MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

PARTEA I
Anul VIII - Nr. 142  LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE   Luni, 8 iulie 1996

S U M A R

LEGI SI DECRETE

           57. -Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvemul Mongoliei privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor, semnat la Bucuresti la 6 noiembrie 1995
            Acord între Guvernul României si Guvernul Mongoliei privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor

           246. -Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Mongoliei privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor, semnat la Bucuresti la 6 noiembrie 1995

           58. -Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Tunisiene privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor, semnat la Tunis la 16 octombrie 1995.
             Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Tunisiene privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor

           247. -Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Tunisiene privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor, semnat la Tunis la 16 octombrie 1995

           62. -Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea culturalã, semnat la Bucuresti la 16 mai 1995
            Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea culturalã

           251. -Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea culturalã, semnat la Bucuresti la 16 mai 1995

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

           499. - Hotãrâre pentru aprobarea Acordului de cooperare în domeniul sãnãtãtii si al stiintelor medicale dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Bucuresti la 28 februarie 1996
            Acord de cooperare în domeniul sãnãtãtii si al stiintelor medicale între Guvernul României si Guvernul Republicii Bulgaria

 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

           1.424 -Ordin al ministrului de stat, ministrul finantelor, privind lansarea unei emisiuni de titiuri de stat seria D3.96.10.17

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

LEGE
pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Mongoliei
privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor,
semnat la Bucuresti la 6 noiembrie 1995

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

           Articol unic. - Se ratificã Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Mongoliei privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor, semnat la Bucuresti la 6 noiembrie 1995.

            Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 13 mai 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEdinTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
ADRIAN NÃSTASE

            Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 18 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEdinTELE SENATULUI,
VALER SUIAN

Bucuresti 3 iulie 1996.
Nr. 57

A C O R D
între Guvernul României si Guvernul Mongoliei
privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor

            Guvernul României si Guvernul Mongoliei, denumite în cele ce urmeazã pãrti contractante,
            dorind sã intensifice cooperarea economicã în avantajul reciproc al ambelor state,
            intentionând sã creeze si sã mentinã conditii favorabile pentru investitiile investitorilor unei pãrti contractante pe teritoriul celeilalte pãrti contractante,
            recunoscând necesitatea promovãrii si protejãrii investitiilor strãine în scopul cresterii prosperitãtii economice a ambelor state,
            au convenit asupra celor ce urmeazã:

ARTICOLUL 1
Definitii

            În sensul acestui acord:
            (1) Termenul investitor se referã, în legãturã cu fiecare parte contractantã, la:
            a) persoane fizice care, în conformitate cu legea acelei pãrti contractante, sunt considerate a fi cetãtenii sãi;
            b) persoane juridice, incluzând societãti comerciale, corporatii, asociatii de afaceri si alte organizatii, care sunt constituite sau altfel organizate, în mod corespunzator, în conformitate cu legea acelei pãrti contractante, si îsi desfãsoarã activitãtile economice efective pe teritoriul acelei pãrti contractante.
            (2) Termenul investitii va desemna orice fel de active investite de cãtre investitorii unei pãrti contractante pe teritoriul celeilalte pãrti contractante, în conformitate cu legile si reglementãrile acesteia din urmã, si include, în special, dar nu exclusiv:
            a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile, precum si orice alte drepturi reale, cum ar fi ipoteci, sechestre, gajuri;
            b) actiuni, pãrti sociale sau orice altfel de participare la societãti;
            c) drepturi de creantã sau orice alte drepturi privind prestatii care au o valoare economicã;
            d) drepturi de proprietate intelectualã cum sunt: drepturi de autor, brevete, desene sau modele industriale, mãrci de comert sau de serviciu, nume comerciale, know-how si goodwill, precum si alte drepturi similare recunoscute de legile pãrtilor contractante;
            e) concesiuni de afaceri cu valoare economicã, necesare pentru desfãsurarea activitãtilor economice, conferite prin lege sau prin contract incluzând concesiuni privind prospectarea, cultivarea, extractia si exploatarea resurselor naturale.
            Orice modificare a formei în care sunt investite sau reinvestite activele nu va afecta caracterul lor de investitie.
            (3) Termenul venituri desemneazã sumele produse de o investitie si include, în special, dar nu exclusiv, profituri, dividende, dobânzi, sporuri de capital, redevente, management si asistentã tehnicã sau alte onorarii, indiferent de forma în care este plãtit venitul.
            (4) Termenul teritoriu desemneazã:
            a) în legãturã cu România, teritoriul României, inclusiv marea teritorialã, precum si zona economicã exclusivã, asupra cãrora România, în concordantã cu legislatia sa si cu dreptul international, îsi exercitã suveranitatea, drepturi suverane si jurisdictie;
            b) în legãturã cu Mongolia, teritoriul asupra cãruia Mongolia exercitã suveranitate sau jurisdictie.

ARTICOLUL 2
Promovare, admitere

            (1) Fiecare parte contractantã va promova, pe teritoriul sãu, investitiile efectuate de cãtre investitorii celeilalte pãrti contractante si va admite aceste investitii în conformitate cu legile si cu reglementãrile sale.
            (2) Fiecare parte contractantã va acorda pe teritoriul sãu, în conformitate cu legile si reglementãrile sale, autorizatiile necesare în legãturã cu investitiile, inclusiv autorizatiile pentru angajarea de personal de conducere si tehnic, la alegerea investitorilor, indiferent de nationalitate.

ARTICOLUL 3
Protejare, tratament

            (1) Investitiilor efectuate de cãtre investitorii unei pãrti contractante li se va acorda în permanentã un tratament just si echitabil si se vor bucura de protectie si sigurantã deplinã pe teritoriul celeilalte pãrti contractante.
            (2) Acest tratament nu va fi mai putin favorabil decât cel acordat de fiecare parte contractantã investitiilor efectuate pe teritoriul sãu de investitorii proprii sau decât cel acordat de fiecare parte contractantã investitiilor efectuate pe teritoriul sãu de cãtre investitorii oricãrui stat tert dacã acest din urmã tratament este mai favorabil.
            (3) Tratamentul natiunii celei mai favorizate nu va fi interpretat ca obligatie a pãrtii contractante de a extinde asupra investitorilor si investitiilor celeilalte pãrti contractante avantajele rezultate din orice uniune vamalã sau economicã existentã sau viitoare, zona de comert liber sau organizatie economicã regionalã, la care oricare dintre pãrtile contractante este sau devine membru. Acest tratament nu se va referi nici la avantajele pe care oricare parte contractantã le acordã investitorilor unui stat tert în virtutea unui acord de evitare a dublei impuneri sau altor acorduri, pe bazã de reciprocitate referitoare la impozite.

ARTICOLUL 4
Transferul liber

            (1) Fiecare parte contractantã va garanta investitorilor celeilalte pãrti contractante, în legãturã cu investitiile lor, transferul liber al plãtilor în legãturã cu aceste investitii, în special al:
            a) veniturilor conform art. 1 paragraful (3) din acest acord;
            b) sumelor provenind din împrumuturi contractate sau din alte obligatii contractuale asumate pentru investitie; si
            c) sumelor provenind din vânzarea totalã sau partialã sau din lichidarea unei investitii.
            (2) Cu toate prevederile paragrafului (1) al acestui articol oricare parte contractantã poate, în împrejurãri economice si financiare exceptionale, sã impunã restrictii de schimb valutar în conformitate cu legile si reglementãrile sale (si potrivit Statutului Fondului Monetar International).
            (3) Dacã nu s-a convenit altfel cu investitorul, transferurile se vor efectua în conformitate cu legile si reglementãrile în vigoare ale pãrtii contractante pe teritoriul cãreia s-a efectuat investitia, la cursul de schimb în vigoare la data transferului.

