134. - Legea petrolului

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

         Parlamentul României adoptã prezenta lege.

            Art. 1. - Resursele de petrol situate în subsolul tãrii si al platoului continental românesc al Mãrii Negre, delimitat conform principiilor dreptului international si reglementãrilor din conventiile internationale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietãtii publice si apartin statului român.
            Petrolul reprezintã substantele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarta terestrã si care, în conditii de suprafatã, se prezintã în stare gazoasã, sub formã de gaze naturale, sau lichidã, sub formã de titei si condensat.
            Gazele naturale cuprind gazele libere din zacãminte de gaz metan, gazele dizolvate în titei, cele din capul de gaze asociat zãcãmintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia sau separarea hidrocarburilor lichide.
            Art. 2. - În sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupã cum urmeazã:
            a) zãcãmânt înseamnã o acumulare naturalã de hidrocarburi, unitarã sau separatã, valorificabilã din punct de vedere tehnic sau economic;
            b) explorare desemneazã ansamblul de studii si operatiuni care se realizeazã pentru cunoasterea conditiilor geologice de acumulare a petrolului si cuprinde faza de prospectiune, identificarea zãcãmintelor, evaluarea cantitativã si calitativã a acestora, precum si determinarea conditiilor tehnice si economice de valorificare;
            c) dezvoltare desemneazã ansamblul lucrãrilor care constau în realizarea sondelor de exploatare, construirea si montarea instalatiilor specifice, a echipamentelor si a altor utilitãti necesare extractiei, transportului, tratãrii si stocãrii petrolului;
            d) exploatare desemneazã ansamblul de lucrãri executate la si de la suprafatã pentru extragerea petrolului, captarea, tratarea si transportul acestuia pânã la locul de livrare pe teritoriul României; termenul include si transportul pe conducte magistrale;
            e) perimetru de explorare si/sau exploatare reprezintã aria corespunzãtoare proiectiei la suprafatã a conturului pãrtii în scoarta terestrã în interiorul cãruia, pe un interval de adâncime determinat, se realizeazã lucrãri de explorare, respectiv de exploatare, precum si suprafetele necesare desfãsurãrii activitãtilor de exploatare a petrolului, situate în afara acestei arii;
            f) operatiuni petroliere semnificã ansamblul de activitãti privind explorarea, dezvoltarea si exploatarea unui zãcãmânt petrolier;
            g) cartea petrolierã este instrumentul de evidentã care cuprinde totalitatea actelor juridice de orice naturã privitoare la un perimetru petrolier sau în legãturã cu acesta, precum si toate datele privitoare la proprietatea terenurilor, la situatia topograficã a perimetrului si a tuturor lucrãrilor si facilitãtilor petroliere existente în cadrul acestuia, la situatia rezervelor si a productiei pe substante;
            h) Autoritatea competentã este Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, agentie care reprezintã în domeniul resurselor de petrol interesele statului;
            i) acord petrolier reprezintã orice act juridic încheiat, potrivit prevederilor prezentei legi, între Autoritatea competentã si o persoanã juridicã românã sau strãinã, în vederea realizãrii de operatiuni petroliere;
            j) titular semnificã orice persoanã juridicã românã sau strãinã autorizatã sã efectueze operatiuni petroliere în virtutea unui acord petrolier;
            k) concesiunea petrolierã este dreptul acordat de cãtre stat prin Autoritatea competentã unei persoane juridice de a efectua operatiuni petroliere în baza unui acord petrolier;
            l) concesionar - titularul cãruia i se acordã concesiunea petrolierã;
            m) redeventa reprezintã o cotã procentualã din productia brutã realizatã de titular si datoratã de el statului, pentru compensarea scãderii rezervelor de petrol;
            n) productia brutã de petrol reprezintã cantitãtile de titei condensat si de gaze naturale extrase din zãcãmânt dupã trecerea prin instalatiile de separare si de tratare.
            Art. 3. - Operatiunile petroliere se realizeazã de persoane juridice, române sau strãine, în conditiile legii.
            Art. 4. - Operatiunile petroliere se realizeazã numai în cadrul unor perimetre stabilite în acest scop de cãtre Autoritatea competentã.
