MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A  I
Anul IX - Nr. 48    LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE     20 martie 1997

SUMAR

 

            35. -  Lege privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului

 

92. – Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului

 

71. - Hotarire privind autorizarea societatilor comerciale care desfasoara activitati de transport maritim international

 

75. - Hotarire pentru modificarea H.G. 1274/1990 privind reducerea unor taxe vamale de import si instituirea regimului de "drawback"

 

77. - Hotarire privind unele masuri decurgand din desfiintarea C.A.E.R.

 

78. - Hotarire privind nivelul taxei de abonament pentru serviciul efectuat de Societatea Romana de Radiodifuziune

 

79. - Hotarire pentru modificarea si completarea H.G. 1259/1996 privind unele masuri in aplicarea art. 53 din Legea 136/95 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, in legatura cu asigurarea obligatorie de raspundere civila pt. pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule


80. - Hotarire pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la cooperarea in combaterea crimei organizate, precum si a terorismului si a altor fapte penale de o gravitate deosebita, si a protocolului la acest acord

 

81. - Hotarire privind scoaterea din rezervele materiale nationale a cantitatii de 100 mii tone grau

 

83. - Hotarire privind actualizarea limitelor amenzilor contraventionale prevazute in Legea apelor 107/1996

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMANIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE
privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului

 

            Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale


            Art. 1. - (1) lnstitutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice.
            (2) Sediul institutiei Avocatul Poporului este in municipiul Bucuresti.
            Art. 2. - (1) In activitatea sa, avocatul poporului este independent fata de orice autoritate publica.
            (2) In exercitarea atributiilor sale, avocatul poporului nu se substituie autoritatilor publice.
            (3) Avocatul poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu il poate obliga pe avocatul poporului sa se supuna instructiunilor sau dispozitiilor sale.
            Art. 3. - (1) Activitatea avocatului poporului, a adjunctilor sai si a salariatilor care lucreaza sub autoritatea acestora are caracter public.
            (2) La cererea persoanelor lezate in drepturile si libertatile lor sau datorita unor motive intemeiate, avocatul poporului poate decide asupra caracterului confidential al activitatii sale.
            Art. 4. - Autoritatile publice sunt obligate sa comunice sau, dupa caz, sa puna la dispozitia avocatului poporului, in conditiile legii, informatiile, documentele sau actele pe care le detin in legatura cu cererile care au fost adresate avocatului poporului, acordandu-i sprijin pentru exercitarea atributiilor sale.
            Art. 5. - (1) Avocatul poporului prezinta, in sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele trebuie sa cuprinda informatii cu privire la activitatea institutiei Avocatul Poporului. Ele pot contine recomandari privind modificarea legislatiei sau masuri de alta natura pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor.
            (2) Raportul anual vizeaza activitatea institutiei pe un an calendaristic si se inainteaza Parlamentului pana la data de 1 februarie a anului urmator, in vederea dezbaterii acestuia in sedinta comuna a celor doua Camere. Raportul anual se da publicitatii.

 

