MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A I

Anul. IX. – Nr. 173 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE 29 iulie 1997

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia 71 din 15 aprilie 1997 privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^1 din Codul de procedura civila

LEGI SI DECRETE

146. – Lege privind taxele judiciare de timbru

454. – Decret pentru promulgarea Legii privind taxele judiciare de timbru

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALA

Decizia

privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^1

Ioan Muraru - presedinte

Nicolae Popa - judecator

Florin Bucur Vasilescu - judecator

Romul Petru Vonica - judecator

Victor Dan Zlatescu - judecator

Raul Petrescu - procuror

Constantin Burada - magistrat-asistent

Pe rol, pronuntarea asupra recursului declarat de Simulescu Gheorghe impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 131 din 29 octombrie 1996*).

---

*) Decizia Curtii Constitutionale nr. 131 din 29 octombrie 1996 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea l, nr. 40 din 12 martie 1997.

Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 8 aprilie 1997, in prezenta recurentului, asistat de avocat Aurel Sitaru, si in lipsa celorlalte parti cu care procedura de citare a fost legal indeplinita, si au fost consemnate in incheierea din aceeasi data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 15 aprilie 1997.

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Decizia nr. 131 din 29 octombrie 1996 Curtea Constitutionala a respins ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^1 din Codul de procedura civila, invocata de Simulescu Gheorghe in Dosarul nr. 2.889/1995 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila. In motivarea deciziei s-a retinut ca, prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, definitiva, Curtea a constatat ca prevederile acestui articol sunt neconstitutionale in masura in care se aplica hotararilor pronuntate inainte de 26 iulie 1993, data intrarii in vigoare a Legii nr. 59/1993.

Impotriva acestei decizii Simulescu Gheorghe a declarat recurs sustinand ca:

- s-a violat principiul convingerii intime si principiul independentei judecatorilor, deoarece, in realitate, nu s-a judecat exceptia, solutia intemeindu-se pe precedentul creat la acelasi nivel de jurisdictie si fara a se verifica daca completul de fond a fost format din aceiasi judecatori care au pronuntat si decizia la care se face referire in motivare;

- recursul in anulare formulat de procurorul general este neconstitutional, intrucat instantele, prin hotararile pronuntate, nu si-au depasit atributiile puterii judecatoresti, actionand in baza art. 21 din Constitutie, in limitele art. 3 din Codul civil si ale principiului tempus regit actum;

- Legea nr. 112/1995, prin continutul sau, este neconstitutionala.

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, intrucat exceptia a fost respinsa ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca recursul este neintemeiat deoarece Decizia nr. 131 din 29 octombrie 1996 se fundamenteaza pe Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, definitiva, care, potrivit art. 145 alin. (2) din Constitutie si art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, este obligatorie.

Senatul si Camera Deputatilor nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

avand in vedere decizia atacata, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedura civila, raportate la dispozitiile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine:

