MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

PARTEA I
Anul VIII - Nr. 244 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE 8 octombrie 1996

SUMAR

107. - Legea apelor

483. – Decret pentru promulgarea Legii apelor

PARLAMENTUL ROMANIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGEA apelor

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă si limitată, element indispensabil pentru viată si pentru societate, materie primă pentru activităti productive, sursă de energie si cale de transport, factor determinant în mentinerea echilibrului ecologic.

(2) Apele fac parte integrantă din patrimoniul public. Protectia, punerea în valoare si dezvoltarea durabilă a resurselor de apă sunt actiuni de interes general.

(3) Dreptul de folosintă, cât si obligatiile corespunzătoare rezultate din protectia si conservarea resurselor de apă vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu exceptia apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementări specifice.

(4) Apele, malurile si albiile acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, sunt supuse dispozitiilor prezentei legi, precum si prevederilor din conventiile internationale la care România este parte.

(5) Sunt, de asemenea, supuse dispozitiilor prezentei legi lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele si prin care, direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calitătii apelor ori regimului de curgere a acestora.

Art. 2. - Prevederile prezentei legi au ca scop:

a) conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de apă, precum si asigurarea unei curgeri libere a apelor;

b) protectia împotriva oricărei forme de poluare si de modificare a caracteristicilor resurselor de apă, a malurilor si albiilor sau cuvetelor acestora;

c) refacerea calitătii apelor de suprafată si subterane;

d) conservarea si protejarea ecosistemelor acvatice;

e) asigurarea alimentării cu apă potabilă a populatiei si a salubritătii publice;

f) valorificarea complexă a apelor ca resursă economică si repartitia ratională si echilibrată a acestei resurse, cu mentinerea si cu ameliorarea calitătii si productivitătii naturale a apelor;

g) apărarea împotriva inundatiilor si oricăror alte fenomene hidrometeorologice periculoase;

h) satisfacerea cerintelor de apă ale agriculturii, industriei, producerii de energie, a transporturilor, aquaculturii, turismului, agrementului si sporturilor nautice, ca si ale oricăror alte activităti umane.

Art. 3. - (1) Apartin domeniului public apele de suprafată cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidrografice ce depăsesc suprafata de 10 km2, malurile si cuvetele lacurilor, precum si apele subterane, apele maritime interioare, faleza si plaja mării, cu bogătiile lor naturale si potentialul energetic valorificabil, marea teritorială si fundul apelor maritime.

(2) Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km si cu bazine hidrografice ce nu depăsesc suprafata de 10 km2, pe care apele nu curg permanent, apartin detinătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în concordantă cu conditiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv.

(3) Insulele, care nu sunt în legătură cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, apartin proprietarului albiei apei.

(4) Apa subterană poate fi folosită de proprietarul terenului, numai în măsura în care este utilizată conform art. 9 alin. (2).

(5) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele si crescătoriile piscicole aflate în afara cursurilor de apă.

Art. 4. - (1) Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, cu exceptia apelor geotermale.

(2) Apele din domeniul public se dau în administrare Regiei Autonome "Apele Române" de către Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, în conditiile legii.

(3) Reglementarea navigatiei si a activitătilor conexe acesteia pe căile navigabile se face de către Ministerul Transporturilor, prin unităti de profil.

(4) Faza atmosferică a circuitului apei în natură poate fi modificată artificial numai de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si de cei autorizati de acesta, în conditiile legii.

Art. 5. - (1) În jurul surselor si instalatiilor de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale si al lacurilor si nămolurilor terapeutice se instituie zone de protectie sanitară cu regim sever sau cu regim de restrictii, precum si perimetre de protectie hidrogeologică. Dreptul de proprietate asupra surselor si instalatiilor de alimentare cu apă potabilă, surselor de ape minerale si lacurilor si nămolurilor terapeutice se extinde si asupra zonelor de protectie sanitară cu regim sever.

(2) Regimul de exploatare a apelor geotermale, a lacurilor si nămolurilor terapeutice, a turbăriilor si zonelor umede, a zonelor de protectie sanitară, precum si regimul privind navigatia pe cursurile de apă naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare si pe marea teritorială, ca si lucrările, constructiile sau instalatiile aferente sunt supuse prevederilor prezentei legi, precum si reglementărilor cu caracter special.

(3) Regimul de exploatare a fondului piscicol, precum si exercitarea pescuitului în cursurile de apă naturale sau amenajate sunt supuse prevederilor prezentei legi si reglementărilor specifice.

(4) Normele speciale privind caracterul si mărimea zonelor de protectie sanitară se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si a Ministerului Sănătătii.

(5) Supravegherea calitătii apei potabile se asigură de către Ministerul Sănătătii.

Art. 6. - (1) Activitatea de gospodărire unitară, ratională si complexă a apelor se organizează si se desfăsoară pe bazine hidrografice, ca entităti geografice indivizibile de gospodărire a resurselor de apă. Gospodărirea apelor trebuie să considere ca un tot unitar apele de suprafată si subterane atât sub aspect cantitativ, cât si calitativ, în scopul asigurării dezvoltării durabile.

(2) Gospodărirea apelor se bazează pe principiul solidaritătii umane si interesului comun, prin colaborare si cooperare strânsă, la toate nivelurile administratiei publice, a utilizatorilor de apă, a reprezentantilor colectivitătilor locale si a populatiei, pentru realizarea maximului de profit social.

Art. 7. - (1) Elaborarea strategiei si politicii nationale în domeniul gospodăririi apelor, asigurarea coordonării si controlului aplicării reglementărilor interne si internationale în acest domeniu se realizează de către Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

(2) Gestionarea cantitativă si calitativă a apelor, exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor, precum si aplicarea strategiei si politicii nationale în domeniu se realizează de Regia Autonomă "Apele Române" si filialele sale bazinale.

(3) Pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului functionează: Comisia centrală de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice, Comisia natională pentru siguranta barajelor si lucrărilor hidrotehnice si Comitetul national pentru programul hidrologic international, organisme cu caracter consultativ. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

Art. 8. - Termenii tehnici folositi în prezenta lege au semnificatia stabilită în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.

CAPITOLUL II
Regimul de folosire a apelor si a albiilor

Sectiunea 1
Regimul de folosire a apelor

Art. 9. - (1) Dreptul de folosintă a apelor de suprafată sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabileste prin autorizatia de gospodărire a apelor si se exercită potrivit prevederilor legale. Acest drept include si evacuarea, în resursele de apă, de ape uzate, ape din desecări ori drenaje, ape meteorice, ape de mină sau de zăcământ, după utilizare.

(2) Apele de suprafată sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare si de protectie a calitătii apelor, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat si alte trebuinte gospodăresti, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalatii sau se folosesc instalatii de capacitate mică de până la 0,2 litri/secundă, destinate exclusiv satisfacerii necesitătilor gospodăriei proprii.

(3) Orice persoană fizică, pe proprie răspundere, poate utiliza liber apele marine, din afara zonelor de restrictie, pentru îmbăiere.

(4) Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor omologate, determinate conform prevederilor aplicabile resurselor minerale.

Art. 10. - (1) Satisfacerea cerintelor de apă ale populatiei are prioritate fată de folosirea apei în alte scopuri. De asemenea, au prioritate, fată de alte folosinte, alimentarea cu apă pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apă după incendii, precum si debitele necesare mentinerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.

(2) Restrângerea utilizării apei potabile pentru populatie, în folosul altor activităti, este interzisă.

(3) Apa potabilă distribuită organizat în centre populate poate fi utilizată si în alte scopuri, numai dacă s-a asigurat satisfacerea integrală a cerintelor populatiei, animalelor si ale unor activităti care necesită apă de această calitate. Alimentarea cu apă potabilă în alte scopuri va fi limitată sau desfiintată numai atunci când apar cerinte noi în alimentarea cu apă a populatiei.

(4) Apele subterane, corespunzătoare calitativ, sunt destinate în primul rând pentru alimentarea cu apă a populatiei si animalelor, precum si pentru asigurarea igienei si sănătătii populatiei. Aceste ape pot fi utilizate si în alte scopuri, numai în baza autorizatiei de gospodărire a apelor.

(5) La planificarea si la realizarea unor activităti, cum sunt mineritul de suprafată, derivatiile de debite etc., ce pot influenta rezerva de ape subterane sau pot modifica reteaua hidrografică de suprafată, se vor lua obligatoriu măsuri de refacere a alimentărilor cu apă si de protectie împotriva inundatiilor.

Art. 11. - (1) În lacurile de acumulare folosite ca sursă pentru alimentări cu apă potabilă se poate practica numai piscicultura în regim natural, fără furajarea pestilor si fără aplicarea fungicidelor sau a oricăror medicamente veterinare.

(2) În orice alte zone decât cele prevăzute în alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai în cazul în care nu este influentată calitatea apelor din aval si în baza avizului de gospodărire a apelor.

Art. 12. - (1) Utilizatorii de apă sunt obligati să respecte normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate si să economisească apa prin folosire judicioasă, recirculare si folosire repetată. De asemenea, au obligatia să asigure întretinerea si repararea instalatiilor proprii si a celor din sistemele de alimentare cu apă si canalizare-epurare, după caz.

(2) Normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate se determină si se reactualizează periodic. Normele de consum se propun de utilizatorii de apă, la nivelul celor mai bune performante ale tehnologiilor folosite, se avizează de ministerele interesate si se aprobă de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului. Solutionarea eventualelor divergente este de competenta Guvernului.

Art. 13. - Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si Regia Autonomă "Apele Române" sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face fată unui pericol sau consecintelor unor accidente, secetei, inundatiilor sau unui risc de lipsă de apă datorat supraexploatării resursei.

Art. 14. - (1) Dacă, din cauza secetei sau a altor calamităti naturale, debitele de apă autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizati, se aplică restrictii temporare de folosire a resurselor de apă.

(2) Restrictiile se stabilesc prin planuri de restrictii si folosire a apei în perioadele deficitare, elaborate de Regia Autonomă "Apele Române", după consultarea utilizatorilor autorizati, cu avizul Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restrictii si folosire a apei în perioadele deficitare, denumite în continuare planuri de restrictii, se aduc la timp la cunostintă publicului.

(3) Metodologia de elaborare si de aprobare a planurilor de restrictii si procedura de informare a publicului se stabilesc de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului. Această metodologie va trebui să tină seama de prioritătile prevăzute la art. 10 si de importanta socială si economică a utilizatorilor autorizati.

(4) Măsurile stabilite de Regia Autonomă "Apele Române" în aplicarea planului de restrictii sunt obligatorii pentru toti utilizatorii de apă. Măsurile de restrictii se asimilează cu situatia de fortă majoră în nerealizarea contractelor de livrare a apei.

(5) Pe durata aplicării planurilor de restrictii, prevederile autorizatiei de gospodărire a apelor se subordonează acestora.

Art. 15. - (1) Poluarea în orice mod a resurselor de apă este interzisă.

(2) Normele de calitate a resurselor de apă se aprobă prin standarde, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

(3) Normele privind calitatea apei potabile se aprobă prin standarde, la propunerea Ministerului Sănătătii.

(4) Limitele de încărcare cu poluanti a apelor uzate evacuate în resursele de apă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si a Ministerului Sănătătii.

(5) Limitele de descărcare înscrise în avizul sau autorizatia de gospodărire a apelor reprezintă limitele maxime admise, iar depăsirea acestora este interzisă.

Art. 16. - (1) Pentru protectia resurselor de apă, se interzic:

a) punerea în functiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, darea în functiune de noi ansambluri de locuinte, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de productie modificate, care măresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitentă în functiune a retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări si măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizatia de gospodărire a apelor;

b) realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă sau industrială ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare si concomitentă a retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare necesare;

c) aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor sau ale băltilor, în Marea Neagră si în zonele umede, precum si depozitarea pe malurile acestora a deseurilor de orice fel;

d) evacuarea de ape uzate, în apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, în iazuri, în bălti sau în helestee;

e) utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuările ori scurgerile de ape fecaloid-menajere sau cu continut periculos;

f) spălarea în cursuri de apă sau în lacuri si pe malurile acestora a vehiculelor, autovehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice, precum si a ambalajelor sau obiectelor care au continut pesticide sau alte substante periculoase;

g) spălarea animalelor domestice dezinfectate cu substante toxice în afara locurilor special amenajate în acest scop;

h) aruncarea sau vărsarea în instalatii sanitare sau în retele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substantelor periculoase;

i) spălarea în cursurile de apă sau în lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substantelor chimice de orice fel.

