REPUBLICARE   LEGEA nr. 92/1992* pentru organizarea judecãtoreascã   TITLUL I Dispozitii generale  
            Art. 1. - Autoritatea judecãtoreascã se compune din instantele judecãtoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atributiile proprii prevãzute de Constitutie si de lege.
            Puterea judecãtoreascã este separatã de celelalte puteri ale statului, având atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele judecãtoresti în conformitate cu principiile si dispozitiile prevãzute de Constitutie si de celelalte legi ale tãrii.
            Art. 2. - Orice persoanã se poate adresa justitiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãtilor si a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
            Instantele judecãtoresti înfãptuiesc justitia în scopul apãrãrii si realizãrii drepturilor si libertãtilor fundamentale ale cetãtenilor, precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecãtii.
            Instantele judecã toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncã, de familie, administrative, penale, precum si orice alte cauze pentru care legea nu stabileste o altã competentã.
            Ministerul Public reprezintã, în activitatea judiciarã, interesele generale ale societãtii si apãrã ordinea de drept, precum si drepturile si libertãtile cetãtenilor.
            Art. 3. - Judecãtorii sunt independenti si se supun numai legii.
            Art. 4. - Nimeni nu este mai presus de lege.
            Justitia se înfãptuieste în mod egal pentru toate persoanele, fãrã deosebire de rasã, de nationalitate, de origine etnicã, de limbã, de religie, de sex, de opinie, de apartenentã politicã, de avere sau de origine socialã.
            Art. 5. - Sedintele de judecatã sunt publice, în afarã de cazurile prevãzute de lege.
            Art. 6. - Procedura judiciarã se desfãsoarã în limba românã. Cetãtenii apartinând minoritãtilor nationale, precum si persoanele care nu înteleg sau nu vorbesc limba românã au dreptul de a lua cunostintã de toate actele si lucrãrile dosarului, de a vorbi în instantã si de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.
            Art. 7. - În tot cursul procesului pãrtile au dreptul sã fie reprezentate sau, dupã caz, asistate de apãrãtor.
            Art. 8 - Asistenta juridicã internationalã se solicitã sau se acordã de instantele de judecatã si Ministerul Public în conditiile prevãzute de lege si de conventiile internationale la care România este parte.
            Art. 9. - Hotãrârile instantelor judecãtoresti se pronuntã în numele legii si se executã în numele Presedintelui României.
  TITLUL II Compunerea si functionarea instantelor judecãtoresti   CAPITOLUL I Dispozitii comune  
            Art. 10. - Instantele judecãtoresti sunt:
            a) judecãtoriile;
            b) tribunalele;
            c) curtile de apel;
            d) Curtea Supremã de Justitie.
            În limitele stabilite prin lege vor functiona si instante militare.
            Competenta instantelor judecãtoresti se stabileste prin lege.
            Art. 11. - Organizarea si functionarea Curtii Supreme de Justitie si a instantelor militare sunt reglementate prin lege.
            Art. 12. - Fiecare judecãtorie, tribunal si curte de apel se încadreazã cu numãrul necesar de judecãtori. Instantele sunt conduse de câte un presedinte, care exercitã si atributii de administratie.
            Presedintii tribunalelor si ai curtilor de apel sunt ajutati în îndeplinirea atributiilor de 1-3 vicepresedinti. Ministrul justitiei stabileste tribunalele si curtile de apel la care vor fi câte 2 sau 3 vicepresedinti, precum si judecãtoriile la care presedintii sunt ajutati de câte un vicepresedinte.
            Presedintii instantelor desemneazã judecãtorii care urmeazã sã îndeplineascã, potrivit legii si regulamentelor, si alte atributii decât cele privind activitatea de judecatã.
            Art. 13. - Tribunalele si curtile de apel pot avea douã sau mai multe sectii.
            Numãrul sectiilor tribunaletor si ale curtilor de apel se stabileste de ministrul justitiei, în raport cu volumul de activitate si dupã natura cauzelor deduse judecãtii. Ministrul justitiei stabileste instantele la care functioneazã sectii maritime si fluviale, pentru judecarea cauzelor prevãzute de lege.
            Art. 14. - Sectiile tribunalelor si ale curtilor de apel sunt conduse de câte un presedinte de sectie.
            Presedintele instantei repartizeazã judecãtorii pe sectii.
            Art. 15. - Presedintii instantelor sau, dupã caz, presedintii de sectii constituie complete de judecatã. Când este necesar, pot fi instituite complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii.
            Cauzele penale privind pe minori se judecã de judecãtori anume desemnati de presedintele instantei de judecatã.
            Art. 16. - Completul de judecatã este prezidat de presedintele sau vicepresedintele instantei ori de presedintele sectiei, atunci când acestia participã la judecatã. În celelalte cazuri, completul de judecatã este prezidat de cãtre judecãtorul desemnat de presedintele instantei sau al sectiei.
            Art. 17. - Cauzele date, potrivit legii, în competenta de primã instantã a judecãtoriilor, tribunalelor si curtilor de apel se judecã de un singur judecãtor.
            Apelurile se judecã de tribunale si de curtile de apel în complet format din 2 judecãtori.
            Recursurile se judecã de tribunale si de curtile de apel în complet format din 3 judecãtori.
            În cazul în care judecãtorii care intrã în compunerea completului prevãzut la alin. 2 nu ajung la un acord asupra hotãrârii, procesul se judecã din nou în complet de divergentã.
            Completul de divergentã se constituie prin includerea, în completul de judecatã, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei ori a unui alt judecãtor desemnat de presedinte.
            Art. 18. - Consiliul Superior al Magistraturii si ministrul justitiei vegheazã la respectarea independentei justitiei.
            Ministrul justitiei rãspunde de buna organizare si functionare a justitiei ca serviciu public. Prin judecãtori inspectori de la curtile de apel, ministrul justitiei este informat cu privire la functionarea instantelor si la abaterile de naturã sã compromitã calitatea activitãtii, aplicarea legilor si a regulamentelor în circumscriptiile curtilor de apel.
            Presedintii si vicepresedintii instantelor verificã organizarea si calitatea serviciului, respectarea legilor si a regulamentelor în cadrul institutiei pe care o conduc si al instantelor din circumscriptia acesteia. Presedintii curtilor de apel îsi exercitã aceastã atributie si prin judecãtorii inspectori din cadrul curtii.
            În nici o împrejurare verificãrile efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desfãsurarea proceselor în curs sau la repunerea în discutie a ceea ce a fost deja judecat. Nu se considerã imixtiune exercitarea atributiilor date prin lege ministrului justitiei cu privire la cãile judiciare de atac.
  CAPIITOLUL II Judecãtoriile  
            Art. 19. - Judecãtoriile functioneazã în fiecare judet si în municipiul Bucuresti.
            Numãrul si localitãtile de resedintã ale judecãtoriilor sunt prevãzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.
            În fiecare judet, circumscriptiile judecãtoriilor se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei.
            Art. 20. - Judecãtoriile judecã toate procesele si cererile, în afarã de cele date prin lege în competenta altor instante.
            Art. 21. - Ministrul justitiei poate dispune ca, în municipiul Bucuresti, unele categorii de procese sau cereri sã fie solutionate numai de anumite judecãtorii, cu respectarea competentei materiale prevãzute de lege.
  CAPITOLUL III Tribunalele  
            Art. 22. - În fiecare judet functioneazã un tribunal, cu sediul în localitatea de resedintã a judetului. În municipiul Bucuresti functioneazã, de asemenea, un tribunal.
            În circumscriptia fiecãrui tribunal sunt cuprinse toate judecãtoriile din judet sau din municipiul Bucuresti.
            Art. 23. - Tribunalele judecã, în primã instantã, procesele si cererile date prin lege în competenta lor.
            Tribunalele, ca instante de apel, judecã apelurile declarate împotriva hotãrârilor pronuntate de judecãtorii în primã instantã.
            Tribunalele, ca instante de recurs, judecã recursurile împotriva hotãrârilor pronuntate de judecãtorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.
  CAPITOLUL IV Curtile de apel  
            Art. 24. - Fiecare curte de apel îsi exercitã competenta într-o circumscriptie cuprinzând mai multe tribunale.
            Numãrul curtilor de apel, resedintele acestora, precum si tribunalele cuprinse în circumscriptiile lor sunt prevãzute în anexa nr. 2 la prezenta lege.
            Art. 25. - Curtile de apel judecã, în primã instantã, cauzele date în competenta lor prin lege.
            Ca instante de apel, curtile judecã apelurile declarate împotriva hotãrârilor pronuntate în primã instantã de tribunale.
            Ca instante de recurs, curtile de apel judecã recursurile declarate împotriva hotãrârilor pronuntate de tribunale în apel, precum si în alte cauze prevãzute de lege.
  TITLUL III Ministerul public   CAPITOLUL I Dispozitii comune  
            Art. 26. - Ministerul Public îsi exercitã a tributiile prin procurori constituiti în parchete pe lângã fiecare instantã judecãtoreascã, sub autoritatea ministrului justitiei.
            Activitatea Ministerului Public este organizatã potrivit principiilor legalitãtii, impartialitãtii si al controlului ierarhic.
            Ministerul Public este independent în relatiile cu celelalte autoritãti publice si îsi exercitã atributiile numai în temeiul legii si pentru asigurarea respectãrii acesteia.
            Art. 27. - Atributiile Ministerului Public sunt urmãtoarele:
            a) efectuarea urmãririi penale în cazurile si în conditiile prevãzute de lege;
            b) supravegherea activitãtii de cercetare penalã efectuatã de politie si de alte organe; în exercitarea acestei atributii, procurorul conduce si controleazã activitatea de cercetare penalã, dispozitiile date de procuror fiind obligatorii pentru organul de cercetare penalã;
            c) sesizarea instantelor judecãtoresti pentru judecarea cauzelor penale;
            d) exercitarea actiunii civile în cazurile prevãzute de lege;
            e) participarea, în conditiile legii, la sedintele de judecatã:
            f) exercitarea cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoresti, în conditiile prevãzute de lege;
            g) supravegherea respectãrii legii în activitatea de punere în executare a hotãrârilor judecãtoresti si a altor titluri executorii;
            h) verificarea respectãrii legii la locurile de detinere preventivã, de executare a pedepselor, a mãsurilor educative si de sigurantã;
            i) apãrarea drepturilor si intereselor minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie;
            j) studierea cauzelor care genereazã sau favorizeazã criminalitatea, elaborarea si prezentarea propunerilor în vederea eliminãrii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei penale.
