MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI
P A R T E A I
Anul III - Nr. 163 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
7 august 1991
SUMAR
LEGI
50. - LEGEA privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor - Republicata
51. - LEGEA privind siguranta nationala a Romaniei
52. - LEGEA cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecatoresti
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
LEGE*
privind autorizarea executării constructiilor si unele măsuri pentru
realizarea locuintelor
CAPITOLUL 1
Autorizarea executării sau desfiintării constructiilor
Art. 1. -
Constructiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot
realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, eliberată în
conditiile prezentei legi, si a reglementărilor privind proiectarea si
executarea constructiilor.
Art. 2. -
Autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei
locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege,
referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea
constructiilor.
Autorizatia
de construire se eliberează în temeiul si cu respectarea documentatiilor de
urbanism si amenajare a teritoriului, aprobate potrivit anexei care face parte
integrantă din prezenta lege.
Prin
exceptare de la prevederile alineatului precedent, se pot emite autorizatii de
construire si în lipsa documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului,
aprobate pentru:
a) lucrări
de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare si de conservare a
clădirilor de orice fel, cu conditia mentinerii aceleiasi functiuni si a
suprafetei construite;
b) lucrări
de modificare sau de reparare privind căi de comunicatie, dotări
tehnico-edilitare subterane si aeriene si altele asemenea, fără modificarea
traseului acestora;
c) lucrări
de modificare sau de reparare privind împrejmuiri, mobilier urban, amenajări de
spatii verzi, parcuri si grădini publice, piete pietonale si celelalte lucrări
de amenajare a spatiilor publice;
d) lucrări
de cercetare si prospectare a terenurilor - foraje si excavari - necesare
studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de cariere, balastierelor,
sondelor de gaze si de petrol, precum si altor exploatări;
e)
organizarea de tabere de corturi.
Art. 3. -
Autorizatia de construire se eliberează pentru:
a) lucrări
de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare a clădirilor de
orice fel;
b) lucrări
de construire, reparare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice
alte lucrări, indiferent de valoarea lor, ce urmează a fi efectuate la
constructii reprezentând monumente si ansambluri istorice, arheologice, de
arhitectură, artă sau cultură, inclusiv cele din zonele lor de protectie;
c) lucrări
de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare privind căi de
comunicatie, dotări tehnico-edilitare subterane si aeriene, împrejmuiri si
mobilier urban, amenajări de spatii verzi, parcuri, piete si celelalte lucrări
de amenajare a spatiilor publice;
d) foraje si
excavări necesare studiilor geotehnice si ridicărilor topografice, exploatări de
cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol precum si alte exploatări;
e)
constructii provizorii de santier, necesare executiei lucrărilor de bază, dacă
nu au fost autorizate o dată cu acestea;
f)
organizarea de tabere de corturi, căsute sau de rulote;
g) lucrări
cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate
pe căile si în spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si
reclame.
Art. 4. -
Autorizatia de construire se eliberează de către delegatiile permanente ale
consiliilor judetene, de primarul general al municipiului Bucuresti sau de
primari, după cum urmează:
a)
delegatiile permanente ale consiliilor judetene, cu avizul primarilor, pentru
investitiile care se aprobă de catre Guvern; pentru lucrările publice,
lăcasurile de cult, constructiile pentru industrie, comert, prestări de
servicii, social-culturale si speciale, care se execută la sate; pentru
constructiile si lucrările de orice fel, care se execută în extravilanul
localitătilor, cu exeptia celor mentionate la lit. d) ;
b) primarii
municipiilor sau oraselor, pentru constructiile si lucrările de orice fel din
localităti, cu exceptia investitiilor care se aprobă de Guvern;
c) primarul
general al municipiului Bucuresti, pentru constructiile si lucrările prevăzute
la lit. a) si b) si primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru
constructiile de locuinte si anexele gospodăresti ale acestora;
d) primarii
comunelor, pentru constructiile de locuinte si anexele gospodăresti ale
acestora, din satele componente, precum si pentru anexele exploatărilor
agricole situate în extravilan. Se exceptează de la autorizare anexele cu
caracter temporar ale exploatărilor agricole, situate în extravilan.
Art. 5. -
Cererea de eliberare a autorizatiei de construire va fi însotită de
certificatul de urbanism, emis de organele prevăzute la art. 4. Certificatul de
urbanism trebuie să cuprindă elemente privind regimul juridic, economic si
tehnic al terenurilor si constructiilor.
Art. 6. -
Autorizatia de construire se emite în cel mult 30 de zile de la înregistrarea
cererii, la care se anexează, obligatoriu, documentatia tehnică, formată din
planul de amplasare a constructiei, planuri din care să rezulte destinatia,
alcătuirea constructivă, functională si înfătisarea constructiei, întocmite la
o scară convenabilă de către un proiectant autorizat pentru lucrări de
constructii, persoană fizică sau juridică, precum si dovada titlului
solicitantului asupra terenului.
Documentatia
tehnică trebuie să fie verificată conform legii si să contină si avizele legale
necesare, pe functiuni, prezentate prin grija solicitantului.
În situatia
depunerii unei documentatii tehnice incomplete, aceasta se restituie
solicitantului în termen de 10 zile de la data înregistrării, cu mentionarea în
scris a elementelor necesare completării acesteia.
Documentatia
tehnică va fi semnată:
a) de
arhitect cu diplomă recunoscută de statul român, pentru parte de arhitectură,
la lucrările de constructii supraterane si la cele subterane cu acces public;
b) de
inginer cu diplomă recunoscută de statul român, pentru partea de inginerie la
lucrările de constructii.
Prevederile
alineatului precedent se aplică si pentru documentatia de executie.
Documentatiile tehnice privind clădirile de locuinte parter si parter si etaj,
care nu depăsesc suprafata desfăsurată de 175 mp, anexele gospodăresti ale
acestora cu o suprafată construită de până la 200 mp, precum si constructiile
provizorii, situate în afara zonelor protejate, stabilite potrivit prevederilor
legale, pot fi semnate si de conductori arhitecti si subingineri, după caz.
Semnarea
documentatiilor de către persoanele prevăzute la alin. 4, si 6 atrage după sine
răspunderea acestora în conditiile legii.
Art. 7. -
Pentru autorizarea constructiilor în zonele asupra cărora s-a instituit, potrivit
legii, un anumit regim de protectie prevăzut în documentatiile de urbanism
aprobate se va proceda după cum urmează:
a) în
rezervatiile istorice si de arhitectură, stabilite potrivit legii, sau în cazul
lucrărilor de orice natură care modifică monumentele istorice si zonele de
protectie a acestora, solicitantul va obtine avizul Ministerului Culturii si al
Ministerului Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului;
b) în
parcurile nationale si rezervatiile naturale, solicitantul va obtine avizul
Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului;
c) în zonele
unde s-a instituit alt tip de restrictie, solicitantul va obtine avizul
organismelor competente.
Art. 8. - Se
pot executa fără autorizatie de construire următoarele lucrări:
a) reparatii
la împrejmuiri, acoperisuri, învelitori sau terase, când nu se schimbă forma
acestora si materialele din care sunt executate;
b) reparatii
si înlocuiri de tâmplărie interioară si exterioară, dacă se păstrează forma,
dimensiunile golurilor si tâmplăriei;
c) reparatii
si înlocuiri de sobe de încălzit;
d) zugrăveli
si vopsitorii interioare;
e) zugrăveli
si vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de fatadă si culorile
clădirilor, situate pe arterele principale de circulatie;
f) reparatii
la instalatiile interioare si bransamentele exterioare de orice fel, aferente
clădirilor, fără implicatii asupra structurii de rezistentă sau aspectului
arhitectural al acestora.
Art. 9. -
Desfiintarea constructiilor si amenajărilor prevăzute la art. 3 se face pe baza
autorizatiei de desfiintare obtinută, în prealabil, eliberată de primari, de
primarul general al municipiului Bucuresti sau de către delegatiile permanente
ale consiliilor judetene, după caz.
CAPITOLUL 2
Concesionarea terenurilor pentru constructii
Art. 10. - Terenurile apartinând domeniului privat al statului sau unitătilor
administrativ-teritoriale, destinate executării de constructii, pot fi
concesionate prin licitatie publică în conditiile respectării documentatiilor
de urbanism si amenajare a teritoriului, aprobate potrivit prezentei legi, si
realizării de către concesionar a constructiei.
Concesiunea
se face pe bază de oferte prezentate de către solicitanti, cu respectarea
prevederilor legale si a dispozitiilor prezentului capitol, urmărindu-se
valorificarea superioară a potentialului terenului, pe baza conceptiei
urbanistice.
Art. 11. -
Până la reglementarea prin lege a situatiei juridice, nu pot face obiectul
concesiunii terenurile libere de constructii, aflate în administrarea
consiliilor locale si care pot fi revendicate de fostii proprietari.
Art. 12. -
Prin exceptie de la prevederile art. 10, terenurile destinate executării de
constructii se pot concesiona fără licitatie publică, în următoarele cazuri:
a) pentru
realizarea de obiective de utilitate publică, inclusiv cele cu caracter social,
fără scop lucrativ, altele decât cele ce se realizează de către colectivitătile
locale pe terenurile acestora, cu plata taxei de concesiune stabilită potrivit
legii;
b) pentru
extinderea constructiilor existente de către proprietar sau cu acordul acestuia.