(2) În zonele de protectie instituite potrivit prezentei legi, sunt interzise depozitarea si folosirea de îngrăsăminte, pesticide sau alte substante periculoase.

Art. 17. - În scopul folosirii rationale si protejării calitătii resurselor de apă, utilizatorii de apă au următoarele obligatii:

a) să adopte tehnologii de productie cu cerinte de apă reduse si cât mai putin poluante, să economisească apa prin recirculare sau folosire repetată, să elimine risipa si să diminueze pierderile de apă, să reducă poluantii evacuati o dată cu apele uzate si să recupereze substantele utile continute în apele uzate si în nămoluri;

b) să asigure realizarea, întretinerea si exploatarea statiilor si instalatiilor de prelucrare a calitătii apelor la capacitatea autorizată, să urmărească eficienta acestora prin analize de laborator si să intervină operativ pentru încadrarea indicatorilor de emisie în limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevăzute prin autorizatia de gospodărire a apelor;

c) să respecte cu strictete disciplina si normele tehnologice în activitătile de productie care folosesc apa si evacuează ape uzate, precum si în statiile si instalatiile de prelucrare a calitătii apelor;

d) să urmărească, prin foraje de observatii si control, starea calitătii apelor subterane din zona de influentă a depozitelor de reziduuri de orice fel.

Art. 18. - Utilizatorii de apă, amplasati pe teritoriul localitătilor sau pe platformele industriale, pot evacua apele uzate în retelele de canalizare publică sau în cele ale platformelor industriale numai cu acceptul si cu respectarea conditiilor stabilite de detinătorul acestor retele si numai dacă statiile de epurare finală ale localitătilor sau platformelor industriale respective au profil tehnologic necesar si capacităti disponibile. În toate cazurile este obligatorie preepurarea locală a apelor uzate provenite de la acesti utilizatori.

Art. 19. - (1) Autoritătile administratiei publice locale au obligatia asigurării gospodăririi eficiente a apei distribuite în localităti, precum si colectarea apelor meteorice, canalizarea si epurarea apelor uzate.

(2) Realizarea alimentării centralizate cu apă a satelor si comunelor cu distributie stradală, fără bransamente la locuinte, este conditionată numai de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale.

(3) Persoanele fizice si juridice care exploatează statiile si instalatiile de epurare au obligatia să realizeze urmărirea continuă, prin analize de laborator, a modului de functionare a acestora, să păstreze registrele cu rezultatele analizelor si să pună aceste date la dispozitia personalului împuternicit cu sarcini de inspectie si control.

Art. 20. - (1) Apele de mină sau de zăcământ pot fi evacuate în cursuri de apă, numai după epurarea lor corespunzătoare, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii naturali de suprafată.

(2) Apele uzate industriale, ca si apele de mină sau de zăcământ, pentru care nu există tehnologii sau procedee de epurare eficiente, pot fi injectate numai în straturi de foarte mare adâncime, pe baza unor studii speciale, a avizului acordat de Agentia Natională pentru Resurse Minerale si a avizului de gospodărire a apelor.

Art. 21. - (1) Topirea teiului, cânepii, inului si a altor plante textile în cursuri de apă, canale, lacuri artificiale, lacuri naturale sau în bălti este interzisă. Operatiunile de topire pot fi efectuate în locuri special amenajate si în baza autorizatiei de gospodărire a apelor.

(2) Tăbăcirea pieilor este permisă numai în conditiile prevăzute în autorizatia de gospodărire a apelor.

Art. 22. - (1) Administratorii porturilor fluviale sau maritime au obligatia de a realiza instalatii specializate pentru colectarea, preluarea si epurarea corespunzătoare a apelor uzate provenite de la nave si instalatii plutitoare sau din scăpări accidentale.

(2) Evacuarea în apele de suprafată sau maritime a apelor uzate neepurate, provenite de la nave si instalatii plutitoare sau de foraj marin, precum si a produselor petroliere de la reteaua aferentă de transport, este interzisă.

Art. 23. - (1) Regia Autonomă "Apele Române" prin filialele sale bazinale organizează activitatea de prevenire a poluărilor accidentale si de înlăturare a efectelor lor, pe bază de planuri elaborate în functie de conditiile specifice bazinelor hidrografice respective si de natura substantelor poluante ce pot fi evacuate accidental.

(2) Utilizatorii de apă sunt obligati să întocmească planuri proprii de prevenire si de combatere a poluărilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activitătii lor, si să le pună în aplicare în caz de necesitate.

(3) Elaborarea planurilor de prevenire si de combatere a poluărilor accidentale se face potrivit metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

(4) Utilizatorii de apă care au produs o poluare accidentală sunt obligati să ia măsuri urgente pentru înlăturarea cauzelor si efectelor acestora si să informeze imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor asupra acestei poluări.

(5) Unitătile de gospodărire a apelor au obligatia să ia în considerare orice informatie provenită de la persoane fizice si juridice, altele decât utilizatorii, care au produs poluarea accidentală.

(6) Poluarea intentionată se pedepseste.

(7) În caz de poluări accidentale, filialele bazinale ale Regiei Autonome "Apele Române" vor avertiza imediat utilizatorii de apă si autoritătile administratiei publice a localitătilor din aval pentru a lua măsuri de protectie a apelor si de diminuare a pagubelor.

(8) Utilizatorii de apă potential poluatori, autoritătile administratiei publice locale, precum si Regia Autonomă "Apele Române" au obligatia dotării cu mijloace specifice de interventie pentru cazuri de poluări accidentale.

Art. 24. - (1) Utilizatorii de apă din aval, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentală, produsă în amonte, sau de distrugerea unei constructii de retentie a apei din amonte, au dreptul la despăgubire de la persoana fizică sau persoana juridică ce se face vinovată, potrivit legii.

(2) Cheltuielile efectuate de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv de către Regia Autonomă "Apele Române", pentru înlăturarea efectelor poluării accidentale, se suportă de cel care a produs poluarea.

Sectiunea a 2-a
Regimul de folosire a albiilor

Art. 25. - (1) Pe malurile apelor apartinând domeniului public, dacă nu sunt impuse restrictii, orice persoană fizică are dreptul de acces liber, pe propria răspundere, pentru plimbare sau recreere, fără a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor si riveranilor.

(2) În zonele special organizate ori amenajate pentru agrement pe malurile apelor, accesul este permis în conditiile stabilite de detinătorii acestor zone si cu respectarea prevederilor înscrise în autorizatia de gospodărire a apelor, eliberată acestora.

(3) Circulatia pe cursurile de apă, lacuri naturale sau pe mare, cu bărci de agrement fără motor, se efectuează liber, cu respectarea drepturilor riveranilor si reglementărilor legale.

(4) Dreptul de folosintă a albiilor minore, a plajei si a tărmului mării, în alte scopuri decât cele prevăzute în alin. (1), se dobândeste numai după obtinerea autorizatiei de gospodărire a apelor.

Art. 26. - (1) Detinătorii terenurilor din aval sunt obligati să primească apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte.

(2) Lucrările de barare sau de traversare a cursurilor de apă, care pot constitui obstacol în curgerea naturală a apelor, vor fi astfel concepute, realizate si exploatate încât să nu influenteze defavorabil curgerea apelor, în vederea asigurării atât a stabilitătii acestor lucrări, a albiilor minore si a malurilor, cât si pentru prevenirea unor efecte distructive sau păgubitoare. Lucrările construite fără a avea în vedere astfel de cerinte trebuie modificate sau demolate de proprietarii sau detinătorii lor, în conditiile si la termenele stabilite de Regia Autonomă "Apele Române". În caz contrar, Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, prin unitătile sale teritoriale, este abilitat să aplice sanctiuni potrivit legii, din oficiu sau la sesizarea Regiei Autonome "Apele Române".

(3) Obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum si scoaterea din functiune, în orice mod, a constructiilor si instalatiilor de descărcare a apelor mari, sunt interzise.

Art. 27. - Orice activitate pe luciu de apă, în albii minore ori în zone de protectie, inclusiv navigatia, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum si pescuitul se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra malurilor si albiilor cursurilor de apă, malurilor si cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, constructiilor, lucrărilor sau instalatiilor existente în albii si să influenteze cât mai putin folosirea apelor de către alti utilizatori. În nici o situatie nu este permisă deteriorarea calitătii apei.

Sectiunea a 3-a
Regimul de servituti si de expropriere

Art. 28. - (1) Riveranii sunt obligati să acorde drept de servitute, avându-se în vedere zone anume stabilite de comun acord cu Regia Autonomă "Apele Române", fără a percepe taxe, pentru:

a) trecerea sau circulatia personalului cu atributii de serviciu în gospodărirea apelor, în scopul îndeplinirii acestora;

b) amplasarea, în albie si pe maluri, de borne, repere, aparate de măsură si control sau alte aparate ori instalatii necesare executării de studii privind regimul apelor, precum si accesul pentru întretinerea instalatiilor destinate acestor activităti;

c) transportul si depozitarea temporară a materialelor si utilajelor pentru interventii operative privind apărarea împotriva inundatiilor;

d) transportul si depozitarea temporară de materiale, utilaje, precum si circulatia acestora si a personalului, în cazul executării de lucrări de întretinere si de reparatii.

(2) În cazul în care, prin exercitarea actiunilor prevăzute la alin. (1), se produc pagube, detinătorii terenurilor riverane apelor au dreptul la despăgubiri potrivit legii. Fondurile pentru aceste despăgubiri se vor asigura din alocatii bugetare, pentru situatiile prevăzute la alin. (1) lit. a) si c) si din fondurile proprii ale persoanelor juridice care au produs pagubele, pentru situatiile prevăzute la alin. (1) lit. b) si d).

Art. 29. - (1) Pentru realizarea unor lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice si a altor lucrări hidrotehnice de utilitate publică, cum ar fi: baraje si lacuri de acumulare cu anexele acestora, centrale hidroelectrice, derivatii de debite între cursuri de apă, lucrări de apărare împotriva inundatiilor, sisteme de alimentări cu apă si canalizări, inclusiv instalatiile de epurare cu anexele acestora, regularizări de râuri, statii si platforme hidrometeorologice, sisteme de îmbunătătiri funciare, corectarea torentilor, pot fi expropriate, pentru utilitate publică cu justă despăgubire, sau ocupate temporar, contra plată, terenuri si clădiri, în conditiile legii.

(2) Sunt scutite de servituti permanente: clădirile, curtile, grădinile aferente locuintelor, monumentele publice, bisericile si cimitirele, precum si parcurile declarate monumente ale naturii.

(3) Dreptul de servitute, o dată stabilit, constituie o obligatie opozabilă tuturor.

(4) În cazul în care, la lucrările prevăzute la alin. (1), pentru care s-a prevăzut servitutea, aceasta a fost abandonată timp de cel putin 3 ani sau, dacă mentinerea ei nu mai este necesară, servitutea se poate considera stinsă.

(5) Despăgubirea la crearea servitutii temporare sau permanente constă din:

a) valoarea de circulatie a produselor, plantatiilor, constructiilor sau bunurilor mobile de orice fel, avariate sau distruse;

b) valoarea pagubei cauzate proprietarului pentru stabilirea servitutii pe zona respectivă de teren, în raport cu foloasele de care este lipsit prin schimbarea destinatiei temporare sau permanente a zonei respective de teren.

Art. 30. - (1) Plantarea sau tăierea arborilor sau arbustilor de pe terenurile situate în albiile majore ale cursurilor de apă si pe tărmul mării, fără avizul de gospodărire a apelor si avizul organelor silvice de specialitate, este interzisă.

(2) Avizul de gospodărire a apelor prevăzut la alin. (1) este necesar si pentru lucrările construite pe ape sau care au legătură cu apele, realizate în albia majoră.

(3) În zona maritimă, fluvială sau a altor căi navigabile se pot efectua, în conditiile legii, cu avizul organelor silvice de specialitate si al Regiei Autonome "Apele Române", defrisările necesare asigurării vizibilitătii semnalelor de balizaj si a mijloacelor de semnalizare, pe toată întinderea malurilor si apelor, în punctele pe care le va stabili Ministerul Transporturilor.

Art. 31. - (1) Pădurile cu functii speciale de protectie din bazinele de receptie ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torentialitate si predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum si benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite apartin grupei de păduri cu functii speciale de protectie a apelor si sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioadă scurtă de regenerare.