            Ministerul Public exercitã orice alte atributii prevãzute de lege.
            Art. 28. - Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducãtorului acelui parchet.
            Conducãtorul unui parchet este subordonat conducãtorului parchetului ierarhic superior din aceeasi cicumscriptie teritorialã.
            Procurorul ierarhic superior poate sã îndeplineascã oricare dintre atributiile procurorilor în subordine si sã suspende ori sã infirme actele si dispozitiile acestora, dacã sunt contrare legii.
            Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii în subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber sã prezinte în instantã concluziile pe care le considerã întemeiate potrivit legii, tinând seama de probele administrate în cauzã.
            Art. 29. - În exercitarea atributiilor lor, procurorii au dreptul sã cearã direct sprijinul agentilor fortei publice, care sunt obligati sã execute dispozitiile procurorului.
            Art. 30. - Fiecare parchet se încadreazã cu numãrul necesar de procurori.
            Structura si organizarea aparatului tuturor parchetelor, precum si stabilirea parchetelor la care se vor înfiinta sectii maritime si fluviale, birouri sau servicii de criminalisticã si criminologie se stabilesc de ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie.
            Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de cãtre conducãtorul fiecãrui parchet.
            Art. 31. - Parchetele militare vor fi organizate si vor functiona potrivit legii.
            Art. 32. - Parchetele sunt independente fatã de instantele judecãtoresti.
            Art. 33. - Dispozitiile ministrului justitiei, date în mod direct sau prin procurorul general, în vederea respectãrii si aplicãrii legii, sunt obligatorii.
            Art. 34. - Ministrul justitiei, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie si din parchetele de pe lângã curtile de apel sau alti procurori delegati, exercitã controlul asupra tuturor procurorilor.
            Când considerã necesar, ministrul justitiei, din proprie initiativã sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectueazã controlul prin inspectori generali sau prin procurori detasati în Directia relatii cu Ministerul Public si coordonarea strategiei antiinfractionale din cadrul Ministerului Justitiei.
            Controlul se efectueazã prin verificarea lucrãrilor, a modului cum se desfãsoarã raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate în lucrãrile de competenta parchetelor, precum si prin aprecierea asupra activitãtii, pregãtirii si aptitudinilor profesionale ale procurorilor.
            Ministrul justitiei poate sã cearã procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie informãri asupra activitãtii parchetelor si sã dea îndrumãri cu privire la mãsurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infractional.
            Ministrul justitiei are dreptul sã dea dispozitie scrisã, în mod direct sau prin procurorul general, procurorului competent sã înceapã, în conditiile legii, procedura de urmãrire penalã pentru infractiunile despre care are cunostintã si sã promoveze în fata instantelor judecãtoresti actiuni si cãi de atac necesare apãrãrii interesului public. Nu vor putea fi date însã dispozitii pentru oprirea procedurii de urmãrire penalã legal deschise.
  CAPITOLUL II Parchetele de pe lângã judecãtorii si tribunale  
            Art. 35. - Parchetele de pe lângã judecãtorii si tribunale sunt conduse de prim-procurori.
            Prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunale sunt ajutati de adjuncti. Ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, stabileste parchetele de pe lângã judecãtorii la care prim-procurorii sunt ajutati de adjuncti.
            Art. 36. - Parchetele de pe lângã tribunale au sectii conduse de procurori-sefi.
            Art. 37. - Prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunale exercitã controlul asupra parchetelor din circumscriptia lor.
  CAPITOLUL III Parchetele de pe lângã curtile de apel si Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie  
            Art. 38. - Parchetele de pe lângã curtile de apel sunt conduse de procurori generali. Procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curtile de apel sunt ajutati de adjuncti.
            Art. 39. - Procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curtile de apel exercitã, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra parchetelor din circumscriptia lor.
            Art. 40. - Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie este condus de un procuror general, ajutat de 2 adjuncti. Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie este promovat si eliberat din functie de Presedintele României, la propunerea ministrului justitiei.
            Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie exercitã, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor.
            În cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie functioneazã colegiul acestui parchet, ca organ consultativ. Componenta colegiului se stabileste prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie.
            Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie participã la sedintele Curtii Supreme de Justitie, în sectii unite.
            Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie desemneazã, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participã la sedintele Curtii Constitutionale, în cazurile prevãzute de lege.
            Art. 41. - Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie si parchetele de pe lângã curtile de apel au în structurã sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. În cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de procurori sefi.
  TITLUL IV Corpul magistratilor, numirea si avansarea lor în functie   CAPITOLUL I Corpul magistratilor  
            Art. 42. - Au calitatea de magistrat si fac parte din corpul magistratilor judecãtorii de la toate instantele judecãtoresti, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângã acestea, precum si magistratii asistenti ai Curtii Supreme de Justitie.
            Art. 43. - În cadrul corpului magistratilor, ierarhia functiilor de executie si de conducere se stabileste în raport cu nivelul instantelor si al parchetelor, cu respectarea conditiilor de pregãtire profesionalã si de vechime în magistraturã, prevãzute în prezenta lege.
            Personalul de specialitate juridicã din Ministerul Justitiei, indiferent de vechime, este asimilat magistratilor pe durata îndeplinirii functiei.
            Art. 44. - Constituie vechime în magistraturã perioada în care o persoanã a îndeplinit functiile de judecãtor, procuror, personal de specialitate juridicã în Ministerul Justitiei, în Institutul National al Magistraturii ori în laboratoarele de expertizã criminalisticã din subordinea Ministerului Justitiei, avocat sau de magistrat-asistent la Curtea Supremã de Justitie, functia de ministru al justitiei, de secretar de stat ori de secretar general în Ministerul Justitiei, functii de specialitate juridicã în fostele arbitraje de stat.
            Timpul în care o persoanã, licentiat în drept sau drept economic-administrativ, este senator sau deputat, judecãtor al Curtii Constitutionale, avocat al poporului, membru al Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, se considerã vechime în rnagistraturã. De asemenea, se considerã vechime în magistraturã timpul cât o persoanã care a avut calitatea de magistrat sau asimilat al acestuia exercitã o functie de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, al institutiei prezidentiale, al Curtii Constitutionale, al Curtii de Conturi, Consiliului Legislativ, al institutiei Avocatul Poporului sau al Guvernului.
            Art. 45. - Întreruperile de activitate datorate suspendãrii din functie, pensionãrii pentru incapacitate temporarã de muncã, precum si trecerii în alte functii decât cele prevãzute la art. 44 alin. 2 nu se iau în calculul vechimii în rnagistraturã, dacã legea nu prevede altfel.
  CAPITOLUL II Admiterea în magistraturã   Sectiunea l Conditiile generale pentru numirea magistratilor  
            Art. 46. - Poate fi numit magistrat cel care îndeplineste urmãtoarele conditii:
            a) este numai cetãtean român cu domiciliul în  România si are capacitatea de exercitiu al drepturilor;
            b) este licentiat în drept sau drept economic-administrativ, are stagiul cerut de lege pentru functia în care urmeazã sã fie numit si dovedeste o pregãtire profesionalã corespunzãtoare;
            c) nu are antecedente penale si se bucurã de o bunã reputatie;
            d) cunoaste limba românã;
            e) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei;
            f) a absolvit Institutul National al Magistraturii sau a promovat concursul ori examenul de admitere în magistraturã, organizat potrivit regulamentului aprobat de ministrul justitiei.
            Îndeplinirea conditiei prevãzute de lit. e) trebuie doveditã cu certificat medical de sãnãtate, eliberat pe baza constatãrilor fãcute de o comisie medicalã constituitã prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sãnãtãtii.
            Art. 47. - Judecãtorii si procurorii, cu exceptia celor stagiari, sunt numiti prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
            Art. 48. - Înainte de a începe sã-si exercite functia, magistratii sunt obligati sã depunã urmãtorul jurãmânt: «Jur sã respect Constitutia si legile tãrii, sã apãr drepturile si libertãtile fundamentale ale cetãtenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, constiintã si fãrã pãrtinire atributiile ce-mi revin. Asa sã-mi ajute Dumnezeu!». Referirea la divinitate din formula jurãmântului se schimbã potrivit credintei religioase a magistratilor.
            Jurãmântul se depune, în sedintã solemnã, în fata magistratilor instantei sau, dupã caz, al parchetului la care a fost numit magistratul, dupã citirea comunicãrii actului de numire.
            Despre depunerea jurãmântului se încheie un proces-verbal care se semneazã de cãtre 2 dintre magistratii prezenti si de cel care a depus jurãmântul.
            Art. 49. - Depunerea jurãmântului nu este necesarã în cazul transferului sau avansãrii magistratului în altã functie din cadrul corpului magistratilor.
            Art. 50. - Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurãmântului sunt nule.
  Sectiunea a II-a Conditii speciale pentru numirea si promovarea în functie a magistratilor               Art. 51. - La judecãtorii si la parchetele de pe lângã aceste instante pot functiona judecãtori si, respectiv, procurori stagiari, numiti prin ordin al ministrului justitiei, cu respectarea conditiilor prevãzute la art. 46.
            Procurorii stagiari sunt numiti la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie. Delegarea si eliberarea din functie a judecãtorilor si procurorilor stagiari se dispun de cãtre ministrul justitiei.
            Art. 52. - Judecãtorii si procurorii stagiari care nu au absolvit Institutul National al Magistraturii efectueazã un stagiu de 2 ani. Presedintii judecãtoriilor si prim-procurorii parchetelor de pe lângã aceste instante rãspund de asigurarea conditiilor pentru desfãsurarea normalã a stagiului si de buna pregãtire a magistratilor stagiari.
            Art. 53. - În primele 6 luni de la numirea în functie, magistratii stagiari vor putea efectua lucrãrile necesare completãrii pregãtirii profesionale, care nu implicã pronuntarea unei hotãrâri, în cazul judecãtorilor, sau dreptul de a pune concluzii în instantã si de a semna acte procedurale, în cazul procurorilor.
            Art. 54. - Dupã 6 luni de functionare efectivã, judecãtorii care efectueazã stagiul la instante vor da un examen cu privire la cunostintele dobândite, în vederea exercitãrii dreptului de a participa la activitatea de judecatã.
