinarea valorii în vamă a produselor compensatoare în concordantă cu dispozitiile art. 8 paragraful 1 lit. b. i) din acordul prevăzut la art. 57 din Codul vamal;

b) cheltuielile de perfectionare, când valoarea mărfurilor de export temporar nu poate fi determinată potrivit dispozitiilor prevăzute la lit. a).

Cheltuielile de încărcare, transport si asigurare ale produselor compensatoare de la locul unde a avut loc operatiunea de perfectionare pasivă sau ultima operatiune de acest fel la locul de introducere pe teritoriul vamal al României se adaugă la cheltuielile de perfectionare.

(3) Cheltuielile de încărcare, de transport si de asigurare includ si:

a) comisioanele si cheltuielile de intermediere, cu exceptia comisioanelor de cumpărare;

b) costul containerelor care nu fac un tot cu mărfurile de export temporar;

c) cheltuielile de ambalare, cuprinzând atât manopera cât si materialele folosite;

d) cheltuielile de manipulare conexe transportului de mărfuri.

Art. 452. – (1) Exonerarea partială de drepturi de import, luând-se în considerare ca valoare în vamă cheltuielile de perfectionare, este autorizată la cerere.

(2) Autoritatea vamală refuză calcularea exonerării partiale de drepturi de import, dacă, înainte de acordarea liberului de vamă pentru punerea în liberă circulatie a produselor compensatoare, se stabileste că singurul obiectiv al acordării liberului de vamă pentru punerea în liberă circulatie cu o taxă vamală zero pentru mărfurile exportate temporar, care nu sunt de origine română, a fost să beneficieze de exonerare partială.

(3) Dispozitiile art. 57 din Codul vamal se aplică în mod corespunzător cheltuielilor de perfectionare care nu tin cont de mărfurile de export temporar.

Art. 453. - (1) În cazul agentilor economici care efectuează operatiuni frecvente de perfectionare pasivă în cadrul unei autorizatii care nu priveste operatiuni de reparare, autoritatea vamală poate, la cererea titularului, să fixeze o rată medie a drepturilor de import valabilă pentru toate aceste operatiuni.

Această rată se determină pentru fiecare perioadă de un an si se aplică cu titlu provizoriu produselor compensatoare puse în liberă circulatie în această perioadă. La sfârsitul fiecărei perioade, autoritatea vamală efectuează un calcul final si, când este cazul, aplică dispozitiile art. 243 alin. (1) sau art. 259 din Codul vamal.

 

TITLUL IV

DISPOZITII APLICABILE LA EXPORT

 

CAPITOLUL I

Dispozitii privind declaratiile vamale de export depuse în prealabil

 

Art. 454. - Dispozitiile art. 202 din Codul vamal si ale prezentei sectiuni nu se aplică:

a) exporturilor de energie electrică;

b) exporturilor prin conducte;

c) scrisorilor, cărtilor postale sau tipăriturilor;

d) mărfurilor însotite de declaratiile CN 22 sau CN 23 cu conditia ca autoritatea vamală să se asigure că serviciile postale aplică regulile privind prohibitiile stabilite prin Conventia Uniunii Postale Universale;

e) declaratiilor vamale întocmite prin orice altă actiune conform art. 161, 163, 165 si 166;

f) bunurilor aflate în bagajele personale ale călătorilor;

g) în cazurile în care este admisă o declaratie verbală conform art. 155 -158 alin. (2), 165 si 166;

h) mărfurilor care circulă sub acoperirea carnetelor ATA si CPD;

i) mărfurilor care circulă sub acoperirea formularului 302 utilizat în aplicarea Acordului între statele părti la Tratatul Atlanticului de Nord si celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la Statutul Fortelor lor si a Protocolului aditional, încheiate la Bruxelles la 19 iunie 1995, ratificate prin Legea nr. 23/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 22 aprilie 1996.

Art. 455. – (1) În cazul transportului maritim declaratia vamală de export se depune la biroul vamal de export în următoarele termene:

a) pentru transporturile containerizate, altele decât cele prevăzute la lit. c), cu cel putin 24 de ore înainte de încărcarea în portul de plecare a mărfurilor;

b) pentru mărfurile în vrac, altele decât cele de la lit. c) cu cel putin 4 ore înainte ca mărfurile să părăsească teritoriul vamal al României;

c) când durata transportului este mai mică de 24 de ore, cu cel putin 2 ore înainte ca mărfurile să părăsească teritoriul vamal al României.

(2) În cazul traficului aerian declaratia vamală de export se depune la biroul vamal de export cu cel putin 30 de minute înainte de plecarea din aeroportul international.

(3) Declaratia vamală de export se depune la biroul vamal de export în următoarele termene:

a) cu cel putin 2 ore înainte de a părăsi teritoriul vamal al României pentru traficul pe calea ferată;

b) cu cel putin 1 oră înainte de a părăsi teritoriul vamal al României pentru traficul pe cale rutieră;

c) cu cel putin 15 minute înainte ca mijlocul de transport să părăsească teritoriul vamal al României pentru stocurile de piese de schimb si pentru reparatii, precum si pentru alimentele necesare transportului aerian si maritim.

(4) În situatia în care declaratia vamală de export se depune prin alte procedee decât cele informatice, termenul prevăzut la alin. (1) lit. c) si la alin. (2) – (3) este de cel putin 4 ore.

(5) În situatia în care sistemul computerizat al autoritătii vamale nu functionează temporar, termenele prevăzute la alin (1) – (3), sunt aplicabile conform procedurii stabilite de autoritatea vamală.

(6) În cazul transportului inter-modal termenul este cel prevăzut pentru mijlocul de transport care părăseste teritoriul vamal al României.

(7) În cazul transportului combinat atunci când mijlocul de transport activ este doar de transport a unui mijloc de transport activ principal, obligatia de prezentare a declaratiei vamale de export este aferentă mijlocului de transport principal .

Art. 456. - (1) Autoritatea vamală poate să reducă sau să prelungească termenul prevăzut la art. 455 când, prin acorduri cu alte tări, se stabileste un alt termen.

(2) Termenul nu poate fi mai mic decât cel care este necesar autoritătii vamale pentru efectuarea analizei de risc înainte ca mărfurile să părăsească teritoriul vamal al României.

Art. 457. – (1) După depunerea declaratiei vamale, biroul vamal competent, înainte de acordarea liberului de vamă, efectuează controlul bazat pe analiza de risc.

2) În situatia în care mărfurile acoperite de exceptia prevăzută la art. 454, sunt scoase din teritoriul vamal al României, analiza de risc se efectuează pe baza declaratiei vamale.

Art. 458. - Fără a înlătura obligatia prevăzută la art. 202 din Codul vamal si exceptiile prevăzute în acest capitol, atunci când mărfurile prezentate la vamă nu sunt acoperite de o declaratie vamală continând datele necesare pentru declaratia prealabilă la plecare, persoana care a adus mărfurile, sau care îsi asumă responsabilitatea pentru transportul mărfurilor din teritoriul vamal al României, depune imediat o declaratie vamală sau o declaratie sumară.

 

CAPITOLUL II

Procedura de export

 

Sectiunea 1

Declaratia de export

 

Art. 459. – (1) Declaratia de export se întocmeste în conformitate cu Normele tehnice de completare, utilizare si tipărire a declaratiei vamale în detaliu, sau, într-o formă simplificată, conform prevederilor anexei nr. 7 si se depune la biroul vamal de export utilizând procedee informatice.

(2) Autoritatea vamală acceptă o declaratie de export întocmită în scris, potrivit modelului din anexa nr. 9, completată în conformitate cu Normele tehnice de completare, utilizare si tipărire a declaratiei vamale în detaliu, numai în următoarele cazuri:

a) nu functionează sistemul informatic al autoritătii vamale;

b) nu functionează aplicatia informatică a persoanei ce depune declaratia sumară.

(3) Utilizarea declaratiei de export întocmită în scris conform alin. (2) lit. b), se face cu aprobarea autoritătii vamale.

(4) În situatia în care mărfurile sunt exportate de călători care nu au acces direct la sistemul informatic vamal si care nu au mijloacele necesare pentru depunerea declaratiei de export utilizând un procedeu informatic la biroul vamal de plecare, autoritatea vamală autorizează călătorul să utilizeze o declaratie vamală de export întocmită în scris, într-o formă corespunzătoare modelului stabilit în anexa nr. 9, completată în conformitate cu Normele tehnice de completare, utilizare si tipărire a declaratiei vamale în detaliu .

(5) Pentru aplicarea alin. (3) si (4), autoritatea vamală trebuie să se asigure că pot fi îndeplinite cerintele pentru schimbul de date de export între biroul vamal de export si alte birouri vamale.

 

Sectiunea a 2 -a

Dispozitii generale

 

Art. 460. - (1) În aplicarea art. 181 din Codul vamal, exportatorul este considerat a fi persoana în numele căreia se întocmeste declaratia vamală de export si care, la momentul acceptării sale, este proprietarul mărfurilor sau are dreptul de dispozitie asupra acestor mărfuri.

(2) În situatia în care dreptul de proprietate sau dreptul de dispozitie asupra mărfurilor apartine unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României conform unui contract în baza căruia se realizează exportul, partea contractantă stabilită pe teritoriul vamal al României este considerată exportator.

Art. 461. - În cazurile în care operatiunea comercială implică subcontractanti, declaratia de export poate fi depusă la biroul vamal în a cărui rază de competentă este stabilit subcontractantul.

Art. 462. - Dacă din motive de organizare administrativă, dispozitiile art. 181 alin. (4) din Codul vamal nu pot fi aplicate, declaratia vamală de export poate fi depusă la orice alt birou vamal competent pentru operatiunea în cauză.

Art. 463. - În cazuri temeinic justificate, o declaratie vamală de export poate fi acceptată la:

a) alt birou vamal decât cel prevăzut la art. 181 alin. (4) din Codul vamal;

b) alt birou vamal decât cel prevăzut la art. 462.

În aceste cazuri, operatiunile de control privind aplicarea măsurilor de prohibitie si de restrictie trebuie să tină cont de caracterul deosebit al situatiei.

 

Sectiunea a 3 - a

Formalităti la biroul de export

 

Art. 464. – (1) Fără a se înlătura aplicarea prevederilor art. 137, atunci când declaratia vamală de export este întocmită pe baza unei declaratii vamale în detaliu, se utilizează exemplarele 1, 2 si 3. Biroul vamal de export aplică stampila în caseta A si completează, dacă este cazul, caseta D. Atunci când se acordă liberul de vamă, exemplarul 1 este păstrat de către biroul vamal, exemplarul 2 este trimis la Comisia Natională de Statistică, iar în cazul în care dispozitiile cuprinse în art. 471 - 476 nu pot fi aplicate, exemplarul 3 se returnează persoanei interesate.

(2) Atunci când declaratia de export este prelucrată la biroul vamal de export prin procedee informatice, exemplarul 3 al declaratiei poate fi înlocuit cu un document de însotire la export, imprimat de sistemul informatic al autoritătii vamale. Acest document contine cel putin datele cerute pentru documentul de însotire la export prevăzut la art. 472.

Documentul de însotire la export poate fi, dacă se autorizează, imprimat prin sistemul informatic al declarantului.

(3) Autoritatea vamală poate renunta la utilizarea exemplarului 3 al declaratiei sau la documentul de însotire prevăzut la alin. (2) al acestui articol cu conditia ca cerintele prevăzute la art. 202 alin. (2) din Codul vamal să fie îndeplinite.

Art. 465. – (1) În situatia în care mărfurile care au primit liber de vamă la export nu părăsesc teritoriul vamal al României, exportatorul informează imediat biroul vamal de export. Exemplarul 3 al declaratiei în cauză se returnează acestui birou. Biroul de export invalidează declaratia de export.

(2) În situatia în care, în cazurile prevăzute la art. 466 alin. (8) si (9) o modificare a contractului de transport are ca efect terminarea operatiunii de transport în interiorul teritoriului vamal al României, care ar fi trebuit să se finalizeze în afara acestui teritoriu, agentii economici implicati pot efectua amendarea contractului numai cu acordul biroului vamal prevăzut la art. 466 alin. (3) lit. a) sau, în cazul operatiunii de tranzit al biroului de plecare. În acest caz exemplarul 3 se returnează si declaratia se invalidează.

(3) Biroul de export poate solicita exportatorului să probeze că mărfurile au părăsit teritoriul vamal al României.

Dacă, după un an de zile de la data acordării liberului de vamă pentru export, mărfurile nu au părăsit teritoriul vamal al României, sau nu a fost furnizată proba pentru exportul în cauză, declaratia de export se invalidează, iar biroul de export informează declarantul.

 

Sectiunea a 4-a

Formalităti îndeplinite la biroul vamal de iesire

 

Art. 466. - (1) Fără a înlătura dispozitiile cuprinse în sectiunea a 6-a a prezentului capitol, când reglementările vamale prevăd posibilitatea înlocuirii exemplarului 3 al declaratiei vamale în detaliu cu un alt document, dispozitiile prezentului titlu se aplică acestuia din urmă în mod corespunzător.

(2) Exemplarul 3 al declaratiei vamale în detaliu si mărfurile care au primit liber de vamă la export trebuie să fie prezentate la biroul vamal de iesire.

(3) Prin birou vamal de iesire se întelege:

a) pentru mărfurile exportate pe cale ferată, prin postă, pe cale aeriană sau maritimă, biroul vamal în a cărui rază de competentă se află locul în care mărfurile sunt preluate de un agent economic autorizat- Simplificări vamale/securitate si sigurantă, cu conditia ca întreaga operatiune de transport pe teritoriul vamal al României să se desfăsoare de unul sau mai multi AEA-simplificări vamale/securitate si sigurantă

b) pentru mărfurile exportate prin conducte sau pentru energia electrică, biroul desemnat de Autoritatea Natională a Vămilor;

c) pentru mărfurile exportate prin alte modalităti sau care nu sunt acoperite de lit. a) si b), ultimul birou vamal înainte de iesirea mărfurilor de pe teritoriul vamal al României.

(4) Biroul vamal de iesire efectuează analiza de risc impusă de motivele de securitate si sigurantă, înainte ca mărfurile să părăsească teritoriul vamal al României si se asigură că prin aceasta analiză si prin controalele efectuate prin sondaj, mărfurile prezentate corespund celor declarate. Biroul vamal de iesire supraveghează iesirea fizică a mărfurilor.

În situatia în care declaratia vamală de export a fost depusă la un alt birou vamal decât cel de iesire si transmiterea informatiilor între aceste birouri s-a făcut conform art. 202 alin. (2) din Codul vamal, biroul vamal de iesire poate accepta rezultatele analizei de risc efectuate de către un alt birou.

(5) În situatia în care declarantul înscrie în rubrica 44 mentiunea „RET-EXP” sau îsi exprimă optiunea de a recupera exemplarul 3, biroul vamal de iesire certifică iesirea fizică a mărfurilor prin confirmarea pe verso-ul acestui exemplar pe care îl returnează persoanei care l-a prezentat sau, dacă nu este posibil acest lucru, intermediarului desemnat în rubrica 50 si stabilit în raza sa de competentă, în vederea returnării acestui exemplar declarantului. Confirmarea are forma unei stampile, continând numele biroului si data.

In cazul exportului fractionat, confirmarea se aplică numai pentru mărfurile efectiv exportate. Când exportul fractionat se realizează prin mai multe birouri vamale de iesire, biroul vamal de iesire la care a fost prezentat originalul exemplarului 3, certifică la cererea justificată, o copie a exemplarului 3, pentru fiecare parte de mărfuri în cauză, în vederea prezentării acestuia la un alt birou vamal de iesire avut în vedere. Originalul exemplarului 3 este adnotat în mod corespunzător.

(6) În situatia în care biroul vamal de iesire constată o lipsă a mărfurilor, acesta adnotează exemplarul declaratiei prezentate si informează biroul vamal de export. Când se constată mărfuri în plus, biroul vamal refuză iesirea acestora, până când formalitătile de export nu sunt completate.

În situatia în care se constată neconcordante privind felul mărfurilor, biroul vamal refuză iesirea acestora până când formalitătile de export nu sunt completate si informează biroul vamal de export.

(7) In cazul prevăzut la alin. (3) lit. a), biroul vamal de iesire confirmă exemplarul 3 al declaratiei de export conform alin. (5), după ce a fost înscrisă mentiunea ’’Export’’ pe documentul de transport si s-a aplicat stampila. În cazul unor transporturi directe sau zboruri având ca destinatie o altă tară nu este necesară înscrierea mentiunii ’’Export’’ când operatorii sunt în măsură să garanteze regularitatea operatiunilor prin alte modalităti.

(8) În situatia în care mărfurile care părăsesc teritoriul vamal al României sau care sunt îndreptate spre un birou vamal de iesire, circulă în regim de tranzit, biroul de plecare certifică exemplarul 3, conform alin. (5) si îl returnează declarantului după înscrierea mentiunii ’’Export’’ pe toate exemplarele documentului de tranzit sau pe orice alt document care îl înlocuieste.

În situatia în care este cerut un document însotitor, acesta se confirmă cu mentiunea „Export” pe toate exemplarele sale.

Certificarea si returnarea către declarant a exemplarului 3 sunt aplicabile si în cazul mărfurilor admise la export care nu circulă în regim de tranzit dar sunt dirijate spre un birou vamal de iesire si sunt însotite de o declaratie de tranzit pe manifest.

Biroul vamal de iesire supraveghează plecarea efectivă a mărfurilor.

Dispozitiile primului paragraf nu se aplică în cazul în care se acordă o dispensă de prezentare la biroul de plecare, conform art. 325 alin. (3).

(9) În situatia în care mărfurile care circulă în procedura de suspendare a accizelor, părăsesc teritoriul vamal al României sub acoperirea unui document administrativ de însotire prevăzut de Codulfiscal, biroul vamal de export certifică exemplarul 3 al declaratiei vamale, conform prevederilor alin. (5) si îl returnează declarantului după înscrierea cu rosu a mentiunii ’’Export’’ si aplicarea stampilei la care se face referire în alin. (5), pe toate exemplarele documentului administrativ de însotire. Pe exemplarul 3 al declaratiei vamale în detaliu se face referire la documentul administrativ de însotire si invers.

Biroul vamal de iesire supraveghează iesirea fizică a mărfurilor si returnează exemplarul documentului administrativ de însotire, conform Codului fiscal.

In cazul aplicării prevederilor cuprinse în alin. (7), constatarea se înscrie pe documentul administrativ de însotire.

Art. 467. – Mărfurile destinate exportului, controlate si vămuite în interiorul tării, nu se supun controlului vamal la biroul vamal de iesire, unde se verifică numai numărul, seria si integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului vamal de export.

Art. 468. - (1) Mijloacele de transport si coletele destinate exportului, vămuite în interiorul tării, sosite la biroul vamal de iesire fără sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor mentionate în documente, precum si mijloacele de transport si coletele care nu mai îndeplinesc conditiile de sigilare se controlează de autoritatea vamală de la frontieră. Controlul vamal se efectuează si când sunt prezumtii că în mijloacele de transport se află si alte mărfuri decât cele prevăzute în documente.

(2) În situatia în care nu sunt conditii corespunzătoare de control la birourile vamale de iesire, mijloacele de transport se îndrumă la cel mai apropiat birou vamal unde există conditii de efectuare a controlului.

(3) Transportul, manipularea, ambalarea si dezambalarea mărfurilor în vederea controlului vamal se efectuează de declarantul vamal, pe cheltuiala acestuia sau, după caz, a reprezentantului acestuia.

 

Sectiunea a 5-a

Alte dispozitii

 

Art. 469. – (1) Declaratia vamală de export se poate depune la biroul vamal de iesire în cazul mărfurilor care nu fac obiectul unor măsuri de prohibitie sau de restrictie si care nu depăsesc echivalentul în lei a 3000 euro pentru fiecare transport si declarant.

(2) Declararea verbală se poate face numai la biroul vamal de iesire.

Art. 470. - În situatia în care o marfă a părăsit teritoriul vamal al României, fără să fi făcut obiectul unei declaratii vamale de export, această declaratie se poate depune ulterior de către exportator la biroul vamal în a cărui rază de competentă se află sediul acestuia. În această situatie se aplică prevederile art. 462.

Acceptarea acestei declaratii este conditionată de prezentarea de către exportator, a dovezii privind realitatea părăsirii teritoriului vamal al României, precum si a felului si cantitătii mărfurilor în cauză. Biroul vamal certifică exemplarul 3 al declaratiei.

Acceptarea ulterioară a declaratiei nu înlătură aplicarea sanctiunilor prevăzute de lege si producerea consecintelor care ar rezulta în domeniul politicii agricole.

 

Sectiunea a 6-a

Dispozitii specifice aplicabile când schimbul datelor de export între birourile vamale se efectuează cu ajutorul tehnologiei informatiei sau al retelelor informatice

 

Art. 471. – Dispozitiile art. 9 si 10 se aplică regimurilor de export si de perfectionare pasivă.

Art. 472. - (1) Fără a înlătura prevederile art. 474 alin. (2), biroul de export acordă liberul de vamă prin emiterea către declarant adocumentului de însotire la export.

(2) Documentul de însotire la export poate fi, în baza unei aprobări, imprimat prin sistemul informatic al declarantului.

Art. 473. - După acordarea liberului de vamă, biroul vamal de export transmite biroului vamal de iesire declarat elementele care fac referire la operatiunea de export, cu ajutorul mesajului ’’Aviz anticipat de export’’.