Art. 13. -
Terenurile prevăzute la art. 10, ce fac obiectul licitatiei, se aduc la
cunostinta publică de către primarii unitătilor administrativ-teritoriale unde
sunt situate, printr-o publicatie afisată la sediul acestora si tipărită în cel
putin două ziare de largă circulatie, cu minimum 20 de zile înainte de data
licitatiei.
Publicatiile
privind licitatia vor cuprinde data si locul desfăsurării acesteia, suprafata
si destinatia terenului, stabilite prin planurile de urbanism sau prin concurs
desfăsurat potrivit legii, si taxa anuală minimală de concesionare.
Oferta
solicitantilor va fi însotită de un studiu de oportunitate sau de fezabilitate,
după caz, cuprinzând în mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru
caracterizarea functionalitătii si capacitătii constructiei, a gradului de
ocupare a terenului, precum si a celorlalte elemente cuprinse în certificatul
de urbanism. Nu vor fi acceptate decât ofertele care corespund documentatiei de
urbanism si amenajare a teritoriului, aprobată potrivit legii.
Licitatia se
efectuează, în conditiile legii, de comisiile instituite în acest scop de către
consiliile judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Comisiile
functionează la sediul consiliilor locale în a căror unitate
administrativ-teritorială sunt situate terenurile.
Art. 14. -
Limita minimă a pretului concesiunii se stabileste, după caz, prin hotărârea
consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a
consiliului local, astfel încât să asigure recuperarea în 25 de ani a pretului
de vânzare al terenului, în conditii de plată, la care se adaugă costul
lucrărilor de infrastructură aferente.
Art. 15. -
Terenurile prevăzute la art. 10, ce se concesioneaza pentru realizarea de
locuinte si spatii construite asociate acestora, vor avea următoarele
suprafete:
a) în
localităti urbane:
- până la
300 mp pentru un apartament într-o clădire cu parter sau parter si etaj;
- până la
200 mp pentru un apartament într-o cladire cu parter si etaj cu 2 apartamente;
- până la
150 mp pentru un apartament, în cazul clădirilor cu parter si mai multe etaje,
având cel mult 6 apartamente;
- pentru clădirile
cu mai mult de 6 apartamente, suprafata de teren va fi stabilită potrivit
planurilor urbanistice de detaliu;
b) în
localităti rurale, inclusiv în cele 23 de localităti declarate orase potrivit
Legii nr. 2/1989 si mentinute prin Decretul-lege nr. 38/1990, până la 1.000 mp
pentru o locuintă.
Art. 16. -
Pentru realizarea unei case de vacantă se poate concesiona un teren în
suprafată de până la 250 mp.
Art. 17. -
Împotriva licitatiei, până la momentul adjudecării, se va putea face
contestatie, de către orice persoană interesată, la judecătoria în a cărei rază
teritorială are loc licitatia. Contestatia suspenda desfăsurarea licitatiei
până la solutionarea sa definitivă.
Art. 18. -
Pe baza procesului-verbal de adjudecare a licitatiei sau a hotărârii
consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti,
pentru situatiile prevăzute la art. 12, se va încheia actul de concesiune, care
se va înregistra de către concesionar în evidentele de publicitate imobiliară,
în termen de 10 zile de la data adjudecării sau emiterii hotărârii.
Art. 19. -
Concesionarea terenurilor prevăzute la art. 10-16 se face în conformitate cu
prevederile legii, durata acesteia fiind stabilită de către consiliile locale,
respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, în functie de
prevederile documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului si de
natura constructiei; pentru constructiile de locuinte concesionarea se face pe
durata existentei constructiilor.
Art. 20. -
Intravilanul localitătilor se stabileste prin documentatiile de urbanism si
amenajare a teritoriului, aprobate potrivit prezentei legi. Terenurile
destinate pentru constructii evidentiate în intravilan se scot din circuitul
agricol, temporar sau definitiv, prin autorizatia de construire.
Suprafetele
de teren scoase din circuitul agricol se comunică de către delegatiile
permanente ale consiliilor judetene, de primarul general al municipiului
Bucuresti sau de primari, în termen de 10 zile de la eliberarea autorizatiilor,
la oficiile teritoriale de cadastru.
CAPITOLUL 3
Răspunderi si sanctiuni
Art. 21.
- Constituie infractiuni următoarele fapte:
a)
executarea, fără autorizatie sau cu încălcarea acesteia, a lucrărilor prevăzute
la art. 3 lit. b);
b)
continuarea executării lucrărilor, fără autorizatie sau cu încălcarea
prevederilor acesteia, după dispunerea opririi lucrărilor de către organele
care au aplicat amenda contraventională.
Infractiunile prevăzute la alin. 1 se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3
ani.
Art. 22. -
În cazul săvârsirii faptelor prevăzute la art. 21, organele de inspectie si
control prevăzute la art. 24 sunt obligate să sesizeze organele de urmărire
penală.
Art. 23. -
Constituie contraventii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârsite în astfel
de conditii încât, potrivit legii, să fie considerate infractiuni:
a)
executarea, fără autorizatie sau cu încălcarea acesteia, precum si a
proiectelor aprobate, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu exceptia celor de la
lit. b);
b)
desfiintarea, partială sau totală, fară autorizatie sau cu încălcarea acesteia,
a constructiilor si instalatiilor, cu exceptia celor de la art. 3 lit. b);
c)
mentinerea, după expirarea termenului prevăzut în autorizatie sau cu încălcarea
acesteia celor alte scopuri, fără autorizatie, a lucrărilor cu caracter
provizoriu, precum si mentinerea constructiilor provizorii de santier după
terminarea lucrărilor de bază;
d)
împiedicarea exercitării controlului de către organele de inspectie si control
abilitate, prin interzicerea accesului acestora sau prin neprezentarea
documentelor si actelor solicitate;
e)
eliberarea autorizatiei de construire sau de desfiintare în baza unor
documentatii care nu sunt întocmite, semnate si verificate de către persoanele
abilitate potrivit legii, care nu contin avizele legale necesare sau care
contravin prevederilor documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului,
aprobate, ori normelor tehnice de proiectare si executie în vigoare;
f)
neorganizarea si neexercitarea controlului, conform legii, de către organele de
control ale consiliilor judetene si locale, cu atributii în domeniul
urbanismului si amenajării teritoriului, în unitătile lor
administrativ-teritoriale.
Contraventiile săvârsite de persoane fizice sau juridice, prevăzute la alin. 1
lit. c) si f), se sanctionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei,
cele de la lit. d) si e) de la 5.000.000 lei la 7.000.000 lei, iar cele de la
lit. a) si b), cu amenda de la 7.000.000 lei la 20.000.000 lei.
Art. 24. -
Contraventiile prevăzute la art. 23 se constată de organele de control ale
consiliilor judetene si locale pentru faptele săvârsite în cadrul unitătilor
lor administrativ-teritoriale, cu exceptia contraventiei arătate la art. 23
lit. f), care se constată în conditiile stabilite la alin. 3, precum si de
către organele de control ale consiliilor judetene pentru consiliile locale din
cadrul unitătilor lor administrativ-teritoriale.
Procesele-verbale de constatare a contraventiilor, încheiate de organele de
control, se înaintează, în vederea aplicării sanctiunii, sefului directiei care
coordonează activitatea de urbanism si amenajare, a teritoriului sau, după caz,
presedintelui ori vicepresedintelui consiliului judetean, primarului sau
viceprimarului unitătii administrativ-teritoriale unde s-a săvârsit
contraventia.
Controlul
statului în amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea executării
constructiilor se exercită de către Inspectia de stat în constructii, lucrări
publice, urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor
Publice si Amenajării Teritoriului, care poate constata contraventii si poate
aplica amenzi pe întreg teritoriul tării.
Contraventiile privind executarea sau desfiintarea constructiilor fără
autorizatie, prevăzute la art. 23 alin. 1 lit. a) si b), precum si cele
prevăzute la lit. c) si d) pot fi constatate si de organele de politie.
Art. 25. - O
dată cu aplicarea amenzii pentru contraventiile prevăzute la art. 23 alin. 1
lit. a) si b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum si, după caz,
măsurile pentru încadrarea acestora în prevederile autorizatiei sau
desfiintarea lucrărilor executate fără autorizatie sau cu încălcarea acesteia,
într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contraventiei.
În cazul în
care organele care au aplicat amenda apreciază că lucrările executate fără
autorizatie sau cu încălcarea acesteia îndeplinesc conditiile prevăzute de lege
pentru eliberarea unei autorizatii, acestea pot stabili, prin procesul-verbal
de constatare a contraventiei, un termen în care contravenientul poate solicita
si obtine autorizatia necesară sau, după caz, o nouă autorizatie. În această
situatie, măsurile de desfiintare a constructiilor vor fi dispuse numai după
expirarea termenului stabilit.
Art. 26. -
Dreptul de a constata contraventiile si de a aplica amenzile prevăzute la art.
23 se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârsirii faptei.