            Examenul va fi sustinut la sediul curtii de apel în circumscriptia cãreia functioneazã judecãtorii stagiari, în fata unei comisii numite de presedintele acestei curti. Comisia va fi prezidatã de un presedinte de sectie al curtii de apel sau de un judecãtor. Din comisie vor face parte 1-2 judecãtori de la curtea de apel si 1-2 judecãtori de la tribunalele din circumscriptia curtii de apel.
            Art. 55. - Examenul prevãzut la art. 54 va consta într-o probã oralã, pe baza cãreia comisia sã-si poatã forma convingerea cã judecãtorul stagiar si-a însusit cunostintele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecatã.
            Dupã sustinerea examenului, presedintele curtii de apel va comunica ministrului justitiei si presedintelui judecãtoriei dacã judecãtorul stagiar a obtinut dreptul de a participa la activitatea de judecatã. În caz de nepromovare a examenului, se va stabili o nouã datã pentru reexaminarea judecãtorului stagiar.
            Ministrul justitiei poate dispune eliberarea din functie a judecãtorului stagiar care a fost respins de douã ori la examenul prevãzut la art. 54.
            Art. 56. - Judecãtorii stagiari care au obtinut dreptul de a participa la activitatea de judecatã vor putea judeca:
            1. În materie civilã:
            a) cererile introduse pe cale principalã, referitoare la pensii de întretinere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, în cazul în care valoarea litigiului nu depãseste 10 milioane lei si nu priveste o succesiune sau împãrteli de bunuri; actiunile posesorii; cererile privind înregistrãrile în registrele de stare civilã; luarea unor mãsuri asigurãtorii; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de muncã privind pretentiile bãnesti a cãror valoare nu depãseste 10 milioane lei;
            b) procesele si cererile care, potrivit legii, se solutioneazã de judecãtorii în ultimã instantã;
            c) cererile si cãile de atac de competenta judecãtoriilor, referitoare la cauzele arãtate la lit. a) si b).
            2. În materie penalã:
            a) infractiunile prevãzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedurã penalã;
            b) cererile si cãile de atac de competenta judecãtoriilor, în legãturã cu infractiunile arãtate la lit. a);
            c) cererile de reabilitare.
            Art. 57. - Prevederile art. 54 si 55 se aplicã în mod corespunzãtor procurorilor stagiari pentru obtinerea dreptului de a pune concluzii în instantã si de a semna acte procedurale, cu exceptia celor care privesc libertatea persoanei. Comisia de examinare va fi compusã din procurori, iar rezultatul va fi comunicat Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie.
            Art. 58. - Dupã efectuarea stagiului, magistratii stagiari sunt obligati sã se înscrie la examenul de capacitate. În cazul în care candidatul este respins la primul examen, el este obligat sã se înscrie pentru sesiunea imediat urmãtoare.
            Cei care au exercitat functia de magistrat stagiar timp de 2 ani, fãrã a da examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen dacã de la încetarea acestei functii si pânã la data fixatã pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani.
            Art. 59. - Examenul de capacitate se tine în fiecare an, la data si locul ce se stabilesc de ministrul justitiei.
            Data si locul tinerii examenului se vor publica în Monitorul Oficial al României cu cel putin 2 luni înainte.
            Art. 60. - Examenul de capacitate al magistratilor se sustine în fata unei comisii compuse din:
            a) 2 membri ai Curtii Supreme de Justitie, desemnati de presedintele curtii, respectiv 2 de la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, desemnati de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie;
            b) 2 profesori de la una din facultãtile de drept din tarã, din învãtãmântul de stat, desemnati de consiliul profesoral al facultãtii respective, dintre profesorii de drept civil, drept comercial, drept penal, procedurile civilã si penalã;
            c) un delegat al Ministerului Justitiei, desemnat de ministrul justitiei.
            Comisia de examinare va fi prezidatã de magistratul mai mare în functie, iar la functii egale, de magistratul cu cea mai mare vechime din magistraturã de la Curtea Supremã de Justitie.
            Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însotite de actele necesare, vor fi înaintate Ministerului Justitiei, în termen de 40 de zile de la publicarea datei examenului în Monitorul Oficial al României.
            Comisia de examinare este îndreptãtitã sã respingã de la examinare pe cei care nu îndeplinesc conditiile prevãzute de lege pentru a deveni judecãtori sau procurori.
            Art. 61. - Examenul de capacitate constã, în mod obligatoriu, în probe scrise si orale, cu caracter teoretic si practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile si institutiile de bazã ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constitutional si ale organizãrii judecãtoresti; probele practice vor consta în întocmirea unei lucrãri scrise cu caracter aplicativ.
            Regulamentul de desfãsurare a examenului de capacitate al magistratilor se aprobã de ministrul justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
            Art. 62. - Rezultatele examenului de capacitate se comunicã Ministerului Justitiei, care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii.
            Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la primirea rezultatelor, valideazã examenele, centralizeazã rezultatele si întocmeste, în ordinea mediilor obtinute, tabelul de clasificare a candidatilor, pe baza cãruia se vor face numirile în functiile vacante.
            Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constatã cã nu au fost respectate conditiile prevãzute de lege privind organizarea examenului sau cã rezultatele au fost denaturate prin sãvârsirea unor fraude. Dacã invalideazã examenul, Consiliul Superior al Magistraturii dispune mãsurile corespunzãtoare.
            Art. 63. - Îndatã dupã întocmirea tabelului de clasificare a candidatilor, Ministerul Justitiei va publica în Monitorul Oficial al României lista posturilor vacante.
            Candidatii declarati reusiti la examen au dreptul, în ordinea clasificãrii, sã-si aleagã posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României.
            Candidatului care nu si-a exercitat dreptul de alagere în termenul prevãzut la alin. 2 i se va propune din oficiu, un post de cãtre Ministerul Justitiei. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.
            La medii egale vor avea prioritate, la alegerea postului, magistratii în functie si, în lipsa acestora, candidatul având titlul de doctor în drept sau activitate mai îndelungatã de la obtinerea licentei.
            Neprezentarea nejustificatã la examenul de capacitate, la prima sesiune dupã încheierea stagiului, sau respingerea candidatului la douã sesiuni atrage pierderea calitãtii de judecãtor sau procuror stagiar.
            Consiliul Superior al Magistraturii are obligatia sã îndeplineascã fomalitãtile legate de numirea rnagistratilor care au fost declarati reusiti la examenul de capacitate, în termen de maximum 3 luni de la data validãrii examenului de capacitate.
            În perioada dintre data validãrii examenului de capacitate si data numirii de cãtre Presedintele României, magistratii vor primi salariul corespunzãtor functiei imediat superioare celei de judecãtor stagiar.
            Art. 64. - În cazul în care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior al Magisiraturii pentru a fi numit de Presedintele României, în termen de cel mult 6 luni de la data validãrii examenului de capacitate îi înceteazã calitatea de magistrat.
            Împotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Presedintelui României numirea în functie a magistratului, acesta se poate adresa cu plângere Curtii Supreme de Justitie, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. 1. Plângerea este suspensivã de executare. Curtea Supremã de Justitie judecã plângerea în complet format din 9 judecãtori. Hotãrârea pronuntatã este irevocabilã.
            Art. 65. - Pentru a fi numit judecãtor la judecãtorie sau procuror la parchetul de pe lângã aceastã instantã, candidatul trebuie sã îndeplineascã conditiile prevãzute la art. 46 si sã fi fost declarat reusit la examenul de capacitate prevãzut de lege sau sã fi ocupat cel putin 5 ani functii de avocat, jurisconsult, notar, membru al personalului didactic din învãtãmântul superior sau al celui de cercetare din Institutul de Cercetãri Juridice al Academiei Rornâne ori functii de specialitate în administratia publicã, în aparatul Parlamentului sau al institutiei prezidentiale, Curtii Constitutionale, al institutiei Avocatul Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.
            Art. 66. - Pentru a fi promovat în functii superioare, magistratul trebuie sã aibã o activitate meritorie, atestatã prin notele calificative acordate de sefii ierarhici.
            Notele calificative se acordã anual si vor reflecta rezultatele activitãtii profesionale a magistratului, comportamentul la serviciu si în societate, calitãtile acestuia, precum si perspectivele de dezvoltare în profesie.
            Pentru magistratii care detin functii de conducere, notele calificative vor mentiona în mod obligatoriu calitãtile manageriale. Conditiile minime de vechime pe care trebuie sã le îndeplineascã magistratii sunt urmãtoarele:
            a) pentru functiile de judecãtor de tribunal, procuror la parchetul de pe lângã tribunal, presedinte, vicepresedinte de judecãtorie, prim-procuror al parchetului de pe lângã judecãtorie si adjunct al acestuia, sã aibã o vechime în magistraturã de cel putin 4 ani;
            b) pentru functiile de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie de tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângã tribunal, adjunct al acestuia si procuror sef de sectie al parchetului de pe lângã tribunal, sã aibã o vechime în magistraturã de cel putin 5 ani;
            c) pentru functiile de judecãtor de curte da apel sau procuror la parchetele de pe lângã curtile de apel, sã aibã o vechime în magistraturã de cel putin 6 ani;
            d) pentru functiile de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie de curte de apel, procuror general al parchetului de pe lângã curtea de apel, adjunct al acestuia si procuror sef de sectie al parchetului de pe lângã curtea de apel, precum si de procuror sef de sectie si procuror la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, sã aibã o vechime în magistraturã de cel putin 8 ani;
            e) pentru functiile de procuror general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie si de adjunct al acestuia, sã aibã o vechime în magistraturã de cel putin 10 ani.
            Promovarea în functii de conducere a magistratilor se face pentru o perioadã de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii.
            La promovarea în functii de conducere în magistraturã se va tine seama, în afarã de calitãtile profesionale, de aptitudinile manageriale ale magistratului, îndeosebi de capacitatea de organizare si decizie, gradul de comunicativitate, tactul în relatiile de serviciu, obiectivitatea în aprecierea colaboratorilor.
            Art. 67. - În mod exceptional pot fi numiti în magistraturã, fãrã concurs sau examen, în oricare dintre functiile prevãzute la art. 66 lit. a), b) si c), persoane care au titlul de doctor în drept ori au avut calitatea de magistrat sau inspector general ori consilier juridic în Ministerul Justitiei sau avocat o perioadã de cel putin 5 ani.
            În cazurile de la alin. 1, vechimea necesarã, prevãzutã la art. 66 pentru a ocupa una dintre functiile în magistraturã, se majoreazã cu 3 ani.