Acest mesaj are la bază datele selectionate din declaratia de export, modificate si completate dacă este cazul.

Art. 474. – (1) Documentul de însotire la export si mărfurile admise la export sunt prezentate la biroul vamal de iesire. Autoritatea vamală poate cere ca notificarea de sosire a mărfurilor să fie efectuată pe cale electronică, caz în care nu este necesară prezentarea documentului de însotire la export, iar notificarea face referire la numărul declaratiei electronice.

(2) În situatia în care, atât biroul vamal de export cât si cel de iesire sunt conectate la Sistemul de Control al Exporturilor si nu exista risc de deturnare, precum si faptul că a fost pus în functiune un dispozitiv eficient pentru a garanta liberul de vamă si notificarea de sosire, autoritatea vamală poate să renunte la documentul de însotire la export.

Art. 475. - (1) Biroul vamal de iesire supraveghează iesirea fizică a mărfurilor de pe teritoriul vamal al României, iar dacă se efectuează un control al mărfurilor, acesta se realizează cu ajutorul mesajului „Aviz anticipat de export” primit de la biroul de export.

(2) In afara unor cazuri justificate, biroul vamal de iesire transmite mesajul ’’Rezultate la iesire’’ către biroul de export, cel mai târziu în prima zi lucrătoare care urmează celei în care mărfurile au părăsit teritoriul vamal al României.

(3) In cazul exportului fractionat atunci când mărfurile însotite de un Aviz Anticipat de Export sunt dirijate spre un birou vamal de iesire în cadrul unei expedieri, dar care părăsesc în transe teritoriul vamal al României prin acest birou, biroul vamal de iesire controlează iesirea fizică a mărfurilor si trimite Notificarea de Export doar atunci când toate mărfurile au părăsit teritoriul.

În situatia în care mărfurile însotite de un ’’Aviz anticipat de export’’ sunt dirijate spre un birou vamal de iesire, în cadrul unei expedieri dar care părăsesc în transe teritoriul vamal al României prin mai multe birouri vamale de iesire, în asemenea cazuri în care o parte din încărcătură este transferată către un alt loc de iesire din România, biroul de iesire unde transportul a fost prezentat prima dată, certifică la cererea justificată, un exemplar al „Documentului de însotire la export’’ pentru fiecare transă a mărfurilor în vederea prezentării acestuia către alt birou vamal de iesire.

Biroul vamal de iesire prin care ies mărfurile însotite de exemplarul Documentului de însotire la export supraveghează plecarea fizică a mărfurilor, certifică acest exemplar si îl returnează biroului vamal de iesire care l-a eliberat. Biroul vamal de iesire prin care a iesit prima transă de mărfuri trimite Rezultatele la iesire doar în momentul în care toate mărfurile au părăsit teritoriul vamal al României.

Art. 476. - (1) Biroul vamal de export, la receptia confirmării de iesirea mărfurilor din teritoriul vamal al României emisă de biroul vamal de iesire, este responsabil pentru certificarea plecării fizice a mărfurilor către declarant, asa cum este prevăzut la art. 466 alin. (5), prin utilizarea mesajului „Notificare la export” sau în forma stabilită de acest birou în acest scop.

(2) În situatia în care biroul vamal de export este informat de către exportator că mărfurile admise la export nu au părăsit si nu vor mai părăsi teritoriul vamal al României, sau că declaratia este invalidată, potrivit art. 465, biroul vamal de export anulează imediat declaratia de export si informează biroul vamal de iesire asupra anulării prin utilizarea „Notificării de anulare a exportului”.

 

CAPITOLUL III

Export temporar cu carnet ATA

 

Art. 477. - (1) Exportul temporar sub acoperirea unui carnet ATA se desfăsoară în conformitate cu Conventia privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990, la care România a aderat prin Legea nr. 395/2002 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 511 din 16 iulie 2002.

(2) Carnetul ATA sau declaratia sumară de export stabilită pentru mărfurile expediate sub acoperirea carnetului ATA, se depune la biroul vamal de export.

(3) Dacă biroul vamal de export este altul decât cel de iesire, formalitătile se efectuează de către biroul vamal de export însă rubrica 7 de  pe susa de export se completează de către biroul vamal de iesire.

Biroul vamal de export comunică pe cale electronică biroului vamal de iesire fie datele din declaratia sumară, sau după caz, din carnetul ATA, care se referă la numărul carnetului, numele titularului, informatiile necesare identificării mărfurilor, caracteristicile unor mărci de identificare, identitatea mijloacelor de transport pe care sunt încărcate mărfurile în momentul trecerii frontierei.

 

CAPITOLUL IV

Alte dispozitii

 

Art. 478. - Operatiunile de export temporar se încheie prin:

a) reimportul mărfurilor trimise temporar sau prin exportul definitiv al acestora;

b) emiterea unui proces verbal de control de către biroul vamal care are operatiunea în evidentă, când mărfurile nu se înapoiază din considerente economice. În cazul mărfurilor care fac obiectul regimului de export temporar au fost anterior supuse licentierii, Ministerul Economiei si Comertului, pe baza declaratiei motivate din punct de vedere economic a solicitantului si pe răspunderea acestuia, eliberează licente pentru transformarea exportului temporar în export definitiv, conform acelorasi date înscrise în licenta initială de export temporar;

c) emiterea unui proces verbal de control de către biroul vamal care are operatiunea în evidentă când nu se respectă termenul stabilit. În acest caz, biroul vamal sesizează si organele fiscale.

Art. 479. - (1) Exportul temporar este supus si prevederilor legale privind existenta prealabilă a unei autorizatii sau a unei licente.

(2) Operatiunile de export temporar se pot încheia pentru toate mărfurile care fac obiectul operatiunii sau pentru o parte din acestea.

(3) Titularii operatiunilor sunt obligati să tină evidenta exporturilor temporare până la încheierea totală a acestora.

(4) La încheierea totală sau partială a exporturilor temporare titularul operatiunii este obligat să prezinte la biroul vamal declaratia vamală cu care s-a efectuat exportul temporar, împreună cu documentele necesare identificării mărfurilor.

(5) În cazul în care exportul temporar se încheie prin alt birou vamal, acesta este obligat să transmită o copie certificată de pe declaratia vamală de încheiere, biroului vamal prin care operatiunea a fost initial efectuată, în termen de 15 zile.

(6) Mărfurile românesti, precum si cele străine puse în liberă circulatie, pot fi exportate temporar, în situatia în care urmează a fi reintroduse pe teritoriul vamal al României, fără să fi suferit modificări, cu exceptia uzurii lor normale.

 

TITLUL V

ALTE DESTINATII VAMALE

 

CAPITOLUL I

Zone libere si antrepozite libere

 

Sectiunea 1

Dispozitii comune sectiunilor a 2-a si a 3-a

 

Paragraful 1

Definitii si dispozitii generale

Art. 480. - În sensul acestui capitol, prin termenii de mai jos se întelege:

a) control de tip I - modalitătile de control vamal bazate, în principal, pe existenta unei împrejmuiri;

b) control de tip II - modalitătile de control vamal bazate, în principal, pe formalitătile efectuate în concordantă cu cerintele regimului de antrepozitare vamală;

c) operator - orice persoană care exercită o activitate de depozitare, producere, transformare, vânzare sau cumpărare de mărfuri într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber.

Art. 481. – (1) Constituirea unei părti a teritoriului vamal al României într-o zonă liberă, în conditiile legii, se face cu avizul autoritătii vamale.

(2) Crearea unui antrepozit liber poate fi solicitată autoritătii vamale de orice persoană.

Art. 482. - (1) Cererea de autorizare a construirii unei clădiri într-o zonă liberă se face în scris.

(2) În cerere se specifică activitatea pentru care clădirea urmează a fi folosită si contine orice alte informatii care să permită autoritătii vamale evaluarea posibilitătii acordării autorizatiei.

3) Autoritatea vamală acordă autorizatia când aplicarea reglementărilor vamale nu este împiedicată.

4) Dispozitiile alin. (1) - (3) se aplică si în cazul reconstruirii, consolidării, modificării, extinderii, schimbării de destinatie a unei clădiri dintr-o zonă liberă sau a unei clădiri constituind un antrepozit liber.

Paragraful 2

Aprobarea evidentei operative

Art. 483. – (1) Exercitarea de activităti de către un operator este conditionată de aprobarea de către autoritatea vamală a evidentei operative prevăzute de:

a) art. 194 din Codul vamal, în cazul unei zone libere supuse controlului de tip I sau unui antrepozit liber;

b) art. 126 din Codul vamal, în cazul unei zone libere supuse controlului de tip II.

(2) Aprobarea se emite în scris. Aceasta se acordă persoanelor care oferă garantiile necesare privind aplicarea prevederilor referitoare la zonele libere sau la antrepozitele libere.

Art. 484. – (1) Cererea pentru aprobarea evidentei operative se înaintează în scris biroului vamal în a cărui rază teritorială de competentă se află localizată zona liberă sau antrepozitul liber.

(2) În cerere se mentionează felul activitătilor avute în vedere, această informatie fiind considerată notificarea prevăzută la art. 190 din Codul vamal. Cererea include si următoarele informatii:

a) descriere detaliată a evidentei operative tinute sau de tinut;

b) felul si statutul vamal al mărfurilor asociate acestor activităti;

c) regimul vamal sub care aceste activităti se desfăsoară, dacă este cazul;

d) orice alte informatii cerute de autoritatea vamală în vederea asigurării aplicării corecte a prevederilor legale în vigoare.

 

Sectiunea a 2-a

Dispozitii aplicabile zonelor libere supuse modalitătilor de control de tip I si antrepozitelor libere

 

Paragraful 1

Măsuri de control

Art. 485. - (1) Împrejmuirea zonei libere trebuie să fie construită astfel încât să faciliteze autoritătii vamale supravegherea din exterior a zonei libere si să elimine orice posibilitate de scoatere ilegală a mărfurilor din zona liberă.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, si antrepozitelor libere.

(3) Zona exterioară din imediata apropiere a împrejmuirii trebuie să fie amenajată astfel încât să permită o supraveghere adecvată din partea autoritătii vamale. Accesul în această zonă se face numai cu acordul autoritătii vamale.

Art. 486. - (1) Evidenta operativă pentru o zonă liberă sau un antrepozit liber contine:

a) indicatii privind mărcile, numerele de identificare, numărul si felul coletelor, cantitatea si descrierea uzuală comercială a mărfurilor si, unde este cazul, mărcile de identificare a containerelor;

b) informatii care să permită urmărirea în orice moment a mărfurilor, în special localizarea acestora, destinatia vamală ce urmează a fi acordată acestora după depozitarea în zona liberă sau în antrepozitul liber sau la reintroducerea lor în alte părti ale teritoriului vamal al României;

c) mentiuni privind documentul de transport utilizat la intrarea si la iesirea mărfurilor;

d) mentiuni privind statutul vamal si, dacă este cazul, certificatul atestând acest statut potrivit art. 491;

e) mentiuni privind manipulările uzuale;

f) una din mentiunile prevăzute art. 410, 411 sau 444, unde este cazul;

g) indicatii privind mărfurile care, în caz de punere în liberă circulatie sau admitere temporară, nu vor fi supuse aplicării drepturilor de import sau măsurilor de politică comercială si pentru care utilizarea sau destinatia trebuie să fie controlată;

h) orice indicatie suplimentară prevăzută în anexa nr. 7 care ar putea fi solicitată pentru întocmirea unei declaratii sumare, dacă este cerută conform art. 203 din Codul vamal.

(2) Autoritatea vamală poate renunta la solicitarea unora din informatiile prevăzute la alin. (1) când supravegherea vamală si controlulzonei libere sau al antrepozitului liber nu sunt afectate.

În situatia în care evidentele se tin în cadrul derulării unui regim vamal, informatiile continute în acestea nu se reiau în evidenta operativă.

Art. 487. – Prin înscrierea în evidenta operativă, a produselor compensatoare rezultate în urma regimului de perfectionare activă sau a mărfurilor în aceeasi stare, ori, după caz, a produselor transformate si a mărfurilor rezultate în urma regimului de transformare sub control vamal, se consideră încheiate regimurile vamale care au fost derulate în zona liberă sau în antrepozitul liber. Datele de referintă ale acestor înscrieri se înregistrează în evidentele regimului de perfectionare activă sau ale regimului de transformare sub control vamal, după caz.

Paragraful 2

Alte dispozitii aplicabile zonelor libere supuse modalitătilor de control de tip I si antrepozitelor libere

Art. 488. - Măsurile de politică comercială prevăzute în reglementările legale sunt aplicabile mărfurilor străine introduse în zona liberă sau în antrepozitul liber numai în cazul în care acestea sunt aplicabile la introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal al României.

Art. 489. - În situatia în care pentru stabilirea datoriei vamale se iau în considerare elementele de taxare aplicabile înainte ca mărfurile să fie supuse manipulărilor uzuale prevăzute în anexa nr. 31, se poate emite o fisă INF 8 conform prevederilor art. 381.

Art. 490. - Într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber se poate înfiinta un antrepozit de aprovizionare cu produse agricole.

Art. 491. - (1) Dacă autoritatea vamală atestă statutul român sau străin al mărfurilor conform art. 187 din Codul vamal, aceasta va utiliza formularul al cărui model este prevăzut în anexa nr. 38.

(2) Formularul prevăzut la alin. (1) se utilizează dacă o marfă străină a fost declarată pentru punere în liberă circulatie conform prevederilor art. 191 din Codul vamal, inclusiv la încheierea regimului de perfectionare activă sau de transformare sub control vamal.

 

Sectiunea a 3-a

Dispozitii aplicabile zonelor libere supuse modalitătilor de control de tip II

 

Art. 492. - Fără a se înlătura dispozitiile Sectiunii 1, prevederile privind regimul de antrepozitare vamală se aplică si zonelor libere supusemodalitătilor de control de tip II.

 

CAPITOLUL II

Reexportul, distrugerea si abandonul

Sectiunea 1

Reexportul

 

Art. 493. - (1) În situatia în care reexportul face obiectul unei declaratii vamale, prevederile art. 460 - 476 se aplică în mod corespunzător, fără a încălca dispozitiile specifice aplicabile la momentul încheierii regimului vamal economic precedent.

(2) În situatia în care se utilizează un carnet ATA pentru reexportul mărfurilor plasate sub regim de admitere temporară, declaratia vamală poate fi depusă la un alt birou vamal decât cel prevăzut în art. 181 alin. (4) din Codul vamal.

Art. 494. – (1) În situatia în care reexportul se face fără depunerea unei declaratii vamale, se depune o declaratie sumară conform art. 201 si 203 din Codul vamal si Titlului VI al prezentei părti.

(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplică reexportului mărfurilor străine admise pe teritoriul vamal al României care:

a) nu sunt descărcate de pe mijlocul de transport cu care au fost expediate;

b) sunt transbordate în locul în care sunt descărcate.

In aceste cazuri declaratia sumară stabilită în baza art. 60 din Codul vamal îndeplineste si cerintele prevăzute de art. 203 din Codul vamal.

Depozitarea pe termen scurt a mărfurilor se consideră ca parte integrantă a transbordării. Măsurile de control au în vedere natura specială a situatiei respective.

 

Sectiunea a 2-a

Distrugerea si abandonul

 

Art. 495. – (1) În aplicarea art. 200 din Codul vamal, notificarea distrugerii mărfurilor se face în scris si se semnează de către persoana interesată. Notificarea trebuie făcută în timp util pentru a permite autoritătii vamale să supravegheze distrugerea.

(2) În situatia în care mărfurile în cauză fac deja obiectul unei declaratii vamale acceptate de autoritatea vamală, aceasta mentionează distrugerea pe declaratie si o invalidează conform prevederilor art. 89 din Codul vamal. Această dispozitie se aplică, în mod corespunzător, mărfurilor abandonate în favoarea bugetului statului.

Autoritatea vamală, care asistă la distrugerea mărfurilor, mentionează pe declaratie felul si cantitatea deseurilor si resturile rezultate din distrugere, în vederea determinării elementelor de taxare aplicabile acestora la atribuirea unei alte destinatii vamale.

 

TITLUL VI

MĂRFURI CARE PĂRĂSESC TERITORIUL VAMAL AL ROMÂNIEI

 

CAPITOLUL I

Declararea sumară prealabilă la iesire

 

Art. 496. - În situatia în care exportul sau reexportul nu fac obiectul unei declaratii vamale, se depune o declaratie sumară, conform art. 203 din Codul vamal. Această dispozitie nu se aplică în cazurile prevăzute la art. 454.

Art. 497. – (1) Declaratia sumară prevăzută la art. 203 din Codul vamal, depusă prin procedee informatice, trebuie să respecte modelul si instructiunile de completare prevăzute în anexa nr. 7.

Declaratia sumară prevăzută la art. 204 alin. (2) din Codul vamal se înregistrează de către biroul vamal de iesire.

Prevederile art. 130 alin. (1) si art. 134 se aplică în mod corespunzător.

(2) Autoritatea vamală poate accepta o declaratie sumară întocmită în scris si continând informatiile din anexa nr. 7 numai în următoarele cazuri:

a) nu functionează sistemul de procesare al declaratiilor informatice al autoritătii vamale;

b) nu functionează aplicatia declarantului.

(3) Utilizarea unei declaratii sumare scrise conform alin. (2) lit. b) se aprobă de autoritatea vamală.

(4) Autoritatea vamală poate accepta ca listele de încărcare să fie utilizate ca parte integrantă a declaratiilor sumare depuse prin procedee informatice.

(5) Declaratia sumară se semnează sau se certifică de către persoana care o întocmeste.

Art. 498. – (1) Declaratia sumară la export se depune la biroul vamal de iesire în termenele stabilite la art. 455 alin. (1) –(3).

Dispozitiile art. 455 alin. (4) – (7), 114 alin. (3) si art. 115 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(2) Biroul vamal competent efectuează, la depunerea declaratiei sumare, controlul bazat pe analiza de risc corespunzătoare înainte de acordarea liberului de vamă.

(3) Fără a înlătura obligatia prevăzută la art. 203 din Codul vamal si exceptiile prevăzute în acest capitol, atunci când se constată că mărfurile ce urmează să fie scoase din teritoriul vamal al României, pentru care este cerută o declaratie sumară si nu sunt însotite de o astfel de declaratie, persoana care aduce mărfurile sau care îsi asumă responsabilitatea pentru transportul mărfurilor în afara teritoriului vamal al României, va depune imediat o declaratie sumară.

Autoritatea vamală efectuează analiza de risc cât mai repede posibil, fără a depăsi termenul prevăzut pentru fiecare tip de trafic stabilit la art. 455.

(4) Autoritatea vamală notifică, cât mai repede posibil, persoanei care a depus declaratia sumară că nu s-a acordat liberul de vamă.

Art. 499. – Dispozitiile art. 456 se aplică în mod corespunzător declaratiilor sumare.

 

PARTEA III

OPERATIUNI PRIVILEGIATE

 

TITLUL I

Mărfuri returnate

 

Art. 500. - (1) Sunt exonerate de la plata drepturilor de import mărfurile pentru care, la exportul lor de pe teritoriul vamal al României, s-au efectuat formalităti vamale de export cu scopul de a se obtine rambursări sau alte sume prevăzute în cadrul politicii agricole sau pentru care s-a acordat un avantaj financiar, diferit de aceste rambursări sau alte sume prevăzute în actele normative care reglementează politica agricolă, cu obligatia efectuării exportului acestor mărfuri.

Exonerarea de la plata drepturilor de import se acordă în conditiile în care rambursările sau celelalte sume plătite au fost înapoiate ori în conditiile în care s-au luat măsurile necesare de oprire de la plată a sumelor respective de către autoritatea competentă, iar celelalte avantaje financiare acordate au fost anulate.

Pentru a beneficia de exonerare de la plata drepturilor de import trebuie să se facă dovada că mărfurile:

a) nu au putut fi eliberate pentru consum în tara de destinatie din motive tinând de reglementările aplicabile în tara respectivă;

b) sunt returnate de către destinatar ca fiind defecte sau neconforme cu prevederile din contract;

c) sunt reimportate pe teritoriul vamal al României pentru că nu au putut fi folosite în scopurile avute în vedere datorită altor circumstante la care exportatorul nu a avut nici o influentă.

(2) Circumstantele prevăzute la alin. (1) lit. c) sunt următoarele:

a) mărfurile revin pe teritoriul vamal al României ca urmare a unei avarii, survenite înainte de livrarea la destinatar, la mărfuri sau la mijlocul de transport în care au fost transportate;

b) mărfurile au fost exportate în scopul consumului sau vânzării în cadrul unui târg sau al unei alte manifestări similare, dar nu au fost consumate sau vândute;

c) mărfurile nu au putut fi livrate destinatarului datorită incapacitătii sale de a onora contractul prin care s-a efectuat exportul;

d) mărfurile nu au putut fi livrate destinatarului sau au ajuns la acesta după data de livrare obligatorie specificată în contractul prin care s-a efectuat exportul, din cauza unor evenimente naturale, politice sau sociale;

e) fructele si legumele au fost exportate în cadrul unei vânzări în regim comercial de consignatie, dar nu au fost vândute pe piata din tara de destinatie.

(3) Mărfurile care fac obiectul reglementărilor privind politica agricolă, exportate sub acoperirea unui certificat de export, nu sunt admise în exonerare de plata drepturilor de import decât în cazurile strict prevăzute de reglementările în domeniu.