Primul motiv de recurs privind intemeierea solutiei pe precedentul judiciar, violandu-se astfel principiile intimei convingeri si cel al independentei judecatorilor, este nefondat. Adoptarea acestei solutii se bazeaza pe dispozitiile art. 145 alin. (2) din Constitutie si ale art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora deciziile definitive ale Curtii Constitutionale sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor. De asemenea, art. 29 din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale prevede ca aceasta statueaza numai asupra problemelor de drept, asa incat o prevedere legala nu poate fi apreciata constitutionala intr-o cauza si neconstitutionala in alta, cat timp legitimitatea sa constitutionala se determina prin raportarea acestei prevederi la dispozitiile sau principiile constitutionale, astfel cum dispune art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea practicii Curtii, in mod intemeiat la judecata in fond, exceptia de neconstitutionalitate a art. 330^1 din Codul de procedura civila a fost respinsa ca vadit nefondata. Totodata, nu poate fi primita sustinerea ca prin referirea la o decizie anterioara, in speta Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, se incalca principiile intimei convingeri si al independentei judecatorilor, cat timp acestia au posibilitatea sa sesizeze Plenul Curtii Constitutionale in vederea schimbarii practicii, potrivit dispozitiilor art. 26 alin. 2 din regulamentul Curtii, care prevede ca "In cazul in care completul de 3 judecatori sau completul de 5 judecatori doreste sa se indeparteze de interpretarea juridica continuta intr-o decizie a plenului sau intr-o decizie definitiva a unui complet se va adresa plenului acordand termen in cauza pe care o dezbate. Interpretarea data de plen cu votul majoritatii judecatorilor este obligatorie pentru completul de judecata". Cu privire la art. 330^1 din Codul de procedura civila, Curtea constata insa ca prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, prevederile acestui articol au fost modificate, instituindu-se un termen de 6 luni pentru exercitarea recursului in anulare. In aceste conditii, urmeaza a se admite recursul, a se modifica decizia atacata si, pe fond, a se respinge exceptia, intrucat, prin instituirea termenului de 6 luni, aceasta a ramas fara obiect.

Al doilea motiv, prin care se sutine ca declararea recursului in anulare, pentru depasirea de catre instanta a atributiilor puterii judecatoresti, este neconstitutional, urmeaza a fi respins. Curtea Constitutionala nu poate cenzura daca instantele, prin hotararile atacate cu recurs in anulare, si-au depasit sau nu atributiile puterii judecatoresti, aceasta nefiind o problema de constitutionalitate, ci una de interpretare si de aplicare a legii, care, potrivit practicii constante a Curtii, este de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti.

Nici ultimul motiv de recurs referitor la neconstitutionalitatea Legii nr. 112/1995 nu este intemeiat. Exceptia de neconstitutionalitate invocata de recurent priveste exclusiv prevederile art. 330^1 din Codul de procedura civila, asa cum rezulta din incheierea de sesizare. Invocarea in recurs si a neconstitutionalitatii Legii nr. 112/1995 este inadmisibila, deoarece, asa cum s-a statuat in mod constant in practica jurisdictionala a Curtii, in conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 23 si urmatoarele din Legea nr. 47/1992, o exceptie de neconstitutionalitate nu poate fi invocata in mod direct in fata Curtii Constitutionale, ci numai in fata unei instante judecatoresti.

Fata de considerentele expuse, in temeiul dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 25 si ale art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

In numele legii

DEClDE:

Admite recursul declarat de Simulescu Gheorghe si modifica Decizia Curtii Constitutionale nr. 131 din 29 octombrie 1996, in sensul ca respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 330^1 din Codul de procedura civila, fiind lipsita de obiect.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica din 15 aprilie 1997.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent

Constantin Burada

Bucuresti, 15 aprilie 1997.

Nr. 71.

PARLAMENTUL

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE
privind taxele judiciare de timbru

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

            Art. 1. - Actiunile si cererile introduse la instantele judecãtoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevãzute în prezenta lege, si se taxeazã în mod diferentiat, dupã cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu exceptiile prevãzute de lege.
            Art. 2. - (1) Actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecãtoresti, se taxeazã astfel:

a) pânã la valoarea de 100.000 lei	5.000 lei
b) între 100.000 lei si 1.000.000 lei	5.000 lei + 10% pentru ce depãseste 100.000 lei;
c) între 1.000.000 lei si 10.000.000 lei	95.000 lei + 8% pentru ce depãseste 1.000.000 lei;
d) între 10.000.000 lei si 50.000.000 lei	815.000 lei + 6% pentru ce depãseste 10.000.000 lei;
e) între 50.000.000 lei si 100.000.000 lei	3.215.000 lei + 4% pentru ce depãseste 50.000.000 lei;
f) între 100.000.000 lei si 500.000.000 lei	5.215.000 lei + 2% pentru ce depãseste 100.000.000 lei;
g) peste 500.000.000 lei	13.215.000 lei + 1% pentru ce depãseste 500.000.000 lei.

