MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul VI - Nr. 299    LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE     24 octombrie 1994

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

           DECIZIA Nr. 63*) din 1 iunie 1994 *) Definitiva prin nerecurare

 

           DECIZIA Nr. 83*) din 25 iulie 1994 *) Definitiva prin nerecurare

 

LEGI SI DECRETE

 

            85. - LEGEA privind ratificarea Conventiei dintre Romania si Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si avere, semnata la Luxemburg la 14 decembrie 1993

 

          111. - DECRET privind aprobarea si supunerea spre ratificare Parlamentului a Conventiei dintre Romania si Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si avere, semnata la Luxemburg la 14 decembrie 1993

 

87. - LEGEA pentru combaterea evaziunii fiscale

 

          193. - DECRETUL privind promulgarea Legii pentru combaterea evaziunii fiscale

 

HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMANIEI

 

           729. - HOTARAREA cu privire la negocierea preturilor cu amanuntul la unele produse de baza in consumul populatiei, din productia interna, si stabilirea de prime la carnea de porcine si de pasare

 

730. - HOTARAREA privind alocarea de fonduri din bugetul de stat pentru organizarea unor actiuni omagiale in judetul Satu Mare

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 63*)

din 1 iunie 1994 *)

Definitiva prin nerecurare

 

            Antonie Iorgovan - presedinte
            Viorel Mihai Ciobanu - judecator
            Mihai Constantinescu - judecator
            Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent.

            Completul de judecata, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata urmatoarele:
            Prin Incheierea din 29 martie 1994 a Judecatoriei Piatra-Neamt, pronuntata in Dosarul nr. 6446/1993, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, invocata de reclamantii Florescu Constantin, Craciun Constantin, Ilioi Constantin, Danila Neculai, Cucos Ioan, Barbulet Ioan, Pintea Ioan si Cozma Mihai.
In motivarea exceptiei se sustine, in esenta, ca art. 32 din Legea nr. 18/1991 contravine prevederilor art. 20 alin. (1) si (2), art.41 alin. (1) si (2), art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie, art. 17.1 si art. 17.2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, precum si prevederilor art. 480 si art. 481 din Codul civil.
            Judecatoria Piatra-Neamt nu si-a exprimat opinia in legatura cu exceptia invocata.

CURTEA CONTITUTIONALA,


            analizind actele dosarului, raportul intocmit de judecatorul-raportor si vazind prevederile art. 32 din Legea nr. 18/1991, ale art. 20, art. 41 alin. (1) si (2), art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie, ale art. 17.1 si art. 17.2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, precum si ale art. 480 si art. 481 din Codul civil, retine urmatoarele:
            Reclamantii au invocat exceptia de neconstitutionalitate in cadrul unui proces de revendicare a izlazului "Aerodrom", in suprafata de aproximativ 400 ha, situat in orasul Tirgu-Neamt, judetul Neamt. In actiune se arata ca izlazul a fost folosit in devalmasie de reclamanti, in calitate de proprietari, pina la colectivizarea agriculturii, cind se sustine ca terenul a trecut in administrarea fostului Consiliu popular al orasului Tirgu-Neamt si a C.A.P. Tirgu-Neamt. Incepind cu anul 1991, potrivit art. 32 al Legii nr. 18/1991, terenul a trecut in administrarea Consiliului Local al Orasului Tirgu-Neamt, care refuza sa-l cedeze in deplina proprietate si posesie reclamantilor, pe temeiul acestui articol, motiv pentru care au invocat prezenta exceptie de neconstitutionalitate.
            Curtea constata ca este competenta sa solutionaze exceptia.
            Potrivit art. 32 din Legea nr. 18/1991, terenurile proprietate de stat aflate in folosinta cooperativelor agricole de productie trec in proprietatea privata a autoritatilor locale.
            Textele constitutionale si celelalte prevederi legale invocate in sustinerea exceptiei privesc, in esenta, dreptul de proprietate al cetatenilor, in speta al reclamantilor, contestindu-se calitate de proprietar al statului asupra izlazului "Aerodrom" din Tirgu-Neamt.          Deci ceea ce se contesta in actiune este tocmai aceasta calitate si nu faptul ca terenurile proprietate de stat au trecut, prin efectul art. 32 al Legii nr. 18/1991, in proprietatea autoritatilor locale. Daca terenul era proprietate de stat in folosinta fostelor cooperative agricole de productie - ceea ce constituie chiar ipoteza art. 32 din Legea nr. 18/1991 -, dreptul statului de a dispune cu privire la acest teren nu poate fi negat. Daca statul, insa, nu a avut calitatea de proprietar al terenului, art. 32 din Legea nr. 18/1991 nu constituie un impiediment pentru revendicarea proprietatii, deoarece ipoteza textului de lege respectiv este ca statul are calitatea de proprietar, iar masura legala de trecere a terenului in proprietatea autoritatilor locale este subordonata acestei conditii initiale. De aceea, in cazul in care calitatea de proprietar al statului asupra terenurilor vizate de art. 32 din Legea nr. 18/1991 este contestata, ca in speta, competenta de solutionare a litigiului revine, exclusiv, instantei de judecata.
            Daca Curtea ar solutiona problema de fond privind calitatea de proprietar a reclamantilor sau a statului, ar insemna sa se substituie instantei judecatoresti in rezolvarea litigiului, ceea ce este contrar prevederilor art. 144 din Constitutie, asa cum s-a statuat si prin Decizia nr. 51 din 5 octombrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994. Sub alt aspect, din cele aratate rezulta ca solutionarea cauzei aflate pe rolul Judecatoriei Piatra-Neamt nu depinde de prevederile art. 32 din Legea nr. 18/1991, astfel ca nu sint indeplinite cerintele art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 potrivit carora exceptia de neconstitutionalitate poate viza numai prevederi de care depinde judecarea cauzei.
            In consecinta, fata de cele aratate, exceptia invocata este vadit nefondata, in sensul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
            Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, al art. 13 lit. A.c), al art. 24 alin. (2) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, in unanimitate,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:

 

            Respinge ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, invocata de reclamantii Florescu Constantin, Craciun Constantin, Ilioi Constantin, Danila Neculai, Cucos Ioan, Pintea Ioan, Barbulet Ioan si Cozma Mihai, in Dosarul nr. 6446/1993 al Judacatoriei Piatra-Neamt.
            Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
            Pronuntata in sedinta din 1 iunie 1994.


PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Antonie Iorgovan
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 83*)

din 25 iulie 1994 *)

Definitiva prin nerecurare


            Ioan Muraru - presedinte
            Florin Bucur Vasilescu - judecator
            Victor Dan Zlatescu - judecator
            Constantin Burada - magistrat-asistent

            Completul de judecata, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata urmatoarele:
            Prin Incheierea din 15 martie 1994 a Tribunalului Olt, pronuntata in Dosarul nr. 3410/1993, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 224 si 234 din Codul penal, invocata de inculpata Radu Georgeta-Ileana si insusita de coinculpatii Fulga Ilie, Marin Victor, Badea Ion, Teodorescu Vasile, Titulescu Nicusor, Maxut Teofil, Comanescu Ion, Serban Relu, Sandu Gabriel si Anghel Victor. In motivarea exceptiei se arata ca bunurile ce formeaza obiectul infractiunilor nu se incadreaza in dispozitiile art. 135 din Constitutie, unde sint prevazute expres bunurile ce formeaza obiectul proprietatii publice.
            Expunindu-si opinia in legatura cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 224 si 234 din Codul penal, Tribunalul "ogaseste intemeiata" si, in consecinta, scoate cauza de pe rol si inainteaza dosarul Curtii Constitutionale pentru a se pronunta asupra exceptiei.

 

CURTEA CONSTITUTIONALA,

avind in vedere incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 24 din Legea nr. 47/1992, retine:
            Curtea a mai fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor rt. 224 si 234 din Codul penal, iar prin Deciziile nr. 33/1993 si, respectiv, nr. 49/1993 a constatat ca prevederile lor sint abrogate partial potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie, acestea urmind sa se aplice in continuare numai cu privire la bunurile prevazute de art. 135 alin. (4) din Constitutie, bunuri ce formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice. Aceste decizii fiind definitive, sint obligatorii potrivit art. 145 alin. (2) din Constitutie.
            Rezulta deci ca, in prezent, orice alta exceptie de neconstitutionalitate privind art. 224 si 234 din Codul penal este lipsita de obiect deoarece, astfel cum s-a aratat, prin Decizia nr. 33/1993, definitiva prin Decizia nr. 63 din 4 noiembrie 1993 si, respectiv, prin Decizia nr. 49/1993, definitiva prin Decizia nr. 15 din 8 martie 1994, s-a constatat abrogarea partiala a acestor articole.
            In speta, inclupatii au invocat exceptia de neconstitutionalitate la 15 martie 1994, deci la o data la care prevederile acestor articole erau abrogate partial prin decizii definitive si deci obligatorii, astfel ca, pe cale de consecinta, exceptia urmeaza a fi respinsa ca vadit nefondata.
            Pentru motivele aratate, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, al art. 13 alin. 1 lit. A.c) si al art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, in unanimitate,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:


            Respinge ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 224 su 234 din Codul penal, invocata de Radu Georgeta, Fulga Ilie, Marin Victor, Badea Ion, Teodorescu Vasile, Titulescu Nicusor, Maxut Teofil, Comanescu Ion, Serban Relu, Sandu Gabriel si Anghel Victor, in Dosarul nr. 3410/1993 al Tribunalului Olt.
            Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
            Pronuntata in sedinta din 25 iulie 1994.


PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Constantin Burada

 

PARLAMENTUL

 

LEGE

privind ratificarea Conventiei dintre Romania si Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si avere, semnata la Luxemburg la 14 decembrie 1993

 

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

 

ARTICOL UNIC. – Se ratifica Conventia dintre Romania si Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si avere, semnata la Luxemburg la 14 decembrie 1993.

 

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 13 septembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.


PRESEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

 

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 3 octombrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
RADU BERCEANU



CONVENTIE
intre Romania si Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si avere

 

Guvernul Romaniei si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg, dorind sa incheie o conventie pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si avere, au convenit dupa cum urmeaza:
            ART. 1. - Persoane vizate
            Prezenta conventie se aplica persoanelor care sint rezidente ale unui stat contractant sau ale ambelor state contractante.
            ART. 2. - Impozite vizate
            1. Prezenta conventie se aplica impozitelor pe venit si pe avere percepute in contul fiecaruia dintre statele contractante, al unitatilor lor administrativ-teritoriale sau al colectivitatilor lor locale, oricare ar fi sistemul de percepere.
            2. Sint considerate impozite pe venit si pe avere impozitele percepute pe venitul total, pe averea totala sau pe elemente ale venitului ori ale averii, inclusiv impozitele pe cistigurile provenind din instrainarea bunurilor mobiliare sau imobiliare, precum si impozitele pe plusvalori.
            3. Impozitele actuale carora li se aplica conventia sint:
            a) in ce priveste Romania:
            (i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice;
            (ii) impozitul pe profit;
            (iii) impozitul pe salarii;
            (iv) impozitul pe veniturile nerezidentilor;
            (v) impozitul pe dividende;
            (vi) impozitul pe venitul agricol al persoanelor fizice (denumite in continuare impozit roman);
            b) in ce priveste Luxemburgul:
            (i) impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
            (ii) impozitul pe venitul colectivitatilor;
            (iii) impozitul special pe tantieme;
            (iv) impozitul pe avere; si
            (v) impozitul comercial comunal in functie de beneficiile si capitalul de exploatare (denumite in continuare impozit luxemburghez).
            4. Conventia se aplica, de asemenea, impozitelor de natura identica sau analoaga, care vor fi stabilite dupa data semnarii conventiei si care se vor adauga la impozitele actuale sau care le vor inlocui. Autoritatile competente ale statelor contractante isi vor comunica modificarile importante aduse legislatiilor lor fiscale respective.
            ART. 3. - Definitii generale
            1. In sensul prezentei conventii, in masura in care contextul nu cere o interpretare diferita;
            a) expresiile un stat contractant si celalalt stat contractant indica, dupa context, Romania sau Luxemburgul;
            b) termenul Romania inseamna Romania si, folosit in sens geografic, inseamna teritoriul Romaniei, inclusiv marea sa teritoriala, precum si zona economica exclusiva, asupra carora Romania isi exercita suveranitatea, drepturile suverane sau jurisdictia in concordanta cu propria sa legislatie si cu dreptul international cu privire la explorarea si exploatarea resurselor naturale, biologice si minerale, aflate in apele marii, pe fundul si subsolul acestor ape;
            c) termenul Luxemburg indica Marele Ducat de Luxemburg si, folosit in sens geografic, indica teritoriul Marelui Ducat de Luxemburg;
            d) termenul persoana cuprinde persoanele fizice, societatile si orice alte grupari de persoane legal constituite in unul dintre cele doua state contractante;
            e) termenul societate indica orice persoana juridica sau orice entitate care este considerata ca persoana juridica in vederea impunerii;
            f) expresiile intreprindere a unui stat contractant si intreprindere a celuilalt stat contractant indica o intreprindere exploatata de un rezident al unui stat contractant, respectiv o intreprindere exploatata de un rezident al celuilalt stat contractant;
            g) expresia trafic international indica orice transport efectuat cu o nava, o aeronava sau un vehicul feroviar sau rutier, exploatat de o intreprindere al carei sediu al conducerii efective este situat intr-un stat contractant, cu exceptia cazului cind nava, aeronava sau vehiculul feroviar sau rutier nu este exploatat decit intre puncte situate in celalalt stat contractant;
            h) expresia autoritate competenta indica:
            (i) in ce priveste Romania, ministrul finantelor sau reprezentantul sau autorizat;
            (ii) in ce priveste Luxemburgul, ministrul finantelor sau reprezentantul sau autorizat;
            i) termenul nationali inseamna:
            (i) orice persoana fizica care poseda cetatenia Romaniei sau nationalitatea Luxemburgului;
            (ii) orice persoana juridica, societate de persoane sau asociatii constituite in conformitate cu legislatia in vigoare intr-un stat contractant.
            2. In ce priveste aplicarea acestei conventii de catre un stat contractant, orice expresie care nu este definita va avea, daca contextul nu cere o interpretare diferita, intelesul pe care il are in cadrul legislatiei acelui stat cu privire la impozitele la care prezenta conventie se aplica.
            ART. 4.- Rezident
            1. In sensul prezentei conventii, expresia rezident al unui stat contractant indica orice persoana care, in virtutea legislatiei acelui stat, este supusa impunerii in acel stat, datorita domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii sau oricarui alt criteriu de natura analoaga. Totusi aceasta expresie nu cuprinde persoanele care nu sint supuse impunerii in acest stat decit pentru veniturile din surse aflate in acest stat sau pentru averea situata in acest stat.
            2. Cind, conform dispozitiilor paragrafului 1, o persoana fizica este rezidenta a ambelor state contractante, situatia sa se rezolva in modul urmator:
            a) aceasta persoana este considerata rezidenta a statului in care dispune de o locuinta permanenta, daca dispune de o locuinta permanenta in ambele state, ea este considerata rezidenta a statului cu care legaturile sale personale si economice sint cele mai strinse (centrul intereselor vitale);
            b) daca statul in care aceasta persoana are centrul intereselor vitale nu poate fi determinat sau daca nu dispune de o locuinta permanenta in nici unul dintre state, ea este considerata ca un rezident al statului in care locuieste in mod obisnuit;
            c) daca aceasta persoana locuieste in mod obisnuit in ambele state contractante sau daca nu locuieste in mod obisnuit in nici unul dintre ele, ea este considerata ca un rezident al statului a carui nationalitate sau cetatenie o are;
            d) daca aceasta persoana are cetatenia sau nationalitatea ambelor state sau daca nu are cetatenia sau nationalitatea nici uneia dintre ele, autoritatile competente ale statelor contractante rezolva problema de comun acord.
            3. Cind, potrivit dispozitiilor paragrafului 1, o persoana, alta decit o persoana fizica, este rezidenta a ambelor state contractante, ea este considerata rezidenta a statului unde este situat sediul conducerii sale efective.
            ART. 5. - Sediu permanent
            1. In sensul prezentei conventii, expresia sediu permanent indica un loc fix de afaceri prin intermediul caruia o intreprindere exercita total sau in parte activitatea sa.
            2. Expresia sediu permanent cuprinde indeosebi:
            a) un sediu de conducere;
            b) o sucursala;
            c) un birou;
            d) o uzina;
            e) un atelier;
            f) un magazin de vinzari;
            g) o plantatie, o ferma sau o vie; si
            h) o mina, un put de petrol sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extractie de resurse naturale.
            3. Expresia sediu permanent cuprinde, de asemenea, un santier de constructii sau de montaj sau activitati de supraveghere sau de consultanta in legatura cu acestea, dar numai atunci cind acest santier sau aceste activitati continua o perioada mai mare de noua luni.
            4. Independent de dispozitiile precedente ale prezentului articol, se considera ca nu este sediu permanent daca:
            a) se folosesc instalatii numai in scopul depozitarii, expunerii sau livrarii de marfuri apartinind intreprinderii;
            b) marfurile apartinind intreprinderii sint pastrate numai in scopul depozitarii, expunerii sau livrarii;
            c) marfurile apartinind intreprinderii sint pastrate numai in scopul prelucrarii de catre o alta intreprindere;
            d) un loc fix de afaceri este folosit numai in scopul de a cumpara marfuri sau de a culege informatii pentru intreprindere;
            e) un loc fix de afaceri este folosit numai in scopul de a desfasura, pentru intreprindere, orice alta activitate cu caracter pregatitor sau auxiliar;
            f) marfurile apartinind unei intreprinderi, expuse la un tirg comercial sau expozitie si vindute de intreprindere la inchiderea acestui tirg sau expozitii;
            g) un loc fix de afaceri este folosit numai in scopul desfasurarii cumulate de activitati mentionate la lit. a)-f), cu conditia ca activitatea de ansamblu a locului fix de afaceri ce rezulta din acest cumul sa pastreze un caracter pregatitor sau auxiliar.
            5. Independent de dispozitiile paragrafelor 1 si 2, atunci cind o persoana - alta decit un agent avind statut independent, la care se aplica paragraful 6 - activeaza in contul unei intreprinderi si dispune intr-un stat contractant de puteri pe care le exercita in mod obisnuit, permitindu-i sa incheie contracte in numele intreprinderii, aceasta intreprindere este considerata ca avind un sediu permanent in acest stat pentru toate activitatile pe care aceasta persoana le exercita pentru intreprindere, cu conditia ca activitatile acestei persoane sa nu fie limitate la cele mentionate la paragraful 4 si care, daca ar fi exercitate prin intermediul unui loc fix de afaceri, nu ar pemite considerarea acestui loc fix drept un sediu permanent potrivit dispozitiilor acestui paragraf.
            6. O intreprindere nu este considerata ca avind un sediu permanent intr-un stat contractant numai prin faptul ca ea isi exercita in acest stat activitatea prin intermediul unui curtier, unui comisionar general sau al oricarui alt agent avind statut independent, cu conditia ca aceste persoane sa actioneze in cadrul obisnuit al activitatii lor.
            7. Faptul ca o societate care este rezidenta a unui stat contractant controleaza sau este controlata de catre o societate care este rezidenta a celuilalt stat contractant sau care isi exercita activitatea in acel stat (fie prin intermediul unui sediu permanent sau nu) nu este suficient, prin el insusi, pentru a face din vreuna dintre aceste societati un sediu permanent al celeilalte.
            ART. 6. - Venituri imobiliare
            1. Veniturile pe care un rezident al unui stat contractant le obtine din bunuri imobiliare (inclusiv veniturile din exploatari agricole sau forestiere), situate in celalalt stat contractant, sint impozabile in acest celalalt stat.
            2. Expresia bunuri imobiliare are sensul pe care i-l atribuie dreptul statului contractant in care sint situate bunurile considerate.