(2) Pădurile de protectie a apelor, cele de protectie a solurilor, situate pe stâncării, grohotisuri, pe soluri erodate, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35Ľ si alte asemenea păduri se gospodăresc în regim special de protectie.

(3) În perimetrele mentionate la alin. (1) si (2) se vor executa lucrări de combatere a eroziunii solului, de stingere a torentilor si se vor aplica reguli speciale de întretinere a lucrărilor executate.

(4) Pădurile din zonele de munte si de deal trebuie astfel gospodărite încât să nu contribuie la formarea inundatiilor si la producerea eroziunii solului.

Art. 32. - (1) Folosirea, transportul si manipularea de deseuri si substante periculoase în zonele din jurul apelor si în alte locuri din care acestea ar putea ajunge în apele de suprafată, subterane sau marine se pot face numai în astfel de conditii încât să nu producă poluarea apelor.

(2) Depozitarea deseurilor si substantelor periculoase în zone din apropierea apelor se face în conformitate cu avizul de gospodărie a apelor.

(3) Depozitarea în albia majoră a materialelor sau a deseurilor radioactive este interzisă.

(4) Transportul pe apele interioare, pe Dunărea fluvială si maritimă si pe marea teritorială al substantelor periculoase, inclusiv al materialelor radioactive, se poate face numai în conditiile unui aviz comun, emis, pentru fiecare caz în parte, de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si Ministerul Transporturilor. Aceste dispozitii se aplică si transportului în tranzit al acestora.

Art. 33. - (1) Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului poate concesiona sau închiria parte din domeniul public al apelor, pentru exploatarea apelor de suprafată sau subterane, cu exceptia apelor geotermale, a materialelor din acestea si din maluri, precum si pentru valorificarea vegetatiei din albiile minore si de pe maluri, folosirea energiei apelor, exploatarea luciului de apă pentru piscicultură, pescuit, agrement ori sporturi nautice, ca si pentru alte activităti, cu respectarea prevederilor legale.

(2) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor, băltilor si din tărmul mării prin exploatări organizate se obtine în baza autorizatiei de gospodărire a apelor. Pentru autorizarea acestor activităti pe apele nationale navigabile este obligatorie obtinerea avizului Ministerului Transporturilor.

(3) Exploatarea agregatelor minerale este permisă numai din rezerve omologate, cu respectarea conditiilor de scurgere a apelor si de asigurare a stabilitătii albiilor si malurilor si fără afectarea constructiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a apelor. În cazul în care exploatarea agregatelor minerale se face în albiile cursului de apă, pentru a servi lucrărilor de regularizare a albiei, stabilizării talvegului sau aducerii albiei la starea initială, nu mai este necesară omologarea rezervelor.

(4) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare gospodăriilor individuale sau interesului public local, în limita cantitătii maxime de 5.000 m3 pe an, se acordă administratiei publice locale prin autorizatia de gospodărire a apelor. Această autorizatie se eliberează anual, la cererea consiliilor locale.

(5) Exploatările de agregate minerale prevăzute la alin. (3) se realizează si în conformitate cu prevederile legislatiei specifice domeniului resurselor minerale.

(6) Lucrările de dragare efectuate pe căile navigabile, pentru mentinerea adâncimii de navigatie, se execută fără aviz de gospodărire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrările de dragare se stabilesc anual de către Regia Autonomă "Apele Române", împreună cu Ministerul Transporturilor.

(7) Exploatarea de agregate minerale în zonele de protectie instituite potrivit prezentei legi este interzisă.

(8) Închirierea sau concesionarea plajei mării se face cu avizul Ministerului Turismului.

Art. 34. - (1) În zonele în care albiile sunt amenajate prin lucrări de apărare, consolidare, terasamente sau alte asemenea lucrări, obligatia de întretinere, reparare sau refacere a unor astfel de lucrări, ca si de întretinere a albiilor în zona amenajată, a cuvetelor si a malurilor revine celor care au în administrare sau în exploatare lucrările respective.

(2) Detinătorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din întretinerea si amenajarea unui dig de protectie, plătesc detinătorului digului o cotă-parte din cheltuielile acestuia cu amenajarea si întretinerea digului, corespunzător avantajului. Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de întretinere si amenajare a digurilor de protectie.

(3) Întretinerea albiei minore în aval de o lucrare de barare revine detinătorului cu orice titlu al acelei lucrări, pe o zonă de cel putin 500 m.

(4) Întretinerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Regiei Autonome "Apele Române".

(5) Prevederile alin. (3) se aplică si lucrărilor de barare executate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi. În acest caz, modul de întretinere a albiei minore în aval de lucrarea de barare se stabileste prin proiectul tehnic elaborat pentru reconfirmarea autorizatiei de gospodărire a apelor sau pentru eliberarea autorizatiilor necesare, potrivit legii.

(6) Lucrările prevăzute la alin. (1) si (3) se realizează sub îndrumarea si asistenta tehnică a Regiei Autonome "Apele Române", la solicitarea detinătorilor.

CAPITOLUL III
Gospodărirea apelor

Sectiunea 1
Cunoasterea resurselor de apă

Art. 35. - (1) Gospodărirea apelor se desfăsoară si se bazează pe cunoasterea stiintifică, complexă, cantitativă si calitativă a resurselor de apă ale tării, realizată printr-o activitate unitară si permanentă de supraveghere, observatii si măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice si resurselor de apă, inclusiv de prognozare a evolutiei naturale a acestora, ca si a evolutiei lor sub efectele antropice, precum si prin cercetări multidisciplinare.

(2) Informatiile hidrometeorologice, hidrogeologice si cele de gospodărire a apelor se obtin prin unităti ale Regiei Autonome "Apele Române", de la alte unităti specializate autorizate si direct de la utilizatorii de apă. Toate acestea constituie Fondul national de date de gospodărire a apelor.

(3) Modul de organizare, păstrare si gestionare a Fondului national de date de gospodărire a apelor, se stabileste unitar de către Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului. Întocmirea si tinerea la zi a acestui fond de date se asigură de Regia Autonomă "Apele Române".

(4) Unitătile specializate autorizate, ca si utilizatorii de apă care produc informatii ce pot constitui Fondul national de date de gospodărire a apelor sunt obligati să le păstreze timp de 5 ani si să le transmită lunar la Regia Autonomă "Apele Române", în baza unei proceduri stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

(5) Fondul national de date de gospodărire a apelor, precum si evidenta apelor ce apartin domeniului public sunt incluse în Cadastrul apelor, cu exceptia apelor geotermale. Modul de organizare a Cadastrului apelor se stabileste de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, iar tinerea la zi a acestuia se asigură de Regia Autonomă "Apele Române".

(6) Persoanele fizice si juridice au acces la informatiile ce constituie Fondul national de date de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului. Folosirea de către acestea a informatiilor continute în Fondul national de date de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra cost, în conditiile legii.

(7) Detinătorii de informatii ce constituie Fondul national de date de gospodărire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informatii, în cazul în care acestea afectează:

a) siguranta natională;

b) desfăsurarea unor actiuni în curs de urmărire penală sau de judecată;

c) confidentialitatea industrială si comercială. Prin aceasta se întelege situatiile în care se dezvăluie si se folosesc secrete de comert, într-o manieră contrară practicilor comerciale loiale.

Art. 36. - (1) Unitătile si instalatiile autonome care furnizează informatii hidrologice, hidrogeologice si meteorologice specifice gospodăririi apelor, precum si informatii privind caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apă formează reteaua natională de observatii pentru gospodărirea apelor.

(2) Pentru asigurarea continuitătii si omogenitătii sirurilor de informatii, unitătile si instalatiile autonome ale retelei nationale de observatii nu pot fi dezafectate decât în situatii deosebite, de interes national. Dezafectarea se face cu aprobarea Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si cu obligarea solicitantului de a asigura proiectarea, executia si punerea în functiune a unitătii sau a instalatiilor în noul amplasament, anterior începerii operatiunilor de dezafectare.

Art. 37. - (1) În scopul asigurării unei calităti corespunzătoare a observatiilor si măsurătorilor meteorologice specifice, în jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protectie a căror lătime este de 30 m. În aceste zone de protectie este interzisă executarea oricăror constructii sau instalatii supraterane.

(2) Amplasarea pe o distantă de până la 500 m în jurul si în afara zonei de protectie prevăzute la alin. (1) de constructii mai înalte decât o sesime din distanta dintre constructie si limita zonei de protectie, de retele de înaltă tensiune sau de telecomunicatii, de obiective care emit în atmosferă fum sau pulberi, de sisteme de irigatii prin aspersiune, ca si plantarea de perdele forestiere se fac numai în baza avizului de amplasament eliberat de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

(3) Zonele de protectie prevăzute la alin. (1) si (2) sunt considerate, în planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementări speciale.

Art. 38. - Pentru asigurarea folosirii rationale a apelor subterane, a apelor minerale si geotermale, a lacurilor si nămolurilor terapeutice, precum si a agregatelor minerale din albii, cercetarea, evaluarea si omologarea rezervelor se vor face conform prevederilor aplicabile resurselor minerale utile.

Sectiunea a 2-a
Protectia albiilor minore, a malurilor si a lucrărilor de gospodărire a apelor

Art. 39. - Delimitarea albiilor minore se realizează de Regia Autonomă "Apele Române" împreună cu autoritatea de cadastru funciar si cu detinătorii terenurilor riverane.

Art. 40. - (1) În scopul asigurării protectiei albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice si îmbunătătirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protectie pentru:

a) albia minoră a cursurilor de apă;

b) suprafata lacurilor naturale sau a băltilor acoperite de apă si de vegetatie acvatică, precum si tărmul mării;

c) suprafata lacurilor de acumulare corespunzătoare cotei coronamentului barajului;

d) suprafetele ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale si derivatii de debite la capacitatea maximă de transport a acestora, precum si de alte constructii hidrotehnice realizate pe ape;

e) lucrări de apărare împotriva inundatiilor;

f) constructii si instalatii hidrometrice, precum si instalatii de determinare automată a calitătii apelor.

(2) Lătimea zonelor de protectie este stabilită conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protectie se realizează de Regia Autonomă "Apele Române" împreună cu autoritatea de cadastru funciar si cu detinătorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrărilor mentionate la lit. d), e) si f) se extinde si asupra zonelor de protectie a acestora.

(3) Aplicarea, în functie de specificul local, a regimului restrictional de folosire a terenurilor din zonele de protectie, din zona dig-mal si din acumulări nepermanente se asigură de Regia Autonomă "Apele Române", cu consultarea detinătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri si, după caz, a unitătilor de navigatie civilă si în concordantă cu metodologia elaborată de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

Art. 41. - (1) Măsurile si amenajările pentru protectia albiilor minore ale cursurilor de apă, a plajei si tărmului Mării Negre, a lucrărilor ce se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele se stabilesc prin prescriptii de reglementare si norme tehnice ce se elaborează de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

(2) Debitele de servitute si cele salubre, obligatorii în albii, în raport cu specificul sectoarelor de râu respective, cu gradul de amenajare a bazinelor hidrografice, tinând seama de solicitarea resurselor de apă si cu asigurarea respectării conditiilor impuse pentru protectia ecosistemelor acvatice, conform legii, se stabilesc, pe etape, de către Regia Autonomă "Apele Române".

Art. 42. - (1) În situatia în care un curs de apă îsi formează o albie nouă, părăsind în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apă pot să solicite, prin derogare de la prevederile art. 496 din Codul civil, în termen de un an, aprobarea Regiei Autonome "Apele Române" pentru readucerea apei în vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se solutionează de instantele judecătoresti.

(2) Dacă, în termen de un an de la sfârsitul anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia nouă se consideră albie naturală si se înregistrează în Cadastrul apelor, fiind preluată în administrare de Regia Autonomă "Apele Române".

(3) Pentru interese publice, readucerea apei în albia veche se realizează la propunerea Regiei Autonome "Apele Române", cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin si cu aprobarea Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, cheltuielile suportându-se de la bugetul de stat.

Sectiunea a 3-a

Amenajarea bazinelor hidrografice

Art. 43. - (1) În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată si complexă a resurselor de apă, se elaborează scheme-cadru de amenajare si gospodărire a apelor, pe bazine sau pe grupe de bazine hidrografice, denumite în continuare scheme-cadru. În corelare cu prevederile acestora, se elaborează programe de dezvoltare a lucrărilor, instalatiilor si amenajărilor de gospodărire a apelor, care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea cantitativă si calitativă a apelor, apărarea împotriva actiunilor distructive ale apelor, precum si valorificarea potentialului apelor, în raport cu cerintele dezvoltării durabile a societătii si în acord cu strategia si politicile de mediu.

