74. - Legea telecomunicatiilor

           274. - Decret pentru promulgarea Legii telecomunicatiilor

           83. - Legea serviciilor postale

           283. - Decret pentru promulgarea Legii serviciilor postale

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

            Art. 1. - Libera circulatie a informatiilor prin emisia, transmisia sau receptia de semnale, imagini sau sunete prin fir, sisteme radio, optice sau alte sisteme electromagnetice ori servicii de telecomunicatii, precum si secretul si inviolabilitatea convorbirilor telefonice sau a altor comunicãri efectuate prin mijloace de telecomunicatii sunt garantate prin lege.
            Art. 2. - Proiectarea, instalarea, întretinerea, detinerea, interconectarea echipamentelor de telecomunicatii, precum si prestarea serviciilor de telecomunicatii sau alte activitãti în acest domeniu pot fi efectuate de orice persoanã fizicã sau juridicã abilitatã, în conditiile prezentei legi.
            Art. 3. - (1) Serviciile si retelele de telecomunicatii vor asigura satisfacerea solicitãrilor utilizatorilor în conditii de eficientã economicã cu respectarea specificatiilor si standardelor tehnice si de calitate, în scopul dezvoltãrii unei infrastructuri de telecomunicatii armonizatã la nivel national. Pentru realizarea acestui scop se au în vedere:
            a) prestarea serviciilor de telecomunicatii de bazã în concordantã cu principiul serviciului universal;
            b) mãsuri privind distributia, accesibilitatea si calitatea serviciilor si retelelor de telecomunicatii pentru folosirea lor în conditii optime de cãtre utilizatori;
            c) competitia efectivã în domeniul telecomunicatiilor;
            d) eficienta în realizarea, punerea în functiune, furnizarea si interconectarea retelelor si serviciilor de telecomunicatii.
            (2) Principiul serviciului universal reprezintã furnizarea unui ansamblu minimal de servicii de calitate, determinatã, la tarife accesibile, pe întreg teritoriul tãrii.
            (3) Reglementarea serviciilor si retelelor de telecomunicatii are ca obiectiv interesul public, situatia economicã a furnizorilor de servicii si retele de telecomunicatii, protectia consumatorilor, impactul asupra pietei de telecomunicatii, precum si mãsurile privind ordinea publicã, siguranta si apãrarea nationalã.
            Art. 4. - (1) Furnizorii serviciilor de telecomunicatii, operatorii retelelor de telecomunicatii, precum si angajatii acestora au obligatia de a asigura confidentialitatea oricãror date referitoare la cei care utilizeazã telecomunicatiile si conditiile lor de folosire. Sunt interzise interceptarea convorbirilor sau comunicãrilor efectuate prin telefon, telegraf sau prin orice alte mijloace de telecomunicatii si furnizarea de informatii cu privire la continutul acestora.
            (2) Convorbirile sau comunicãrile efectuate prin orice mijloace de telecomunicatii pot fi interceptate numai în cazurile prevãzute de lege, de cãtre organele abilitate de lege pe baza actului de autorizare emis de un procuror desemnat de procurorul general al României sau, dupã caz, de prim-procurorul Parchetului de pe lângã Curtea de apel.
            (3) Furnizorii de servicii si operatorii de retele de telecomunicatii au obligatia de a asigura confidentialitatea informatiilor emise, transmise sau receptionate prin echipamentele lor de telecomunicatii, în concordantã cu stadiul tehnologic existent. Reglementãrile tehnice privind confidentialitatea acestor informatii se stabilesc de cãtre autoritatea de reglementare.
            (4) Furnizorii de servicii si operatorii de retele de telecomunicatii vor solicita, vor stoca sau vor folosi datele de identificare a utilizatorilor, necesare numai pentru evidenta furnizãrii serviciilor sau a retelelor lor, dacã utilizatorul nu a consimtit în prealabil si asupra altor utilizãri ale acestora. Mãsurile de protectie privind aceste date se stabilesc de cãtre autoritatea de reglementare.
            Art. 5. - (1) Ministerul Comunicatiilor ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, este autoritatea de reglementare prevãzutã de prezenta lege.
            (2) Reglementarea activitãtilor de telecomunicatii, precum si reglementãrile tehnice prevãzute în prezenta lege se elaboreazã de cãtre autoritatea de reglementare, cu avizul altor organisme implicate, în conditiile legii.
            (3) Autoritatea de reglementare îsi exercitã atributiile din prezenta lege prin ordin al ministrului.
            (4) Reglementãrile si activitãtile din domeniul telecomunicatiilor trebuie sã respecte hotãrârile organismelor si organizatiilor internationale specifice, cuprinse în tratatele la care România este parte.
            Art. 6. - Retelele si serviciile de telecomunicatii destinate intereselor guvernamentale, ordinii publice, sigurantei si apãrãrii nationale se reglementeazã prin legi specifice acestor domenii.
            Art. 7. - În acceptiunea acestei legi se definesc:
            a) telecomunicatii: orice emisie, transmisie sau receptie de semnale, limbaje, imagini, sunete sau informatii de orice naturã prin fir, sistem radio, optice sau alte sisteme electromagnetice;
            b) radiocomunicatii: telecomunicatii prin intermediul undelor radioelectrice;
            c) retea de telecomunicatii: ansamblul liniilor de transmisie si al dispozitivelor de comutatie, care oferã conexiuni între mai multe puncte terminale pentru realizarea telecomunicatiilor între acestea, precum si instalatiile asociate necesare;
            d) retea de telecomunicatii independentã: reteaua de telecomunicatii, proprietate a unei singure persoane fizice sau persoane juridice a cãrei unicã destinatie este satisfacerea unor servicii sau facilitãti necesare proprietarului sau unui grup închis de utilizatori;
            e) retea de telecomunicatii internã: reteaua de telecomunicatii independentã, localizatã într-o singurã proprietate, fãrã a utiliza spectrul radioelectric, domeniul public sau altã proprietate;
            f) puncte terminale: punctele de conexiune fizicã necesare pentru accesul la reteaua de telecomunicatii. Acestea fac parte integrantã din reteaua de telecomunicatii si trebuie sã corespundã unor specificatii sau standarde tehnice;
            g) linii de transmisie: mediul de comunicatie utilizat ca un ghid artificial continuu pentru telecomunicatii;
            h) echipament terminal: echipamentul sau o parte a unui echipament care se conecteazã, direct sau indirect, la un punct terminal, astfel încât permite transmiterea, prelucrarea si/sau receptia informatiilor;
            i) cerinte esentiale: cerintele care trebuie îndeplinite pentru a garanta siguranta utilizatorilor si a personalului operatorilor de telecomunicatii, protectia retelelor si, în special, a schimbului de informatii din gestiune si comandã asociate, inclusiv, acolo unde este cazul, utilizarea eficientã a spectrului radioelectric sau a resurselor orbitale pentru satelitii de telecomunicatii, precum si interoperabilitatea serviciilor de acelasi fel, a echipamentelor terminale si protectia informatiilor vehiculate de cãtre utilizatori. Interoperabilitatea echipamentelor terminale reprezintã capacitatea acestora de a functiona corect în retea, precum si cu alte echipamente terminale care permit accesul la acelasi serviciu;
            j) serviciu de telecomunicatii: furnizarea oricãrui tip de telecomunicatii contra cost;
            k) serviciu de telecomunicatii de bazã: furnizarea serviciului telefon sau telegraf/telex contra cost, în mãsura în care acestea sunt destinate publicului;
            l) operator public: persoana juridicã autorizatã sã instaleze si sã opereze o retea de telecomunicatii în scopul oferirii de servicii de telecomunicatii destinate publicului;
            m) operator independent: persoana fizicã sau persoana juridicã autorizatã sã instaleze si sã opereze o retea de telecomunicatii independentã;
            n) clauza retelei deschise: ansamblul conditiilor privind accesul deschis la retelele operatorilor publici si, dupã caz, la serviciile de telecomunicatii destinate publicului, precum si utilizarea eficientã a acestora;
            o) grupul închis de utilizatori: grup de utilizatori - persoane juridice cu acelasi tip de activitate de bazã si interese economice comune, care justificã necesitatea unei retele proprii de telecomunicatii;
            p) categorie de utilizatori: clientii care prezintã aceleasi caracteristici de trafic si aceleasi solicitãri de utilizare a unui serviciu de telecomunicatii;
            r) zonã: spatiu geografic care cuprinde mai multe localitãti.