Expresia cuprinde, in orice caz, accesoriile, inventarul mort sau viu al exploatarilor agricole si forestiere, drepturile asupra carora se aplica dispozitiile dreptului comun privind proprietatea funciara, uzufructul bunurilor imobiliare si drepturile la plati variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatarii zacamintelor minerale, izvoarelor si a altor resurse naturale; navele, aeronavele, vehiculele feroviare sau rutiere si navele fluviale nu sint considerate ca bunuri imobiliare.
            3. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica veniturilor ce provin din exploatarea directa, locatia sau arondarea, precum si orice alta forma de exploatare a bunurilor imobiliare.
            4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobiliare ale unei intreprinderi, precum si veniturilor din bunuri imobiliare folosite la exercitarea unei profesii independente.
            ART. 7. - Beneficiile intreprinderilor
            1. Beneficiile unei intreprinderi a unui stat contractant nu sint impozabile decit in acest stat, in afara de cazul in care intreprinderea isi exercita activitatea sa in celalalt stat contractant prin intermediul unui sediu permanent situat acolo. Daca intreprinderea isi exercita activitatea sa intr-un asemenea mod, beneficiile intreprinderii sint impozabile in celalalt stat, dar numai in masura in care sint atribuibile acestui sediu permanent.
            2. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 3, atunci cind o intreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa in celalalt stat contractant prin intermediul unui sediu permanent situat in acel celalalt stat, se atribuie in fiecare stat contractant acelui sediu permanent beneficii pe care le-ar fi putut realiza daca ar fi constituit o intreprindere distincta, exercitind activitati identice sau analoage in conditii identice sau analoage si tratind cu toata independenta cu intreprinderea al carei sediu permanent este.
            3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent sint admise la scadere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmarite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administratie efectuate fie in statul in care este situat acest sediu permanent, fie in alta parte.
            4. In masura in care intr-un stat contractant se obisnuieste ca determinarea beneficiilor atribuite unui sediu permanent pe baza unei repartizari a beneficiilor totale ale intreprinderii intre diversele sale parti componente, nici o dispozitie a paragrafului 2 nu impiedica acest stat contractant sa determine beneficiile impozabile in functie de repartitia uzuala; metoda de repartitie adoptata trebuie sa fie, ca si rezultatul obtinut, conform principiilor cuprinse in prezentul articol.
            5. Nici un beneficiu nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul ca acesta a cumparat marfuri pentru intreprindere.
            6. In vederea aplicarii paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu permanent se determina in fiecare an prin aceeasi metoda, in afara de cazul cind exista motive valabile si suficiente de a proceda altfel.
            7. Cind beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat in alte articole ale prezentei conventii, dispozitiile acestor articole nu sint afectate de dispozitiile prezentului articol.
            ART. 8. - Transport international
            1. Beneficiile provenind din exploatarea in trafic international a navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere nu sint impozabile decit in statul contractant in care se afla sediul conducerii efective a intreprinderii.
            2. Beneficiile provenind din exploatarea navelor fluviale servind navigatiei interioare nu sint impozabile decit in statul contractant in care se afla sediul conducerii efective a intreprinderii.
            3. Daca sediul conducerii efective a unei intreprinderi de navigatie maritima sau interioara se afla la bordul unei nave maritime sau fluviale, acest sediu se considera situat in statul contractant in care se afla situat portul de inregistrare a navei maritime sau fluviale sau, daca nu exista un atare port, in statul contractant in care cel care exploateaza nava maritima sau fluviala este rezident.
            4. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica, de asemenea, beneficiilor provenind din participarea la un pool, la o exploatare in comun sau la un organism international de exploatare.
            ART. 9. - Intreprinderi asociate
            1. Atunci cind:
            a) o intreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei intreprinderi a celuilalt stat contractant, sau cind
            b) aceleasi persoane participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei intreprinderi a unui stat contractant si a unei intreprinderi a celuilalt stat contractant,
            si cind, intr-unul si in celalalt caz, cele doua intreprinderi sint, in relatiile lor comerciale sau financiare, legate prin conditii convenite sau impuse, care difera de cele care ar fi fost stabilite intre intreprinderi independente, beneficiile care, fara aceste conditii, ar fi fost realizate de catre una dintre intreprinderi, dar nu au putut fi realizate in fapt din cauza acestor conditii, pot fi incluse in beneficiile acestei intreprinderi si impuse in consecinta.
            2. Cind un stat contractant include in profiturile unei intreprinderi apartinind acelui stat - si impune in consecinta - beneficiile asupra carora o intreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusa impozitarii in acel celalalt stat si beneficiile astfel incluse sint beneficiile care ar fi revenit intreprinderii primului stat contractant, daca conditiile stabilite intre cele doua intreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost stabilite intre intreprinderi independente, atunci celalalt stat va proceda la modificarea corespunzatoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor beneficii. La determinarea unei astfel de modificari se tine seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii si, daca este necesar, autoritatile competente ale statelor contractante se consulta reciproc.
            ART. 10. - Dividende
            1. Dividendele platite de o societate care este rezidenta a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sint impozabile in acest celalalt stat.
            2. Totusi aceste dividende sint, de asemenea, impozabile in statul contractant in care este rezidenta societatea platitoare de dividende si, potrivit legislatiei acestui stat, dar daca persoana care primeste dividendele este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu poate depasi:
            a) 5 la suta din suma bruta a dividendelor, daca beneficiarul efectiv este o societate - alta decit o societate de persoane -, care detine in mod direct cel putin 25 la suta din capitalul societatii care plateste dividendele;
            b) 15 la suta din suma bruta a dividendelor, in toate celelalte cazuri.
            Prezentul paragraf nu afecteaza impunerea societatii pentru beneficiile ce folosesc platii dividendelor.
            3. Termenul dividende folosit in prezentul articol indica veniturile provenind din actiuni, actiuni sau drepturi de folosinta, din parti miniere, din parti de fondator sau alte parti beneficiare, cu exceptia creantelor, precum si veniturile din alte parti sociale supuse aceluiasi regim fiscal ca veniturile din actiuni prin legislatia statului al carui rezident este societatea distribuitoare de dividende.
            4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica atunci cind beneficiarul efectiv al dividendelor, rezident al unui stat contractant, exercita in celalalt stat contractant al carui rezident este societatea care plateste dividendele, fie o activitate industriala, agricola sau comerciala prin intermediul unui sediu permanent situat acolo, fie o profesie independenta prin intermediul unei baze fixe situate acolo si cind participarea generatoare de dividende este legata efectiv de acest sediu permanent. In aceasta situatie se aplica, dupa caz, dispozitiile art. 7 sau ale art. 15.
            5. Cind o societate, care este rezident al unui stat contractant, realizeaza beneficii sau venituri din celalalt stat contractant, acest celalalt stat nu poate percepe nici un impozit pe dividendele platite de societate, cu exceptia cazului in care aceste dividende sint platite unui rezident al acestui celalalt stat sau in cazul in care participarea generatoare de dividende se leaga efectiv de un sediu permanent sau de o baza fixa situate in acest celalalt stat, nici nu poate preleva nici un impozit pe beneficiile nedistribuite ale societatii, cu titlu de impunere a beneficiilor nedistribuite, chiar daca dividendele platite sau beneficiile nedistribuite constau, in total sau in parte, din beneficii sau venituri provenind din acest celalalt stat.
            ART. 11. - Dobinzi
            1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sint impozabile in acest celalalt stat.
            2. Totusi aceste dobinzi pot fi, de asemenea, impuse in statul contractant din care provin si potrivit legislatiei acelui stat, dar daca primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din suma bruta a dobinzilor.
            3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobinzile provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant nu sint impozabile in primul stat, daca creanta generatoare de dobinzi este garantata, asigurata sau finantata de celalalt stat ori de o institutie financiara care este un rezident al acestui celalalt stat.