CAPITOLUL II

Numirea si incetarea din functie a avocatului poporului


            Art. 6. - (1) Avocatul poporului este numit de Senat pe o durata de 4 ani. Mandatul avocatului poporului poate fi reinnoit o singura data.
            (2) Poate fi numit avocat al poporului orice cetatean roman care indeplineste conditiile de numire prevazute pentru judecatori la Curtea Constitutionala.
            Art. 7. - (1) Propunerile de candidati sunt facute de Biroul permanent al Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele doua Camere ale Parlamentului.
            (2) Candidatii depun la Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului actele prin care dovedesc ca indeplinesc conditiile prevazute de Constitutie si de prezenta lege pentru a indeplini functia de avocat al poporului. Candidatii vor fi audiati de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari. Senatul hotaraste asupra audierii in plen. Candidatii vor fi prezenti la dezbateri .
            (3) Numirea avocatului poporului se face cu votul majoritatii senatorilor. Daca la primul tur de scrutin nu se obtine aceasta majoritate, se vor organiza noi tururi de scrutin, la care vor participa numai candidatii situati pe primele doua locuri la turul de scrutin anterior.
            Art. 8. - (1) Mandatul de avocat al poporului incepe pe data numirii sale de catre Senat si dureaza pana la instalarea noului avocat al poporului.
            (2) lnainte de inceperea exercitarii mandatului, avocatul poporului va depune in fata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului urmatorul juramant: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa apar drepturile si libertatile cetatenilor, indeplinindu-mi cu buna-credinta si impartialitate atributiile de avocat al poporului. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".
            (3) Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.
            (4) Refuzul depunerii juramantului impiedica intrarea in functie a avocatului poporului si deschide procedura pentru o noua numire in functie.
            Art. 9. - (1) Mandatul avocatului poporului inceteaza inainte de termen in caz de demisie, revocare din functie, incompatibilitate cu alte functii publice sau private, imposibilitate de a-si indeplini atributiile mai mult de 90 de zile, constatata prin examen medical de specialitate, ori in caz de deces.
            (2) Revocarea din functie a avocatului poporului, ca urmare a incalcarii Constitutiei si a legilor, se face, la propunerea Biroului permanent al Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, cu votul majoritatii senatorilor.
            (3) Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de indeplinire a functiei sau decesul se constata de catre Biroul permanent al Senatului in cel mult 10 zile de la aparitia cauzei care determina incetarea mandatului.

 

CAPITOLUL III

Adjunctii avocatului poporului

 

            Art. 10. - (1) Avocatul poporului este asistat de doi adjuncti care asigura coordonarea exercitarii atributiilor institutiei Avocatul Poporului, pe domenii de activitate, potrivit Regulamentului de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului.
            (2) Adjunctii avocatului poporului indeplinesc, in ordinea stabilita de avocatul poporului, atributiile acestuia in caz de imposibilitate temporara a exercitarii functiei.
            Art. 11. - (1) Adjunctii avocatului poporului sunt numiti de catre acesta pe durata mandatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului .
            (2) Numirea adjunctilor avocatului poporului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
            Art. 12. - Dispozitiile art. 8 se aplica, in mod corespunzator, juramantul depunandu-se in fata unui vicepresedinte al Camerei Deputatilor si a unui vicepresedinte al Senatului.

 