ARTICOLUL 5
Expropriere, despãgubire

            (1) Investitiile efectuate de cãtre investitorii unei pãrti contractante nu vor fi nationalizate, expropriate sau supuse unor mãsuri cu efect echivalent nationalizãrii sau exproprierii (denumite în continuare expropriere) pe teritoriul celeilalte pãrti contractante, decât în interes public. Exproprierea se va realiza pe o bazã nediscriminatorie, în conformitate cu procedura legalã si contra unei despãgubiri.
            (2) Aceastã despãgubire va corespunde valorii de piatã a investitiei expropriate imediat înaintea exproprierii sau înainte ca exproprierea iminentã sã devinã cunoscutã public, va include dobânda de la data exproprierii si va fi liber transferabilã. Despagubirea va fi efectivã, adecvatã si plãtitã fãrã întârziere nejustificatã.
            (3) Investitorilor unei pãrti contractante, ale caror investitii de pe teritoriul celeilalte pãrti contractante au suferit pierderi datorate rãzboiului sau conflictului armat, stãrii de necesitate sau altor evenimente similare, li se va acorda de cãtre aceastã din urmã parte contractantã, în ceea ce priveste despãgubirea sau alte forme de reglementare, un tratament nu mai putin favorabil decât cel pe care aceastã parte contractantã îl acordã propriilor investitori sau investitorilor oricãrui stat tert. Orice platã efectuatã conform acestui articol va fi liber transferabilã.

ARTICOLUL 6
Aplicarea acordului

            Prezentul acord se va aplica tututor investitiilor efectuate dupã intrarea sa în vigoare.

ARTICOLUL 7
Alte obligatii

            (1) Dacã legislatia oricãrei pãrti contractante îndreptãteste investitiile investitorilor celeilalte pãrti contractante la un tratament mai favorabil decât cel prevãzut de acest acord, respectiva legislatie va prevala acestui acord, în mãsura în care este mai favorabilã.
            (2) Fiecare parte contractantã va respecta orice alte obligatii pe care si le-a asumat privind investitiile efectuate pe teritoriul sãu de cãtre investitorii celeilalte pãrti contractante.

ARTICOLUL 8
Principiul abrogãrii

            Dacã oricare parte contractantã sau agentia desemnatã de ea face plãti unuia dintre investitorii sãi pe baza unei garantii financiare împotriva riscurilor necomerciale, acordatã în legãturã cu o investitie de pe teritoriul celeilalte pãrti contractante, aceasta din urmã va recunoaste, în virtutea principiului abrogãrii, cesiunea oricãrui drept sau titiu al acelui investitor cãtre prima parte contractantã sau cãtre agentia desemnatã de ea. Cealaltã parte contractantã va fi îndreptãtitã sã deducã taxele si celelalte obligatii cu caracter public datorate si plãtibile de cãtre investitor.

ARTICOLUL 9
Reglementarea diferendelor dintre o parte contractantã
si un investitor al celeilalte pãrti contractante

            (1) În scopul reglementãrii diferendelor în legãturã cu investitiile dintre o parte contractantã si un investitor al celeilalte pãrti contractante, vor avea loc consultãri între pãrtile interesate în vederea solutionãrii cazului, pe cât posibil, pe cale amiabilã.
            (2) Dacã aceste consultãri nu conduc la o solutie în termen de 6 luni de la data cererii de reglementare, investitorul poate supune diferendul, la alegerea sa, spre solutionare la:
            a) instanta judecatoreascã competentã a pãrtii contractante pe teritoriul cãreia s-a efectuat investitia; sau
            b) Centrul International pentru Reglementarea Diferendelor relative la investitii (I.C.S.I.D.), prevãzut de Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investitii între state si persoane ale altor state, deschisã spre semnare la Washington la 18 martie 1965; sau
            c) un tribunal arbitral ad-hoc, care, dacã nu s-a convenit altfel între pãrtile la diferend, va fi constituit pe baza regulilor de arbitraj ale Comisiei Natunilor Unite pentru Drept Comercial International (UNCITRAL).
            (3) Fiecare parte contractantã consimte prin aceasta sã supunã diferendele privind investitiile concilierii sau arbitrajului international.
            (4) Partea contractantã care este parte la diferend nu va invoca niciodatã, pe durata procedurilor privind diferendele legate de investitii, în apãrare, imunitatea sa sau faptul cã investitorul a primit o despãgubire în cadrul unui contract de asigurare acoperind integral sau partial prejudiciul ori pierderea suferitã.

ARTICOLUL 10
Reglementarea diferendelor dintre pãrtile contractante

            (1) Diferendele dintre pãrtile contractante privind interpretarea sau aplicarea prevederilor acestui acord vor fi solutionate pe canale diplomatice.
            (2) Dacã cele douã pãrti contractante nu pot ajunge un acord în termen de 12 luni de la declansarea diferendului dintre ele, acesta, la cererea oricãrei pãrti contractante, se va supune unui tribunal arbitral compus din trei membri. Fiecare parte contractantã va numi un arbitru. Membrii desemnati vor alege apoi un cetãtean al unui stat tert, care, cu aprobarea celor douã pãrti contractante, va fi desemnat ca presedinte al tribunalului.
            (3) Dacã una dintre pãrtile contractante nu a numit propriul arbitru si nu a dat curs invitatiei celeilalte pãrti contractante sã facã numirea în termen de douã luni, arbitrul va fi numit la cererea acelei pãrti contractante, de cãtre presedintele Curtii Internationale de Justitie.
            (4) Dacã ambii arbitri nu pot ajunge la un acord privind alegerea presedintelui, în termen de douã luni dupã numirea lor, acesta va fi numit la cererea oricãrei pãrti contractante, de cãtre presedintele Curtii Internationale de Justitie.
            (5) Dacã, în cazurile specificate în paragrafele (3) si (4) ale acestui articol, presedintele Curtii Internationale de Justitie este împiedicat sã îsi îndeplineascã functia sa sau dacã este cetãtean al uneia dintre pãrtile contractante numirea se va face de cãtre vicepresedinte si, dacã acesta din urmã este împiedicat sau dacã este cetãtean al uneia dintre pãrtile contractante, numirea se va face de cãtre judecãtorul Curtii cu cea mai mare functie, care nu este cetãtean al uneia dintre pãrtile contractante.
            (6) În lipsa altor prevederi ale pãrtilor contractante, tribunalul îsi va stabili procedura.
            (7) Fiecare parte contractantã va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a numit si ale reprezentãrii sale în procedurile arbitrale. Cheltuielile pentru presedinte si celelalte cheltuieli vor fi suportate în pãrti egale de cãtre pãrtile contractante.
            (8) Hotãrârile tribunalului sunt definitive si obligatorii pentru fiecare parte contractantã.

ARTICOLUL 11
Prevederi finale

            (1) Acest acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data la care pãrtile contractante îsi vor fi notificat reciproc îndeplinirea cerintelor legale pentru intrarea în vigoare a acestui acord.
            El va rãmâne în vigoare pe o perioadã initialã de 10 ani. Dacã o notificare oficialã de denuntare nu este transmisã cu 6 luni înainte de expirarea acestui termen, acordul va fi considerat ca reînnoit în aceleasi conditii, pentru noi perioade de 10 ani.
            (2) În cazul unei notificãri oficiale de denuntare a prezentului acord, prevederile art. 1-10 vor continua sã fie în vigoare pentru o perioadã de încã 10 ani pentru investitiile efectuate înainte de a se transmite notificarea oficialã.
            Drept pentru care, subsemnatii, pe deplin autorizati de cãtre guvernele respective, au semnat acest acord.
            Încheiat la Bucuresti la 6 noiembrie 1995, în douã exemplare originale în limbile: românã, mongolã si englezã, fiecare text fiind egal autentic. În cazul unor diferente de interpretare, textul în limba englezã va prevala.
 

Pentru Guvernul României,
Ioan Mihai Popa,
secretar de stat la Ministerul Finantelor
Pentru Guvernul Mongoliei,
Choisuren Baatar,
adjunct al ministrului relatiilor externe

PRESEdinTELE ROMÂNIEI

D E C R E T
privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Mongoliei privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor,
semnat la Bucuresti la 6 noiembrie 1995

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

           Presedintele României d e c r e t e a z ã:

           Articol unic. - Se promulgã Legea pentru ratatificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Mongoliei privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor, semnat la Bucuresti la 6 noiembrie 1995, si se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

PRESEdinTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU

Bucuresti, 2 iulie 1996.
Nr. 246.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

LEGE
pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Tunisiene
privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor,
semnat la Tunis la 16 octombrie 1995

           Parlamentul României adoptã prezenta lege:

           Articol unic. - Se ratificã Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Tunisiene privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor, semnat la Tunis la 16 octombrie 1995.

            Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 13 mai 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEdinTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
ADRIAN NÃSTASE

           Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 18 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEdinTEI E SENATULUI,
VALER SUIAN

Bucuresti, 3 iulie 1996.
Nr. 58.