            4. Termenul dobinzi folosit in prezentul articol indica veniturile din creante de orice natura, insotite sau nu de garantii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficiile debitorului si mai ales veniturile din fonduri publice si obligatiile de imprumut, inclusiv primele si premiile legate de aceste titluri. Penalizarile pentru plata cu intirziere nu sint considerate dobinzi in sensul prezentului articol.
            5. Dispozitiile paragrafelor 1, 2 si 3 nu se aplica atunci cind beneficiarul efectiv al dobinzilor, rezident al unui stat contractant, exercita in celalalt stat contractant din care provin dobinzile, fie o activitate industriala, agricola sau comerciala prin intermediul unui sediu permanent care este situat acolo, fie o profesie independenta prin intermediul unei baze fixe care este situata acolo si cind creanta generatoare de dobinzi este legata efectiv de sediul permanent sau baza fixa. In aceasta situatie sint aplicabile dispozitiile art. 7 sau ale art. 15, dupa caz.
            6. Dobinzile sint considerate ca provenind dintr-un stat contractant cind debitorul este acest stat insusi, o unitate administrativ-teritoriala, o colectivitate locala sau un rezident al acestui stat. Totusi, cind debitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa, pentru care datoria in legatura cu plata dobinzilor a fost contractata si sediul permanent sau baza fixa suporta aceste dobinzi, acestea se considera ca provenind din statul in care este situat sediul permanent sau baza fixa.
            7. Cind, datorita relatiilor speciale existente intre debitorul si beneficiarul efectiv sau pe care unul sau celalalt le intretine cu terte persoane, suma dobinzilor, tinind cont de creanta pentru care sint datorate, depaseste pe cea asupra careia debitorul si beneficiarul efectiv ar fi convenit in lipsa unor asemenea relatii, dispozitiile prezentului articol nu se aplica decit la aceasta ultima suma. In aceasta situatie partea excedentara a platilor ramine impozabila conform legislatiei fiecarui stat contractant si tinindu-se seama de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
            ART. 12. - Redevente
            1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sint impozabile in acest celalalt stat.
            2. Totusi aceste redevente sint, de asemenea, impozabile in statul contractant de unde provin, potrivit legislatiei acestui stat, dar daca persoana care primeste redeventele este beneficiarul efectiv al acestora, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din suma bruta a redeventelor.
            3. Termenul redevente folosit in prezentul articol indica remuneratiile de orice natura platite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, inclusiv filmele cinematografice, filmele si inregistrarile pentru transmisiunile radiofonice si televizate, precum si alte forme de transmisiuni, a unui brevet, a unei marci de fabrica sau de comert, a unui desen sau a unui model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret, precum si pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, agricol, comercial sau stiintific si pentru informatii in legatura cu o experienta acumulata in domeniul industrial, comercial sau stiintific.
            4. Dispozitiile paragrafului 1 si 2 nu se aplica atunci cind beneficiarul efectiv al redeventelor, rezident al unui stat contractant, exercita in celalalt stat contractant din care provin redeventele fie o activitate industriala, agricola sau comerciala prin intermediul unui sediu permanent situat acolo, fie o profesie independenta prin intermediul unei baze fixe situate acolo, si cind dreptul sau bunul generator al redeventelor este legat efectiv de sediul permanent sau de baza fixa. In aceasta situatie se aplica dispozitiile art. 7 sau ale art. 15, dupa caz.
            5. Redeventele sint considerate ca provenind dintr-un stat contractant atunci cind debitorul este acel stat, o unitate administrativ-teritoriala, o colectivitate locala sau un rezident al acestui stat. Totusi, atunci cind debitorul redeventelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa pentru care a fost incheiat contractul ce da nastere la plata redeventelor si care le suporta, aceste redevente sint considerate ca provenind din statul contractant unde este situat sediul permanent sau baza fixa.
            6. Cind, datorita relatiilor speciale existente intre debitor si beneficiarul efectiv sau pe care unul si celalalt le intretin cu terte persoane, suma redeventelor, tinind seama de prestatia pentru care sint platite, depaseste pe cea asupra careia ar fi convenit debitorul si beneficiarul in lipsa unor asemenea relatii, dispozitiile prezentului articol nu se aplica decit la aceasta ultima suma. In acest caz partea excedentara a platilor ramine impozabila, conform legislatiei fiecarui stat contractant si tinindu-se seama de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
            ART. 13. - Comisioane
            1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sint impozabile in acest celalalt stat.
            2. Totusi aceste comisioane sint, de asemenea, impozabile in statul contractant din care provin, potrivit legislatiei acelui stat, dar daca primitorul este beneficiarul efectiv al comisioanelor, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 5 la suta din suma bruta a comisioanelor.
            3. Termenul comisioane, folosit in prezentul articol, inseamna remuneratiile platite oricarei persoane pentru serviciile pe care le presteaza in calitate de intermediar, comisionar general sau oricarei alte persoane asimilate unui intermediar sau comisionar de catre legislatia fiscala a statului din care provin remuneratiile.
            4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica cind beneficiarul efectiv al comisioanelor, rezident al unui stat contractant desfasoara in celalalt stat contractant din care provin comisioanele fie o activitate industriala, agricola sau comerciala, prin intermediul unui sediu permanent situat acolo, fie o profesie independenta prin intermediul unei baze fixe situate acolo si de care plata comisioanelor este efectiv legata. In aceasta situatie sint aplicabile dispozitiilor art. 7 sau ale art. 15, dupa caz.
            5. Comisioanele vor fi considerate ca provenind dintr-un stat contractant cind debitorul este insusi acel stat, o unitate administrativ-teritoriala, o colectivitate locala sau un rezident al acestui stat. Totusi, cind platitorul comisioanelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa pentru care a fost contractata obligatia de plata a comisioanelor si care suporta plata acestor comisioane, acestea vor fi considerate ca provenind din statul in care este situat sediul permanent sau baza fixa.
            6. Cind, datorita relatiilor speciale existente intre debitorul si beneficiarul efectiv sau pe care unul si celalalt le intretin cu terte persoane, suma comisioanelor, tinind seama de serviciile pentru care sint platite, depaseste suma care ar fi fost convenita intre debitor si beneficiarul efectiv, in lipsa unor astfel de relatii, dispozitiile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma. In acest caz partea excedentara a comisioanelor va fi impozabila potrivit legislatiei fiecarui stat contractant si tinind seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii.
            ART. 14. - Cistiguri din capital
            1. Cistigurile pe care un rezident al unui stat contractant le obtine din instrainarea de bunuri imobiliare vizate in art. 6 si situate in celalalt stat contractant sint impozabile in acest celalalt stat.
            2. Cistigurile provenind din instrainarea de bunuri mobiliare care fac parte din activul unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant sau a bunurilor mobiliare care apartin unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant in celalalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv asemenea cistiguri provenind din instrainarea acestui sediu permanent (singur sau cu intreaga intreprindere) sau a acestei baze fixe, sint impozabile in acest celalalt stat.
            3. Cistigurile provenind din instrainarea navelor, aeronavelor sau a vehiculelor feroviare sau rutiere exploatate in trafic international, a navelor servind navigatiei interioare sau a bunurilor mobiliare afectate exploatarii acestor nave, aeronave, vehicule feroviare sau rutiere sau vapoare fluviale, nu sint impozabile decit in statul contractant in care este situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
            4. Cistigurile provenind din instrainarea oricaror altor bunuri, altele decit cele vizate la paragrafele 1, 2 si 3 nu sint impozabile decit in statul contractant al carui rezident este cel care instraineaza.
            ART. 15. - Profesii independente
            1. Veniturile pe care un rezident al unui stat contractant le obtine dintr-o profesie independenta sau din alte activitati cu caracter independent nu sint impozabile decit in acest stat, daca acest rezident nu dispune in mod obisnuit in celalalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitarea activitatilor sale. Daca el dispune de o asemenea baza fixa, veniturile sint impozabile, in celalalt stat, dar numai in masura in care ele sint atribuibile acestei baze fixe.
            2. Expresia profesie independenta cuprinde in special activitatile independente de ordin stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum si activitatile independente ale medicilor, avocatilor, inginerilor, arhitectilor, dentistilor si contabililor.
            ART. 16. - Profesii dependente
            1. Sub rezerva dispozitiilor art. 17, 19, 20, 21 si 22, salariile si alte remuneratii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste pentru o activitate salariata nu sint impozabile decit in acest stat, cu conditia ca activitatea sa sa nu fie exercitata in celalalt stat contractant. Daca activitatea este exercitata in celalalt stat, remuneratiile primite cu acest titlu sint impozabile in acest celalalt stat.