            Art. 5. - Toate datele si informatiile, indiferent de modalitatea de stocare, obtinute ca urmare a efectuãrii de operatiuni asupra resurselor petroliere românesti, determinate conform art. 1 alin. 1, apartin statului român.
            Art. 6. - Lucrãrile de dezvoltare si explotare a zãcãmintelor de petrol se pot executa numai pentru rezerve confirmate de Autoritatea competentã, în conformitate cu normele elaborate de aceasta, tinând cont si de practicile internationale.
            Art. 7. - Accesul la terenurile necesare efectuãrii operatiunilor petroliere se face în conditiile legii.
            Operatiunile petroliere de efectuat în limitele perimetrului de exploatare constituie lucrãri de utilitate publicã, iar terenurile necesare pentru aceste operatiuni, precum si constructiile situate pe astfel de terenuri pot face obiectul exproprierii pentru cauzã de utilitate publicã, în conditiile legii.
            Asupra terenurilor necesare operatiunilor petroliere de realizat în afara perimetrului de exploatare, altele decât cele declarate de utilitate publicã, prevãzute la alineatul precedent, precum si asupra terenurilor necesare lucrãrilor de exploatare si oricãror alte operatiuni pe care acestea le implicã, inclusiv cele privind asigurarea exploatãrii si protectiei sistemului national de transport al petrolului, se instituie, în favoarea titularului operatiunilor, un drept de servitute legalã.
            Exercitarea dreptului de servitute legalã stabilitã la alin. 3 se face contra plãtii unei rente anuale cãtre proprietarii terenurilor afectate de acesta.
            Durata servitutii legale stabilitã la alin. 3 este cea a operatiunilor petroliere, iar terenurile ce urmeazã a fi afectate vor fi determinate, în ce priveste suprafetele si proprietarii, dupã principiul celei mai mici atingeri posibile aduse dreptului de proprietate.
            Accesul la terenurile afectate de servitutea legalã prevãzutã la alin. 3 se stabileste prin negocieri între titularul operatiunii petroliere si proprietarii de terenuri cu respectarea principiului egalitãtii de tratament si a echitãtii.
            Orice neîntelegeri între titularii operatiunilor petroliere si proprietarii terenurilor se solutioneazã de cãtre instantele judecãtoresti competente, potrivit legii.
            Dacã statul vinde bunurile expropriate în conditiile alin. 2, fostii proprietari sau, dupã caz, succesorii lor au drept de preemptiune, în care scop vor fi înstiintati despre conditiile vânzãrii, pe cale administrativã sau prin publicitate.
            Art. 8. - Sistemul national de transport al petrolului face parte din domeniul public de interes national si este de importantã strategicã.
               În sistemul national de transport al petrolului se cuprind conductele magistrale care asigurã colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a celui provenit din import si dirijarea lui de la punctele de predare de cãtre producãtori la unitãtile de prelucrare, spre centrele de distributie si consum sau la export, precum si toate instalatiile, echipamentele si dotãrile aferente acestora.
            Exploatarea sistemului national de transport al petrolului se face de unitãti specializate, care vor presta servicii beneficiarilor în schimbul unor tarife stabilite de Autoritatea competentã, în conditii egale pentru toti producãtorii.
            Pentru a asigura întretinerea sistemului national de transport al petrolului si pentru a elimina aparitia posibilelor pericole în exploatarea acestuia se stabilesc zone de protectie si sigurantã, în conformitate cu normativele si prescriptiile tehnice specifice aprobate de Autoritatea competentã.
            Unitãtile care se ocupã cu transportul prin conducte au dreptul sã realizeze lucrãri de interventii la conducte numai cu anuntarea proprietarului terenului.
            Despãgubirile pentru interventiile executate în caz de avarii se stabilesc ulterior, prin negocieri cu proprietarul terenului.

            Art. 9. - Resursele de petrol se pun în valoare prin operatiuni petroliere, în care scop acestea se dau în administrare regiilor autonome sau se concesioneazã de cãtre Autoritatea competentã, potrivit legii. Durata concesiunii nu poate fi mai mare de 30 de ani.
            Art. 10. - În faza de prospectiune, lucrãrile de explorare pot fi executate si numai pe bazã de permise, acordate de Autoritatea competentã.
            Art. 11. - Autoritatea competentã stabileste anual lista perimetrelor care se dau în administrare sau în concesiune si o publicã în Monitorul Oficial al României.