            Art. 68. - Magistratii de la judecãtorii, tribunale si parchetele de pe lângã aceste instante pot fi mentinuti în functie pânã la împlinirea vârstei de 65 ani, cei de la curtile de apel si parchetele de pe lângã aceste curti pânã la împlinirea vârstei de 68 ani, iar procurorii de la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie pânã la împlinirea vârstei de 70 ani, în toate cazurile cu avizul conducãtorului instantei sau parchetului.
            Art. 69. - Promovarea si transferarea judecãtorilor în functiile din magistraturã se dispun de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevãzute de lege.
            Promovarea si transferarea procurorilor în functiile din Ministerul Public se fac de cãtre ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, cu respectarea conditiilor prevãzute de lage, iar transferarea procurorilor în functiile de judecãtori se face potrivit prevederilor alin. 1.
  Sectiunea a III- a Institutul National al Magistraturii                   Art. 70. - Institutul National al Magistraturii este institutia publicã subordonatã exclusiv Ministerului Justitiei, care realizeazã pregãtirea specificã a viitorilor judecãtori si procurori, precum si perfectionarea profesionalã a magistratilor în functie, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
            Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul national de învãtãmânt si educatie si nu este supus dispozitiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de învãtãmânt superior si recunoasterea diplomelor.
            Institutul National al Magistraturii are personalitate juridicã si sediul în municipiul Bucuresti.
            Art. 71. - Institutul National al Magistraturii este condus de un consiliu format din 11 membri, dintre care: un judecãtor al Curtii Supreme de Justitie, un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, un judecãtor al Curtii de Apel Bucuresti, un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucuresti, desemnati de Consiliul Superior al Magistraturii; 3 reprezentanti alesi ai personalului de instruire din cadrul institutului, directorul Directiei de resurse umane din Ministerul Justitiei; 2 reprezentanti ai auditorilor de justitie care participã la cursurile de pregãtire profesionalã.
            Directorul institutului National al Magistraturii si cei 2 adjuncti ai acestuia sunt numiti prin ordin al ministrului justitiei.
            Directorul Institutului National al Magistraturii face parte de drept din consiliu.
            Durata mandatului membrilor Consiliului Institutului National al Magistraturii este de 3 ani, cu exceptia mandatului reprezentantilor auditorilor de justitie, care sunt alesi pentru un an.
            Mandatul membrilor consiliului poate fi reînnoit.
            La sedintele consiliului pot participa, fãrã drept de vot, reprezentanti ai asociatiilor legal constituite ale magistratilor.
            Art. 72. - Consiliul Institutului National al Magistraturii delibereazã asupra problemelor care privesc organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii, precum si bugetul acestuia.
            Hotãrârile Consiliului Institutului National al Magistraturii devin executorii dupã aprobarea lor de cãtre ministrul justitiei.
            Art. 73. - Directorul Institutului National al Magistraturii si adjunctii sãi asigurã conducerea curentã a activitãtii si organizeazã aducerea la îndeplinire a hotãrârilor consiliului.
            Art. 74. - Personalul de instruire al Institutului National al Magistraturii este asigurat, de regulã, din rândul judecãtorilor si al procurorilor în functie, care pot fi detasati, cu acordul lor, pe timp de 3 ani în cadrul institutului.
            Salarizarea personalului de instruire de specialitate juridicã a Institutului National al Magistraturii se stabileste prin asimilarea functiilor acestuia cu functiile de magistrat, în raport cu vechimea în magistraturã, în conditiile Legii privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritãtii judecãtoresti.
            Institutul National al Magistraturii poate folosi, în conditiile legii, si cadre didactice universitare, alti specialisti, români si strãini, precum si magistrati în functie sau asimilati ai acestora, pentru desfãsurarea procesului de formare si perfectionare profesionalã.
            Statul de personal si statul de functii ale Institutului National al Magistraturii se aprobã de ministrul justitiei, în limita numãrului total de posturi aprobat pentru sistemul justitiei.
            Art. 75. - Durata cursurilor de pregãtire specificã magistratilor în cadrul Institutului National al Magistraturii este de 1-2 ani. În fiecare an ministrul justitiei stabileste durata cursurilor si numãrul de cursanti, în functie de numãrul judecãtorilor si al procurorilor necesari pentru ocuparea posturilor vacante.
            Art. 76. - Admiterea în Institutul National al Magistraturii, care reprezintã modalitatea principalã de recrutare a magistratilor, se face pe bazã de concurs, la care au dreptul sã participe persoanele care îndeplinesc conditiile prevãzute la art. 46 lit. a)-e).
            Art. 77. - Componenta comisiei, conditiile de concurs si modul de desfãsurare a acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat de ministrul justitiei.
            Art. 78. - Candidatii admisi la concursul de intrare în Institutul National al Magistraturii au calitatea de auditori de justitie si beneficiazã de o bursã lunarã egalã cu salariul functiei de judecãtor stagiar, care se plãteste din fondul de burse prevãzut în bugetul Ministerului Justitiei, în raport cu vechimea pe care o au.
            Art. 79. - Pregãtirea auditorilor de justitie pentru cariera de magistrat se bazeazã pe cunoasterea tendintelor si a evolutiei principalelor institutii juridice, inclusiv în dreptul comparat, si, îndeosebi, pe dobândirea de cunostinte practice necesare pentru a deveni judecãtor sau procuror.
            Art. 80. - În perioada cursurilor, auditorii de justitie vor desfãsura stagii de practicã în cadrul instantelor judecãtoresti si al parchetelor, vor efectua, sub îndrumarea personalului de instruire si a magistratilor instantelor si parchetelor, lucrãri de grefã în cadrul tuturor serviciilor, vor asista la sedintele de judecatã si la activitatea de urmãrire penalã, pentru a cunoaste în mod direct activitãtile pe care le desfãsoarã magistratii si personalul auxiliar.
            Art. 81. - În cazul în care auditorii de justitie sãvârsesc o abatere de la îndatoririle ce le revin sau de la Regulamentul de ordine interioarã al Institutului National al Magistraturii, pot fi sanctionati disciplinar de cãtre directorul institutului.
            Sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justitie sunt:
            a) observatia;
            b) avertismentul;
            c) exmatricularea din institut, cu restituirea cheltuielilor de scolarizare.
            Art. 82. - La absolvirea Institutului National al Magistraturii, auditorii de justitie vor sustine un examen care va consta preponderent în probe practice, prin care sã demonstreze cã si-au însusit cunostintele necesare functiei de judecãtor sau de procuror.
            Examenul va fi sustinut în fata unei comisii mixte formate din 3 membri ai personalului de instruire al institutului si 3 magistrati de la instante si parchete, numiti prin ordin al ministrului justitiei.
            Absolventilor Institutului National al Magistraturii li se elibereazã un atestat.
            Art. 83. - Absolventii Institutului National al Magistraturii vor fi numiti magistrati stagiari de cãtre ministrul justitiei.
            Judecãtorii stagiari, absolventi ai Institutului National al Magistraturii, au dreptul de a judeca în cauzele prevãzute la art. 56; procurorii stagiari, absolventi ai institutului, au dreptul de a pune concluzii în instantã si de a semna acte procedurale, cu exceptia celor care privesc libertatea persoanei.
            Dupã 6 luni de functionare efectivã, magistratii stagiari, absolventi ai Institutului National al     Magistraturii, au dreptul sã se înscrie la examenul de capacitate. Dispozitiile art. 59-63 sunt aplicabile.
            Art. 84. - Judecãtorilor si procurorilor stagiari, absolventi ai Institutului National al Magistraturii, le sunt aplicabile dispozitiile legale privind pe magistratii stagiari.
            În cazul în care durata cursurilor Institutului National al Magistraturii, stabilitã conform legii, va fi de 2 ani, absolventii au dreptul de a se înscrie direct pentru sustinerea examenului de capacitate.
            Art. 85. - Organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii sunt stabilite prin regulament elaborat de consiliul institutului si aprobat de ministrul justitiei.
  TITLUL V Consiliul Superior al Magistraturii               Art. 86. - Consiliul Superior al Magistraturii este alcãtuit din 15 membri alesi, pentru o duratã de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, în sedintã comunã.
            Art. 87. - În Consiliul Superior al Magistraturii sunt alesi:
            a) 4 judecãtori ai Curtii Supreme de Justitie;
            b) 3 procurori ai Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie;
            c) 6 judecãtori de la curtile de apel;
            d) 2 procurori ai Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucuresti.
            Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instantã si parchet prevãzute la alin. 1 lit. a), b) si d), în adunarea generalã a magistratilor, va desemna un numãr întreit de candidati.
            Pentru alegerea celor 6 judecãtori prevãzuti la lit. c), fiecare curte de apel va propune câte un candidat, desemnat de adunarea generalã a judecãtorilor curtii.
            Art. 88. - Consiliul Superior al Magistraturii are urmãtoarele atributii:
            a) propune Presedintelui României, la recomandarea ministrului justitiei, numirea în functie a presedintelui, vicepresedintelui si presedintilor de sectii ai Curtii Supreme de Justitie;
            b) propune Presedintelui României, la recomandarea ministrului justitiei, numirea în functie a judecãtorilor Curtii Supreme de Justitie;
            c) propune Presedintelui României, la recomandarea ministrului justitiei, numirea în functie a celorlalti judecãtori si procurori, cu exceptia celor stagiari;
            d) dispune, la propunerea ministrului justitiei, cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din functie a judecãtorilor, precum si la încetarea functiei acestora;
            e) valideazã examenele de capacitate ale magistratilor;
            f) îndeplineste rolul de consiliu de disciplinã al judecãtorilor;
            g) dã avize, la solicitarea ministrului justitiei, cu privire la administrarea judecãtoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si parchetelor.
            Consiliul Superior al Magistraturii exercitã orice alte atributii prevãzute de lege.
            Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justitiei, instantelor judecãtoresti
sau parchetelor relatii sau acte referitoare la activitatea profesionalã sau la conduita magistratilor.
            Pentru numirea în functia de presedinte al Curtii Supreme de Justitie, vor fi prezentate Presedintelui României trei propuneri. Consiliul Superior al Magistraturii îsi desfãsoarã lucrãrile în prezenta a cel putin douã treimi din numãrul membrilor sãi si adoptã hotãrâri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.
            Lucrãrile Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, fãrã drept de vot, de ministrul justitiei, cu exceptia cazului în care îndeplineste rolul de consiliu de disciplinã, când este prezidat de presedintele Curtii Supreme de Justitie.