            2. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1, remuneratiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeste pentru o activitate salariata exercitata in celalalt stat contractant nu sint impozabile decit in primul stat, daca:
            a) beneficiarul ramine in celalalt stat o perioada sau perioade care nu depasesc in total 183 de zile in cursul anului fiscal considerat, si
            b) remuneratiile sint platite de catre o persoana sau in numele unei persoane care angajeaza si care nu este rezident al celuilalt stat, si
            c) sarcina remuneratiilor nu este suportata de catre un sediu permanent sau o baza fixa pe care cel care angajeaza o are in celalalt stat.
            3. Prin derogare de la dispozitiile precedente ale prezentului articol, remuneratiile primite pentru o activitate salariata exercitata la bordul unei nave, aeronave, vehicul feroviar sau rutier, exploatate in trafic international, sau la bordul unei nave servind navigatiei interioare, sint impozabile in statul contractant in care este situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
            ART. 17. - Tantieme
            antiemele, jetoanele de prezenta si alte plati similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste in calitatea sa de membru al consiliului de administratie sau de supraveghere a unei societati care este rezidenta a celuilalt stat contractant sint impozabile in acest celalalt stat.
            ART. 18. - Artisti si sportivi
            1. Prin derogare de la dispozitiile art. 15 si 16, veniturile pe care un rezident al unui stat contractant le obtine din activitatile sale personale exercitate in celalalt stat contractant, in calitate de artist de spectacol, cum ar fi un artist de teatru, de cinema, de radio sau televiziune sau un muzician, sau in calitate de sportiv, sint impozabile in acest celalalt stat.
            2. Cind veniturile provenind din activitati pe care un artist de spectacol sau un sportiv le exercita in mod personal si in aceasta calitate sint atribuite nu artistului sau sportivului insusi, ci unei alte persoane, aceste venituri sint impozabile, prin derogare de la dispozitiile art. 7, 15 si 16, in statul contractant in care sint exercitate activitatile artistului sau sportivului.
            3. Independent de prevederile paragrafelor 1 si 2, veniturile obtinute din activitati exercitate de artisti de spectacol sau de sportivi, care sint rezidenti ai unui stat contractant, nu sint impozabile decit in acest stat, cind activitatile sint exercitate in celalalt stat contractant, in cadrul unui program de schimburi culturale sau sportive aprobate de guvernele statelor contractante.
            ART. 19. - Pensii
            1. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 2 al art. 20, pensiile si celelalte remuneratii similare, platite unui rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata desfasurata anterior, nu sint impozabile decit in acest stat.
            2. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1, pensiile si alte sume platite ca aplicare a legislatiei in ceea ce priveste asigurarea sociala a unui stat contractant sint impozabile in acest stat.
            ART. 20. - Functii publice
            1. a) Remuneratiile, altele decit pensiile, platite de un stat contractant sau de catre una dintre unitatile sale administrativ-teritoriale sau colectivitati locale unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau acestei unitati sau colectivitati nu sint impozabile decit in acest stat.
            b) Totusi aceste remuneratii nu sint impozabile decit in celalalt stat contractant, daca serviciile sint prestate in acest stat si daca persoana fizica este rezidenta a acestui stat, care:
            (i) poseda nationalitatea sau cetatenia acestui stat,
            sau
            (ii) nu a devenit rezident al acestui stat numai in scopul prestarii serviciilor.
            2. a) Pensiile platite de un stat contractant sau de una dintre unitatile sale administrativ-teritoriale sau colectivitati locale, fie direct, fie prin prelevari de fonduri pe care le-au constituit, unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui stat, acestei unitati sau colectivitati, nu sint impozabile decit in acest stat.
            b) Totusi aceste pensii nu sint impozabile decit in celalalt stat contractant daca persoana fizica este rezidenta a acestui stat si poseda nationalitatea sau cetatenia acestuia.
            3. Dispozitiile art. 16, 17 si 19 se aplica remuneratiilor si pensiilor platite pentru serviciile prestate in legatura cu o activitate industriala, agricola sau comerciala desfasurata pentru un stat contractant sau pentru una dintre unitatile sale administrativ-teritoriale sau colectivitati locale.
            ART. 21. - Studenti si practicanti
            1. Sumele pe care un student sau un practicant care este sau a fost, imediat anterior venirii sale intr-un stat contractant, un rezident al celuilalt stat contractant si care este prezent in primul stat numai in scopul efectuarii studiilor sale sau a pregatirii sale, le primeste pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere, studii sau pregatire, nu sint impozabile in acest stat.
            2. O persoana fizica care este sau a fost anterior rezidenta a unuia dintre statele contractante si care locuieste in celalalt stat contractant in vederea efectuarii studiilor, cercetarii, dobindirii unei pregatiri sau experiente tehnice, profesionale sau comerciale si care exercita in acest celalalt stat contractant o activitate remunerata intr-o perioada sau mai multe perioade ce nu depasesc 2 ani in total este scutita de impozit in acest celalalt stat pentru remuneratiile primite in legatura cu aceasta activitate, daca aceasta activitate are un raport direct cu studiile, cercetarea, pregatirea sau cu dobindirea unei experiente si daca remuneratiile constituie venituri necesare pentru acoperirea cheltuielilor sale de intretinere.
            ART. 22. - Profesori si cercetatori
            1. Remuneratiile primite de profesori si alti membri ai personalului profesoral, rezidenti ai unui stat contractant, care se afla ocazional in celalalt stat contractant pentru a preda acolo sau pentru a face cercetari stiintifice intr-o universitate sau o alta institutie de invatamint recunoscuta oficial, intr-o perioada ce nu depaseste 2 ani, nu sint impozabile decit in primul stat ; dupa aceasta perioada, remuneratiile nu sint impozabile decit in celalalt stat contractant.
            2. Aceasta prevedere este, de asemenea, aplicabila remuneratiilor pe care o persoana fizica, rezidenta a unui stat contractant, le primeste pentru activitatile de cercetare realizate in celalalt stat contractant, daca aceste activitati nu sint realizate cu scopul principal de a acorda avantaje particulare unei intreprinderi sau unei persoane, ci in interes public.
            ART. 23. - Alte venituri
            1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sint tratate in articolele precedente ale prezentei conventii, nu sint impozabile decit in acest stat.
            2. Dispozitiile paragrafului 1 nu se aplica veniturilor, altele decit veniturile provenind din bunuri imobiliare, asa cum sint definite la paragraful 2 al art. 6, cind beneficiarul unor asemenea venituri, rezident al unui stat contractant, exercita in celalalt stat contractant fie o activitate industriala, agricola sau comerciala prin intermediul unui sediu permanent care este situat acolo, fie o profesie independenta prin intermediul unei baze fixe care este situata acolo si cind dreptul sau bunul generator de venituri este legat efectiv de acest sediu permanent sau baza fixa. In acest caz se aplica dispozitiile art. 7 sau ale art. 15, dupa caz.
            ART. 24. - Avere
            1. Averea constituita din bunuri imobile vizate la art. 6, pe care o poseda un rezident al unui stat contractant si care sint situate in celalalt stat contractant, este impozabila in acest celalalt stat.
            2. Averea constituita din bunuri mobile care fac parte din activul unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant, sau din bunuri mobile care apartin unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant in celalalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, este impozabila in acest celalalt stat.
            3. Averea constituita din nave, aeronave, vehicule feroviare si rutiere exploatate in trafic international, din nave servind navigatiei interioare, precum si din bunuri mobiliare destinate exploatarii acestor nave, aeronave, vehicule feroviare sau rutiere sau alte nave fluviale, nu este impozabila decit in statul contractant in care este situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
            4. Toate celelalte elemente ale averii unui rezident al unui stat contractant nu sint impozabile decit in acest stat.
            ART. 25. - Metode pentru eliminarea dublei impuneri
            1. In Romania, dubla impunere este evitata in felul urmator:
            a) cind un rezident al Romaniei primeste venituri sau poseda avere care, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii, sint impozabile in Luxemburg, Romania scuteste de impozit aceste venituri sau aceasta avere, sub rezerva dispozitiilor subparagrafului b), dar poate, pentru calcularea sumei impozitului pentru restul de venit sau de avere a rezidentului, sa aplice aceleasi cote de impozite ca si cind veniturile sau elementele de avere nu ar fi fost scutite;
            b) cind un rezident al Romaniei primeste elemente de venit care, in concordanta cu dispozitiile art. 10, 11, 12 si 13, sint impozabile in Luxemburg, Romania acorda din impozitul pe care-l percepe pe veniturile acestui rezident o deducere egala ca suma cu impozitul platit in Luxemburg. Aceasta deducere nu poate totusi sa depaseasca fractiunea impozitului, calculata inainte de deducere, ce corespunde acestor elemente de venit primite din Luxemburg.