ACORD
între Guvernul României si Guvernul Republicii Tunisiene
privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor

            Guvernul României si Guvernul Republicii Tunisiene, denumite în cele ce urmeazã pãrti contractante,
            dornice sã intensifice cooperarea economicã în avantajul reciproc al ambelor state,
            în scopul de a crea si a mentine conditii favorabile investitiilor investitorilor unei pãrti contractante pe teritoriul celeilalte pãrti contractante,
            recunoscând necesitatea promovãrii si protejãrii investitiilor strãine în vederea promovãrii prosperitãtii economice a ambelor state,
            au convenit asupra celor ce urmeazã:

ARTICOLUL 1
Definitii

            În sensul acestui acord:
            (1) Termenul investitie desemneazã drepturile, bunurile si activele de orice fel constituite sau recunoscute pe teritoriul unei pãrti contractante în conformitate cu legile si reglementãrile sale si, în special, dar nu exclusiv:
            a) proprietatea bunurilor mobile si imobile, precum si orice alte drepturi reale precum: servitutile, ipotecile, privilegiile, gajurile;
            b) actiunile, pãrtile sociale si alte forme de participare la societãtile constituite pe teritoriul uneia dintre pãrtile contractante;
            c) obligatiunile, creantele si drepturile la orice prestatii având o valoare economicã;
            d) drepturile de proprietate intelectualã si industrialã cum sunt: drepturi de autor, brevete de inventie, desene, modele si machete industriale, mãrci de fabricã, de comert sau de servicii, nume comerciale, procedee tehnice, know-how, goodwill, nume depuse, fondul de comert si alte drepturi similare recunoscute de legile si reglementãrile pãrtii contractante; si
            e) concesiunile, inclusiv concesiunile privind prospectarea, extractia si exploatarea resurselor naturale, precum si orice alt drept conferit prin lege, prin contract sau prin hotãrârea autoritãtii în aplicarea legii.
            Orice modificare a formei în care activele si capitalurile au fost investite sau reinvestite nu afecteazã caracterul lor de investitii, în sensul prezentului acord, cu conditia ca aceastã modificare sã nu fie contrarã legilor si reglementãrilor.
            Profiturile reinvestite beneficiazã de dispozitiile prezentului acord în aceleasi conditii ca investitia, conform legilor si reglementãrilor pãrtii contractante pe teritoriul cãreia s-a realizat investitia.
            (2) Termenul investitori desemneazã:
            a) orice persoanã fizicã resortisantã a unei pãrti contractante conform cu legile si reglementãrile sale în vigoare, care realizeazã o investitie pe teritoriul celeilalte pãrti contractante.
            Termenul resortisant desemneazã:
            - în ceea ce priveste România, persoanele fizice de cetãtenie românã, conform legilor si reglementãrilor sale;
            - în ceea ce priveste Republica Tunisianã, persoanele fizice de nationalitate tunisianã, conform legilor si reglementãrilor sale;
            b) persoanele juridice constituite pe teritoriul uneia dintre pãrtile contractante, conform legilor si reglementãrilor acesteia si care efectueazã o investitie pe teritoriul celeilate pãrti contractante.
            (3) Termenul venituri desemneazã sumele produse de o investitie si include, în special, dar nu exclusiv, profiturile, dividendele, dobânzile, plusvaloarea si redeventele.
            (4) Termenul teritoriu desemneazã, cu privire la fiecare parte contractantã, teritoriul sub suveranitatea sa, inclusiv marea teritorialã, precum si zonele submarine si celelalte spatii maritime asupra cãrora aceastã parte contractantã exercitã, în conformitate cu dreptul international, drepturi suverane sau jurisdictie.

ARTICOLUL 2
Promovarea si protejarea investitiilor

            (1) Fiecare parte contractantã va incuraja investitiile efectuate pe teritoriul sãu de cãtre investitorii celeilalte pãrti contractante.
            (2) Investitiile vor fi admise conform legislatiei pãrtii contractante pe teritoriul cãreia s-au efectuat si se vor bucura de protectia si de garantiile prevãzute de prezentul acord.
            (3) Cu conditia respectãrii legilor si reglementãrilor în materie, fiecare parte contractantã este autorizatã sã angajeze personal de conducere sau tehnic superior, la alegerea sa, indiferent de nationalitatea lor. Sub rezerva legilor privind intrarea si sederea strãinilor, investitorii uneia dintre pãrtile contractante vor fi autorizati sã intre si sã aibã resedinta pe teritoriul celeilalte pãrti contractante, în vederea realizarii si administrãrii investitiei lor.

ARTICOLUL 3
Tratamentul investitiilor

            (1) Fiecare parte contractantã va proteja pe teritoriul sãu investitiile efectuate, în conformitate cu legile si cu reglementãrile sale, de investitorii celeilalte pãrti contractante si nu va împiedica prin mãsuri nejustificate sau discriminatorii administrarea, întretinerea, folosinta, posesia, extinderea, vânzarea sau, dupã caz, lichidarea acestor investitii.
            (2) Fiecare parte contractantã va asigura pe teritoriul sãu un tratament just si echitabil investitiilor efectuate de cãtre investitorii celeilalte pãrti contractante. Acest tratament nu va fi mai putin favorabil decât cel acordat de fiecare parte contractantã investitiilor efectuate pe teritoriul sãu de investitorii proprii sau de investitorii oricãrui stat tert, luându-se în considerare tratamentul cel mai favorabil.
            (3) Prevederile prezentului acord privind tratamentul natiunii celei mai favorizate nu vor fi interpretate în sensul de a obliga pe o parte contractantã sã extindã asupra investitiilor investitorilor celeilalte pãrti contractante avantajele rezultând din apartenenta sa prezentã sau viitoare la orice uniune economicã sau vamalã, o zonã de liber schimb, o piatã comunã sau orice altã formã de organizare economicã regionalã, precum si conventii care au ca scop evitarea dublei impuneri fiscale sau orice altã conventie în materie de impozite.

ARTICOLUL 4
Expropriere si despãgubire

            (1) Investitiile realizate de investitorii unei pãrti contractante pe teritoriul celeilalte pãrti contractante nu vor putea fi nationalizate, expropriate sau supuse oricãrei alte mãsuri similare (denumitã în cele ce urmeazã expropriere) în afara cazului în care vor fi îndeplinite urmãtoarele conditii:
            a) mãsurile sunt luate pentru ratiuni de interes public si dupã o procedurã legalã corespunzãtoare;
            b) mãsurile nu sunt discriminatorii;
            c) mãsurile sunt însotite de dispozitii care prevãd plata unei despãgubiri efective, adecvate si prompte.
            (2) Nivelul despãgubirii trebuie sã corespundã valorii reale a investitiilor respective, imediat înainte de ziua în care aceste mãsuri au fost luate sau cunoscute public. La cererea investitorului interesat legalitatea exproprierii si nivelul despãgubirii pot sã fie reexaminate de cãtre autoritãtile competente ale tãrii în care a fost efectuatã investitia.
            (3) Despãgubirile vor fi stabilite în orice monedã convertibilã. Ele vor fi plãtite fãrã întârziere si vor fi liber transferabile.

ARTICOLUL 5
Despãgubiri pentru pierderi

            Investitorii uneia dintre pãrtile contractante ale cãror investitii au suferit pe teritoriul celeilalte pãrti contractante pagube sau pierderi datoritã rãzboiului sau oricãrui alt conflict armat revolutiei, stãrii de necesitate nationalã, revoltei, insurectiei sau oricãrui alt eveniment similar vor beneficia din partea celeilalte pãrti contractante de un tratament cel putin egal celui acordat propriilor sãi investitori sau investitorilor natiunii celei mai favorizate, tratamentul cel mai favorabil fiind retinut în ceea ce priveste restituirile, indemnizatiile, compensatiile sau alte despãgubiri. Sumele care ar putea rezulta din aplicarea acestui articol vor fi liber transferabile.

ARTICOLUL 6
Transferuri

            (1) Fiecare parte contractantã, pe teritoriul cãreia investitiile au fost efectuate de investitorii celeilalte pãrti contractante, permite acestor investitori transferul liber al plãtilor aferente acestor investitii si, în special:
            a) al veniturilor curente ale investitiilor, inclusiv profiturile, dobânzile, veniturile de capital, dividendele, redeventele;
            b) al rambursãrii împrumuturilor;
            c) al aporturilor suplimentare de capitaluri necesare întretinerii sau dezvoltãrii investitiilor;
            d) al unei cote-pãrti corespunzãtoare din remuneratiile, resortisantilor celeilalte pãrti contractante, autorizati sã lucreze cu titiu de investitie acceptatã pe teritoriul sãu;
            e) al despãgubirilor plãtite în aplicarea art. 4 si 5;
            f) al produsului vânzarii, înstrãinãrii sau lichidãrii partiale sau totale a unei investitii.
            (2) Transferurile vor fi efectuate, fãrã întârziere, în orice monedã convertibilã si la cursul de schimb normal, oficial, aplicabil la data transferului si dupã îndeplinirea procedurilor în vigoare.
            (3) Garantiile prevãzute în prezentul articol sunt cel putin egale cu cele acordate în cazuri similare investititorilor natiunii celei mai favorizate.