            Art. 12. - Initiativa concesionãrii poate apartine si persoanelor juridice române sau strãine care probeazã interesul de a li se acorda dreptul efectuãrii de operatiuni petroliere în acest regim. Initiativa dãrii în administrare sau în concesiune apartine Autoritãtii competente.
            Initiativa solicitãrii dãrii în administrare apartine regiilor autonome abilitate pentru operatiuni petroliere.
            Art. 13. - Darea în concesiune sau în administrare se realizeazã prin acord petrolier, încheiat de Autoritatea competentã cu persoane juridice române sau strãine.
            În vederea concesionãrii, persoanele juridice române si/sau strãine vor fi selectionate prin apel public de ofertã.
            În ofertele prezentate, ofertantii vor face dovada capacitãtii financiare si a competentei tehnice necesare îndeplinirii prestatiilor, asa cum sunt ele propuse prin apelul public de ofertã.
            Acordul petrolier se încheie în formã scrisã si intrã în vigoare dupã aprobarea lui de cãtre Guvern. Prevederile acordului petrolier rãmân valabile pe toatã durata acestuia, în conditiile existente la data încheierii.
            Art. 14. - Începerea operatiunilor petroliere în perimetrul dat în administrare sau concesiune se autorizeazã în scris de Autoritatea competentã.
            Art. 15. - Persoanele juridice strãine care au obtinut dreptul de a efectua operatiuni petroliere sunt obligate ca, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a acordului petrolier, sã înfiinteze si sã mentinã, pe toatã durata concesiunii si în conditiile acordului petrolier, o sucursalã sau o filialã în România.
            În cazul în care doi sau mai multi parteneri strãini dobândesc drepturi petroliere cu privire la acelasi perimetru, obligatia înfiintãrii si mentinerii unei sucursale sau filiale în România revine numai companiei desemnate sã reprezinte interesele lor.
            Art. 16. - Titularul unui acord petrolier poate transfera altei persoane juridice drepturile dobândite si obligatiile asumate numai cu aprobarea scrisã a Autoritãtii competente.
            Orice transfer fãcut fãrã aprobare este lovit de nulitate.
            Art. 17. - În limitele unui perimetru de explorare sau de exploatare petrolierã se pot acorda, în conditiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul acordului petrolier, dreptul de explorare si/sau exploatare pentru substante minerale utile, altele decât cele prevãzute la art. 1, cu conditia ca aceste activitãti sã nu influenteze în mod negativ operatiunile petroliere.
            Art. 18. - Dreptul obtinut prin dare în administrare sau în concesionare este un drept distinct de cel de proprietate asupra terenurilor si nu poate fi nicicum afectat de cãtre titular în beneficiul vreunui tert.
            Art. 19. - Administrarea sau concesiunea înceteazã:
            a) prin expirarea duratei pentru care a fost acordatã;
            b) prin renuntarea de cãtre titularul acordului petrolier, în conditiile stabilite la art. 21;
            c) prin retragerea administrãrii sau concesiunii de cãtre Autoritatea competentã, conform prevederilor art. 22, 23 si 24;
            d) în caz de survenire a unor evenimente care constituie cauze de fortã majorã, definite în acordul petrolier, si care fac definitiv imposibilã initierea sau, dupã caz, continuarea operatiunilor petroliere.
            Art. 20. - Administrarea sau concesiunea înceteazã la data expirãrii acordului petrolier, dacã acesta nu a fost prelungit de pãrti înainte de expirare si cu obtinerea aprobãrii Guvernului, conform art. 13 alin. 4.
            Art. 21. - Titularul acordului petrolier poate renunta la el, dacã la data notificãrii renuntãrii cãtre Autoritatea competentã îndeplineste cumulativ urmãtoarele conditii:
            a) pune la dispozitia Autoritãtii competente toatã documentatia privind activitatea desfãsuratã pânã la data notificãrii renuntãrii, precum si rezultatele acesteia;
            b) pune la dispozitia Autoritãtii competente suma reprezentând contravaloarea lucrãrilor prevãzute în programul minimal de explorare stabilit prin acordul petrolier si al celor de dezvoltare si exploatare, scadentã la data notificãrii renuntãrii si neexecutatã din motive imputabile titularului acordului petrolier.