(2) Schemele-cadru si programele de dezvoltare prevăzute la alin. (1) se elaborează, se actualizează si se avizează, în baza procedurii stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, se aprobă prin hotărâre a Guvernului si se integrează în planurile de amenajare a teritoriului.

(3) Toate activitătile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protectia mediului si amenajarea teritoriului se corelează cu prevederile schemelor-cadru.

Art. 44. - Informatiile necesare pentru elaborarea schemelorcadru si a programelor de dezvoltare, inclusiv cele necesare pentru stabilirea cerintelor de apă, de valorificare a potentialului hidroenergetic si de apărare împotriva inundatiilor pe ansamblul teritoriului national, pe etape de dezvoltare, vor fi puse obligatoriu la dispozitia Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si Regiei Autonome "Apele Române" de către ministere, regii autonome, consilii judetene si consilii locale, de către principalii utilizatori de apă, precum si de organizatiile neguvernamentale interesate în amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informatii vor fi puse si la dispozitia comitetelor de bazin.

Art. 45. - (1) Pentru bazine hidrografice mici se întocmesc scheme locale de amenajare si de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în schemele-cadru. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare si de protejare cantitativă si calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice si a zonelor umede, precum si obiectivele generale privind utilizarea durabilă si protectia tuturor categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv.

(2) Schema locală inventariază diferitii utilizatori care folosesc resursele de apă existente, stabilind starea resurselor de apă si a ecosistemelor acvatice. Aceasta tine seama de strategiile si de programele statului, ale colectivitătilor locale, ale institutiilor publice, ale altor persoane fizice si persoane juridice, cu incidentă asupra calitătii, repartitiei si folosirii resurselor de apă. De asemenea, stabileste prioritătile pentru atingerea obiectivelor mentionate la alin. (1), tinând seama de protectia mediului acvatic natural, de necesitatea punerii în valoare a resurselor de apă, de evolutia previzibilă a localitătilor rurale si urbane si de echilibrul ce trebuie asigurat între diferitii utilizatori de apă.

(3) Prin schema locală se evaluează mijloacele economice si financiare necesare pentru realizarea lucrărilor, instalatiilor si amenajărilor prevăzute. Aceasta trebuie să fie compatibilă cu orientările fixate în schema-cadru.

Art. 46. - (1) Programele si deciziile administrative, care au legătură cu apele, trebuie să fie în concordantă cu prevederile schemelor-cadru aprobate.

(2) La elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 48 se va tine seama de prevederile schemelorcadru, respectiv ale schemelor locale.

Art. 47. - (1) La nivelul fiecărei filiale bazinale a Regiei Autonome "Apele Române" se organizează un comitet de bazin.

(2) Comitetul de bazin este format din 15 membri, după cum urmează:

a) doi reprezentanti ai Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, dintre care unul selectat din cadrul agentiilor de protectie a mediului din bazinul hidrografic respectiv;

b) un reprezentant al Ministerului Sănătătii, selectat de acesta din cadrul inspectoratelor judetene de politie sanitară si medicină preventivă din bazinul hidrografic respectiv;

c) doi primari de municipii si un primar de oras sau comună, alesi de primarii localitătilor din bazinul hidrografic respectiv;

d) un reprezentant ales de organizatiile neguvernamentale cu sediul în bazinul hidrografic respectiv;

e) un prefect din bazinul hidrografic respectiv, nominalizat de Departamentul pentru Administratie Publică Locală;

f) un presedinte de consiliu judetean, ales de presedintii consiliilor judetene din bazinul hidrografic respectiv;

g) trei reprezentanti ai utilizatorilor de apă din bazinul hidrografic respectiv;

h) doi reprezentanti ai Regiei Autonome "Apele Române";

i) un reprezentant al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor.

(3) Reprezentantii administratiei publice locale alesi în comitetul de bazin vor functiona în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului functiei pe care o reprezintă.

(4) Prefectul, presedintele consiliului judetean si primarii alesi vor proveni din unităti administrativ teritoriale diferite.

(5) Reprezentantii utilizatorilor de apă se propun si se aleg de comitetul de bazin, în functie de cerinta de apă si de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă.

(6) Membrii comitetului de bazin pot fi schimbati de cei care i-au selectat sau ales.

(7) Comitetul de bazin colaborează cu Regia Autonomă "Apele Române" la aplicarea strategiei si politicii nationale de gospodărire a apelor, în care scop trebuie:

a) să avizeze schemele-cadru, precum si programele de dezvoltare a lucrărilor, instalatiilor si amenajărilor de gospodărire a apelor;

b) să avizeze planurile de prevenire a poluărilor accidentale si de înlăturare a efectelor lor, elaborate în functie de conditiile bazinului hidrografic respectiv;

c) să aprobe schemele locale, stabilind prioritătile tehnice si financiare si să le integreze în schemele-cadru;

d) să aprobe planul de gospodărire integrată a calitătii si cantitătii apei din bazinul hidrografic respectiv;

e) să propună revizuirea normelor si standardelor din domeniul gospodăririi apelor si, în caz de necesitate, să elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente decât cele la nivel national;

f) să stabilească norme speciale pentru evacuări de ape uzate, dacă este necesar, pentru respectarea normelor stabilite de calitatea apelor;

g) să aprobe încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apă din bazinul hidrografic respectiv;

h) să recomande prioritătile privind finantarea si conformarea, în scopul realizării programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalatiilor si amenajărilor de gospodărire a apelor;

i) să asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare primirii comentariilor publicului, să organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelor propuse pentru aprobare si să asigure accesul publicului la documentele sale.

(8) Comitetele de bazin:

a) pot lua în considerare si pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea si folosirea apei, ce pot apărea în bazinul hidrografic respectiv;

b) pot constitui si împuternici subcomitete a căror functie va fi de informare si de consultantă;

c) pot solicita executarea de audituri, dacă consideră necesar;

d) pot propune acordarea de bonificatii, în baza prevederilor art. 82 alin. (1);

e) pot recomanda autoritătilor locale, în functie de prioritatea si urgenta realizării lucrărilor necesare, modul de asigurare a surselor financiare.

(9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic, permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de filialele bazinale ale Regiei Autonome "Apele Române", aprobat si subordonat acestuia.

(10) Pentru executarea mandatului său, comitetul de bazin are acces la informatiile si resursele oricărei institutii publice, potrivit legii.

(11) Regulamentul de organizare si functionare a comitetelor de bazin se propune de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Sectiunea a 4-a
Regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele

Art. 48. - (1) Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele sunt:

a) lucrări, constructii si instalatii care asigură gospodărirea complexă a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum sunt: baraje, acumulări permanente sau nepermanente, derivatii de debite;

b) lucrări de folosire a apelor, cu constructiile si instalatiile aferente: alimentări cu apă potabilă, industrială si pentru irigatii, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosinte hidromecanice, amenajări pentru navigatie, plutărit si flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel;

c) lucrări, constructii si instalatii pentru protectia calitătii apelor sau care influentează calitatea apelor: lucrări de canalizare si evacuare a apelor uzate, statii si instalatii de prelucrare a calitătii apelor, injectii de ape în subteran, alte asemenea lucrări;

d) constructii de apărare împotriva actiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări si consolidări de maluri si albii, rectificări si reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanti, corectări de torenti, desecări si asanări, alte lucrări de apărare;

e) traversări de cursuri de apă cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.;

f) amenajări si instalatii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor si ale tărmului mării: balastiere, cariere etc.;

g) depozite de deseuri amplasate în albiile majore ale cursurilor de apă: halde de steril, zguri si cenusi, slamuri, nămoluri si altele asemenea;

h) plantări si defrisări de vegetatie lemnoasă, perdele antierozionale si filtrante în zonele de protectie sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier;

i) lucrări, constructii si instalatii care se execută pe malul mării, pe fundul apelor maritime interioare si al mării teritoriale, pe platoul continental sau lucrări pentru apărarea tărmului;

j) lucrări de prospectiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalatii hidrometrice, borne topohidrografice si alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele;

k) lucrări si instalatii pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calitătii apei.

(2) Documentatiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) trebuie să ofere securitatea necesară, să răspundă normativelor si prescriptiilor tehnice,

având în vedere interesele protectiei mediului si amplasamentelor.

Art. 49. - (1) Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) cazurile deosebite pentru care Regia Autonomă "Apele Române" poate aviza astfel de amplasări. Avizul de amplasament se emite numai cu acordul riveranilor si după realizarea anticipată a lucrărilor si măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare si asigurarea curgerii apelor.

(3) Avizul de amplasament mentionat la alin. (2), obtinut în baza metodologiei elaborate de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, nu exclude obligatia obtinerii avizului de gospodărire a apelor si a celorlalte avize necesare, potrivit legii.

Art. 50. - (1) Lucrările prevăzute la art. 48 pot fi executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor emis de unitătile teritoriale ale Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului asupra documentatiei de investitii. Punerea în functiune sau în exploatare a acestor lucrări se face numai în baza autorizatiei de gospodărire a apelor.

(2) În cazul în care lucrările se efectuează în zona apelor nationale navigabile, este necesar si acordul Ministerului Transporturilor.

(3) Se exceptează de la prevederile alin. (1) activitătile prevăzute la art. 9 alin. (2), precum si cele pentru care prezenta lege prevede notificarea.

(4) Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrărilor, prevăzute la art. 48, se percep taxe si tarife care se stabilesc în conditiile legii.

(5) Taxele si tarifele pentru serviciile de avizare sau de autorizare, instituite în baza alin. (4), se datorează la Fondul apelor.

Art. 51. - (1) Avizul de gospodărire a apelor si avizul de amplasament sunt avize conforme.

(2) Avizul si autorizatia de gospodărire a apelor nu exclud obligativitatea obtinerii acordului si a autorizatiei de mediu, potrivit legii.

Art. 52. - Elaborarea documentatiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor trebuie să se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice, după caz, pe studii de gospodărire a apelor si de impact al lucrărilor respective asupra resurselor de apă si asupra zonelor riverane. Aceste studii pot fi întocmite de unităti publice sau private, abilitate de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului. Documentatiile de fundamentare trebuie să demonstreze că solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conforma cerintelor legale.

Art. 53. - (1) Avizul de gospodărire a apelor îsi pierde valabilitatea după 2 ani de la emitere, dacă executia lucrărilor respective nu a început în acest interval. Posesorul unui aviz de gospodărire a apelor are obligatia să anunte emitentului, în scris, data de începere a executiei, cu 10 zile înainte de aceasta.

(2) Avizul de gospodărire a apelor este necesar si în caz de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalatii existente ale utilizatorilor de apă, dacă se modifică prevederile avizului obtinut anterior, precum si dacă această modificare a intervenit până la promovarea lucrărilor respective.

(3) Documentatiile lucrărilor de interes public care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele trebuie avizate, chiar dacă realizarea acestora ar necesita restrângerea sau încetarea unor activităti existente. Persoanele fizice si persoanele juridice afectate pot fi despăgubite în conditiile legii, dacă fac dovada că utilizează eficient apa sau că nu poluează resursele de apă.

(4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalatii care să asigure debitul necesar în aval, precum si cu constructiile necesare pentru migrarea ihtiofaunei, în cazul în care aceasta se impune ca necesar, pe baza unui studiu.

(5) Prin avizul de gospodărire a apelor, investitorul poate fi obligat să execute si alte lucrări necesare, necuprinse în documentatia tehnică, astfel încât lucrările, constructiile sau instalatiile propuse să nu producă pagube utilizatorilor de apă existenti sau riveranilor din amonte si din aval.

Art. 54. - (1) Investitorul are obligatia să notifice Regiei Autonome "Apele Române", cu cel putin 20 de zile înainte, începerea executiei pentru următoarele categorii de activităti si lucrări:

a) lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalatii existente, dacă prin realizarea acestora nu se modifică parametrii cantitativi si calitativi finali ai folosintei de apă, înscrisi în autorizatia de gospodărire a apelor, pe baza căreia utilizatorul respectiv a functionat înainte de începerea executiei unor astfel de lucrări;

b) injectarea în structurile din care au provenit a apelor de zăcământ de la schelele de extractie, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate, în conformitate cu reglementările din domeniul resurselor minerale;

c) instalatiile cu caracter provizoriu, pe durata de executie a unor investitii, dacă debitul prelevat nu depăseste 10 litri pe secundă, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influentează calitatea resurselor de apă;

d) protectia sanitară a surselor de alimentare cu apă potabilă, a apelor minerale, a lacurilor si nămolurilor terapeutice;

e) traversări ale cursurilor de apă de către drumuri de exploatare, comunale sau judetene, în bazine hidrografice mai mici de 10 km2;

f) lucrări de cultură si refacere a pădurilor si de combatere a eroziunii solului, pe suprafete totale mai mici de 20 km2, inclusiv lucrări de regularizare a scurgerii pe versanti si corectări de torenti, pe lungimi mai mici de 10 km;

g) lucrări noi de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depăseste 10 litri/secundă, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influentează calitatea resurselor de apă.