(2) În cazul contestatiei la executarea silitã, taxa se calculeazã la valoarea bunurilor a cãror urmãrire se contestã sau la valoarea debitului urmãrit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmãrite. Taxa aferentã acestei contestatii nu poate depãsi suma de 500.000 lei, indiferent de valoarea contestatã.
            (3) Valoarea la care se calculeazã taxa de timbru este cea declaratã în actiune sau în cerere. Dacã aceastã valoare este contestatã sau apreciatã de instantã ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevãzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.
            Art. 3. - Actiunile si cererile neevaluabile în bani se taxeazã astfel:

a) cereri pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept, fãcute în cadrul art. 111 din Codul de procedurã civilã	50.000 lei;
b) cereri care privesc dreptul de folosintã a locuintelor sau a unor încãperi, nelegate de plata anumitor sume de bani, precum si cereri de ordonantã presedintialã al cãror obiect nu este evaluabil în bani	25.000 lei;
c) cereri pentru stabilirea calitãtii de mostenitor, a masei succesorale, cereri de raport, cereri de reductiune a liberalitãtilor si cereri de partaj	50.000 lei.

Separat de aceastã taxã, dacã pãrtile contestã bunurile de împãrtit, valoarea acestora sau drepturile ori mãrimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciarã de timbru se datoreazã de titularul cererii la valoarea contestatã;

d) cereri de recuzare în materie civilã	10.000 lei;
e) cereri de suspendare a executãrii silite, inclusiv a executãrii vremelnice, precum si cereri în legãturã cu mãsurile asigurãtorii	25.000 lei;
f) cereri de perimare si cereri pentru eliberarea ordonantei de adjudecare	25.000 lei;
g) contestatii în anulare	25.000 lei;
h) cereri de revizuire	25.000 lei;
i) actiuni în grãnituire, în cazul în care nu cuprind si revendicarea unei portiuni de teren	50.000 lei.

În ipoteza în care se revendicã si o portiune de teren, se va adãuga si taxa corespunzãtoare valorii suprafetei revendicate;

j) actiuni posesorii si cereri care au ca obiect servituti	50.000 lei;
k) cereri de strãmutare în materie civilã	10.000 lei;
l) cereri pentru învestirea cu formulã executorie a hotãrârilor judecãtoresti pronuntate în tarã sau în alte tãri si a oricãror alte hotãrâri sau înscrisuri prevãzute de lege, care nu sunt executorii potrivit legii	10.000 lei.

            m) cereri introduse de cei vãtãmati în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritãti administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege:

- cererea pentru anularea actului sau, dupã caz, recunoasterea dreptului pretins, precum si pentru eliberarea unui certificat, unei adeverinte sau oricãrui alt înscris

10.000 lei;

- cerere cu caracter patrimonial, prin care se solicitã si repararea pagubelor suferite - 10% din valoarea pretinsã, dar nu mai mult de 100.000 lei;

n) cereri pentru refacerea înscrisurilor si a hotãrârilor dispãrute, precum si cereri de repunere în termen	10.000 lei;
o) cereri pentru încuviintarea executãrii silite	25.000 lei;
p) cereri privind instituirea de mãsuri asiguratorii asupra navelor si aeronavelor	1.000.000 lei;

            r) cereri de asistentã judiciarã, formulate de autoritãtile strãine, dacã prin conventii internationale sau pe bazã de reciprocitate nu s-a stabilit cã asistenta judiciarã internationalã se efectueazã gratuit:

- înmânarea de acte judiciare sau extrajudiciare	100.000 lei;
- efectuarea de comisii rogatorii	200.000 lei;
s) cereri de înfiintare a popririi	25.000 lei;

s) cereri pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecãrii se datoreazã pãrtilor - 50% din taxa judiciarã de timbru pentru cererea sau actiunea a cãrei judecare a fost suspendatã;

t) cereri pentru eliberarea de cãtre instantele judecãtoresti de copii de pe hotãrârile judecãtoresti, cu mentiunea cã sunt definitive sau irevocabile	5.000 lei;
t) cereri pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie în parte	2.000 lei/paginã;
u) notificãrile si somatiile comunicate prin executorii judecãtoresti, de fiecare comunicare	10.000 lei;
v) cereri adresate Ministerului Justitiei pentru supralegalizarea înscrisurilor sau copiilor de pe înscrisuri, destinate a fi utilizate în strãinãtate	2.000 lei;
x) cereri adresate Ministerului Justitiei pentru autorizarea traducãtorilor si interpretilor	50.000 lei.

            Art. 4. - Cererile pentru acordarea personalitãtii juridice, pentru autorizarea functionãrii si pentru înregistrarea unor persoane juridice se taxeazã dupã cum urmeazã:

a) cereri pentru înregistrarea partidelor politice	100.000 lei;
b) cereri pentru acordarea personalitãtii juridice asociatiilor fãrã scop lucrativ, fundatiilor, uniunilor si federatiilor de persoane juridice fãrã scop lucrativ, precum si pentru modificarea actelor constitutive ale acestora	50.000 lei.

Art. 5. - Cererile formulate în domeniul drepturilor de autor si de inventator se taxeazã dupã cum urmeazã:

a) cereri pentru recunoasterea dreptului de autor si a celor conexe, pentru constatarea încãlcãrii acestora si repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor si a sumelor cuvenite pentru opere de artã, precum si pentru luarea de mãsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea reparãrii acestora	100.000 lei;
b) cereri pentru recunoasterea calitãtii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor nãscute din brevetul de inventie, din contractele de cesiune si licentã, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului	100.000 lei.

            Art. 6. - Cererile neevaluabile în bani, în materie comercialã, se taxeazã dupã cum urmeazã:

a) cereri pentru înregistrarea sau autorizarea societãtilor comerciale, precum si pentru modificarea actelor constitutive ale acestora, cereri pentru excluderea unui asociat, precum si cereri de dizolvare si lichidare a unei societãti comerciale	100.000 lei;
b) cereri pentru lichidarea pozitiei dominante a unui agent economic	100.000 lei;
c) actiuni, cereri si contestatii introduse în temeiul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii si lichidãrii judiciare	100.000 lei;
d) cereri pentru contestarea devizului lucrãrilor reglementate de art. 67 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 (Codul silvic)	50.000 lei;

Art. 7. - Taxele judiciare de timbru pentru unele actiuni si cereri referitoare la raporturile de familie sunt urmãtoarele:

a) pentru cererea de divort întemeiatã pe art. 38 alin. 1 si 2 din Codul familiei	100.000 lei;
b) pentru cererea de divort întemeiatã pe art. 38 alin. 3 din Codul familiei, precum si în cazul în care reclamantul nu realizeazã venituri sau acestea sunt inferioare salariului minim brut pe tarã	20.000 lei;
c) pentru cererile de stabilire a locuintei minorilor, formulate potrivit art. 100 alin. 3 din Codul familiei, pentru cererea de încredintare a copiilor minori, introdusã separat de actiunea de divort, pentru cererile de reîncredintare a copiilor minori ulterior divortului, pentru actiunea introdusã de un pãrinte care a recunoscut unul sau mai multi copii, în scopul purtãrii numelui sãu, precum si pentru cererile de încredintare a copiilor minori din afara cãsãtoriei, formulate potrivit art. 65 din Codul familiei	15.000 lei;