Art. 27. -
În cazul în care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea
lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse în procesul-verbal de
constatare a contraventiei, potrivit prevederilor art. 25, organele de
inspectie si de control prevăzute la art. 24 vor sesiza instantele judecătoresti
pentru a dispune:
a)
încadrarea lucrărilor în prevederile autorizatiei;
b)
desfiintarea constructiilor nelegal realizate;
În cazul
admiterii cererii, instanta va stabili termenele limită de executare a
măsurilor prevăzute la alin. 1 lit. a) si b).
În
situatiile prevăzute la art. 21, organele de inspectie si de control vor putea
cere instantei penale să dispună, prin hotărâre de condamnare, măsurile
mentionate la alin. 1 lit. a) si b). Organele de inspectie si de control vor
putea cere organelor de urmărire penală sesizate si, după caz, instantei, ca
măsură provizorie, în tot cuprinsul procesului penal, oprirea executării
lucrărilor.
Persoanele
care au beneficiat de subventie pentru construirea unei locuinte si pentru care
s-a dispus măsura prevăzută la alin. 1 lit. b) vor restitui subventiile
primite, cu plata dobânzilor legale pentru perioada în care le-au folosit.
Art. 28. -
Prin derogare de la prevederile art. 27, constructiile executate fără
autorizatie de construire pe terenuri apartinând domeniului public al statului,
al judetelor, oraselor sau comunelor, vor putea fi desfiintate pe cale
administrativă de către autoritatea administratiei publice competente, fără
sesizarea instantelor judecătoresti, la expirarea termenului stabilit prin
procesul-verbal de constatare a contraventiei, pe cheltuiala
contravenientului.
Art. 29. -
În cazul nerespectării termenelor limită stabilite, măsurile dispuse de
instantă, în conformitate cu art. 27, se vor aduce la îndeplinire prin grija
organelor de politie, cheltuielile urmând a fi suportate de către persoanele
vinovate.
Art. 30. -
În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, se aplică prevederile Legii
nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
CAPITOLUL 4
Dispozitii finale
Art. 31.
- Persoanele fizice si juridice, care beneficiază de teren în conditiile
prezentei legi, sunt obligate să solicite emiterea autorizatiei de construire
si să înceapă constructia în termen de cel mult un an de la data obtinerii
actului de concesionare a terenului.
În caz de
încălcare a obligatiei prevăzute la alin. 1 concesionarea îsi pierde
valabilitatea.
Art. 32. -
Persoanele fizice si juridice, care realizează constructii în conditiile
prezentei legi, au obligatia de a executa integral constructiile la termenul
prevăzut în autorizatie.
Constructiile se consideră terminate, dacă s-au realizat toate elementele
prevăzute în autorizatia de construire.
În cazul
când constructia nu a fost executată integral la termenul stabilit, autorizatia
se poate prelungi o singură dată, cu cel mult un an, de către organul care a
emis-o.
Art. 33. -
Toate constructiile proprietate particulară, realizate în conditiile prezentei
legi, se declară, în vederea impunerii, la organele financiar teritoriale sau
la unitătile subordonate acestora, după terminarea lor completă si nu mai
târziu de 15 zile de la data expirării termenului prevăzut în autorizatia de
construire.
Art. 34. -
În cazul când într-o clădire se realizează mai multe apartamente si suprafete
locative cu altă destinatie, proprietarii acestora dobândesc si o cotă-parte de
proprietate asupra tuturor părtilor de constructie si instalatii, precum si
asupra tuturor dotărilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în
comun, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situată
proprietatea lor.
O dată cu
dreptul de proprietate asupra constructiilor, în situatia celor realizate în
clădiri cu mai multe apartamente, proprietarul dobândeste si o cotă-parte din
dreptul de concesiune asupra terenului apartinând domeniului privat al statului
sau al unitătilor administrativ-teritoriale.
Cotele-părti
prevăzute la alineatele precedente se determină proportional cu suprafata
construită a locuintelor, a caselor de vacantă ori a suprafetelor cu altă
destinatie din clădire, după caz.
Art. 35. -
Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de
înstrăinare a constructiei pentru realizarea căreia a fost construit.
Art. 36. -
Autorizarea constructiilor cu caracter militar se face în conditiile stabilite
de Ministerul Apărării Nationale si Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării
Teritoriului.
Art. 37. -
Guvernul României va reorganiza structurile organizatorice ale prefecturilor si
primăriilor pentru cuprinderea atributiilor ce le revin în aplicarea prezentei
legi.
Art. 38. -
Formularele, procedura de autorizare si continutul documentatiilor prevăzute la
art. 2 alin. 2 si la art. 6 alin. 1 se vor stabili de Ministerul Lucrărilor
Publice si Amenajării Teritoriului, în termen de 30 de zile de la data intrării
în vigoare a prezentei legi, si se publică în Monitorul Oficial al României.
Art. 39. -
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1973 privind
dezvoltarea constructiei de locuinte si vânzarea de locuinte din fondul de stat
către populatie, publicată în Buletinul Oficial nr. 46 din 31 martie 1973,
Hotărârea Consiliului de Ministri nr. 880 din 16 iulie 1973 pentru stabilirea
măsurilor de executare a dispozitiilor Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea
constructiei de locuinte, vânzarea de locuinte din fondul de stat către
populatie si construirea de case de odihnă proprietate personală, publicată în
Buletinul Oficial nr. 108 din 20 iulie 1973, Decretul nr. 144/1958 privind
reglementarea eliberării autorizatiilor de construire, reparare si desfiintare
a constructiilor, precum si a celor referitoare la înstrăinările si împărtelile
terenurilor cu sau fără constructii, publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din
29 martie 1958, Decretul nr. 545/1958 privind reglementarea amplasării
constructiilor, precum si a trecerii în proprietatea statului a terenurilor si
constructiilor necesare efectuării unor lucrări sau unor actiuni de interes de
stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 41din 30 decembrie 1958, Hotărârea
Consiliului de Ministri nr. 2.490/1969 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor la normele privind amplasarea si autorizarea constructiei,
reparării si desfiintării constructiilor si a altor lucrări, publicată în
Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decembrie 1969, precum si orice
alte dispozitii contrare prezentei legi se abrogă.
ANEXA 1
AVIZAREA SI APROBAREA
documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului
|
Nr. |
Categorii de |
Avizează |
Aprobă |
|
|
|||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
|
|
|||
|
A. |
Plan de amenajare a teritoriului |
|
|
|
|
1. National |
Guvernul |
Parlamentul |
|
|
2. Zonal |
Ministerul Lucrărilor |
Consiliile judetene |
|
|
3. Judetean sau al municipiului Bucuresti |
Ministerul Lucrărilor |
Consiliile judetene |
|
|
4. Interorăsenesc sau intercomunal |
Ministerul Lucrărilor |
Consiliile locale |
|
|
5. Municipal |
Ministerul Lucrărilor |
Consiliile locale |
|
|
6. Orăsenesc |
Organismele |
Consiliile locale |
|
|
7. Comunal |
Organismele |
Consiliile locale |
|
B. |
Plan urbanistic general |
|
|
|
|
1.Municipiul Bucuresti |
Ministerul Lucrărilor |
Consiliul General |
|
|
2. Municipiu |
Ministerul Lucrărilor |
Consiliile locale |
|
|
3. Oras |
Organismele |
Consiliile locale |
|
|
4. Statiune balneară, climaterică, turistică |
Ministerul Lucrărilor |
Consiliile judetene |
|
|
5. Sat |
Organismele |
Consiliile locale |
|
C. |
Plan urbanistic zonal |
|
|
|
|
1. Zona centrală a municipiului Bucuresti |
Ministerul Lucrărilor |
Consiliul General |
|
|
2. Zona centrală a municipiului Bucuresti |
Ministerul Lucrărilor |
Consiliile locale |
|
|
3. Zona centrală a orasului |
Organismele |
Consiliile locale |
|
|
4. Zona centrală a satului |
Organismele |
Consiliile locale |
|
|
5. Alte zone functionale din localităti |
Organismele |
Consiliile locale sau |
|
|
6. Zone protejate |
Ministerul Lucrărilor |
Consiliile judetene sau |
|
|
7. Asezare de vacantă |
Ministerul Lucrărilor |
Consiliile judetene sau |
|
D. |
Plan urbanistic de detaliu |
|
|
|
|
1. Investitii din competenta de |
Ministerul Lucrărilor |
Consiliile judetene sau |
|
|
2. Investitii din competenta de |
Organismele |
Consiliile locale sau |
|
E. |
Regulamente de urbanism |
|
|
|
|
1. Regulamentul general de urbanism |
Organismele |
Guvernul |
|
|
2. Regulamentul local de urbanism |
Ministerul Lucrărilor |
Consiliile locale sau |
*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 125 din 16 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I , nr. 259 din 24 octombrie 1996, dându-se articolelor o nouă numerotare. Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 7 august 1991, si a mai fost modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 4 din 14 ianuarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 24 ianuarie 1994 (aprobată si modificată prin Legea nr. 82 din 20 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 25 iulie 1995) si prin Legea nr. 114 din 11 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 21 octombrie 1996.
Bucuresti, 29 iulie 1991.
Nr. 50.
LEGEA
privind siguranta nationala a Romaniei
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
Prin siguranta nationala a Romaniei se intelege starea de legalitate, de
echilibru si de stabilitate sociala, economica si politica necesara existentei
si dezvoltarii statului national roman, ca stat suveran, unitar, independent si
indivizibil, mentinerii ordinii de drept, precum si climatului de exercitare
neingradita a drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale
cetatenilor, potrivit principiilor si normelor democratice statornicite prin
Constitutie.