(2) Pentru lucrările înscrise la alin. (1), începerea executiei se face în baza notificării, fără a fi necesar avizul de gospodărire a apelor.

(3) Punerea în functiune a lucrărilor si instalatiilor prevăzute la alin. (1), ca si a categoriilor de lucrări privind linii electrice, apărări si consolidări de maluri si albii, rectificări si reprofilări de albii, regularizarea scurgerii pe versanti, corectări de torenti si combaterea eroziunii solului se face în baza notificării către Regia Autonomă "Apele Române", cu 20 de zile înainte de aceasta, autorizatia de gospodărire a apelor nefiind necesară.

Art. 55. - (1) Autorizatia de gospodărire a apelor se eliberează în baza constatării tehnice în teren, în prezenta beneficiarului - cel mai târziu o dată cu receptia investitiilor -, dacă sunt respectate prevederile legale privind gospodărirea apelor pentru punerea în exploatare a lucrărilor si exactitatea datelor cuprinse în cererea de autorizare si în documentatia anexată la aceasta.

(2) Dacă la verificarea în teren se constată lipsuri de natură a nu permite, potrivit prezentei legi, darea în functiune a investitiei, emitentul autorizatiei de gospodărire a apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completărilor necesare. Dacă este cazul, emitentul autorizatiei de gospodărire a apelor poate refuza, motivat, eliberarea ei.

(3) Autorizatia de gospodărire a apelor se poate acorda si pe durată limitată, dacă lipsurile constatate cu ocazia verificării în teren permit punerea în functiune a investitiei, fără pericol, din punct de vedere al gospodăririi apelor.

(4) Modul de exploatare si întretinere a lucrărilor, constructiilor si instalatiilor se înscrie în regulamentul de exploatare, care face parte integrantă din autorizatia de gospodărire a apelor.

(5) Prin autorizatia de gospodărire a apelor, cât si prin actele complementare acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalitătile de control tehnic si mijloacele de interventie în caz de incidente, avarii sau accidente si altele asemenea.

Art. 56. - (1) Autorizatia de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă de către emitent, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:

a) în interesul salubritătii publice si, în special, dacă modificarea sau retragerea este necesară pentru a înlătura o prejudiciere importantă a binelui comunitătii;

b) pentru prevenirea sau asigurarea combaterii efectelor inundatiilor sau, în caz de pericol, pentru securitatea publică;

c) în caz de pericol pentru mediul acvatic si, mai ales, dacă mediile acvatice sunt supuse unor conditii critice necompatibile cu protejarea acestora;

d) în cazuri de fortă majoră, datorită schimbărilor naturale privind resursa de apă sau unor calamităti naturale intervenite asupra instalatiilor utilizatorilor;

e) în situatia în care lucrările sau instalatiile sunt abandonate sau nu sunt întretinute corespunzător, caz în care detinătorul acestora este obligat ca, din dispozitia Regiei Autonome "Apele Române", să le demoleze.

(2) Autorizatia de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă în situatii în care apar cerinte noi de apă, care trebuie satisfăcute cu prioritate conform prevederilor art. 10 alin. (1), acordându-se despăgubiri potrivit legii.

(3) Refuzul eliberării, precum si orice modificare sau retragere a unei autorizatii de gospodărire a apelor trebuie motivate în scris solicitantului sau titularului de autorizatie, după caz, de către cel care a decis măsura respectivă.

Art. 57. - Retragerea autorizatiei de gospodărire a apelor atrage după sine obligativitatea încetării activitătii, ca si pierderea drepturilor obtinute în baza prezentei legi.

Art. 58. - (1) Autorizatia de gospodărire a apelor poate fi suspendată temporar, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:

a) dacă nu s-au respectat conditiile impuse initial;

b) dacă lucrările, constructiile si instalatiile autorizate nu prezintă sigurantă în exploatare atât cu privire la rezistenta structurilor, cât si la eficienta tehnologiilor adoptate;

c) pentru abateri repetate sau grave de la conditiile de folosire sau de evacuare a apei, prevăzute în autorizatie, precum si în cazul în care utilizatorul nu realizează conditiile de sigurantă în exploatare, ca si alte măsuri stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si de Regia Autonomă "Apele Române";

d) în caz de poluare accidentală semnificativă a resurselor de apă, care amenintă sănătatea populatiei ori produce pagube ecologice importante.

(2) În cazul situatiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului poate dispune si oprirea activitătii poluatorului sau a instalatiei care provoacă poluarea apelor până la înlăturarea cauzelor.

(3) Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului poate institui un regim de supraveghere specială, în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea conditiilor înscrise în autorizatia de gospodărire a apelor. Pe toată durata acestui regim, utilizarea si epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului anume desemnat de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului. Toate cheltuielile suplimentare determinate de aplicarea regimului de supraveghere specială se suportă de titularul autorizatiei de gospodărire a apelor.

Art. 59. - (1) Lucrările si instalatiile supuse autorizării sau notificării, potrivit prevederilor prezentei legi, care sunt folosite pentru prelevări de apă de suprafată sau subterană ori pentru evacuări în receptori naturali, trebuie să fie prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor si volumelor de apă prelevate sau evacuate si de determinare a calitătii apelor evacuate conform prevederilor autorizatiei de gospodărire a apelor.

(2) Detinătorii lucrărilor si instalatiilor supuse autorizării sau notificării prevăzute la alin. (1) sunt obligati să asigure montarea si functionarea mijloacelor de măsurare, să păstreze pe timp de 5 ani datele obtinute din măsurători si să le transmită lunar Regiei Autonome "Apele Române".

(3) Regia Autonomă "Apele Române" pune la dispozitia persoanelor fizice si persoanelor juridice datele prevăzute la alin. (2), cu respectarea dispozitiilor art. 35 alin. (6) si (7).

Art. 60. - Avizele si autorizatiile de gospodărire a apelor, precum si refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.

Art. 61. - Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului va stabili:

a) procedura si competentele de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodărire a apelor;

b) procedura de modificare sau de retragere a avizelor si autorizatiilor de gospodărire a apelor;

c) procedura de suspendare temporară a autorizatiilor de gospodărire a apelor;

d) procedura de notificare;

e) procedura de instituire a regimului de supraveghere specială;

f) normativul de continut al documentatiilor tehnice supuse avizării sau autorizării.

Art. 62. - (1) Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosintă complexă pentru a asigura alimentarea cu apă pentru populatie, industrie si irigatii, producerea de energie electrică, apărarea împotriva inundatiilor, piscicultură si agrement.

(2) În proiectele de baraje si de îndiguiri se vor prevedea, în mod obligatoriu, apărări si consolidări de maluri, rectificări si reprofilări de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului.

(3) Barajele si lacurile de acumulare se vor proiecta si executa de unităti de specialitate.

(4) Barajele mici de interes local pot fi executate si de alte unităti, însă numai cu asistentă tehnică si sub controlul permanent al unitătii de specialitate care a elaborat proiectul.

Art. 63. - (1) Detinătorii de baraje si lacuri de acumulare, precum si de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligatia să întocmească regulamente de exploatare si să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare se avizează de comitetele de bazin, se aprobă de Regia Autonomă "Apele Române" si fac parte integrantă din autorizatia de gospodărire a apelor.

(2) Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, detaliază si concretizează conditiile generale de exploatare coordonată, pe ansamblul bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1).

(3) Regulamentele de exploatare prevăzute la alin. (1) se adaptează, pe etape, în limitele prevederilor autorizatiei de gospodărire a apelor, functie de dinamica cerintelor de apă sau de alte conditii.

(4) Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de detinător, se asigură de Regia Autonomă "Apele Române".

(5) În situatii critice - secete prelungite, ape mari sau altele asemenea - exploatarea unui lac de acumulare se subordonează necesitătilor perioadei respective, potrivit regimului stabilit de Regia Autonomă "Apele Române".

Art. 64. - (1) Persoanele juridice care au în administrare sau în exploatare lucrări hidrotehnice sunt obligate să utilizeze prizele, barajele si lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare, iar, corelat cu producerea de energie, să asigure si debitele necesare folosintelor industriei, agriculturii si populatiei.

(2) Detinătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, si ai altor constructii hidrotehnice, au obligatia să monteze aparatura necesară urmăririi comportării în timp a acestora, să-si organizeze sistemul de urmărire si să realizeze expertizarea lucrărilor la termenele stabilite.

Art. 65. - Competentele de aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale si a programelor de exploatare se stabilesc de către Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

Art. 66. - Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum si efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispozitia Regiei Autonome "Apele Române".

Sectiunea a 5-a
Apărarea împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice

Art. 67. - (1) Apărarea împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice reprezintă o activitate de protectie civilă a populatiei, de interes national.

(2) În sensul prezentei legi, prin apărarea împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice se întelege:

a) măsuri de prevenire si de pregătire pentru interventii;

b) măsuri operative urgente de interventie după declansarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;

c) măsuri de interventie ulterioară pentru recuperare si reabilitare.

(3) Activitătile prevăzute la alin. (2) constituie o obligatie pentru toate persoanele fizice si juridice, cu exceptia persoanelor handicapate, a bătrânilor si a altor categorii defavorizate.

(4) Elaborarea strategiei si conceptiei de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice revine Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

Art. 68. - (1) Detinătorii cu orice titlu de constructii hidrotehnice ale căror avarieri sau distrugeri pot pune în pericol vieti omenesti si bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sunt obligati să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură si control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol si să organizeze activitatea de supraveghere.

(2) Pentru coordonarea, îndrumarea si urmărirea activitătii de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare si a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în sigurantă a acestora, pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului functionează Comisia Natională pentru Siguranta Barajelor si Lucrărilor hidrotehnice, constituită din reprezentanti ai ministerelor, regiilor autonome si institutiilor publice interesate.

(3) Structura, atributiile specifice, competentele si dotarea Comisiei nationale pentru siguranta barajelor si lucrărilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare si functionare, care se elaborează de către Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 69. - (1) Organizarea si conducerea la nivel national a actiunilor de prevenire si apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice se realizează, potrivit legii, de către Comisia centrală de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice, denumită în continuare Comisia centrală, care functionează pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului. Comisia centrală este constituită din reprezentanti ai ministerelor, regiilor autonome si institutiilor publice interesate.

(2) Comisia centrală conlucrează permanent si se subordonează, în caz de dezastre, Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor, instituită potrivit legii.

Art. 70. - Structura, atributiile specifice, competentele si dotarea Comisiei centrale se stabilesc prin regulament de organizare si functionare care se elaborează de către Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, avizat de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor si aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 71. - (1) Actiunile operative de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice se organizează de comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de apărare împotriva dezastrelor, care functionează pe lângă prefecturi, si de comisiile comunale, orăsenesti si municipale de apărare împotriva dezastrelor, conduse de primari.

(2) Comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de apărare împotriva dezastrelor sunt constituite prin ordin al prefectului care îndeplineste si functia de presedinte al comisiei. Secretariatul permanent al acestor comisii se asigură de Regia Autonomă "Apele Române".

(3) Comisiile comunale, orăsenesti si municipale de apărare împotriva dezastrelor, se subordonează comisiilor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de apărare împotriva dezastrelor si au în componentă un reprezentant al Regiei Autonome "Apele Române".

(4) La obiectivele care pot fi afectate de inundatii, de fenomene meteorologice periculoase sau de efectele accidentelor la constructii hidrotehnice, indiferent de forma de proprietate, se organizează comandamente de apărare conduse de conducătorul acestora. Aceste comandamente sunt subordonate direct comisiilor comunale, orăsenesti si municipale de apărare împotriva dezastrelor.

Art. 72. - (1) Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosintă obiective în zone ce pot fi afectate de actiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la constructiile hidrotehnice, au obligatia să asigure întretinerea si exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.