            Autoritatea competentã verificã îndeplinirea conditiilor prevãzute la alin. 1 în termen de 60 de zile de la data notificãrii renuntãrii.
            La împlinirea termenului de 60 de zile prevãzut la alin. 2 acordul petrolier este reziliat dacã Autoritatea competentã nu a comunicat refuzul sãu, aceasta fiind obligatã sã emitã decizia de încetare a administrãrii sau concesiunii, cu efect de la data împlinirii termenului.
            În caz de refuz al Autoritãtii competente, titularul poate cere instantei judecãtoresti sau arbitrale, dupã caz, constatarea îndeplinirii conditiilor rezilierii unilaterale a acordului petrolier.
            În cazul în care instanta judecãtoreascã sau arbitralã constatã îndeplinirea conditiilor rezilierii unilaterale a acordului petrolier, Autoritatea competentã emite decizia de încetare a administrãrii sau concesionãrii, cu efect de la data rãmânerii definitive si irevocabile a hotãrârii.
            Art. 22. - Autoritatea competentã poate retrage administrarea sau concesiunea când titularul acordului petrolier, în pofida sanctionãrii contraventionale si/sau a notificãrii ce i-a fost fãcutã, nici dupã 30 de zile de la primirea acesteia:
            a) nu-si îndeplineste obligatiile asumate cu privire la termenul de începere a operatiunilor petroliere;
            b) nu realizeazã volumul minim de lucrãri sau de cheltuieli prevãzute în acordul petrolier pentru o perioadã datã si expiratã;
            c) continuã sistarea lucrãrilor pe o perioadã mai mare de 30 de zile fãrã acordul Autoritãtii competente;
            d) utilizeazã metode sau tehnologii de exploatare, altele decât cele aprobate de Autoritatea competentã;
            e) executã operatiuni petroliere fãrã autorizatie.
            Art. 23. - Autoritatea competentã retrage administrarea sau concesiunea când constatã cã titularul acordului petrolier:
            a) nu respectã decizia unei instante judecãtoresti sau arbitrale cu privire la operatiunile petroliere;
            b) este supus procedurii de lichidare judiciarã prin insolvabilitate;
            c) furnizeazã, cu bunã stiintã, Autoritãtii competente date si informatii false cu privire la operatiunile sale petroliere sau încalcã clauzele de confidentialitate prevãzute în acordul petrolier;
            d) nu respectã o clauzã prevãzutã prin acordul petrolier, cu sanctiunea retragerii administrãrii sau concesiunii;
            e) pericliteazã, prin modul de executare a operatiunilor petroliere, posibilitatea exploatãrii viitoare a zãcãmântului sau încalcã normele privind protectia si exploatarea rationalã a zãcãmintelor ori normele privind protectia mediului înconjurãtor.
            Art. 24. - Retragerea administrãrii sau concesiunii  petroliere pentru oricare dintre motivele prevãzute la art. 22 si art. 23 produce efect asupra titularului acordului petrolier dupã împlinirea a 30 de zile de la data notificãrii fãcute acestuia de cãtre Autoritatea competentã.
            În limita termenului stabilit la alin. 1 titularul acordului petrolier poate cere instantei judecãtoresti sau arbitrale, dupã caz, anularea mãsurii de retragere a administrãrii sau concesiunii petroliere.
            La cererea titularului acordului petrolier si cu audierea Autoritãtii competente, instanta poate dispune suspendarea mãsurii revocãrii pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii.
            Art. 25. - În cazul în care survine un eveniment prevãzut la art. 19 lit. d), titularul acordului petrolier notificã Autoritãtii competente situatia, în termen de 15 zile de la producerea evenimentului, cu prezentarea documentelor certificând forta majorã, eliberate de institutia legal abilitatã în acest scop. Încetarea administrãrii sau concesiunii petroliere produce efect dupã 30 de zile de la data notificãrii fortei majore.
            Dacã în limita termenului de 30 de zile prevãzut la alin. 1, Autoritatea competentã notificã titularului acordului petrolier refuzul sãu de a accepta evenimentul invocat de titular ca fiind o circumstantã constitutivã de fortã majorã, provocând imposibilitatea definitivã a initierii sau continuãrii executãrii operatiunilor petroliere, neimputabilã acestuia, titularul acordului petrolier poate cere instantei judecãtoresti sau arbitrale, dupã caz, pronuntarea rezilierii unilaterale a acordului petrolier pentru caz de fortã majorã, fãrã obligarea la plata de daune-interese.