Art. 8. - Cererile formulate potrivit Legii notarilor publici si a activitãtii notariale nr. 36/1995 se taxeazã dupã cum urmeazã:

a) cereri pentru solutionarea conflictelor de competentã dintre birourile notarilor publici	20.000 lei;
b) plângeri împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial	20.000 lei;
c) cereri pentru supralegalizarea semnãturii si a sigiliului notarului public de cãtre ministerul Justitiei	10.000 lei;

Art. 9. - (1) Transcrierea sau, dupã caz, întabularea în registrele de publicitate a înstrãinãrilor de imobile, pe bazã de acte sub semnãturã privatã, si a ordonantelor de adjudecare se taxeazã în functie de valoarea declaratã de pãrti în act, dar nu mai putin decât valoarea terenurilor si constructiilor, avutã în vedere la stabilirea impozitelor, astfel:

a) pânã la 1.000.000 lei	4%, dar nu mai putin de 10.000 lei;
b) de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei	40.000 lei + 3% pentru suma care depãseste 1.000.000 lei;
c) de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei	160.000 lei + 2% pentru suma care depãseste 5.000.000 lei;
d) de la 10.000.000 lei la 15.000.000 lei	260.000 lei + 1,5% pentru suma are depãseste 10.000.000 lei;
e) peste 15.000.000 Iei	335.000 lei + 1% pentru suma care depãseste 15.000.000 lei.