            2. In Luxemburg, dubla impunere este evitata in felul urmator:
            a) cind un rezident al Luxemburgului primeste venituri sau poseda avere care, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii, sint impozabile in Romania, Luxemburgul scuteste de impozit aceste venituri sau aceasta avere, sub rezerva dispozitiilor subparagrafelor b) si c), dar poate, pentru calcularea sumei impozitului pentru restul de venit sau de avere a rezidentului, sa aplice aceleasi cote de impozit ca si cind veniturile sau elementele de avere nu ar fi fost scutite;
            b) cind un rezident al Luxemburgului primeste elemente de venit care, conform dispozitiilor art. 10, 11, 12 si 13, sint impozabile in Romania, Luxemburgul acorda din impozitul pe care-l percepe pe veniturile acestui rezident o deducere egala ca suma cu impozitul platit in Romania. Aceasta deducere nu poate totusi sa depaseasca fractiunea impozitului, calculata inainte de deducere, ce corespunde acestor elemente de venit primite din Romania;
            c) cind o societate care este rezidenta a Luxemburgului primeste dividende din surse aflate in Romania, Luxemburgul scuteste de impozit aceste dividende, numai daca aceasta societate rezidenta a Luxemburgului detine in mod direct de la inceputul activitatii sale cel putin 25 la suta din capitalul societatii care plateste dividendele. Actiunile sau partile mai sus mentionate ale societatii romane sint, in aceleasi conditii, exonerate de impozitul luxemburghez pe avere.
            ART. 26. - Nediscriminarea
            1. Nationalii unui stat contractant nu sint supusi in celalalt stat contractant nici unei impuneri sau obligatii in legatura cu aceasta, care este diferita sau mai impovaratoare decit aceea la care sint sau ar putea fi supusi nationalii acestui celalalt stat aflati in aceeasi situatie. Prezenta dispozitie se aplica, de asemenea, prin derogare de la dispozitiile art. 1, persoanelor care nu sint rezidente ale unui stat contractant sau ale ambelor state contractante.
            2. Impunerea unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant nu este stabilita in acest celalalt stat intr-un mod mai putin favorabil decit impunerea intreprinderilor acestui celalalt stat ce exercita aceeasi activitate. Prezenta dispozitie nu poate fi interpretata ca obligind un stat contractant sa acorde rezidentilor celuilalt stat contractant deduceri personale, micsorari si reduceri de impozit in functie de situatia sau de sarcinile de familie pe care le acorda propriilor rezidenti.
            3. In masura in care dispozitiile paragrafului 1 al art. 9, paragrafului 7 al art. 11, paragrafului 6 al art. 12, paragrafului 6 al art. 13 nu sint aplicabile, dobinzile, redeventele, comisioanele si alte cheltuieli facute de o intreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sint deductibile, pentru determinarea beneficiilor impozabile ale acestei intreprinderi, in aceleasi conditii ca si cind ar fi fost platite unui rezident al primului stat. In mod similar, datoriile unei intreprinderi a unui stat contractant fata de un rezident al celuilalt stat contractant sint deductibile, in scopul determinarii averii impozabile a acestei intreprinderi, in aceleasi conditii ca si cind acestea ar fi fost contractate fata de un rezident al primului stat mentionat.
            4. Intreprinderile unui stat contractant al caror capital este in totalitate sau in parte, direct sau indirect, detinut sau controlat de unul sau mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu sint supuse in primul stat nici unei impuneri sau obligatii legate de acesta, care este alta sau mai impovaratoare decit acelea la care sint sau ar putea fi supuse alte intreprinderi similare ale primului stat.
            5. Dispozitiile prezentului articol se aplica independent de dispozitiile art. 2 impozitelor de aceeasi natura sau denumire.
            ART. 27. - Procedura amiabila
            1. Cind o persoana apreciaza ca masurile luate de un stat contractant sau de catre ambele state contractante ii atrag sau ii vor atrage o impunere care nu este conforma cu dispozitiile prezentei conventii, ea poate, indiferent de caile prevazute de dreptul intern al acestor state, sa supuna cazul sau autoritatii competente a statului contractant al carei rezident este sau, daca acest caz intra sub incidenta paragrafului 1 al art. 26, aceleia a statului contractant a carui nationalitate sau cetatenie o poseda. Cazul trebuie supus in cei 3 ani urmatori primei notificari a masurii care antreneaza o impunere care nu este conforma dispozitiilor conventiei.
            2. Autoritatea competenta se straduieste, daca reclamatia i se pare intemeiata si daca ea insasi nu este in masura sa dea o solutie corespunzatoare, sa rezolve cazul pe cale de intelegere amiabila cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, in vederea evitarii unei impuneri care nu este conforma cu conventia. Intelegerea se aplica oricare ar fi fost termenele prevazute de dreptul intern al statelor contractante.
            3. Autoritatile competente ale statelor contractante se straduiesc, pe cale de acord amiabil, sa rezolve dificultatile sau sa inlature dubiile ce pot aparea ca urmare a interpretarii sau aplicarii conventiei. Ele pot, de asemenea, sa se consulte reciproc in vederea eliminarii dublei impuneri in cazurile neprevazute de conventie.
            4. Autoritatile competente ale statelor contractante pot comunica direct intre ele, in vederea realizarii unui acord, astfel cum se precizeaza la paragrafele precedente. Daca schimburile orale de vederi par a trebui sa faciliteze acest acord, aceste schimburi orale de vederi pot avea loc in cadrul unei comisii compuse din reprezentanti ai autoritatilor competente ale statelor contractante.
            ART. 28. - Schimb de informatii
            1. Autoritatile competente ale statelor contractante fac schimb de informatii necesare pentru aplicarea dispozitiilor prezentei conventii sau a celor ale legislatiei interne a statelor contractante, referitoare la impozitele vizate prin conventie, in masura in care impunerea pe care o prevede nu este contrara conventiei. Schimbul de informatii nu se restringe la art. 1. Informatiile primite de un stat contractant sint tinute secrete, in acelasi mod ca si informatiile obtinute in aplicarea legislatiei interne a acestui stat, si nu sint comunicate decit persoanelor sau autoritatilor (inclusiv tribunalele si organele administrative), insarcinate cu stabilirea si incasarea impozitelor vizate prin conventie, cu procedurile sau urmaririle privind aceste impozite sau cu deciziile privind recursurile in legatura cu aceste impozite. Aceste persoane sau autoritati nu folosesc aceste informatii decit in aceste scopuri. Ele pot utiliza aceste informatii in cursul audientelor publice ale tribunalelor sau in timpul actiunilor judecatoresti.
            2. Dispozitiile paragrafului 1 nu pot in nici un caz sa fie interpretate ca impunind unui stat contractant obligatia:
            a) de a lua masuri administrative ce se abat de la legislatia si practica sa administrativa sau ale celuilalt stat contractant;
            b) de a furniza informatii care nu ar putea fi obtinute pe baza legislatiei sale sau in cadrul practicii sale administrative normale sau a celei a celuilalt stat contractant;
            c) de a furniza informatii care ar divulga un secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu comercial ori informatii a caror divulgare ar fi contrara ordinii publice.
            ART. 29. - Agenti diplomatici si functionari consulari
            Dispozitiile prezentei conventii nu afecteaza privilegiile fiscale de care beneficiaza agentii diplomatici sau functionarii consulari, in virtutea fie a regulilor generale ale dreptului international, fie a dispozitiilor acordurilor speciale.
            ART. 30. - Intrarea in vigoare
            1. Prezenta conventie va fi ratificata si instrumentele ratificarii vor fi schimbate cit mai curind posibil.
            2. Conventia va intra in vigoare la 30 de zile dupa schimbul instrumentelor de ratificare si dispozitiile sale vor fi aplicabile:
            a) pentru impozitele retinute la sursa, la veniturile atribuite sau de platit incepind cu 1 ianuarie al anului imediat urmator celui in cursul caruia instrumentele de ratificare vor fi schimbate;
            b) pentru celelalte impozite percepute pentru anii fiscali incepind cu sau dupa 1 ianuarie al anului imediat urmator celui in cursul caruia instrumentele de ratificare vor fi schimbate.
            ART. 31. - Denuntare
            Prezenta conventie va ramine in vigoare atit timp cit ea nu va fi denuntata de un stat contractant. Fiecare stat contractant poate denunta conventia pe cale diplomatica cu un preaviz minim de 6 luni inainte de sfirsitul fiecarui an calendaristic si dupa o perioada de 5 ani, incepind cu data intrarii sale in vigoare. In acest caz, conventia isi va inceta aplicabilitatea:
            a) pentru impozitele retinute la sursa la veniturile atribuite sau de platit, incepind cu 1 ianuarie al anului imediat urmator celui in care se produce denuntarea;
            b) pentru celelalte impozite percepute pentru anii fiscali, incepind cu sau dupa 1 ianuarie al anului imediat urmator celui in cursul caruia se produce denuntarea.
            Drept pentru care subsemnatii, autorizati in buna si cuvenita forma, au semnat prezenta conventie.
            Facuta in doua exemplare originale, la 14 decembrie 1993, la Luxemburg, in limbile romana si franceza, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru Guvernul Romaniei,
Teodor Viorel Melescanu,
ministru de stat,
ministrul afacerilor externe

