MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

PARTEA I
Anul III - Nr. 64   LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE   Miercuri, 27 martie 1991

S U M A R

LEGI

           30. - Lege privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Gãrzii financiare

           31. - Lege privind stabilirea duratei timpului de muncã sub 8 ore pe zi pentru salariatii care lucreazã în conditii deosebite - vãtãmãtoare, grele sau periculoase

LEGI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

ADUNAREA DEPUTATILOR
SENATUL

LEGE
privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Gãrzii financiare

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

            Art. 1. - Ministerul Finantelor, în numele statului efectueazã, prin aparatul specializat, controlul administrãrii si utilizãrii mijloacelor financiare ale organelor centrale si locale ale administratiei de stat, precum si ale institutiilor de stat si verificã respectarea reglementãrilor financiar-contabile în activitatea desfãsuratã de cãtre regii autonome, societãti comerciale si alti agenti economici în legãturã cu îndeplinirea obligatiilor acestora fatã de stat.
            Aparatul specializat al Ministerului Finantelor actioneazã operativ pentru prevenirea si combaterea fraudelor, contraventiilor si infractiunilor la regimul fiscal, vamal si de preturi, luând mãsurile prevãzute de lege.
            Art. 2. - Ministerele, departamentele, alte organe centrale de stat, prefecturile si Primãria municipiului Bucuresti sunt obligate sã asigure organizarea si functionarea controlului financiar de gestiune privind patrimoniul propriu si a controlului financiar preventiv asupra veniturilor si cheltuielilor pentru care sunt ordonatori de credite bugetare.
            Art. 3. - Regiile autonome, societãtile comerciale, asociatiile si alte persoane juridice cu activitãti economico-sociale îsi organizeazã controlul financiar propriu, potrivit legii, procum si prevederilor din statutele proprii.

CAPITOLUL II
Controlul ficianciar al statului

            Art. 4. - Controlul financiar al statului se organizeazã si functioneazã în Ministerul Finantelor si se realizeazã prin :
            a) Directia generalã a controlului financiar de stat;
            b) Garda financiarã.
            În judete si municipiul Bucuresti se organizeazã directii sau directii generale ale controlului financiar de stat, având în structurã sectii ale Gãrzii financiare.
            Structura organizatoricã, numãrul de personal al Directiei generale a controlului financiar de stat, Gãrzii financiare si unitãtilor tertitoriale, nivelul salariilor si al indemnizatiilor de conducere, precum si al stimulentelor ce se pot acorda, se aprobã de ministrul finantelor, în conditiile legii.