ART. 2
Siguranta nationala se realizeaza prin cunoasterea, prevenirea si inlaturarea
amenintarilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevazute in
art. 1.
Cetatenii romani, ca expresie a fidelitatii lor fata de tara, au indatorirea
morala de a contribui la realizarea sigurantei nationale.
ART. 3
Constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei urmatoarele:
a) planurile si actiunile care vizeaza suprimarea sau stirbirea suveranitatii,
unitatii, independentei sau indivizibilitatii statului roman;
b) actiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de razboi sau de
razboi civil, inlesnirea ocupatiei militare straine, aservirea fata de o putere
straina ori ajutarea unei puteri sau organizatii straine de a savirsi oricare
din aceste fapte;
c) tradarea prin ajutarea inamicului;
d) actiunile armate sau orice alte actiuni violente care urmaresc slabirea
puterii de stat;
e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii
straine ori agentilor acestora, procurarea ori detinerea ilegala de documente
sau date secrete de stat, in vederea transmiterii lor unei puteri sau
organizatii straine ori agentilor acestora sau in orice alt scop neautorizat de
lege, precum si divulgarea secretelor de stat sau neglijenta in pastrarea
acestora;
f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea
prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere
grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot
aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii,
precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de
neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii
social-economice sau apararii nationale;
g) actiunile prin care se atenteaza la viata, integritatea fizica sau sanatatea
persoanelor care indeplinesc functii importante in stat ori a reprezentantilor
altor state sau ai organizatiilor internationale, a caror protectie trebuie sa
fie asigurata pe timpul sederii in Romania, potrivit legii, tratatelor si
conventiilor incheiate, precum si practicii internationale;
h) initierea, organizarea, savirsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor
totalitariste sau extremiste de origine comunista, fascista, legionara sau de
orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune
in pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei,
precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept;
i) actele teroriste, precum si initierea sau sprijinirea in orice mod a
oricaror activitati al caror scop il constituie savirsirea de asemenea fapte;
j) atentatele contra unei colectivitati, savirsite prin orice mijloace;
k) sustragerea de armament, munitie, materii explozive sau radioactive, toxice
sau biologice din unitatile autorizate sa le detina, contrabanda cu acestea,
producerea, detinerea, instrainarea, transportul sau folosirea lor in alte
conditii decit cele prevazute de lege, precum si portul de armament sau
munitie, fara drept, daca prin acestea se pune in pericol siguranta nationala;
l) initierea sau constituirea de organizatii sau grupari ori aderarea sau
sprijinirea sub orice forma a acestora, in scopul desfasurarii vreuneia din
activitatile enumerate la lit. a) - k), precum si desfasurarea in secret de
asemenea activitati de catre organizatii sau grupari constituite potrivit
legii.
ART. 4
Prevederile art. 3 nu pot fi interpretate sau folosite in scopul restringerii
sau interzicerii dreptului de aparare a unei cauze legitime, de manifestare a
unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de alta natura,
garantate prin Constitutie sau legi.
Nici o persoana nu poate fi urmarita pentru exprimarea libera a opiniilor sale
politice si nu poate face obiectul unei imixtiuni in viata sa particulara, in
familia sa, in domeniul sau proprietatile sale ori in corespondenta sau
comunicatii, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputatiei sale, daca nu
savirseste vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o
amenintare la adresa sigurantei nationale.
ART. 5
Siguranta nationala se realizeaza in conformitate cu legile in vigoare si cu
obligatiile asumate de Romania prin conventiile si tratatele internationale
referitoare la drepturile omului la care este parte.
ART. 6
Organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale sint: Serviciul
Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si
Paza, precum si Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si
Ministerul Justitiei, prin structuri interne specializate.
Activitatea pentru realizarea sigurantei nationale este organizata si
coordonata de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
ART. 7
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii are, in domeniul sigurantei nationale,
urmatoarele atributii:
a) analizeaza datele si informatiile obtinute si evalueaza starea sigurantei
nationale;
b) stabileste principalele directii de activitate si aproba masurile generale
obligatorii pentru inlaturarea amenintarilor prevazute in art. 3;
c) stabileste modalitatile de valorificare a informatiilor referitoare la
siguranta nationala;
d) analizeaza rapoarte si informari referitoare la modul de aplicare a legii
privind siguranta nationala;
e) aproba structurile organizatorice, efectivele si regulamentele de
functionare ale Serviciului Roman de Informatii, Serviciul de Informatii
Externe si Serviciului de Protectie si Paza;
f) aproba cheltuielile operative destinate realizarii sigurantei nationale.
CAP. 2
Activitatea de informatii
ART. 8
Activitatea de informatii pentru realizarea sigurantei nationale se executa de
Serviciul Roman de Informatii, organul de stat specializat in materia
informatiilor din interiorul tarii, Serviciul de Informatii Externe, organul de
stat specializat in obtinerea din strainatate a datelor referitoare la siguranta
nationala, si Serviciul de Protectie si Paza, organul de stat specializat in
asigurarea protectiei demnitarilor romani si a demnitarilor straini pe timpul
prezentei lor in Romania, precum si in asigurarea pazei sediilor de lucru si
resedintelor acestora.
Organele de stat prevazute in alin. 1 se organizeaza si functioneaza potrivit
legii si se finanteaza de la bugetul administratiei centrale de stat.
Activitatea organelor de stat prevazute la alin. 1 este controlata de catre
Parlament.
ART. 9
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei
isi organizeaza structuri de informatii cu atributii specifice domeniilor lor
de activitate.
Activitatea de informatii a acestor organe se desfasoara in conformitate cu
prevederile prezentei legi si este controlata de Parlament.
ART. 10
Activitatea de informatii pentru realizarea sigurantei nationale are caracter
secret de stat.
Informatiile din acest domeniu nu pot fi comunicate decit in conditiile
prezentei legi.
ART. 11
Informatii din domeniul sigurantei nationale pot fi comunicate:
a) presedintelui Senatului, presedintelui Adunarii Deputatilor, precum si
comisiilor permanente pentru aparare si asigurarea ordinii publice ale celor
doua camere ale Parlamentului;
b) ministrilor si sefilor departamentelor din ministere, cind informatiile
privesc probleme ce au legatura cu domeniile de activitate pe care le
coordoneaza sau de care raspund;
c) prefectilor, primarului general al Capitalei, precum si conducatorilor
consiliilor judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, pentru probleme ce
vizeaza competenta organelor respective;
d) organelor de urmarire penala, cind informatiile privesc savirsirea unei
infractiuni.
Comunicarea informatiilor se aproba de catre conducatorii organelor cu
atributii in domeniul sigurantei nationale.
Prevederile art. 10 privitoare la apararea secretului de stat se aplica in mod
corespunzator tuturor persoanelor prevazute la alin. 1 lit. a) - d).
ART. 12
Nici o persoana nu are dreptul sa faca cunoscute activitati secrete privind
siguranta nationala, prevalindu-se de accesul neingradit la informatii, de
dreptul la difuzarea acestora si de libertatea de exprimare a opiniilor.
Divulgarea, prin orice mijloace, de date si informatii secrete care pot aduce prejudicii
intereselor sigurantei nationale, indiferent de modul in care au fost obtinute,
este interzisa si atrage, potrivit legii, raspunderea celor vinovati.
Prevederile alin. 1 si 2 nu aduc atingere libertatii de opinie si exprimare,
dreptului persoanei de a nu fi tulburata in vreun fel pentru opiniile sale, ca
si in acela de a cauta, de a primi si de a raspindi informatii si idei, prin
orice mijloace de exprimare, daca aceste drepturi se exercita in conformitate
cu legile Romaniei.
ART. 13
Situatiile prevazute la art. 3 constituie temei legal pentru a se solicita
procurorului, in cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de
procedura penala, autorizarea efectuarii unor acte, in scopul culegerii de
informatii, constind in: interceptarea comunicatiilor, cautarea unor
informatii, documente sau inscrisuri pentru a caror obtinere este necesar
accesul intr-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea si
repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informatiilor
pe care acestea le contin, cit si inregistrarea, copierea sau obtinerea de
extrase prin orice procedee; instalarea de obiecte, intretinerea si ridicarea
acestora din locurile in care au fost depuse.
Cererea de autorizare se formuleaza in scris si trebuie sa cuprinda: date sau
indicii din care sa rezulte existenta uneia din amenintarile la adresa
sigurantei nationale prevazute de art. 3 pentru a carei prevenire, descoperire
sau contracarare este necesara emiterea mandatului; categoriile de activitati
pentru a caror desfasurare trebuie emis mandatul; identitatea persoanei ale
carei comunicatii trebuie interceptate, daca este cunoscuta, sau a persoanei
care detine informatiile, documentele ori obiectele ce trebuie obtinute;
descrierea generala, daca si cind este posibil, a locului unde urmeaza a fi
executate activitatile autorizate; durata de valabilitate a mandatului
solicitat.
Actul de autorizare se emite la cererea organelor cu atributii in domeniul
sigurantei nationale, de catre procurori anume desemnati de procurorul general
al Romaniei.