Pentru Guvernul Marelui Ducat de
Luxemburg,
Georges Wohlfart,
secretar de stat,
ministrul afacerilor externe


 

PRESEDINTELE ROMANIEI

 

DECRET

privind aprobarea si supunerea spre ratificare Parlamentului a Conventiei dintre Romania si Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si avere, semnata la Luxemburg la 14 decembrie 1993


            In temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 din Constitutia Romaniei, precum si al art. 1 si 4 din Legea nr. 4/1991 privind incheierea si ratificarea tratatelor,

            Presedintele Romaniei decreteaza:

            ART. 1. - Se aproba Conventia dintre Romania si Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si avere, semnata la Luxemburg la 14 decembrie 1993.
            ART. 2. - Conventia dintre Romania si Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si avere, semnata la Luxemburg la 14 decembrie 1993, se supune spre ratificare Parlamentului.

 

PRESEDINTELE ROMANIEI
ION ILIESCU
In temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia Romaniei,

contrasemnam acest decret.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU

 

PARLAMENTUL

 

LEGEA

pentru combaterea evaziunii fiscale

 

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.


CAPITOLUL 1
Dispozitii generale

 

            ART. 1. - Evaziunea fiscala este sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine, denumite in continuare contribuabili.
            ART. 2. - Efectuarea de activitati permanente sau temporare, generatoare de venituri impozabile, poate avea loc numai in baza unei autorizatii emise de organul competent sau a unui alt temei prevazut de lege.
            ART. 3. - Contribuabilii au obligatia ca, in termen de 5 zile de la inregistrare, sa declare la organul fiscal pe a carui raza teritoriala isi au sediul, datele in legatura cu subunitatile constituite in sucursale, filiale, puncte de lucru, depozite, magazine si cu oricare alte locuri in care se desfasoara activitati producatoare de venituri, bancile si conturile bancare in lei si in valuta, indiferent de locul unde functioneaza, in tara sau strainatate.
            De asemenea, contribuabilii au obligatia sa declare organului de control bunurile sau valorile impozabile depozitate in alte locuri decit cele prevazute la alin. 1.
            Declararea sediilor subunitatilor prevazute la alin. 1, de pe teritoriul tarii, se face si la organul fiscal teritorial unde acestea functioneaza.
            Orice schimbare intevenita in legatura cu datele prevazute la acest articol se va comunica organelor fiscale competente, in termen de 15 zile de la data cind a avut loc.
            La solicitarea organelor de control, bancile sint obligate sa comunice existenta conturilor deschise de contribuabili.
            ART. 4. - Contribuabilii sint obligati sa evidentieze veniturile realizate si cheltuielile efectuate din activitatile desfasurate, prin intocmirea registrelor sau a oricaror alte documente prevazute de lege.
            ART. 5. - Contribuabilii sint obligati sa declare cu sinceritate veniturile realizate, bunurile mobile si imobile aflate in proprietate sau obtinute cu orice titlu legal, precum si alte valori care genereaza titluri de creanta fiscala.
            Cind legea nu prevede obligatia de depunere a declaratiei de impunere, contribuabilii raspund de calcularea corecta a impozitelor si a taxelor pe care trebuie sa le verse la buget in conditiile prevazute de lege.
            ART. 6. - Persoanele fizice sau juridice care realizeaza venituri ori detin bunuri mobile sau imobile ori desfasoara activitati, supuse impozitelor si taxelor, sint obligate sa plateasca, la termen, sumele datorate statului.
            ART. 7. - Nerespectarea reglementarilor fiscale in domeniul vamal, prin declararea inexacta, sub orice forma, a valorilor sau prin sustragerea bunurilor de la operatiunile de vamuire, in scopul neachitarii taxelor vamale sau al diminuarii acestora ori a altor obligatii fiscale, se sanctioneaza potrivit legii.
            ART. 8. - Organele financiar-fiscale din cadrul Ministerului Finantelor si din unitatile teritoriale subordonate, Garda financiara si alte persoane imputernicite de lege au dreptul de a verifica contribuabilii cu privire la respectarea de catre acestia a dispozitiilor legale de organizare si de desfasurare a activitatilor economice producatoare de venituri impozabile sau bunurile supuse impozitelor si taxelor.
            Contribuabilii au obligatia de a permite efectuarea controlului si de a pune la dispozitia organelor de control toate documentele contabile, evidentele si oricare alte elemente materiale sau valorice solicitate, in vederea cunoasterii realitatii obiectelor sau surselor impozabile sau taxabile.

 

CAPITOLUL 2
Infractiuni si pedepse

 

ART. 9. - Refuzul de a prezenta organelor de control prevazute de lege documentele justificative si actele de evidenta contabila necesare pentru stabilirea obligatiilor fata de stat se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 200.000 la 1.000.000 lei.

ART. 10. - Intocmirea incompleta sau necorespunzatoare de documente primare sau de evidenta contabila ori acceptarea unor astfel de documente, cu scopul de a impiedica verificarile financiar-contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscala, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda de la 1.000.000 la 10.000.000 lei.

ART. 11. - Sustragerea de la plata impozitelor, taxelor si a contributiilor datorate statului prin neinregistrarea unor activitati, pentru care legea prevede obligatia inregistrarii, in scopul obtinerii de venituri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi.

ART. 12. - Sustragerea de la plata obligatiilor fiscale, in intregime sau in parte, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obliectului sau a sursei impozabile sau taxabile, sau efectuarea oricaror alte operatiuni in acest scop se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

ART. 13. - Fapta de a nu evidentia prin acte contabile sau alte documente legale, in intregime sau in parte, veniturile realizate ori de a inregistra cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale, daca au avut ca urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei si a contributiei, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si intezicerea unor drepturi sau cu amenda de la 1.000.000 la 10.000.000 lei.

ART. 14. - Organizarea sau conducerea de evidente contabile duble, de catre conducatorul unitatii sau alte persoane cu atributii financiar-contabile, ori alterarea memoriilor aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor, in scopul diminuarii veniturilor supuse impozitelor, taxelor si a contributiilor, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

Distrugerea actelor contabile sau a altor documente ori a memoriilor aparatelor de taxat sau de marcaj ori a altor mijloace de stocare a datelor, in scopul aratat la alin. 1, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta la alineatul respectiv.

ART. 15. - Tentativa la infractiunile prevazute la art. 12 si 14 se pedepseste.

ART. 16. - Declararea fictiva facuta de contribuabili sau imputernicitii acestora cu privire la sediul unei societati comerciale sau la schimbarea acestuia fara indeplinirea obligatiilor prevazute de lege, in scopul sustragerii de la controlul fiscal, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.


CAPITOLUL 3
Contraventii si sanctiuni


            ART. 17. - Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sint savirsite in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:
            a) nedeclararea, in termenele prevazute de lege, de catre contribuabili, a veniturilor si bunurilor supuse impozitelor, taxelor si contributiilor;
            b) neintocmirea la termen si conform prevederilor legale a documentelor primare si contabile privind veniturile realizate de contribuabili;
            c) calcularea eronata a impozitelor, taxelor si a contributiilor, cu consecinta diminuarii valorii creantei fiscale cuvenite statului;
            d) neprezentarea de catre contribuabili, la cererea organului de control, a documentelor justificative si contabile referitoare la modul in care au fost indeplinite obligatiile fiscale;
            e) refuzul de a prezenta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor si taxelor, in vederea stabilirii veridicitatii declaratiei de impunere si a realitatii inregistrarii acestora;
            f) neretinerea sau navarsarea, potrivit legii, la termenele legale, de catre contribuabilii carora le revin asemenea obligatii, a impozitelor, taxelor si a contributiilor care se realizeaza prin stopaj la sursa;
            g) nedepunerea actelor, situatiilor si a oricaror alte date in legatura cu activitatea efectuata de catre unitatea si subunitatile de care raspund contribuabilii, cerute de organele financiar-fiscale, in vederea cunoasterii realitatii financiar-contabile din acea unitate sau subunitate, precum si utilizarea, in alte conditii decit cele prevazute de lege, a documentelor cu regim special;
            h) neaducerea la indeplinire, la termen, a dispozitiilor date prin actul de control incheiat de organele financiar-fiscale;
            i) neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 3 din prezenta lege;
            j) neonorarea, in mod nejustificat, de catre banci sau institutii financiare, la care contribuabilii au deschise conturi de disponibilitati banesti, a titlurilor de creanta fiscala emise de organele competente, in vederea urmaririi silite a impozitelor, taxelor si a contributiilor neachitate la termen, inclusiv a majorarilor de intirziere;
            k) sustragerea de la plata impozitelor, taxelor si a contributiilor datorate statului pentru veniturile obtinute prin exercitarea de activitati neautorizate.
            Contraventiile prevazute in prezentul articol se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
            1. cele de la lit. a), b) si k), cu amenda de la 100.000 la 300.000 lei pentru persoana fizica si de la 100.000 la 2.000.000 lei pentru persoana juridica;
            2. cele de la lit. c) si h), cu amenda de la 100.000 la 300.000 lei pentru persoana fizica, iar pentru persoana juridica cu amenda de la 300.000 la 2.000.000 lei un cazul faptei prevazute la lit. c) de la 600.000 la 2.000.000 lei in cazul faptei de la lit. h);
            3. cele de la lit d), e) si i), cu amenda de la 100.000 la 300.000 lei pentru persoana fizica si de la 200.000 la 1.000.000 lei pentru persoana juridica;
            4. cele de la lit. f) si j), cu amenda de la 100.000 la 500.000 lei pentru persoana fizica si de la 300.000 la 3.000.000 lei pentru persoana juridica;
            5. fapta de la lit. g), cu amenda de la 100.000 la 300.000 lei pentru persoana fizica si de la 600.000 la 2.000.000 lei pentru persoana juridica.
            ART. 18. - In cazul in care impozitele, taxele si contributiile datorate statului au fost diminuate, prin incalcarea dispozitiilor fiscale, persoana contravenienta va varsa, pe linga impozitele, taxele si contributiile neachitate, o suma egala cu diferentele de impozite, taxe si contributii stabilite de organul de control.
            Daca organul de control constata ca persoana contribuabila a savirsit o noua contraventie in termen de un an, va dispune varsarea, pe linga diferentele de impozite, taxe si contributii stabilite potrivit legii, o suma egala cu dublul diferentelor constatate.
            ART. 19. - In cazul in care, ca urmare a savirsirii unei infractiuni sau contraventii, nu se pot stabili, pe baza evidentelor contribuabilului, impozitele, taxele si contributiile datorate, acestea vor fi determinate de organul de control prin estimare, utilizind in acest scop orice documente si informatii referitoare la activitatea si perioada desfasurata, inclusiv compararea cu activitati si cazuri similare.
            ART. 20. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele de control financiar-fiscal din cadrul Ministerului Finantelor si din unitatile teritoriale subordonate, Garda financiara si alte organe imputernicite de lege.
            ART. 21. - Procesul-verbal se comunica in copie contravenientului de catre organul de control care a aplicat sanctiunea, in termen de cel mult 15 zile de la data intocmirii acestuia.
Plingerea impotriva procesului-verbal se solutioneaza de judecatoria in a carei raza teritoriala a fost savirsita contraventia.
            ART. 22. - Prevederile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia art. 25-27.