(2) În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundatiilor sau a unor constructii hidrotehnice datorită viiturilor, detinătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligatia să refacă sau să repare aceste lucrări în cel mai scurt timp posibil.

Art. 73. - (1) Cheltuielile pentru actiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice, precum si cele pentru constituirea stocului de materiale si mijloace de apărare, se prevăd si se finantează, după caz, din bugetul de stat, din bugetele locale si din surse proprii ale persoanelor fizice si ale persoanelor juridice.

(2) În cazul în care sumele prevăzute în bugetul local al unui judet sau al unei localităti, în care au avut loc inundatii, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la constructii hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea si înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurare din Fondul de interventie prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului si cu avizul Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

Art. 74. - (1) Regulamentul de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice si Normativul-cadru de dotare cu materiale si mijloace de apărare operativă împotriva inundatiilor si gheturilor se elaborează de către Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, cu consultarea Comisiei centrale si a comitetelor de bazin, se avizează de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor si se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2) Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase sau accidentelor la constructii hidrotehnice, care se elaborează pe bazine hidrografice, judete si localităti, precum si la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente.

(3) Elaborarea planurilor de apărare prevăzute la alin. (2) se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului si a restrictionării regimului de constructii si cu consultarea persoanelor fizice si persoanelor juridice interesate.

(4) Coordonarea operativă a activitătii de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice revine Regiei Autonome "Apele Române".

(5) Prefectul judetului în care se află sediul filialei bazinale a Regiei Autonome "Apele Române" are atributii de coordonare a activitătii de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice pe bazinul hidrografic respectiv.

Art. 75. - (1) Pentru a evita producerea unor calamităti în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, functionarea acumulărilor nepermanente la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar Comisia centrală poate aproba inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum si a incintelor îndiguite, realizate lateral unui curs de apă.

(2) Detinătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare, ca si ai celor situate în incinte îndiguite sunt obligati să permită inundarea temporară, în mod dirijat, a acestora.

(3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiti din fondul de asigurare, în conditiile legii. Valorile despăgubirilor se propun de prefecti, se avizează de Comisia centrală si se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 76. - (1) În scopul asigurării stabilitătii si integritătii digurilor, barajelor si a altor lucrări de apărare împotriva actiunilor distructive ale apelor, se interzic:

a) extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca si din zonele de protectie a acestora;

b) plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje si pe alte lucrări de apărare;

c) păsunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice si în zonele de protectie a acestora;

d) realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări de artă.

(2) Cu acordul Regiei Autonome "Apele Române" sunt permise:

a) depozitarea de materiale si executarea de constructii pe diguri, baraje si în zona altor lucrări de apărare;

b) circulatia cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de actiuni;

c) traversarea sau străpungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicatii, cu alte constructii sau instalatii care pot slăbi rezistenta lucrărilor sau pot împiedica actiunile de apărare.

(3) Efectuarea lucrărilor prevăzute la alin. (2) lit. c) se realizează sub supravegherea Regiei Autonome "Apele Române".

Sectiunea a 6-a
Participarea publicului

Art. 77. - (1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi privind protectia apelor de suprafată si subterane, precum si pentru asigurarea alimentării cu apă, Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului poate lua măsuri ce afectează interesele utilizatorilor de apă, ale riveranilor sau publicului, numai după consultarea acestora, cu exceptia unor situatii speciale, cum ar fi secete, inundatii sau altele asemenea.

(2) În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si, după caz, Regia Autonomă "Apele Române" sau filialele sale bazinale vor publica în ziarul local o informare cu privire la măsurile propuse. Aceeasi informare se va transmite si utilizatorilor de apă, riveranilor, precum si oricărei alte persoane ce ar putea fi afectată.

(3) Măsurile propuse, ca si orice documentatie de fundamentare a acestora se vor tine la dispozitia publicului de către unitătile prevăzute la alin. (2).

(4) Comentariile, observatiile sau propunerile scrise asupra măsurilor propuse se vor transmite celui care a făcut informarea, în termen de cel mult 45 de zile de la data publicării acesteia.

(5) În cazul propunerii unor măsuri speciale, importante sau controversate, emitentul informării va organiza o dezbatere publică a acesteia, după 60 de zile de la publicarea informării.

(6) Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului sau, după caz, Regia Autonomă "Apele Române" va analiza toate observatiile si propunerile făcute, înainte de a lua o hotărâre. Textul hotărârii si al motivatiei acesteia vor fi puse la dispozitia publicului.

(7) Procedura privind participarea utilizatorilor de apă, riveranilor si publicului la activitatea de consultare va fi stabilită de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

CAPITOLUL IV
Controlul activitătii de gospodărire a apelor

Art. 78. - (1) Activitatea de gospodărire a apelor si respectarea prevederilor prezentei legi sunt supuse controlului de specialitate.

(2) În cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului functionează Inspectia de stat a apelor, cu atributii de inspectie si de control al aplicării prevederilor prezentei legi.

(3) În scopul îndeplinirii atributiilor de control, personalul de gospodărire a apelor, precum si împuternicitii Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, după declinarea identitătii si calitătii, au dreptul:

a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, ca si în orice alt loc, unitate sau instalatie, indiferent de detinătorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatări privind respectarea reglementărilor si aplicarea măsurilor de gospodărire a apelor;

b) de a controla lucrările, constructiile, instalatiile sau activitătile care au legătură cu apele si de a verifica dacă acestea sunt realizate si exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice si cu respectarea avizelor sau a autorizatiilor de gospodărire a apelor, după caz;

c) de a verifica instalatiile de măsurare a debitelor, de a recolta probe de apă si de a examina, în conditiile legii, orice date sau documente necesare controlului;

d) de a constata faptele care constituie contraventii sau infractiuni în domeniul gospodăririi apelor si de a încheia documentele, potrivit legii.

(4) Împuternicitii Ministerului Apelor Pădurilor si Protectiei Mediului cu efectuarea actiunilor de control în unităti cu caracter special vor primi aprobarea si de la ministerele care coordonează unitătile respective.

(5) Pe căile navigabile si în porturi, atributiile de cercetare, constatare, control si sanctionare privind respectarea reglementărilor în domeniul protectiei apelor revin personalului împuternicit de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, împreună cu Ministerul Transporturilor.

Art. 79. - Autoritătile administratiei publice centrale si locale sunt obligate să asigure sprijinul salariatilor Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si Regiei Autonome "Apele Române" si împuternicitilor acestora, precum si să asigure, în perioadele de ape mari si inundatii, efectuarea continuă a observatiilor, măsurătorilor si transmiterii informatiilor.

CAPITOLUL V
Mecanismul economic în domeniul apelor

Art. 80. - (1) Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Conservarea, refolosirea si economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea cantitătii si calitătii apei, precum si prin aplicarea de penalităti celor care risipesc sau poluează resursele de apă.

(2) Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative si calitative a apelor include sistemul de plăti, bonificatii si penalităti ca parte a modului de finantare a dezvoltării domeniului si de asigurare a functionării pe principii economice a Regiei Autonome "Apele Române".

(3) Metodologia de fundamentare a sistemului de plăti în domeniul apelor, precum si procedura de elaborare a acestora se stabilesc de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, cu avizul Ministerului Finantelor.

(4) Sistemul de plăti prevăzut la alin. (2) se bazează pe regula: beneficiarul plăteste, în functie de serviciile prestate si de cele privind folosirea ratională a resurselor de apă, care asigură:

a) stimularea economică a utilizării durabile si a protectiei calitătii apelor;

b) diferentierea teritorială a preturilor si tarifelor pe categorii de surse si de utilizatori, ca urmare a conditiilor diferite de asigurare a apei, în măsura în care sistemul asigură venituri si cheltuieli echilibrate;

c) corectarea nivelului preturilor si tarifelor în functie de dinamica generală a preturilor;

d) transmiterea la utilizatori a influentelor economice determinate de activitătile de asigurare a surselor de apă din punct de vedere cantitativ si calitativ;

e) minimizarea costurilor de productie prin stimularea economică a pretului, în scopul asigurării maximului de profit social;

f) reflectarea în preturi a cererii de debit si de volum de apă.

Art. 81. - (1) Sistemul de plăti, bonificatiile si penalitătile specifice activitătii de gospodărire a apelor se aplică tuturor utilizatorilor.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică la apa tranzitată pentru navigatie pe căile navigabile artificiale, precum si persoanelor fizice care folosesc apa conform art. 9 alin. (2).

(3) Regia Autonomă "Apele Române" este singurul furnizor al apei prelevate direct din sursele de apă de suprafată, naturale sau amenajate, indiferent de detinătorul cu orice titlu al amenajării si din sursele subterane, cu exceptia apelor geotermale, precum si de produse si servicii specifice de gospodărire a apelor, pe bază de contracte încheiate în acest scop.

(4) Pentru activitătile mentionate la alin. (3), Regia Autonomă "Apele Române" este singura în drept să aplice sistemul de plăti specific gospodăririi apelor.

(5) Pentru apa tratată livrată sau pentru alte servicii de gospodărire a apelor decât cele specifice, furnizor sau prestator sunt persoanele fizice si juridice care, după caz, au în administrare lucrările hidrotehnice sau care prestează serviciile de gospodărire a apelor.

Art. 82. - (1) Bonificatiile se acordă utilizatorilor de apă care demonstrează, constant, o grijă deosebită pentru folosirea ratională si pentru protectia calitătii apelor, evacuând, o dată cu apele uzate epurate, substante impurificatoare cu concentratii si în cantităti mai mici decât cele înscrise în autorizatia de gospodărire a apelor.

(2) Penalitătile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile contractelor prevăzute la art. 81 alin. (3) atât pentru depăsirea cantitătilor de apă prelevate, cât si a concentratiilor si cantitătilor de substante impurificatoare evacuate.

(3) Regia Autonomă "Apele Române" este singura în drept să constate cazurile în care se acordă bonificatii sau se aplică penalităti. Bonificatiile se acordă cu aprobarea Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

Art. 83. - Sistemul de plăti, bonificatii si penalităti, precum si categoriile de produse si servicii de gospodărire a apelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 84. - (1) În scopul participării la finantarea de investitii în lucrări si măsuri cu contributie importantă la îmbunătătirea asigurării surselor de apă, la protectia calitătii apelor, precum si la cheltuielile pentru întocmirea de studii si cercetări aplicative în domeniul apelor, se constituie un fond special, extrabugetar, denumit Fondul apelor.

(2) Fondul apelor se constituie din taxele si tarifele pentru serviciile de avizare si autorizare, stabilite conform legii, precum si din penalitătile prevăzute la art. 82 alin. (2).

(3) Fondul apelor este gestionat prin buget separat, elaborat de Regia Autonomă "Apele Române" si aprobat de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, care stabileste si metodologia de întocmire a acestui buget, cu avizul Ministerului Finantelor.

(4) Fondul apelor, împreună cu alte surse, va fi folosit pentru sustinerea financiară a:

a) realizării Sistemului national de supraveghere cantitativă si calitativă a resurselor de apă;

b) dotării retelelor de laboratoare, de transmisiuni si informationale aferente acestuia;

c) participării la realizarea sau modernizarea statiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate pentru îmbunătătirea calitătii resurselor de apă;

d) realizării lucrărilor publice de interes local cu efect social deosebit si pentru care autoritătile locale nu au suficiente resurse financiare;

e) realizării lucrărilor publice privind apărarea de inundatii, a celor de actiune, prevenire si combatere a calamitătilor naturale datorate excesului sau lipsei de apă;

f) dotării sistemului informational hidrologic si operativ decizional în domeniul gospodăririi apelor;

g) înlăturării avariilor sau pentru punerea în sigurantă a constructiilor hidrotehnice de interes national sau local, cum ar fi baraje, diguri etc;

h) realizării lucrărilor de protectie a bazinelor hidrografice împotriva colmatării;

i) realizării studiilor pentru cunoasterea evolutiei si gestiunii resurselor de apă;

j) acordării bonificatiilor pentru cei care au rezultate deosebite în protectia împotriva epuizării si degradării resurselor de apă.

k) activitătii comitetului de bazin.

Art. 85. - Finantarea investitiilor privind lucrările, constructiile sau instalatiile de gospodărire a apelor se asigură, total sau partial, după caz, din:

a) bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrări declarate de utilitate publică, potrivit legii;

b) fondurile utilizatorilor de apă;

c) fondul de dezvoltare al Regiei Autonome "Apele Române";

d) fonduri obtinute prin credite sau prin emitere de obligatiuni, garantate de Guvern sau de autoritătile administratiei publice locale, pentru lucrări de utilitate publică sau pentru asociatii de persoane care vor să execute astfel de lucrări;

e) Fondul apelor.