In cazul in care procurorul constata ca cererea este justificata, emite un
mandat care trebuie sa contina: aprobarea pentru categoriile de comunicatii
care pot fi interceptate, categoriile de informatii, documente sau obiecte care
pot fi obtinute; identitatea persoanei, daca este cunoscuta, ale carei
comunicatii trebuie interceptate ori care se afla in posesia datelor
informatiilor, documentelor sau obiectelor ce trebuie obtinute; organul
imputernicit cu executarea; descrierea generala a locului in care urmeaza a fi
executat mandatul; durata de valabilitate a mandatului.
Durata de valabilitate a mandatului nu poate depasi 6 luni. In cazurile
intemeiate, procurorul general poate prelungi, la cerere, durata mandatului,
fara a se putea depasi, de fiecare data, 3 luni.
Orice cetatean care se considera vatamat in mod nejustificat prin activitatile
care fac obiectul mandatului prevazut in alin. 1 - 4 se poate adresa cu
plingere procurorului anume desemnat, ierarhic superior procurorului care a
emis mandatul.
ART. 14
Mandatul emis in baza art. 13 confera titularilor sau categoriilor de persoane
imputernicite dreptul de a detine si folosi, fara a uza de mijloace de
constringere fizica sau morala, mijloacele adecvate pentru executarea actelor
autorizate si de a fi asistate de persoanele a caror prezenta este considerata
necesara.
ART. 15
In situatiile care impun inlaturarea unor pericole iminente pentru siguranta
nationala, se pot intreprinde activitatile mentionate in art. 13, chiar fara
autorizarea prevazuta de lege, aceasta urmind a fi solicitata de indata ce
exista posibilitatea, dar nu mai tirziu de 48 de ore.
ART. 16
Mijloacele de obtinere a informatiilor necesare sigurantei nationale nu trebuie
sa lezeze, in nici un fel, drepturile sau libertatile fundamentale ale
cetatenilor, viata particulara, onoarea sau reputatia lor, ori sa ii supuna la
ingradiri ilegale.
Orice persoana este protejata prin lege impotriva unor astfel de imixtiuni sau
atingeri. Cei vinovati de initierea, transmiterea ori executarea unor asemenea
masuri, fara temei legal, precum si de aplicarea abuziva a masurilor de
prevenire, descoperire sau contracarare a amenintarilor la adresa sigurantei
nationale raspund civil, administrativ sau penal, dupa caz.
Cetateanul care se considera lezat in drepturile sau libertatile sale prin
folosirea mijloacelor prevazute la alin. 1 poate sesiza oricare din comisiile
permanente pentru aparare si asigurarea ordinii publice ale celor doua camere
ale Parlamentului.
CAP. 3
Obligatiile si raspunderile organelor de stat, organizatiilor publice sau
private
ART. 17
In scopul realizarii sigurantei nationale, ministerele, toate celalalte organe
ale statului, organizatiile din sectoarele public sau privat au, potrivit
legii, urmatoarele indatoriri:
a) sa acorde sprijinul necesar la cererea organelor cu atributii in domeniul
sigurantei nationale in indeplinirea atributiilor ce le revin si sa permita
accesul acestora la datele detinute, care pot furniza informatii privitoare la
siguranta nationala;
b) sa ia masurile necesare pentru aplicarea legii privind siguranta nationala
in domeniile in care isi desfasoara activitatea sau in problemele de care se
ocupa;
c) sa solicite sprijinul organelor cu atributii in domeniul sigurantei
nationale pentru realizarea masurilor necesare infaptuirii sigurantei nationale
in domeniul lor de activitate.
ART. 18
Organele si organizatiile detinatoare de secrete de stat, in conformitate cu
prevederile legii speciale, sau a caror activitate poate fi vizata prin
actiunile considerate, potrivit art. 3, ca amenintari la adresa sigurantei
nationale, vor intocmi programe proprii de prevenire a scurgerii de informatii
cu caracter secret, care sint supuse avizarii de specialitate Serviciului Roman
de Informatii.
Raspunderea pentru indeplinirea obligatiilor prevazute in art. 17 si in alin. 1
al prezentului articol revine, potrivit legii, conducatorului organului sau
organizatiei respective.
Sint exceptate de la avizarea de specialitate prevazuta in alin. 1 programele
proprii de prevenire a scurgerii de informatii cu caracter secret ale
Parlamentului Romaniei, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de
Interne, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza si
Directiei generale a penitenciarelor din subordinea Ministerului Justitiei.
CAP. 4
Sanctiuni
ART. 19
Initierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul Romaniei a unor structuri
informative care pot aduce atingere sigurantei nationale, sprijinirea in orice
mod a acestora sau aderarea la ele, detinerea, confectionarea sau folosirea
ilegala de mijloace specifice de interceptare a comunicatiilor, precum si
culegerea si transmiterea de informatii cu caracter secret ori confidential,
prin orice mijloace, in afara cadrului legal, constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca fapta nu constituie o
infractiune mai grava.
Tentativa se pedepseste.
ART. 20
Desfasurarea, fara mandat, a activitatilor supuse autorizarii in conditiile
art. 13, cu exceptia celor intreprinse in situatiile aratate in art. 15, sau
depasirea mandatului acordat se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani, daca
fapta nu constituie o infractiune mai grava.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta functionarului care divulga,
refuza sau impiedica, in orice mod, aducerea la indeplinire a mandatului
eliberat in conditiile prevazute in art. 13.
Tentativa se pedepseste.
ART. 21
Informatiile privind viata particulara, onoarea sau reputatia persoanelor,
cunoscute incidental in cadrul obtinerii datelor necesare sigurantei nationale,
nu pot fi facute publice.
Divulgarea sau folosirea, in afara cadrului legal, de catre salariatii
serviciilor de informatii, a datelor prevazute in alin. 1, constituie
infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Tentativa se pedepseste.
ART. 22
Urmarirea penala a infractiunilor prevazute in prezenta lege se efectueaza de
catre organele procuraturii.
CAP.
Dispozitii finale
ART. 23
Documentele organelor de informatii si ale celor cu atributii in domeniul
sigurantei nationale se pastreaza in arhivele acestora si nu pot fi consultate
decit in conditiile legii.
ART. 24
Personalul Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe
si Serviciului de Protectie si Paza se compune din cadre militare permanente si
salariati civili.
Cadrele militare ale organelor prevazute in alin. 1 au drepturile si
obligatiile prevazute pentru militarii armatei romane.
Salariatilor civili le sint aplicabile dispozitiile Codului muncii si celelalte
norme legale referitoare la drepturile si obligatiile acestora.
ART. 25
Personalul prevazut in art. 24 alin. 1, care indeplineste atributii operative,
desfasoara activitati ce implica exercitiul autoritatii de stat si are toate
drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta.
ART. 26
Salariatii organelor de informatii si ai celor cu atributii in domeniul
sigurantei nationale nu pot face parte din partide sau alte organizatii cu
caracter politic ori secret si nu pot fi folositi in scopuri politice.
Nu pot activa in serviciile de informatii persoanele care au fost gasite
vinovate pentru actiuni indreptate impotriva drepturilor si libertatilor funda-
mentale ale omului.
ART. 27
Salariatii organelor de informatii si ai celor cu atributii in domeniul
sigurantei nationale au obligatia pastrarii secretului de stat si profesional,
inclusiv dupa parasirea, in orice mod, a serviciului.
ART. 28
Persoanele prevazute la art. 27, chemate ca martori in fata organelor
judiciare, pot face depozitii cu privire la faptele si imprejurarile ce privesc
siguranta nationala, de care au luat cunostinta in indeplinirea atributiilor de
serviciu si in legatura cu acestea, numai cu incuviintarea scrisa a sefului
organului din care fac parte.
ART. 29
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitie contrara se
abroga.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 25 iulie 1991.
PRESEdinTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BIRLADEANU
Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor in sedinta din 26 iulie 1991.
PRESEdinTELE ADUNARII DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, promulgam Legea privind siguranta nationala a Romaniei si dispunem publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei.
PRESEdinTELE ROMANIEI
ION ILIESCU
Bucuresti, 29 iulie 1991.
Nr. 50.
LEGE
cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecatoresti
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
ART. 1
Salarizarea personalului din organele puterii judecatoresti, ale procuraturii,
din notariatele de stat, laboratoarele de criminalistica, Directia generala a
penitenciarelor si unitatile acesteia se face tinind seama de rolul, importanta
si raspunderea care revin in exercitarea fiecarei functii, potrivit anexelor
nr. 1-7, care fac parte integranta din prezenta lege.
ART. 2
Salariile de baza pentru functiile de conducere si functiile de executie de
specialitate din Curtea Suprema de Justitie sint prevazute in anexa nr. 1.
ART. 3
Salariile de baza si indemnizatiile pentru functiile de conducere din
Procuratura Generala si Ministerul Justitiei sint prevazute in anexa nr. 2.
ART. 4
Salariile functiilor de la instantele judecatoresti, unitatile de procuratura,
notariatele de stat, laboratoarele de criminalistica, Directia generala a
penitenciarelor si unitatile acesteia sint cuprinse in anexele nr. 3 - 7.
ART. 5
Personalul militar din Ministerul Justitiei, cu atributii in domeniul coordonarii
activitatii penitenciarelor, precum si cel din Directia generala a
penitenciarelor si unitatile acesteia este salarizat potrivit prevederilor
legale aplicabile militarilor din Ministerul de Interne.