CAPITOLUL IV

Atributiile avocatului poporului


            Art. 13. - Avocatul poporului are urmatoarele atributii:
            a) coordoneaza activitatea institutiei Avocatul Poporului;
            b) primeste si repartizeaza cererile facute de persoanele lezate prin incalcarea drepturilor sau libertatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice si decide asupra acestor cereri;
            c) urmareste rezolvarea legala a cererilor primite si cere autoritatilor sau functionarilor administratiei publice in cauza incetarea incalcarii drepturilor si libertatilor cetatenesti, repunerea in drepturi a petitionarului si repararea pagubelor;
            d) reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Camerei Deputatilor, a Senatului si a celorlalte autoritati publice, precum si in relatiile cu persoanele fizice sau juridice;
            e) angajeaza salariatii institutiei Avocatul Poporului si exercita dreptul de autoritate disciplinara asupra acestora;
            f) exercita functia de ordonator principal de credite;
            g) indeplineste alte atributii prevazute de lege sau de Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului.
            Art. 14. - (1) Avocatul poporului isi exercita atributiile, din oficiu sau la cererea persoanelor lezate prevazute la art. 13 lit. b).
            (2) Cererile pot fi adresate de orice persoana fizica, fara deosebire de cetatenie, varsta, sex, apartenenta politica sau convingeri religioase.
            Art. 15. - (1) Cererile adresate avocatului poporului trebuie sa se faca in scris si sa indice numele si domiciliul persoanei lezate in drepturile si libertatile cetatenesti, drepturile si libertatile incalcate, precum si autoritatea administrativa ori functionarul public in cauza. Petitionarul trebuie sa dovedeasca intarzierea sau refuzul administratiei publice de a solutiona legal cererea.
            (2) Nu pot fi luate in considerare plangerile anonime sau cele indreptate impotriva unor incalcari ale drepturilor cetatenesti mai vechi de un an de la data la care persoana in cauza a luat cunostinta despre faptele care fac obiectul plangerii.
            (3) Avocatul poporului poate respinge motivat cererile vadit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza si solutionarea cererilor.
            (4) Nu fac obiectul activitatii institutiei Avocatul Poporului si vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de Camera Deputatilor, de Senat sau de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Presedintelui Romaniei si ale Guvernului, precum si ale Curtii Constitutionale, ale presedintelui Consiliului Legislativ si ale autoritatii judecatoresti.
            Art. 16. - Cererile adresate avocatului poporului sunt scutite de taxa de timbru.
            Art. 17. - (1) Conducerea penitenciarelor, a institutiolor de reeducare si resocializare, precum si Ministerul Public si organele de politie sunt obligate sa permita, fara nici o restrictie, persoanelor care executa pedeapsa inchisorii sau, dupa caz, se afla arestate ori retinute, sa se adreseze in orice mod avocatului poporului cu privire la lezarea drepturilor si libertatilor lor, cu exceptia restrangerilor legale.
            (2) Aceasta obligatie revine si comandantilor unitatilor militare in privinta persoanelor care isi satisfac serviciul militar obligatoriu sau serviciul utilitar alternativ, cu privire la lezarea drepturilor si libertatilor lor, cu exceptia restrangerilor legale.
            Art. 18. - In situatiile in care avocatul poporului constata ca solutionarea cererii cu care a fost sesizat este de competenta Ministerului Public, se afla pe rolul unei instante judecatoresti sau are ca obiect erori judiciare, el il va sesiza pe procurorul general sau Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit competentei acestora, care sunt obligati sa comunice concluziile la care s-a ajuns si masurile luate.
            Art. 19. - (1) Avocatul poporului are acces la documentele secrete detinute de autoritatile publice, in masura in care le considera necesare pentru solutionarea plangerilor care i s-au adresat.
            (2) Avocatul poporului are obligatia de a nu divulga sau de a nu face publice informatiile sau documentele secrete la care a avut acces. Aceasta obligatie se mentine si dupa incetarea activitatii sale ca avocat al poporului si se extinde asupra adjunctilor sai, precum si asupra personalului aflat in serviciile sale, sub sanctiunea prevazuta de legea penala.
            Art. 20. - (1) In exercitarea atributiilor sale, avocatul poporului emite recomandari care nu pot fi supuse controlului parlamentar si nici controlului judecatoresc.
            (2) Prin recomandarile emise, avocatul poporului sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra ilegalitatii actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tacerea organelor administratiei publice si emiterea tardiva a actelor.
            Art. 21. - (1) Avocatul poporului are dreptul sa faca anchete proprii, sa ceara autoritatilor administratiei publice orice informatii sau documente necesare anchetei, sa audieze si sa ia declaratii de la conducatorii autoritatilor administratiei publice si de la orice functionar care poate da informatiile necesare solutionarii cererii.
            (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica autoritatilor administratiei publice, institutiilor publice, precum si oricaror servicii publice aflate sub autoritatea autoritatilor administratiei publice.
            Art. 22. - (1) ln cazul in care, in urma cererilor facute, avocatul poporului constata ca plangerea persoanei lezate este intemeiata, el va cere in scris autoritatii administratiei publice care a incalcat drepturile acesteia sa reformeze sau sa revoce actul administrativ si sa repare pagubele produse, precum si sa repuna persoana lezata in situatia anterioara.
            (2) Autoritatile publice in cauza vor lua de indata masurile necesare pentru inlaturarea ilegalitatilor constatate, repararea pagubelor si inlaturarea cauzelor care au generat sau au favorizat incalcarea drepturilor persoanei lezate si il vor informa despre aceasta pe avocatul poporului.
            Art. 23. - (1) In cazul in care autoritatea administratiei publice sau functionarul public nu inlatura, in termen de 30 de zile de la data sesizarii, ilegalitatile comise, avocatul poporului se adreseaza autoritatilor administratiei publice ierarhic superioare, care sunt datoare sa ii comunice, in termen de cel mult 45 de zile, masurile luate.
            (2) Daca autoritatea publica sau functionarul public apartine administratiei publice locale, avocatul poporului se adreseaza prefectului. De la data depunerii cererii la prefectul judetului curge un nou termen de 45 de zile.
            Art. 24. - (1) Avocatul poporului este indreptatit sa sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administratiei publice centrale si al prefectilor.
            (2) Neadoptarea de catre Guvern, in termen de cel mult 20 de zile, a masurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de avocatul poporului se comunica Parlamentului.
            Art. 25. - (1) Avocatul poporului va aduce la cunostinta persoanei care i-a adresat cererea rezultatele cererii sale. Acestea pot fi facute publice de catre avocatul poporului, prin mijloace de informare in masa, cu consimtamantul persoanei sau al persoanelor interesate si cu respectarea prevederilor art. 19 privind informatiile si documentele secrete.
            (2) Daca avocatul poporului constata, cu prilejul cercetarilor intreprinse, lacune in legislatie sau cazuri grave de coruptie ori de nerespectare a legilor tarii, va prezenta un raport, continand cele constatate, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului sau, dupa caz, primului-ministru.
            Art. 26.  - Prevederile prezentei legi se aplica si actelor administrative ale regiilor autonome.