(4) Mărfurile prevăzute la alin. (1) nu pot beneficia de exonerare de la plata drepturilor de import decât dacă sunt declarate pentru punerea în liberă circulatie pe teritoriul vamal al României într-un interval de 12 luni de la data îndeplinirii formalitătilor vamale pentru exportul acestora. Autoritatea vamală poate accepta depăsirea acestui termen în circumstante exceptionale.

Art. 501. - Mărfurile returnate beneficiază de exonerarea de la plata drepturilor de import chiar dacă reprezintă doar o fractiune din mărfurile exportate anterior în afara teritoriului vamal al României.

Acelasi regim se aplică si în cazul mărfurilor care reprezintă părti componente sau accesorii ale masinilor, instrumentelor, aparatelor sau altor produse exportate anterior în afara teritoriului vamal al României.

Art. 502. – (1) Prin derogare de la dispozitiile art. 208 din Codul vamal, sunt admise în exonerare de la plata drepturilor de import mărfurile returnate aflate în una din următoarele situatii:

a) mărfuri care, după exportul lor în afara teritoriului vamal al României, nu au făcut decât obiectul unor tratamente necesare mentinerii lor în stare de conservare sau unor manipulări care au modificat doar modul lor de prezentare;

b) mărfuri care, după ce au fost exportate în afara teritoriului vamal al României, desi au făcut obiectul unor tratamente altele decât cele necesare mentinerii lor în stare de conservare sau al unor manipulări altele decât cele care ar fi modificat doar modul lor de prezentare, s-au dovedit defectuoase sau inapte pentru utilizarea lor initială, când aceste mărfuri au făcut obiectul tratamentelor mentionate numai în vederea reparării sau readucerii lor în stare bună, iar inadecvarea mărfurilor pentru utilizarea lor initială a fost constatată numai după începerea tratamentelor sau manipulărilor mentionate.

(2) În cazul în care tratamentele sau manipulările pe care mărfurile returnate le-au suferit, conform prevederilor alin. (1) lit. b), ar fi avut drept consecintă pentru mărfurile plasate sub regim de perfectionare pasivă perceperea de drepturi de import, se aplică regulile de taxare în vigoare în cadrul regimului respectiv.

Cu toate acestea, dacă mărfurile au fost supuse unor operatiuni constând în repararea sau readucerea lor în stare bună, devenită necesară ca urmare a unui eveniment imprevizibil intervenit în afara teritoriului vamal al României, iar acest fapt este dovedit corespunzător autoritătii vamale, exonerarea de drepturi de import se acordă cu conditia ca în urma unor astfel de operatiuni valoarea mărfurilor returnate să nu fi devenit mai mare decât valoarea din momentul exportului acestora de pe teritoriul vamal al României.

(3) Prin repararea sau readucerea în stare bună devenită necesară se întelege orice operatiune având ca efect remedierea defectiunilor de functionare sau a deteriorărilor materiale suferite de o marfă în timp ce se afla în afara teritoriului vamal al României, operatiune fără de care marfa nu mai poate fi utilizată în conditii normale, în scopurile pentru care a fost destinată.

Se consideră că valoarea unei mărfi returnate nu a devenit mai mare decât valoarea din momentul exportului în afara teritoriului vamal al României, ca rezultat al operatiunii la care a fost supusă, când opera iunea nu depăseste ceea ce este strict necesar pentru a permite utilizarea mărfii în aceleasi conditii ca cele care existau la momentul exportului respectiv.

În situatia în care repararea sau readucerea în stare bună a mărfurilor necesită încorporarea unor piese de schimb, o asemenea încorporare trebuie să se limiteze la piesele strict necesare pentru a permite utilizarea mărfurilor în aceleasi conditii ca acelea din momentul exportului.

Art. 503. - La cererea persoanei interesate, autoritatea vamalăeliberează, în momentul îndeplinirii formalitătilor vamale de export, un document care contine informatiile necesare pentru identificarea mărfurilor, în eventualitatea reintroducerii lor pe teritoriul vamal al României.

Art. 504. - (1) Sunt acceptate ca fiind mărfuri returnate acele mărfuri pentru care se prezintă, împreună cu declaratia vamală de punere în liberă circulatie, fie exemplarul declaratiei de export returnat exportatorului de către autoritatea vamală, sau o copie a acestui document certificată ca fiind corespunzătoare de către autoritatea vamală, fie fisa INF 3 prevăzută în anexa nr. 39.

În situatia în care biroul vamal de reimport este în măsură să constate, cu mijloacele de probă de care dispune sau pe care le poate solicita persoanei interesate, că mărfurile declarate pentru punerea în liberă circulatie sunt mărfuri exportate initial în afara teritoriului vamal al României si că la momentul exportului îndeplineau conditiile necesare pentru a fi acceptate ca mărfuri returnate, documentele prevăzute la paragraful 1 nu sunt necesare.

De asemenea, sunt acceptate ca fiind mărfuri returnate acele mărfuri acoperite de un carnet ATA , în limitele stabilite de art. 207 din Codul vamal, chiar în conditiile în care carnetul ATA a depăsit termenul de valabilitate.

În toate cazurile, trebuie să se procedeze la îndeplinirea formalitătilor prevăzute la art. 233 alin. (2).

(2) Dispozitiile alin. (1) paragraful 1 nu se aplică la circulatia internatională a ambalajelor, a mijloacelor de transport sau a anumitor mărfuri acceptate sub un regim vamal special, pentru care reglementari speciale stipulează, în astfel de împrejurări, o dispensă de documente vamale. Aceste dispozitii nu se aplică nici în situatia în care mărfurile pot fi declarate pentru punerea în liberă circulatie în mod verbal sau prin altă actiune.

(3) În situatia în care consideră necesar, biroul vamal de reimport poate solicita persoanei interesate dovezi suplimentare, în scopul identificării mărfurilor returnate.

Art. 505. - (1) Pe lângă documentele prevăzute la art. 504, declaratia vamală de punere în liberă circulatie ce are ca obiect mărfuri returnate pentru care este posibil să fi fost îndeplinite formalităti vamale de export în vederea obtinerii de rambursări sau de alte sume prevăzute pentru export în cadrul unor reglementări privind politica agricolă, trebuie să fie însotită de un certificat eliberat de autoritatea competenta pentru acordarea unor asemenea rambursări sau sume. Acest certificat trebuie să contină toate elementele necesare care să permită biroului vamal la care mărfurile sunt declarate pentru punerea în liberă circulatie să verifice dacă acesta se referă la mărfurile respective.

(2) În situatia în care exportul mărfurilor nu a necesitat îndeplinirea formalitătilor vamale de export în vederea obtinerii de rambursări sau de alte sume prevăzute pentru export în cadrul unor reglementări privind politica agricolă, certificatul trebuie să cuprindă mentiunea “Fără rambursări sau alte sume acordate la export”.

(3) În situatia în care mărfurile au făcut obiectul unor formalităti vamale de export în vederea obtinerii de rambursări sau de alte sume prevăzute pentru export în cadrul unor reglementări privind politica agricolă, certificatul trebuie să cuprindă mentiunea “Rambursări si alte sume acordate pentru exportul cantitătii de ........ ” sau “Dreptul la rambursări sau alte sume la export anulat pentru cantitatea de ........”, dacă rambursările sau celelalte sume prevăzute pentru export au fost sau nu plătite de autoritatea competentă.

(4) În cazul mărfurilor returnate a căror declaratie vamală pentru punerea în liberă circulatie este însotită de fisa INF 3, acest document trebuie să contină datele cuprinse în certificatul prevăzut la alin. (1).

(5) În situatia în care biroul vamal la care mărfurile sunt declarate pentru punere în liberă circulatie este în măsură, prin mijloacele de care dispune, să constate că nu s-a acordat nici o rambursare sau alte sume prevăzute pentru export în cadrul unor reglementări privind politica agricolă si nici nu se vor putea acorda ulterior, nu mai este necesar documentul prevăzut la alin. (1).

Art. 506. - Fisa INF 3 este întocmită într-un exemplar original si două copii.

Art. 507. - (1) Sub rezerva dispozitiilor alin. (3), fisa INF 3 este eliberată la cererea exportatorului de către biroul vamal de export în momentul îndeplinirii formalitătilor de export pentru mărfurile la care se referă, în cazul în care exportatorul declară că este probabil ca respectivele mărfuri să fie returnate printr-un alt birou vamal decât biroul vamal de export.

(2) Fisa INF 3 poate fi, de asemenea, eliberată la cererea exportatorului, de către biroul vamal de export, după îndeplinirea formalitătilor de export pentru mărfurile la care se referă, dacă biroul vamal respectiv constată, pe baza informatiilor de care dispune, că detaliile continute în cererea exportatorului corespund mărfurilor exportate.

(3) În cazul mărfurilor prevăzute la art. 505 alin. (1), fisa INF 3 este eliberată numai după îndeplinirea formalitătilor vamale de export potrivit alin. (2).

Eliberarea acestui document se face cu conditia ca:

a) rubrica B din fisă să fi fost, în prealabil, completată si vizată de autoritatea vamală;

b) rubrica A din fisă să fi fost, în prealabil, completată si vizată de autoritatea vamală, când este prevăzută obligatia furnizării informatiilor pe care le contine.

Art. 508. - (1) Fisa INF 3 contine toate informatiile necesare autoritătii vamale în vederea identificării mărfurilor exportate.

(2) În situatia în care este de asteptat ca mărfurile exportate să fie returnate pe teritoriul vamal al României prin mai multe birouri vamale, altele decât biroul vamal de export, exportatorul poate solicita eliberarea mai multor fise INF 3 pentru a acoperi întreaga cantitate de mărfuri exportate.

În mod similar, exportatorul poate cere autoritătii vamale care a eliberat o fisă INF 3 înlocuirea ei cu mai multe fise INF 3 care să acopere toată cantitatea de mărfuri cuprinsă în fisa INF 3 eliberată initial.

Exportatorul poate solicita, de asemenea, eliberarea unei fise INF 3 doar pentru o parte a mărfurilor exportate.

Art. 509. - Originalul si o copie a fisei INF 3 se înapoiază exportatorului pentru a fi prezentată la biroul vamal de reimport. A doua copie rămâne clasată la biroul vamal emitent.

Art. 510. - Biroul vamal de reimport mentionează pe original si pe copia fisei INF 3 cantitatea de mărfuri returnate care beneficiază de exonerare de la plata drepturilor de import, retine originalul si trimite biroului vamal emitent copia aferentă pe care sunt mentionate numărul si data declaratiei de punere în liberă circulatie.

Biroul vamal emitent compară copia respectivă cu cea care se află în evidenta proprie, după care o clasează.

Art. 511. - În caz de furt, pierdere sau distrugere a originalului fisei INF 3, persoana interesată poate solicita un duplicat biroului vamal care l-a eliberat. Biroul vamal dă curs solicitării, dacă situatia o justifică, iar pe documentul eliberat să înscrie mentiunea “DUPLICAT” .

Autoritatea vamală mentionează pe copia fisei INF 3 aflată în propria evidentă faptul că s-a eliberat un duplicat.

Art. 512. - (1) La cererea biroului vamal de reimport, biroul vamal de export comunică acestuia toate informatiile de care dispune pentru a-i permite să constate dacă mărfurile îndeplinesc conditiile necesare pentru a beneficia de dispozitiile prezentei părti.

(2) Fisa INF 3 poate fi utilizată la solicitarea si la transmiterea informatiilor prevăzute la alin. (1).

 

TITLUL II

PRODUSELE DE PESCUIT MARITIM SI ALTE PRODUSE PESCUITE DIN APELE TERITORIALE ALE UNEI ALTE TĂRI DE NAVELE DE PESCUIT ROMÂNESTI

 

Art. 513. - (1) Exonerarea de drepturi de import pentru mărfurile prevăzute de art. 210 din Codul vamal este conditionată de prezentarea împreună cu declaratia vamală de punere în liberă circulatie, a unui atestat potrivit căruia mărfurile se află în situatia prevăzută de acel articol.

(2) Modelul atestatului este prevăzut în anexa nr. 40 si trebuie să fie completat conform prevederilor alin. (3).

(3) Căpitanul vasului de pescuit românesc care a făcut captura de pescuit maritim completează rubricile 3 - 5 si, dacă este necesar, si rubrica 9 a atestatului. În cazul în care a avut loc la bord o prelucrare a produselor pescuite, căpitanul vasului completează si rubricile 6, 7 si 8.

In cazul declarării pentru punerea în liberă circulatie a acestor produse, declarantul completează rubricile 1 si 2 din atestat.

(4) Pentru a asigura aplicarea corectă a alin. (1) – (3), autoritatea vamală poate acorda asistentă altor administratii în regim de reciprocitate pentru verificarea autenticitătii atestatelor si a exactitătii mentiunilor cuprinse în acestea.

 

PARTEA IV

DATORIA VAMALĂ

 

TITLUL I

Garantii

 

Art. 514. – (1) Modalitătile de constituire a garantiei, altele decât depozitul bănesc sau garantul în întelesul art. 215 - 217 din Codul vamal, sunt următoarele:

a) constituirea, în favoarea autoritătii vamale, a unei ipoteci sau a unui alt drept considerat echivalent cu un drept tinând de proprietatea de bunuri imobiliare;

b) cesiunea de creantă, constituirea unui gaj cu sau fără cedarea posesiei asupra bunurilor, a titlurilor sau a creantelor ori a unui carnet de economii;

c) constituirea unei răspunderi contractuale solidare pentru întregul cuantum al datoriei de către o tertă parte agreată în acest scop de  autoritatea vamală si, îndeosebi, depunerea unei polite a cărei plată este garantată de respectiva persoană tertă.

(2) Cazurile si conditiile în care se poate recurge la modalitătile de garantie prevăzute în alin. (1) se stabilesc de către Autoritatea Natională a Vămilor.

Art. 515. – Constituirea unei garantii prin depozit bănesc nu dă dreptul la plata de dobândă de către autoritatea vamală.

 

TITLUL II

NASTEREA DATORIEI

 

CAPITOLUL I

Omisiuni fără efect semnificativ asupra depozitării temporare sau a regimului vamal

 

Art. 516. – În cazul în care nu constituie o tentativă de sustragere ilegală a mărfurilor de sub supravegherea vamală si nu presupun o neglijentă din partea persoanei interesate, iar toate formalitătile necesare pentru reglementarea situatiei mărfurilor sunt efectuate ulterior, următoarele omisiuni sunt considerate ca fără efect semnificativ asupra corectitudinii operatiunii de depozitare temporară sau a regimului vamal considerat în sensul art. 226 alin. (1) din Codul vamal:

a) depăsirea termenului limită permis pentru a se atribui mărfurilor una dintre destinatiile vamale prevăzute în cadrul depozitării temporare sau a regimului vamal respectiv, în cazul în care limita de timp ar fi fost prelungită dacă cererea de prelungire ar fi fost prezentată la timp;

b) depăsirea termenului de prezentare a mărfurilor la biroul de destinatie, când această prezentare se face ulterior, în cazul mărfurilor în regim de tranzit;

c) manipularea fără autorizarea prealabilă din partea autoritătii vamale, cu conditia că manipularea respectivă ar fi fost autorizată dacă ar fi fost solicitată în cazul mărfurilor plasate în regim de depozitare temporară sau de antrepozitare vamală;

d) utilizarea mărfurilor în alte conditii decât cele prevăzute în autorizatie, cu conditia ca această utilizare să fi fost autorizată în respectivul regim dacă ar fi fost solicitată, în cazul unor mărfuri plasate în regim de admitere temporară;

e) deplasarea neautorizată a mărfurilor, cu conditia ca mărfurile să poată fi prezentate autoritătii vamale la cererea acesteia, în cazul unor mărfuri în depozit temporar sau plasate sub regim vamal;

f) scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al României sau introducerea lor într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber fără îndeplinirea formalitătilor necesare, în cazul mărfurilor în depozit temporar sau plasate sub un regim vamal;

g) transferul mărfurilor fără avizul autoritătii vamale înainte de a fi primit o destinatie vamală, cu conditia ca transferul să fie înscris în evidentele celui care face transferul, iar cel către care se face transferul detine o autorizatie pentru mărfurile respective, în cazul unor mărfuri care au beneficiat de măsuri tarifare preferentiale datorită destinatiei lor finale.

Art. 517. – Autoritatea vamală consideră că s-a născut o datorie vamală, conform art. 226 alin. (1) din Codul vamal, dacă persoana susceptibilă de a fi debitor vamal nu demonstrează că sunt îndeplinite conditiile prevăzute în art. 516.

Art. 518. – Desi omisiunile prevăzute în art. 516 nu dau nastere unei datorii vamale, acestea nu înlătură răspunderea penală sau contraventională în conditiile legii, precum si aplicarea dispozitiilor care permit anularea si revocarea autorizatiilor eliberate pentru regimul vamal respectiv.

 

CAPITOLUL II

Pierderi naturale

 

Art. 519. – (1) În scopul aplicării art. 228 din Codul vamal, autoritatea vamală, la cererea persoanei interesate, ia în considerare cantitătile lipsă ori de câte ori se poate demonstra că pierderile constatate se datorează exclusiv unor cauze legate de natura mărfurilor si nu din neglijentă sau dol din partea acesteia.

(2) Prin neglijentă sau dol în sensul alin. (1) se întelege, în principal, orice încălcare a regulilor, stabilite de autoritatea vamală referitoare la transportul, depozitarea, manipularea, prelucrarea sau transformarea mărfurilor.

Art. 520. - Autoritatea vamală poate scuti persoana interesată de obligatia de a furniza dovada că mărfurile au fost pierdute iremediabil din motive naturale, în cazul în care este evident că pierderea nu se explică în alt mod.

Art. 521. - Prevederile privind ratele legale de pierdere irecuperabilă din cauze naturale se aplică în cazul în care persoana interesată nu poate face dovada că pierderea efectivă o depăseste pe cea calculată prin aplicarea ratei legale pentru mărfurile respective.

 

CAPITOLUL III

Statutul vamal al mărfurilor în anumite situatii speciale

 

Art. 522. - Prezentarea unei declaratii vamale pentru mărfurile respective sau a oricărui alt act având acelasi efect juridic, precum si prezentarea unui document la viză către autoritatea vamală se consideră sustragere a mărfurilor de sub supraveghere vamală în întelesul art. 225 alin. (1) din Codul vamal în cazul în care aceste actiuni au efectul de a le conferi în mod fals statutul de mărfuri românesti.

Art. 523. - În situatia în care declaratia sumară este modificată si comportamentul persoanei în cauză nu indică o fraudă, nu se naste o datorie vamală conform art. 224 din Codul vamal privind introducerea ilegală a mărfurilor care, înainte de modificarea declaratiei, nu au fost corect declarate.

Art. 524. - Fără încălcarea dispozitiilor referitoare la interdictiile sau restrictiile care pot fi aplicabile mărfurilor respective, în cazul în care se naste o datorie vamală la import conform art. 224, 225, 226 sau 227 din Codul vamal, iar drepturile de import au fost achitate, mărfurile se consideră ca fiind românesti fără a mai fi necesar să se facă o declaratie de punere în liberă circulatie.

Art. 525. - Confiscarea unor mărfuri conform prevederilor art. 256 alin. (1) lit. d) din Codul vamal nu modifică statutul vamal al mărfurilor respective.

Art. 526. - (1) Mărfurile străine abandonate în favoarea statului, retinute sau confiscate sunt considerate ca fiind plasate sub regimul de antrepozitare vamală.

(2) Mărfurile prevăzute la alin. (1) pot fi valorificate de către autoritatea vamală, numai în cazul în care cumpărătorul efectuează fără întârziere formalitătile pentru acordarea unei destinatii vamale.

În situatia în care valorificarea are loc la un pret care include suma drepturilor de import, această valorificare este considerată ca punere în liberă circulatie, iar autoritatea vamală trebuie să procedeze la calculul drepturilor si la înscrierea în evidenta contabilă.

În aceste cazuri, valorificarea se efectuează conform legislatiei în vigoare.

(3) În cazul în care autoritatea competentă decide de a dispune în alt mod decât vânzarea mărfurilor, aceasta efectuează imediat formalitătile pentru acordarea unei destinatii vamale potrivit la art. 4 pct. 19 lit. a) - d) din Codul vamal.

 

TITLUL III

ÎNSCRIEREA ÎN EVIDENTA CONTABILĂ SI RAMBURSAREA DUPĂ VĂMUIRE

 

Art. 527. - (1) Autoritatea vamală poate să nu înscrie în evidenta contabilă cuantumul drepturilor de import mai mici decât echivalentul în lei a sumei de 10 euro.

(2) Nu se procedează la rambursarea după vămuire a drepturilor de import sau a drepturilor de export în cazul în care cuantumul pentru fiecare actiune de rambursare este mai mic decât echivalentul în lei a sumei de 10 euro.

Art. 528. - Autoritatea vamală decide să nu înscrie în evidenta contabilă drepturile necolectate:

a) în cazul în care s-a aplicat un tratament tarifar preferential în cadrul unui contingent tarifar, al unui plafon tarifar sau al altor regimuri, când dreptul de a beneficia de acest tratament s-a încheiat la data acceptării declaratiei vamale fără să se fi publicat acest fapt în Monitorul Oficial al României înainte de liberul de vamă pentru punerea în liberă circulatie a mărfurilor respective sau în cazul în care nu s-a făcut public acest lucru, persoana pasibilă de plată actionând de bună credintă si respectând toate dispozitiile prevăzute de reglementările vamale în vigoare cu privire la declaratia vamală;

b) în cazul în care autoritatea vamală consideră că sunt îndeplinite toate conditiile prevăzute în art. 243 alin. (2) lit. b) din Codul vamal, cu conditia ca suma necolectată de la agentul economic cu privire la una sau mai multe operatiuni de export dar ca urmare a unei singure erori este mai mică decât echivalentul în lei a 2000 EURO.