ART. 6
Salariile de baza pentru personalul de executie sint diferentiate pe functii
si, in cadrul fiecarei functii, pe grade sau trepte profesionale.
Salariile de baza pentru fiecare grad sau treapta sint stabilite pe 3-4
gradatii.
ART. 7
Salariile de baza pentru personalul de conducere sint cele corespunzatoare
functiei de executie, gradului sau treptei profesionale si gradatiei in care
este incadrat, la care se adauga o indemnizatie de conducere, stabilita anual,
care face parte din salariul de baza, diferentiata in raport cu raspunderea
functiei de conducere indeplinite, precum si cu ponderea muncii respective fata
de activitatea de executie pe care o realizeaza.
ART. 8
Pentru rezultate deosebite in activitatea desfasurata, personalul incadrat pe
functii de specialitate poate primi un salariu de merit, mai mare cu pina la
15% fata de cel prevazut la gradatia la care este incadrat.
Persoanele care beneficiaza de salariu de merit si nivelul concret al acestuia,
in limita prevazuta la alin. 1, se stabilesc de colegiile organelor centrale,
atit pentru personalul de specialitate din aparatul propriu, cit si pentru cel
din unitatile exterioare sau subordonate acestora, pe baza unor criterii
elaborate in acest scop de fiecare dintre aceste organe.
Salariul de merit se poate acorda pentru cel mult 5% din numarul personalului
de specialitate pe total minister sau organ central. Activitatea persoanelor
respective se analizeaza in fiecare an si in raport cu rezultatele obtinute se
stabileste mentinerea sau retragerea salariului de merit.
ART. 9
Trecerea personalului in gradatia imediat superioara se face o data pe an
pentru intreg personalul, de regula la inceputul anului bugetar, tinindu-se
seama de calitatile personale concretizate in rezultatele obtinute in
activitatea profesionala, notate cu calificativul " bine " sau "
foarte bine ".
Vechimea minima necesara pentru trecerea la gradatia imediat superioara este de
2 ani. Fac exceptie de la aceasta prevedere persoanele incadrate ca debutant
sau stagiar, la care vechimea minima pentru trecerea la gradatia imediat
superioara este de 1 an.
ART. 10
Avansarea personalului de specialitate, in grade sau trepte profesionale, se
face prin examen, in conditiile legii, in raport cu vechimea minima in
specialitate, competenta profesionala si rezultatele obtinute in activitate.
Incadrarea la avansare se face in toate cazurile la gradatia 1.
Vechimea minima in grad sau treapta profesionala pentru avansarea in gradul sau
treapta imediat superioara este de cel putin 3 ani. Fac exceptie de la aceasta
prevedere persoanele incadrate in functiile prevazute cu salariul de debutant.
In mod exceptional, pentru persoane cu o competenta profesionala deosebita,
vechimea minima prevazuta la alin. 2 poate fi redusa la jumatate.
ART. 11
Activitatea profesionala se apreciaza anual cu calificativele: "foarte
bine", "bine", "satisfacator" sau "slab".
ART. 12
Persoanele salarizate potrivit prevederilor prezentei legi beneficiaza de un
spor de vechime in munca de pina la 15%, calculat la salariul de baza,
corespunzator timpului efectiv lucrat in program normal de lucru, astfel:
----------------------------------------------------------------------------
Transe de vechime in munca Cota procentuala
din salariul de baza
----------------------------------------------------------------------------
- intre 3 si 5 ani 3%
- de la 5 la 10 ani 6%
- de la 10 la 15 ani 9%
- de la 15 la 20 ani 12%
- peste 20 ani 15%
----------------------------------------------------------------------------
Sporul de vechime in munca se plateste cu incepere de la 1 al lunii urmatoare
in care s-a implinit vechimea in munca.
Sporul de vechime se ia in calcul la stabilirea pensiei si a indemnizatiilor
pentru incapacitate temporara de munca.
ART. 13
Personalul din Directia generala a penitenciarelor si unitatile acesteia
beneficiaza de sporuri pentru activitati ce solicita o incordare psihica foarte
ridicata sau se desfasoara in conditii deosebite de munca.
Locurile de munca, categoriile de personal, marimea concreta a sporurilor si
conditiile de acordare sint prevazute in anexele nr. 6 si 7.
ART. 14
Dispozitiile legale cu privire la premii si celelalte drepturi de personal,
prevazute pentru personalul din unitatile bugetare, se aplica in mod
corespunzator.
ART. 15
Premiul anual poate fi redus sau anulat in cazul salariatilor care, in cursul
anului, au desfasurat o activitate profesionala slaba sau necorespunzatoare,
ori au savirsit abateri pentru care au fost sanctionati displicinar.
Aceste drepturi se anuleaza in cazul salariatilor care au savirsit fapte in
legatura cu serviciul, pentru care au fost condamnati penal, sau care ii fac
necorespunzatori functiei pe care o ocupa.
ART. 16
Acordarea sporurilor si premiilor pentru personalul din organele centrale,
prevazute de prezenta lege, se face in conditiile stabilite de lege pentru
personalul ministerelor si altor organe centrale.
ART. 17
Pe linga drepturile de salariu mentionate in prezenta lege, personalul din
unitatile mentionate la art. 1 beneficiaza si de drepturile stabilite prin acte
normative speciale.
ART. 18
Salarizarea personalului de specialitate auxiliar de la Curtea Suprema de
Justitie si Procuratura Generala este cea prevazuta in anexa nr. 3 pentru
personalul instantelor judecatoresti si al unitatilor de procuratura.
ART. 19
Salarizarea personalului de specialitate juridica din Ministerul Justitiei si
Procuratura Generala se stabileste prin asimilarea functiilor acestuia cu
gradele profesionale ale judecatorilor si procurorilor, in raport cu vechimea
in specialitate si competenta profesionala, prin ordin al ministrului justitiei
si, respectiv, al procurorului general.
ART. 20
Salariile de baza pentru functiile de conducere si de executie, altele decit
cele de specialitate juridica si auxiliare activitatii de judecata din Curtea
Suprema de Justitie, Ministerul Justitiei si Procuratura Generala, sint cele
stabilite pentru ministere si alte organe centrale.
ART. 21
Incadrarea judecatorilor la judecatorii si tribunale, a procurorilor,
notarilor, expertilor criminalisti si executorilor judecatoresti se face prin
ordin al ministrului justitiei si, dupa caz, al procurorului general, iar a
celuilalt personal de specialitate din unitatile de justitie, procuratura si
notariate, de catre presedintele tribunalului, de procurorul sef al procuraturii
judetene sau a municipiului Bucuresti, respectiv de notarul sef al notariatului
judetean sau al municipiului Bucuresti, in conditiile prezentei legi si ale
legilor de organizare.
ART. 22
Judecatorii, procurorii si notarii se incadreaza pe grade profesionale I, II,
III, IV si V.
La tribunalele si procuraturile judetene si ale municipiului Bucuresti se
incadreaza numai judecatori si, respectiv, procurori de grade profesionale I,
II si III.
Judecatorii si procurorii stagiari, precum si notarii debutanti, dupa
promovarea examenului de definitivat, sint incadrati in gradul profesional V.
La numirea in functie si stabilirea gradului profesional pentru judecatorii si
procurorii care nu au mai exercitat aceste functii si provin din alte sectoare
de activitate, vechimea in specialitate se majoreaza cu 3 ani.
ART. 23
Incadrarea si salarizarea expertilor criminalisti se fac pe trei grade
profesionale.
ART. 24
Numirea judecatorilor si procurorilor in functii de conducere la instantele
judecatoresti si unitatile de procuratura judetene, ale municipiului Bucuresti
si locale se face dintre judecatorii si procurorii de gradul I-IV, in functie
de calitatile lor profesionale si organizatorice, prin ordin al ministrului
justitiei si, respectiv, al procurorului general.
ART. 25
Numirea notarilor in functii de conducere la notariatele judetene si al
municipiului Bucuresti, precum si la notariatele locale, se face indiferent de
gradul acestora, in functie de calitatile lor profesionale, prin ordin al
ministrului justitiei. Judecatorii care sint incadrati ca notari pe grade
profesionale pot fi numiti notari sefi din momentul incadrarii.
ART. 26
In functiile de conducere de la Laboratorul central de expertize criminalistice
si laboratoarele interjudetene vor fi numiti, prin ordin al ministrului
justitiei, experti criminalisti, indiferent de grad, desemnati in functie de
calitatile lor profesionale si organizatorice.
ART. 27
In unitatile prevazute la art. 1 pot fi utilizate, in raport cu specificul unor
activitati, si alte functii, cu niveluri de salarizare prevazute de lege pentru
unitatile bugetare.
ART. 28
Personalul de specialitate trimis in strainatate, invitat pe contul
organizatiilor sau altor parteneri externi, pentru actiuni stiintifice,
culturale, artistice sau sportive, beneficiaza in tara de drepturile stabilite
prin hotarirea Guvernului pentru unitatile bugetare.
Pe postul celor trimisi in strainatate, potrivit alin. 1, pentru o perioada mai
mare de o luna, pot fi angajate, pe durata determinata, alte persoane, potrivit
legii.