ARTICOLUL 7
Subrogarea

            (1) Dacã una dintre pãrtile contractante sau institutiile desemnate de aceasta plãteste despãgubiri propriilor sãi investitori în virtutea unei garantii acoperind riscurile necomerciale, datã pentru o investitie efectuatã pe teritoriul celeilalte pãrti contractante, aceastã ultimã parte contractantã va recunoaste, în virtutea principiului subrogãrii, transferul oricãrui drept sau titlu al investitorilor despãgubiti cãtre prima parte contractantã sau cãtre institutiile desemnate de cãtre aceasta.
            (2) În ceea ce priveste drepturile transferate, cealaltã parte contractantã poate sã punã în valoare, în ceea priveste institutia subrogatã în drepturile investitorilor despãgubiti, obligatiile care revin legal si contractual acestora din urmã, în aceleasi conditii ca acestia.

ARTICOLUL 8
Reglementarea diferendelor dintre o parte contractactantã
si un investitor al celeilalte pãrti contractante

            (1) Orice diferend privind investitiile între o parte contractantã si un investitor al celeilalte pãrti contractante va fi reglementat, pe cât posibil, pe cale amiabilã.
            (2) Dacã un diferend nu poate fi reglementat pe aceastã cale într-un termen de 6 luni de la notificarea sa, investitorul va putea sã supunã diferendul pentru reglementare, la alegerea sa:
            a) fie unui tribunal competent al pãrtii contractante pe teritoriul cãreia a fost efectuatã investitia;
            b) fie Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor relativ la Investitii (C.I.R.D.I.), creat prin Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investitii între state si persoane ale altor state, deschisã spre semnare la Washington la 18 martie 1965;
            c) fie unui tribunal ad-hoc, care, în lipsa altei întelegeri directe între pãrtile la diferend, va fi constituit conform cu regulile de arbitraj ale Comisiei Natiunilor Unite pentru Drept Comercial International (UNCITRAL).
            O datã ce un investitor a supus diferendul, fie jurisdictiei pãrtii contractante respective, fie C.I.R.D.I. ori tribunalului arbitral ad-hoc, alegerea uneia sau alteia dintre aceste proceduri prevãzute la alin. (2) rãmâne definitivã.
            (3) Fiecare parte contractantã consimte astfel ca orice diferend privind investitiile sã fie supus concilierii sau arbitrajului international.
            (4) Partea contractantã care este parte la un diferend nu poate, în nici un moment al procedurii privind diferendele relative la investitii, sã invoce în apãrarea sa imunitatea sa sau faptul cã investitorul a primit în virtutea unui contract de asigurare o despãgubire acoperind total sau o parte dintre pagubele sau pierderile suferite.

ARTICOLUL 9
Reglementrarea diferendelor între pãrtile contractante

            Diferendele între pãrtile contractante privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi reglementate, pe cât posibil, prin negocieri între ambele pãrti contractante.
            (1) Dacã un astfel de diterend nu ajunge la o reglementare într-un termen de 3 luni de la începutul negocierilor, el va fi supus, la cererea uneia sau celeilalte pãrti contractante, unui tribunal arbitral, conform prevederifor acestui articol.
            (2) Tribunalul arbitral va fi constituit pentru fiecare caz în parte, în felul urmãtor: fiecare parte contractantã va desemna un arbitru; cei doi arbitri astfel desemnati propun, de comun acord, un presedinte care trebuie sã fie resortisant al unui stat tert si care va fi numit de cãtre ambele pãrti contractante. Arbitrii vor fi numiti într-un termen de 3 luni, iar presedintele într-un termen de 5 luni de la data cererii de arbitraj.
            (3) Dacã termenele stabilite la paragratul (2) de mai sus nu pot fi respectate, una sau cealaltã parte contractantã va invita pe presedintele Curtii Internationale de Justitie a Natiunilor Unite sã procedeze la desemnãrile necesare. Dacã presedintele este resortisant al uneia sau celeilalte pãrti contractante sau dacã este împiedicat sã-si exercite aceastã functie, membrul Curtii Internationale de Justitie cu cea mai înaltã functie, care nu este resortisant al nici uneia dintre pãrtile contractante, va fi invitat sã facã numirile necesare.
            (4) Tribunalul arbitral îsi va adopta hotãrârea conform prevederilor prezentului acord, ale altor acorduri încheiate între pãrtile contractante, precum si în baza principiilor dreptului international. Aceastã hotãrâre va fi definitivã si obligatorie pentru pãrtile contractante.
            (5) Fiecare parte contractantã va suporta cheltuieiile legate de desemnarea arbitrului sãu. Cheltuielile pentru presedinte si celelalte cheltuieli vor fi suportate, în pãrti egale, de cãtre pãrtile contractante.
            Tribunalul arbitral îsi va stabili propriile sale reguli de procedurã.

ARTICOLUL 10
Aplicare

            Prezentul acord se va aplica, de asemenea, investitilor efectuate de cãtre investitorii unei pãrti contractante pe teritoriul celeilalte pãrti contractante, în conformitate cu legile si reglementãrile sale, înaintea intrãrii sale în vgoare, începând cu 1 ianuarie 1957. Totusi acordul nu se va aplca diferendelor survenite anterior intrãrii sale în vigoare, acestea urmând a fi reglementate prin Acordul din 11 decembrie 1987.
            De la intrarea sa în vigoare, prezentul acord anuleazã si înlocuieste Acordul încheiat între România si Republica Tunisianã la 11 decembrie 1987.

ARTICOLUL 11
Reguli aplicabile

            (1) În cazul în care o problemã privind investitiile este reglementatã în acelasi timp de prezentul acord si de legile si reglementãrile nationale ale uneia dintre pãrtile contractante sau prin conventii internationale existente sau pe care pãrtile le vor încheia în viitor, investitorii celeilalte pãrti contractante pot sã se prevaleze de dispozitiile ce le sunt cele mai favorabile.
            (2) Investitiile care fac obiectul unei întelegeri speciale între una dintre pãrtile contractante si investitori ai celeilalte pãrti contractante vor fi reglementate în baza prevederilor prezentului acord si prin acelea ale acestei întelegeri spceciale, în mãsura în care aceasta cuprinde dispozitii mai favorabile decât cele care sunt prevãzute în prezentul acord.

ARTICOLUL 12
Intrarea în vigoare, valabilitatea si expirarea

            (1) Prezentul acord va intra în vigoare la o lunã de la data la care pãrtile contractante îsi vor fi schimbat instrumentele de ratificare. El va rãmâne în vigoare pentru o perioadã de 10 ani.
            (2) În cazul în care una dintre pãrtile contractante nu-l va denunta în scris cu cel putin un an înaintea expirãrii perioadei sale de valabilitate, prezentul acord va fi prelungit în mod tacit pentru perioade consecutive de câte 10 ani. Fiecare parte contractantã poate sã-l denunte dupã aceea cu un preaviz scris fãcut cu cel putin un an înainte.
            (3) În ceea ce priveste investitiile efectuate pânã la expirarea valabilitãtii prezentului acord, ele vor continua sã beneficieze de protectia prevederilor sale pe o perioadã suplimentarã de 10 ani.
            Drept pentru care, reprezentantii subsemnati, deplin autorizati de cãtre guvernele respective, au semnat prezentul acord.
            Încheiat la Tunis, la 16 octombrie 1995, în douã exemplare originale, în limbile românã, arabã si francezã, fiecare text fiind egal autentic.
 