            Art. 8. - (1) Operatorii publici, furnizorii de servicii de telecomunicatii de bazã, precum si furnizorii altor servicii de telecomunicatii, în conditiile în care piata sau spectrul radioelectric disponibil limiteazã competitia, desfãsoarã aceste activitãti numai în baza licentei eliberate de autoritatea de reglementare.
            (2) Beneficiar al licentei prevãzute la alin. (1) poate fi numai o persoanã juridicã românã.
            Art. 9. - (1) Licenta se elibereazã numai pentru un anumit tip de retea sau pentru anumite tipuri de servicii de telecomunicatii, determinate de cãtre autoritatea de reglementare pentru:
            - operatori publici;
            - furnizori de servicii de telecomunicatii de bazã;
            - furnizori de servicii de telecomunicatii pentru care conditiile pietei sau spectrul radioelectric disponibil limiteazã competitia.
            (2) Autoritatea de reglementare poate limita licenta unui furnizor de servicii de telecomunicatii sau unui operator public pentru anumite regiuni, orase sau linii de telecomunicatii.
            (3) O persoanã juridicã poate detine una sau mai multe licente din categoriile mentionate la alin. (1).
            (4) Serviciul de telecomunicatii care face obiectul unei licente nu este supus autorizãrii în conformitate cu prevederile art. 26, 27 si 28.
            Art. 10. - (1) Atribuirea licentei se face prin licitatie sau încredintare directã de cãtre autoritatea de reglementare. Aceasta determinã numãrul sau tipul de licente pentru retele sau servicii de telecomunicatii necesar pentru îndeplinirea conditiilor prevãzute la art. 3.
            (2) Modul de atribuire a licentelor prin licitatie sau prin încredintare directã se stabileste de cãtre autoritatea de reglementare, asigurându-se o procedurã obiectivã si transparentã, cu motivarea circumstantelor pe care s-a bazat în cazul alegerii metodei încredintãrii directe.
            (3) Pentru atribuirea licentei prin licitatie, autoritatea de reglementare va anunta public, în presa localã si centralã, conditiile de acordare, cu respectarea prevederilor art. 11 si 12.
            (4) Licenta poate fi atribuitã, prin încredintare directã în urmãtoarele situatii:
            - în cazurile si pentru perioada pãstrãrii motivate a unor drepturi exclusive rezervate pentru prestarea serviciilor de telecomunicatii de bazã;
            - pentru motive de standardizare sau de compatibilitate cu echipamentele sau tehnologia deja existentã în serviciul, reteaua sau zona respectivã, precum si pentru asigurarea continuitãtii sau extinderii serviciului;
            - în cazul în care la licitatie s-a prezentat un singur participant.
            (5) Autoritatea de reglementare va elibera licenta tinând seama de calificarea tehnicã, eficienta functionalã, capacitatea financiarã, aplicabilitatea propunerii solicitantului, de impactul asupra competitiei în domeniul telecomunicatiilor si de alte conditii expres stabilite.
            Art. 11. - (1) Licenta nu este transmisibilã. Aceasta se elibereazã pentru o perioadã de:
            a) 15 ani pentru serviciile de telecomunicatii de bazã si pentru retelele aferente, la nivel national;
            b) 10 ani pentru serviciile de telecomunicatii de bazã si pentru retelele aferente, la nivel zonal sau local:
            c) 10 ani pentru celelalte servicii si retele care fac obiectul unor licente la nivel national;
            d) 5 ani pentru celelalte servicii si retele care fac obiectul unor licente, la nivel zonal sau local.
            (2) Licentele pot fi reînnoite în conditiile legii.
            (3) Autoritatea de reglementare stabileste conditiile licentei în conformitate cu art. 12, în scopul îndeplinirii obiectivelor prevãzute la art. 3 si 4.
            (4) Conditiile prevãzute în licente pot fi modificate prin acord între autoritatea de reglementare si titularul de licentã sau în situatiile prevãzute la art. 5 alin. (4).
            Art. 12. - (1) Conditiile stabilite în licentã privesc drepturile si îndatoririle titularului. Acestea pot sã prevadã:
            a) situatiile în care titularut de licentã va garanta accesul utilizatorilor la o retea sau la un serviciu de telecomunicatii pe teritoriul geografic prevãzut în licentã, inclusiv fazele de dezvoltare a retelei sau a serviciului si aplicarea principiului serviciului universal, dupã caz;
            b) nivelul minim al calitãtii pe care trebuie sã-l asigure titularul de licentã:
            c) modul în care, titularul de licentã va trebui sã garanteze accesul deschis si nediscriminator la serviciile si reteaua sa de telecomunicatii;
            d) tarifele titularului de licentã prevãzute pentru furnizarea unui serviciu sau accesul la o retea de telecomunicatii, care necesitã aprobare în conformitate cu prevederile reglementãrilor pentru tarife prevãzute la art. 24 si 25;
            e) situatiile în care autoritatea de reglementare aprobã termenii si conditiile comerciale aplicate de cãtre titularul de licentã, în special cele prevãzute în contractele cu beneficiarii retelei sau ai serviciilor sale de telecomunicatii;
            f) specificatiile si standardele tehnice, precum si cerintele esentiale pe care titularul de licentã trebuie sã le respecte în timpul instalãrii si exploatãrii retelelor si serviciilor de telecomunicatii;
            g) modul în care titularul de licentã trebuie sã participe la serviciu în conditii deosebite; implicarea sa în luarea mãsurilor în asemenea cazuri, precum si mãsurile ce trebuie întreprinse în situatii normale pentru asigurarea serviciului si în conditii deosebite;
            h) situatiile în care furnizarea anumitor servicii de telecomunicatii de cãtre titularul de licentã poate fi supusã unor conditii menite sã ofere si sã mentinã o competitie efectivã, pentru evitarea abuzului de pozitie dominantã pe piatã, conform prevederilor art. 33 si 34;
            i) cazurile în care titularul de licentã este obligat sã-si interconecteze reteaua de telecomunicatii la reteaua unui alt titular de licentã sau la retelele similare din alte tãri.
            (2) Autoritatea de reglementare decide care dintre conditiile enumerate la alin. (1) vor fi prevãzute în licentã.
            (3) Conditiile prevãzute la lit. a), b), d) si g) sunt obligatorii pentru titularii de licentã pentru furnizarea de servicii de telecomunicatii de bazã.
            Art. 13. - Licenta poate fi retrasã partial sau total, temporar sau definitiv, de cãtre autoritatea de reglementare, dacã titularul ei încalcã obligatiile prevãzute în licentã sau prevederile legale privind confidentialitatea si inviolabilitatea comunicatiei. Mãsura retragerii licentei se ia dupã o avertizare prealabilã pentru intrarea în legalitate si dupã verificarea realitãtii sustinerilor titularului de licentã, comunicate în cel mult 30 de zile de la primirea avertizãrii.
            Art. 14. - (1) Licentele se elibereazã în baza unor taxe care se fac venit la bugetul de stat. Cuantumul taxelor de licentã este prevãzut în anexa nr. 1 la prezenta lege.
            (2) Cheltuielile privind activitãtile necesare pentru controlul permanent al respectãrii prevederilor licentelor, controlul tehnic asociat, verificarea parametrilor de calitate si a protectiei contra perturbatiilor si, dupã caz, monitorizarea spectrului radioelectric sunt suportate din tarifele percepute de la titularii de licentã de cãtre organismul specializat prevãzut la art. 49 alin. (1). Aceste tarife se aprobã conform prevederilor art. 25, care se aplicã în mod corespunzãtor.
            (3) Valoarea taxelor prevãzute în anexa nr. 1 va putea fi modificatã prin hotãrâre a Guvernului, în functie de evolutia indicelui preturilor si tarifelor din economie.