Sectiunea I
Directia generalã a controlului financiar de stat

            Art. 5. - Directia generalã a controlului financiar de stat din Ministerul Finantelor si unitãtile subordonate acesteia au urmãtoarele atributii :
            a) controleazã administrarea si utilizarea fondurilor acordate de la buget pentru cheltuielile de functionare si întretinere a organelor centrale si locale ale administratiei de stat, unitãtilor finantate de la buget;
            b) controleazã utilizarea fondurilor acordate de stat pontru realizarea de investitii de interes general, subventionarea unor activitãti si produse si pentru alte destinatii prevãzute de lege;
            c) verificã folosirea mijloacelor si a fondurilor din dotare si respectarea reglementãrilor financiar-contabile în activitatea regiilor autonome si a societãtilor comerciale cu capital de stat;
            d) verificã exactitatea si realitatea înregistrãrilor în evidentele prevãzute de lege si de actele de constituire a societãtilor comerciale si a celorlalti agenti economici, urmãrind stabilirea corectã si îndeplinirea integralã si la termen a tuturor obligatiilor financiare si fiscale fatã de stat;
            e) îndeplineste si alte atributii de control stabilite, potrivit legii, în sarcina Ministerului Finantelor.
            Art. 6. - Sarcinile, conditiile de încadrare si promovare, precum si exercitarea drepturilor prevãzute de lege pentru aparatul Directiei generale a controlului financiar de stat si unitãtilor teritoriale, se stabilesc de ministrul finantelor.
           Art. 7. - Ministerul Finantelor, în baza constatãrilor rezultate din controlul efectuat de cãtre organele sale specializate, are dreptul sã dispunã:
            a) luarea de mãsuri în vederea înlãturãrii si prevenirii neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilã a administratiei centrale si locale, precum si a regiilor autonome;
            b) corectarea si completarea bilanturilor contabile si vãrsarea la buget a impozitelor si altor venituri legal datorate statului;
            c) aplicarea de mãsuri pentru respectarea prevederilor legale în domeniul preturilor si tarifelor;
            d) suspendarea aplicãrii mãsurilor care contravin reglementãrilor financiar-contabile si fiscale.
            Art. 8. - La cererea organelor de control financiar, conducerile si salariatii administratiei, institutiilor de stat si agentilor economici supusi controlului au obligatia:
            a) sã punã la dispozitie registrele si corespondenta, actele, piesele justificative, dãrile de seamã, bilanturile contabile si alte documente necesare controlului;
            b) sã prezinte pentru verificare valorile de orice fel pe care le gestioneazã sau le au în pãstrare, care, potrivit legii, intrã sub incidenta controlului;
            c) sã dea informatii si explicatii verbale si în scris, dupã caz, în legãturã cu problemele care formeazã obiectul controlului;
            d) sã elibereze, potrivit legii, documentele solicitate în original sau copii certificate;
            e) sã asigure sprijinul si conditiile necesare bunei desfãsurãri a controlului si sã-si dea concursul pentru clarificarea constatãrilor.
            Art. 9. - Nerespectarea obligatiilor prevãzute la art. 2 constituie contraventii si se sanctioneazã cu amendã, dupã cum urmeazã:
            a) de la 15.000 la 20.000 lei, nerespectarea obligatiilor de la art. 8 lit. a);
            b) de la 10.000 la 15.000 lei, nerespectarea obligatiilor de la art. 8 lit. b);
            c) de la 3.000 la 5.000 lei, nerespectarea obligatiilor de la art. 8 lit. c);
            d) de la 2.000 la 4.000 lei, nerespectarea obligatiilor de la art. 8 lit. d) si e).
            Limitele amenzilor prevãzute la lit. a) si b) se dubleazã în cazul repetãrii sãvârsirii contraventiei, putându-se lua si mãsura suspendãrii activitãtii pe o perioadã de pânã la 6 luni.
            Constatarea contraveniilor si aplicarea sanctiunilor se fac de cãtre organele de control financiar împuternicite în acest scop de Ministerul Finantelor.
            Dispozitiile alin. 1-3 se întregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia celor din art. 25-27 din acea lege.
            Art. 10. - Într-un an calendaristic un agent economic poate face obiectul unui singur control al contabilitãtii, pentru sinceritatea bilanturilor si determinarea sumelor datorate cu orice titlu statului; este supusã controlului întreaga perioadã scursã de la precedenta verificare de aceeasi naturã si cu aceleasi obiective care, potrivit legii, nu s-a prescris.
            De la prevederile alin. 1 fac exceptie actiunile de documentare, analizã si urmãrire a implementãrii unor reglementãri care se pot efectua numai dupã notificarea si obtinerea acordului agentului economic, precum si verificarea reclamatiilor cu privire la existenta unor eludãri ale legilor financiare si fiscale, care se efectueazã ori de câte ori este cazul.
            Art. 11. - Durata maximã a unei actiuni de control prevãzutã la art. 10 alin. 1, la sediul unui agent economic, este de 3 luni, indiferent de perioada supusã controlului; prin norme ale Ministerului Finantelor se vor stabili durate maxime diferentiate în functie de categorii de agenti economici, de natura actiunilor de control, precum si de perioada cuprinsã în control.
            Art. 12. - Pe parcursul controlului contabilitãtii pentru determinarea sumelor datorate cu orice titlu statului, agentii economici au dreptul sã fie asistati de cãtre un consilier, la alegere, de regulã din rândul contabililor autorizati sau expertilor autorizati.
            Art. 13. - Mãsurile dispuse ca urmare a controlului se comunicã celor controlati în termen de 30 de zile de la terminarea verificãrii la sediul acestora si pot fi contestate, la Ministerul Finantelor, în 30 de zile de la data primirii notificãrii lor.
            Ministerul Finantelor va solutiona contestatiile si va comunica solutiile în termen de 45 de zile. Decizia de solutionare a Ministerului Finantelor este executorie si poate fi atacatã în termen de 30 de zile de la luarea la cunostintã, la organele judecãtoresti competente.