(2) Transcrierea, respectiv întabularea dreptului de proprietate asupra activelor imobilare, definite potrivit legii, vândute de cãtre societãtile comerciale cu capital de stat, precum si de fostele cooperative agricole de productie cu ocazia lichidãrii acestora, se taxeazã cu 0,02% din pretul activului dobândit.
            (3) În cazul actelor autentificate de notarii publici, pentru care s-a perceput taxa de autentificare potrivit legii, nu se mai percepe si taxa de transcriere sau, dupã caz, de înscriere în registrele de publicitate.
            (4) Înscrierea drepturilor reale de garantie (gaj, ipotecã, privilegii, fidejusiuni reale) se taxeazã cu 1,5% la cuantumul din creantã garantat, dar nu mai mult de 100.000 lei. Înscrierea mai multor garantii pentru acelasi credit nu poate depãsi taxa maximã prevãzutã mai sus.
            (5) Orice alte transcrieri, înscrieri sau notãri în registrele de publicitate a situatiei juridice a imobilelor, inclusiv radierea drepturilor reale de garantie se taxeazã cu 10.000 lei.
            (6) Actiunile si cererile prevãzute de Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cãrtile funciare si de Legea cadastrului si a publicitãtii imobiliare nr. 7/1996, altele decât cererile de efecuare a operatiunilor de publicitate, se taxeazã cu 20.000 lei.
            Art. 10. - Cererile reconventionale, cererile de interventie si de chemare în garantie se taxeazã dupã regulile aplicabile cererii sau actiunii principale.
            Art. 11. - (1) Cererile pentru exercitarea cãilor ordinare de atac împotriva hotãrârilor judecãtoresti se taxeazã cu 50% din:
            - taxa datoratã pentru cererea sau actiunea neevaluabilã în bani, solutionatã de prima instantã;
            - taxa datoratã la suma contestatã, în cazul cererilor si actiunilor evaluabile în bani.
            (2) Se timbreazã cu 10.000 lei cererile pentru exercitarea cãilor ordinare de atac împotriva urmãtoarelor hotãrâri judecãtoresti:
            - încheierea de scoatere în vânzare a bunurilor în actiunea de partaj;
            - încheierea de suspendare a judecãrii cauzei;
            - hotãrârile de declinare a competentei si de dezinvestire;
            - hotãrârile de anulare a cererii, ca netimbratã sau nesemnatã;
            - hotãrârile prin care s-a respins cererea, ca prematurã, inadmisibilã, prescrisã sau pentru autoritate de lucru judecat.
            Art. 12. - Cererile în vederea declarãrii recursului în anulare în cauze civile, adresate Ministerului Justitiei sau Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, se taxeazã cu 20.000 lei.
            Art. 13. - Toate celelalte actiuni si cereri neevaluabile în bani, cu exceptia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se timbreazã cu 20.000 lei.
            Art. 14. - Când o actiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferitã, taxa judiciarã de timbru se datoreazã pentru fiecare capãt de cerere în parte, dupã natura lui, cu exceptia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
            Art. 15. - Sunt scutite de taxe judiciare de timbru actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cãilor de atac, referitoare la:
            a) încheierea, executarea si încetarea contractului individual de muncã, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncã, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncã si cele privind solutionarea conflictelor colective de muncã, precum si executarea hotãrârilor pronuntate în aceste litigii;
            b) plata muncii membrilor cooperativelor de productie mestesugãreascã, de productie mixtã agricolã-mestesugãreascã, de invalizi si de prestãri de servicii;
            c) obligatiile legale si contractuale de întretinere;
            d) stabilirea si plata pensiilor, precum si alte drepturi prevãzute prin sistemele de asigurãri sociale;
            e) stabilirea si plata ajutorului de somaj, a ajutorului de integrare profesionalã si a alocatiei de sprijin, a ajutorului social, a alocatiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor handicapate si a altor forme de protectie socialã prevãzute de lege;
            f) restituirea de cãtre persoanele fizice si juridice care folosesc personal salariat a sumelor acordate de organul de asigurare cu titlu de pensii si ajutoare sociale celor accidentati în muncã;
            g) stabilirea si acordarea despãgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei mãsuri preventive pe nedrept;
            h) adoptie, constatarea abandonului, ocrotirea minorilor, tutelã, curatelã, interdictie judecãtoreascã, asistenta bolnavilor psihic periculosi, precum si la exercitarea de cãtre autoritatea tutelarã a atributiilor ce-i revin;
            i) sanctionarea contravenientilor;
            j) protectia consumatorilor, atunci când persoanele fizice si asociatiile pentru protectia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva agentilor economici care au prejudiciat drepturile si interesele legitime ale consumatorilor;
            k) stabilirea drepturilor persoanelor fizice actionare la societãtile comerciale agricole pe actiuni;
            I) valorificarea drepturilor Societãtii Nationale de Cruce Rosie;