            Art. 15. - Operatorul public de retea destinatã serviciilor de telecomunicatii poate sã instaleze, sã întretinã si sã mute liniile de transmisie, suporturile acestora si punctele terminale folosite pentru furnizarea de servicii de telecomunicatii în/pe/sub sau deasupra proprietãtii, dupã caz, numai în conditiile prezentei legi.
            Art. 16. - (1) Titularii de licentã, care intentioneazã sã intre pe orice fel de proprietate pentru instalarea sau întretinerea liniilor de transmisie si a punctelor terminale, vor conveni, în scris, cu proprietarul sau detinãtorul, toate detaliile necesare, inclusiv locul si metodele de lucru ce urmeazã a fi folosite si durata de timp în care proprietarul nu poate efectua lucrãri ce ar afecta accesul si buna întretinere a instalatiilor de telecomunicatii sau care ar necesita mutarea acestora.
            (2) Acordul prevãzut la alin. (1) priveste numai conectarea initialã a abonatului la reteaua titularului de licentã.
            Art. 17. - (1) În absenta acordului dat în temeiul art. 16, titularul de licentã va transmite proprietarului o notificare scrisã în care va specifica: locul de desfãsurare a activitãtii, metodele de lucru, suprafata de teren afectatã, obligatia acordãrii de despãgubiri în cazul în care se justificã si dreptul de contestare a notificãrii, în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia, la autoritatea de reglementare.
            (2) Contestatia va fi solutionatã de cãtre autoritatea de reglementare în termen de 30 de zile, dupã ascultarea ambelor pãrti, decizia, temeinic motivatã, fiind comunicatã pãrtilor. Împotriva deciziei, partea nemultumitã se poate adresa instantei contenciosului administrativ potrivit Legii nr. 29/1990.
            (3) Activitatea contestatã a titularului de licentã va fi suspendatã pânã la solutionarea definitivã a cauzei.
            Art. 18. - (1) Persoanele împuternicite de titularii de licentã sã desfãsoare activitãti de proiectare, instalare, întretinere si înlocuire a liniilor de transmisie, a suporturilor acestora sau a punctelor terminale necesare furnizãrii serviciilor de telecomunicatii au dreptul de acces în/pe/sub sau deasupra proprietãtii, în imobile si în incinte, pentru îndeplinirea atributiilor de serviciu, pe baza unui ordin scris, cu acordul proprietarilor sau al locatarilor.
            (2) În lipsa acordului proprietarilor sau al locatarilor, lucrãrile de telecomunicatii se pot efectua în temeiul unei hotãrâri judecãtoresti definitive si irevocabile, iar în caz de urgentã, pe baza unei ordonante presedintiale.
            (3) În cazul în care se impune efectuarea unor lucrãri de întretinere sau de reparatii cu caracter de urgentã pentru prevenirea sau înlãturarea unor consecinte grave ori impuse de asigurarea sigurantei nationale ori a ordinii publice, persoanele împuternicite conform alin. (1) au dreptul de acces în imobile sau incinte fãrã permisiunea proprietarilor sau a detinãtorilor, pe bazã de ordonantã presedintialã. Ordonanta presedintialã se pronuntã în cel mult 3 zile de la data cererii, în camera de consiliu, chiar si fãrã citarea pãrtilor, si este executorie. În cazuri de urgentã extremã, prevãzute la art. 32 din Legea nr. 33/1994, se va proceda în consecintã.
            (4) Instalarea liniilor de transmisie, a suporturilor si a punctelor terminale în/pe/sub sau deasupra proprietãtii nu va afecta dreptul de proprietate sau alte drepturi reale, precum si dreptul de proprietate asupra echipamentelor instalate. În cazul necesitãtii modificãrii definitive a utilizãrii unui termen si a imposibilitãtii preluãrii prin cumpãrare a acestuia, se aplicã procedura de expropriere pentru cauze de utilitate publicã cu dreaptã si prealabilã despãgubire, conform legii.
            Art. 19. - Instalarea, întretinerea, înlocuirea sau mutarea liniilor de transmisie si a punctelor terminale nu vor cauza nici o schimbare a destinatiei de folosintã a proprietãtii, vor afecta cât mai putin posibil folosirea proprietãtii, vor schimba cât mai putin posibil aspectul exterior al proprietãtii si vor fi executate într-o manierã în care sã nu pericliteze sãnãtatea si siguranta oamenilor. În cazul instalãrii mai multor retele de telecomunicatii în aceeasi zonã, se vor utiliza, pe cât posibil, trasee si facilitãti comune, având în vedere obiectivele mentionate la art. 3.
            Art. 20. - Operatorul public, care are în licentã prevederile art. 12 alin. (1) lit. a), poate solicita proprietarilor sau detinãtorilor de arbori sau alte specii vegetale ale cãror ramuri sau rãdãcini îngreuneazã sau ar îngreuna instalarea, întretinerea sau functionarea retelelor de telecomunicatii, tãierea ramurilor sau a rãdãcinilor, cu respectarea prevederilor art. 16, 17 si 18.
            Art. 21. - (1) Titularul de licentã va fi obligat, pe cheltuialã proprie, sã reaseze cablurile utilizate pentru serviciile sale de telecomunicatii, când aceastã reasezare este necesarã pentru constructia de clãdiri sau pentru efectuarea de lucrãri de cãtre proprietarul bunului, dupã expirarea duratei convenite conform art. 16 alin. (1).
            (2) Când reasezarea cablurilor este necesarã efectuãrii unor lucrãri de cãtre alte persoane decât proprietarul, cheltuielile vor fi suportate de acestea.
            Art. 22. - Titularul de licentã are dreptul sã instaleze posturi telefonice publice, pe teritoriul prevãzut în licenta sa pentru acest serviciu, în/pe clãdiri si în spatii ale domeniutui public, cu acordul proprietarilor sau al autoritãtilor respective.
            Art. 23. - (1) Titularul de licentã este rãspunzãtor pentru daunele cauzate proprietarilor sau detinãtorilor ca urmare a efectuãrii lucrãrilor de instalare, de întretinere sau de înlocuire a liniilor de transmisie ori a punctelor terminale, precum si pentru tãierea vegetatiei în conditiile art. 20.
            (2) Proprietarii sau detinãtorii bunurilor afectate de titularul de licentã în conditiile alin. (1) au dreptul la o despãgubire stabilitã de comun acord si echivalentã cu prejudiciul efectiv produs, ca o eventualã compensatie determinatã de modificarea aspectului exterior al proprietãtii.
            (3) Despãgubirile se stabilesc, dupã caz, prin tranzactie sau pe cale jurisdictionalã.

            Art. 24. - (1) Serviciile de telecomunicatii si accesul la reteaua de telecomunicatii se efectueazã, pe bazã de contracte, în schimbul perceperii unui tarif stabilit în functie de obiectivele prevãzute la art. 3.
            (2) Autoritatea de reglementare urmãreste ca tarifele supuse aprobãrii conform art. 12 alin. (1) lit. d) sã fie nediscriminatorii si corelate cu costurile.
            (3) La stabilirea tarifelor se vor avea în vedere:
            a) acoperirea costurilor serviciilor efectuate, pe termen lung, specifice domeniului;
            b) neincluderea de sume suplimlimentare, ca rezultat al abuzului de pozitie dominantã pe piatã, cu exceptia cazurilor justificate de obiectivele mentionate la art. 3;
            c) asigurarea în cele mai bune conditii a unor servicii pentru beneficiari;
            d) neincluderea de sume suplimentare conform prevederilor din art. 35;
            e) asigurarea competitiei pe piatã si evitarea concurentei neloiale.
            (4) Tarifele sunt nediscriminatorii pentru acelasi tip de serviciu de telecomunicatii furnizat aceleiasi categorii de utilizatori.
            (5) Pentru aplicarea prevederilor din alin. (1)-(4), autoritatea de reglementare poate aproba reguli sau principii de tarifare, inclusiv mãrimea modificãrilor permise pentru tarifele de telecomunicatii.
            Art. 25. - (1) Tarifele percepute de titularii de licentã pentru serviciile de telecomunicatii de bazã se aprobã de cãtre autoritatea de reglementare, cu avizul autoritãtii guvernamentale cu atributii în domeniul preturilor si tarifelor.
            (2) În scopul îndeplinirii obiectivelor prevãzute la art. 3, autoritatea de reglementare poate dispune ca titularii de licentã:
            a) sã punã la dispozitia autoritãtii de reglementare informatiile, datele statistice si documentele necesare pentru aprobarea tarifelor;
            b) sã efectueze, dupã caz, înregistrarea distinctã, în evidenta contabilã, a costurilor pe fiecare activitate necesarã furnizãrii serviciilor sau operãrii retelei de telecomunicatii.
            (3) Decizia autoritãtii de reglementare privind aprobarea tarifelor va fi comunicatã titularilor de licentã în termen de 40 de zile de la data primirii propunerii.
            (4) Tarifele aprobate vor fi fãcute publice de cãtre titularul de licentã cu cel putin 15 zile înainte de aplicare.

            Art. 26. - (1) Operatorul independent sau furnizorul de servicii de telecomunicatii deschise competitiei poate desfãsura aceste activitãti numai în baza unei autorizatii emise de autoritatea de reglementare.
            (2) Beneficiar al autorizatiei prevãzute la alin. (1) poate fi o persoanã fizicã sau juridicã românã, sucursale sau reprezentante ale unor persoane juridice strãine înregistrate în România.
            (3) Prin exceptie, retelele interne de telecomunicatii, precum si retelele independente pentru care distanta maximã între punctele terminale este de 300 m, care nu sunt conectate la retelele de telecomunicatii si nu utilizeazã transmisii radioelectrice în spatiu - fãrã ghidare artificialã pot functiona fãrã autorizatia prevãzutã la alin. (1).
            Art. 27. - (1) Eliberarea autorizatiei se efectueazã dupã procedura stabilitã prin ordin de cãtre autoritatea de reglementare.
            (2) Nu se elibereazã autorizatii atunci când:
            a) existã dovezi cã, serviciul sau reteaua de telecomunicatii care face obiectul solicitãtii pericliteazã securitatea sau sãnãtatea utilizatorilor sau a personalului ori confidentialitatea comunicãrilor:
            b) în gestionarea spectrului radioelectric nu existã frecvente disponibile care pot fi alocate solicitantului.
            Art. 28. - (1) Autorizatia este personalã si netransmisibilã. Aceasta se elibereazã pentru o perioadã de pânã la 5 ani si poate fi reînnoitã sau retrasã în conditiile legii.
            (2) Frecventele radioelectrice necesare pentru functionarea retelei sau a serviciilor de telecomunicatii vor fi alocate prin autorizatie conform legii.
            (3) La eliberarea autorizatiei, autoritatea de reglementare va urmãri îndeplinirea obiectivelor prevãzute în art. 3, stabilind prin autorizatie:
            a) drepturi si obligatii în legãturã cu standarde tehnice internationale din domeniu si cu cerintele esentiale privind securitatea utilizatorilor si a personalului;
            b) conditii tehnice în timpul instalãrii si functionãrii retelelor si serviciilor de telecomunicatii;
            c) situatiile si conditiile în care unui operator independent i se poate permite sã încheie acorduri asupra interconectãrii retelei sale cu reteaua de telecomunicatii a altui operator.
            Art. 29. - (1) Autorizatia poate fi retrasã partial sau total, temporar sau definitiv, de cãtre autoritatea de reglementare, dacã titularul încalcã obligatiile prevãzute în aceasta si prevederile legale privind confidentialitatea si inviolabilitatea comunicatiilor.
            (2) Mãsura retragerii autorizatiei se ia dupã avertizarea prealabilã pentru intrarea în legalitate si dupã verificarea realitãtii sustinerilor titularilor de autorizatie, comunicate în cel mult 30 de zile de la primirea avertizãrii.
            Art. 30. - (1) Autorizatia se elibereazã în baza unei taxe care se face venit la bugetul de stat. Cuantumul taxelor de autorizare este prevãzut în anexa nr. 2 la prezenta lege.
            (2) Cheltuielile privind activitãtile necesare pentru controlul permanent al respectãrii prevederilor autorizatiilor, controlul tehnic asociat, verificarea parametrilor de calitate si a protectiei contra perturbatiilor si, dupã caz, monitorizarea spectrului radioelectric sunt suportate din tarifele percepute de la titularii de autorizatie de cãtre organismul specializat prevãzut de art. 49 alin. (1). Aceste tarife se aprobã conform prevederilor art. 25, care se aplicã în mod corespunzãtor.
            (3) Valoarea taxelor prevãzute în anexa nr. 2 poate fi modificatã prin hotãrâre a Guvernului, în functie de evolutia indicelui preturilor si tarifelor din economie.