            În caz de pronuntare a rezilierii acordului petrolier, dupã rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoresti sau arbitrale, dupã caz, Autoritatea competentã va emite decizia de încetare a administrãrii sau concesionãrii petroliere, cu efect de la data prevãzutã la alin. 1.
            Art. 26. - Decizia de încetare a administrãrii sau concesiunii petroliere se publicã în Monitorul Oficial al României, cu mentiunea datei la care produce efect si se înscrie în Cartea petrolierã de cãtre Autoritatea competentã.
            La încetarea administrãrii sau concesiunii petroliere pentru oricare dintre cauzele prevãzute la art. 19, exploatarea - cu toate dependintele si anexele sale - trece în proprietatea statului fãrã vreo indemnizatie si liberã de orice drepturi sau sarcini, indiferent de natura acestora.
            În cazul în care administrarea sau concesiunea petrolierã înceteazã din cauzã de fortã majorã, conform art. 19 lit. d), titularul are drept la despãgubiri în conditiile stabilite prin acordul petrolier. În termen de maximum 3 luni de la încetarea administrãrii sau concesiunii petroliere, Autoritatea competentã va stabili mãsurile ce urmeazã a fi luate cu privire la perimetrul petrolier si la dotãrile aferente acestuia.
            Titularul acordului petrolier rãmâne tinut, potrivit regulilor rãspunderii civile extracontractuale, la repararea prejudiciilor cauzate tertilor din culpa sa prin operatiunile petroliere efectuate pânã la data renuntãrii, chiar dacã asemenea prejudicii sunt constatate dupã încetarea administrãrii sau concesiunii petroliere.

            Art. 27. - Titularul acordului petrolier are urmãtoarele drepturi:
            a) de acces, în conditiile legii, la terenurile sau la suprafetele necesare desfãsurãrii operatiunilor petroliere, în limitele perimetrului prevãzut în acordul petrolier;
            b) sã execute, în limitele perimetrului acordat, toate operatiunile petroliere prevãzute în acordul petrolier;
            c) sã foloseascã, în conditiile legii, surse de apã de suprafatã sau subterane necesare desfãsurãrii operatiunilor petroliere;
            d) sã dispunã asupra cantitãtilor de petrol ce îi revin, conform clauzelor acordului petrolier, care nu au fost achizitionate de statul român, inclusiv sã le exporte;
            e) de prioritate, în conditiile legii, pentru extinderea perimetrului, în cazul în care se dovedeste continuitatea dezvoltãrii zãcãmântului în afara limitelor perimetrului acordat initial;
            f) de acces, cu plata taxelor si a tarifelor, dupã caz, în conditiile legii, la conductele petroliere, porturile, docurile si la alte instalatii ale statului, în cazul în care folosirea acestora îi este necesarã pentru realizarea operatiunilor petroliere;
            g) sã monteze conducte si instalatii proprii pentru transportul produselor sale petroliere la statii de separare si tratare, la rampe de încãrcare si la sistemul national de transport al produselor petroliere, cu respectarea reglementãrilor în vigoare;
            h) sã construiascã drumuri, poduri si cãi ferate necesare efectuãrii operatiunilor petroliere si transportului produselor rezultate din exploatare, în conditiile legii;
            i) de prioritate pentru concesionarea exploatãrii unor substante minerale utile, altele decât petrolul, descoperite prin operatiunile sale petroliere, în cazul în care acestea pot face obiectul exploatãrii si al valorificãrii;
            j) sã se asocieze, cu acordul Autoritãtii competente, cu persoane juridice române sau strãine în vederea executãrii operatiunilor petroliere prevãzute în acorduri;
            k) sã obtinã de la Autoritatea legii, datele necesare operatiunilor petroliere de realizat, sã detinã si sã utilizeze aceste date, precum si pe cele obtinute din operatiunile proprii, pe durata valabilitãtii acordului petrolier.