 

TITLUL IV

RAMBURSAREA SAU REMITEREA DREPTURILOR DE IMPORT SAU DE EXPORT

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 529. – În sensul prezentului titlu, prin termenii de mai jos se întelege:

a) birou vamal de înscriere în evidenta contabilă - biroul vamal unde s-au înscris drepturile de import sau de export a căror rambursare sau remitere este solicitată;

b) autoritate vamală de decizie - autoritatea vamală competentă să decidă asupra cererii de rambursare sau de remitere;

c) birou vamal de control - biroul vamal în a cărui rază de competentă se află mărfurile care au generat înscrierea în evidenta contabilă a drepturilor de import sau de export a căror rambursare sau remitere este solicitată si care procedează la anumite controale necesare pentru analizarea cererii;

d) birou vamal de implementare - biroul vamal care adoptă măsurile necesare pentru a se asigura de executia corectă a deciziei de rambursare sau remitere a drepturilor de import sau de export.

(2) Functiile de birou de înscriere în evidenta contabilă, de autoritate vamală de decizie, de birou vamal de control, precum si de birou vamal de implementare pot fi îndeplinite, în total sau în parte, de acelasi birou vamal.

 

CAPITOLUL II

Dispozitii de punere în aplicare a art. 258-261 din Codul vamal

 

Sectiunea 1

Cererea

 

Art. 530. – (1) Cererea de rambursare sau de remitere a drepturilor de import sau de export denumită în continuare cerere de rambursare sau de remitere este făcută de persoana care a achitat aceste drepturi sau este pasibilă de a le plăti sau de către persoana care a preluat drepturile si obligatiile, precum si de reprezentantul acestora.

(2) Cererea de rambursare sau de remitere se face, într-un exemplar original si o copie, pe un formular conform modelului si instructiunilor de completare prevăzute în anexa nr. 41.

Cu toate acestea, cererea de rambursare sau de remitere poate să fie făcută, de persoana prevăzută la alin. (1), pe o foaie de hârtie obisnuită, cu conditia ca aceasta să contină informatiile din în anexa nr. 41.

Art. 531. – (1) Cererea de rambursare sau de remitere, însotită de documentele prevăzute în art. 33 alin. (1) din Codul vamal, se depune la biroul vamal de înscriere în evidenta contabilă, care o transmite imediat după înregistrare către autoritatea vamală de decizie în cazul în care nu a fost desemnat în acest sens.

(2) Biroul vamal înscrie data de înregistrare pe originalul si pe copia cererii. Copia se restituie solicitantului. În cazul prevăzut la art. 530 alin. (2) paragraf 2, biroul vamal confirmă solicitantului în scris primirea.

Art. 532. – (1) Fără a se înlătura dispozitiile specifice prevăzute în reglementările privind politica agricolă, atunci când cererea se referă la mărfuri pentru care s-a prezentat o licentă de import sau un certificat pentru stabilirea în avans a restituirilor la export, această cerere trebuie însotită de o atestare, emisă de autoritatea abilitată să elibereze licenta sau certificatul, care să demonstreze că au fost întreprinse demersurile necesare pentru a anula efectele licentei sau certificatului.

(2) Atestatul prevăzut la alin. (1) nu este necesar:

a) în cazul în care autoritatea vamală căreia i se prezintă cererea este cea care a eliberat licenta sau certificatul;

b) în cazul în care motivul invocat în sprijinul cererii constă dintr-o eroare materială care nu are nici un efect asupra atribuirii licentei sau certificatului.

Art. 533. – (1) Biroul vamal prevăzut la art. 531 poate admite o cerere care nu cuprinde toate informatiile prevăzute pe formularul prevăzut  la art. 530 alin. (2), dar care contine cel putin informatiile care se înscriu înrubricile nr. 1 - 3 si 7 ale acestuia.

(2) Biroul vamal stabileste un termen pentru furnizarea informatiilor si/sau a documentelor lipsă.

(3) În situatia în care termenul fixat de biroul vamal nu se respectă, cererea se consideră ca fiind retrasă si solicitantul este informat despre aceasta imediat.

Art. 534. - (1) Pentru mărfurile reintroduse pe teritoriul vamal al României la care drepturile de export au fost încasate la data exportului, rambursarea sau remiterea se face cu conditia prezentării autoritătii vamale a unei cereri însotită de:

a) documentul eliberat ca dovadă de plată, în cazul în care sumele respective au fost deja plătite;

b) originalul sau copia, vizată de biroul vamal de reimport, a declaratiei vamale pentru punere în liberă circulatie referitoare la mărfurile respective; acest document trebuie să contină o viză aplicată de biroul vamal de reimport cu textul Mărfuri reintroduse conform art. 207 alin. (4) lit.

b) din Codul vamal;

c) exemplarul declaratiei de export restituit exportatorului la data încheierii formalitătilor de export pentru mărfuri, sau o copie a acesteia certificată de biroul vamal de export.

În situatia în care autoritatea vamală de decizie dispune deja de elementele cuprinse de una sau mai multe din declaratiile prevăzute la lit. a) - c) acestea nu se mai prezintă.

(2) Cererea se depune la biroul vamal, prevăzut la art. 531, în termen de 12 luni de la data înregistrării declaratiei de export.

 

Sectiunea a 2-a

Procedura de acordare a rambursării sau a remiterii

 

Art. 535. - Autoritatea vamală de decizie poate autoriza încheierea formalitătile necesare pentru a se efectua rambursarea sau remiterea înainte de a se pronunta asupra cererii de rambursare sau remitere.

Art. 536. - Fără a se înlătura aplicarea art. 535 si până la luarea unei decizii asupra cererii de rambursare sau de remitere, mărfurile pentru care se cere rambursarea sau remiterea drepturilor nu pot fi transferate în alt loc decât cel specificat în cerere, cu exceptia cazului când solicitantul notifică, în prealabil, biroului vamal prevăzut la art. 531, care la rândul său trebuie să informeze autoritatea vamală de decizie.

Art. 537. - (1) În situatia în care cererea de rambursare sau de remitere se referă la un caz pentru care sunt necesare informatii suplimentare sau dacă mărfurile trebuie verificate pentru a se stabili că sunt îndeplinite conditiile prevăzute în Codul vamal si în prezentul titlu, pentru a se beneficia de rambursare sau de remitere, autoritatea vamală de decizie ia toate măsurile necesare în acest scop, dacă este nevoie solicitând sprijin din partea biroului vamal de control, specificând precis natura informatiilor de obtinut sau a controalelor de efectuat.

(2) Biroul vamal de control dă imediat curs acestei cereri si comunică autoritătii vamale de decizie informatiile obtinute si rezultatele controalelor efectuate. Modelul cererii este prevăzut în anexa nr. 42.

Art. 538. - (1) În situatia în care se află în posesia tuturor elementelor necesare, autoritatea vamală de decizie se pronuntă în scris asupra cererii de rambursare sau remitere conform art. 33 alin. (2) si (3) din Codul vamal.

(2) În cazul în care este favorabilă, decizia trebuie să cuprindă toate informatiile necesare aplicării sale. De asemenea, după caz, toate sau o parte din informatiile următoare se înscriu în decizie:

a) informatii care să permită identificarea mărfurilor la care se aplică;

b) motivele rambursării sau a remiterii drepturilor de import sau de export, cu referire la articolul corespunzător din Codul vamal si, dacă este cazul, articolul corespunzător din prezentul titlu;

c) destinatia la care pot fi trimise mărfurile;

d) data limită pentru îndeplinirea formalitătilor pentru rambursarea sau remiterea drepturilor de import sau de export;

e) precizarea că drepturile de import sau de export nu se rambursează sau remit decât după ce biroul de implementare a informat autoritatea vamală de decizie că formalitătile de care depinde rambursarea sau remiterea au fost îndeplinite;

f) cerintele pe care trebuie să le îndeplinească mărfurile în asteptarea aplicării deciziei;

g) notificarea beneficiarului că este obligat să predea originalul deciziei către biroul vamal de implementare, ales de acesta când prezintă mărfurile.

Art. 539. - (1) Biroul vamal de implementare întreprinde măsuri pentru a se asigura, dacă este cazul, că cerintele prevăzute la art. 538 alin.

(2) lit. f) sunt îndeplinite si că în toate cazurile mărfurile sunt efectiv folosite în modul prevăzut sau trimise la destinatia specificată în decizia de rambursare sau de remitere a drepturilor de import sau de export.

(2) În cazul în care decizia precizează că mărfurile pot fi plasate în antrepozit vamal, zonă liberă sau antrepozit liber si beneficiarul foloseste această posibilitate, formalitătile necesare se realizează la biroul vamal de implementare.

(3) După ce s-a asigurat că au fost îndeplinite conditiile prevăzute la alin. (1), biroul vamal de implementare transmite un certificat în acest sens autoritătii vamale de decizie.

Art. 540 - După ce a aprobat cererea de rambursare sau de remitere a drepturilor, autoritatea vamală de decizie rambursează sau remite drepturile numai după ce primeste certificatul prevăzut în art. 539 alin. (3).

Art. 541. - (1) În cazul în care cererea de rambursare sau de remitere se bazează, la data acceptării declaratiei de punere în liberă circulatie a mărfurilor, pe existenta unei taxe vamale de import reduse sau zero, aplicabilă în cadrul unui contingent tarifar, a unui plafon tarifar sau a unui alt regim tarifar preferential, rambursarea sau remiterea se acordă numai cu conditia ca, la data depunerii cererii, însotită de documentele necesare:

a) volumul contingentului tarifar nu este epuizat;

b) taxa vamală datorată în mod normal nu a fost restabilită, în alte cazuri.

(2) În cazul în care conditiile prevăzute în alin. (1) nu se îndeplinesc, rambursarea sau remiterea se acordă dacă omisiunea de a aplica taxa vamală redusă sau zero la mărfuri a fost rezultatul unei erori din partea autoritătii vamale si declaratia pentru punere în liberă circulatie a cuprins toate elementele si a fost însotită de toate documentele necesare pentru aplicarea acelei taxe.

Art. 542. - (1) Dacă în sprijinul cererii de rambursare sau remitere se prezintă un certificat de origine, un certificat de circulatie, un document de tranzit sau orice alt document corespunzător care atestă că mărfurile importate ar fi putut, la momentul acceptării declaratiei de punere în liberă circulatie, să beneficieze de tratamentul tarifar preferential, autoritatea vamală de decizie aprobă această cerere numai dacă se stabileste că:

a) documentul astfel prezentat se referă în mod expres la mărfurile respective si toate conditiile referitoare la acceptarea numitului document sunt îndeplinite;

b) toate celelalte conditii pentru acordarea tratamentului tarifar preferential sunt îndeplinite.

(2) Rambursarea sau remiterea se efectuează la prezentarea mărfurilor. În cazul în care mărfurile nu pot fi prezentate la biroul vamal de implementare, acesta acordă rambursarea sau remiterea numai dacă detine informatii care indică, în mod neîndoielnic, că certificatul sau documentul prezentat după vămuire se aplică acestor mărfuri.

Art. 543. - Nu se acordă rambursarea sau remiterea drepturilor de import conform art. 261 din Codul vamal când:

a) defectele mărfurilor au fost luate în considerare la stabilirea conditiilor contractului, îndeosebi a pretului, la care acestea au fost plasate sub regimul vamal care impunea obligatia de a plăti drepturi de import;

b) mărfurile sunt vândute de importator după ce au fost stabilite defectele acestora sau neconformitatea cu conditiile contractului.

Art. 544. - (1) Fără a se înlătura aplicarea art. 551 alin. (1) lit. c), autoritatea vamală de decizie stabileste un termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de rambursare sau remitere a drepturilor de import sau de export, pentru îndeplinirea formalitătilor vamale care conditionează rambursarea sau remiterea drepturilor.

(2) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (1) duce la pierderea dreptului de rambursare sau remitere, cu exceptia cazului în care persoana interesată face dovada că a fost împiedicată să respecte termenul de împrejurări neprevăzute sau de un caz de fortă majoră.

Art. 545. - În situatia în care distrugerea mărfurilor autorizată de autoritatea vamală de decizie conduce la producerea de resturi si deseuri, acestea se consideră ca mărfuri străine imediat ce se ia o decizie favorabilă asupra cererii de rambursare sau de remitere.

Art. 546. - În situatia în care se acordă autorizatia prevăzută în art. 261 alin. (2) lit. b) din Codul vamal, autoritatea vamală trebuie să întreprindă toate demersurile pentru a se asigura că mărfurile plasate în antrepozit vamal, în zonă liberă sau în antrepozit liber, pot fi recunoscute ulterior ca mărfuri străine.

Art. 547. – (1) Mărfurile care, în cadrul politicii agricole, se plasează sub un regim vamal care impune obligatia de a plăti drepturi de import în baza unui certificat de import sau a unui certificat pentru stabilirea în avans a restituirilor la export, beneficiază de dispozitiile art. 260 - 262 din Codul vamal, numai dacă biroul vamal constată că au fost luate măsurile necesare de autoritatea competentă pentru anularea efectelor licentei sau certificatului sub acoperirea cărora a avut loc operatiunea de import.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplică si în cazul reexportului, plasării în antrepozitul vamal sau în zonă liberă ori în antrepozit liber, precum si în cazul distrugerii mărfurilor.

Art. 548. - În cazul în care exportul, reexportul sau distrugerea ori orice altă destinatie vamală nu se referă la un articol complet, ci la unul sau mai multe elemente componente ale acelui articol, suma de rambursat sauremis este diferenta dintre cuantumul la care se ridică drepturile de import aferente articolului complet si cel al drepturilor de import care s-ar fi aplicat restului articolului, dacă acesta ar fi fost plasat în stare netransformată sub un regim vamal care impunea obligatia de a plăti astfel de drepturi la data la care articolul complet a fost plasat astfel.

Art. 549. - Suma prevăzută în art. 263 din Codul vamal se fixează la echivalentul în lei a sumei de 10 euro.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii specifice referitoare la aplicarea art. 262 din Codul vamal

Sectiunea 1

Decizii urmând a fi luate de autoritatea vamală

 

Art. 550. - În cazul în care autoritatea vamală de decizie stabileste că cererea de rambursare sau de remitere are la bază motive corespunzând uneia dintre circumstantele prevăzute în art. 551 - 554 si că acestea nu implică nici dol, nici neglijentă din partea persoanei interesate, aceasta acordă rambursarea sau remiterea drepturilor de import respective. Persoana interesată este persoana prevăzută la art. 530 alin. (1) sau reprezentantul acesteia, precum si orice persoană care a participat la îndeplinirea formalitătilor vamale referitoare la mărfurile respective sau a dat instructiunile necesare pentru îndeplinirea acestor formalităti.

Art. 551. - (1) Se procedează la rambursarea sau remiterea drepturilor de import când:

a) mărfurile străine plasate sub un regim vamal cu exonerare totală sau partială de drepturi de import sau mărfurile puse în liberă circulatie cu un tratament tarifar favorabil, pe baza utilizării lor finale, sunt furate, cu conditia ca bunurile să fie recuperate imediat si plasate din nou în situatia vamală initială, în starea în care erau când au fost furate;

b) mărfurile străine sunt scoase din eroare din regimul vamal cu exonerarea totală sau partială de drepturi, cu conditia ca, imediat ce aceasta a fost descoperită, să fie plasate din nou în situatia vamală initială, în starea în care se aflau când au fost retrase;

c) este imposibil să se pună în functiune mecanismul de deschidere al mijlocului de transport în care se află mărfurile puse, în prealabil, în liberă circulatie si să se procedeze la descărcarea lor când sosesc la destinatie, cu conditia ca ele să fie reexportate imediat;

d) mărfurile puse în liberă circulatie se returnează ulterior furnizorului lor străin, în baza regimului de perfectionare pasivă, pentru a-i permite în mod gratuit să elimine defectiunile existente înainte ca ele să primească liber de vamă si chiar dacă acestea sunt descoperite după eliberarea mărfurilor sau să le aducă într-o stare conformă cu dispozitiile contractuale în temeiul cărora au primit liber de vamă si furnizorul hotărăste să păstreze mărfurile deoarece nu poate remedia defectele sau nu ar fi eficient să facă aceasta;

e) se constată, după ce autoritatea vamală decide asupra înscrierii, după vămuire, în evidenta contabilă a drepturilor de import de care sunt efectiv susceptibile mărfurile puse în liberă circulatie cu exonerare totală de plata a acestor drepturi, că mărfurile au fost reexportate în afara teritoriului vamal al României fără supraveghere vamală, cu conditia de a se stabili că s-ar fi îndeplinit efectiv conditiile prevăzute de Codul vamal pentru rambursarea sau remiterea drepturilor de import respective la data la care a avut loc reexportul, dacă suma ar fi fost percepută la punerea în liberă circulatie a mărfurilor;

f) o instantă judecătorească a pronuntat interdictia de comercializare a unui articol plasat, în prealabil, sub un regim vamal la care s-au achitat drepturile de import, iar acel articol este reexportat în afara teritoriului vamal al României sau distrus sub controlul autoritătii vamale, cu conditia să se constate că articolul respectiv nu a fost efectiv utilizat;

g) mărfurile au fost plasate sub un regim vamal cu plata drepturilor de import de către un declarant abilitat să actioneze din proprie initiativă si, dintr-un motiv neimputabil acestui declarant, nu au putut fi livrate destinatarului lor;

h) mărfurile au fost adresate destinatarului printr-o eroare a expeditorului;

i) mărfurile s-au dovedit a fi improprii utilizării prevăzute de către destinatar, din cauza unei erori materiale evidente din comanda sa;

j) mărfurile în legătură cu care se constată că, după punerea în liberă circulatie pentru un regim vamal cu plata drepturilor de import, în momentul în care a avut loc această punere în liberă circulatie, nu erau conforme cu reglementările în vigoare în ce priveste utilizarea sau comercializarea lor si că din acest motiv nu pot fi utilizate în scopurile prevăzute de destinatar;

k) utilizarea mărfurilor, în scopurile prevăzute de destinatar, este împiedicată sau considerabil limitată ca urmare a unor măsuri de interes general luate de o autoritate sau organism având puterea de decizie corespunzătoare, după data la care s-au pus în liberă circulatie pentru un regim vamal cu plata drepturilor de import;

l) exonerarea totală sau partială de plata drepturilor de import, solicitată de persoana interesată în baza dispozitiilor legale în vigoare, din motive neimputabile acesteia din urmă, nu poate fi efectiv acordată de autoritatea vamală care, în consecintă, înscrie în conturi drepturile de import care devin astfel datorate;

m) mărfurile au ajuns la destinatar după expirarea termenelor de livrare obligatorii prevăzute în contractul în baza căruia au fost plasate sub un regim vamal presupunând obligatia de a plăti drepturi de import;

n) a fost imposibil să se valorifice mărfurile pe teritoriul vamal al României, astfel că sunt livrate gratuit către institutii de binefacere care îsi desfăsoare activitatea în România, cu conditia ca aceste institutii să poată beneficia de exonerare de drepturi de import pentru punerea în liberă circulatie a unor mărfuri străine similare.

(2) Fără a se înlătura aplicarea dispozitiilor de la alin. (3), rambursarea sau remiterea drepturilor de import în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), f) si n) este conditionată, în afara cazurilor când aceste mărfuri sunt distruse din ordinul autoritătii publice sau livrate gratuit către institutii de binefacere care îsi desfăsoară activitatea în România, de reexportul lor de pe teritoriul vamal al României sub controlul autoritătii vamale.

Dacă i se solicită, autoritatea de decizie admite înlocuirea reexportului mărfurilor cu distrugerea sau plasarea lor, în vederea eexportului, sub regimul de tranzit, sub regim de antrepozitare vamală, în zonă liberă sau în antrepozit liber.

Mărfurile care urmează a fi plasate sub unul dintre aceste regimuri se consideră mărfuri străine.

În acest caz, autoritatea vamală ia toate măsurile necesare pentru ca mărfurile plasate în antrepozit vamal, în zonă liberă sau în antrepozit liber, să poată fi recunoscute ulterior ca mărfuri străine.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. h) si i), rambursarea sau remiterea drepturilor de import este conditionată de reexportul mărfurilor la furnizorul initial sau la o adresă indicată de acesta.

(4) Pe lângă conditiile prevăzute la alin. (1) – (3), biroul vamal de control trebuie să stabilească si că mărfurile nu au fost utilizate sau vândute înainte de reexportarea lor.

Art. 552. - Se procedează la rambursarea sau remiterea drepturilor de import în cazul în care:

a) mărfurile declarate din eroare pentru un regim vamal cu plata drepturilor de import au fost reexportate în afara teritoriului vamal al României, fără să fi fost introduse, în prealabil, sub regimul vamal în care ar fi trebuit să fie plasate, cu conditia ca celelalte conditii prevăzute în art. 260 din Codul vamal să fi fost îndeplinite;

b) mărfurile au fost reexportate sau distruse fără supraveghere vamală conform prevederilor art. 261 alin. (2) lit. b) din Codul vamal, dacă

se îndeplinesc celelalte conditii prevăzute în acel articol;

c) mărfurile au fost reexportate sau distruse fără supraveghere vamală conform prevederilor art. 551 alin. (1) lit. c) si f) – n), dacă se îndeplinesc celelalte conditii prevăzute în art. 551 alin. (2) si (4).