            Art. 31. - (1) Autoritatea de reglementare stabileste modalitatea în care titularul de licentã prezintã modelele contractelor pe care le încheie cu utilizatorii. Contractele se încheie numai pentru serviciile de telecomunicatii solicitate de utilizatori.
            (2) Drepturile utilizatorilor în cazurile de întrerupere a furnizãrii serviciilor sau a accesului la retea si rãspunderea ce revine pentru daune titularului de licentã sau de autorizatie sunt reglementate contractual, dispozitiile prevãzute în cap. V aplicându-se în mod corespunzãtor.
            Art. 32. - Dispozitiile art. 25 alin. (2), (3) si (4) se aplicã în mod corespunzãtor si în cazul aprobãrii termenilor si conditiilor comerciale stabilite în contractele dintre titularul de licentã si beneficiarii serviciilor de telecomunicatii respective.
            Art. 33. - Operatorii publici sau furnizorii de servicii de telecomunicatii trebuie sã permitã accesul concurentilor la retea sau la un serviciu, de regulã în aceleasi conditii tehnice si financiare în care ei însisi ar fi utilizatori ai retelei sau serviciului respectiv, dacã acest lucru reprezintã un suport pentru oferirea altor servicii de telecomunicatii si nu existã motive obiective întemeiate care sã împiedice acordarea accesului.
            Art. 34. - (1) Operatorii publici sau furnizorii de servicii de telecomunicatii, care au o pozitie dominantã pe piata de telecomunicatii, sunt obligati sã respecte reglementãrile pentru retele si servicii de telecomunicatii referitoare la clauza retelei deschise. Ei pot limita accesul la retea sau la servicii de telecomunicatii numai în cazuri justificate de respectarea cerintelor esentiale.
            (2) Termenii si conditiile comerciale în functie de care oferã servicii un operator public sau un furnizor de servicii de telecomunicatii, care are o pozitie dominantã pe piatã, trebuie sã fie bazate pe criterii obiective, sã fie transparente si sã fie fãcute publice.
            Art. 35. - (1) Este interzis titularilor de licentã sã subventioneze tarifele pentru activitãtile supuse unei autorizatii sau deschise concurentei cu venitul obtinut din serviciile si retelele care le-au fost acordate prin licentã.
            (2) Autoritatea de reglementare va solicita toate datele necesare pentru verificarea respectãrii prevederilor alin. (1).
            (3) Autoritatea de reglementare poate solicita o verificare financiarã de cãtre un expert autorizat, care sã examineze dacã titularul respectã principiul mentionat la alin. (1). Cheltuielile necesare pentru efectuarea acestei verificãri vor fi suportate de titular, dacã expertiza constatã nerespectarea prevederilor alin. (1).
            Art. 36. - Autoritatea de reglementare va avertiza pe titularul de licentã sau pe furnizorul de servicii de telecomunicatii care încalcã prevederile art. 33, 34 si 35 alin. (1) sã ia mãsurile de înlãturare a încãlcãrii prevederilor legale, în cazul în care respectivul titular de licentã sau furnizor de servicii de telecomunicatii se foloseste de pozitia sa dominantã pentru a practica discriminãri între competitorii sãi.
            Art. 37. - (1) Prevederile prezentului capitol se completeazã cu prevederile Legii concurentei.
            (2) La desfãsurarea investigatiilor si la luarea deciziilor în cazul încãlcãrii prevederiior Legii concurentei poate participa si autoritatea de reglementare.

            Art. 38. - (1) Titularul de licentã este obligat sã-si interconecteze reteaua de telecomunicatii la reteaua altui titular sau la retele similare din alte tãri, în urmãtoarele conditii:
            a) interconectarea sã fie prevãzutã în licentã conform prevederilor art. 12 alin. (1) lit. i);
            b) limitarea interconectãrii în situatia când acest lucru este necesar pentru respectarea cerintelor esentiale;
            c) criteriile de interconectare sã fie obiective, transparente si sã fie fãcute publice.
            (2) Autoritatea de reglementare va preciza prin ordin ministrului modul de aplicare a conditiilor de mai sus.
            (3) Autoritatea de reglementare are dreptul de a avertiza, la sesizarea titularilor afectati, pe titularul de licenta care nu-si îndeplineste obligatiile de interconectare conform alin. (1) sau poate stabili conditiile de interconectare în cazul în care titularii de licentã nu au ajuns la un acord.
            Art. 39. - (1) Un operator independent poate, cu aprobarea prealabilã a autoritãtii de reglementare, sã-si conecteze, în anumite conditii, propria retea la retelele de telecomunicatii ale unui titular de licentã, ale altui operator independent sau la retele similare din alte tãri, dacã în autorizatia sa se prevede aceastã posibilitate, potrivit art. 28 alin. (3) lit. c).
            (2) Aprobarea autoritãtii de reglementare prevãzutã la alin. (1) va specifica conditiile de interconectare.
            Art. 40. - (1) Titularii de licentã si operatorii independenti autorizati vor prezenta autoritãtii de reglementare o notã asupra finalizãrii modificãrii sau anulãrii oricãrui acord de interconectare, cu cel putin 30 de zile înainte de intrarea în vigoare a acestuia.
            (2) Autoritatea de reglementare poate declara nul un acord de interconectare între titularii de licentã, în parte sau în total, dacã acordul pericliteazã competitia efectivã pe piata de telecomunicatii.
            (3) Prevederilor din alineatul anterior li se aplicã în mod corespunzãtor dispozitiile art. 36.
            Art. 41. - (1) Autoritatea de reglementare efectueazã planificarea numerotãrii necesare în serviciile de telecomunicatii pentru identificarea utilizatorilor. Ea va înregistra utilizarea grupelor de numerotare, schimbãrile din planul de numerotare si alocarea de numere titularilor de licentã sau furnizorilor de servicii de telecomunicatii.
            (2) Autoritatea de reglementare poate modifica planurile nationale de numerotare conform acordurilor si recomandãrilor internationale, precum si în scopul garantãrii unei suficiente disponibilitãti de numere. Modificãrile vor fi fãcute publice cu cel putin 60 de zile înainte de aplicare.
            (3) În administrarea numerelor se vor lua în considerare necesitãtile titularilor de licentã, ale furnizorilor de servicii de telecomunicatii si ale utilizatorilor, precum si principiile profitabilitãtii si concurentei efective.

            Art. 42. - (1) Numai echipamentele terminale autorizate pot fi comercializate, conectate si utilizate în retelele de telecomunicatii care fac obiectul unei licente sau autorizatii. Echipamentele terminale cu altã destinatie pot fi comercializate numai cu avertizarea expresã a utilizatorilor asupra interdictiei de conectare si utilizare în retelele mentionate.
            (2) Echipamentele terminale pot fi autorizate numai dacã respectã cerintele esentiale definite la art. 7 lit. i).
            (3) Autoritatea de reglementare stabileste procedura de autorizare a echipamentelor terminale, inclusiv procedura de expertizã tehnicã, si desemneazã, în acest scop, laboratoare de testare independente.
            Art. 43. - (1) Proiectarea, instalarea si întretinerea retelelor de telecomunicatii, precum si instalarea, întretinerea sau conectarea echipamentelor de telecomunicatii pot fi efectuate numai de cãtre persoane fizice sau juridice autorizate. Fac exceptie echipamentele terminale prevãzute prin constructie, cu posibilitatea conectãrii de cãtre utilizator si autorizate în acest sens.
            (2) Autoritatea de reglementare autorizeazã persoanele prevãzute la alin. 1 în functie de pregãtirea, calificarea si experienta profesionalã a acestora.
            Art. 44. - Autoritatea de reglementare va verifica respectarea obligatiilor prevãzute în prezenta lege de cãtre persoanele autorizate, conform art. 43, precum si de cãtre laboratoarele de testare desemnate si poate lua mãsurile necesare, inclusiv pânã la retragerea autorizatiei.
            Art. 45. - Instalatiile care perturbã functionarea normalã a retelelor de telecomunicatii vor fi prevãzute în mod obligatoriu cu sisteme de protectie corespunzãtoare, pe cheltuiala proprietarilor instalatiilor respective.