Pentru Guvernul României,
Teodor Viorel Melescanu,
ministru de stat, ministrul afacerilor externe
Pentru Guvernul Republicii Tunisiene,
Habib Ben Yahia,
ministrul afacerilor externe

PRESEdinTELE ROMÂNIEI

D E C R E T
privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Tunisiene privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor,
semnat la Tunis la 16 octombrie 1995

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

           Presedintele României d e c r e t e a z ã:

           Articol unic. - Se promulgã Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Tunisiene privind promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor, semnat la Tunis la 16 octombrie 1995, si se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

PRESEdinTELE ROMÂNIEI,
ION ILIESCU

Bucuresti, 2 iulie 1996.
Nr. 247.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

LEGE
pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea culturalã, semnat la Bucuresti la 16 mai 1995

            Parlamentul României adoptã prezenta lege.

           Articol unic. - Se ratificã Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea culturalã, semnat la Bucuresti la 16 mai 1995.

            Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 6 mai 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEdinTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
ADRIAN NASTASE

            Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 17 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2) din Constitutia României.

p.PRESEdinTELE SENATULUI,
ION SOLCANU

Bucuresti, 3 iulie 1996
Nr. 62

A C O R D
între Guvernul României si Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea culturalã

            Guvernul României si Guvernul Republicii Federale Germania,
            în dorinta de a consolida relatiile prietenesti dintre cele douã tãri si de a aprofunda întelegerea reciprocã,
            în baza Tratatului dintre România si Republica Federalã Germania privind cooperarea prieteneascã si parteneriatul în Europa, semnat la 21 aprilie 1992,
            având convingerea cã schimburile culturale promoveazã colaborarea între popoare, precum si întelegerea pentru culturã, spiritualitatea si modul de viatã ale altor popoare,
            tinând seama de aportul istoric al celor douã popoare la mostenirea culturalã comunã a Europei si constiente de îndatoririle ce le revin pentru conservarea bunurilor culturale si protejarea acestora,
            hotãrâte sã aplice prevederile Conventiei culturale europene si obligatiile care rezultã din Actul final de la Helsinki si din Carta de la Paris pentru o nouã Europã, precum si din celelalte documente ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa,
            decise sã dezvolte relatiile culturale dintre popoarele celor douã tãri în toate domeniile, inclusiv în cele ale învãtãmântului si stiintei, au convenit asupra urmãtoarelor:

ARTICOLUL I

            (1) Pãrtile contractante aspirã spre o mai bunã cunoastere reciprocã a culturii tãrilor lor si la dezvoltarea în continuare a colaborãrii culturale în toate domeniile si la toate nivelurile, contribuind prin aceasta la identitatea culturalã europeanã.
            (2) Pãrtile contractante vor promova în cadrul Consiliului Europei, UNESCO si al altor organizatii internationale colaborarea prieteneascã si parteneriatul, în interes reciproc, în domeniile culturii, învãtãmântului, stiintei si tineretului. Aceastã colaborare include participarea României la programe, proiecte si actiuni ale Uniunii Europene în domeniile mentionate, care prevãd participarea statelor terte.

ARTICOLUL II

            În vederea promovãrii unei mai bune cunoasteri a artei, literaturii si altor domenii înrudite ale culturii celeilalte tãri, pãrtile contractante vor întreprinde mãsuri corespunzãtoare si se vor sprijini reciproc, în mssura posibilitãtilor, mai ales în ceea ce priveste:
            1. organizarea de turnee ale unor artisti si ansambluri artistice, concerte, spectacole de teatru si alte manifestãri artistice;
            2. organizarea de expozitii, conferinte si prelegeri;
            3. organizarea de vizite reciproce pentru reprezentanti din diferite domenii ale vietii culturale, în special din literaturã, muzicã, artã dramaticã si arte plastice, în scopul dezvoltãrii colaborãrii si schimbului de experientã, al participãrii la reuniuni si manifestãri similare, inclusiv în domeniul managementului cultural;
            4. stabilirea de legãturi între edituri, biblioteci, muzee, arhive, precum si a schimburilor de specialisti si de materiale;
            5. realizarea de traduceri din literatura beletristicã, stiintificã si de specialitate.

ARTICOLUL III

            (1) Pãrtile contractante vor actiona pentru a face posibil accesul larg al tuturor persoanelor interesate la limba, cultura, literatura si istoria celeilalte tãri. Ele vor sprijini initiativele si institutiile corespunzãtoare de stat sau particulare. Vor crea conditii si vor facilita în propria tarã mãsuri de promovare a celeilalte pãrti contractante si vor sprijini initiativele si institutiile locale.
            (2) Toate acestea au ca scop rãspândirea cunostintelor de limbã în scoli, institute de învãtãmânt superior si în institutii de învãtãmânt. Sunt considerate mãsuri de promovare a cunostintelor de limbã, îndeosebi urmãtoarele:
            - trimiterea de profesori, lectori si consilieri de specialitate;
            - punerea la dispozitie de manuale si material didactic;
            - colaborarea la elaborarea de manuale;
            - participarea unor profesori si studenti la cursuri de formare si perfectionare profesionalã organizate de cãtre cealaltã parte contractantã, precum si schimbul de experientã privind tehnici moderne de predare a limbilor strãine;
            - folosirea posibilitãtilor oferite de radio si de televiziune pentru studiul si rãspândirea limbii celeilalte pãrti contractante.
            (3) Pãrtile contractante vor colabora în cadrul eforturilor de a prezenta în manuale istoria, geografia si cultura celeilalte tãri, în sensul unei mai bune întelegeri reciproce.

ARTICOLUL IV

            Pãrtile contractante vor sprijini toate formele de colaborare în domeniile stiintei si învãtãmântului, inclusiv în cadrul învãtãmântului superior si al organizatiilor stiintifice, al scolilor de culturã generalã si profesionale, al organizatiilor si institutiilor de formare si perfectionare profesionalã în afara sistemului scolar, al altor institutii de învãtãmânt si cercetare si al administratiilor acestora, al bibliotecilor, muzeelor si arhivelor, precum si în domeniul conservãrii, restaurãrii si protectiei bunuriior culturale si a monumentelor istorice. Ele vor încuraja institutiile din tãrile lor, astfel:
            1. sã coopereze în toate domeniile care sunt de interes comun;
            2. sã sprijine schimburile de delegatii si persoane în scopul informãrii si schimbului de experientã, inclusiv participarea acestora la conferinte stiintifice si simpozioane;
            3. sã sprijine schimburile de oameni de stiintã, de personal administrativ din institutii de învãtãmânt superior, de cadre didactice, personal pregãtitor, doctoranzi, studenti, elevi si ucenici în cadrul unor sejururi de informare, studii, cercetare si formare profesionalã;
            4. sã înlesneascã, pe cât posibil, accesul la arhive, biblioteci si la alte institutii similare si utilizarea acestora în scopuri stiintifice, sã sprijine schimburile în domeniul informãrii si documentãrii, precum si al reproducerii de material de arhivã;
            5. sã promoveze schimbul de bibliografie stiintificã, pedagogicã si didacticã, de material didactic, ilustrativ si informational, de filme instructive pentru scopuri de învãtãmânt si cercetare, precum si organizarea de expozitii corespunzãtoare de specialitate;
            6. sã promoveze relatiile dintre institutele de învãtãmânt superior din ambele tãri si dintre alte institutii culturale si stiintifice;
            7. sã colaboreze în domeniul conservãrii, restaurãrii si protectiei bunurilor culturale si a monumentelor istorice.

ARTICOLUL V

            Pãrtile contractante vor actiona, în mãsura posibilitãtilor, în vederea punerii la dispozitia studentilor si a oamenilor de stiintã din cealaltã tarã de burse pentru formare profesionalã, perfectionare si cercetare si, totodatã, vor promova schimburile si colaborarea în domeniile învãtãmântului si stiintei si prin alte mãsuri, cum ar fi facilitarea acordãrii permiselor de sedere în tara gazdã si a conditiilor aferente.

ARTICOLUL VI

        Pãrtile contractante vor analiza conditiile în care certificatele de studii si diplomele de absolvire a institutiilor de învãtãmânt superior din cealaltã tarã pot fi recunoscute pentru scopuri academice si vor studia posibilitatea încheierii unui document bilateral în acest sens.

ARTICOLUL VII

            Pãrtile contractante vor acorda o importantã deosebitã colaborãrii în domeniul formãrii si perfectionãrii profesionale a specialistilor si cadrelor de conducere din economie si administratie, în vederea dezvoltãrii relatiilor bilaterale. Ele vor sprijini, pe cât posibil, aceastã colaborare, asupra cãreia, dacã va fi necesar, se va conveni separat.

ARTICOLUL VIII

            Pãrtile contractante considerã colaborarea în domeniul învãtãmântului pentru adulti ca o contributie importantã la aprofundarea relatiilor lor si se declarã dispuse sã o sprijine, în mãsura posibilitãtilor.