(2) Rambursarea sau remiterea drepturilor de import în cazurile prevăzute la alin. (1) se efectuează în cazul în care se prezintă toate dovezile necesare pentru a permite autoritătii vamale de decizie să se asigure că mărfurile pentru care se solicită rambursarea sau remiterea drepturilor au fost:

a) fie efectiv reexportate de pe teritoriul vamal al României;

b) fie distruse sub supravegherea autoritătilor sau al persoanelor abilitate să facă oficial constatarea distrugerii.

(3) Rambursarea sau remiterea drepturilor de import în cazurile prevăzute la alin. (1) se efectuează si în cazul în care se prezintă către autoritatea vamală de decizie orice document care atestă statutul de marfă românească pe baza căruia ar fi putut părăsi teritoriul vamal al României sau se prezintă orice mijloc de probă considerat necesar de autoritatea vamală pentru a se asigura că documentul respectiv nu poate fi utilizat ulterior cu ocazia unui import de mărfuri pe teritoriul vamal al Românei.

Art. 553. - (1) În aplicarea art. 552 alin. (2) si (3), elementele de probă, necesare pentru a permite autoritătii vamale de decizie să se asigure că mărfurile pentru care este solicitată restituirea sau remiterea au fost efectiv reexportate de pe teritoriul vamal al României, se prezintă de către solicitant si cuprind originalul sau o copie certificată după declaratia de export a mărfurilor si o certificare din partea biroului vamal prin care mărfurile au iesit efectiv de pe teritoriul vamal al României.

În cazul în care nu se poate prezenta o astfel de certificare, dovada iesirii mărfurilor de pe teritoriul vamal al României poate fi prezentată sub forma unei certificări din partea biroului vamal din tara de destinatie care confirmă sosirea mărfurilor sau a originalului ori copiei certificate a declaratiei vamale pentru mărfuri, întocmită în tară de destinatie.

Aceste documente trebuie însotite de documentatia administrativă si comercială care să permită autoritătii vamale de decizie să controleze dacă mărfurile care au făcut obiectul exportului în afara teritoriului vamal al României sunt aceleasi cu cele care au fost declarate pentru un regim vamal cu plata drepturilor de import, si anume:

a) originalul sau o copie certificată a declaratiei pentru regimul mentionat;

b) documentele comerciale sau administrative - facturi, note de expeditie, documente de tranzit, certificate sanitare – care cuprind o descriere precisă a mărfurilor - denumirea comercială, cantităti, marcaje si alte elemente de identificare - ce au fost prezentate împreună cu declaratia pentru export de pe teritoriul vamal al României sau declaratia vamală făcută pentru mărfurile din tara de destinatie, după caz, în măsura în care se consideră necesar de către autoritatea vamală de decizie.

(2) De asemenea, în aplicarea art. 537 alin. (2) si (3) elementele doveditoare, necesare pentru a permite autoritătii vamale de decizie să se asigure că mărfurile, pentru care se solicită rambursarea sau remiterea, au fost efectiv distruse sub controlul autoritătilor sau al persoanelor abilitate să certifice în mod oficial distrugerea, trebuie să includă prezentarea de către solicitant:

a) fie a procesului verbal sau a declaratiei de distrugere întocmite de autoritătile oficiale sub controlul cărora a avut loc această distrugere, sau a unei copii certificate după acestea;

b) fie a unui certificat întocmit de persoana abilitată să constate distrugerea, însotit de dovada acestei abilitări.

Aceste documente trebuie să cuprindă o descriere suficient de precisă a mărfurilor distruse - denumirea comercială, cantităti, marcaje si alte inscriptionări de identificare - pentru a permite autoritătii vamale să stabilească prin comparatie cu elementele înscrise în declaratia pentru punere sub regim vamal cu plata drepturilor de import si documentele comerciale însotitoare - facturi, note de expeditie, sau altele - că mărfurile distruse sunt aceleasi cu cele care au fost declarate pentru plasarea sub acel regim vamal.

(3) În cazul în care probele prevăzute la alin. (1) si (2) sunt insuficiente pentru a permite autoritătii vamale de decizie să ia o hotărâre asupra cazului prezentat în deplină cunostintă de cauză, sau în cazul în care unele elemente de probă nu sunt disponibile, acestea se pot completa sau înlocui cu orice alte documente considerate necesare.

Art. 554. - (1) Pentru mărfurile returnate pe teritoriul vamal al României, la care s-a încasat un drept de export când au fost exportate de pe teritoriul vamal al României, punerea lor în liberă circulatie dă dreptul de rambursare a drepturilor încasate.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai mărfurilor care se află în una din situatiile prevăzute în art. 500 când se face dovada la biroul vamal la care mărfurile sunt declarate pentru punere în liberă circulatie că acestea se află în una dintre situatiile prevăzute în art. 207 din Codul vamal.

(3) Dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător si când mărfurile returnate reprezintă numai o parte din mărfurile exportate anterior de pe teritoriul vamal al României.

Art. 555. - Rambursarea sau remiterea drepturilor de import nu se acordă când singurul motiv în sprijinul cererii de rambursarea sau remitere este, după caz:

a) reexportul de pe teritoriul vamal al României al mărfurilor plasate anterior sub un regim vamal presupunând obligatia de a se plăti drepturi de import, din alte motive decât acelea prevăzute în art. 260 sau 261 din Codul vamal sau în art. 551 sau 552, mai ales imposibilitatea de a le vinde;

b) distrugerea, indiferent de motiv, în afara cazurilor prevăzute expres de lege, a mărfurilor declarate pentru un regim vamal cu obligatia de plată a drepturilor de import, după acordarea liberului de vamă de către autoritatea vamală;

c) prezentarea, în scopul obtinerii unui tratament tarifar preferential în favoarea mărfurilor declarate pentru liberă circulatie, a unor documente care ulterior se dovedesc a fi false, falsificate sau nevalabile, chiar dacă acestea au fost prezentate cu bună credintă.

 

PARTEA V

CONTROLUL DESTINATIEI MĂRFURILOR

 

Art. 556. - (1) În sensul prezentei părti, prin termenii de mai jos se întelege:

a) autoritatea vamală - autoritatea competenta în aplicarea prezentei părti;

b) birou - biroul vamal competent în aplicarea prezentei părti;

c) exemplarul de control T5R - exemplarul T5R, original si copie, la care se adaugă, când este cazul, fie unul sau mai multe formulare T5R bis, original si copie, precum si una sau mai multe liste de încărcătură T5R, original si copie. Modelul formularelor T5R si T5Rbis, precum si instructiunile de utilizare si completare a acestora, sunt prevăzute în anexa nr. 13. Modelul listelor de încărcătură si instructiunile de completare sunt prevăzute în anexa nr. 43.

(2) În situatia în care aplicarea unei reglementări cu privire la importul, exportul sau circulatia pe teritoriul vamal al României impune existenta unei probe că mărfurile au primit utilizarea si/sau destinatia declarată conform acestei reglementări, proba respectivă se prezintă sub forma exemplarului de control T5R, completat si folosit în conformitate cu dispozitiile prezentei părti.

(3) Pe un exemplar de control T5R figurează mărfuri încărcate pe un singur mijloc de transport, destinate unui singur destinatar si care au aceeasi utilizare si/sau destinatie.

Autoritatea vamală poate permite ca formularul prevăzut în anexa nr. 13 să fie înlocuit cu listele de încărcătură T5R întocmite prin procedee informatice sau cu liste descriptive stabilite pentru întocmirea formalitătilor de expediere/export, care includ toate datele prevăzute în formularul din anexa nr. 13, cu conditia ca aceste liste să fie concepute si completate în asa fel încât să poată fi folosite fără dificultate si să ofere toate măsurile de sigurantă pe care autoritatea vamală le consideră necesare.

(4) În plus fată de obligatiile impuse potrivit unei reglementări specifice, orice persoană care semnează un exemplar de control T5R este obligată să atribuie mărfurilor descrise în acest document destinatia declarată.

Persoana care a semnat exemplarul de control T5R este răspunzătoare în cazul folosirii abuzive de către orice altă persoană exemplarului respectiv.

Art. 557. - (1) Exemplarul de control T5R se întocmeste de către persoana interesată în original si cel putin o copie. Fiecare din aceste formulare trebuie să contină semnătura persoanei interesate, toate datele privind descrierea mărfurilor si orice alte mentiuni speciale cerute prin reglementările legale referitoare la efectuarea controlului.

(2) În situatia în care reglementările care impun efectuarea controlului prevăd necesitatea constituirii unei garantii, aceasta se depune la biroul care eliberează exemplarul de control T5R, conform modului de determinare prevăzut de aceste reglementări.

În acest caz, în rubrica 106 exemplarului de control T5R se mentionează: “Garantie constituită în cuantum de … ”.

(3) În situatia în care reglementările care impun efectuarea controlului stabilesc un termen pentru atribuirea unei utilizări si/sau destinatii pentru mărfurile în cauză, în rubrica 104 a exemplarului de control T5R se mentionează: „Termen de … zile pentru realizare”.

(4) În situatia în care mărfurile circulă sub un regim vamal, exemplarul de control T5R este eliberat de către biroul de unde sunt expediate mărfurile.

Documentul corespunzător regimului vamal utilizat trebuie să contină o referire la exemplarul de control T5R eliberat. De asemenea, rubrica 109 a exemplarului de control T5R eliberat trebuie să contină o referire la documentul corespunzător regimului vamal utilizat.

(5) În situatia în care mărfurile nu sunt plasate sub un regim vamal, exemplarul de control T5R se eliberează de către biroul de unde se expediază mărfurile.

În rubrica 109 a exemplarului de control T5R se mentionează: Mărfuri care nu circulă sub un regim vamal.

(6) Exemplarul de control T5R este vizat de către biroul prevăzut la alin. (4) si (5). Această viză apare în rubrica A “Biroul de plecare” si contine următoarele:

a) în cazul exemplarului de control T5R, numele si stampila biroului, semnătura persoanei competente, data si numărul de înregistrare care poate fi pretipărit;

b) în cazul exemplarului de control T5R bis sau al listei de încărcătură T5R, numărul de înregistrare care apare pe exemplarul de control T5R. Acest număr se aplica fie cu ajutorul unei stampile care contine numele biroului, fie de mână; în acest ultim caz se aplică stampila oficială a biroului respectiv.

(7) In măsura în care reglementările care impun efectuarea controlului cu privire la utilizarea si/sau destinatia mărfurilor nu prevăd altfel, prevederile art. 215 se aplică în mod corespunzător. Biroul prevăzut la alin. (4) si (5) procedează la controlul expeditiei, completează si vizează rubrica D “Control la biroul de plecare” ce figurează pe fata formularului T5R.

(8) Biroul prevăzut la alin. (4) si (5) păstrează o copie a fiecărui exemplar de control T5R. Originalele acestor documente se returnează persoanei interesate imediat după îndeplinirea tuturor formalitătilor administrative si după completarea corespunzătoare a rubricilor A “Biroul de plecare” si B “Returnat la : “ de pe exemplarul de control T5R.

(9) Prevederile art. 282 se aplică în mod corespunzător.

Art. 558. - (1) Mărfurile si originalele exemplarului de control T5R se prezintă la biroul de destinatie.

In măsura în care reglementările care impun efectuarea controlului cu privire la utilizarea si/sau destinatia mărfurilor nu prevăd altfel, biroul de destinatie poate permite ca mărfurile să fie livrate direct destinatarului, în conditiile stabilite de biroul respectiv, în asa fel încât să poată efectua controlul în momentul sosirii mărfurilor sau după.

Persoana care prezintă la biroul de destinatie exemplarul de control T5R si expeditia la care se referă acest document poate obtine, la cerere, o recipisă completată pe un formular corespunzător modelului din anexa nr.

21. Aceasta recipisă nu poate înlocui exemplarul de control T5R.

(2) În situatia în care reglementările impun efectuarea controlului la iesirea mărfurilor de pe teritoriul vamal al României: a) pentru mărfurile care pleacă pe mare, biroul de destinatie este biroul vamal în a cărei rază de competentă se află portul unde sunt încărcate mărfurile pe navă;

b) pentru mărfurile care pleacă pe calea aerului, biroul de destinatie este biroul vamal în a cărei rază de competentă se află aeroportul international, unde mărfurile sunt încărcate pe o aeronavă cu destinatia către un aeroport din afara teritoriului vamal al României;

c) pentru mărfuri care pleacă pe orice alt mijloc de transport, biroul de destinatie este biroul de iesire prevăzut la art. 466 alin (3).

(3) Biroul de destinatie efectuează controlul privind utilizarea si/sau destinatia declarată a mărfurilor. Acest birou înregistrează, când este cazul, prin retinerea unei copii a documentului respectiv, datele de pe exemplarul de control T5R si rezultatul controlului efectuat.

(4) Biroul de destinatie trimite originalul exemplarului de control T5R la adresa indicată în rubrica B „Returnat la :” de pe exemplarul de control T5R imediat după efectuarea tuturor formalitătilor si a adnotărilor cerute.

Art. 559. - (1) Prevederile acestui articol se aplică când eliberarea exemplarului de control T5R necesită constituirea unei garantii potrivit art. 557 alin (2) .

(2) În situatia în care pentru anumite cantităti de mărfuri nu s-aatribuit utilizarea si/sau destinatia declarată până la expirarea unui interval de timp potrivit art. 557 alin. (3), autoritatea vamală ia măsurile necesare pentru a permite recuperarea, când este cazul, a părtii corespunzătoare din garantia constituită care corespunde cantitătilor respective.

Cu toate acestea, la solicitarea persoanei interesate, autoritatea vamală poate să retină din garantie o anumită sumă, când acest lucru este posibil. Suma retinută se obtine prin înmultirea sumei din garantia aferentă cantitătii de mărfuri căreia nu i s-a atribuit utilizarea si/sau destinatia declarată până la termenul limită, cu coeficientul obtinut prin împărtirea numărului de zile cu care s-a depăsit termenul limită la numărul de zile a termenului limită. Această dispozitie nu se aplică atunci când persoana interesată poate dovedi că mărfurile respective s-au pierdut în urma unei situatii de fortă majoră.

(3) Dacă, în termen de 180 de zile de la data eliberării exemplarului de control T5R sau de la data limită înscrisă în rubrica 104 în textul „Termen de … zile pentru realizare”, de la caz la caz, acest exemplar, adnotat corespunzător de către biroul de destinatie, nu a fost primit de biroul mentionat în rubrica B a documentului, autoritatea vamală ia măsurile necesare pentru executarea garantiei de către biroul la care a fost constituită conform art. 557 alin. (2). Această dispozitie nu se aplică când întârzierea returnării exemplarului de control T5R nu se poate imputa persoanei interesate.

(4) Dispozitiile alin. (2) si (3) se aplică în măsura în care în reglementările care impun efectuarea controlului privind utilizarea si/sau destinatia mărfurilor nu este prevăzut altfel, fără a se înlătura aplicarea dispozitiilor privind datoria vamală.

Art. 560. - (1) In măsura în care reglementările care impun efectuarea controlului privind destinatia mărfurilor nu stabilesc altfel, exemplarul de control T5R si expeditia pe care o însoteste pot fi fractionate înainte de încheierea regimului pentru care acest exemplar a fost eliberat.

Expeditiile ce rezultă în urma unei asemenea fractionări pot fi fractionate în continuare la rândul lor.

(2) Biroul la care se efectuează fractionarea eliberează, conform prevederilor art. 557, un extras al exemplarului de control T5R pentru fiecare parte a expeditiei fractionate.

Fiecare extras trebuie să contină:

a) în special mentiunile din rubricile 100, 104, 105, 106 si 107 ale exemplarului de control T5R initial;

În rubrica 106 a fiecărui extras se mentionează: Extras al exemplarului de control T5R initial - numărul de înregistrare, data, biroul emitent : ….. “

b) greutatea netă si cantitatea netă a mărfurilor la care se referă extrasul;

c) rubrica B „Returnat la :......” de pe formularul T5R fractionat trebuie să contină mentiunea care figurează în rubrica corespunzătoare a formularului T5R initial;

d) la rubrica J „Controlul utilizării si/sau destinatiei” de pe exemplarul de control T5R initial se mentionează: “.....numărul de extrase eliberate – copii anexate”.

Exemplarul de control T5R initial se trimite fără întârziere la adresa indicată în rubrica B „Returnat la : .....” de pe formularul T5R, însotit de copiile extraselor eliberate.

Biroul unde are loc fractionarea păstrează o copie a exemplarului de control T5R initial si a extraselor. Originalele extraselor exemplarului de control T5R însotesc fiecare parte a expeditiei fractionate la birourile de destinatie corespunzătoare, unde se aplică prevederile art. 558.

(3) În cazul unei noi fractionări potrivit alin. (1), prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 561. - (1) Exemplarul de control T5R poate fi eliberat retroactiv, cu conditia ca:

a) persoana interesată să nu fie răspunzătoare de faptul că cererea nu a fost înaintată sau documentul nu a fost eliberat în momentul expeditiei mărfurilor sau persoana interesată poate prezenta dovezi că lipsa cererii sau neeliberarea documentului nu se datorează unei încercări de fraudă sau de neglijentă evidentă din partea sa;

b) persoana interesată prezintă dovada că exemplarul de control T5R se referă la mărfuri pentru care au fost îndeplinite toate formalitătile;

c) persoana interesată prezintă documentele solicitate în vederea eliberării exemplarului de control T5R;

d) să se stabilească, în mod satisfăcător pentru autoritatea vamală, că eliberarea retroactivă a exemplarului de control T5R nu poate duce la obtinerea de beneficii financiare altele decât cele care rezultă din regimul vamal folosit, statutul vamal al mărfurilor si din utilizarea si/sau destinatia acestora.

În situatia în care exemplarul de control T5R se emite retroactiv, formularul T5R trebuie să contină următoarea frază scrisă cu rosu Eliberat retroactiv, iar persoana interesată mentionează identitatea mijlocului de transport cu care au fost expediate mărfurile, data plecării si, dacă este cazul, data la care au fost prezentate mărfurile la biroul de destinatie.

(2) In caz de pierdere a originalului si a extraselor exemplarului de control T5R biroul emitent poate elibera, la cererea persoanei interesate, duplicate ale acestor documente. Duplicatul trebuie să poarte stampila biroului si semnătura functionarului competent si, cu litere rosii de tipar, următoarea mentiune: “DUPLICAT”

(3) Exemplarul de control T5R eliberat retroactiv si duplicatele lui pot fi adnotate de către biroul de destinatie numai dacă acest birou constată că mărfurile la care se referă documentul respectiv au primitutilizarea si/sau destinatia declarată conform reglementărilor în vigoare.

Art. 562. - (1) Autoritatea vamală poate autoriza orice persoană care îndeplineste conditiile prevăzute la alin. (4) denumit expeditor agreat”si care intentionează să expedieze mărfuri pentru care trebuie eliberat un exemplar de control T5R să nu prezinte la biroul de plecare nici mărfurile si nici exemplarul de control T5R corespunzător.

(2) În ceea ce priveste exemplarul de control T5R folosit de către expeditorii agreati, autoritatea vamală poate stabili ca formularele să contină semne distinctive ca mod de identificare a expeditorilor agreati.

De asemenea, poate autoriza una din următoarele variante de completare a rubricii A „Biroul de plecare” a formularului:

a) să fie prevăzută în prealabil cu amprenta stampilei biroului de plecare si cu semnătura unui functionar de la acest birou;

b) să contină amprenta stampilei speciale, aplicată de expeditorul agreat, conform modelului din anexa nr. 11;

c) să fie preimprimată cu amprenta stampilei speciale dacă imprimarea se realizează de către o imprimerie agreată în acest scop.

Imprimarea poate fi realizată si prin procedee informatice.

Autoritatea vamală poate aproba ca expeditorul agreat să nu semneze formularele care contin amprenta stampilei speciale prevăzută în anexa nr. 11 aplicată prin procedee informatice. În acest caz, spatiul rezervat pentru semnătura declarantului din rubrica 110 a formularelor trebuie să contină următoarea mentiune: Renuntare la semnătură – art. 562 din Regulamentul vamal)

(3) Exemplarul de control T5R se completează de expeditorul agreat, prin introducerea datelor prevăzute. În plus, la rubrica A „Biroul de plecare” se mentionează data la care mărfurile au fost expediate si numărul alocat declaratiei vamale si la rubrica D „Control efectuat de biroul de plecare” a exemplarului de control T5R, se mentionează: Procedură simplificată – art . 562 Regulamentul Vamal si, dacă este cazul, termenul în care mărfurile trebuie sa fie prezentate la biroul de destinatie, măsurile de identificare aplicate si referirile la documentul de expeditie.

Acest exemplar, completat corespunzător si, dacă este cazul, semnat de expeditorul agreat, se consideră ca fiind eliberat de biroul ce figurează pe amprenta prevăzută la alin. (2) paragraful 2.

După expedierea mărfurilor, expeditorul agreat trebuie să trimită fără întârziere la biroul de plecare o copie a exemplarului de control T5R, însotit de documentele pe baza cărora a fost întocmit exemplarul de control T5R.

(4) Autorizatia prevăzută la alin. (1) se acordă numai persoanelor care efectuează frecvent expeditii de mărfuri, ale căror evidente permit autoritătii vamale să le verifice operatiunile si care nu au comis abateri grave sau repetate de la reglementările vamale.