            Art. 46. - (1) Pentru îndeplinirea dispozitiilor prezentei legi, autoritatea de reglementare îndeplineste functiile, îsi exercitã competentele în realizarea prevederilor art. 3 si 4 din lege, supravegheazã pe titularii de licentã, pe furnizorii de servicii de telecomunicatii si pe operatorii de retea autorizati.
            (2) În acest scop, autoritatea de reglementare:
            a) poate solicita operatorilor sau furnizorilor de servicii de telecomunicatii orice informatii sau documente legate de instalarea, functionarea si calitatea serviciilor si retelei de telecomunicatii;
            b) poate delega o persoanã pentru a examina activitatea unui titular de licentã, furnizor de servicii de telecomunicatii sau operator independent, în scopul verificãrii respectãrii prevederilor licentei sau ale autorizatiei;
            c) poate solicita titularilor de licentã sã elaboreze rapoarte anuale privind îndeplinirea prevederilor din licentã.
            Art. 47. - (1) Titularii de licentã sau furnizorii de servicii autorizati vor informa în scris autoritatea de reglementare privind începerea, modificarea sau încetarea functionãrii unui serviciu sau a unei retele de telecomunicatii cu cel putin 30 de zile înainte. Autoritatea de reglementare va publica aceste note, precum si notele mentionate la art. 48 alin. (1), de regulã de douã ori pe an.
            (2) În caz de fortã majorã, informarea privind modificarea sau încetarea functionãrii unui serviciu sau a unei retele de telecomunicatii se va efectua în termen de 48 de ore de la producerea evenimentului.
            Art. 48. - (1) În cazul începerii procedurii de lichidare judiciarã, lichidatorul va informa în scris, imediat, autoritatea de reglementare despre încetarea activitãtii operatorului sau a furnizorului de servicii.
            (2) Preluarea retelei sau a serviciilor respective de cãtre altã persoanã se poate face numai în conditiile prezentei legi; autoritatea de reglementare poate acorda dreptul temporar de preluare a retelei sau a serviciilor respective unei alte persoane, în interesul utilizatorilor, pe durata desfãsurãrii procedurii de lichidare judiciarã.
            Art. 49. - (1) Autoritatea de reglementare poate delega Inspectoratului General al Comunicatiilor, organism specializat cu statut de regie autonomã, unele competente si functii, cu exceptia functiilor de acordare a licentelor.
            (2) Autoritatea de reglementare poate autoriza persoane juridice competente sã îndeplineascã o parte dintre functiile sale tehnice prevãzute la art. 42.
            (3) Reclamatiile privind deciziile luate de organismele tehnice mentionate la alin. (1) si (2) se solutioneazã de cãtre autoritatea de reglementare.
            Art. 50. - (1) Prin ordin al ministrului comunicatiilor se va înfiinta Consiliul Consultativ de Telecomunicatii, format din reprezentanti ai utilizatorilor, producãtorilor de echipamente de telecomunicatii, titularilor de licentã, operatorilor autorizati de retele de telecomunicatii, precum si din expertii tehnici si de reglementare.
            (2) Consiliul Consultativ de Telecomunicatii va face recomandãri din proprie initiativã sau la solicitarea autoritãtii de reglementare, cu privire la:
            a) principiile politicii de dezvoltare si reglementare a sectorului de telecomunicatii;
            b) continutul licentelor;
            c) tratarea sesizãrilor utilizatorilor si operatorilor.
            (3) Regulamentul propriu de organizare si functionare a Consiliului Consultativ de Telecomunicatii se aprobã prin ordin al ministrului comunicatiilor.
            Art. 51. - (1) Autoritatea de reglementare va publica un raport anual asupra strategiei si reglementãrilor sale, cât si asupra dezvoltãrii telecomunicatiilor în România, în cursul anului calendaristic anterior. De asemenea, va publica orice act cu caracter normativ, emis în baza si în aplicarea prezentei legi.
            (2) Autoritatea de reglementare va publica, de regulã, de douã ori pe an, sinteza informãrilor privind situatiile prevãzute la art. 47 si 49.
            Art. 52. - Litigiile dintre autoritatea de reglementare si titularii de licentã sau de autorizatie cu privire la drepturile stabilite conform prezentei legi se solutioneazã potrivit Legii contenciosului administrativ.
            Art. 53. - Ministerul Comunicatiilor, în calitatea sa de autoritate de reglementare, participã la pregãtirea si negocierea acordurilor sau tratatelor internationale din domeniul telecomunicatiilor.

            Art. 54. - Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea disciplinarã, contraventionalã, civilã sau penalã, dupã caz.
            Art. 55. - (1) Operatorii publici si furnizorii de servicii de telecomunicatii rãspund fatã de utilizatori pentru daunele efective cauzate de neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a serviciilor, în conditiile prezentei legi.
            (2) Termenul de introducere a reclamatiei este de 6 luni, calculat din ziua prestãrii serviciului. Solutionarea reclamatiei de cãtre operator se efectueazã în termen de cel mult 3 luni de la data înregistrãrii reclamatiei.
            (3) Pentru serviciile deschise concurentei, termenul de introducere a reclamatiei si rãspunderea pot fi stabilite prin contract între operator si utilizator. Termenele de introducere a reclamatiei convenite nu pot fi mai mari decât cele prevãzute la alin. (2).
            Art. 56. - (1) Termenul pentru chemarea în judecatã a persoanelor prevãzute la art. 55 alin. (1) este de 6 luni.
            (2) Termenul pentru introducerea actiunii se socoteste de la data primirii rãspunsului la reclamatie sau, în cazul în care nu s-a rãspuns ea reclamatia introdusã în termen, de la expirarea termenului de solutionare a acesteia.
            Art. 57 - Constituie contraventii urmãtoarele fapte, dacã nu sunt sãvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale sã constituie infiractiuni:
            a) încãlcarea conditiilor prevãzute limitativ în licentã sau în autorizatie;
            b) practicarea unor tarife din categoria mentionatã la art. 12 alin. (1) lit. d), neaprobate de autoritãtile competente;
            c) furnizarea de servicii de telecomunicatii de cãtre un operator independent fãrã detinerea autorizatiei prevãzute de prezenta lege;
            d) transmiterea licentei sau a autorizatiei altor operatori decât cei desemnati de cãtre autoritatea de reglementare;
            e) împiedicarea nejustificatã, de cãtre operatorul public, a accesului concurentilor la o retea sau la un serviciu de telecomunicatii;
            f) subventionarea unor tarife pentru activitãtile autorizate destinate concurentei cu venitul obtinut din serviciile licentiate, conform prevederilor art. 35 alin. (1);
            g) refuzul nejustificat al titularului de licentã de a-si interconecta reteaua de tetecomunicatii la reteaua altui titular;
            h) comercializarea si utilizarea echipamentelor terminale cu încãlcarea prevederilor art. 42 alin. (1);
            i) proiectarea, instalarea sau întretinerea echipamentelor de telecomunicatii sau instalarea, conectarea ori întretinerea echipamentelor de telecomunicatii de cãtre persoane neautorizate;
            j) blocarea sau deconectarea în mod intentionat, de cãtre un utilizator, a instalatiilor de telecomunicatii;
            k) deteriorarea sau degradarea din culpã a instalatiilor exterioare de telecomunicatii;
            l) împiedicarea, prin diverse mijloace, a accesului utilizatorilor la aparatele telefonice publice;
            m) conectarea neautorizatã de echipamente terminale la liniile de telecomunicatii ale utilizatorilor;
            n) neasigurarea instalatiilor cu sisteme de protectie în cazul în care acestea perturbã functionarea normalã a retelelor de telecomunicatii;
            o) modificarea instalatiilor de telecomunicatii, proprietate a titularilor de licentã, si folosirea acestora în starea în care au fost modificate, fãrã acordul acestor titulari.
            Art. 58. - (1) Contraventiile prevãzute de art. 57 se sanctioneazã cu amendã, dupã cum urmeazã:
            a) de la 100.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. k) si l);
            b) de la 200.000 lei la 2.000.000 lei, cele de la lit. f), g), h), i), j), m), n) si o);
            c) de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, cele de la lit. a), b), c), d) si e).
            (2) Contraventiile se constatã si sanctiunile se aplicã de cãtre persoane împuternicite de autoritatea de reglementare sau de cãtre personalul împuternicit de organul abilitat de Legea concurentei, dupã caz.
            (3) Sanctiunile se aplicã atât persoanelor fizice cât si celor juridice, dupã o prealabilã somare pentru intrarea în legalitate.
            (4) Pentru contraventiile prevãzute la art. 57 lit. a), b), g) si i), autoritatea de reglementare poate dispune si retragerea licentei sau a autorizatiei.
            (5) Bunurile ce fac obiectul contraventiilor prevãzute la art. 57 lit. h) si m) se confiscã.
            (6) În mãsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contraventiilor prevãzute la art. 57 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea, si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia art. 25, 26 si 27.
            (7) Cuantumul amenzilor poate fi modificat prin hotãrâre a Guvernului în functie de evolutia indicelui preturilor si tarifelor din economie.