 

CAPITOLUL V

Raspundere, incompatibilitati si imunitati


            Art. 27.  - Avocatul poporului si adjunctii sai nu raspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le indeplinesc, cu respectarea legii, in exercitarea atributiilor prevazute de prezenta lege.
            Art. 28.  - (1) Pe durata exercitarii mandatului, avocatul poporului si adjunctii sai nu pot fi retinuti, perchezitionati, arestati sau trimisi in judecata penala sau contraventionala fara incuviintarea Senatului.
            (2) In cazul infractiunilor flagrante savarsite de avocatul poporului ori de adjunctii acestuia, ministrul justitiei iI va informa neintarziat pe presedintele Senatului asupra retinerii sau arestarii, Senatul incuviintand sau nu masura luata. Hotararea cu privire la incuviintarea arestarii si trimiterea in judecata se adopta cu votul majoritatii senatorilor.
            (3) Daca avocatul poporului sau adjuncti sai sunt arestati sau trimisi in judecata penala, Senatul va hotari suspendarea din functie pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
            Art. 29. (1) In timpul exercitarii functiei, avocatul poporului si adjunctii acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic si nu pot indeplini nici o alta functie publica sau privata.
            (2) Incompatibilitatile prevazute la alin. (1) se aplica si personalului cu functii de executie de specialitate, fiind exceptate functiile didactice din invatamantul superior.

 

CAPITOLUL VI

Serviciile institutiei Avocatul Poporului

 

            Art. 30.  - Structura serviciilor institutiei Avocatul Poporului si numarul de personal se aproba de catre Biroul permanent al Senatului, in functie de necesitatile realizarii atributiilor ce le revin si in limitele bugetului aprobat.
            Art. 31.  - Functiile de specialitate de executie se ocupa prin concurs, in conditiile legii. Concursul se organizeaza de Comisia de numiri si disciplina, constituita din 3 consilieri desemnati de avocatul poporului.
            Art. 32.  - Incalcarea prevederilor prezentei legi sau ale Regulamentului de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului atrage raspunderea penala, disciplinara sau administrativa, dupa caz. Raspunderea disciplinara este cea prevazuta de lege pentru functionarii publici.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii tranzitorii si finale


            Art. 33.  - (1) Cheltuielile necesare pentru functionarea institutiei Avocatul Poporului sunt finantate din bugetul de stat.
            (2) Pentru anul 1997 sumele necesare functionarii institutiei Avocatul Poporului se asigura de catre Guvern, din Fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia acestuia.
            (3) Functia de avocat al poporului se asimileaza cu functia de ministru, functia de adjunct al avocatului poporului, cu cea de secretar de stat, iar functiile de conducere si de executie de specialitate sunt asimilate functiilor din serviciile Senatului.
            Art. 34.  - Pana la constituirea Comisiei de numiri si disciplina a institutiei Avocatul Poporului, atributiile acesteia se exercita de catre avocatul poporului, impreuna cu adjunctii sai.
            Art. 35.  - In situatia in care in functia de avocat al poporului este ales un magistrat, rezervarea postului acestuia este obligatorie.
            Art. 36.  - Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatului Poporului se adopta de catre Biroul permanent al Senatului, la propunerea avocatului poporului, in termen de 60 de zile de la numirea acestuia.