            m) amenzile de orice fel:
            n) exercitarea drepturilor electorale;
            o) cauzele penale, inclusiv despãgubirile civile, materiale si morale, decurgând din acestea;
            p) orice alte actiuni, cereri sau acte de procedurã pentru care se prevãd, prin legi speciale, scutiri de taxã judiciarã de timbru;
            r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate abuziv de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
            Art. 16. - Sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru si contestatiile introduse la curtea de apel impotriva hotãrârilor comisiilor constituite în temeiul art. 20 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã.
            Art. 17. - Sunt, de asemenea, scutite de taxa judiciarã de timbru cererile si actiunile, inclusiv cãile de atac formulate, potrivit legii, de Ministerul Public si de Ministerul Finantelor, precum si cele formulate de alte institutii publice, când au ca obiect venituri publice.
            Art. 18. - (1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de cãtre instanta de judecatã, Ministerui Justitiei sau, dupã caz, de cãtre Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie.
            (2) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face contestatie potrivit dispozitiilor aplicabile în materie fiscalã.
            (3) Taxa judiciarã de timbru pentru contestatie este de 2% calculat la suma contestatã, dacã, prin legi speciale, nu se prevede altfel. În situatia admiterii integrale sau partiale a contestatiei, taxa judiciarã de timbru se constituie proportional cu reducerea sumei contestate.
            Art. 19. - Taxele judiciare de timbru se plãtesc în numerar la unitãtile Casei de Economii si Consemnatiuni sau prin ordin de platã, precum si prin aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile pentru taxele de pânã la 30.000 lei.
            Art. 20. - (1) Taxele judiciare de timbru se plãtesc anticipat.
            (2) Dacã taxa judiciarã de timbru nu a fost plãtitã în cuantumul legal, în momentul înregistrãrii actiunii sau cererii, ori dacã, în cursul procesului, apar elemente care determinã o valoare mai mare, instanta va pune în vedere petentului sã achite suma datoratã pânã la primul termen de judecatã. În cazul când se micsoreazã valoarea pretentiilor formulate în actiune sau în cerere, dupã ce a fost înregistratã, taxa judiciarã de timbru se percepe la valoarea initialã, fãrã a se tine seama de reducerea ulterioarã.
            (3) Neîndeplinirea obligatiei de platã pânã la termenul stabilit se sanctioneazã cu anularea actiunii sau a cererii.
            (4) Dacã în momentul înregistrãrii sale actiunea sau cererea a fost taxatã corespunzãtor obiectului sãu initial, dar a fost modificatã ulterior, ea nu va putea fi anulatã integral, ci va trebui solutionatã, în limitele în care taxa judiciarã de timbru s-a plãtit în mod legal.
            (5) În situatia în care instanta judecãtoreascã învestitã cu solutionarea unei cãi de atac constatã cã în fazele procesuale anterioare taxa judiciarã de timbru nu a fost plãtitã în cuantumul legal, va dispune darea în debit la organele financiare.
            Art. 21. - (1) Ministerul Finantelor poate acorda scutiri, reduceri, esalonãri sau amânãri pentru plata taxelor judiciare de timbru, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor.
            (2) Actiunile si cererile persoanelor care s-au adresat Ministerului Finantelor pentru obtinerea facilitãtilor prevãzute la alin. (1) se vor înregistra la instantã sau la parchet, într-o evidentã separatã, pentru conservarea drepturilor ce s-ar putea pierde prin trecerea timpului, dar nu li se va da curs pânã când cei în cauzã nu vor prezenta fie dovada obtinerii facilitãtilor, fie dovada plãtii taxei judiciare de timbru datorate.
            Art. 22. - Ministerul Finantelor este abilitat sã controleze modul în care se asigurã respectarea prevederilor prezentei legi privind stabilirea si plata taxei judiciare de timbru.
            Art. 23. - (1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, la cererea petitionarului, în urmãtoarele cauze:
            a) când taxa plãtitã nu era datoratã;
            b) când s-a plãtit mai mult decât cuantumul legal;
            c) când actiunea sau cererea rãmâne fãrã obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispozitii legale;
            d) când, în procesul de divort, pãrtile au renuntat la judecatã ori s-au împãcat;
            e) când contestatia la executare a fost admisã, iar hotãrârea a rãmas irevocabilã.
            (2) În cazul prevãzut la lit. d), se restituie jumãtate din taxa plãtitã, iar în cazul prevãzut la lit. e), taxa se restituie proportional cu admiterea contestatiei.
            (3) Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un an de la data nasterii sale.
            (4) Cererea de restituire se adreseazã instantei judecãtoresti sau, dupã caz, parchetului la care s-a introdus actiunea sau cererea.
            Art. 24. - (1) Taxele judiciare de timbru plãtite prin aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile nu se restituie.