            Art. 59. - Reglementarea utilizãrii spectrului de frecvente radioelectrice de cãtre retelele si echipamentele de telecomunicatii se va face prin lege.
            Art. 60. - Prevederile prezentei legi se aplicã si retelelor si serviciilor de telecomunicatii destinate difuzãrii programelor audiovizuale, în mãsura în care nu sunt reglementate prin dispozitiile Legii audiovizualului.
            Art. 61. - (1) În cazul unor evenimente de întrerupere a retelelor sau de împiedicare vizibilã a serviciilor de telecomunicatii, organele însãrcinate cu paza pãdurilor, drumurilor, cãilor ferate, lucrãrilor de artã si a altora asemenea, care au luat cunostintã de asemenea evenimente, sunt obligate sã înstiinteze în cel mai scurt timp Ministerul Comunicatiilor.
            (2) Autoritãtile administratiei publice locale vor acorda sprijin, în limita atributiilor si a sarcinilor conferite de lege, titularului de licentã respectiv, pentru restabilirea si asigurarea functionãrii normale a retelelor si serviciilor de telecomunicatii.
            Art. 62. - (1) În conditii deosebite ca: stare de asediu, stare de urgentã, mobilizare ori stare de rãzboi, calamitãti naturale sau catastrofe, Ministerul Comunicatiilor, în colaborare cu institutiile din domeniul apãrãrii, sigurantei nationale si al ordinii publice si, dupã caz, cu Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului, poate dispune reorganizarea conditiilor de desfãsurare a activitãtilor de telecomunicatii, fãcând publicã aceastã decizie.
            (2) În conditii normale, Ministerul Comunicatiilor, în colaborare cu institutiile mentionate la alin. (1), va lua mãsuri pregãtitoare, în cadrul sistemului de telecomunicatii, pentru asigurarea serviciului în conditii deosebite.
            (3) Titularii de licentã si de autorizatie au obligatia de a respecta mãsurile dispuse.
            Art. 63. - (1) Licentele pentru retelele operatorilor publici care furnizeazã serviciile de telecomunicatii de bazã se elibereazã regiilor autonome de profil, în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Aceste licente se vor acorda prin încredintare directã, fãrã plata taxelor prevãzute în anexa nr. 1, pe o perioadã de 5 ani, prin derogare de la prevederile art. 11.
            (2) În cazul în care regiile autonome care fac obiectul prevederilor alin. (1) se restructureazã în societãti comerciale cu capital majoritar de stat, licentele eliberate sunt transmisibile noilor societãti, cu modificarea corespunzãtoare a prevederilor din licentã.
            (3) Autorizatiile pentru retelele de telecomunicatii independente, existente la data prezentei legi, vor fi eliberate conform prevederilor acesteia, în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a legii.
            (4) Licentele si autorizatiile eliberate anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi vor fi reînnoite, în conditiile legii, de cãtre autoritatea de reglementare, în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a legii.
            Art. 64. - (1) Pe perioada pãstrãrii drepturilor exclusive rezervate pentru furnizarea serviciilor de telecomunicatii de bazã, acestea se pot liberaliza numai pentru mediul rural, în conditiile legii. Atribuirea licentelor pentru astfel de operatori de retele si furnizori de servicii se va efectua pe bazã de licitatie.
            (2) Licentele care fac obiectul alin. (1) vor fi limitate:
            a) numai pentru localitãti rurale sau puncte izolate în care serviciile de telecomunicatii de bazã lipsesc sau sunt necorespunzãtoare;
            b) numai pentru perioada în care se pãstreazã drepturile exclusive rezervate.
            (3) Licentele pot fi reînnoite în conditiile prezentei legi.
            Art. 65. - Prin hotãrâre a Guvernului sau prin acord interministerial se vor stabili conditii specifice de folosire, de cãtre operatorii de telecomunicatii, a proprietãtii apartinând agentilor economici cu capital de stat.
            Art. 66. - Dispozitiile referitoare la prescriptia dreptului la actiune din prezenta lege se întregesc cu prevederile Decretului nr. 167/1958 privind prescriptia extinctivã, care se aplicã în mod corespunzãtor.
            Art. 67. - (1) Prezenta lege intrã în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, termen în care se va constitui, prin ordin al ministrului comunicatiilor, Consiliul Consultativ de Telecomunicatii prevãzut la art. 50 alin. (1).
            (2) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã:
            - Decretul nr. 197/1955 privind exploatarea serviciilor de postã si telecomunicatii, partea referitoare la serviciile de telecomunicatii;
            - art. 3 si 4 din H.C.M. nr. 2.487/1969 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la dispozitiile legale privind functionarea serviciilor de postã si telecomunicatii;
            - orice alte dispozitii contrare.

           Aceastã lege a fost adoptatã în sedinta comunã a Camerei Deputatilor si Senatului din 26 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.
 

Bucuresti, 12 iulie 1996.
Nr. 74.

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

           Presedintele României d e c r e t e a z ã :

           Articol unic. - Se promulgã Legea telecomunicatiilor si se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Bucuresti, 11 iulie 1996.
Nr. 274.

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

            Art. 1. - Accesul oricãrei persoane fizice sau juridice la serviciile postale si transmiterea liberã a trimiterilor postale sunt garantate în conditiile prezentei legi.
            Art. 2. - În întelesul prezentei legi se definesc:
            a) servicii postale: primirea, prelucrarea, transportul sau transmiterea si predarea trimiterilor postale la destinatie în conditiile stabilite prin reglementãrile în vigoare;
            b) trimiteri postale: comunicãri scrise sau înregistrate, documente, valori, acte, bunuri materiale, mandate postale sau telegrafice încredintate operatorilor postali pentru a fi transportate sau transmise si predate la destinatie;
            c) servicii postale de bazã: serviciile postale destinate publicului, efectuate contra cost în     interiorul tãrii si în traficul international privind:
            - corespondentã: scrisori, cãrti postale imprimate (inclusiv înscrisurile în relief, înregistrãrile sonore pentru folosinta nevãzãtorilor), acte de procedurã juridicã, telegrame (cu exceptia transmiterii);
            - pachete mici (pânã la douã kilograme);
            - mandate postale sau telegrafice.
            Art. 3. - Serviciile postale se efectueazã numai prin persoane juridice abilitate conform prevederilor prezentei legi, denumite în continuare operatori de servicii postale.
            Art. 4. - (1) Secretul scrisorilor, telegramelor si al altor trimiteri postale este garantat prin lege. Toate persoanele implicate în activitãti postale sunt obligate sã asigure confidentialitatea trimiterilor. Este interzis a viola sau a divulga continutul corespondentei sau al altor trimiteri postale, de a da informatii despre cei ce utilizeazã serviciile postale sau de a înlesni si încuraja asemenea fapte.
            (2) Operatorii de servicii postale pot deschide trimiterile postale numai în cazul deteriorãrii acestora în timpul prelucrãrii sau transportului, exceptând culpa proprie, în scopul obtinerii datelor necesare predãrii acestora la destinatar sau la expeditor.
            (3) În cazul suspiciunii de utilizare frauduloasã a serviciilor postale, fapte care pot constitui contraventii conform art. 34 din prezenta lege, sau la solicitarea organelor vamale pentru verificarea continutului, operatorii de servicii postale pot solicita deschiderea trimiterilor postale de cãtre expeditor sau destinatar.
            (4) În scopul descoperirii infractiunilor si a autorilor lor si pentru aflarea adevãrului în cauzele penale, operatorii de servicii postale vor pune la dispozitia organelor de urmãrire penalã sau a instantelor de judecatã toate valorile si trimiterile postale considerate corpuri delicte si toate actele de care au nevoie, pe baza dispozitiei scrise, date de magistratul competent conform Codului de procedurã penalã.
            Art. 5. - (1) Autoritatea de reglementare privind domeniul serviciilor postale este Ministerul Comunicatiilor, care actioneazã pentru aplicarea prevederilor prezentei legi si îsi exercitã atributiile prin ordin al ministrului.
            (2) Reglementarea serviciilor postale trebuie sã asigure dezvoltarea armonioasã a acestor servicii la nivel national, eficienta, operativitatea, calitatea si diversificarea lor, precum si furnizarea serviciilor postale de bazã pentru publicul larg, având în vedere protectia socialã a utilizatorilor conform principiului serviciului universal.
            Art. 6. - Principiul serviciului universal se aplicã unui ansamblu minimal de servicii de calitate determinatã, care trebuie furnizate la un pret rezonabil pentru toti utilizatorii, în conditii nediscriminatorii, pe întreg teritoriul tãrii.

            Art. 7. - (1) Operatorul national desemnat pentru a efectua servicii postale de bazã este Regia Autonomã "posta românã". Aceste servicii postale sunt rezervate Regiei Autonome "posta românã" pe  perioadã de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade prin lege.
            (2) În perioada prevãzutã la alin. (1), Regia Autonomã "posta românã" se poate transforma în societate comercialã pe actiuni de interes public, cu obligativitatea asigurãrii serviciului universal conform art. 6, preluând efectuarea serviciilor postale de bazã.
            Art. 8. - Nu constituie încãlcare a drepturilor de rezervare si nu se supune autorizãrii prevãzute la art. 13 prestarea urmãtoarelor activitãti:
            a) corespondenta transportatã, cu titlu gratuit, de cãtre persoane fizice împuternicite de expeditor pentru a fi predatã destinatarului;
            b) transportul banilor si al valorilor agentilor economici prin angajati proprii, efectuarea de plãti sau încasãri de sume datorate sau cuvenite din activitatea proprie a acestor agenti;
            c) corespondenta secretã a autoritãtilor publice, unitãtilor militare, unitãtilor de cercetare sau productie care executã comenzi în domeniul apãrãrii nationale, ori a altor institutii publice, colectatã, transportatã si distribuitã prin curieri speciali, reglementatã prin alte acte normative.
            Art. 9. - Regia Autonomã "posta românã" are drept de rezervare pentru amplasarea cutiilor postale în locuri publice si în mijloacele de transport în comun.
            Art. 10. - (1) Regia Autonomã "posta românã" are obligatia sã asigure, în conditiile legii si conform principiului serviciului universal, serviciile postale de bazã pe întreg teritoriul national si în relatiile internationale pentru orice persoanã fizicã sau juridicã, cu respectarea, de cãtre utilizatori, a dispozitiilor legale si a instructiunilor specifice.
            (2) Regia Autonomã "posta românã" poate refuza orice trimitere postalã, dacã prin acceptarea ei în circuitul postal se pune în pericol viata sau sãnãtatea unor persoane ori se pot produce pagube materiale sau deteriorarea altor trimiteri postale.
            (3) Organizarea activitãtilor în reteaua Regiei Autonome "Posta Românã" va asigura efectuarea serviciilor postale în toate zonele locuite si în fiecare zi lucrãtoare iar pentru telegrame, si în zilele nelucrãtoare.
            Art. 11. - (1) Serviciile postale, altele decât cele de bazã, pot fi efectuate de orice operator, inclusiv de Regia Autonomã "Posta Românã" în conditiile de competitie reglementatã potrivit legii.
            (2) Din categoria serviciilor postale mentionate la alin. (1) fac parte prezentarea, transportul si distribuirea corespondentei expres sau prin curier accelerat, serviciul de mesagerie si alte servicii, în interiorul tãrii si în trafic international.
            Art. 12. - Operatorii de servicii postale, altele decât cele rezervate Regiei Autonome "posta românã" pot folosi reteaua postalã apartinând acesteia, pe baze contractuale, în conditiile respectãrii prezentei legi.