CAPITOLUL 4
Dispozitii finale


            ART. 23. - Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
            ART. 24. - Orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.

            Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 4 octombrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.


p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
IOAN GAVRA

 

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 4 octombrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

 

PRESEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

 

PRESEDINTELE ROMANIEI

 

DECRETUL

privind promulgarea Legii pentru combaterea evaziunii fiscale

 

            In temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei,

            Presedintele Romaniei decreteaza:


            ARTICOL UNIC. - Se promulga Legea pentru combaterea evaziunii fiscale si se dispune publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

 

PRESEDINTELE ROMANIEI
ION ILIESCU

 

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTARIREA

cu privire la negocierea preturilor cu amanuntul la unele produse de baza in consumul populatiei, din productia interna, si stabilirea de prime la carnea de porcine si de pasare


               Guvernul Romaniei hotaraste:

               ART. 1. - Agentii economici cu capital majoritar de stat, producatori de ulei comestibil, zahar, carne de porc si de pasare, preparate din carne si oua, negociaza preturile cu amanuntul si rabaturile comerciale cu agentii economici care comercializeaza produsele respective.
               Preturile cu amanuntul negociate potrivit prevederilor alineatului precedent nu pot fi depasite nici in cazul in care marfa circula prin mai multe verigi de desfacere.
               ART. 2. - Agentii economici cu capital majoritar de stat, producatori, au obligatia de a marca, eticheta sau inscriptiona pe fiecare ambalaj al produsului preturile maxime cu amanuntul negociate potrivit prevederilor art. 1 din prezenta hotarire, precum si preturile maxime cu amanuntul la produsele prevazute in anexa la Hotarirea Guvernului nr. 45/1994.
               Agentii economici comercianti, indiferent de forma de organizare si titularul dreptului de proprietate, au obligatia, conform prevederilor art. 5 din Hotarirea Guvernului nr. 206/1993, modificata prin Hotarirea Guvernului nr. 45/1994, sa aduca la cunostinta populatiei preturile cu amanuntul, adaosurile, respectiv rabaturile comerciale practicate.
               ART. 3. - Agentii economici, indiferent de forma de organizare si titularul dreptului de proprietate, vor inscrie in facturi sau alte documente ce se intocmesc la livrarea produselor prevazute la art. 1 si preturile cu amanuntul, precum si rabaturile comerciale, negociate.
               ART. 4. - Prevederile art. 16 alin. 2 din Hotarirea Guvernului nr. 464/1991*), precum si ale art. 3 din Hotarirea Guvernului nr. 179/1993 se aplica si in cazul produselor cu preturi cu amanuntul stabilite potrivit prezentei hotariri.
               ART. 5. - Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat de catre agentii economici producatori pentru produsele prevazute la art. 1 se calculeaza asupra preturilor cu ridicata rezultate din preturile cu amanuntul si rabatul comercial, negociate.
               ART. 6. - Hotarirea Guvernului nr. 72/1994 privind declararea produselor agricole de importanta nationala se completeaza cu produsele: porcine si pasari vii destinate sacrificarii.
               Preturile minime, garantate, de achizitie la porci, pui de gaina si curca, gaini si cocosi, vii, precum si primele acordate producatorilor agricoli pentru aceste produse preluate de agentii economici achizitori, dupa data publicarii prezentei hotariri in Monitorul Oficial al Romaniei, sint cele prevazute in anexa, care completeaza corespunzator Hotarirea Guvernului nr. 333/1994.
Ministerul Finantelor si Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor adapta de urgenta normele referitoare la utilizarea si acordarea primelor in conformitate cu prevederile prezentei hotariri.
               ART. 7. - Abaterile de la normele prevazute in prezenta hotarire constituie contraventii, daca nu au fost comise in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni si se sanctioneaza, dupa caz, potrivit prevederilor Legii nr. 12/1990, astfel cum a fost modificata si completata, ale Legii nr. 11/1991, precum si ale Hotaririi Guvernului nr. 555/1994.
               ART. 8. - Se recomanda agentilor economici producatori, altii decit cei cu capital majoritar de stat, sa negocieze preturile cu amanuntul si rabaturile comerciale potrivit prevederilor prezentei hotariri.
               ART. 9. - Prevederile referitoare la negocierea preturilor cu amanuntul si rabaturile comerciale se aplica temporar, respectiv pe o perioada de 180 de zile de la publicarea prezentei hotariri in Monitorul Oficial al Romaniei.
In perioada de 180 de zile prevazuta la alineatul precedent, majorarea preturilor si rabaturilor comerciale maxime la produsele prevazute la art. 1 se face cu respectarea prevederilor art. 10 alin. 2 din Hotarirea Guvernului nr. 412/1992 si ale art. 3 din Hotarirea Guvernului nr. 206/1993.
               ART. 10. - Ministerul Finantelor, Ministerul Comertului, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si autoritatile administratiei publice locale vor asigura punerea in aplicare a prezentei hotariri.

 

p. PRIM-MINISTRU
DAN MIRCEA POPESCU,
ministru de stat,
ministrul muncii si protectiei sociale
Contrasemneaza:
p. Ministru de stat,
ministrul finantelor,
Dan Mogos,
secretar de stat
Ministru de stat, presedintele
Consiliului pentru Coordonare,
Strategie si Reforma Economica,
Mircea Cosea
Ministrul comertului,
Cristian Ionescu
Ministrul agriculturii si alimentatiei,
Valeriu Tabara

 

 

ANEXA 1

Preturile minime, garantate, de achizitie, precum si primele acordate de la bugetul de stat producatorilor agricoli pentru porci si pasari vii

 

Preturi minime, garantate, de achizitie

( inclusiv prima ) din care :

prima

- lei/kg viu -

1. Porci pentru taiere, STAS 12512-87, in greutate de:

 

- 90-100 kg viu

2.100 650

- 101-115 kg viu

2.200 650

- peste 115 kg viu (inclusiv scroafe
si vieri reconditionati)

2.000 650

2. Pasari vii pentru taiere,
STAS 6997-74:

 

- pui de gaina si curca

2.100 700

- gaini si cocosi

1.900 700


NOTA:

Primele prevazute in prezenta anexa se vor incadra in sumele alocate Ministerului Agriculturii si Alimentatiei prin bugetul de stat pe anul 1994. Prevederile Hotaririi Guvernului nr. 139/1994, referitoare la subventionarea dobinzilor aferente creditelor bancare acordate producatorilor agricoli, nu se aplica in cazul cresterii si ingrasarii porcilor si puilor destinati taierii.


*) Hotarirea Guvernului nr. 464/1991 a fost modificata prin Hotarirea Guvernului nr. 45/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994.

 

GUVERNUL ROMANIEI

 

HOTARIREA

privind alocarea de fonduri din bugetul de stat pentru organizarea unor actiuni omagiale in judetul Satu Mare


            Guvernul Romaniei hotaraste:

            ART. 1. - (1) Se aproba suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe salarii pentru judetul Satu Mare cu suma de 25 de milioane lei din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 1994, pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea actiunilor omagiale dedicate implinirii a 50 de ani de la eliberarea ultimei localitati a patriei de sub ocupatia hortisto-fascista.
            (2) Din suma prevazuta la alineatul precedent, 11 milioane lei se vor utiliza pentru restaurarea Monumentului eroilor cazuti in luptele de eliberare din orasul Carei si amenajarea zonei adiacente.
            ART. 2. - Decontarea contravalorii actiunilor si lucrarilor prevazute la art. 1 se efectueaza cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1991 privind finantele publice.
            ART. 3. - Ministerul Finantelor va introduce modificarile corespunzatoare in bugetul de stat pe anul 1994, care rezulta din prevederile art. 1.


PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU
Contrasemneaza:
Secretar de stat,
seful Departamentului pentru
Administratie Publica Locala,
Octav Cozmanca
p. Ministru de stat,
ministrul finantelor,
Dan Mogos,
secretar de stat