            (2) De asemenea, nu se restituie taxele judiciare de timbru plãtite pentru cereri si actiuni anulate ca insuficient timbrate.
            Art. 25. - (1) Sumele realizate din încasarea taxelor prevãzute de prezenta lege constituie venituri la bugetul de stat si se cuprind distinct în bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei într-o cotã de 85%, de 10% în cel al Curtii Supreme de Justitie si de 5% în bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Public.
            (2) Disponibilitãtile de la finele anului se vor reporta în anul urmãtor, pentru a fi cheltuite cu aceeasi destinatie.
            (3) Veniturile realizate din taxele judiciare de timbru se vor folosi pentru buna functionare a instantelor judecãtoresti si a parchetelor, a Ministerului Justitiei, precum si pentru completarea fondului cheltuielilor de personal pentru magistrati, asimilatii acestora si personalul auxiliar, potrivit cu normele emise de Ministerul Justitiei, cu avizul Ministerului Finantelor.
            Art. 26. - (1) Sumele provenind din taxele judiciare de timbru plãtite pentru activitatea notarialã, impozitele încasate din onorariile avocatilor si ale notarilor publlci constituie venituri la bugetul de stat si se cuprind distinct în bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei, al Curtii Supreme de Justitie si al Ministerului Public, în procentele prevãzute la art. 25 alin. (1).
            (2) Art. 25 alin. (2) si (3) se aplicã în mod corespunzãtor si acestor categorii de venituri.
            Art. 27. - Ministerul Finantelor va crea un cont bugetar separat pentru încasarea veniturilor prevãzute la art. 25 si 26 din prezenta lege, pe care îl va comunica Ministerului Justitiei, Curtii Supreme de Justitie, Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, Uniunii Avocatilor din România, Uniunii Nationale a Notarilor Publici din România, Casei de Economii si Consemnatiuni, precum si tuturor bãncilor.
            Art. 28. - (1) Guvernul este împuternicit ca, în functie de rata inflatiei, sã actualizeze periodic taxele judiciare de timbru prevãzute de prezenta lege.
            (2) Pentru aplicarea prezentei legi, Ministerul Justitiei, cu avizul Ministerului Finantelor, va elabora norme metodologice în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
            Art. 29. - Taxele judiciare de timbru, achitate sau transmise spre încasare înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, rãmân valabile în situatia în care eliberarea actului sau prestarea serviciului taxabil are loc dupã aceastã datã.
            Art. 30. - (1) Prezenta lege intrã în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
            (2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã:
            - art. 1 lit. a), art. 3 lit. a), b), c), f), h), i), j) si k), art. 3 lit. e) si g), art. 9, art. 12 si 13 (numai în ce priveste actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cãilor de atac la instantele judecãtoresti), precum si art. 6 alin. 2 (modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 4/1996) din Decretul nr. 199/1955 asupra taxelor de timbru;
            - art. 1-8 si art. 14-16 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.295/1990 privind taxele de timbru pentru actiunile si cererile introduse la instantele judecãtoresti, precum si asupra actelor de notariat si serviciilor prestate de acestea, cu modificãrile ulterioare;
            - art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990;
            - art. 61 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie;
            - cap. I din anexa nr. 2 la Ordonanta Guvernului nr. 10/1993 privind actualizarea, în functie de rata inflatiei, a unor taxe stabilite în sume fixe pentru serviciile prestate în favoarea unor persoane fizice si juridice aprobatã prin Legea nr. 102/1994;
            - art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 37/1995 privind stabilirea taxelor de timbru pentru activitatea notarialã, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 105/1995;
            - art. 150 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe;
            - art. 5 lit. c) din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din România în societate bancarã pe actiuni;
            - art. 26 lit. c) din Hotãrârea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea Statutului Casei de Economii si Consemnatiuni;
            - art. 69 alin. (2) din Legea locuintei nr. 114/1996;
            - orice alte dispozitii contrare.

Bucuresti, 24 iulie 1997.
Nr. 146.

---

Legea nr. 146 a fost adoptatã de Senat si Camera Deputatilor în sedintele din 1 iulie 1997 si, respectiv, 9 iulie 1997 si a fost promulgatã prin Decretul nr. 454 din 23 iulie 1997.

PRESEDINTELE ROMANIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind taxele judiciare de timbru

In temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei,

Presedintele Romaniei decreteaza:

Articol unic. - Se promulga Legea privind taxele judiciare de timbru si se dispune publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

PRESEDINTELE ROMANIEI

EMIL CONSTANTINESCU

Bucuresti, 23 iulie 1997

Nr. 454.