            Art. 13. - (1) Pot fi autorizate pentru efectuarea serviciilor postale, altele decât cele de bazã, persoane juridice române sau reprezentante ale unor persoane juridice strãine, înregistrate în România, care au în obiectul lor de activitate prestarea unor astfel de servicii.
            (2) Autorizatia se acordã de cãtre Ministerul Comunicatiilor pentru o perioadã de cel mult 10 ani, cu dreptul de a fi prelungitã în conditiile legii.
            (3) Autorizatia de operator de servicii postale mentioneazã tipul serviciului, zona geograficã si conditiile de operare a serviciilor. Neîndeplinirea obligatiilor stabilite în autorizatie sau încãlcarea unor prevederi legale poate duce la retragerea partialã sau totalã a acesteia.
            (4) Pentru activitatea de autorizare Ministerul Comunicatiilor percepe taxe de autorizare, prevãzute în anexa la prezenta lege, care se fac venit la bugetul de stat. Taxele de autorizare vor fi modificate prin hotãrâre a Guvernului în functie de indicele de inflatie.
            Art. 14. - (1) Definirea, greutatea maximã, dimensiunile maxime si conditiile generale privind prezentarea si distribuirea trimiterilor postale, precum si normele principale tehnice si de calitate pentru serviciile postale de bazã se stabilese prin ordin al ministrului comunicatiilor.
            (2) Regia Autonomã "posta românã" emite instructiuni privind aplicarea acestor conditii pentru serviciile proprii, în special retragerea, modificarea adresei, înapoierea la expeditor, imposibilitatea predãrii la destinatar a trimiterilor postale, termenul de pãstrare, precum si responsabilitãtile ce decurg din acestea, instructiuni care se supun aprobãrii autoritãtii de reglementare.
            Art. 15. - (1) Autoritatea de reglementare poate solicita operatorilor de servicii postale informatiile si datele statistice necesare pentru evaluarea modului de îndeplinire a prevederilor autorizatiei, precum si a functionãrii si calitãtii serviciului postal prestat.
            (2) Datele privind modul de functionare si parametrilor de calitate ai serviciilor postale rezervate se publicã anual de cãtre Regia Autonomã "posta românã".

            Art. 16. - În exercitarea atributiilor sale, Regia Autonomã "posta românã" are dreptul exclusiv de a emite, de a pune si de a retrage din circulatie timbre si efecte postale.
            Art. 17. - (1) Timbrele si efectele postale cu timbru imprimat se tipãresc pe baza machetelor grafice realizate de Regia Autonomã "posta românã" în concordantã cu reglementãrile interne si internationale în domeniu si cu avizul Comisiei filatelice.
            (2) Regia Autonomã "posta românã" elaboreazã programe anuale ale emisiunilor de timbre si efecte postale, stabilind structura si tematica lor.
            Art. 18. - Componenta, atributiile si modul de functionare a Comisiei filatelice se aprobã prin ordin al ministrului comunicatiilor.
            Art. 19. - (1) Timbrele postale sunt valorificate atât la valoarea lor nominalã, cât si la valoarea filatelicã, prin Regia Autonomã "posta românã" sau prin alti agenti economici.
            (2) Timbrele postale se comercializeazã atât în tarã, cât si în strãinãtate sau formeazã obiectul schimburilor filatelice în conditiile legii.
            (3) Comercializarea timbrelor postale se efectueazã în conditiile stabilite de legislatia internã si de acordurile internationale în domeniu la care tara noastrã este parte.
            Art. 20. - Regia Autonomã "posta românã" stabileste si asigurã conditiile de conservare, evidentã si pãstrare a timbrelor si efectelor postale cu timbru imprimat, a timbrelor de patrimoniu, a altor bunuri filatelice, precum si stocul de timbre necesar schimbului cu administratiile postale din alte tãri în Conservatorul sãu de timbre.

            Art. 21. - (1) Pentru prestarea serviciilor postale se percep tarife stabilite conform legii.
            (2) În cazul serviciilor postale rezervate Regiei Autonome "Posta Românã", tarifele se supun aprobãrii autoritãtii de reglementare, cu avizul autoritãtilor cu atributii în domeniul stabilirii preturilor si tarifelor.
            (3) Tarifele se stabilesc având în vedere furnizarea pe termen lung a serviciilor postale, pe baza eficientei economice, diferentiat pentru persoane fizice si persoane juridice si asigurarea, dupã caz, a caracterului universal al serviciului postal si a conditiilor pentru dezvoltarea retelei postale.
            (4) Tarifele vor fi fãcute publice de cãtre operatorul de servicii postale.
            Art. 22. - (1) Este interzisã subventionarea serviciilor postale deschise concurentei din veniturile obtinute ca urmare a activitãtilor rezervate Regiei Autonome "posta românã".
            (2) Expedierea grupatã sub forma unei singure trimiteri a mai multor trimiteri postale din domeniul serviciilor postale rezervate, cu destinatari diferiti, în scopul neachitãrii tarifului pe fiecare trimitere, este interzisã.
            Art. 23. - Nu sunt supuse tarifãrii:
            a) trimiterile postale expediate de administratiile postale si oficiile lor;
            b) schimbul de trimiteri între organele Uniunii Postale Universale si organele uniunilor regionale, între organele acestor uniuni si cele expediate de acestea cãtre administratiile postale sau oficiile lor;
            c) trimiterile postale care contin înscrisuri în relief si înregistrãri sonore pentru folosinta nevãzãtorilor, transmise de asociatiile nevãzãtorilor sau adresate acestora;
            d) alte trimiteri specificate în conventiile si acordurile internationale la care România este parte.

            Art. 24. - (1) Rãspunderea operatorilor de servicii postale, în conditiile prezentei legi, începe de la prezentarea trimiterilor postale si dureazã pânã la sfârsitul termenului de reclamare administrativã.
            (2) Termenul de reclamare administrativã si termenul de pãstrare pentru trimiterile postale interne este de 6 luni, iar pentru cele externe, de un an, calculat din ziua prezentãrii trimiterii postale.
            (3) Termenul de solutionare a reclamatiilor administrative este de 3 luni pentru trimiterile postale interne si de 6 luni pentru trimiterile externe, de la data depunerii reclamatiei administrative.
            (4) Dupã expirarea acestor termene expeditorul sau destinatarul poate solicita informatii despre trimiterile postale înregistrate pânã la expirarea termenului de arhivare (de regulã 2 ani) a documentelor postale, fãrã a avea dreptul la despãgubiri.
            (5) Pentru serviciile postale deschise concurentei, termenele de reclamare administrativã pot fi stabilite prin contract între operator si beneficiar.
            Art. 25. - Trimiterile postale apartin expeditorului pânã în momentul predãrii lor la destinatar. Pânã în acest moment, expeditorul are dreptul de a le retrage, de a modifica adresa înscrisã pe ele, de a anula sau a modifica indicatiile speciale. Asupra lor nu se pot aplica sechestre sau popriri.
            Art. 26. - (1) Termenul pentru chemare în judecatã este de 6 luni pentru trimiterile postale interne si de un an pentru cele externe.
            (2) Termenul pentru introducerea actiunii se socoteste de la data primirii rãspunsului la reclamatia administrativã sau, în cazul în care nu s-a rãspuns la reclamatia administrativã introdusã în termen, de la expirarea termenului de solutionare a acesteia.
            (3) Actiunea nu va fi primitã dacã nu se face dovada introducerii reclamatiei administrative în termen.
            Art. 27. - (1) Expeditorul are dreptul la o despãgubire corespunzãtoare valorii reale a pierderii, distrugerii sau avarierii trimiterilor postale înregistrate, care nu va depãsi valorile specificate la art. 28. Pagubele indirecte si beneficiile nerealizate, provenite din erori, pierderi sau întârzieri în transmiterea sau predarea trimiterilor postale, nu se despãgubesc.
            (2) Expeditorul poate renunta la dreptul sãu de despãgubire în favoarea destinatarului.
            Art. 28. - Regia Autonomã "posta românã" rãspunde pentru trimiterile postale interne înregistrate, dupã cum urmeazã:
            1. În caz de pierdere, sustragere sau predare gresitã:
            a) cu întreaga valoare declaratã pentru o trimitere postalã expediatã cu valoarea declaratã;
            b) cu întreaga valoare declaratã pentru o trimitere postalã depusã cu ramburs pânã în momentul predãrii la destinatar;
            c) cu întreaga valoare a rambursului pentru o trimitere postalã cu ramburs, dupã predarea acesteia destinatarului, când operatorul postal a omis încasarea rambursului de la destinatar;
            d) cu întreaga valoare pentru mandate;
            e) cu suma reprezentând de zece ori tariful de prezentare pentru o trimitere postalã recomandatã;
            f) cu suma reprezentând de zece ori tariful de prezentare pentru un colet fãrã valoare declaratã, indiferent de greutate.
            Despãgubirile prevãzute la lit. a) b) si c) nu vor depãsi valoarea realã a continutului.
            În afara despãgubirilor prevãzute la pct. 1 se restituie si tarifele încasate la prezentare.
            2. În caz de lipsã partialã sau avariere:
            a) cu valoarea declaratã pentru partea lipsã sau avariatã, înscrisã în nota de inventar, pentru scrisorile deschise cu valoare declaratã;
            b) cu valoarea proportionalã corespunzãtoare greutãtii lipsã, pentru scrisorile închise cu valoare declaratã;
            c) cu cota-parte din despãgubirea prevãzutã la pct. 1 lit. f), stabilitã în raport cu greutatea lipsã sau cu greutatea continutului avariat, pentru coletele fãrã valoare declaratã;
            d) cu valoarea stabilitã care nu poate depãsi valoarea declaratã si nici pe cea realã a continutului lipsã sau avariat, luatã în considerare la locul si în momentul prezentãrii coletului cu valoare declaratã.
            Pierderea completã a continutului este similarã cu pierderea trimiterii postale.
            Când expeditorul a declarat o valoare mai micã decât cea realã, despãgubirea este la nivelul valorii declarate.
            3. (1) Cu tarifele încasate la prezentare:
            a) pentru telegramele si avizele telefonice nepredate;
            b) pentru telegramele predate mai târziu decât ar fi ajuns prin posta terestrã;
            c) pentru avizele telefon, ce care nu au fost predate în timp util;
            d) pentru telegramele al cãror continut este denaturat.
            (2) În cazul neefectuãrii serviciilor postale suplimentare, nominalizate de expeditor prin indicatii speciale, se restituie numai tarifele încasate suplimentar.
            Art. 29. - Regia Autonomã "posta românã" nu rãspunde pentru trimiterile postale neînregistrate sau pentru cele înregistrate, dacã paguba s-a produs din vina expeditorului, dacã trimiterea a fost primitã fãrã obiectii de cãtre destinatar sau când paguba s-a produs ca urmare a unui caz de fortã majorã.
            Art. 30. - Regia Autonomã "posta românã" rãspunde pentru trimiterile postale externe în conformitate cu prevederile conventiilor si aranjamentelor internationale la care România este parte.
            Art. 31. - Bunurile din trimiterile postale expediate prin Regia Autonomã "posta românã", care nu au putut fi predate destinatarilor si nici expeditorilor, dupã expirarea termenului de reclamare administrativã si pãstrare se vor valorifica sau se vor distruge de cãtre aceasta, sumele rezultate fiind fãcute venit la Regia Autonomã "posta românã".
            Art. 32. - Operatorii serviciilor postale deschise concurentei rãspund fatã de expeditori conform prevederilor contractuale.
            Art. 33. - Expeditorii unor trimiteri postale rãspund fatã de operatorii postali pentru daunele rezultate din natura periculoasã a trimiterilor postale sau a conditiilor de ambalare neadecvate continutului acestora, în limita valorii daunelor si a sumelor plãtite ca despãgubire altor beneficiari ai serviciilor postale ale cãror trimiteri postale au fost deteriorate din aceastã cauzã.