Sectiunea a 2-a
Garda financiarã

            Art. 14. - Garda financiarã este un corp de control financiar, militarizat, neîncazarmat, care functioneazã, potrivit legii, în cadrul Ministerului Finantelor.
            Art. 15. - Garda financiarã exercitã controlul operativ si inopinat în legãturã cu:
            a) aplicarea si executarea legilor fiscale si a reglementãrilor vamale, urmãrind împiedecarea oricãrei sustrageri sau eschivãri de la plata impozitelor si taxelor;
            b) respectarea normelor de comert, urmãrind sã împiedice activitãtile de contrabandã si orice procedee interzise de lege.
            Garda financiarã îndeplineste orice alte atributii si activitãti date în competentã, potrivit legii.
            Art. 16. - În exercitarea atributiilor sale, Garda financiarã desfãsoarã zilnic sau la anumite perioade controale de specialitate fãrã a fi necesar un ordin special, în cazul atributiilor de la art. 15 lit. a) si b), precum si actiuni care se executã numai în baza ordinelor sau delegatiilor speciale date de Ministerul Finantelor, în cazul atributiilor de la art. 15 alin. ultim.
            Art. 17. - În îndeplinirea atributiilor de serviciu, organele Gãrzii financiare sunt în drept:
            a) sã efectueze controale în localurile si dependintele în care se produc, se depoziteazã, se comercializeazã bunurile sau se desfãsoarã activitãti care fac obiectul impozitãrii;
            b) sã verifice existenta si autenticitatea documentelor justificative, pe timpul transportului, precum si în locurile de desfãsurare a unor activitãti de productie, prestãri servicii, acte si fapte de comert, când existã indicii de sustragere de la îndeplinirea obligatiilor fiscale sau de realizare a unor procedee interzise de lege;
            c) sã verifice registrele si orice alte documente din care rezultã îndeplinirea obligatiilor fiscale;
            d) sã efectueze, în conditiile si potrivit dispozitiilor Codului de procedurã penalã, perchezitii în localuri publice sau particulare - case, curti, dependinte si grãdini - dacã existã indicii cã în aceste locuri sunt ascunse mãrfuri sau instalatii cu care se fabricã produse fãrã îndeplinirea obligatiilor fiscale sau dacã se comit alte fraude fiscale;
            e) sã confiste, în conditiile legii, obiectele sau produsele, corpuri delicte, sustrase de la plata impozitelor si taxelor sau a cãror fabricatie si desfacere este interzisã, precum si sã ridice documentele care pot servi la dovedirea fraudelor sau contraventiilor descoperite;
            f) sã constate contraventii si sã aplice sanctiunile corespunzãtoare potrivit competentei prevãzute de lege;
            g) sã sesizeze organele de urmãrire penalã în legãturã cu infractiunile constatate cu ocazia exercitãrii atributiilor de serviciul;
            h) sã poarte uniformã, sã pãstreze, sã foloseascã si sã facã uz de armamentul si mijloacele din dotare, în conditiile legii.
            Art. 18. - Garda financiarã este pusã sub comanda unui comisar general, iar activitatea sa este coordonatã de comandamentul gãrzii, condus de un secretar sau subsecretar de stat din Ministerul Finantelor; comandamentul gãrzii este alcãtuit din conducãtorii directiilor de impozite si taxe, Directiei generale a controlului financiar de stat, Directiei generale a regiilor publice si participantilor statului, Directiei generale a vãmilor, inspectiei generale de preturi si tarife, precum si comisarul general al Gãrzii financiare.
            Art. 19. - Membrii Gãrzii financiare sunt functionari publici si au urmãtoarele ierarhii: comisar sef, comisar principal I si comisar principal II.
            Art. 20. - Modul de organizare si functionare a aparatului Gãrzii financiare, conditiile de recrutare, drepturile si obligatiile personalului, precum si procedura de constatare si contestare a actelor încheiate, se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul finatelor si publicat în Monitorul Oficial al României.

CAPITOLUL III
Dispozitii finale

             Art. 21. - Modul de organizare si exercitare a controlului financiar propriu pentru unitãtile prevãzute la art. 2 si pentru regiile autonome se stabileste prin norme ale Ministerului Finantelor, aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
            Art. 22. - Prefecturile si Primãria municipiului Bucuresti vor pune la dispozitia directiilor controlului financiar de stat, din judete si municipiul Bucuresti, spatiile necesare pentru desfãsurarea activitãtii potrivit prezentei legi.
            Art. 23. - Membrii Gãrzii depun, la angajare, jurãmântul solemn pentru respectarea si aplicarea dispozitiilor legale.
            Continutul jurãmântului se stabileste prin hotãrâre a Guvernului.
            Art. 24. - Prezenta lege intrã în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României.
            Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã Legea nr. 5/1970 privind gospodãrirea mijloacelor materiale si bãnesti, organizarea si functionarea controlului financiar si H.C.M. nr. 1047/1970 pentru aplicarea acesteia, Legea nr. 9/1974 privind controlul financiar preventiv, Decretul nr. 94/1990 privind înfiintarea corpului de control economico-financiar al primului-ministru al guvernului, precum si orice alte dispozitii contrare.

           Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 18 martie 1991.

PRESEdinTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BÎRLÃDEANU

            Aceastã lege a fost adoptatã de Adunarea Deputatilor în sedinta din 18 martie 1991.