 

PRESEDINTELE ROMANIEI


DECRET

pentru promulgarea Legii privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului

 

            In temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei,

            Presedintele Romaniei decreteaza:

            Articol unic. - Se promulga Legea privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului si se dispune publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

 

Bucuresti, 12 martie 1997.

Nr. 92.

 

 

GUVERNUL ROMANIEI


HOTARIRE
privind autorizarea societatilor comerciale care desfasoara activitati de transport maritim international


            Guvernul Romaniei hotaraste:

            Art. 1. - Societatile comerciale, persoane juridice romane, care au obtinut de la Ministerul Transporturilor licenta de transport naval, potrivit prevederilor H.G. 112/1996, vor putea desfasura activitati de transport maritim international numai in baza unei autorizatii emise potrivit normelor metodologice din anexa la prezenta hotarare.
            Art. 2. - Pentru obtinerea autorizatiei de transport maritim international, societatile comerciale prevazute la art. 1 vor trebui sa faca dovada constituirii unei garantii banesti. Cuantumul garantiei banesti va fi dimensionat in functie de numarul de nave aflate in management, astfel:
            a) 60.000 dolari S.U.A. pentru societatile comerciale care detin in gestiune si in exploatare un parc de pana la 4 nave;
            b) 100.000 dolari S.U.A. pentru societatile comerciale care detin in gestiune si in exploatare un parc de 5-9 nave;
            c) 200.000 dolari S.U.A. pentru societatile comerciale care detin in gestiune si in exploatare un parc de peste 10 nave.
            Art. 3. - (1) Garantia se constituie fie prin depunerea acestei sume intr-un cont deschis la o banca din Romania, fie sub forma unei polite de asigurare incheiate cu o societate romaneasca de asigurare in acest scop.
            (2) Sumele prevazute la alin. (1) vor putea fi disponibilizate la solicitarea Ministerului Transporturilor pentru: plata salariilor neachitate de catre societatile comerciale prevazute la art. 1, acoperirea cheltuielilor ocazionate de repatrierea personalului navigant, alte drepturi banesti neachitate la termen acestuia.
            (3) In cazul in care societatile comerciale prevazute la art. 1 nu efectueaza plata drepturilor mentionate mai sus, in termen de 30 de zile de la solicitare, Ministerul Transporturilor va retrage autorizatia de transport maritim international eliberata acestora.
            Art. 4. - (1) In situatia in care garantiile s-au epuizat sau s-au diminuat, ori s-a produs o modificare a numarului de nave care determina un alt cuantum al garantiei, societatea comerciala care a obtinut autorizatia de transport maritim international este obligata sa procedeze, in termen de 10 zile de la aparitia acestei situatii, la reconstituirea garantiei la nivelul prevazut la art. 2 lit. a)-c).
            (2) In situatia in care polita de asigurare a fost executata total, conform clauzelor acesteia, in termen de 10 zile societatea comerciala este obligata sa incheie o noua polita de asigurare pentru garantarea sumelor prevazute la art. 2 lit. a)-c).
            Art. 5. - Autorizatiile de transport naval, acordate de Ministerul Transporturilor, potrivit prevederilor pct. 2 al cap. III din H.G. 112/1996, societatilor comerciale prevazute la art. 1, isi inceteaza valabilitatea in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
            Art. 6. - Anexa face parte integranta din prezenta hotarare.

 

Bucuresti, 11 martie 1997.

Nr. 71.

 

ANEXA

 

NORME METODOLOGICE
privind obtinerea autorizatiei in vederea desfasurarii activitatii de transport maritim international