ARTICOLUL IX

            Pãrtile contractante vor sprijini, în mãsura posibilitãtilor, colaborarea dintre institutiile din domeniul cinematografiei, televiziunii si radiodifuziunii din tãrile lor, precum si productia si schimbul de filme si de alte mijloace audiovizuale care pot servi scopurilor prezentului acord. Ele vor încuraja, de asemenea, colaborarea în domeniul cãrtii si în cel editorial.

ARTICOLUL X

            Pãrtile contractante vor crea conditii pentru stabilirea de contacte directe în vederea colaborãrii între grupãri si asociatii sociale, cum ar fi: sindicatele, fundatiile, bisericile si comunitãtile religioase. Ele vor încuraja aceste organizatii neguvernamentale în realizarea de proiecte care sã serveascã obiectivelor prezentului acord.

ARTICOLUL XI

            Pãrtile contractante se vor strãdui sã promoveze schimburile pe linie de tineret precum si colaborarea dintre specialisti din domeniul muncii cu tineretul si dintre institutii de ajutorare a tinerilor si, la momentul potrivit vor analiza posibilitatea încheierii unei întelegeri în acest domeniu.

ARTICOLUL XII

        Pãrtile contractante vor încuraja întâlnirile între sportivi, antrenori, functionari si echipe sportive din tãrile lor si vor actiona pentru promovarea colaborãrii în domeniul sportului, inclusiv în scoli si institutii de învãtãmânt superior.

ARTICOLUL XIII

            Pãrtile contractante vor permite cetãtenilor români de origine germanã cu resedinta permanentã în România, respectiv cetãtenilor germani originari din România cu resedinta permanentã în Republica Federalã Germania, cultivarea limbii, culturii si traditiilor nationale în conformitate cu libera lor optiune, precum si exercitarea liberã a religiei lor. Ele vor permite si vor facilita, în cadrul legislatiei lor în vigoare, realizarea de cãtre cealaltã parte contractantã de mãsuri de promovare în favoarea persoanelor respective si a organizatiilor acestora. Independent de aceasta, pãrtile contractante vor lua în considerare, în mod echitabil, interesele acestor cetãteni, în cadrul programelor generale de dezvoltare.

ARTICOLUL XIV

            În spiritul prezentului acord, pãrtile contractante vor înlesni si vor încuraja cooperarea pe bazã de parteneriat la nivel regional si local.

ARTICOLUL XV

            (1) Pãrtile contractante vor facilita, în cadrul reglementãrilor legale în vigoare în tãrile lor si în conditii asupra cãrora urmeazã sã convinã, înfiintarea si functionarea de institutii culturale ale celeilalte pãrti contractante pe teritoriul lor.
            (2) Institutii culturale în sensul alin. (1) sunt institutiile de culturã, centrele culturale, institutii ale organizatiilor stiintifice, finantate în întregime sau majoritar din fonduri publice, scoli de culturã generalã si profesionale, institutii de formare si perfectionare pentru cadre didactice, institutii de învãtãmânt pentru adulti, de formare si perfectionare profesionalã, biblioteci, sãli de lecturã, precum si institutii de cercetare de drept public. De acelasi statut ca si personalul specializat trimis de aceste institutii, beneficiazã si cadrele specializate care desfasoarã activitãti stiintifice, culturate sau pedagogice din însãrcinare oficialã, trimise pe bazã de contract individual.
            (3) Institutiilor culturale ale pãrtilor contractante li se garanteazã posibilitatea desfasurãrii libere a tuturor activitãtilor pe care le întreprind, de regulã, toate institutiile de acest gen, inclusiv libertatea de a cãlãtori si accesul liber al publicului.
            (4) Statutul institutiilor culturale mentionate la alin. (1) si (2) si cel al cadrelor specializate trimise din însãrcinare oficialã, în cadrul colaborãrii culturale, de cãtre pãrtile contractante se vor reglementa în anexa la prezentul acord.

ARTICOLUL XVI

            În spiritul prezentului acord, pãrtile contractante vor colabora si pentru ca bunurile culturale dispãrute sau strãmutate în mod ilegal si care se aflã pe teritoriul lor sã fie retrocedate proprietarului sau succesorilor de drept ai acestuia.

ARTICOLUL XVII

            Reprezentanti ai pãrtilor contractante se vor întruni, dacã va fi necesar sau la solicitarea uneia dintre pãrtile contractante, într-o comisie mixtã, alternativ, în România si în Republica Federalã Germania, pentru a face bilantul schimburilor efectuate în cadrul prezentului acord si a elabora recomandãri si programe privind colaborarea culturalã urmãtoare. Detaliile vor fi reglementate pe cale diplomaticã.

ARTICOLUL XVIII

            Prezentul acord va intra în vigoare la data la care pãrtile contractante îsi vor fi notificat îndeplinirea formalitãtilor interne necesare acestui scop. Se considerã ca datã a intrãrii în vigoare a acordului ziua primirii ultimei notificãri.

ARTICOLUL XIX

            Prezentul acord este valabil pe o perioadã de 5 ani de la data intrãrii în vigoare. Apoi valabilitatea lui se prelungeste automat pe noi perioade de câte 5 ani, dacã nici una dintre pãrtile contractante nu îl va denunta în scris cu cel putin 6 luni înaintea expirãrii fiecãrei perioade de valabilitate.

ARTICOLUL XX

            Anexa, care este parte integrantã a prezentului acord, intrã în vigoare o datã cu acesta.

ARTICOLUL XXI

            La data intrãrii în vigoare a prezentului acord îsi înceteazã valabilitatea Acordul privind colaborarea culturalã si stiintificã dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Federale Germania, semnat la 29 iunie 1973.
            Încheiat la Bucuresti la 16 mai 1995 în douã exemplare, fiecare în limba românã si în limba germanã, textele având aceeasi valoare.
 

Pentru Guvernul României,
Adrian Dohotaru,
secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe
Pentru Guvernul Republicii Federale Germania,
dr. Peter Hartmann,
secretar de stat la Ministerul Federal al Afacerilor Externe