PRESEdinTELE CAMEREI DEPUTATILOR
MARTIAN DAN

           În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui României,
            promulgãm Legea privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Gãrzii financiare si dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

PRESEdinTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU

Bucuresti, 22 martie 1991.
Nr. 30.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

ADUNAREA DEPUTATILOR
SENATUL

LEGE
privind stabilirea duratei timpului de muncã sub 8 ore pentru salariatii care lucreazã în conditii deosebite - vãtãmãtoare, grele sau periculoase

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

            Art. 1. - (1) SaIariatii care desfãsoarã efectiv si permanent activitatea în locuri de muncã cu conditii deosebite - vãtãmãtoare, grele sau periculoase - beneficiazã de reducerea duratei timpului de muncã sub 8 ore pe zi, în conditiile prevãzute de prezenta lege.
            (2) Reducerea duratei timpului de muncã în conditiile prezentei legi nu afecteazã salariul si vechimea în muncã.
            (3) În sectoarele de activitate în care munca este organizatã în turã, turã continuã sau altã formã de organizare a timpului de lucru, durata schimburilor va fi astfel stabilitã încît sã se asigure pentru salariatii care lucreazã în conditii deosebite - vãtãmãtoare, grele sau periculoase - conditii de mentinere a stãrii de sãnãtate si de refacere a capacitãtii de muncã.
            Art. 2. - (1) Stabilirea categoriilor de personal, a activitãtilor si locurilor de muncã pentru care durata timpului de muncã se reduce sub 8 ore pe zi se face pe baza urmãtoarelor criterii :
            a) natura factorilor nocivi - fizici, chimici sau biologici - si mecanismul de actiune a acestora asupra organismului;
            b) intensitatea de actiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori;
            c) durata de expunere la actiunea factorilor nocivi ;
            d) existenta unor conditii de muncã ce implicã un efort fizic mare, în conditii nefavorabile de microclimat, zgomot intens sau vibratii ;
            e) existenta unor conditii de muncã ce implicã o solicitare nervoasã deosebitã, atentie foarte încordatã si multilateralã sau concentrarea intensã si ritm de lucru intens;
            f) existenta unor conditii de muncã ce implicã o suprasolicitare nervoasã, determinatã de un risc de accidentare sau de îmbolnãvire;
            g) structura si nivelul morbiditãtii în raport cu specificul locului de muncã;
           (2) Durata timpului de muncã se va reduce tinîndu-se seama de actiunea factorilor prevãzuti la lit. a)-h) de mai sus asupra stãrii de sãnãtate si capacitãtii de muncã si de mãsura în care consecintele actiunilor acestor factori pot fi diminuate sau eliminate prin micsoarea timpului de expunere.
            Art. 3. - (1) Existenta conditiilor deosebite - vãtãmãtoare, grele sau periculoase - la locurile de muncã se stabileste pentru fiecare unitate, de inspectoratele de stat teritoriale pentru protectia muncii, pe baza determinãrilor efectuate de cãtre personalul încadrat în unitãtile specializate ale Ministerului Sãnãtãtii din care rezultã depãsirea limitelor prevãzute de normele nationale de protectie a muncii. Inspectoratele de stat teritoriale pentru protectia muncii au obligatia de a verifica dacã la data efectuãrii determinãrilor s-au aplicat toate mãsurile pentru normalizarea conditiilor de muncã si dacã instalatiile de protectie a muncii functioneazã normal.
            (2) Durata reducerii timpului de muncã si nominalizarea personalului care beneficiazã de program de muncã sub 8 ore pe zi se stabilesc prin negocieri între patroni si sindicate sau, dupã caz, reprezentantii salariatilor.
            (3) În unitãtile Ministerului Apãrãrii Nationale si ale Ministerului de Interne determinãrile si confirmãrile se fac de organele competente cu atributii de protectie a muncii din aceste ministere.
            Art. 4. - Personalul de întretinere, reparatii si constructii, precum si celelalte categorii de salariati care lucreazã întregul program de lucru în aceleasi conditii cu beneficiarii duratei reduse a timpului de muncã, au acelasi program de muncã, stabilit în conditiile prevãzute la art. 3 din prezenta lege.
            Art. 5. - În sensul prezentei legi, prin unitate se înteleg regiile autonome, societãtile comerciale, alte organizatii cu scop lucrativ, institutiile publice, asociatiile de orice fel si organele de stat.
            Art. 6. - (1) Prevederile prezentei legi intrã în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial.
            (2) Pe aceeasi datã se abrogã dispozitiile referitoare la stabilirea duratei timpului de muncã sub 8 ore pe zi pentru salariatii care lucreazã în conditii deosebite, din actele normative mentionate în anexa la prezenta lege, precum si orice alte dispozitii contrare.

            Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 18 martie 1991.

PRESEdinTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BÎRLÃDEANU

            Aceastã lege a fost adoptatã de Adunarea Deputatilor în sedinta din 18 martie 1991.

PRESEdinTELE CAMEREI DEPUTATILOR
MARTIAN DAN

           În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui României,
            promulgãm Legea privind privind stabilirea duratei timpului de muncã sub 8 ore pentru salariatii care lucreazã în conditii deosebite - vãtãmãtoare, grele sau periculoase - si dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

PRESEdinTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU

Bucuresti, 22 martie 1991.
Nr. 31.