            Art. 1. - Societatile comerciale prevazute la art. 1 din prezenta hotarare vor solicita autorizarea pentru desfasurarea activitatii de transport maritim international numai dupa ce au obtinut licenta de transport naval potrivit normelor metodologice aprobate prin H.G. 112/1996.
            Art. 2. - In afara documentelor prevazute a fi prezentate in conformitate cu normele metodologice aprobate prin H.G. 112/1996, societatea comerciala va mai prezenta dovada constituirii garantiei in cuantumul prevazut la art. 2 din prezenta hotarare.
            In cazul constituirii garantiei prin depunerea unei sume intr-un cont deschis la o banca din Romania, va trebui sa existe o clauza de operare numai la solicitarea Ministerului Transporturilor.
            In cazul constituirii garantiei prin contractarea unei polite de asigurare la o societate romaneasca de asigurari, polita se va depune la Ministerul Transporturilor.
            Polita de asigurare care va fi incheiata sau, dupa caz, garantia care va fi constituita va trebui sa asigure plata salariilor neachitate, cheltuielile ocazionate de repatrierea personalului navigant, alte drepturi banesti neachitate la termen acestuia. Polita de asigurare va putea fi executata din dispozitia Ministerului Transporturilor.
            Art. 3. - Caietul de sarcini, anexa la autorizatia emisa, va cuprinde si obligativitatea reintregirii cuantumului garantiei, in termen de 10 zile, in cazurile in care garantia este executata partial sau total sau in cazurile in care creste numarul navelor aflate in gestiune si in exploatare.
            Art. 4. - Prin nava aflata in gestiunea si in exploatarea societatii comerciale autorizate se intelege, dupa caz, nava aflata in proprietate, locatiune, locatie de gestiune sau management, apta pentru operare.
            Cuantumul garantiei se stabileste pentru fiecare societate comerciala care solicita autorizarea, in functie de numarul de nave declarat de aceasta ca se afla simultan sub operare.
            Cuantumul garantiei pentru societatile comerciale care sunt proprietare de nave se stabileste in functie de numarul de nave aflate in management propriu, insumat cu numarul de nave avand la bord personal navigant roman, aflate sub diverse contracte de operare cu persoane fizice sau juridice straine.
            Societatea comerciala autorizata are obligatia sa-si reintregeasca cuantumul garantiei ori de cate ori este cazul si sa prezinte dovada la Ministerul Transporturilor in termenul prevazut la art. 4 din prezenta hotarare.
            Art. 5. - In cazul diminuarii numarului de nave, societatea comerciala poate solicita Ministerului Transporturilor aprobarea diminuarii in mod corespunzator a cuantumului garantiei.

            Societatea comerciala are obligatia prezentarii dovezilor pentru noile sume constituite ca garantie, in termen de maximum 5 zile de la modificarea acestora.
            Art. 6. - Personalul navigant poate solicita, prin intermediul serviciului consular roman din zona unde se afla nava, plata drepturilor salariale neachitate, precum si repatrierea in cazul in care:
            a) drepturile salariale si diurna nu au fost achitate pentru o perioada de doua iuni, in conformitate cu contractul individual de munca;
            b) neplata drepturilor salariale si de diurna este confirmata de sindicatul cu care s-a semnat contractul colectiv de munca;
            c) indeplinirea obligatiilor, din contractul individual de munca, ale membrilor echipajului este confirmata de comandantul navei.
            Ministerul Transporturilor va dispune plata drepturilor salariale neachitate si a sumelor pentru repatriere din garantia constituita de societatea comerciala care are autorizatia de transport maritim international, numai daca sunt indeplinite conditiile mai sus mentionate.
            Art. 7. - Societatea comerciala sau societatea de asigurare va transmite sumele corespunzatoare persoanelor indreptatite in contul indicat de acestea sau direct persoanelor imputernicite sa ridice drepturile navigatorului.
            Art. 8. - (1) In cazul in care, in termen de 30 de zile, societatea comerciala nu efectueaza plata drepturilor mentionate, Ministerul Transporturilor ii va retrage autorizatia de transport maritim international.
            (2) Atunci cand societatea comerciala aduce dovezi ca personalul navigant nu a respectat conditiile contractuale, Ministerul Transporturilor poate sa nu ia in considerare solicitarile personalului navigant, urmand ca obligatiile contractuale sa se execute conform legii.
            Art. 9. - (1) In situatia in care societatea comerciala autorizata isi inceteaza activitatea, aceasta este obligata sa predea autorizatia de transport maritim international organului emitent, dupa care va putea solicita eliberarea garantiei constituite.
            (2) Garantia se va elibera in termen de 60 de zile de la depunerea autorizatiei de transport maritim international si numai dupa prezentarea docum

 

GUVERNUL ROMANIEI


HOTARIRE

pentru modificarea H.G. 1274/1990 privind reducerea unor taxe vamale de import si instituirea regimului de "drawback"

 

            Guvernul Romaniei hotaraste:

            Art. I. - H.G. 1274/1990 privind reducerea unor taxe vamale de import si instituirea regimului de "drawback", publicata in M.Of. 144/14-12-1990, cu modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
            1. Alineatul 1 al articolului 4 va avea urmatorul cuprins:

            "Acordarea regimului vamal de "drawback" se face la cererea importatorilor, o data cu depunerea declaratiei vamale de import."
            2. Alineatul 1 al articolului 5 va avea urmatorul cuprins:
            "Restituirea taxelor vamale se face titularului regimului vamal de "drawback"de catre vama care l-a acordat, numai dupa ce se face dovada exportului marfurilor, printr-o vama de interior sau de frontiera, prin depunerea unei copii de pe declaratia vamala de export. Taxele vamale pot fi restituite si in cazul in care exportatorul este altul decat importatorul, cu conditia sa faca dovada ca marfurile de export au facut obiectul regimului de "drawback" sau contin marfuri aflate in acest regim."
            Art. II. - H.G. 1274/1990, cu modificarile ulterioare si cu cele aduse prin prezenta hotarare, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, dandu-se articolelor o noua numerotare.

 

GUVERNUL ROMANIEI


HOTARIRE
privind unele masuri decurgand din desfiintarea C.A.E.R.

 

            In vederea coordonarii participarii Romaniei la reglementarea problemelor derivate din desfiintarea C.A.E.R.,

 

            Guvernul Romaniei hotaraste:

            Art. 1. - Domnul Constantin Micu, secretar de stat in Ministerul Finantelor, este imputernicitul Guvernului Romaniei pentru coordonarea activitatilor legate de lichidarea patrimoniului C.A.E.R.
Pentru realizarea acestor activitati, imputernicitul Guvernului Romaniei va primi concursul tuturor ministerelor interesate.
            Art. 2. - Cheltuielile in lei si in valuta aferente participarii imputernicitului Guvernului Romaniei la lucrarile legate de lichidarea patrimoniului C.A.E.R. vor fi suportate de catre Ministerul Finantelor, iar pentru expertii care vor face parte din delegatiile respective, de.catre ministerele reprezentate.

 

Bucuresti, 15 martie 1997.

Nr. 77.

 

GUVERNUL ROMANIEI


HOTARIRE

privind nivelul taxei de abonament pentru serviciul efectuat de Societatea Romana de Radiodifuziune

 

            In temeiul dispozitiilor art. 44 alin. 4 din Legea 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune,

            Guvernul Romaniei hotaraste:

            Art. 1. - Incepand cu luna martie 1997, nivelul taxei de abonament lunar pentru receptoare radio, pentru serviciul efectuat de Societatea Romana de Radiodifuziune, se stabileste potrivit anexei care face parte integranta din prezenta hotarare.
            Art. 2. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, prevederile H.G. 363/1996 privind nivelul taxei de abonament pentru Societatea Romana de Radiodifuziune, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 23 mai 1996, se abroga.

Bucuresti, 15 martie 1997.

Nr. 78.

 

ANEXA

 

NIVELUL
taxei de abonament lunar pentru receptoare radio


Nr.

crt.

Denumirea categoriilor de abonati

Taxa de abonament lunar

- lei -

1.

Persoane fizice detinatoare de aparate de radio

3.100 familie

2.

Unitati de invatamant superior, centre de activitate cultural-artistica, unitati sanitare

3.100 unitate

3.

Unitati militare

3.100 aparat

4.

Agenti economici care repara receptoare radio

10.000 centru de reparatii

5.

Agenti economici care comercializeaza receptoare radio

- in mediul urban 50.000

punct de comercializare

 

 

- in mediul rural 13.000

punct de comercializare

6.

Unitati de alimentatie publica, sali de spectacole, videoteci, discoteci

15.000 aparat

7.

Unitati hoteliere, moteluri, cabane sau pensiuni, pe perioada de functionare

10.000 aparat

8.

Institutii de stat, agenti economici si celelalte persoane juridice cu sediul in Romania, altele decat cele prevazute la pct. 2-7

8.000 aparat

9.

Receptoare radio instalate la bordul mijloacelor de transport ale unitatilor, institutiilor si agentilor economici obligati la plata taxei de abonament

8.000 aparat

10.