            Art. 34. - Constituie contraventii la dispozitiile prezentei legi urmãtoarele fapte, dacã, potrivit legii penale, nu constituie infractiuni:
            1. predarea sau expedierea, fãrã a declara natura realã a bunurilor, prin orice trimitere postalã, de:
            a) obiecte care prin natura lor sau prin modul cum sunt ambalate pericliteazã, la manipulare sau la transport, viata ori sãnãtatea oamenilor, distrug, degradeazã sau deterioreazã instalatiile ori alte trimiteri postale;
            b) materii explozibile, inflamabile, stupefiante, otrãvuri, substante corosive, toxice sau radioactive;
            c) materiale sau obiecte a cãror circulatie este interzisã, cu exceptia cazurilor când se prezintã o autorizatie specialã datã de organele competente;
            d) animale vii, cu exceptia celor admise conform instructiunilor privind serviciile postale;
            2. introducerea, în trimiterile postale pentru care se percepe un tarif inferior, de alte trimiteri postale pentru care sunt stabilite tarife superioare:
            a) introducerea, în scrisori simple sau recomandate, de bani, valori ori alte obiecte pretioase de orice naturã;
            b) sustragerea de la plata individualã a tarifelor prin expedierea într-o singurã trimitere postalã a mai multor trimiteri cu destinatari diferiti.
            În cazul în care destinatarul va plãti despãgubirile, i se va preda trimiterea postatã, expeditorul rãmânând obligat numai la plata amenzii;
            3. francarea trimiterilor postale cu timbre decupate din cãrti postale sau din alte formulare cu marcã postalã imprimatã ori cu mãrci postale întrebuintate sau prin oricare alt mijloc neautorizat;
            4. împiedicarea instalãrii cutiilor postale;
            5. distrugerea sau deteriorarea cutiilor postale sau deschiderea lor neautorizatã;
            6. colectarea, primirea, transportul si distribuirea corespondentei de orice fel, a banilor, a valorilor care pot face obiectul trimiteritor postale, efectuate în mod repetat de cãtre persoane fizice sau juridice neautorizate de Ministerul Comunicatiilor, cu exceptia cazurilor prevãzute la art. 8.
            Art. 35. - (1) Contraventiile prevãzute la art. 34 pct. 1-4 se sanctioneazã cu amendã de la 50.000 lei la 500.000 lei, iar cele de la pct. 5 si 6, cu amendã de la 300.000 lei la 3.000.000 lei.
            (2) În cazul contraventiilor prevãzute la art. 34 pct. 1 si 2, contravenientul datoreazã, dupã caz, si despãgubirile prevãzute la art. 33.
            (3) Cuantumul amenzilor poate fi modificat prin hotãrâre a Guvernului, în functie de cursul de referintã al monedei nationale.
            Art. 36. - (1) Contraventiile se constatã de cãtre agenti împuterniciti de Ministerul Comunicatiilor, care aplicã si sanctiunea.
            (2) Pot fi contravenienti persoanele fizice si persoanele juridice.
            Art. 37. - Bunurile care fac obiectul contraventiilor prevãzute la art. 34 pct. 1 vor fi confiscate si valorificate conform legii.
            Art. 38. - În mãsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contraventiilor prevãzute la art. 34 li se aplicã dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificãrile ulterioare, cu exceptia art. 25, 26 si 27.
            Art. 39. - Faptele sãvârsite în legãturã cu serviciile postale si cu efectuarea acestora, care prin natura lor constituie infractiuni, se pedepsesc conform legii penale.

            Art. 40. - În exercitarea responsabilitãtilor sale în domeniul reglementãrii serviciilor postale, Ministerul Comunicatiilor negociazã si participã, dupã caz, la acorduri sau conventii cu autoritãti de reglementare a serviciilor postale din alte tãri sau cu organizatii internationale de resort.
            Art. 41. - Pentru conditii deosebite: stare de asediu, stare de urgentã, de dezastru sau calamitãti, Ministerul Comunicatiilor, în colaborare cu Ministerul Apãrãrii Nationale, poate dispune reorganizarea, restrângerea sau suspendarea temporarã a prestãrii serviciilor postale, fãcând publicã aceastã decizie.
            Art. 42. - (1) Constructiile, spatiile si terenurile aferente, proprietate publicã a statului, în care se desfãsoarã activitatea oficiilor postale si care nu sunt proprietatea Regiei Autonome "posta românã", se transferã în administrarea acesteia, pe bazã de protocol, prin hotãrâre a Guvernului.
            (2) Autoritãtile administratiei publice locale vor sprijini Regia Autonomã "posta românã" prin asigurarea spatiilor necesare desfãsurãrii serviciilor postale, prin închirierea lor cu prioritate sau prin concesionare în conditiile legii.
            Art. 43. - (1) Agentii economici care efectueazã transportul trimiterilor postale pe cale terestrã, aerianã, fluvialã sau maritimã au obligatia sã asigure acest serviciu cu prioritate, precum si accesul salariatilor postali la mijlocul de transport sau în incinta acestuia.
            (2) În vederea alinierii la reglementãrile Uniunii Postale Universale si ale Uniunii Europene privind schimburile postale internationale, operatorii de servicii postale beneficiazã de acces si prioritate la punetele de frontierã si la organele vamale.
            Art. 44. - (1) Dreptul de a utiliza emblema Regiei Autonome "posta românã" apartine în exclusivitate acesteia.
            (2) Uniformele salariatilor Regiei Autonome "posta românã", cu emblema acesteia, vor fi purtate numai în timpul exercitãrii atributiilor de serviciu.
            Art. 45. - La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã:
            - Decretul nr. 197/1955 privind exploatarea serviciilor de postã si telecomunicatii, partea referitoare la sectorul de postã;
            - art. 1 si 2 din H.C.M. nr. 2.487/1969 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la dispozitiile legale privind functionarea serviciilor de postã si telecomunicatii;
            - Hotãrârea Guvernului nr. 1.014/1990 cu privire la valorificarea, conservarea, evidenta si pãstrarea timbrelor si efectelor postale cu timbru imprimat si organizarea Comisiei filatelice;
            - art. 7 din Decretul nr. 106/1990 privind regimul timbrelor în România;
            - orice alte dispozitii contrare.
            Art. 46. - Prezenta lege intrã în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României.

           Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 27 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

           Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 27 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

Bucuresti, 12 iulie 1996.
Nr. 83.

ANEXÃ

            Taxele de autorizare prevãzute la art. 13 sunt urmãtoarele:
            1. Taxa de autorizare pentru servicii postale pe aria unei localitãti: 300.000 lei
            2. Taxa de autorizare pentru servicii postale pe aria unui judet: 1.000.000 lei
            3. Taxa de autorizare pentru servicii postale pe aria mai multor judete sau pe teritoriul national: 3.000.000 lei.

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin (1) din Constitutia României,

           Presedintele României d e c r e t e a z ã :

           Articol unic. - Se promulgã Legea serviciilor postale si se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Bucuresti, 11 iulie 1996.
Nr. 283.