            Art. 28. - Titularul acordului petrolier are urmãtoarele obligatii:
            a) sã respecte normele, regulamentele si instructiunile emise în aplicarea prezentei legi si prevederile acordului petrolier;
            b) sã elaboreze, pe baza acordului petrolier, documentatii tehnice si economice pentru realizarea operatiunilor petroliere si sã le supunã aprobãrii Autoritãtii competente;
            c) sã obtinã, sã întocmeascã, sã tinã la zi si sã transmitã la termenele fixate toate datele, informatiile si documentatiile stabilite de Autoritatea competentã referitoare la operatiunile petroliere executate si la rezultatele obtinute;
            d) sã pãstreze confidentialitatea asupra datelor obtinute de la Autoritatea competentã si din activitatea proprie si sã nu le difuzeze fãrã acordul acesteia;
            e) sã se asocieze, la solicitarea Autoritãtii competente, cu titularii unor perimetre adiacente, în cazul în care se constatã, prin lucrãrile executate, continuitatea hidrodinamicã a zãcãmântului în acele perimetre, pentru a se asigura o valorificare eficientã a rezervelor;
            f) sã utilizeze cu prioritate, în executarea operatiunilor petroliere, forta de muncã autohtonã cu calificarea corespunzãtoare, precum si echipamente si materiale produse în România, în conditii de competitivitate;
            g) pentru partea din productia de petrol ce-i revine, sã acorde statului român dreptul de preemptiune la achizitionarea acesteia, în conditiile prevãzute în acordul petrolier;
            h) în termen de 60 de zile de la încetarea administrãrii sau concesionãrii prin oricare dintre modurile prevãzute la art. 19, sã procedeze la predarea cãtre Autoritatea competentã a perimetrului acordat, în conditiile prevãzute de art. 26 alin. 5;
            i) sã îndeplineascã, în termenele stabilite, mãsurile dispuse în scris de Autoritatea competentã în exercitarea atributiilor ce-i revin potrivit legii.

            Art. 29. - Titularii dreptului de administare sau de concesiune sunt supusi la plata cãtre bugetul de stat a unei taxe pe activitatea de exploatare a resurselor minerale si a unei redevente petroliere stabilite legal conform acordului petrolier.
            Taxa pe activitatea de exploatare a resurselor minerale se stabileste la o cotã de 3% din valoarea productiei brute realizate, se calculeazã si este datoratã anual cu scadentã pânã la 31 ianuarie a anului urmãtor.
            Prin bugetul de stat, fondurile realizate din încasarea taxei vor fi reinvestite în domeniul petrolier.
            Art. 30. - Redeventa petrolierã se stabileste sub formã de cotã procentualã din productia brutã realizatã. Cota va fi convenitã între Autoritatea competentã si titularul acordului petrolier, pentru fiecare zãcãmânt în parte, la încheierea acordului petrolier. Redeventa petrolierã este datoratã din ziua începerii realizãrii productiei si plãtibilã în naturã, trimestrial, cu scadentã pânã la data de 20 a primei luni a trimestrului urmãtor.
            Art. 31. - Gazele naturale reinjectate în zãcãmânt sunt exceptate de la plata oricãrei taxe si redevente. Gazele extrase prin sonde concomitent cu titeiul, neutilizate si nici valorificate de cãtre concesionar, se predau statului fãrã platã si sunt scutite de taxã si de redeventã.
            Cheltuielile de preluare si riscurile de utilizare apartin statului.
            Art. 32. - Verificarea exactitãtii datelor pe baza cãrora se calculeazã taxa pe activitatea de exploatare a resurselor minerale si redeventa petrolierã se face de Autoritatea competentã, precum si de organele de stat cu atributii în domeniul controlului financiar.
            Pentru neplata în termen a taxei pe activitatea de exploatare a resurselor minerale se percep majorãri de întârziere conform legii fiscale, iar pentru neplata la termen a redeventei petroliere vor fi stipulate în acordul petrolier daune-interese, moratorii si compensatorii.
            Art. 33. - Pentru actele eliberate în exercitarea atributiilor sale - avize, permise de prospectiune, documente de confirmare a rezervelor, autorizatii si altele, precum si pentru consultarea si utilizarea unor documente si informatii referitoare la resursele petroliere, Autoritatea competentã percepe tarife, stabilite cu avizul Ministerului Finantelor.