            Pregãtirea lucrãrilor necesare desfãsurãrii activitãtii Consiliului Superior al Magistraturii se asigurã de cãtre directia din Ministerul Justitiei care rãspunde de resursele umane. Lucrãrile de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii se realizeazã de cãtre un compartiment de specialitate al acestei directii.
            Art. 89. - Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de functionare.
            Art. 90. - Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizatie stabilitã prin Legea privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritãtii judecãtoresti.
  TITLUL VI Drepturile si îndatoririle magistratilor  
            Art. 91. - Judecãtorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili. Procurorii si judecãtorii stagiari se bucurã de stabilitate. Magistratii nu pot fi cercetati, retinuti, arestati, perchezitionati sau
trimisi în judecatã fãrã avizul ministrului justitiei.
            Ministerul de Interne are obligatia de a acorda, la cerere, protectie magistratilor si familiilor lor în cazurile în care viata, integritatea corporalã sau avutul acestora sunt supuse unor amenintãri.
            Art. 92. - Magistratii pot fi eliberati din functiile pe care le detin, numai în urmãtoarele cazuri:
            a) demisie;
            b) pensionare pentru limitã de vârstã sau incapacitate de muncã, potrivit legii;
            c) transferarea într-o altã functie, în conditiile legii;
            d) dacã împotriva magistratului s-a luat mãsura îndepãrtãrii din magistraturã, fie ca sanctiune disciplinarã, fie pentru vãditã incapacitate profesionalã ori pentru boalã psihicã;
            e) dacã magistratul a fost condamnat definitiv pentru o faptã prevãzutã de legea penalã;
            f) dacã magistratul nu mai îndeplineste conditiile prevãzutc la art. 46 lit. a)-e).
           Când împotriva unui magistrat se pune în miscare actiunea penalã, acesta va fi suspendat de drept din functie pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii. Ministrul justitiei, prin ordin, va constata existenta suspendãrii de drept a magistratului. Despre aceastã mãsurã magistratul va fi încunostintat de cãtre ministrul justitiei.
            Dacã se constatã nevinovãtia magistratului, suspendarea sa din functie înceteazã. Magistratul va fi repus în toate drepturile avute anterior, plãtindu-i-se drepturile bãnesti de care a fost lipsit.
            În cazurile prevãzute la alin. 1 lit. d) si e), calitatea de magistrat înceteazã de drept pe data rãmânerii definitive a hotãrârii prin care s-a dispus îndepãrtarea din magistraturã sau condamnarea.
            Art. 93. - În cazul în care magistratul cere eliberarea din functie prin demisie, ministrul justitiei sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie poate
stabili un termen de cel mult 30 de zile la care demisia sã devinã efectivã, dacã prezenta magistratului la post este necesarã.
            Art. 94. - Promovarea sau transferarea magistratilor se poate face numai cu consimtãmântul acestora.
            Magistratii care îndeplinesc conditiile pentru a fi promovati, dar care nu doresc sã schimbe functia si instanta ori parchetul, pot fi promovati pe loc.
            Art. 95. - În cazul în care o instantã nu poate functiona normal datoritã lipsei temporare a unor judecãtori, existentei unor posturi vacante, incompatibilitãtii sau recuzãrii tuturor judecãtorilor, ministrul justitiei, la propunerea presedintelui acelei instante, poate delega judecãtori de la alte instante. Judecãtorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni într-un an, fãrã acordul sãu.
            În interesul serviciului, procurorii pot fi delegati de cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie pe o duratã de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungitã peste acest termen, cu consimtãmântul procurorului.
            Art. 96. - Ministrul justitiei poate dispune detasarea judecãtorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justitiei, la Institutul National al Magistraturii, la alte instante judecãtoresti sau la alte autoritãti publice.
            Durata detasãrii este între 6 luni si 3 ani. Detasarea poate fi prelungitã pentru o duratã de pânã la 3 ani, o singurã datã, cu respectarea conditiilor prevãzute la alin. 1.
            Detasarea procurorilor se poate dispune de cãtre ministrul justitiei, cu respectarea conditiilor prevãzute la alin. 1 si 2.
            Pe perioada detasãrii, judecãtorii si procurorii îsi pãstreazã statutul de magistrati si beneficiazã de drepturile prevãzute de lege pentru personalul detasat. Când salariul si celelalte drepturi bãnesti prevãzute pentru functia în care este detasat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiazã în calitatea sa de magistrat, el îsi pãstreazã salariul si celelalte drepturi bãnesti ale functiei de magistrat pe care o detine.
            Art. 97. - În cazul în care un magistrat suferã de o boalã psihicã, ministrul justitiei, pe baza unui raport scris si dupã examinarea de cãtre o comisie formatã din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din functie a magistratului, sesizând de îndatã Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea înceteazã de drept, dacã în termen de o lunã Consiliul Superior al Magistraturii nu hotãrãste eliberarea din functie a magistratului sau prelungirea suspendãrii.
            Dacã în cursul activitãtii sale, magistratul manifestã o vãditã incapacitate profesionalã, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din functie, la sesizarea ministrului justitiei.
            Împotriva hotãrârilor de îndepãrtare din magistraturã, luate în cazurile prevãzute de alin. 1 si 2, magistratul poate face contestatie în termen de 30 de ziie de la comunicare. Contestatia se judecã la Curtea Supremã de Justitie, în complet format din 9 judecãtori. Hotãrârea prin care se solutioneazã contestatia este irevocabilã.
            Art. 98. - Magistratii beneficiazã de salarii stabilite în raport cu nivelul instantei, de indemnizatii pentru stabilitate în magistraturã, pentru îndeplinirea unei functii de conducere, pentru participare la sedinte de judecatã, de sporuri pentru vechime în muncã, pentru risc si suprasolicitare neuropsihicã, pentru titluri stiintifice, precum si de alte drepturi reglementate prin lege.
            Art. 99. - Magistratii în activitate sau pensionari, precum si sotul sau sotia si copiii aflati în întretinerea acestora beneficiazã în mod gratuit de asistentã medicalã, medicamente si proteze.
            Conditiile de acordare în mod gratuit a asistentei medicale, a medicamentelor si a protezelor se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
            Art. 100. - Magistratii beneficiazã de asigurare realizatã din fonduri bugetare, pentru viatã, sãnãtate si bunuri, în limita veniturilor pentru 15 ani de activitate.
            La eliberarea din functie, asigurarea prevãzutã la alin. 1 înceteazã.
            Art. 101. - Magistratii beneficiazã de un concediu de odihnã anual de 30 de zile lucrãtoare, plãtit. Conditiile de efectuare si de piatã a concediului de odihnã se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justitiei.
            În perioada concediului de odihnã, magistratii beneficiazã, o singurã datã pe an, de transport gratuit, dus-întors, între localitatea de domiciliu si localitatea din tarã în care îsi petrec concediul de odihnã.
            Art. 102. - Magistratii beneficiazã, anual, de 12 cãlãtorii dus-întors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea feratã clasa I, auto, naval si aerian.
            Conditiile în care se acordã drepturile prevãzute Ia alin. 1 si la art. 101 alin. 2, precum si fondurile din care ve suportã aceste drepturi se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
            Art. 103. - Magistratii cu o vechime de cel putin 25 de ani în magistraturã beneficiazã, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de bazã, sporul pentru vechime în muncã si sporul de stabilitate în magistraturã, avute la data pensionãrii.
            Pentru fiecare an care depãseste vechimea în magistraturã prevãzutã la alin. 1 se adaugã la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fãrã a se putea depãsi 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionãrii.
            Partea din pensia de serviciu care depãseste nivelul pensiei din sistemul asigurãrilor sociale de stat se suportã din bugetul de stat. Pensia suplimentarã se stabileste în conditiile Legii privind pensiile de asigurãri sociale de stat si asistenta socialã.
            Pensiile magistratilor se actualizeazã în raport cu nivelul salariilor de bazã ale magistratilor în activitate.
            De aceste drepturi beneficiazã si magistratii reîncadrati dupã pensionare.
            Art. 104. - Magistratii cu o vechime continuã în magistraturã de cel putin 20 de ani beneficiazã, la pensionare sau la eliberarea din functie pentru motive neimputabile, de o indemnizatie egalã cu 5 salarii de bazã nete.
            Indemnizatia prevãzutã la alin. 1 se acordã o singurã datã în decursul carierei de magistrat.
            Art. 105. - Magistratii în vârstã de pânã la 35 de ani vor fi sprijiniti în construirea sau cumpãrarea unei locuinte proprietate personalã în localitatea în care îsi are sediul instanta sau parchetul la care functioneazã, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobândã minimã, în conditiile legii.
            În conditiile prevãzute de lege, se poate înfiinta, prin hotãrâre a Guvernului, Casa de credit pentru magistrati si celãlalt personal din sistemul justitiei.
            Art. 106. - Magistratilor care functioneazã la instante sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuintã de cãtre administratia publicã localã, pentru perioada în care lucreazã în acea localitate.
            Art. 107. - Se instituie ordinul si medalia "meritul judiciar", care se conferã magistratilor în activitate, pentru vechime în magistraturã ca judecãtor sau procuror, având în vedere rezultatele meritorii obtinute în activitate, respectarea îndatoririlor prevãzute de lege si calificativul anual "foarte bine". ordinul si medalia "Meritul judiciar" se acordã de cãtre Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
            Art. 108. - Ordinul si medalia "meritul judiciar" se conferã astfel:
            - Ordinul "meritul judiciar" clasa I, pentru 25 de ani vechime în magistraturã;
            - Ordinul "meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 20 de ani vechime în magistraturã;
            - Ordinul "meritul judiciar" clasa a III-a, pentru 15 ani vechime în magistraturã;
            - Medalia "meritul judiciar" clasa I, pentru 10 ani vechime în magistraturã;
            - Medalia "meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 5 ani vechime în magistraturã.
            În cazul întreruperii activitãtii în magistraturã, timpul cât magistratul a desfãsurat altã activitate nu va fi luat în calculul vechimii în magistraturã pentru care se conferã ordinul sau medalia.
            Descrierea ordinului si a medaliei este prevãzutã în lege specialã.
            Art. 109. - Magistratii în activitate, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a si I, beneficiazã de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% si, respectiv, 50%, iar cei decorati cu Medalia "meritul judiciar" clasele a II-a si I beneficiazã de reducerea impozitului pe venit cu 20% si, respectiv, 25%.