În mod special, în autorizatie se specifică :

a) biroul sau birourile abilitate să functioneze ca birouri de plecare pentru expeditii;

b) termenul si procedura prin care expeditorul agreat trebuie să informeze biroul de plecare cu privire la expeditiile pe care le efectuează, astfel încât biroul să poată efectua orice fel de control, inclusiv controlul înainte de plecarea mărfurilor când este prevăzut de reglementările în vigoare;

c) termenul în care mărfurile trebuie să fie prezentate la biroul de destinatie; acest termen se stabileste fie în functie de conditiile de transport fie potrivit reglementărilor în vigoare;

d) măsurile care trebuie să fie luate pentru identificarea mărfurilor si care pot include, când este cazul, folosirea de sigilii speciale aprobate de autoritatea vamală si aplicate de către expeditorul agreat;

e) modul de constituire a garantiilor când acestea sunt necesare pentru eliberarea exemplarului de control T5R.

(5) Expeditorul agreat trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura păstrarea în conditii de securitate a stampilei speciale sau a formularelor care contin amprenta stampilei biroului de plecare sau amprenta stampilei speciale.

Expeditorul agreat suportă toate consecintele, în special consecintele financiare, ale erorilor, omisiunilor sau altor greseli de pe exemplarele de control T5R pe care le întocmeste sau care apar în derularea procedurilor care îi revin potrivit autorizatiei prevăzute la alin. (1).

În cazul folosirii abuzive de către orice persoană a exemplarelor de control T5R prevăzute în avans cu amprenta stampilei biroului de plecare sau cu amprenta stampilei speciale, expeditorul agreat este pasibil, în afara sanctiunilor legale, de plata drepturilor si a altor sume care nu au fost achitate, precum si de restituirea avantajelor financiare care au fost obtinute în mod abuziv ca urmare a acestei folosiri, dacă nu poate dovedi autoritătii vamale de la care a primit autorizatia că a luat măsurile necesare pentru a asigura păstrarea în sigurantă a stampilei speciale sau a formularelor ce contin amprenta stampilei biroului de plecare sau amprenta stampilei speciale.

 

PARTEA VI

ALTE DISPOZITII

 

CAPITOLUL I

Comisionari în vamă

 

Art. 563. - Comisionar în vamă este persoana juridică română, constituită potrivit legii, care, în numele si pe seama altei persoane sau în nume propriu, dar pe seama altei persoane, prezintă mărfurile si efectuează declararea în detaliu a mărfurilor, depozitarea si alte formalităti prevăzute în reglementările vamale, precum si plata la autoritatea vamală a cuantumului drepturilor de import si de export.

Art. 564. - Comisionarul în vamă stabileste raporturi juridice directe cu autoritatea vamală pentru ansamblul operatiunilor pe care le efectuează potrivit art. 563 si răspunde de respectarea reglementărilor vamale.

Art. 565. - Comisionarul în vamă poate să-si exercite atributiile numai după obtinerea autorizatiei emise de Autoritatea Natională a Vămilor.

Art. 566. - Autorizatia de comisionar în vamă se eliberează numai dacă solicitantul îndeplineste următoarele conditii:

a) are incluse în obiectul de activitate operatiunile prevăzute la art. 563;

b) detine echipamente necesare descărcării, încărcării, manipulării, ambalării, dezambalării si prezentării mărfurilor în vederea efectuării controlului vamal, precum si personal specializat pentru efectuarea acestor operatiuni;

c) dispune de personal care urmează să exercite activităti legate de îndeplinirea formalitătilor vamale;

d) detine spatiu de birou si are asigurată birotica necesară desfăsurării activitătii;

e) este dotat cu echipamente informatice si de comunicatie adecvate utilizării sistemului informatic vamal; această conditie nu este obligatorie în cazul în care biroul vamal pe lângă care se solicită autorizarea nu este informatizat;

f) nu are în denumirea societătii expresii similare cu cele ale autoritătii vamale;

g) nu are debite pe lângă biroul vamal pentru care solicită autorizarea;

h) nu a săvârsit încălcări grave sau repetate ale reglementărilor vamale sau fiscale;

i) detine unul sau mai multe spatii de depozitare, situate în zona de supraveghere a fiecărui biroul vamal pentru care se solicită autorizarea – care să îndeplinească conditiile necesare păstrării mărfurilor aflate sub supraveghere vamală; conditia trebuie respectată numai în cazul în care se solicită autorizarea în calitate de comisionar în vamă pe lângă unul sau mai multe birouri vamale situate în interiorul tării, precum si pentru birourile vamale situate la frontieră atunci când activitatea urmează să fie deservită prin intermediul unui punct vamal.

În cazul în care se solicită autorizarea pe lângă un birou vamal de frontieră care functionează într-un oras resedintă de judet, conditia privind detinerea spatiului/spatiilor de depozitare si a conditiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească în vederea exercitării supravegherii vamale este obligatorie.

Art. 567. - (1) În situatia în care spatiul de depozitare detinut de comisionarul în vamă este utilizat pentru stocarea în comun a mărfurilor aflate sub supraveghere vamală si a celor care nu sunt supuse supravegherii vamale, acesta trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) să facă posibilă exercitarea supravegherii vamale a mărfurilor ce fac obiectul acesteia;

b) să fie astfel organizat încât mărfurile depozitate să poată fi identificate pentru evidentierea celor aflate sub supraveghere vamală de cealaltă categorie, prin utilizarea diferitelor metode alternative, cum ar fi delimitarea prin mijloace specifice: indicatoarele, stocarea pe partide separate de marfă, organizarea unei evidente proprii care să permită controlul mărfurilor aflate sub supraveghere vamală si altele asemenea.

(2) În cazul în care stocarea are ca efect imposibilitatea identificării de către biroul vamal a mărfurilor supuse supravegherii vamale fată de cele ce nu fac obiectul acesteia, stocarea în comun este permisă numai în cazul mărfurilor echivalente care sunt mărfuri încadrate la acelasi cod tarifar din N. C., cu aceeasi calitate comercială si având aceleasi caracteristici tehnice.

(3) Este interzisă compensarea prin echivalentă între mărfurile ce pot fi distinse unele de altele.

Art. 568. – Comisionarul în vamă poate declara mărfuri în vederea efectuării formalitătilor vamale sau desfăsura activităti legate de acestea, prin utilizarea sistemului informatic vamal, numai după obtinerea autorizatiei de acces la sistemul informatic.

Art. 569. - (1) Pentru eliberarea autorizatiei de comisionar în vamă se depune la Autoritatea Natională a Vămilor o cerere care cuprinde următoarele date:

a) denumirea persoanei juridice si sediul social al acesteia, numărul de telefon si fax, precum si alte date considerate ca necesare în vederea contactării;

b) codul unic de înregistrare;

c) datele de identificare ale persoanelor care angajează legal persoana juridică: numele si prenumele, data si locul nasterii, domiciliul;

d) numele si prenumele personalului propriu care urmează să exercite activităti legate de îndeplinirea formalitătilor vamale, pe lângă biroul sau birourile vamale pe lângă care se solicită autorizarea;

e) numerele de cont bancar si băncile la care acestea sunt deschise;

f) denumirea biroului vamal pe lângă care se solicită autorizatia de functionare în calitate de comisionar în vamă;

g) perioada pentru care se solicită autorizarea;

h) indicarea adresei pentru spatiul de birou ce va fi folosit în desfăsurarea activitătii de comisionar în vamă la biroul vamal pe lângă care se solicită autorizarea;

i) indicarea adresei pentru spatiul de depozitare aflat în raza de supraveghere a biroului vamal pe lângă care se solicită autorizarea.

(2) Informatiile furnizate prin cererea de autorizare trebuie să fie sustinute de următoarele acte:

a) certificatul de înmatriculare, continând codul unic de înregistrare, în copie;

b) certificatul de cazier fiscal, în copie;

c) statutul, contractul de societate sau actul constitutiv al persoanei juridice, precum si actele aditionale la acestea care privesc schimbările ulterioare referitoare la persoanele care angajează oficial persoana juridică, sediul social, introducerea ulterioară a activitătii prevăzute la art. 563, durata de functionare a societătii, în copie; actele aditionale sunt însotite de certificatele de înscriere mentiuni si rezolutiile corespunzătoare emise de Oficiul Registrului Comertului, în copie;

d) documentele de identitate ale persoanelor care angajează legal persoana juridică, în copie, precum si certificatele de cazier judiciar aferente, în original;

e) certificatele de cazier judiciar ale persoanelor care urmează să exercite activităti legate de îndeplinirea formalitătilor vamale pe lângă biroul vamal la care se solicită autorizarea, în original;

f) actul de proprietate, contractul de închiriere sau orice alt document care atestă dreptul de detinere asupra spatiului de depozitare, în copie;

g) actul de proprietate, contractul de închiriere sau orice alt document care atestă dreptul de detinere asupra spatiului de birou, în copie;

h) actul de proprietate, contractul de închiriere sau orice alt document care atestă dreptul de detinere asupra echipamentelor pe care ledetine, necesare descărcării, încărcării, manipulării, ambalării, dezambalării si prezentării mărfurilor în vederea efectuării controlului vamal, în copie, precum si datele de identificare ale personalului specializat pentru utilizarea acestor echipamente, sub forma unei declaratii pe propria răspundere;

i) extrasul din evidenta contabilă cu mijloacele fixe, categoria echipamente de calcul, necesare utilizării sistemului informatic, în copie.

Art. 570. - (1) În cazul în care cererea si documentele depuse în vederea autorizării pot fi acceptate, Autoritatea Natională a Vămilor solicită biroului vamal avut în vedere prin cererea de autorizare, transmiterea unui raport privind îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 566 lit. b) - e), g) si i).

(2) Verificarea se face de biroul vamal.

(3) În situatia în care conditiile prevăzute la art. 566 lit. b) - e), g) si i) sunt îndeplinite, biroul vamal transmite Autoritătii Nationale a Vămilor un raport al cărui model este stabilit în anexa nr. 44.

(4) Raportul se transmite la Autoritatea Natională a Vămilor în termen de 3 zile de la data primirii cererii de raport.

Art. 571. - Dacă se constată că toate conditiile de autorizare sunt îndeplinite, autorizatia de comisionar în vamă se acordă în termen de maxim 30 de zile de la data depunerii cererii complete si a actelor prevăzute la art. 569.

Art. 572. - (1) Autorizatia de comisionar în vamă se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare decât durata de functionare a societătii comerciale.

(2) Autorizatia este valabilă pentru unul sau mai multe birouri vamale, în functie de solicitarea persoanei juridice si dacă sunt îndeplinite conditiile de autorizare pentru fiecare dintre aceste birouri vamale.

Art. 573. - (1) La eliberarea autorizatiei de comisionar în vamă care desfăsoară activităti de curierat rapid pentru persoane fizice, se cere îndeplinirea tuturor conditiilor necesare autorizării în calitate de comisionar în vamă, cu exceptia celor privitoare la conectarea la sistemul informatic vamal; exceptia nu se aplică în cazul în care trimiterile postale sunt destinate persoanelor juridice.

(2) La dosarul depus în vederea autorizării în calitate de comisionar în vamă care desfăsoară activităti de curierat rapid, în plus fată de documentele prevăzute la art. 569 alin. (2) se prezintă certificatul-tip de atestare a dreptului de furnizare de servicii postale pe baza regimului de autorizare generală, eliberată de către Autoritatea Natională de Reglementare în Comunicatii potrivit Ordonantei Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile postale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările ulterioare si a Deciziei nr. 118/2003 privind procedura de autorizare a furnizorilor de servicii postale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 1 aprilie 2003.

Art. 574. - Titularul autorizatiei de comisionar în vamă poate solicita extinderea autorizatiei initiale în ceea ce priveste durata de valabilitate a acesteia sau a numărului de birouri vamale pentru care s-a eliberat initial autorizatia. În acest din urmă caz este obligatorie îndeplinirea în mod similar a conditiilor prevăzute la art. 566 lit. b), c) d), e), g), h) si i) pe lângă acest birou vamal.

Art. 575. - (1) Extinderea autorizatiei de comisionar în vamă pe lângă alt birou vamal, decât cel pentru care s-a eliberat initial autorizatia, se face pe baza unei cereri adresate Autoritătii Nationale a Vămilor care cuprinde:

a) denumirea biroului vamal pe lângă care se solicită extinderea;

b) perioada pentru care se solicită extinderea autorizatiei;

c) indicarea adresei pentru spatiul de birou ce va fi folosit în desfăsurarea activitătii de comisionar în vamă la biroul vamal pe lângă care se solicită extinderea autorizatiei;

d) indicarea adresei pentru spatiul de depozitare aflat în raza de supraveghere a biroului vamal pe lângă care solicită extinderea autorizatiei;

e) numele si prenumele personalului propriu care urmează să exercite activităti legate de îndeplinirea formalitătilor vamale, pe lângă biroul sau birourile vamale pe lângă care solicită extinderea.

(2) Informatiile furnizate prin cererea de extindere trebuie să fie sustinute de actele prevăzute la art. 569 alin. (2) lit. b), e), f), g), h) si i).

(3) În cazul în care cererea si documentele depuse în vederea extinderii autorizatiei pot fi acceptate, Autoritatea Natională a Vămilor solicită biroului vamal avut în vedere prin cererea de extindere, transmiterea unui raport, potrivit prevederilor art. 570.

(5) Extinderea autorizatiei de comisionar în vamă se acordă pentru perioada solicitată, dar care nu poate fi mai mare decât durata de functionare a persoanei juridice; perioada de extindere nu poate depăsi durata de valabilitate a autorizatiei emise înainte de prima solicitare de extindere.

Art. 576. - Extinderea autorizatiei de comisionar în vamă se eliberează de Autoritatea Natională a Vămilor, dacă se constată că toate conditiile sunt îndeplinite, în termen de maxim 30 de zile de la data depunerii cererii complete si a actelor însotitoare.

Art. 577. - (1) În cazul în care Autoritatea Natională a Vămilor consideră că autorizatia de comisionar în vamă sau extinderea autorizatiei nu poate fi acordată va comunica aceasta solicitantului, indicând si motivele acestei decizii, în termen de maxim 30 de zile de la data înregistrării cererii.

(2) Solicitantul poate ataca decizia la instanta de contencios administrativ competentă.

Art. 578. - În exercitarea activitătii, comisionarul în vamă are următoarele obligatii:

a) să respecte programul de lucru al biroului vamal pe lângă care functionează;

b) să prezinte biroului vamal o împuternicire pentru salariatii abilitati să exercite activităti legate de îndeplinirea formalitătilor vamale si să retragă împuternicirea atunci când persoanele respective nu mai realizează această activitate;

c) să manipuleze, să dezambaleze mărfurile la cererea autoritătilor vamale si să le reambaleze fără să provoace deprecierea lor;

d) să asigure completarea corectă a documentelor vamale cu datele cerute de formularistica în vigoare si să efectueze cu exactitate calculul sumelor cuvenite bugetului de stat;

e) să constituie la biroul vamal o garantie care să acopere cuantumul drepturilor de import si de export corespunzătoare mărfurilor supuse vămuirii si aflate în depozitele sau în gestiunea proprie;

f) să asigure depunerea declaratiei vamale la biroul vamal pe lângă care îsi desfăsoară activitatea, prin procedee informatice, în structura utilizată de sistemul informatic integrat al activitătii vamale;

g) să asigure depozitarea si conservarea, cu titlu gratuit, a bunurilor ridicate în vederea confiscării de către organele de cercetare penală si de către autoritatea vamală;

h) să asigure integritatea mărfurilor depozitate în spatii de depozitare proprii;

i) să plătească la birourile vamale cuantumul drepturilor cuvenite bugetului de stat, prevăzute în normele legale, în cazul în care această plată nu s-a efectuat direct de către titularul operatiunii;

j) să comunice imediat Autoritătii Nationale a Vămilor si biroului vamal pe lângă care functionează schimbarea sediului social, a persoanelor care reprezintă persoana juridică, a spatiului de birou, ori a spatiului de depozitare si orice altă modificare în ceea ce priveste activitatea de comisionar în vamă;

k) să organizeze si să tină evidenta operatiunilor derulate în mod identic cu evidenta biroului vamal pe lângă care functionează; registrele de evidentă pe care le utilizează se certifică de seful biroului vamal pe lângă care functionează;

l) să păstreze timp de 5 ani toate documentele referitoare la operatiunile efectuate;

m) să păstreze secretul operatiunilor vamale, comerciale si financiare si al datelor si informatiilor obtinute, care nu sunt destinate publicitătii;

n) să informeze conducerea biroului vamal pe lângă care functionează cu privire la orice încălcare a reglementărilor vamale de care ia cunostintă;

o) să prezinte autoritătii vamale, ori de câte ori aceasta solicită, orice informatie privind operatiunile derulate;

p) să elibereze titularilor operatiunilor o factură în care să apară data si felul prestatiei, precum si pretul achitat.

(2) În cazul în care modificările aduse la cunostinta Autoritătii Nationale a Vămilor se referă la conditiile ce au stat la baza emiterii autorizatiei de comisionar în vamă sau la extinderea acesteia, Autoritatea Natională a Vămilor solicită biroului vamal în cauză o reverificare a tuturor conditiilor si transmiterea raportului de verificare, potrivit prevederilor de la art. 570.

Art. 579. - Comisionarul în vamă răspunde în solidar cu titularul operatiunii de vămuire pentru diferentele în minus constatate la controlul ulterior, precum si pentru penalitătile rezultate din aceste operatiuni.

Art. 580. - (1) Autorizatia de comisionar în vamă poate fi suspendată, motivat, de către Autoritatea Natională a Vămilor pe o perioadă de până la 6 luni dacă titularul autorizatiei nu-si îndeplineste obligatiile prevăzute la art. 578 sau săvârseste abateri repetate de la reglementările vamale.

(2) Biroul vamal pe lângă care persoana juridică este autorizată în calitate de comisionar în vamă, directia regională vamală în subordinea căreia se găseste biroul vamal pe lângă care este autorizat comisionarul în vamă, directiile de specialitate si serviciile independente din cadrul Autoritătii Nationale a Vămilor sunt obligate să informeze conducerea Autoritătii Nationale a Vămilor imediat ce iau la cunostintă despre săvârsirea unei situatii care conduce la suspendarea autorizatiei de comisionar în vamă.

(3) Suspendarea autorizatiei de comisionar în vamă îsi produce efecte din momentul primirii comunicării deciziei de suspendare de către comisionarul în vamă si de biroul vamal.

Art. 581. - (1) Autorizatia de comisionar în vamă poate fi anulată de către Autoritatea Natională a Vămilor în următoarele cazuri:

a) când una dintre conditiile ce au stat la baza autorizării nu mai este îndeplinită;

b) când se dovedeste că autorizatia a fost acordată în urma furnizării unor informatii inexacte, cu care solicitantul era la curent sau trebuia să fie în mod normal la curent, si pe care autoritatea vamală nu a avut posibilitatea să le constate;

c) când se constată săvârsirea unei abateri grave de la reglementările vamale;

d) când comisionarul în vamă îsi încetează activitatea sau nu îsi execută atributiile pe o perioadă de un an calendaristic;

e) când comisionarul în vamă are debite fată de autoritatea vamală si refuză să le achite;

f) când comisionarul în vamă nu respectă regulile de functionare si de securitate impuse de sistemul informatic utilizat în activitatea de vămuire a mărfurilor.

(2) Autorizatia de comisionar în vamă care desfăsoară activităti de curierat rapid, poate fi anulată de Autoritatea Natională a Vămilor si în situatia în care, în aplicarea art. 59 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 31/2002, se ia măsura retragerii licentei individuale sau a autorizatiei generale pentru servicii postale.

(3) Biroul vamal pe lângă care persoana juridică este autorizată în calitate de comisionar în vamă, directia regională vamală în subordinea căruia se găseste biroul vamal pe lângă care este autorizat comisionarul în vamă, directiile de specialitate si serviciile independente din cadrul Autoritătii Nationale a Vămilor sunt obligate să informeze conducerea institutiei imediat ce iau la cunostintă despre săvârsirea unei fapte care conduce la anularea autorizatiei de comisionar în vamă.

(4) Anularea autorizatiei de comisionar în vamă îsi produce efecte din momentul primirii comunicării deciziei de anulare de către comisionarul în vamă si de biroul vamal.

Art. 582. - Decizia de anulare a autorizatiei de comisionar în vamă si decizia de suspendare a acesteia pot fi atacate la instanta de contencios administrativ competentă.

Art. 583. - Comisionarii în vamă au dreptul de a participa la reuniunile si dezbaterile pe probleme privind activitatea vamală, organizate de autoritatea vamală.

 

CAPITOLUL II

Supravegherea vamală

 

Art. 584. - Supravegherea vamală se realizează prin:

a) tinerea operativă a evidentei mărfurilor aflate sub supraveghere vamală, prin înscrierea lor în registre, documente sau prin evidente informatizate;

b) aplicarea de marcaje, sigilii sau alte mijloace de identificare la mărfurile, mijloacele de transport supuse regimului vamal, precum si la accesul în spatiile în care acestea se găsesc;

c) efectuarea de verificări selective, inopinate la mijloacele de transport încărcate cu mărfuri care nu au fost controlate sau cărora nu li s-a acordat un regim vamal;

d) stabilirea de posturi permanente sau temporare, fixe sau mobile, la locul de acces al persoanelor în porturi si aeroporturi, la scara navelor si aeronavelor, în depozite sau în alte locuri unde se află mărfuri supuse controlului vamal, precum si pe căile de comunicatii;

e) efectuarea, în cazuri de indicii de fraudă vamală, de verificări la mărfuri în anumite perioade sau pentru unele categorii în vederea stabilirii si sanctionării abaterilor de la reglementările vamale;

f) utilizarea procedurilor de analiză de risc;

g) utilizarea alertelor si consemnelor vamale;

h) orice altă actiune a autoritătii vamale pentru asigurarea respectării reglementărilor vamale.