ART. 29
La aplicarea prezentei legi se va proceda la reincadrarea intregului personal
pe noile functii, grade si trepte profesionale, precum si pe gradatii, astfel
ca noul salariu sa nu fie inferior salariului tarifar avut. La reincadrare se
va tine seama de competenta profesionala reflectata in rezultatele obtinute
pina la data reincadrarii, precum si de nivelul de pregatire al fiecarei
persoane.
ART. 30
In legatura cu modul de aplicare a prevederilor prezentei legi, se pot face
contestatii, dupa caz, la Colegiul Curtii Supreme de Justitie, al Ministerului
Justitiei sau la Procuraturii Generale, de catre personalul incadrat de aceste
organe, in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta a masurii.
Contestatiile se solutioneaza in termen de 20 de zile.
Contestatiile, formulate de personalul incadrat de conducerile tribunalelor si
celorlalte unitati exterioare ale Ministerului Justitiei sau ale procuraturii
judetene si a municipiului Bucuresti se pot adresa comisiilor constituite in
acest scop de Ministerul Justitiei si Procuratura Generala; prevederile alin. 1
se aplica in mod corespunzator.
ART. 31
Salariile prevazute de prezenta lege sint brute si impozabile, potrivit legii.
Ele nu cuprind suma fixa acordata sub forma de indexare si nici compensatiile
pentru cresterea preturilor.
ART. 32
Statele de personal ale unitatilor exterioare subordonate Ministerului
Justitiei si Procuraturii Generale se aproba de Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale si Ministerul Economiei si Finantelor. Statele de functii pentru aceste
unitati se aproba de Ministerul Justitiei si, respectiv, Procuratura Generala.
Statul de functii al Curtii Supreme de Justitie, intocmit potrivit prevederilor
legale, se aproba de colegiul de conducere al curtii.
Statele de functii se intocmesc in limita posturilor aprobate, potrivit legii.
ART. 33
Dispozitiile prezentei legi intra in vigoare la data de 1 aprilie 1991, data
pina la care ramin valabile reglementarile privind salarizarea in vigoare la 1
martie 1991.
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 14/1990
privind salarizarea membrilor Curtii Supreme de Justitie si a aparatului
acesteia, Decretul-lege nr. 140/1990 privind incadrarea si salarizarea
personalului din unitatile de justitie si procuratura, art. 7 din Hotarirea
Guvernului nr. 987/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului
Justitiei, precum si orice alte dispozitii contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 25 iulie 1991.
PRESEdinTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BIRLADEANU
Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor in sedinta din 26 iulie 1991.
PRESEdinTELE ADUNARII DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, promulgam Legea cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecatoresti si dispunem publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei.
PRESEdinTELE ROMANIEI
ION ILIESCU
Bucuresti, 29 iulie 1991.
Nr. 52.
ANEXA 1
SALARIILE
de baza pentru functiile de conducere si de executie de specialitate din Curtea
Suprema de Justitie
----------------------------------------------------------------------------
Nr. Functia Salariul de baza lunar
crt. -lei-
----------------------------------------------------------------------------
A. Functii de conducere
1. Presedintele Curtii Supreme de Justitie 32.000
2. Vicepresedinte la Curtea Suprema de
Justitie 28.000
3. Presedinti de sectie la Curtea Suprema de
Justitie 26.000
B. Functii de executie de specialitate juridica
4. Judecator 24.000
----------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------
Nr. Nivelul Salariul de baza-lei Vechimea
--------------------
crt. Functia studiilor minima
Gradatia in
-------------------- specialitate
1. 2. 3. 4.
----------------------------------------------------------------------------
C. Functii de executie de specialitate juridica
pe grade profesionale
5. Consultant S 18.900 19.600 20.300
juridic gr. I 21.050 14 ani
6. Consultant juridic S 16.400 16.950 17.600
gr. II 18.250 11 ani
7. Consultant juridic S 14.350 14.850 15.350
gr. III 15.850 8 ani
8. Consultant juridic S 12.700 13.100 13.350
gr. IV 13.900 5 ani
9. Consultant juridic S 11.550 11.900 12.300 - 2 ani cu
gr. V examen de
definitivat
sau, dupa
caz, 5 ani
in alte
functii de
specialitate
D. Functii de conducere
----------------------------------------------------------------------------
Nr. Functia Indemnizatia de
crt. conducere -lei-
----------------------------------------------------------------------------
10. Consultant juridic Salariul de baza Indemnizatia de
sef corespunzator conducere maxima
functiei de executie 2.900
----------------------------------------------------------------------------
ANEXA 2
SALARIILE
de baza si indemnizatiile pentru functiile de conducere din Procuratura
Generala si Ministerul Justitiei
A. Functii din conducerea Procuraturii Generale
----------------------------------------------------------------------------
Nr. Salariul de baza lunar
crt. Functia -lei-
----------------------------------------------------------------------------
1. Procuror general 28.000
2. Prim-adjunct al
procurorului
general 26.000
3. Adjunct al
procurorului
general 24.000
B. Indemnizatii de conducere
----------------------------------------------------------------------------
Nr. Indemnizatia de
crt. Functia conducere maxima
-lei-
----------------------------------------------------------------------------
4. Director, procuror
sef directie 4.500
5. Director adjunct,
procuror sef
directie adjunct 4.000
6. Judecator
inspector,
procuror inspector 3.600
7. Sef serviciu,
procuror sef
serviciu 3.300
8. Sef birou,
procuror sef birou 3.000
ANEXA 3
INSTANTE JUDECATORESTI SI UNITATI DE PROCURATURA
Salarii de baza pentru functiile de specialitate
A. Functii de executie
----------------------------------------------------------------------------
Nr. Functia Nivelul Salariul de baza-lei Vechimea
crt studiilor ---------------------- minima in
Gradatia specialitate
--------------------------
1 2 3 4
----------------------------------------------------------------------------
a) Functii de executie pe grade profesionale
1. Judecator,
procuror; gr.I S 18.900 19.600 20.300 21.050 14 ani
2. Judecator,
procuror; gr.II S 16.400 16.950 17.600 18.250 11 ani
3. Judecator,
procuror; gr.III S 14.350 14.850 15.350 15.850 8 ani
4. Judecator,
procuror; gr.IV S 12.700 13.100 13.500 13.900 5 ani
5. Judecator, 2 ani cu
procuror gr.V S 11.550 11.900 12.300 - examen de
definitivat
sau, pentru
judecatori,
dupa caz, 5
ani in alte
functii de
specialitate,
conform legii
6. Judecator,
procuror; stagiar S 8.600 8.850 - -
7. Executor 5 ani in
judecatoresc I S 11.200 11.550 11.900 12.300 functii
auxiliare
sau
economice
8. Executor 3 ani in
judecatoresc I S 10.550 10.850 11.200 11.550 functii
auxiliare,
juridice
sau
economice
9. Executor S 1 an in
judecatoresc III 9.100 9.350 9.650 9.950 functii
auxiliare,
juridice
sau
economice
10. Executor
judecatoresc
debutant S 8.100 - - - -
b) Functii de executie pe trepte profesionale
11. Grefier instanta 8 ani in
judecata, secretar functii
procuratura; I auxiliare
M 7.650 7.950 8.250 8.850 juridice
12. Grefier instanta 6 ani in
judecata, secretar functii
procuratura, auxiliare
grefier-dactilograf; juridice
II M 6.850 7.100 7.350 7.650
13. Grefier instanta 4 ani in
judecata, secretar functii
procuratura, auxiliare
grefier-dactilograf; juridice
III M 5.900 6.100 6.350 6.600
14. Grefier instanta 1 an in
judecata, secretar functii
procuratura, auxiliare
grefier-dactilograf; juridice
IV M 5.100 5.300 5.500 5.700
15. Grefier, instanta
judecata, secretar
procuratura,
grefier-dactilograf;
debutant M 4.450 - - - -
16. Executor 6 ani in
judecatoresc I M 7.950 8.250 8.550 8.850 functii
auxiliare
juridice,
economice
sau
administra-
tive
17. Executor 4 ani in
judecatoresc II M 6.850 7.100 7.350 7.650 functii
auxiliare
juridice,
economice
sau
adminis-
trative
18. Executor 3 ani in
judecatoresc III M 5.900 6.100 6.350 6.600 functii
auxiliare
juridice,
economice
sau
adminis-
trative
19. Executor 1 an in
judecatoresc IV M 5.100 5.300 5.500 5.700 functii
auxiliare
juridice,
economice
sau
adminis-
trative
20. Executor M
judecatoresc
debutant 4.450 - - - -
21. Arhivar-registrator M
I 6.100 6.350 6.600 6.850 -
22. Arhivar-registrator M
II 5.300 5.500 5.700 5.900 -
23. Arhivar-registrator
III M 4.600 4.750 4.900 5.100 -
G
24. Arhivar-registrator M
debutant 4.000 - - - -
25. Agent procedural G 4.750 4.900 5.100 5.300 -
26. Aprod G 4.450 4.600 4.750 4.900 -
B Functii de conducere
----------------------------------------------------------------------------
Indemnizatia de
Nr. Functia conducere
crt. maxima
-lei-
----------------------------------------------------------------------------
1. Presedinte tribunal, Salariul
procuror sef procuratura corespunzator
judeteana si a functiei de
municipiului Bucuresti executie 3.600
2. Vicepresedinte tribunal,
procuror sef adjunct
procuratura judeteana si a
municipiului Bucuresti -"- 3.200
3. Judecator inspector,
procuror inspector -"- 2.900
4. Presedinte sectie
tribunal, procuror sef
birou -"- 2.900
5. Presedinte judeca-
torie, procuror sef
procuratura locala -"- 2.900
6. Vicepresedinte
judecatorie, procuror sef
adjunct procuratura locala -"- 2.100
7. Prim- grefier tribunal,
secretar sef procuratura
judeteana -"- 800
8. Grefier sef sectie
tribunal, judecatorie, secre-
tar sef procuratura locala -"- 500
----------------------------------------------------------------------------
NOTA:
a) La numirea in functie si stabilirea treptei profesionale pentru grefier si
secretar de procuratura pot fi luate in considerare perioadele lucrate in
functii economice si administrative si, in acest caz, vechimea minima in
specialitate, prevazuta in anexa, se majoreaza cu 3 ani.
b) Judecatorii si procurorii stagiari pot fi trecuti de la gradatia 1 la
gradatia 2 dupa trecerea unei perioade de 1 an, cu indeplinirea si a celorlalte
conditii prevazute de lege pentru acordarea gradatiei superioare.