            Magistratii pensionari, decorati cu Ordinul "meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a si I, beneficiazã de o majorare cu 10%, 15% si, respectiv, 20% a cuantumului pensiei, fãrã a se depãsi salariul de bazã actualizat.
            Art. 110. - Se interzice magistratilor sã facã parte din partide politice sau sã desfãsoare activitãti publice cu caracter politic.
            Art. 111. - Functia de magistrat este incompatibilã cu orice altã functie publicã sau privatã, cu exceptia functiilor didactice din învãtãmântul superior.
            Magistratul poate sã opteze ca functia de bazã, potrivit legii, sã fie într-o institutie de învãtãmânt superior, având obligatia sã respecte durata timpului de lucru si celelalte îndatoriri prevãzute de lege pentru instanta de judecatã sau parchet. În aceastã situatie, programul de activitate al magistratului la instanta de judecatã sau la parchet se stabileste cu acordul conducãtorului instantei sau al parchetului.
            Art. 112. - Magistratilor le este interzisã exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitãtilor de comert, participarea la conducerea unor societãti comerciale sau civile. De asemenea, le este interzisã participarea la administrarea unor asemenea societãti.
            Art. 113. - Magistratii pot colabora la publicatii de specialitate, cu caracter literar, stiintific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fãrã însã a participa la actiuni politice.
            Art. 114. - Magistratii pot sã facã parte din comisiile de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau conventii internationale, numai cu încuviintarea ministrului justitiei.
            Art. 115. - Magistratii nu pot sã dea consultatii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacã procesele respective sunt pe rolul altor instante decât cele la care îsi exercitã functia, si nici sã-si exprime public pãrerea asupra unor procese aflate în curs de desfãsurare.
            Magistratii au dreptul sã pledeze cauzele lor personale, ale pãrintilor, sotilor si copiilor lor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor.
            Art. 116. - Numirea magistratilor în diverse comisii sau comitete prevãzute de lege se face de ministrul justitiei, în afara cazului în care legea prevede un alt mod de numire.
            Art. 117. - Magistratii sunt obligati sã respecte programul de lucru, sã rezolve lucrãrile în termenele stabilite, sã pãstreze secretul deliberãrii si sã îndeplineascã toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor si regulamentelor.
            La sedintele de judecatã, magistratii sunt obligati sã aibã tinuta vestimentarã corespunzãtoare instantei unde functioneazã.
            Tinuta vestimentarã a magistratilor se stabileste prin hotãrâre a Guvernului si se asigurã gratuit.
            Art. 118. - Magistratii sunt datori sã se abtinã de la orice acte sau fapte de naturã sã compromitã demnitatea lor în functie si în societate.
            Art. 119. - Magistratii sunt obligati sã efectueze, cel putin o datã la 5 ani, conform programãrii aprobate de ministrul justitiei, stagii de pregãtire sau, dupã caz, de perfectionare profesionalã la Institutul National al Magistraturii, la institutii de învãtãmânt superior din tarã sau din strãinãtate ori în cadrul formelor organizate de curtile de apel sau, dupã caz, de parchetele de pe lângã curtile de apel.
            La fiecare curte de apel si parchet de pe lângã aceasta va fi desemnat un magistrat sã rãspundã de perfectionarea profesionalã a magistratilor.
            Art. 120. - Magistratii sunt liberi sã fondeze asociatii profesionale sau alte organizatii având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregãtirii profesionale si protejarea statutului lor. De asemenea, magistratii pot adera la asociatii profesionale locale, nationale si internationale si pot participa la reuniunile acestora.
  TITLUL VII Rãspunderea disciplinarã a magistratilor  
            Art. 121. - Magistratii rãspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum si pentru comportãrile care dãuneazã interesului serviciului sau prestigiului justitiei.
            Art. 122. - Sunt abateri disciplinare:
            a) întârzierea sistematicã în efectuarea lucrãrilor;
            b) absentele nemotivate de la serviciu;
            c) interventiile sau stãruintelor pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, în afara cadrului legal, precum si imixtiunea în activitatea altui magistrat;
            d) atitudinile ireverentioase în timpul exercitãrii atributiilor de serviciu;
            e) nerespectarea secretului deliberãrii sau a confidentialitãtii lucrãrilor care au acest caracter;
            f) activitãtile publice cu caracter politic;
            g) manifestãrile care aduc atingere onoarei sau probitãtii profesionale;
            h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce le revine potrivit legilor si regulamentelor sau încãlcarea altor obligatii decurgând din prezenta lege;
            i) neglijenta repetatã în rezolvarea lucrãrilor;
            j) încãlcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilitãti si interdictii privind pe magistrati.
            Art. 123. - Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica magistratilor în raport cu gravitatea abaterilor sunt:
            a) observatie;
            b) mustrare;
            c) diminuarea salariului de bazã cu pânã la 15% pe o perioadã de 1-3 luni;
            d) mutarea disciplinarã pentru o perioadã de 1-3 luni la o instantã sa u la un parchet, situate pe raza teritorialã a aceleiasi curti de apel, respectiv parchet de pe lângã aceasta;
            e) suspendarea din functie pe timp de maximum 6 luni;
            f) îndepãrtarea din magistraturã.
            În timpul suspendãrii din functie, magistratului nu i se plãteste salariul. Aceastã perioadã nu se ia în calculul drepturilor la pensie si al vechimii în functia de rnagistrat.
            Dispozitiile alin. 2 sunt aplicabile si în cazul prevãzut la art. 92 alin. 2.
            Art. 124. - Actiunea disciplinarã, în cazul abaterilor sãvârsite de un judecãtor, cu exceptia judecãtorilor si a magistratilor-asistenti de la Curtea Supremã de Justitie, se exercitã de cãtre ministrul justitiei, iar în cazul abaterilor sãvârsite de procurori, actiunea se exercitã de ministrul justitiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie.
            Actiunea disciplinarã se exercitã în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrãrii actului de constatare, dar nu mai târziu de un an de la data sãvârsirii abaterii disciplinare.
            Art. 125. - În vederea exercitãrii actiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetãrii prealabile, care se dispune de titularul acestei actiuni.
            Cercetarea prealabilã se efectueazã de cãtre judecãtori, având cel putin acelasi grad ierarhic cu judecãtorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate rnagistratilor din Ministerul Justitiei.
            Pentru procurori, cercetarea prealabilã se efectueazã de procurorii-inspectori din Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie. În cadrul cercetãrii prealabile se vor stabili faptele si urmãrile
acestora, împrejurãrile în care au fost sãvârsite, existenta sau inexistenta vinovãtiei, cât si orice date concludente. Ascultarea celui în cauzã si verificarea apãrãrilor magistratului cercetat sunt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declaratii sau de a se prezenta la cercetãri se constatã prin proces-verbal si nu împiedicã finalizarea cercetãrii. Magistratul cercetat are dreptul sã cunoascã toate actele cercetãrii si sã solicite probe în apãrare.
                Art. 126. -  În cazul abaterilor sãvârsite de judecãtori, ministrul justitiei, dupã primirea rezultatului cercetãrilor prealabile poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii.
                Dezbaterile Consiliul Superior al Magistraturii nu sunt publice.
                Citarea pãrtilor este obligatorie.
                Consiliul Superior ai Magistraturii se pronuntã prin hotãrâre motivatã, care se comunicã pãrtilor.
            Art. 127. - Comisia de disciplinã a Ministerului Public este formatã din 5 procurori din Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, alesi, pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidatã de procurorul cel mai mare în grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime în grad.
            În conditiile prevãzute de alin. 1, vor fi alesi 3 membri supleanti ai comisiei de disciplinã, care înlocuiesc pe titulari în cazul în care acestia sunt împiedicati sã participe la lucrãrile comisiei.
            Prevederile art. 126 alin. 2-4 se aplicã în mod corespunzãtor. Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general.
            Art. 128. - În fata Consiliului Superior al Magistraturii sau a Comisiei de disciplinã a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistirat.
            Art. 129. - Împotriva hotãrârilor pronuntate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplinã a Ministerului Public, magistratul în cauzã poate face contestatie în termen de 30 de zile de la comunicarea hotãrârii.
            Contestatia se depune la comisia disciplinarã care a pronuntat hotãrârea si se judecã de Curtea Supremã de Justitie, în complet format din 9 judecãtori. Hotãrârea prin care se solutioneazã contestatia este irevocabilã.
            Art. 130. - Ministrul justitiei sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie dispune mãsurile corespunzãtoare pentru executarea hotãrârilor privind aplicarea sanctiunilor disciplinare prevãzute în prezentul titlu.
            Art. 131. - În toate cazurile în care înceteazã calitatea de magistrat, cu exceptia stagiarilor, hotãrârea sau actul care determinã încetarea acestei calitãti se va comunica Presedintelui României de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii în vederea emiteterii decretului de eliberare din functie.
  TITLUL VIII Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu  
            Art. 132. - La judecãtorii, tribunale si curti de apoi, precum si la toate parchetele functioneazã personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu.
            Activitatea personalului prevãzut la alin. 1 este supusã controlului ierarhic.
            Art. 133. - Toate instantele si parchetele vor avea câte o grefã, o registraturã, o arhivã si o bibliotecã.
            Tribunalele si parchetele de pe lângã acestea vor avea si câte un compartiment economico-administrativ, condus de un contabil-sef pentru activitatea proprie, precum si pentru activitatea judecãtoriilor si a parchetelor din circumscriptia lor. În localitãtile resedintã de judet, în care functioneazã curti de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor sau parchetelor de pe lângã acestea va deservi si activitatea acestor curti, respectiv a parchetelor de pe lângã acestea.
            Curtile de apel si Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie vor avea, în afara de serviciul prevãzut la alin. 2, si un serviciu de documentare.
            Art. 134. - Grefa, registratura si arhiva vor efectua operatiuni privind primirea, înregistrarea si expedierea corespondentei, îndosarierea actelor, pãstrarea registrelor, precum si orice alte lucrãri cu caracter auxiliar, necesare bunei desfãsurãri a activitãtii instantelor si parchetelor.
            Art. 135. - Compartimentul economico-administrativ va avea ca atributii principale efectuarea operatiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea conditiilor materiale pentru desfãsurarea activitãtii instantelor si a parchetelor si gospodãrirea localurilor.
            Art. 136. - Serviciul de documentare va tine evidenta legislatiei a jurisprudentei, precum si gestiunea bibliotecii.