            Veniturile realizate conform alin. 1 de cãtre Autoritatea competentã vor putea fi utilizate pentru alcãtuirea pachetelor de date si lansarea apelurilor publice de oferte, organizarea rundelor de prezentare a conditiilor de participare la oferta publicã, dotãri, tinerea licitatiilor si elaborarea de studii.
            Veniturile rãmase neutilizate la sfârsitul anului bugetar se preiau ca venituri în anul urmãtor, la dispozitia Autoritãtii competente.
            Art. 34. - Plata taxelor si redeventelor prevãzute în prezenta lege nu scuteste pe titularul acordului petrolier de obligatiile fiscale, în mãsura în care acestea îi sunt aplicabile, tinând seama si de prevederile art. 13 alin. 5.
            Titularii acordurilor petroliere beneficiazã de urmãtoarele facilitãti:
            a) scutirea de plata impozitului pe profit pentru o perioadã de un an de la ziua înregistrãrii productiei de petrol;
            b) plata impozitului pe profit la nivelul cotelor de impozit prevãzut de legea în vigoare la data încheierii acordului petrolier;
            c) scutirea de taxe vamale a importurilor efectuate de titularii acordurilor sau de subcontractantii acestora de bunuri necesare pentru executarea operatiunilor petroliere;
            d) scutirea de taxe vamale a importului de bunuri de uz gospodãresc si personal necesare personalului strãin al titularului de acord, al companiilor afiliate si al subcontractantilor strãini ai acestora; bunurile care sunt scutite de taxe vamale de import se nominalizeazã în anexe la acordul petrolier;
            e) scutirea de taxe vamale a exportului cotelor de petrol cuvenite titularului acordului, precum si a exportului bunurilor importate de acesta si de personalul sãu strãin, în conditiile prevãzute la lit. d).
            Titularii acordurilor petroliere, persoane juridice strãine, mai beneficiazã de urmãtoarele facilitãti:
            a) sã efectueze operatiuni de încasãri în valutã, obtinutã din exportul petrolului din productia ce-i revine, si sã retinã aceastã valutã în strãinãtate dupã achitarea obligatiilor fatã de statul român;
            b) în cazul în care vânzãrile petrolului ce-i revine titularului se fac în România, acesta are dreptul sã transforme în valutã convertibilã sumele obtinute în lei, în conditiile legislatiei române, si sã dispunã liber asupra disponibilitãtilor în valutã care pot fi transferate în strãinãtate dupã achitarea obligatiilor fatã de statul român.
            Facilitãtile care se acordã titularilor de acorduri, potrivit prezentei legi, se stabilesc pentru fiecare contact în parte si rãmân nemodificate pe întreaga duratã a acordului petrolier.

            Art. 35. - Autoritatea competentã însãrcinatã cu aplicarea dispozitiilor prezentei legi este Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, organizatã în subordinea Guvernului.
            Art. 36. - În domeniul resurselor de petrol, Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale are urmãtoarele competente:
            a) gestioneazã resursele de petrol ale statului;
            b) negociazã clauzele si conditiile acordurilor petroliere, încheie astfel de acorduri, reglementeazã operatiunile petroliere desfãsurate în temeiul acestora, precum si al normelor regulamentelor si instructiunilor tehnice emise în aplicarea legii;
            c) confirmã rezervele de petrol si organizeazã fondul de date geologice si de exploatare, stocare, sistematizare si valorificare a acestuia; constituie fondul national de rezerve de petrol; datele oficiale cu privire la rezervele de petrol sunt cele înscrise în fondul national;
            d) efectueazã studii, pe baza cãrora fundamenteazã si stabileste, împreunã cu Ministerul Finantelor, pretul petrolului extras în România, precum si tarifele prevãzute la art. 8 alin. 3 si la art. 33 alin. 1, în conditiile legii;
            e) urmãreste si verificã productia petrolierã pentru calcularea taxelor si a redeventelor;
            f) urmãreste aplicarea mãsurilor stabilite pentru protectia suprafetei si a subsolului în cursul operatiunilor petroliere;
            g) controleazã respectarea de cãtre titular a prevederilor din acordul petrolier, precum si a celor din normele, regulamentele si instructiunile din domeniu si dispune mãsuri pentru respectarea acestora;
            h) ordonã sistarea lucrãrilor geologice sau de exploatare executate în afara perimetrului instituit, a celor fãrã documentatii tehnice aprobate, precum si a celor care, prin modul de desfãsurare, pot conduce la exploatarea nerationalã si la degradarea zãcãmintelor, pânã la înlãturarea cauzelor care le-au produs;
            i) emite regulamente si instructiuni tehnice cu caracter obligatoriu pentru aducerea la îndeplinire aprevederilor legii;
            j) elaboreazã si tine Cartea petrolierã; actele juridice si documentele neînregistrate în Cartea petrolierã nu sunt opozabile tertilor;
            k) constatã si notificã nerespectarea prevederilor prezentei legi.