ANEXA 4
NOTARIATE DE STAT
Salarii de baza pentru functiile de specialitate
A. Functii de executie
----------------------------------------------------------------------------
Nr. Functia Nivelul Salariul de baza-lei
crt studiilor ---------------------------------
Gradatia Vechimea minima
in specialitate
1 2 3 4
----------------------------------------------------------------------------
a) Functii de executie pe grade profesionale
1. Notar gradul I S 15.850 16.400 16.950 17.600 13 ani
2. Notar gradul II S 13.900 14.350 14.850 15.350 10 ani
3. Notar gradul III S 12.300 12.700 13.100 13.500 7 ani
4. Notar gradul IV S 11.200 11.550 11.900 - 4 ani
5. Notar gradul V S 10.250 10.550 10.850 - 1 an
6. Notar debutant S 8.350 - - - -
b) Functii de executie pe trepte profesionale
7. Secretar I 6 ani in functii
auxiliare juridice,
M 7.350 7.650 7.950 8.250 economice si
administrative
8. Secretar, 4 ani in functii
secretar- auxiliare juridice,
dactilograf; II M 6.600 6.850 7.100 7.350 economice si
administrative
9. Secretar, 2 ani in functii
secretar- auxiliare juridice,
dactilograf; III M 5.900 6.100 6.350 6.600 economice si
administrative
10. Secretar, 1 an in functii
secretar- auxiliare juridice,
dactilograf;IV M 5.700 5.900 6.100 - economice si
administrative
11. Secretar debutantM 4.000 - - - -
12. Conducator 5 ani in functii
auxiliare juridice,
carte funciara I M 6.100 6.350 6.600 6.850 economice si
administrative
13. Conducator 3 ani in functii
auxiliare juridice,
carte funciara II M 5.700 5.900 6.100 6.350 economice si
administrative
14. Conducator 1 an in functii
auxiliare juridice,
carte funciara III M 4.750 4.900 5.100 - economice si
administrative
15. Conducator
carte funciara M 4.000 - - - -
debutant
16. Arhivar M 4.750 4.900 5.100 - -
G
17. Aprod G 4.300 4.450 4.600 4.750 -
----------------------------------------------------------------------------
B. Functii de conducere
----------------------------------------------------------------------------
Nr. Functia Indemnizatia de conducere
maxima
crt. -lei-
----------------------------------------------------------------------------
1. Notar sef la notariatul judetean sau al
municipiului Bucuresti 2.900
2. Notar sef adjunct la notariatul judetean
sau al municipiului Bucuresti 2.100
3. Notar sef la notariatul local 2.100
4. Notar sef adjunct la notariatul local 1.500
5. Secretar sef 500
----------------------------------------------------------------------------
NOTA:
Functia de secretar sef se poate folosi la notariatele se stat judetene si al
municipiului Bucuresti, precum si la notariatele locale cu volum mare de
activitate, stabilite de Ministerul Justitiei.
In functia de secretar sef pot fi incadrati numai secretari treapta I-II,
tinind seama de calitatile lor profesionale si organizatorice.
ANEXA 5
LABORATOARE DE CRIMINALISTICA
Salarii de baza pentru functiile de specialitate
A. Functii de executie pe grade profesionale
----------------------------------------------------------------------------
Nr. Nivelul Salariul de baza -lei
crt. Functia studiilor ------------------------------Vechimea minima in
Gradatia specialitate
-----------------------------
1 2 3 4
----------------------------------------------------------------------------
1.Expert criminalist gr.I S 13.500 13.900 14.350 14.850 12 ani
2.Expert criminalist gr.II S 11.900 12.300 12.700 13.100 10 ani
3.Expert criminalist gr.III S 10.550 10.850 11.200 11.550 6 ani
4.Asistent criminalist I S 9.650 9.950 10.250 - 4 ani
5.Asistent criminalist II S 8.850 9.100 9.350 - 1 an
6.Asistent criminalist
debutant S 8.100 - - - -
----------------------------------------------------------------------------
B. Functii de conducere
----------------------------------------------------------------------------
Nr. Indemnizatia de conducere
crt Functia maxima -lei-
----------------------------------------------------------------------------
1. Sef laborator central de expertiza criminalistica 2.900
2. Sef adjunct laborator central de expertiza criminalistica 2.100
3. Sef laborator interjudetean de expertiza criminalistica 2.100
----------------------------------------------------------------------------
ANEXA 6
SALARIZAREA
personalului civil din Directia generala a penitenciarelor si unitatilor
acesteia
1. Personalul civil din Directia generala a penitenciarelor este salarizat in
conditiile prevazute de lege pentru aparatul ministerelor si celorlalte organe
centrale de stat.
Personalul civil din unitatile exterioare ale Directiei generale a
penitenciarelor este salarizat potrivit prevederilor legale aplicabile in
unitatile bugetare.
2. Salarizarea functiilor de specialitate specifice din Directia generala a
penitenciarelor si unitatile acesteia se face prin asimilare cu functiile de
specialitate din aparatul ministerelor si altor organe centrale si, respectiv,
din unitatile bugetare.
3. Personalul civil din Directia generala a penitenciarelor si din unitatile
acesteia beneficiaza de o majorare a salariului de baza cu pina la 25%.
Aceasta majorare face parte din salariul de baza.
4. Personalul didactic si auxiliar didactic, precum si personalul
medico-sanitar din unitatile subordonate Directiei generale a penitenciarelor
beneficiaza de o majorare a salariului de baza cu pina la 30%.
5. Personalul civil din Penitenciarul Poarta Alba si Sectia Chilia Veche, din
subordinea Penitenciarului Tulcea, beneficiaza in continuare de indemnizatia de
20% la salariul de baza, pentru prestarea serviciului in dispozitiv permanent
de lupta.
6. Acordarea drepturilor prevazute la pct. 4 si 5 nu exclude majorarea
salariului de baza stabilit la pct. 3.
ANEXA 7
SPORURI
la solda personalului militar din unitatile Directiei generale a
penitenciarelor din subordinea Ministerului Justitiei
1. Personalul militar care, pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin,
presteaza, de regula, serviciul in timpul noptii, are dreptul la un spor pentru
munca de noapte de 15% care se calculeaza la solda de baza.
2. Subofiterii care asigura paza si supravegherea detinutilor, retinutilor,
arestatilor preventiv si sanctionatilor cu inchisoare contraventionala, precum
si minorilor internati in penitenciare, scoli speciale de munca si reeducare,
spitale penitenciare, in sectii (ateliere) de productie, puncte de lucru sau in
mijloace de transport au dreptul - pe timpul efectiv prestat in astfel de
conditii - la o indemnizatie pentru paza si supraveghere de 5% din solda de
baza. Indemnizatia de paza si supraveghere se ia in calcul la stabilirea
pensiei militare de stat si a pensiei suplimentare.
3. Subofiterii de penitenciare care asigura, minimum 10 ore pe zi, paza
detinutilor care muncesc, carora nu li se poate compensa timpul prestat
suplimentar cu timp liber corespunzator, au dreptul la o indemnizatie de 5-15%
din solda de baza, care se stabileste prin ordin al ministerului justitiei.
Pe timpul cit beneficiaza de indemnizatia prevazuta la alin. 1, subofiterii nu
vor primi indemnizatia prevazuta la pct. 2 pentru paza si supravegherea
detinutilor.
4. Subofiterii prevazuti la pct. 3, care aduc o contributie deosebita la
realizarea si depasirea planului de venituri al unitatii, pot fi recompensati,
la propunerea comandantilor de penitenciare, dintr-un fond de 0,5% calculat la
fondul de salarii al subofiterilor de penitenciare, care se constituie a
dispozitia Ministerului Justitiei pentru Directia generala a penitenciarelor.
5. Subofiterii care au in primire cai sau ciini de serviciu au dreptul, pe o
perioada respectiva, la o indemnizatie de 5% din solda de baza.
NOTA
Hotarirea Nr. 987 din 28 august 1990, al carei art. 7 a fost abrogat, este
publicata in M. Of. Nr. 105 din 14 septembrie 1990 si in Indrumar Legislativ,
vol. IV/1990, pag. 30.