            Art. 137. - Grefierii care participã la sedintele de judecatã sau la efectuarea actelor de urmãrire penalã vor face toate consemnãrile despre desfãsurarea acestora si vor îndeplini orice alte însãrcinãri din dispozitia si sub controlul presedintelui completului de judecatã ori al procurorului.
            La sedintele de judecatã grefierii sunt obligati sã aibã tinuta corespunzãtoare instantei unde functioneazã. Dispozitiile art. 117 alin. 3 se aplicã în mod corespunzãtor.
            Art. 138. - Pe lângã tribunale si judecãtorii vor functiona executori judecãtoresti care vor efectua executarea silitã a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii si vor îndeplini orice alte atributii date prin lege.
            Art. 139. - Presedintii instantelor pe lângã care functioneazã executori judecãtoresti au drept de îndrumare si control asupra acestora.
            Art. 140. - Personalul prevãzut în titlul de fatã se numeste de cãtre presedintele curtii de apel ori, dupã caz, de cãtre procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel în a cãrei circumscriptie urmeazã sã functioneze, cu exceptia executorilor judecãtoresti si a contabililor-sefi. Înainte de numire va fi consultat presedintele instantei sau, dupã caz, prim-procurorul parchetului la care va functiona persoana în cauzã. Executorii judecãtoresti si contabilii-sefi ai tribunalelor se numesc de cãtre ministrul justitiei, iar contabilii-sefi ai parchetelor de pe lângã tribunale se numesc de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie.
            Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu de la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie se numeste de cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie.
            Pregãtirea si perfectionarea profesionalã a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului aprobat de ministrul justitiei.
            Art. 141. - Personalul auxiliar de specialitate de la instante si parchete beneficiazã de toate drepturile prevãzute de legislatia aplicabilã salariatiilor din unitãtile bugetare, precum si de drepturile prevãzute la art. 99 si 101 din prezenta lege. Prevederile art. 145 sunt aplicabile.
            Art. 142. - Organizarea si functionarea compartimentelor auxiliare ale instantelor si parchetelor, atributiile si rãspunderea disciplinarã ale personalului acestor compartimente se stabilesc prin regulament, aprobat de ministrul justitiei pusã în serviciul lor de Ministerul de Interne, în mod gratuit. Necesarul de personal de politie va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justitiei si a ministrului de interne.
            Politistii pusi în serviciul instantelor judecãtoresti si al parchetelor sunt subordonati presedintilor sau prim-procurorilor acestora. Numãrul politistilor necesari pentru fiecare instantã este stabilit de ministrul justitiei.
            Paza sediilor instantelor judecãtoresti si ale parchetelor se asigurã de trupele de jandarmi în mod gratuit.
  TITLUL X Vacanta judecãtoreascã  
            Art. 144. - Pentru toate instantele judecãtoresti, vacanta judecãtoreascã anualã este de 2 luni si are loc în perioada 1 iulie - 31 august a fiecãrui an calendaristic.
            Art. 145. - Concediile anuale de odihnã cuvenite, potrivit legii, personalului instantelor se efectueazã, de regulã, în cea mai mare parte în perioada vacantei judecãtoresti.
            Art. 146. - În perioada vacantei judecãtoresti, activitatea de judecatã a instantelor va continua:
            - în materie penalã, pentru cauzele cu arestati;
            - în alte materii, pentru cauzele privind obligatiile de întretinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonantã presedintialã, precum si în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de cãtre instantã.
            Art. 147. - Presedintele instantei si, la instantele unde sunt sectii, împreunã cu presedintii acestora, vor desemna judecãtorii care vor constitui completele de judecatã în perioada vacantei judecãtoresti.
            Pentru judecãtorii, tribunale si curti de apel, modul de desemnare a judecãtorilor în completele prevãzute la alin. 1, precum si de asigurare a conducerii instantelor si a sectiilor acestora pe timpul vacantei judecãtoresti se stabileste prin regulament, aprobat de ministrul justitiei.
            Art. 148. - Regulamentul, elaborat potrivit art. 147 alin. 2, va stabili si obligatiile ce revin conducãtorilor de parchete pentru a asigura îndeplinirea corespunzãtoare a atributiilor procurorilor în cauzele prevãzute la art. 146.
  TITLUL X Dispozitii tranzitorii si finale               Art. 149. - Numãrul total al magistratilor de la judecãtorii, tribunale, curti de apel si de la toate parchetele, precum si al personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu necesar functionãrii acestora se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei.
            Personalul necesar pentru fiecare instantã si parchet, corespunzãtor volumului de activitate, se stabileste de cãtre ministrul justitiei.
            Art. 150. - Cheltuielile necesare pentru buna functionare a judecãtoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si a parchetelor de pe lângã toate instantele sunt finantate de la bugetul de stat, precum si din veniturile realizate de Ministerul Justitiei din timbrul judiciar.
            Art. 151. - Membrii comisiilor de examinare pentru primirea în magistraturã si pentru examenul de capacitate sunt remunerati prin plata cu ora, în conditiile Legii privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritãtii judecãtoresti.
            Art. 152. - Prezenta lege intrã în vigoare pe data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României**.
Dispozitiile privind compunerea si functionarea instantelor judecãtoresti si a parchetelor, admiterea în magistraturã si rãspunderea disciplinarã a magistratilor se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993.
            Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii si va functiona pânã la constituirea curtilor de apel si a parchetelor de pe lângã acestea.
            În locul magistratilor prevãzuti la lit. c) si d) din art. 87 vor fi alesi 6 judecãtori de la tribunalele judetene si 2 procurori de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Municipiului Bucuresti.
            Art. 153. - Guvernul va introduce în proiectul bugetului de stat pe anul 1993 fondurile necesare functionãrii sistemului judiciar prevãzut în prezenta lege.
            În termen de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul va aproba statele de personal si statele de functii pentru instantele judecãtoresti si pentru parchete, corespunzãtor noii organizãri a sistemului judiciar.
            În termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile judetene si consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispozitia Ministerului Justitiei si a Ministerului Public localurile si dotãrile necesare functionãrii instantelor judecãtoresti si parchetelor organizate potrivit prezentei legi.
            Art. 154. - Guvernul va înainta Parlamentului, pânã la 1 decembrie 1992, proiecte de lege pentru modificarea Codului de procedurã civilã, a Codului de procedurã penalã si a altor legi, corespunzãtor cerintelor introducerii noului sistem judiciar.
            În termenul prevãzut la art. 152, Ministerul Justitiei va asigura selectionarea si perfectionarea personalului potrivit noilor structuri si atributii ale puterii judecãtoresti.
            Art. 155. - Personalul transferat în interesul serviciului în functii cu niveluri de salarizare mai mici, ca urmare a aplicãrii prevederilor prezentei legi, are dreptul, timp de 3 luni de la data transferãrii în asemenea functii, la salariul tarifar avut si, dupã caz, la indemnizatia de conducere.
            Dispozitiile alin. 1 se aplicã în mod corespunzãtor si personalului rãmas disponibil ca urmare a aplicãrii prevederilor prezentei legi. Ministerul Justitiei va angaja, prin transfer în interesul serviciului, în aparatul central si unitãtile exterioare, personalul din Procuratura României, în conditiile art. 154 alin. 2. (magistratii în functie, care nu întrunesc conditiile de vechime prevãzute în prezenta lege, precum si cei licentiati în drept economic-administrativ vor putea fi mentinuti în aceleasi functii, dacã îsi îndeplinesc în mod corespunzãtor sarcinile ce le revin.
            Vechimea minimã necesarã pontru ocuparea functiilor de magistrat la tribunale, la curti de apel si la parchete poate fi redusã de ministrul justitiei cu pânã la o treime, pentru magistratii care au rezultate deosebite în pregãtirea si activitatea profesionalã.
            Art. 156. - La judecãtorii, tribunale si curti de apel, precum si la parchete vor putea fi numiti, în functii de judecãtor sau procuror, si fosti magistrati pensionari, care nu depãsesc vârsta de 65 ani.
            Magistratii încadrati în conditiile prevãzute la alin. 1 beneficiazã de salariul integral, corespunzãtor functiei, de sporul de vechime în muncã, precum si de drepturile de pensie. La încetarea activitãtii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în functie de vechimea dobânditã si de salariile realizate dupã reîncadrare.
            Art. 157. - Judecãtorii sunt inamovibili pe data numirii lor de Presedintele României.
            Numirea de cãtre Presedintele României a judecãtorilor se va face pânã la data de 30 octombrie 1996.
            Art. 158. - Judecãtorilor în functie, care nu au fost propusi de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a fi numiti de Presedintele României, la expirarea termenului prevãzut la art. 157 alin. 2, le înceteazã calitatea de magistrat prin ordin al ministrului justitiei, emis în termen de 30 de zile de la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozitiile art. 64 sunt aplicabile în mod corespunzãtor.
            Art. 159. - De la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României si pânã la dobândirea inamovibilitãtii în conditiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea si eliberarea din functie a judecãtorilor sunt în competenta ministrului justitiei.
            Pânã la numirea procurorilor în conditiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea si eliberarea din functie a acestora sunt în competenta procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie.
            Art. 160. - Pe data aplicãrii prezentei legi, în conditiile art. 152 si 159, se abrogã dispozitiile contrare din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecãtoreascã si din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea si functionarea Procuraturii, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi***. 

---

* Republicatã în temeiul art. VI din Legea nr. 142 din 24 iulie 1997.
Legea nr. 92 a mai fost modificatã prin Legea nr. 89 din 12 iulie 1996, publicatã în Monitorul Oficial nr. 150 din 17 iulie 1996.
** A se vedea si datele de intrare în vigoare a legilor modificatoare.
*** Potrivit prevederilor art. V din Legea nr. 142/1997, se abrogã, la data intrãrii în vigoare a legii mentionate, art. 11 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993 si Hotãrârea Guvernului nr. 48/1992 privind înfiintarea si organizarea Institutului National pentru Pregãtirea si Perfectionarea Magistratilor.