CAPITOLUL VI
Sanctiuni

Art. 86. - Încălcarea dispozitiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contraventională sau penală, după caz.

Art. 87. - Constituie contraventii în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infractiuni:

1) executarea sau punerea în functiune de lucrări construite pe ape sau care au legătură cu apele, precum si modificarea sau extinderea acestora, fără respectarea avizului sau a autorizatiei de gospodărire a apelor;

2) exploatarea sau întretinerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea prevederilor autorizatiei de gospodărire a apelor;

3) folosirea resurselor de apă de suprafată sau subterane în diferite scopuri, fără respectarea prevederilor autorizatiei de gospodărire a apelor, cu exceptia satisfacerii necesitătilor gospodăriei proprii;

4) evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum si descărcarea de reziduuri si orice alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizatiei de gospodărire a apelor;

5) extragerea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără aviz sau autorizatie de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;

6) extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau în afara perimetrelor marcate, peste limita cantitătii maxime de 5.000 m3 pe an;

7) nerespectarea de către agentii economici a obligatiei de a solicita autorizatia de gospodărire a apelor, la termenele stabilite;

8) nerespectarea, de către producătorii de informatii ce pot constitui Fondul national de date de gospodărirea apelor, a obligatiilor de a păstra aceste date si de a le furniza conform prevederilor prezentei legi;

9) amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte, fără avizul de amplasament, precum si fără avizul sau autorizatia de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protectie împotriva inundatiilor;

10) neîntretinerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite, de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosintă a apei sau de către detinătorii de lucrări;

11) nerespectarea de către persoanele fizice si persoanele juridice a regimului impus în zonele de protectie;

12) nerespectarea de către utilizatorii de apă a obligatiilor legale care le revin privind gospodărirea ratională a apei, întretinerea si repararea instalatiilor proprii sau a celor din sistemele de alimentare cu apă si canalizare-epurare;

13) neasigurarea întretinerii si exploatării statiilor si instalatiilor de prelucrare a calitătii apelor la capacitatea autorizată, lipsa de urmărire, prin analize de laborator, a eficientei acestora si de interventie operativă în caz de neîncadrare în normele de calitate si în limitele înscrise în autorizatia de gospodărire a apelor;

14) evacuarea apelor de mină sau de zăcământ în cursurile de apă fără asigurarea epurării corespunzătoare a acestora, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii naturali de suprafată;

15) folosirea, transportul, mânuirea si depozitarea de reziduuri sau de substante chimice, fără asigurarea conditiilor de evitare a poluării, directă sau indirectă, a apelor de suprafată sau subterane;

16) practicarea, în lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentări cu apă potabilă, a pisciculturii în regim de furajare a pestilor;

17) topirea teiului, cânepii, inului sau a altor plante textile, fără avizul sau autorizatia de gospodărire a apelor si în afara locurilor anume destinate si amenajate în aceste scopuri;

18) depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor, băltilor si pe faleza mării, pe baraje si diguri sau în zonele de protectie a acestora a materialelor de orice fel;

19) spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri si pe malurile acestora, a vehiculelor si autovehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice;

20) spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri si pe malurile acestora, a animalelor domestice, dezinfectate cu substante toxice, a obiectelor de uz casnic prin folosirea detergentilor si a ambalajelor ce au continut pesticide sau alte substante periculoase;

21) vărsarea sau aruncarea în instalatii sanitare sau în retele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substantelor periculoase;

22) deversarea apelor uzate în retelele de canalizare ale localitătilor sau ale obiectivelor industriale, cu nerespectarea conditiilor stabilite de detinătorii acestora, ca si lipsa preepurării locale a acestor ape;

23) folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a apelor cu continut toxic;

24) nerespectarea, de către persoanele fizice si juridice, a reglementărilor legale în vigoare, în cazurile de poluare a apelor nationale navigabile de către nave sau instalatii plutitoare, sub orice pavilion;

25) inexistenta, la utilizatorii de apă, a planurilor proprii de prevenire si combatere a poluărilor accidentale sau neaplicarea acestora;

26) neanuntarea unitătilor de gospodărire a apelor cu privire la producerea unei poluări accidentale, de către utilizatorii care au produs-o;

27) neluarea de măsuri operative, de către utilizatorul de apă care a produs poluarea accidentală, pentru înlăturarea cauzelor si efectelor acesteia;

28) nerespectarea, de către persoane fizice si persoane juridice, a restrictiilor în folosirea apelor si a altor măsuri, stabilite pentru perioadele de secetă, ape mari sau calamităti;

29) inexistenta planurilor de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice, la nivel de obiectiv, precum si nerespectarea acestora si a planurilor locale de apărare;

30) obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum si scoaterea din functiune, în orice mod, a constructiilor si instalatiilor de descărcare a apelor mari;

31) plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbustilor, tufelor, a culturilor perene si puietilor din albiile cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de acumulare si de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri si din zonele de protectie a acestora;

32) plantarea de stâlpi pe baraje si diguri, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;

33) păsunatul în zonele de protectie a cursurilor de apă;

34) distrugerea sau deteriorarea unitătilor si instalatiilor retelei nationale de observatii, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a statiilor de determinare automată a calitătii apelor si a altora asemenea;

35) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în zonele de protectie a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fără notificarea unor astfel de activităti;

36) efectuarea de săpături pe maluri si în albiile cursurilor de apă sau ale canalelor pentru executarea de lucrări de traversare sau alte lucrări hidrotehnice, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia;

37) circulatia cu vehicule, trecerea cu animale sau stationarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu exceptia locurilor anume destinate în acest scop sau pentru interventii operative;

38) întretinerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare si distributie a apei, a lucrărilor de protectie a albiilor si malurilor, a celor de prevenire si combatere a actiunii distructive a apelor;

39) inexistenta la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalatiilor care să asigure în aval debitele salubre si debitele de servitute, precum si migrarea ihtiofaunei;

40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare si prizelor de apă, precum si neasigurarea debitelor salubre si a debitelor de servitute;

41) inexistenta sau nefunctionarea puturilor de observatie si control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate rezultate din activitatea proprie;

42) inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de măsură si control al debitelor de apă captate sau evacuate;

43) inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice si de alarmare în caz de pericol;

44) întretinerea necorespunzătoare a dispozitivelor sau aparaturii de măsură si control al debitelor de apă captate sau evacuate, precum si a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice si de alarmare în caz de pericol;

45) refuzul persoanelor fizice si juridice de a prezenta avizele si autorizatiile de gospodărire a apelor sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la control cu reprezentanti de specialitate;

46) refuzul de a permite, personalului cu atributii de serviciu în gospodărirea apelor si celor cu drept de control, accesul la ape, pe terenurile si incintele utilizatorilor de apă sau ale detinătorilor de lucrări, precum si în orice alt loc unde este necesar a efectua constatări, a monta si a întretine aparatura de măsură si control, a preleva probe de apă sau a interveni în aplicarea prevederilor legale;

47) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum si a solicitărilor legale ale Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si ale Regiei Autonome "Apele Române";

48) autorizarea lucrărilor prevăzute la art. 48 fără a fi îndeplinite conditiile pentru prevenirea poluării apelor, conform prevederilor legale în vigoare, sau retragerea nejustificată a autorizatiei de gospodărire a apelor;

49) neprimirea sub orice formă, de către detinătorii terenurilor din aval, a apelor ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte;

50) executarea de constructii sau instalatii supraterane în zonele de protectie a platformelor meteorologice;

51) neparticiparea la actiunile de apărare împotriva inundatiilor, de combatere a secetei sau a altor calamităti naturale;

52) inexistenta instalatiilor de stocare, epurare si a racordurilor de descărcare în instalatii de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalatii plutitoare, sub orice pavilion;

53) bransarea locuintelor la reteaua de alimentare cu apă centralizată, fără existenta sau realizarea retelelor de canalizare a statiei de epurare.

Art. 88. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 87, săvârsite de persoanele fizice si persoanele juridice, se sanctionează, după cum urmează:

a) cu amendă de la 2.000.000 lei la 3.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35) si 52);

b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51);

c) cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amendă de la 250.000 lei la 500.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42) si 53).

(2) Cuantumul amenzilor se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 89. - Amenzile aplicate persoanelor fizice sau persoanelor juridice străine se plătesc în lei, la cursul de schimb valutar în momentul efectuării plătii.

Art. 90. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 88 se fac de către:

a) inspectorii din Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si din Regia Autonomă "Apele Române";

b) directorii filialelor bazinale ale Regiei Autonome "Apele Române" si salariatii împuterniciti de acestia;

c) alte persoane împuternicite de conducerea Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului;

d) inspectorii din agentiile de protectie a mediului.

Art. 91. - Contraventiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia prevederilor art. 26 alin. 1 si 3.

Art. 92. - (1) Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafată sau subterane, în apele maritime interioare sau în apele mării teritoriale de ape uzate, deseuri, reziduuri sau produse de orice fel, care contin substante în stare solidă, lichidă sau gazoasă, bacterii sau microbi, în cantităti sau concentratii care pot schimba caracteristicile apei, făcând-o astfel dăunătoare pentru sănătatea si integritatea corporală a persoanelor, pentru viata animalelor si mediul înconjurător, pentru productia agricolă sau industrială ori pentru fondul piscicol, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Săvârsirea din culpă a faptei se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

Art. 93. - (1) Executarea, modificarea sau extinderea lucrărilor, constructiilor sau instalatiilor pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul de gospodărire a apelor sau fără notificarea unor astfel de lucrări, si darea în exploatare de unităti fără punerea în functiune concomitentă a retelelor de canalizare si a statiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate, potrivit prevederilor autorizatiei de gospodărire a apelor, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârsirea din culpă a faptei se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 94. - (1) Utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri fără autorizatia de gospodărire a apelor, cu exceptia cazurilor prevăzute la art. 9 alin. (2), sau fără notificarea activitătii, după caz, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârsirea din culpă a faptei se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 95. - (1) Exploatarea sau întretinerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, desfăsurarea activitătilor de topire a teiului, cânepii, inului si a altor plante textile, de tăbăcire a pieilor si de extragere a agregatelor minerale, fără autorizatia de gospodărire a apelor, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârsirea din culpă a faptei se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 96. - (1) Exploatarea de agregate minerale în zonele de protectie sanitară a surselor de apă, în zonele de protectie a albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice, constructiilor si instalatiilor hidrometrice sau instalatiilor de măsurare automată a calitătii apelor constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârsirea din culpă a faptei se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 97. - (1) Utilizarea fără autorizatia de gospodărire a apelor a albiilor minore, precum si a plajei si tărmului mării în alte scopuri decât cele de îmbăiere sau plimbare constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârsirea din culpă a faptei se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 98. - (1) Continuarea activitătii după pierderea drepturilor obtinute în baza prezentei legi constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârsirea din culpă a faptei se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 99. - (1) Restrângerea utilizării apei potabile pentru populatie în folosul altor activităti sau depăsirea cantitătii de apă alocate, dacă are un caracter sistematic sau a produs o perturbare în activitatea unor unităti de ocrotire socială ori a creat neajunsuri în alimentarea cu apă a populatiei, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.

(2) Săvârsirea din culpă a faptei se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.

Art. 100. - (1) Poluarea în orice mod a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic si produce daune utilizatorilor de apă din aval, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârsirea din culpă a faptei se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 101. - (1) Depozitarea si folosirea de îngrăsăminte chimice, pesticide sau alte substante toxice periculoase în zonele de protectie, instituite conform prevederilor prezentei legi, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârsirea din culpă a faptei se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 102. - (1) Depozitarea în albia majoră a combustibilului nuclear sau a deseurilor rezultate din folosirea acestuia constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Săvârsirea din culpă a faptei se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

Art. 103. - (1) Distrugerea, deteriorarea si manevrarea de către persoane fizice neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, barierelor, altor constructii si instalatii hidrotehnice constituie infractiune si se pepepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.

(2) Săvârsirea din culpă a faptei se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.

Art. 104. - (1) Efectuarea de săpături, gropi sau santuri în baraje, diguri sau în zonele de protectie a acestor lucrări, ca si extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.

(2) Săvârsirea din culpă a faptei se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.