            Art. 37. - Înfiintarea, organizarea si obiectul de activitate al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.

            Art. 38. - Nerespectarea de cãtre titularul acordului petrolier a obligatiilor prevãzute în prezenta lege constituie contraventie si se sanctioneazã cu amendã, dupã cum urmeazã:
            a) de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei pentru încãlcarea obligatiilor stabilite prin art. 15 si prin art. 28 lit. b), c) si i);
            b) de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru sãvârsirea faptelor prevãzute la art. 22 lit. a), c), d) si e), precum si pentru încãlcarea obligatiilor stabilite la art. 6 si la art. 28 lit. a), e) si f);
            c) de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei pentru încãlcarea obligatiilor stabilite la art. 4 si la art. 28 lit. d) si g).
            Art. 39. - Sãvârsirea pentru a doua oarã a vreuneia dintre contraventiile sanctionate prin prevederile art. 38 si pentru care legea nu prevede retragerea administrãrii sau concesiunii, se sanctioneazã cu amendã, limitele amenzii prevãzute pentru contraventia respectivã fiind fixate la dublu.
            Încãlcarea în continuare a dispozitiilor pentru care sunt stabilite sanctiuni prin art. 38 atrage dupã sine aplicarea prevederilor art. 36 lit. h).
            Art. 40. - Amenzile se fac venit la bugetul de stat.
            Contraventiilor prevãzute la art. 38 le sunt aplicabile, în mãsura în care prezenta lege nu dispune altfel, dispozitiile cuprinse în Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia art. 25, 26 si 27.
            Limitele amenzilor vor putea fi modificate prin hotãrâre de Guvern în functie de indicele de inflatie.
            Art. 41. - Constatarea nerespectãrii obligatiilor si a sãvârsirii contraventiilor, precum si aplicarea amenzilor se fac prin proces-verbal încheiat de personalul împuternicit al Autoritãtii competente.

            Art. 42. - Prevederile acordurilor petroliere, încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi si aprobate de Guvern, rãmân valabile în conditiile în care au fost încheiate pe întreaga lor duratã.
            Art. 43. - Regiile autonome "petrom" si "romgaz" îsi vor continua activitatea la acele obiective unde, la data publicãrii prezentei legi, desfãsoarã lucrãri de explorare, dezvoltare si exploatare. În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, regiile autonome vor finaliza actiunea de delimitare a perimetrelor de explorare, dezvoltare si exploatare pentru aceste obiective si vor solicita Autoritãtii competente atribuirea lor în administrare, potrivit legii.
            Ceilalti agenti economici români care desfãsoarã activitãti de explorare la unele obiective la data intrãrii în vigoare a prezentei legi îsi vor continua activitatea pânã la finalizarea lor, în conditiile stabilite de Autoritatea competentã.
            Art. 44. - Solutionarea litigiilor în legãturã cu interpretarea si executarea prevederilor acordurilor petroliere este de competenta instantelor judecãtoresti, dacã pãrtile nu au convenit solutionarea pe cale arbitralã.
            În termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentei legi, Autoritatea competentã va elabora normele de aplicare a acesteia, care vor fi supuse aprobãrii prin hotãrâre a Guvernului.
            Art. 45. - Prezenta lege intrã în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
            Art. 46. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã Legea petrolului din anul 1942, Legea nr. 66/1992, precum si alte dispozitii contrare sau incompatibile.

         Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 18 decembrie 1995 cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

         Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 18 decembrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

Bucuresti, 29 decembrie 1995.
Nr. 134.