 
ANEXA Nr. 1
  JUDECÃTORIILE, PARCHETELE SI LOCALITÃTILE DE RESEDINTÃ ALE ACESTORA  

Judetul	Judecãtoria	Localitatea de resedintã
Alba	Alba Iulia	municipiul Alba lulia
	Câmpeni	orasul Câmpeni
	Aiud	municipiul Aiud
	Blaj	municipiul Blaj
	Sebes	orasul Sebes
Arad	Arad	municipiul Arad
	Ineu	orasul Ineu
	Lipova	orasul Lipova
	Gurahont	comuna Gurahont
	Chisineu-Cris	orasul Chisineu-Cris
Arges	Pitesti	municipiul Pitesti
	Câmpulung	municipiul Câmpulung
	Curtea de Arges	municipiul Curtea de Arges
	Costesti	orasul Costesti
	Topoloveni	orasul Topoloveni
Bacãu	Bacãu	municipiul Bacãu
	Onesti	municipiul Onesti
	Moinesti	orasul Moinesti
	Podu Turcului	comuna Podu Turcului
	Buhusi	orasul Buhusi
Bihor	Oradea	municipiul Oradea
	Beius	orasul Beius
	Marghita	orasul Marghita
	Alesd	orasul Alesd
	Salonta	orasul Salonta
Bistrita-Nãsãud	Bistrita	municipiul Bistrita
	Nãsãud	orasul Nãsãud
	Beclean	orasul Beclean
Botosani	Botosani	municipiul Botosani
	Dorohoi	municipiul Dorohoi
	Sãveni	orasul Sãveni
	Darabani	orasul Darabani
Brasov	Brasov	municipiul Brasov
	Fãgãras	municipiul Fãgãras
	Rupea	orasul Rupea
	Zãrnesti	orasul Zãrnesti
Brãila	Brãila	municipiul Brãila
	Fãurei	orasul Fãurei
	Însurãtei	orasul Însurãtei
Buzãu	Buzãu	municipiul Buzãu
	Râmnicu Sãrat	municipiul Râmnicu Sãrat
	Pãtârlagele	comuna Pãtârlagele
	Pogoanele	orasul Pogoanele
Caras-Severin	Resita	municipiul Resita
	Caransebes	municipiul Caransebes
	Oravita	orasul Oravita
	Moldova Nouã	orasul Moldova Nouã
	Bozovici	comuna Bozovici
Cãlãrasi	Cãlãrasi	municipiul Cãlãrasi
	Oltenita	orasul Oltenita
	Lehliu-Garã	orasul Lehliu-Garã
Cluj	Cluj-Napoca	municipiul Cluj-Napoca
	Turda	municipiul Turda
	Dej	municipiul Dej
	Huedin	orasul Huedin
	Gherla	orasul Gherla
Constanta	Constanta	municipiul Constanta
	Medgidia	municipiul Medgidia
	Hãrsova	orasul Hãrsova
	Bãneasa	comuna Bãneasa
	Mangalia	municipiul Mangalia
Covasna	Sfântu Gheorghe	municipiul Sfântu Gheorghe
	Târgu Secuiesc	orasul Târgu Secuiesc
	Întorsura Buzãului	orasul Întorsura Buzãului
Dâmbovita	Târgoviste	municipiul Târgoviste
	Gãesti	orasul Gãesti
	Pucioasa	orasul Pucioasa
	Rãcari	comuna Rãcari
	Moreni	orasul Moreni
Dolj	Craiova	municipiul Craiova
	Bãilesti	orasul Bãilesti
	Filiasi	orasul Filiasi
	Segarcea	orasul Segarcea
	Calafat	orasul Calafat
Galati	Galati	municipiul Galati
	Tecuci	municipiul Tecuci
	Târgu Bujor	orasul Târgu Bujor
	Liesti	comuna Liesti
Giurgiu	Giurgiu	municipiul Giurgiu
	Bolitin-Vale	orasul Bolitin-Vale
Gorj	Târgu Jiu	municipiul Târgu Jiu
	Târgu Cãbunesti	orasul Târgu Cãbunesti
	Novaci	orasul Novaci
	Motru	orasul Motru
Harghita	Miercurea-Ciuc	municipiul Miercurea-Ciuc
	Odorheiu Secuiesc	municipiul Odorheiu Secuiesc
	Toplita	orasul Toplita
	Gheorgheni	orasul Gheorgheni
Hunedoara	Deva	municipiul Deva
	Hunedoara	municipiul Hunedoara
	Petrosani	municipiul Petrosani
	Orãstie	municipiul Orãstie
	Brad	orasul Brad
	Hateg	orasul Hateg
Ialomita	Slobozia	municipiul Slobozia
	Urziceni	municipiul Urziceni
	Fetesti	municipiul Fetesti
Iasi	Iasi	municipiul Iasi
	Pascani	municipiul Pascani
	Hãrlãu	orasul Harlãu
	Rãducãneni	comuna Rãducãneni
Ilfov	Ilfov	municipiul Bucuresti
	Buftea	orasul Buftea
Maramures	Baia Mare	municipiul Baia Mare
	Sighetu Marmatiei	municipiul Sighetu Marmatiei
	Viseu de Sus	orasul Viseu de Sus
	Târgu Lãpus	orasul Târgu Lãpus
	Dragomiresti	comuna Dragomiresti
	Somcuta Mare	comuna Somcuta Mare
Mehedinti	Drobeta-Turnu Severin	municipiul Drobeta-Turnu Severin
	Strehaia	orasul Strehaia
	Orsova	orasul Orsova
	Vânju Mare	orasul Vânju Mare
	Baia de Aramã	orasul Baia de Aramã
Mures	Târgu Mures	municipiul Târgu Mures
	Sighisoara	municipiul Sighisoara
	Reghin	municipiul Reghin
	Tãrnãveni	orasul Târnãveni
	Ludus	orasul Ludus
	Sângeorgiu de Pãdure	comuna Sângeorgiu de Pãdure
Neamt	Piatra-Neamt	municipiul Piatra-Neamt
	Roman	municipiul Roman
	Târgu-Neamt	orasul Târgu-Neamt
	Bicaz	orasul Bicaz
Olt	Slatina	municipiul Slatina
	Caracal	municipiul Caracal
	Corabia	orasul Corabia
	Bals	orasul Bals
	Scornicesti	orasul Scornicesti
Prahova	Ploiesti	municipiul Ploiesti
	Câmpina	municipiul Câmpina
	Vãlenii de Munte	orasul Vãlenii de Munte
	Mizil	orasul Mizil
	Sinaia	orasul Sinaia
Satu Mare	Satu Mare	municipiul Satu Mare
	Carei	municipiul Carei
	Negresti-Oas	orasul Negresti-Oas
Sãlaj	Zalãu	municipiul Zalãu
	Simleu Silvaniei	orasul Simleu Silvaniei
	Jibou	orasul Jibou
Sibiu	Sibiu	municipiul Sibiu
	Medias	municipiul Medias
	Agnita	orasul Agnita
	Avrig	orasul Avrig
	Sãliste	comuna Sãliste
Suceava	Suceava	municipiul Suceava
	Câmpulung Moldovenesc	municipiul Câmpulung Moldovenesc
	Rãdãuti	municipiul Rãdãuti
	Fãlticeni	municipiul Fãlticeni
	Vatra Dornei	orasul Vatra Dornei
	Gura Humorului	orasul Gura Humorului
Teleorman	Alexandria	municipiul Alexandria
	Rosiori de Vede	municipiul Rosiori de Vede
	Turnu Mãgurele	municipiul Turnu Mãgurele
	Videle	orasul Videle
	Zimnicea	orasul Zimnicea
Timis	Timisoara	municipiul Timisoara
	Lugoj	municipiul Lugoj
	Deta	orasul Deta
	Sânnicolau Mare	orasul Sânnicolau Mare
	Fãget	orasul Fãget
Tulcea	Tulcea	municipiulTulcea
	Babadag	orasul Babadag
	Mãcin	orasul Mãcin
Vaslui	Vaslui	municipiul Vaslui
	Bârlad	municipiul Bârlad
	Husi	municipiul Husi
	Murgeni	comuna Murgeni
Vâlcea	Râmnicu Vâlcea	municipiul Râmnicu Vâlcea
	Drãgãsani	orasul Drãgãsani
	Horezu	orasul Horezu
	Brezoi	orasul Brezoi
	Bãlcesti	comuna Bãlcesti
Vrancea	Focsani	municipiul Focsani
	Panciu	orasul Panciu
	Adjud	orasul Adjud
Bucuresti	Judecãtoria sectorului 1	municipiul Bucuresti
	Judecãtoria sectorului 2	municipiul Bucuresti
	Judecãtoria sectorului 3	municipiul Bucuresti
	Judecãtoria sectorului 4	municipiul Bucuresti
	Judecãtoria sectorului 5	municipiul Bucuresti
	Judecãtoria sectorului 6	municipiul Bucuresti

 
            NOTÃ:
            În raport cu numãrul cauzelor înregistrate în cursul anului 1992 la judecãtoriile din municipiile resedintã de judet, ministrul justitiei poate înfiinta sedii secundare cu activitate permanentã.
 
ANEXA Nr. 2
  CURTILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGÃ CURTILE DE APEL, CIRCUMSCRIPTIILE ACESTORA SI LOCALITÃTILE DE RESEDINTÃ  

I. Curtea de Apel Alba Iulia	Alba	municipiul Alba Iulia
	Sibiu
	Hunedoara
II. Curtea de Apel Pitesti	Arges	municipiul Pitesti
	Vâlcea
III. Curtea de Apel Bacãu	Bacãu	municipiul Bacãu
	Neamt
IV. Curtea de Apel Oradea	Bihor	municipiul Oradea
	Satu Mare
V. Curtea de Apel Suceava	Suceava	municipiul Suceava
	Botosani
VI. Curtea de Apel Brasov	Brasov	municipiul Brasov
	Covasna
VII. Curtea de Apel Bucuresti	Bucuresti	municipiul Bucuresti
	Cãlãrasi
	Giurgiu
	Ialomita
	Ilfov
	Teleorman
VIII. Curtea de Apel Cluj	Cluj	municipiul Cluj
	Bistrita-Nãsãud
	Maramures
	Sãlaj
IX. Curtea de Apel Constanta	Constanta	municipiul Constanta
	Tulcea
X. Curtea de Apel Craiova	Dolj	municipiul Craiova
	Gorj
	Mehedinti
	Olt
XI. Curtea de Apel Galati	Galati	municipiul Galati
	Brãila
	Vrancea
XII. Curtea de Apel Iasi	Iasi	municipiul Iasi
	Vaslui
XIII. Curtea de Apel Târgu Mures	Mures	municipiul Târgu Mures
	Harghita
XIV. Curtea de Apel Ploiesti	Prahova	municipiul Ploiesti
	Buzãu
	Dâmbovita
XV. Curtea de Apel Timisoara	Timis	municipiul Timisoara
	Arad
	Caras-Severin