Art. 105. - (1) Fapta săvârsită contra unei colectivităti, prin otrăvire în masă, provocare de epidemii sau de alte consecinte deosebit de grave, ca urmare a otrăvirii sau a infectării apei, se pedepseste potrivit Codului penal.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 106. - Infractiunile prevăzute de prezenta lege se constată de către organele abilitate, precum si de către personalul prevăzut la art. 90, care înaintează actul de constatare la organul local de cercetare penală.

CAPITOLUL VII
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 107. - (1) Pentru lucrările existente pe ape sau în legătură cu apele, neautorizate, utilizatorii de apă sau detinătorii lucrărilor respective vor întocmi documentele necesare si vor solicita autorizatia de gospodărire a apelor în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Pentru echiparea instalatiilor existente, în conformitate cu prevederile art. 59 alin. (1), utilizatorii de apă vor elabora programe etapizate în functie de impactul cantitativ si calitativ asupra resurselor de apă. Nerespectarea termenelor prevăzute în programele etapizate conduce la aplicarea în sistem pausal a mecanismului economic în domeniul apelor, la capacitatea totală a instalatiilor de prelevare sau evacuare.

(3) Utilizatorii de apă, care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt dotati cu statii sau instalatii de epurare ori ale căror instalatii existente necesită completări, extinderi, retehnologizări sau optimizări functionale, sunt obligati să realizeze si să pună în functiune statii si instalatii de epurare la capacitate si cu eficienta corespunzătoare, pe baza unui program etapizat întocmit în raport cu mărimea impactului evacuării asupra resurselor de apă.

(4) Programele etapizate prevăzute la alin. (2) si (3) se întocmesc de către utilizatorii de apă, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se avizează de Regia Autonomă "Apele Române" si se aprobă de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

(5) Programele etapizate au putere juridică.

(6) Nerespectarea prevederilor alin. (2), (3) si (4) poate determina luarea măsurilor de încetare a activitătii utilizatorilor de apă.

Art. 108. - (1) Autorizatiile de gospodărire a apelor, eliberate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, îsi păstrează valabilitatea numai dacă sunt reconfirmate de către Regia Autonomă "Apele Române", în baza verificării îndeplinirii tuturor conditiilor necesare pentru autorizare.

(2) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, titularii de autorizatii de gospodărire a apelor vor solicita reconfirmarea acestora, în baza unei documentatii tehnice întocmite conform prevederilor art. 52.

(3) În cazul în care autorizatia de gospodărire a apelor nu poate fi reconfirmată din motive justificate, titularul acesteia va întocmi un program etapizat, care va fi aprobat si urmărit de Regia Autonomă "Apele Române". Neaducerea la îndeplinire a prevederilor programului aprobat determină încetarea activitătii utilizatorilor de apă.

Art. 109. - Salariatii Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si ai Regiei Autonome "Apele Române" au dreptul să poarte uniformă, al cărei model va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 110. - Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului este în drept să emită norme, normative si ordine cu caracter obligatoriu în domeniul apelor. Actele de reglementare prevăzute de prezenta lege vor fi elaborate de către Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 111. - Regimul apelor minerale si geotermale va fi reglementat prin lege specială.

Art. 112. - Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. Pe aceeasi dată, Legea apelor nr. 8/1974, art. 8, 24, 25 si 34 din Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul, art. 44 din Legea drumurilor nr. 13/1974, Legea nr. 5/1989 privind gospodărirea ratională si protectia apelor, Decretul Consiliului de Stat nr.155/1975 privind organizarea apărării împotriva efectelor fenomenelor meteorologice periculoase, publicat în Buletinul Oficial nr. 137 din 29 decembrie 1975, Decretul Consiliului de Stat nr.414/1979 privind stabilirea valorilor limită admisibile ale principalelor substante poluante din apele uzate înainte de evacuarea acestora, Decretul Consiliului de Stat nr.974/1968 privind conditiile de extragere a substantelor minerale utile pentru constructii din carierele si balastierele aflate în administrarea directă a comitetelor executive si a birourilor executive ale consiliilor populare, Decretul Consiliului de Stat nr.230/1981 privind stabilirea zonelor de protectie în jurul platformelor de observatii meteorologice, Hotărârea Consiliului de Ministri nr.1.397/1975 privind repartizarea bazinelor piscicole proprietate de stat între Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, Hotărârea Guvernului nr.138 din 1 aprilie 1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor în domeniul apelor, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abrogă.

Această lege a fost adoptată în sedinta comună a Camerei Deputatilor si Senatului din 11 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ADRIAN NĂSTASE

p. PRESEDINTELE SENATULUI CONSTANTIN DAN VASILIU

Bucuresti, 25 septembrie 1996.
Nr. 107.

ANEXA Nr. 1

DEFINITIILE
termenilor tehnici folositi în cuprinsul legii

În sensul prezentei legi, prin termenii înscrisi mai jos, se întelege:

1. acumulare nepermanentă: acumulare realizată prin bararea unui curs de apă sau ca incintă laterală îndiguită, având rol numai pentru atenuarea viiturilor;

2. agregate minerale: material inert granular (nisip, pietris, bolovănis etc.) de natură minerală, utilizat ca material de constructie, existent în albiile si malurile cursurilor de apă, ale lacurilor, precum si pe tărmul mării;

3. albie minoră: suprafata de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obisnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor;

4. albie majoră: portiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la iesirea lor din albia minoră;

5. ape nationale navigabile:

a) apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare;

b) fluviile, râurile, canalele si lacurile din interiorul tării, pe sectoarele lor navigabile;

c) apele navigabile de frontieră, de la malul român până la linia de frontieră;

6. ape uzate: ape provenind din activităti casnice, sociale sau economice, continând substante poluante sau reziduuri care-i alterează caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale, precum si ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate;

7. bazin hidrografic: unitate fizico-geografică ce înglobează reteaua hidrografică până la cumpăna apelor;

8) cadastrul apelor: activitatea privind inventarierea, clasificarea, evidenta si sinteza datelor referitoare la reteaua hidrografică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor, precum si la prelevările si restitutiile de apă;

9. debit salubru: debitul minim necesar într-o sectiune pe un curs de apă, pentru asigurarea conditiilor naturale de viată ale ecosistemelor acvatice existente;

10. debit de servitute: debitul minim necesar a fi lăsat permanent într-o sectiune pe un curs de apă, în aval de o lucrare de barare, format din debitul salubru si debitul minim necesar utilizatorilor de apă din aval;

11. deseu: orice substantă în stare solidă sau lichidă, provenită din procese de productie sau din activităti casnice si sociale, care nu mai poate fi utilizată conform destinatiei initiale si care, în vederea unei eventuale reutilizări în alte scopuri sau pentru limitarea efectelor poluante, necesită măsuri speciale de depozitare si păstrare;

12. drept de folosintă a apelor: dreptul recunoscut de lege oricărei persoane de a folosi resursele de apă;

13. faleza mării: mal înalt si abrupt al unei mări;

14. fond piscicol: totalitatea populatiilor piscicole si a celorlalte resurse naturale de hrană ce constituie fauna acvatică a bazinelor piscicole;

15. gospodărirea apelor: activitătile care, printr-un ansamblu de mijloace tehnice si măsuri legislative, economice si administrative, conduc la cunoasterea, utilizarea, valorificarea ratională, mentinerea sau îmbunătătirea resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale si economice, la protectia împotriva epuizării si poluării acestor resurse, precum si la prevenirea si combaterea actiunilor distructive ale apelor;

16. informatii de gospodărire a apelor: caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apă, zonele inundabile, degradările albiilor si malurilor, lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice si alte lucrări care au legătură cu apele, inclusiv sursele de poluare si lucrările pentru protectia calitătii apelor si alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum si drepturile de utilizare a apelor;

17. mal: portiune îngustă de teren, de regulă în pantă, de-a lungul unei ape;

18. nivel mediu al apei: pozitia curbei suprafetei libere a apei, raportată la un plan de referintă, corespunzătoare tranzitării prin albie a debitului mediu pe o perioadă îndelungată (debit-modul);

19. plaja mării: portiunea de teren din vecinătatea mării, cuprinsă între cota cea mai scăzută a apei si limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic;

20. poluare: orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste o limită admisibilă stabilită, inclusiv depăsirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activităti umane, care o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea;

21. recirculare: refolosirea apei în cadrul unei folosinte, în scopul reducerii volumului de apă proaspătă prelevată din sursă;

22. resurse de apă: apele de suprafată alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălti, apele maritime interioare si marea teritorială, precum si apele subterane de pe teritoriul tării, în totalitatea lor;

23. schema-cadru de amenajare si gospodărire a apelor: documentatia de gospodărire a apelor, care prezintă modelul sistemului de gospodărire a apelor, cuprinzând reteaua hidrografică, lucrările de gospodărire a apelor si prelevările-evacuările aferente folosintelor, analizate în diferite scenarii si etape de dezvoltare economico-socială a spatiului hidrografic respectiv, precum si modul de protectie, mentinere sau îmbunătătire a calitătii apelor;

24. statii si instalatii de corectare a calitătii apelor: statii de tratare pentru obtinerea de apă potabilă sau industrială; statii/instalatii de preepurare/epurare a apelor uzate;

25. unitate de gospodărire a apelor: orice formă organizatorică din structura Regiei Autonome "Apele Române";

26. utilizator de apă: orice persoană fizică sau persoană juridică care, în activitătile sale, foloseste apa, luciul de apă sau valorifică fructul acesteia;

27. zonă de protectie: zona adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, constructiilor si instalatiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdictii sau restrictii privind regimul constructiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a constructiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă;

28. zonă umedă: întinderi de bălti, mlastini, turbării si alte suprafete ocupate permanent sau temporar de ape stătătoare sau curgătoare, dulci, salmastre sau sărate;

29. zonă inundabilă: suprafata de teren din albia majoră a unui curs de apă, delimitată de un nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situatii de ape mari.

ANEXA Nr. 2

LĂTIMEA ZONELOR DE PROTECTIE ÎN JURUL LACURILOR NATURALE, LACURILOR DE ACUMULARE, ÎN LUNGUL

CURSURILOR DE APĂ, DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR SI A ALTOR LUCRĂRI HIDROTEHNICE

a) Lătimea zonei de protectie în lungul cursurilor de apă
Lătimea cursului de apă (m)	10-50	51-500	peste 500
Lătimea zonei de protectie (m)	15	30	50
b) Lătimea zonei de protectie în jurul lacurilor naturale
Suprafata lacului natural (ha)	10-100	101-1000	peste 1000
Lătimea zonei de protectie (m)	5	10	15
c) Lătimea zonei de protectie în jurul lacurilor de acumulare
Volumul brut al lacului de acumulare (mil. m3)	0,1-1	1,1-50	peste 50
Lătimea zonei de protectie (m)	5	10	15
d) Lătimea zonei de protectie de-a lungul digurilor
Înăltimea medie a digului (m)	0,5-2,5	2,6-5	peste 5
Lătimea zonei de protectie (m)
- spre cursul de apă	5	10	15
- spre interiorul incintei	3	4	4
e) Lătimea zonei de protectie de-a lungul canalelor de derivatie de debite
Adâncimea medie a canalului (m)	0,5-2	2,1-5	peste 5
Lătimea zonei de protectie (m)
- Canal cu debitul instalat până la 10 m3/s	1	2	3
- Canal cu debitul instalat de la 10 m3/s la 50 m3/s	2	3	4
- Canal cu debitul instalat peste 50 m3/s	3	4	5
f) Baraje si lucrări-anexe la baraje
Înăltimea maximă a barajului de la fundatie la coronament (m)	5-15	16-50	peste 50
Lătimea zonei de protectie (m)
- Baraj de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale	10	20	50
- Lucrări-anexe la baraje	5	10	20
- Instalatii de determinare automată a calitătii apei, constructii si instalatii 2 m în jurul hidrometrice acesteia
- Borne de microtriangulatie, foraje de 1 m în jurul drenaj, aparate de măsurarea debitelor acesteia

NOTĂ:

Zonele de protectie se măsoară astfel:

a) la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore;

b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;

c) la lacurile artificiale, de la nivelul normal de retentie;

d) la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de constructie.

Zona de protectie sanitară la instalatiile de alimentare cu apă se stabileste de autoritatea centrală în domeniul sănătătii publice.

PRESEDINTELE ROMANIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii apelor

In temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei,

Presedintele Romaniei decreteaza:

Articol unic. - Se promulga Legea apelor si se dispune publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

PRESEDINTELE ROMANIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 24 septembrie 1996

Nr. 483.