A N E X Ã
la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea culturalã

            1. Prevederile acestei anexe sunt valabile pentru institutiile culturale mentionate la art. XV al acordului, personalul specializat al acestora si pentru alte cadre trimise în misiune oficialã în cadrul colaborãrii dintre cele douã tãri, în domeniile cultural, pedagogic, stiintific si sportiv.
            2. Numãrul personalului si al cadrelor specializate trimise trebuie sã se afle într-o relatie adecvatã cu destinatia respectivei institutii.
            3. (1) Autoritãtile competente din tara gazdã acordã, la cerere, fãrã perceperea de taxe, un permis de sedere personalului si cadrelor specializate mentionate la pct. 1, care detin cetãtenia tãrii trimitãtoare, precum si membrilor de familie care fac parte din gospodãria acestora. Permisul de sedere se elibereazã în regim preferential si implicã dreptul titularului la mai multe intrãri si iesiri în perioada de valabilitate a acestuia. Pentru desfãsurarea activitãtii în cadrul institutiilor culturale mentionate la art. XV al acordului, personalul, cadrele specializate si sotii acestora nu au nevoie de permis de lucru.
            (2) Permisul de sedere în conformitate cu pct. 3 (1) trebuie obtinut înainte de plecarea din tara trimitãtoare, la o reprezentantã diplomaticã sau consularã a tãrii primitoare. Cererile de prelungire a permisului de sedere pot fi înaintate în tara primitoare.
            4. Pãrtile contractante acordã persoanelor mentionate la pct. 1, care detin cetãtenia tãrii trimitãtoare, precum si membrilor de familie care fac parte din gospodãria acestora, în conditiile prevederilor pct. 3, libertate nelimitatã de deplasare pe teritoriul tãrii lor.
            5. Membrii de familie sunt în sensul pct. 3 (1) si pct. 4, sotii si copiii minori necãsãtoriti, care fac parte din gospodãrie.
            6. (1) Pãrtile contractante acordã, în conformitate cu legislatia si cu alte reglementãri în vigoare în tãrile lor, pe bazã de reciprocitate, scutiri de taxe pentru introducerea si scoaterea din tarã a:
            a) obiectelor care fac parte din dotare si de expozitie (aparaturã tehnicã, mobilã, filme expuse, cãrti, reviste, material audiovizual), inclusiv a unuia sau a mai multor autovehicule, introduse în tarã în scopul desfãsurãrii activitãtii institutiei culturale mentionate la pct. 1;
            b) bunurilor de gospodãrie, inclusiv autovehiculelor apartinând persoanelor mentionate la pct. 1 si membrilor lor de familie, folosite cel putin 6 luni înainte de sosirea în tara primitoare si care au fost introduse în terrnen de 12 luni de la sosire pe teritoriul acesteia;
            c) medicamentelor destinate uzului individual al persoanelor mentionate la pct. 1 si al membrilor de familie ai acestora, precum si a cadourilor venite prin postã.
            (2) Obiectele introduse cu scutire de taxe nu pot fi cedate sau înstrãinate în tara gazdã decât dupã achitarea taxelor suspendate sau dupã cel putin 3 ani de folosire în statul primitor.
            7. Pãrtile contractante sprijinã pe persoanele mentionate la pct. 1 si pe familiile acestora cu ocazia înmatriculãrii autovehiculelor introduse în tara primitoare.
            8. Regimul fiscal aplicat salariilor si veniturilor persoanelor mentionate la pct. 1 este în conformitate cu prevederile acordurilor, în vigoare, dintre România si Republica Federalã Germania privind evitarea dublei impuneri în domeniul impozitelor pe venit si pe avere, precum si cu legislatia si reglementãrile interne în vigoare ale fiecãrei pãrti contractante.
            9. (1) Manifestãrile artistice si conferintele organizate de institutiile culturale mentionate la art. XV alin. (2) al acordului pot fi desfãsurate si de cãtre persoane care nu sunt cetãteni ai pãrtilor contractante.
            (2) În afara personalului trimis, institutiile culturale mentionate la art. XV alin. (2) al acordului pot angaja si personal local. Stabilirea si perfectarea raporturilor de muncã pentru personalul local se fac în conformitate cu legislatia pãrtii contractante primitoare.
            (3) Institutiile culturale mentionate la art. XV alin. (2) al acordului pot întretine relatii directe cu ministere, alte institutii publice, unitãti administrativ-teritoriale, organizatii sociale, societãti, asociatii si persoane particulare.
            (4) Dotarea institutiilor culturale mentionate la art. XV alin. (2) al acordului, inclusiv aparatura tehnicã, materialele si patrimoniul acestora sunt proprietatea pãrtii contractante trimitãtoare.
            10. (1) Fiecare parte contractantã acordã institutiilor culturale ale celeilalte pãrti contractante facilitãti privind taxa pe valoarea adãugatã pentru serviciite prestate de cãtre acestea, în conformitate cu legile si reglementãrile interne în vigoare.
            (2) Alte probleme legate de impozitarea institutiilor culturale si a personalului angajat de cãtre acestea se vor reglementa, în caz de nevoie, prin schimb de note.
            11. Dacã vor exista situatii care impun aceasta, pãrtile contractante pot conveni separat, prin schimb de note, în functie de conditiile din fiecare tarã, asupra unor facilitãti de ordin tehnic si administrativ.
            12. Persoanele mentionate la pct. 1 si familiile acestora vor beneficia în timpul sederii lor pe teritoriul statului primitor de:
            - aceleasi facilitãti de repatriere pe care ambele guverne le acordã specialistilor strãini, în conformitate cu legile si reglementãrile în vigoare, în situatii de crizã nationalã sau internationalã;
            - drepturile care decurg din normele generale de drept international, în caz de vãtãmare sau pierderi de bunuri proprii în urma izbucnirii unor tulburãri publice.

PRESEdinTELE ROMÂNIEI

D E C R E T
privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea culturalã,
semnat la Bucuresti la 16 mai 1995

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

           Presedintele României d e c r e t e a z ã:

           Articol unic. - Se promulgã Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea culturalã, semnat la Bucuresti la 16 mai 1995, si se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

PRESEdinTELE ROMÂNIEI,
ION ILIESCU

Bucuresti, 2 iulie 1996.
Nr. 251.

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

H O T Ã R Â R E
pentru aprobarea Acordului de cooperare în domeniul sãnãtãtii si al stiintelor medicale
dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Bucuresti la 28 februarie 1996

           Guvernul României h o t ã r ã s t e:

           Art. 1. - Se aprobã Acordul de cooperare în domeniul sãnãtãtii si al stiintelor medicale dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Bucuresti la 28 februarie 1996.
            Art. 2. - Cheltuielile ocazionate de aducerea la îndeplinire a acordului mentionat la art. 1 urmeazã sã se efectueze în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

PRIM-MINISTRU
NICOLAE VÃCÃROIU

Contrasemneazã:
Ministrul sãnãtãtii,
Iulian Mincu
Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Teodor Viorel Melescanu
Ministru de stat ministrul finantelor,
Florin Georgescu

Bucuresti, 21 iunie 1996.
Nr. 499.

A C O R D
de cooperare în domeniul sãnãtãtii si al stiintelor medicale între Guvernul României si Guvernul Republicii Bulgaria

            Guvernul României si Guvernul Republicii Bulgaria, denumite în continuare pãrti contractante,
            dorind sã dezvolte cooperarea în domeniul sãnãtãtii si convinse cã aceastã cooperare va contribui la îmbunãtãtirea stãrii de sãnãtate a populatiilor lor,
            au cãzut de acord asupra urmãtoarelor:

ARTICOLUL 1

            Pãrtile contractante vor încuraja si vor dezvolta cooperarea în domeniul sãnãtãtii si al stiintelor medicale, pe bazã de reciprocitate si interes comun, prin:
            a) schimb de informatii;
            b) schimb de specialisti;
            c) schimb de experientã si rezultate în probleme prioritare pentru ele;
            d) participarea cercetãtorilor medicali la consfãtuiri nationale;
            e) cercetãri comune si proiecte de interventie;
            f) organizarea de cursuri si seminarii pe teme acceptate în prealabil.

ARTICOLUL 2

            a) Pãrtile contractante vor face, la cerere, schimb de informatii privind sãnãtatea populatiei si studii în acest domeniu, precum si de acte normative care reglementeazã activitãtile în domeniul sãnãtãtii. Ele vor face schimb de rapoarte statistice sanitare anuale.
            b) Pãrtile contractante se vor informa reciproc despre unele situatii epidemiologice deosebit de importante care au apãrut în tãrile lor si asupra aparitiei unor boli contagioase importante.
            c) Pãrtile contractante se vor informa reciproc cu privire la întâlnirile stiintifice cu participare internationalã ce vor avea loc în tãrile lor. În acest scop îsi vor trimite reciproc, anual, planuri ale congreselor, conferintelor si simpozioanelor lor ce vor fi organizate de societãtile stiintifice medicale din tãrile lor în cursul anului urmãtor.

ARTICOLUL 3

            Pãrtile contractante vor promova dezvoltarea cooperãrii dintre structurile lor competente în domeniul controlului sanitar si al factorilor mediului înconjurãtor care influeteazã sãnãtatea populatiei.

ARTICOLUL 4

            Pãrtile contractante vor face schimb de experientã si de rezultate cu privire la problemele aplicãrii reformei asistentei medicale în tãrile lor.

ARTICOLUL 5

            a) Pãrtile contractante vor încuraja cooperarea directã între spitale si alte structuri de asistentã medicalã în rezolvarea problemelor sãnãtãtii populatiei, calificarea cadrelor medicale etc.
            b) Pãrtile contractante vor promova cooperarea directã între unitãtile de învãtãmânt superior medical si centrele nationale din tãrile lor, în scopul de a face schimb de date stiintifice si de experientã în domeniul stiintelor medicale.
            Organizatiile corespunzãtoare interesate ale pãrtilor contractante (institute de cercetare stiintificã, clinici, centre nationale etc.) pot semna direct planuri de cooperare conform intereselor lor profesionale si resurselor financiare.