Art. 585. - În porturile si zonele libere sau antrepozitele libere, supravegherea vamală se efectuează în mod specific si prin:

a) asigurarea de echipe vamale mobile la limitele exterioare ale perimetrelor în care se efectuează activităti specifice porturilor si zonelor libere, precum si a antrepozitelor libere;

b) organizarea de posturi vamale fixe la locurile de acces al persoanelor si bunurilor în porturile si zonele libere sau antrepozitele libere;

c) alte măsuri proprii unor porturi si zone libere, sau antrepozite libere, prevăzute în actele normative de înfiintare si functionare a acestora.

Art. 586. - (1) Conditiile materiale necesare desfăsurării supravegherii vamale prevăzute pentru porturile si zonele libere se stabilesc de administratia acestora, de comun acord cu autoritatea vamală.

(2) Administratia zonelor si porturilor libere are obligatia să notifice în scris, în prealabil, biroului vamal transporturile de mărfuri si bunuri restrictionate legal care se efectuează în si din porturile si zonele libere.

Art. 587. - La nivelul biroului vamal, supravegherea vamală se organizează de seful biroului vamal, pe baza unui plan de supraveghere vamală, în functie de specificul si cerintele activitătii, respectiv volumul de activitate, locatia acestuia, suprafetele si conditiile asigurate pentru depozitare, controlul mărfurilor si mijloacelor de transport, precum si de alte cerinte identificate.

Art. 588. - (1) Biroul vamal care functionează în porturi exercită supravegherea în incinta si în rada acestora asupra ambarcatiunilor, pontoanelor, precum si asupra bunurilor apartinând persoanelor care intră, ies sau îsi desfăsoară activitatea în porturi.

(2) Biroul vamal de frontieră care functionează în punctele rutiere si în statiile de cale ferată exercită supravegherea vamală în incinta acestora. Pe calea ferată supravegherea vamală se realizează si în timpul efectuării controlului vamal în trenurile de călători.

(3) Biroul vamal din interiorul tării, care functionează în statiile de cale ferată, în oficii postale sau în incinte proprii, îsi exercită atributiile de supraveghere vamală în aceste locuri, precum si în alte locuri unde autoritatea vamală se deplasează în vederea executării controlului vamal.

 

CAPITOLUL III

Supravegherea si controlul vamal exercitate de către compartimentele de supraveghere si control vamal

 

Art. 589. - În scopul prevenirii si combaterii fraudelor în domeniul vamal, în cadrul Autoritătii Nationale a Vămilor si al directiilor regionale vamale sunt organizate compartimente specializate cu sarcini de supraveghere si control vamal.

Art. 590. - Autoritatea vamală abilitată la nivel central si teritorial îndeplineste următoarele atributii principale:

a) exercită prin mijloace si procedee specifice supravegherea vamală a persoanelor, precum si a mărfurilor care sunt supuse controlului vamal pe întregul teritoriul vamal al României;

b) constată diferentele de drepturi de import sau de export si ia măsuri pentru încasarea acestora inclusiv majorările de întârziere aferente, rezultate ca urmare a actiunilor proprii întreprinse;

c) constată si sanctionează nerespectarea reglementărilor în domeniul vamal;

d) constată si dispun, în conditiile legii, retinerea în vederea confiscării a mărfurilor care fac obiectul încălcării reglementărilor vamale, ca urmare a actiunilor proprii întreprinse;

e) previn si combat prin mijloace specifice traficul ilicit de arme, munitii, materiale explozive si radioactive, produse si droguri, precursori, produse si substante toxice, obiecte de patrimoniu, metale si pietre pretioase, precum si orice trafic ilegal de bunuri.

Art. 591. - Pe întregul teritoriu national, autoritatea vamală abilitată are, în conditiile legii, următoarele drepturi:

a) de a opri orice mijloace de transport, utilizând semnale formale specifice prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 49/2006;

b) de a verifica documentele mijlocului de transport, precum si cele care arată provenienta si regimul vamal al bunurilor, inclusi documentele de transport international;

c) de a controla mijlocul de transport, aplicând sigilii vamale asupra compartimentului de marfă atunci când este cazul;

d) de a controla clădiri, depozite, terenuri, sedii si alte obiective, unde se găsesc sau ar putea să se găsească mărfuri supuse controlului vamal.

Art. 592. - În zona specială de supraveghere vamală, autoritatea vamală este abilitată să controleze magazinele, punctele de desfacere, care comercializează mărfuri, în vederea identificării statutului vamal al mărfurilor.

Art. 593. - În zona specială de supraveghere vamală autoritatea vamală abilitată legitimează persoanele suspectate de încălcarea reglementarilor vamale.

Art. 594. - (1) La semnalul autoritătii vamale abilitate conducătorul mijlocului de transport este obligat să oprească si să creeze conditiile necesare verificării acestuia.

(2) Nesupunerea la semnal determină luarea tuturor măsurilor necesare pentru oprirea mijlocului de transport, inclusiv solicitarea ajutorului organelor politiei de frontieră sau, după caz, al organelor de politie.

(3) In cazul în care nu se poate realiza controlul mijlocului de transport în locul unde a fost oprit, se procedează la însotirea acestuia până la cel mai apropiat birou vamal, în vederea realizării controlului.

Art. 595. – Personalul vamal anume desemnat poate:

a) opri si controla mijloacele de transport aflate în trafic;

b) verifica, în conditiile legii, clădirile, depozitele, sediile sau alte obiective unde se găsesc sau ar putea să se găsească bunuri supuse vămuirii, aflate în zone izolate sau despre care există informatii că prezintă pericole;

c) efectua controale pe timp de noapte;

d) participa la controale stabilite în urma analizei de risc ca fiind potential periculoase.

Art. 596. - Dotarea, păstrarea, distribuirea si portul armamentului si a mijloacelor individuale de autoapărare se stabilesc de Autoritatea Natională a Vămilor, inclusiv atributiile ce revin personalului pe nivele si grade de competentă privind drepturile si obligatiile referitoare la acestea, în conditiile stabilite de prevederile legale privind regimul armelor simunitiilor, precum si a normelor metodologice de aplicare a acestora.

Art. 597. - (1) Pregătirea personalului propriu pentru detinerea si utilizarea armamentului si mijloacelor individuale de autoapărare, se va efectua prin intermediul institutiilor specializate din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor care pregătesc personal militar si care prin lege au dreptul să detină si să folosească armament, pe baza acordului între institutii.

(2) Răspunderea pentru asimilarea cunostintelor si aplicarea corespunzătoare a acestora revine personalului vamal stabilit conform art. 27 alin. (1) din Codul vamal, care vor fi testati în conformitate cu reglementările legale privind regimul armelor si munitiilor, precum si a normelor metodologice de aplicare a acestora, anterior încredintării armamentului si echipamentelor respective.

Art. 598. - (1) In afara birourilor vamale pot fi create posturi fixe sau mobile pentru realizarea supravegherii si controlului vamal în trafic de către echipele mobile apartinând autoritătii vamale.

(2) Autovehiculele de serviciu utilizate de echipele mobile pentru supravegherea si controlul vamal în trafic, vor fi echipate cu dispozitive speciale de avertizare luminoasă si sonoră si vor avea inscriptionate vizibil „VAMA/CUSTOMS” pe capotă si portbagaj iar pe portiere sigla Autoritătii Nationale a Vămilor.

Aceste autovehicule pot avea instalate si dispozitive luminoase cu mesaje variabile destinate atentionării participantilor la trafic.

(3) Mijloacele speciale de avertizare luminoasă si sonoră se certifică sau se omologhează de autoritatea competentă, potrivit legii.

(4) Pentru siguranta derulării actiunilor de supraveghere si control vamal în trafic, locurile în care sunt instalate posturi fixe sau mobile, vor fi semnalizate si marcate corespunzător cu indicatoare de avertizare si conuri de dirijare iar pe timpul noptii vor fi dotate suplimentar cu dispozitive de semnalizare cu lumină intermitentă de culoare galbenă.

(5) Oprirea autovehiculelor în vederea efectuării controlului de către echipele mobile, se efectuează folosind semnalele specifice în conformitate cu normele legale prevăzute pentru circulatia pe drumurile publice.

(6) Personalul vamal care prin atributiile de serviciu execută misiuni de supraveghere si control vamal în trafic este obligat să poarte echipamentul special din dotare, care are inscriptionat pe spate VAMA/CUSTOMS si pe mâneca bratului stâng sigla Autoritătii Nationale a Vămilor. Pentru identificare se va purta pe partea stângă a pieptului ecusonul cu numărul personal.

Art. 599. - (1) Pe întregul teritoriu national, mijloacele de transport aflate în tranzit pot fi însotite de autoritatea vamală abilitată între două birouri vamale, în cazul în care există suspiciunea descărcării frauduloase.

(2) Actiunea de însotire poate fi realizată si la initiativa transportatorului, destinatarului mărfii sau a reprezentantului acestuia cu aprobarea autoritătii vamale abilitate.

(3) În situatia în care însotirea se realizează din initiativa transportatorului, destinatarului mărfii sau reprezentantului acestuia, cheltuielile privind deplasarea reprezentantului autoritătii vamale abilitate sunt suportate de titularul operatiunii de tranzit.

(4) Metodologia de însotire si modalitatea de calcul al cheltuielilor de deplasare se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

Art. 600. - În exercitarea atributiilor de control vamal, autoritatea vamală abilitată are dreptul de a realiza următoarele activităti pe întregul teritoriu national:

a) efectuarea de investigatii, supravegheri si verificări în cazurile în care sunt semnalate încălcări ale reglementărilor vamale;

b) verificarea de registre, evidente financiar-contabile, orice înscrisuri, inclusiv cele pe suport informatic care au legătură directă sau indirectă cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul vamal al României ;

c) prelevarea de probe din mărfurile supuse controlului vamal pentru a fi analizate în laboratoarele proprii sau agreate în vederea identificării si expertizării acestora;

d) când consideră că prin încălcarea reglementărilor vamale au fost săvârsite infractiuni, sesizează organele de urmărire penală competente.

Art. 601. - În baza acordurilor internationale la care România este parte autoritatea vamală abilitată realizează cu alte institutii vamale din străinătate actiuni de cooperare si asistentă reciprocă pentru prevenirea si combaterea fraudei vamale.

Art. 602. - În scopul stabilirii modului în care persoanele fizice sau juridice au respectat reglementările vamale, autoritatea vamală abilitată efectuează controlul ulterior al operatiunilor de vămuire.

Art. 603. - Supravegherea si controlul vamal ulterior se realizează potrivit normelor metodologice emise Autoritatea Natională a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

CAPITOLUL IV

Aplicarea de sigilii vamale

 

Art. 604. - (1) Mărfurile aflate sub supraveghere vamală se pot pune sub sigilii vamale, cu exceptia transporturilor de mesagerie, a sacilor postali în tranzit, a mărfurilor antrepozitate si a celor care fac obiectul operatiunilor de admitere temporară.

(2) Sigiliile aplicate de persoanele juridice române sau străine pot fi acceptate de Autoritatea Natională a Vămilor, în locul sigiliilor vamale.

Art. 605. - (1) Sigiliile vamale se aplică la usi, ferestre sau la alte sisteme de închidere a mijloacelor de transport.

(2) Pentru sigilarea coletelor, acestea trebuie să fie ambalate astfel încât să nu se poată pătrunde la continutul lor fără ruperea sigiliului sau fără a lăsa urme vizibile.

(3) Mijloacele de transport si spatiile în care se află mărfuri sub regim vamal pentru a fi sigilate trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) constructia să permită scoaterea sau introducerea de mărfuri numai prin deschideri care pot fi sigilate;

b) constructia să fie suficient de solidă pentru a nu permite spargerea peretilor, podelelor sau acoperisului, fără a lăsa urme de efractie;

c) constructia să nu permită scoaterea, în întregime sau în parte, a peretilor, podelelor sau acoperisului si repunerea lor la loc, fără a lăsa urme de efractie;

d) usile, ferestrele si conductele pentru mărfurile lichide să fie prevăzute cu inele sau alte dispozitive care să permită aplicarea cu usurintă a sigiliilor vamale.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii aplicabile călătorilor

 

Art. 606. - Controlul vamal al bunurilor apartinând persoanelor fizice constă în confruntarea celor declarate cu bunurile aflate în bagajele însotite sau neînsotite si în colete.

Art. 607. - (1) Controlul vamal se efectuează prin sondaj în ceea ce priveste numărul autovehiculelor, numărul călătorilor si numărul bagajelor apartinând unui călător.

(2) Pentru fluidizarea traficului de călători la frontieră, procedurile de control prevăzute în prezenta sectiune se pot înlocui cu regulile stabilite în conventiile internationale la care România este parte.

Art. 608. - (1) La transportul feroviar controlul vamal se efectuează:

a) în trenurile internationale de călători, pe parcursul intern al acestora;

b) la vagoanele de dormit, numai pe baza declaratiei pentru călători, care va fi prezentată autoritătii vamale de către personalul de însotire al vagonului;

c) în sălile de control vamal din statiile de cale ferată de frontieră;

d) în sălile de control vamal din statiile de cale ferată din interiorul tării pentru călătorii care se îmbarcă sau se debarcă în aceste statii, în trenurile internationale.

(2) La transportul rutier, controlul vamal se efectuează: a) în autovehicul;

b) în locurile amenajate pe artera de circulatie rezervată pentru controlul vamal, când volumul bagajelor nu permite efectuarea controlului vamal în autovehicul;

c) în sala de control a biroului vamal.

(3) La transportul maritim sau fluvial, controlul vamal se efectuează:

a) în sălile de control vamal din porturi;

b) la bordul navei cu acceptul comandantului acesteia, când nava nu este acostată în apropierea sălii de control vamal;

c) la scara navei.

(4) La transportul aerian, controlul vamal se efectuează în sălile de control vamal din aeroporturi.

Art. 609. - Agentii vamali controlează în mijloacele de transport orice locuri unde pot fi ascunse bunuri. În acest scop personalul de deservire al mijloacelor de transport si conducătorii autovehiculelor sunt obligati, sub sanctiune contraventională, să facă accesibile controlului locurile indicate de autoritatea vamală. Când acestia refuză sau nu sunt în măsură să efectueze demontările necesare, operatiunile se realizează direct de către agentii vamali sau cu sprijinul personalului de specialitate pe cheltuiala autoritătii vamale.

ART. 610. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, asigură pentru autoritatea vamală:

a) separarea în trenurile internationale a călătorilor în trafic intern de cei care călătoresc în trafic international, pentru distantele pe care se efectuează controlul vamal;

b) spatiile de depozitare a bunurilor si de lucru în statiile de cale ferată si în porturi;

c) legitimatii de călătorie gratuite pentru agentii vamali, pe distantele pe care se efectuează controlul vamal, si un compartiment în trenurile internationale pe aceste distante.

Art. 611. - Liberul de vamă se acordă de autoritatea vamală în scris, pentru bunurile supuse taxelor vamale si verbal, în celelalte cazuri.

Art. 612. - Persoanele fizice pot introduce sau scoate din tară mărfuri fără caracter comercial, în limitele si în conditiile prevăzute de lege.

Art. 613. - Restrictiile temporare pentru unele mărfuri la introducerea sau scoaterea lor din tară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 614. – Dispozitiile prevăzute în Codul vamal referitoare la Tariful vamal si la plata drepturilor de import se aplică în mod corespunzător si pentru persoanele fizice.

 

CAPITOLUL VI

Regimul vamal aplicabil misiunilor diplomatice si oficiilor consulare acreditate în România, precum si membrilor acestora

 

Art. 615. - (1) Bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si cele destinate folosintei personale a membrilor cu statut diplomatic al acestora si familiilor lor sunt scutite de control vamal atât la intrarea cât si iesirea din tară, în conditiile stabilite prin conventiile internationale la care România este parte si pe bază de reciprocitate.

(2) Regimul vamal prevăzut la alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, si organizatiilor internationale cu sediul sau care au reprezentanti în România, precum si functionarilor acestora, în limitele si în conditiile întelegerilor internationale la care România este parte.

Art. 616. - Pot fi introduse sau scoase din tară, fără plata taxelor vamale, în conditiile stabilite prin conventiile internationale la care România este parte si pe bază de reciprocitate:

a) bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare;

b) bunurile destinate folosintei personale a membrilor cu statut diplomatic ai misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si a membrilor familiilor lor;

c) bunurile destinate folosintei personale a membrilor personalului administrativ, tehnic, si de serviciu al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si a membrilor familiilor lor, cu ocazia instalării.

Art. 617. - (1) Introducerea sau scoaterea din tară a bunurilor neînsotite este permisă în baza cererii misiunii diplomatice sau oficiului consular, semnată de seful acesteia, si a unei liste specificative avizată de Ministerul Afacerilor Externe.

(2) În cerere, întocmită în trei exemplare si înaintată autoritătilor vamale române prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, se vor mentiona cantitatea bunurilor introduse si descrierea lor, conform formularelor puse la dispozitia misiunilor diplomatice, precizându-se de către solicitant dacă aceste bunuri sunt pentru folosinta sa personală sau a misiunii.

(3) Dacă solicitantul nu cunoaste continutul coletelor primite, autoritatea vamală poate proceda la deschiderea acestora în prezenta solicitantului sau a unui reprezentant al acestuia, în vederea completării formularului prevăzut la alin. (2).

(4) Pentru bagajele însotite de titulari, introducerea sau scoaterea din tară este permisă si fără prezentarea cererii si a listei specificative.

Art. 618. - Bunurile care sunt prohibite la scoaterea din România, precum si bunurile cu caracter artistic, istoric, stiintific, instrumentele muzicale, obiectele din metale si pietre pretioase care depăsesc uzul personal se pot scoate din tară fără alte formalităti, dacă au fost declarate în scris autoritătii vamale la intrare.

Art. 619. - La cererea scrisă a misiunii diplomatice sau a oficiului consular, în functie de personalul vamal disponibil, se poate efectua vămuirea la sediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ori la resedinta membrilor personalului cu statut diplomatic.

Art. 620. - (1) Pentru următoarele categorii de bunuri scutirile de plata taxelor vamale prevăzute la art. 616 se aplică în limite, pe an calendaristic, astfel:

a) pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare: 300 de litri băuturi alcoolice (peste 22o), 2.000 de pachete de tigări (a 20 bucăti);

b) pentru folosinta proprie a membrilor personalului cu statut diplomatic si a membrilor familiilor lor: 50 de litri de băuturi alcoolice (peste 22o) de familie, 500 de pachete de tigări (a 20 bucăti) de familie.

(2) La avizarea introducerii în tară a bunurilor prevăzute la alin. (1), Ministerul Afacerilor Externe va tine seama de conditiile de reciprocitate, precum si de conventiile la care România este parte, pentru a se aplica reduceri sau majorări corespunzătoare ale limitelor stabilite.

Art. 621. - (1) Bunurile prevăzute la art. 620 transportate ca bagaje însotite sau colete neînsotite se declară, în scris, la introducerea în tară pe documentele prevăzute la art. 617. În lipsa acestui document, nu se permite introducerea în tară a bunurilor, care pot fi lăsate în păstrare autoritătii vamale, potrivit prezentului regulament.

(2) După vămuire, un exemplar al cererii depuse pentru aceste bunuri, vizat de autoritatea vamală se transmite de aceasta Ministerului Afacerilor Externe, care tine evidenta bunurilor introduse.

(3) Bunurile prevăzute la art. 620, care depăsesc cantitătile stabilite, pot fi introduse în tară cu plata taxelor vamale aplicabile bunurilor apartinând persoanelor fizice.

Art. 622. - (1) Introducerea temporară în tară, cu scutire de plata taxelor vamale, de autovehicule pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare, precum si pentru folosinta membrilor personalului acestora si a familiilor lor, este permisă în limitele avizate de Ministerul Afacerilor Externe, pe bază de reciprocitate sau în conditiile stabilite prin întelegeri internationale.

(2) Formalitătile de introducere temporară sunt cele prevăzute la art. 617. Evidenta acestor operatiuni se tine de Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 623. - În situatia în care sunt motive temeinice să se considere că în coletele destinate misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si în mijloacele de transport sau în bagajele membrilor cu statut diplomatic ori ale familiilor acestora, există bunuri care nu sunt scutite de plata taxelor vamale sau nu au fost declarate potrivit art. 621 ori sunt prohibite la introducerea sau scoaterea din tară, ori sunt supuse carantinei, seful biroului vamal poate dispune efectuarea controlului vamal, în prezenta titularilor bunurilor ori a reprezentantilor autorizati ai acestora.

Art. 624. - Bunurile introduse în tară, cu scutire de taxe vamale, nu pot fi înstrăinate decât după plata taxelor vamale legale, cu exceptia cazului când cumpărătorul este o persoană care beneficiază de acelasi statut.