ARTICOLUL 6

            a) Fiecare parte contractantã va asigura asistenta medicalã gratuitã, necesarã, în institutiile sanitare de stat tuturor cetãtenilor celeilalte pãrti contractante aflati temporar pe teritoriul sãu, în cazuri de accidente, boli contagioase si îmbolnãviri subite care pericliteazã viata, într-o masurã suficientã pentru întoarcerea acasã a pacientului fãrã pericol de agravare a bolii lui.
            Imediat ce starea acestor pacienti permite transportul, partea contractantã gazdã va asigura, dacã este necesar, transportul gratuit pânã la granita tãrii de origine, unde vor fi preluati de cãtre autoritãtile nationale.
            b) În cazuri de alte îmbolnãviri ale cetãtenilor uneia dintre pãrtile contractante aflati temporar pe teritoriul celeilalte pãrti contractante si care nu sunt incluse la lit. a) a prezentului articol, consultatia, serviciile medicale, tratamentul si medicamentele se plãtesc la tarife stabilite de ministerele sãnãtãtii din cele douã pãrti contractante.
            c) Fiecare parte contractantã va accepta, la propunerea celeilalte pãrti contractante, pacienti pentru tratament special cu platã.
            Conditiile de acceptare si costul tratamentului vor fi convenite pentru fiecare caz separat.
            d) În caz de deces, pãrtile contractante vor asigura formalitãtile si serviciile medico-legale, iar cheltuielile de transport vor fi suportate de cãtre familia decedatului.

ARTICOLUL 7

            Cele douã pãrti contractante vor asigura, pe bazã de reciprocitate, asistentã medicalã gratuitã în institutii medicale de stat din România si din Republica Bulgaria, prin schimb de liste care se actualizeazã periodic, pentru: personalul diplomatic si ceilalti functionari ai ambasadelor, functionarii celorlalte reprezentante permanente, corespondentii permanenti de presã si ai institutiilor nationale de informatii ai celor douã tãri si membrii familiilor lor si personalul de serviciu; reprezentanti români si bulgari aflati în misiune pe bazã de acorduri bilaterale, precum si reprezentanti ai celor douã biserici ortodoxe oficiale.

ARTICOLUL 8

            a) Pãrtile contractante vor efectua un schimb de specialisti, pe bazã de reciprocitate, în limita a 10 sãptãmâni pe an, pentru fiecare parte contractantã.
            b) Schimbul de specialisti conform cu planurile de cooperare directã semnate de institutii corespunzãtoare este exceptat de la limita prevederilor lit. a) a acestui articol.
            c) Pãrtile contractante pot trimite specialisti, pe bazã de acord prealabil, în institutiile sanitare ale celeilalte pãrti contractante, contra cost.
            Pãrtile contractante vor trimite programele de lucru ale specialistilor lor, trimisi în conditiile schimburilor gratuite sau cu platã, cu cel putin douã luni înainte de data sosirii specialistilor.

ARTICOLUL 9

            a) În cazul trimiterii specialistilor de cãtre una dintre pãrtile contractante, în cadrul schimbului reciproc, partea primitoare va suporta cheltuielile legate de vizitã, pentru diurnã, cazare si transportul inten, dacã este cerut de programul de lucru, în conformitate cu normele si reglementãrile din cele douã tãri.
            Cheltuielile de transport pânã în capitala pãrtii contractante primitoare si retur vor fi asigurate de partea contractantã trimitãtoare.
            b) În condtiile schimbului plãtit de specialisti, toate cheltuielile respective de transport si de sejur (inclusiv transportul intern) vor fi suportate de partea contractantã trimitãtoare.
            c) Cheltuielile privind sejurul delegatiilor oficiale, care efectueazã vizite la invitatia uneia dintre pãrtile contractante, vor fi asigurate de partea contractantã primitoare (cazare, masã si transport intern).
            d) În cazul invitatiei specialistilor pentru participãri la congrese, conferinte si simpozioane, conditiile financiare vor fi mentionate în invitatie.
            e) Schimbul de materiale prevãzut la art. 2 al acestui acord se va efectua în mod gratuit.

ARTICOLUL 10

            Pãrtile contractante vor desemna Ministerul Sãnãtãtii din România si Ministerul Sãnãtãtii din Republica Bulgaria sã coordoneze activitãtile legate de aplicarea acestui acord.
            Pentru evaluarea cooperãrii în domeniul asistentei medicale si pentru reactualizarea unor probleme de interes comun, se vor efectua întâlniri la nivel de experti, la interval de 2 ani între reprezentantii ministerelor sãnãtãtii ale pãrtilor contractante.

ARTICOLUL 11

            Acest acord va rãmâne valabil pe termen de 5 ani si va intra în vigoare de la primirea celei de-a doua note diplomatice, prin care cele douã pãrti contractante vor notifica reciproc îndeplinirea formalitãtilor, conform legislatiei nationale, necesare pentru intrarea în vigoare a acordului.
            Prezentul acord se prelungeste, în mod automat, pe noi perioade de câte 5 ani, dacã nici una dintre pãrtile contractante nu notificã în scris denuntarea acordului cu 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate.
            Semnat la Bucuresti la 28 februarie 1996, în câte douã exemplare originale, în limbile românã si bulgarã, ambele texte având valoare egalã.
 
 

Pentru Guvernul României,
Iulian Mincu
Pentru Guvernul Republicii Bulgaria,
Dr. Mimi Vitkova

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANTELOR

O R D I N
privind lansarea unei emisiuni de titluri de stat seria D3.96.10.17

            Ministru de stat, ministrul finantelor,
            în baza Hotãrârii Guvernului nr. 449/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor, republicatã, a prevederilor art. 7 si 10 din Legea nr. 91/1993 privind datoria publicã, ale art. 18 din Legea bugetului de stat pe anul 1996 nr. 29/1996 si ale Conventiei nr. 20.169/1994, încheiatã cu Banca Nationalã a României,
            emite urmãtorul ordin:

           Art. 1. - Se aprobã lansarea unei emisiuni de titiuri de stat, numite certificate de trezorerie cu discont, seria D3.96.10.17, garantatã de stat, pentru refinantarea certificatelor de trezorerie cu dobândã, seriile: 1996 - C1 în valoare nominalã totalã de 45.500.000.000 lei destinat refinantãrii partiale a deficitului bugetului de stat pe anul 1994 si 1996 - C2 în valoare nominalã totalã de 131.548.655.394 lei, destinat refinantãrii partiale a deficitelor bugetului de stat pe anii 1993 si 1994.
           Art. 2. - Data emisiunii este joi, 18 iulie 1996, iar data scadentei este joi, 17 octombrie 1996.
           Art. 3. - Pretul certificatelor de trezorerie cu discont se determinã dupã formula:

P = 100 -(r x d / 360),
            în care:
            P = pretul certificatelor de trezorerie cu discont;
            r = rata discontului exprimatã în 4 zecimale si care se va situa la nivelul ratei medii a dobânzii pe piata interbancarã BUBID la 3 luni, stabilitã de Banca Nationalã a României pentru tranzactiile încheiate cu 5 zile lucrãtoare anterior datei emisiunii;
            d = numãrul de zile pânã la scadentã: 91 de zile.
           Art. 4. - Lansarea emisiunii de titluri de stat se va face prin subscriptie publicã. Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpãrate de societãti bancare din România, în nume propriu sau în numele clientilor lor, persoane juridice.
            Cererile de subscriere se depun la Banca Nationalã a României pânã cel mai târziu cu douã zile înainte de data vânzãrii, stabilitã la art. 2, pânã la ora 12,00 a respectivei zile.
            Dupã închiderea subscrierii, dar în aceeasi zi, participantii vor fi informati asupra acceptãrii sau neacceptãrii, totale sau partiale, a cererilor depuse.
           Art. 5. - Plata certificatelor de trezorerie cu discont subscrise se va face la data emisiunii prin debitarea contului cumpãrãtorului, deschis la Banca Nationalã a României, cu suma reprezentând pretul certificatelor de trezorerie cu discont cumpãrate.
            Rãscumpãrarea certificatelor de trezorerie cu discont se va face la data scadentei prin creditarea contului detinãtorului cu suma reprezentând valoarea nominalã a certificatelor de trezorerie cu discont detinute.
           Art. 6. - Lansarea emisiunii de titiuri de stat se efectueazã prin Banca Nationalã a României, care actioneazã în calitate de agent al statului, de platã, înregistrare si transfer.
           Art. 7. - Certificatele de trezorerie cu discont nu se emit în formã fizicã. Proprietatea asupra acestora va fi înregistratã la Banca Nationala a României, iar orice schimbare a titularului dreptului de proprietate va fi anuntatã acesteia în conformitate cu procedura stabilitã.
           Art. 8. - Prezenta emisiune nu beneficiazã de facilitãti fiscale.
           Art. 9. - Directia generalã creante si angajamente interne si externe ale statului din Ministerul Finantelor va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministru de stat, ministrul finantelor,
Florin Georgescu

Bucuresti, 2 iulie 1996.
Nr. 1.424.