Art. 625. - (1) Valiza diplomatică folosită în vederea comunicării între misiunile diplomatice si Ministerul Afacerilor Externe al statului acreditat nu este supusă controlului vamal la intrarea si la iesirea din tară si este scutită de taxe vamale.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si pentru valiza diplomatică folosită în vederea comunicării între misiunile diplomatice ale aceluiasi stat.

Art. 626. - Valiza diplomatică poate fi transportată pe teritoriul României, neînsotită sau însotită de curieri diplomatici, însărcinati cu această misiune de către Ministerul Afacerilor Externe al statului căruia apartin sau de o misiune diplomatică a statului acreditat.

Art. 627. - (1) Valiza diplomatică trebuie să fie prevăzută cu sigiliile Ministerului Afacerilor Externe sau ale misiunii diplomatice expeditoare, să poarte mentiunea corespondentă diplomatică sau expeditie oficială, să circule pe baza unei foi de curier si să nu cuprindă decât documente diplomatice sau obiecte de uz oficial.

(2) Dacă valiza diplomatică este însotită de un curier diplomatic, acesta trebuie să posede foaie de curier, în care se indică numele, prenumele si calitatea persoanei însotitoare, precum si numărul si destinatia coletelor.

(3) Valiza diplomatică neînsotită, în afară de mentiunea corespondentă diplomatică sau expeditie oficială si sigiliile expeditorului, prevăzute la alin. (1), va trebui să poarte o etichetă mentionând si numărul foii de curier.

(4) Dacă aceste conditii nu sunt îndeplinite, valiza diplomatică se sigilează de autoritatea vamală si se tranzitează la un birou vamal din Bucuresti pentru a fi stabilite modalitătile de eliberare sau de înapoiere la expeditor.

(5) Eliberarea de către autoritatea vamală a valizei diplomatice neînsotite se face pe baza unei declaratii scrise, emisă de misiunea diplomatică destinatară.

Art. 628. - (1) Valiza diplomatică poate fi transportată de comandantul unei aeronave, dacă posedă un document oficial din care să rezulte numărul coletelor care constituie valiza.

(2) Misiunea diplomatică poate trimite unul dintre membrii săi să preia valiza diplomatică direct din mâinile comandantului aeronavei.

(3) Comandantii de aeronave care transportă valize diplomatice nu sunt considerati curieri diplomatici.

Art. 629. - Valiza diplomatică în tranzit prin România poate fi sigilată de autoritatea vamală la intrarea în tară.

Art. 630. - Dispozitiile privind valiza diplomatică se aplică în mod corespunzător si valizei consulare.

 

CAPITOLUL VII

Regimul vamal al aprovizionării mijloacelor de transport în trafic international

 

Art. 631. - Bunurile destinate aprovizionării se introduc la bordul navelor sub pavilion străin pe baza documentului de livrare si a permisului vamal eliberat de biroul vamal la cererea comandantului navei, a armatorului si a agentului navei.

Art. 632. - Aprovizionarea navelor române care efectuează curse în străinătate se face de societătile comerciale române de navigatie cărora le apartin, cu produse românesti sau cu produse de provenientă străină, care au fost legal importate anterior, în baza documentului de livrare si a permisului vamal, fără depunerea declaratiei vamale de export.

Aprovizionarea se face tinându-se seama de durata călătoriei, de capacitatea rezervoarelor si de numărul membrilor echipajului.

Art. 633. - Societătile comerciale române de navigatie pot efectua aprovizionarea cu combustibil, lubrifianti, materiale sau alimente a navelor sub pavilion străin, dacă în cadrul unor întelegeri cu societăti similare din străinătate s-au stabilit livrări prin compensatie. Societătile comerciale române de navigatie tin evidenta acestor operatiuni si prezintă biroului vamal documentele justificative.

Art. 634. - (1) Agentiile societătilor de transport străine autorizate să functioneze în România pot introduce temporar în tară, bunuri pentru aprovizionarea mijloacelor de transport proprii aflate în trafic international.

(2) Agentiile prevăzute la alin. (1) au obligatia să înscrie bunurile introduse temporar în tară în documentele de evidentă contabilă operativă, care vor fi puse, la cerere, la dispozitia biroului vamal.

Art. 635. - Dispozitiile referitoare la aprovizionarea navelor române si străine se aplică, în mod corespunzător, aeronavelor române si străine aflate pe aeroporturile române. Controlul vamal se efectuează în baza documentului de livrare.

Art. 636. - Bunurile de consum aflate la bordul navelor, aeronavelor, vagoanelor-restaurant si vagoanelor de dormit si autocarelor, destinate în cantitătii strict uzuale consumului pe parcursul călătoriei, nu se supun normelor prevăzute pentru importul mărfurilor.

 

CAPITOLUL VIII

Transbordarea vamală

 

Art. 637. - Mărfurile aflate sub supraveghere vamală se pot transborda dintr-un mijloc de transport în altul ori se pot depozita temporar pe teritoriul României.

Art. 638. - Operatiunea de transbordare se efectuează în prezenta autoritătii vamale.

Art. 639. - (1) Transbordarea mărfurilor trebuie să fie cerută de transportatorul acestora, de un comisionar în vamă sau de orice altă persoană care face dovada că are dreptul de a dispune asupra mărfurilor.

(2) Biroul vamal, analizând cererea, eliberează un permis vamal în care se mentionează felul si cantitatea mărfii care urmează să fie transbordată si termenul de efectuare a operatiunii. Acest termen poate fi prelungit în cazuri justificate. Permisul vamal este înregistrat la biroul vamal emitent.

Art. 640. - (1) Permisul vamal este asimilat cu declaratia vamală acceptată si produce aceleasi efecte juridice.

(2) În cazul în care se constată lipsuri sau substituiri din mărfurile transbordate, permisul vamal constituie titlu de creantă pentru încasarea drepturilor de import. Elementele de taxare sunt cele în vigoare la data înregistrării permisului vamal.

(3) În statiile de cale ferată în care este organizată transbordarea în vagoane cu ecartament diferit, operatiunea se efectuează fără a se mai depune permisul vamal. Transportatorul răspunde de felul si de cantitatea mărfurilor transbordate, precum si de concordanta acestora cu datele înscrise în documentul de transport international.

Art. 641. - (1) În caz de fortă majoră sau caz fortuit, transbordarea mărfurilor se poate efectua si în locurile unde nu functionează birouri vamale, în prezenta organelor de politie care certifică pe documentul de transport, felul si cantitatea mărfurilor.

(2) Transportatorul este obligat să sigileze mijloacele de transport sau mărfurile si să le prezinte la biroul vamal cel mai apropiat. În acest caz, documentele vamale si documentele de transport se modifică în mod corespunzător si se iau măsuri de sigilare vamală a mijloacelor de transport sau a mărfurilor. În cazul transportului pe calea ferată, atunci când nu poate fi asigurată prezenta organelor de politie transbordarea mărfurilor se poate efectua si în prezenta a doi martori străini de calea ferată, încheinduse un proces-verbal constatator.

 

CAPITOLUL IX

Mărfuri pentru care nu sunt îndeplinite conditiile de vămuire

 

Art. 642. - (1) Mărfurile introduse de persoanele fizice ca bagaj însotit, pentru care nu sunt îndeplinite conditiile de vămuire, se păstrează sub supraveghere vamală în depozitele biroului vamal, la dispozitia titularilor, timp de 120 de zile.

(2) Mărfurile intrate în tară, destinate persoanelor juridice, pentru care nu sunt îndeplinite conditiile de vămuire, se păstrează în depozit necesar de comisionarii în vamă, sub supraveghere vamală, cel mult 120 de zile.

(3) Dispozitiile alin. (2) se aplică si în cazul mărfurilor destinatepersoanelor fizice sau juridice, pentru care există un contract de transport international, iar transportatorul nu le poate preda destinatarului sau acesta nu îndeplineste conditiile de vămuire. În aceste cazuri mărfurile sunt păstrate sub supraveghere vamală în depozit temporar la transportatori sau la comisionarii în vamă, pe cheltuiala importatorului.

(4) Transportatorul sau comisionarul în vamă, care primeste mărfurile în depozit necesar, este obligat să îl încunostinteze pe destinatar.

Art. 643. - Autoritatea vamală are dreptul să prelungească termenele prevăzute la art. 642 alin. (1) si (2) în cazurile în care din documente rezultă că expirarea termenului nu este din culpa titularului.

Art. 644. - (1) În cazul mărfurilor prevăzute la art. 642 alin. (1) termenul de păstrare curge de la data emiterii de către autoritatea vamală a adeverintei de retinere a bunurilor.

(2) În cazul mărfurilor prevăzute la art. 642 alin. (2) si (3) termenul de păstrare curge de la data înregistrării declaratiei sumare, la care se adaugă prelungirile legal acordate.

Art. 645. - Mărfurile clasificate la cap. 1-3 din Tariful vamal de import al României se consideră a fi perisabile si termenul de păstrare sub supraveghere vamală este de 48 de ore de la data emiterii adeverintei de retinere în cazul bunurilor prevăzute la art. 642 alin. (1) si de la dataînregistrării în evidenta biroului vamal în cazul bunurilor prevăzute la art. 642 alin. (2) si (3), dacă nu sunt conditii de depozitare care să le asigure conservarea, confirmate de detinătorul depozitului.

Art. 646. - Autoritatea vamală nu răspunde de deteriorarea, alterarea sau de pierderile cantitative din cauze naturale, produse la bunurile păstrate în conditiile prevăzute la art. 642, 643 si 645.

Art. 647. - Mărfurile a căror detinere sau circulatie este supusă prin legi speciale unor conditii care nu sunt îndeplinite la intrarea sau la iesirea din tară se retin si se înregistrează de biroul vamal care le predă imediat în depozit autoritătii competente prevăzute de legea specială.

Art. 648. - (1) La expirarea termenelor de păstrare prevăzute în prezentul capitol, dacă titularii nu au reglementat situatia vamală a mărfurilor, acestea se valorifică potrivit normelor legale în vigoare.

(2) În cazul în care titularii abandonează mărfurile printr-o declaratie scrisă dată autoritătilor vamale conditiile de valorificare sunt îndeplinite din momentul depunerii acestei declaratii.

Art. 649. - Mărfurile identificate de autoritatea vamală în exercitarea atributiilor lor fără a fi cunoscut titularul acestora se înscriu în evidentele biroului vamal, pe baza adeverintei de retinere a acestora. Dacă titularul acestora nu a putut fi stabilit în termenele prevăzute în prezentul capitol, la expirarea acestor termene bunurile se valorifică.

Art. 650. - (1) Mărfurile care îndeplinesc conditiile de valorificare potrivit prezentului regulament se declară bilunar de către biroul vamal la organele financiare locale, care sunt obligate să le preia în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării, cu exceptia celor perisabile, care se declară si se preiau imediat.

(2) Mărfurile prevăzute la art. 648 se valorifică de către autoritatea competentă la care se află în depozit după expirarea termenelor prevăzute la art. 642 si 643.

 

CAPITOLUL X

Contraventii vamale

 

Art. 651. - Constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 500 lei la 1500 lei următoarele fapte:

a) neîndeplinirea de către transportator ori de reprezentantul acestuia a obligatiei de a depune la biroul vamal de frontieră documentele însotitoare ale mijloacelor de transport aflate în trafic international si a documentelor privind mărfurile transportate cu acestea;

b) nedepunerea de către comandantul, armatorul sau agentul navei a declaratiei proviziilor de bord, în termenele legale;

c) neîndeplinirea de către organele postale a obligatiei de a declara si prezenta autoritătii vamale coletele si trimiterile postale în vederea controlului vamal;

d) neîndeplinirea de către organele postale a obligatiei de a prezenta biroului vamal de frontieră lista sacilor postali;

e) neprezentarea de către transportator, la solicitarea autoritătii vamale, a documentelor aferente mijlocului de transport pentru mărfurile transportate, aflate în trafic international;

f) nerespectarea de către orice persoană a obligatiei de a face accesibile controlului vamal locurile indicate de autoritatea vamală;

g) transferarea mărfurilor care au făcut obiectul unei declaratii sumare, în alte cazuri si locuri decât cele stabilite de autoritatea vamală;

h) neîndeplinirea de către titularul operatiunii comerciale sau de către reprezentantul acestuia a obligatiei de a solicita în termenul legal pentru mărfurile înscrise în declaratia sumară, o destinatie vamală;

i) neîndeplinirea de către transportatorul sau gestionarul mărfurilor nevămuite a obligatiei de a asigura integritatea sigiliilor sau marcajelor, cu exceptia cazului fortuit sau de fortă majoră;

j) nerespectarea de către titularul unei informatii obligatorii a prevederilor art. 15 alin. (2);

k) neîndeplinirea de către titularul unei autorizatii emise de către Autoritatea Natională a Vămilor, a obligatiei de a anunta autoritatea vamală asupra oricărei modificări intervenite după acordarea acesteia;

l) depunerea declaratiei vamale continând date incomplete sau inexacte, în cazul în care această faptă nu influentează stabilirea drepturilor de import si a altor drepturi legal datorate reprezentând impozite si taxe ce se stabilesc la punerea în liberă circulatie a mărfurilor darproduce efecte asupra aplicării măsurilor de politică comercială ori a altor dispozitii stabilite prin reglementări speciale.

Art. 652. - Constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 1500 lei la 3000 lei următoarele fapte:

a) neîndeplinirea de către conducătorul mijlocului de transport a obligatiei de a opri la semnalul formal specific al personalului vamal abilitat;

b) acostarea navelor sau aterizarea aeronavelor în alte locuri decât în punctele de control unde functionează autoritatea vamală, cu exceptia cazului fortuit, de fortă majoră sau de boală gravă la bord;

c) neprezentarea documentelor de orice natură si pe orice fel de suport, solicitate în cadrul controlului vamal, precum si nerespectarea termenului stabilit de autoritatea vamală, pentru prezentarea documentelor;

d) neîndeplinirea de către persoanele fizice care intră sau ies din tară a obligatiei de a declara si de a prezenta în vederea controlului vamal bunurile pentru care este prevăzută această obligativitate;

e) furnizarea de către un solicitant a unor informatii eronate sau incomplete în baza cărora a fost adoptată de către autoritatea vamală o decizie favorabilă acestuia;

f) exercitarea oricărei activităti comerciale, industriale sau de servicii într-o zonă liberă, antrepozit liber sau port liber, fără respectarea conditiilor stabilite în reglementările vamale si fără notificarea prealabilă a autoritătii vamale;

g) transferarea drepturilor si obligatiilor titularului unui regim vamal economic unor alte persoane care nu îndeplinesc conditiile prevăzute pentru a beneficia de regimul în cauză;

h) neîndeplinirea de către comisionarul în vamă a obligatiilor prevăzute la art. 578;

i) depunerea unei declaratii vamale care contine date eronate privind încadrarea tarifară a bunurilor sau mărfurilor, în cazul în care este influentată stabilirea drepturilor de import si alte drepturi legal datorate reprezentând impozite si taxe care se încasează de către autoritatea vamală la punerea în liberă circulatie a mărfurilor;

j) părăsirea porturilor sau aeroporturilor de către navele sau aeronavele care pleacă în cursă externă, fără viza autoritătii vamale; în acest caz amenda se aplică căpităniei portului sau autoritătilor aeroportuare;

k) neîndeplinirea de către titularul regimului de punere în liberă circulatie a mărfurilor destinate unei anumite utilizări, a obligatiei de a înstiinta autoritatea vamală despre schimbarea utilizării acestora;

l) prezentarea de către un solicitant a unor documente continând date inexacte sau eronate, în vederea obtinerii unei autorizatii sau a unui certificat de origine eliberat de către autoritatea vamală;

m) neîndeplinirea de către titularul regimului vamal de tranzit sau a regimurilor vamale economice a termenelor, conditiilor si obligatiilor prevăzute pentru derularea si încheierea acestor regimuri.

Art. 653. – Constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 3000 la 8000 lei:

a) sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal. În acest caz bunurile se confiscă;

b) descărcarea, încărcarea sau transbordarea bunurilor sau mărfurilor pe nave fără permis vamal sau fără acordul autoritătii vamale; în acest caz cantitatea de bunuri încărcate, descărcate sau transbordate se confiscă;

c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal; mărfurile înstrăinate se confiscă;

d) depunerea declaratiei vamale si a dovezii de origine, continând date eronate privind originea mărfurilor;

e) depunerea declaratiei vamale si a documentelor însotitoare continând date eronate privind valoarea facturată a mărfurilor;

f) depunerea declaratiei vamale si a documentelor însotitoare continând date eronate privind cantitatea mărfurilor dacă fapta nu constituie infractiune prevăzută de Codul vamal. În cazul în care prin această faptă este influentată stabilirea drepturilor de import si alte drepturi legal datorate reprezentând impozite si taxe care se încasează de către autoritatea vamală la punerea în liberă circulatie a mărfurilor, mărfurile constatate în plus fată de cele înscrise în declaratia vamală se confiscă;

g) exercitarea activitătii de comisionar în vamă fără autorizatie; veniturile realizate din activitatea neautorizată se confiscă;

h) depunerea declaratiei vamale si a documentelor însotitoare continând date eronate privind felul mărfurilor. În cazul în care prin această faptă este influentată stabilirea drepturilor de import si alte drepturi legal datorate reprezentând impozite si taxe care se încasează de către autoritatea vamală la punerea în liberă circulatie a mărfurilor, mărfurile constatate în plus fată de felul celor înscrise în declaratia vamală se confiscă. Prin felul mărfurilor se întelege varietatea, tipul sau acele caracteristici definitorii.

Art. 654. – În cazul contraventiilor prevăzute la art. 653 lit. a) – c), atunci când mărfurile nu mai pot fi identificate, contravenientul este obligat la plata unei sume egală cu valoarea în vamă a acestora, la care se adaugă drepturile de import si alte drepturi legal datorate reprezentând impozite si taxe ce se stabilesc la punerea în liberă circulatie a mărfurilor.

Această măsură are acelasi efect juridic ca si confiscarea mărfurilor în ceea ce priveste stingerea datoriei vamale.

Art. 655. - Faptele prevăzute la art. 651 – 653 constituie contraventii dacă nu sunt săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să constituie infractiune.

Art. 656. - Contraventiile vamale se constată prin procese verbale de contraventie încheiate de personalul vamal care are atributii în acest sens.

Art. 657. – Contraventiilor prevăzute în acest capitol le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

PARTEA VII

DISPOZITII TRANZITORII SI FINALE

 

Art. 658. - (1) Deciziile privind notele explicative, avizele de clasificare si alte avize referitoare la interpretarea Sistemului armonizat, precum si recomandările emise de Comitetul Sistemului armonizat si aprobate de Consiliul de Cooperare Vamală, conform Conventiei internationale privind Sistemul armonizat de denumire si codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care România a aderat prin Legea nr. 98/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 27 septembrie 1996, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Notele explicative la Nomenclatura Combinată si reglementările adoptate de Comisia Comunitătilor Europene privind clasificarea unor anumite mărfuri în Nomenclatura Combinată, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 659. - În aplicarea prevederilor art. 91 alin. (3) din Codul vamal, autoritatea vamală stabileste norme privind functionarea laboratoarelor vamale, metodologia de efectuare a analizelor în cadrul acestora, inclusiv a mărfurilor susceptibile a fi droguri, precum si modul de contestare de către persoanele interesate a rezultatelor si concluziilor analizelor.

Art. 660. - (1) Operatiunile pentru care s-au depus declaratii vamale sub regimul prevăzut în reglementările vamale anterioare prezentului regulament se derulează si se încheie în conformitate cu acele reglementări.

(2) Autorizatiile emise în temeiul reglementărilor vamale anterioare prezentului regulament îsi păstrează valabilitatea.

(3) Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană operatiunile prevăzute la alin. (1) se încheie potrivit prevederilor cuprinse în Tratatul de aderare aprobat prin Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Tărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si România privind aderarea Republicii Bulgaria si a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005.

Art. 661. - (1) În situatia în care titularii operatiunilor vamale, transportatorii sau comisionarii în vamă, solicită efectuarea operatiunilor de vămuire în afara birourilor vamale, acestia au obligatia de a asigura autoritătii vamale, fără plată, spatii de lucru, magazii pentru depozitarea mărfurilor si instalatii pentru cântărirea acestora.

(2) În situatia în care persoanele interesate prevăzute la alin. (1) solicită efectuarea operatiunilor de vămuire în afara incintelor birourilor si punctelor vamale acestia suportă cheltuielile de transport si, dacă este cazul, cele de cazare si de diurnă, potrivit normelor legale.

Art. 662. - (1) Autoritatea vamală poate să închirieze în conditiile legii, imobile sau părti din acestea, disponibile, aflate în administrarea si în proprietatea sa, precum si în proprietatea publică a statului, prin licitatie publică, potrivit legii.

(2) Sumele încasate din închiriere se varsă integral la bugetul de stat.

Art. 663. - Pentru alte formulare decât cele prevăzute în anexele la prezentul regulament, precum si pentru registrele, sigiliile si stampilele utilizate de autoritatea vamală, modelul si modul de utilizare al acesteia se stabilesc de Autoritatea Natională a Vămilor .

Art. 664. - Autoritatea Natională a Vămilor poate emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentului regulament, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 665. - Anexele nr. 1 - 44 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

Prezentul Regulament asigură aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 2454/1993 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispozitii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/1992 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar, cu modificările ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Comunitătii Europene (JOCE) nr. L 253/11.10.1993.

 

ANEXE

CONTINUAREA IN PAGINA A 3-A