Radiocentrale si statii de amplificare

50.000 statie

11.

Difuzoare radioamplificare la:

persoane juridice  1.000 difuzor

 

 

persoane fizice

500 familie

12.

Misiuni diplomatice straine si membrii lor (pe baza de reciprocitate stabilita prin conventie)

scutite

13.

Azile de batrani, camine de copii orfani, scoli, crese, gradinite, salariatii si pensionarii Societatii Romane de Radiodifuziune si ai Societatii Romane de Televiziune, precum si alte categorii prevazute de lege

scutite

 

GUVERNUL ROMANIEI


HOTARIRE

pentru modificarea si completarea H.G. 1259/1996 privind unele masuri in aplicarea art. 53 din Legea 136/95 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, in legatura cu asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule

 

            Guvernul Romaniei hotaraste:

            Art. I. - H.G. 1259/1996 privind unele masuri in aplicarea art. 53 din Legea 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, in legatura cu asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 306 din 25 noiembrie 1996, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
            1. Literele b) si c) ale articolului 11 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
            "b) sa dispuna de o retea teritoriala prin care sa presteze servicii specializate in fiecare judet;
            c) sa dispuna in teritoriu de personal propriu specializat in activitatea de constatare si de lichidare a daunelor auto (ingineri, subingineri, tehnicieni cu pregatire profesionala de profil)."
            2. Nota de la punctul l din anexa la hotarare se completeaza cu litera e), care va avea urmatorul cuprins:
            "e) Asiguratorii vor asimila tariful de prime pentru automobilele mixte, autoutilitarele si autospecializatele cu capacitate cilindrica pana la 1.400 cm3 inclusiv tarifului de prime pentru categoria de autoturisme prevazuta la pct. 1 din anexa."
            Art. II. - H.G. 1259/1996, astfel cum a fost modificata si completata prin prezenta hotarare, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei.

 

Bucuresti, 15 martie 1997.

Nr. 79.

 

GUVERNUL ROMANIEI


HOTARIRE
aprobarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la cooperarea in combaterea crimei organizate, precum si a terorismului si a altor fapte penale de o gravitate deosebita, si a protocolului la acest acord

 

            Guvernul Romaniei hotaraste:

            Articol unic. - Se aproba Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la cooperarea in combaterea crimei organizate, precum si a terorismului si a altor fapte penale de o gravitate deosebita, semnat la Bucuresti la 15-10-1996, si protocolul la acest acord.

 

Bucuresti, 15 martie 1997.

Nr. 80.

 

ACORD
intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la cooperarea in combaterea crimei organizate, precum si a terorismului si a altor fapte penale de o gravitate deosebita


            Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federale Germania, numite in cele ce urmeaza parti contractante,
            avand intentia sa contribuie la dezvoltarea relatiilor bilaterale pe baza Tratatului din 21-04-1992 dintre Romania si Republica Federala Germania privind cooperarea prieteneasca si parteneriatul in Europa,
            avand convingerea ca pentru prevenirea si combaterea eficienta a crimei organizate, in special a laturilor referitoare la criminalitatea in domeniul drogurilor, introducerea ilegala de persoane si terorismul, cooperarea are o importanta esentiala,
            avand in vedere prevederile:
            - Conventiei unice din 30-03-1961 asupra stupefiantelor, modificata prin Protocolul din 25-03-1972 de modificare a Conventiei unice din 1961;
            - Conventiei din 21-02-1971 asupra substantelor psihotrope;
            - Conventiei din 20-12-1988 contra traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, care se refera la combaterea criminalitatii in domeniul drogurilor, elaborate in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite,
            ingrijorate de cresterea in intreaga lume a consumului ilicit de stupefiante si substante psihotrope si a traficului lor ilicit,
            avand vointa comuna de a combate eficient terorismul, in spiritul:
            - Conventiei din 14-09-1963 referitoare la infractiuni sii la alte acte savarsite la bordul aeronavelor;
            - Conventiei din 16-12-1970 pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor;
            - Conventiei din 23-09-1971 pentru reprimarea actelor ilicite indreptate impotriva securitatii aviatiei civile;
            - Conventiei din 14-12-1973 privind prevenirea si sanctionarea infractiunilor contra persoanelor care se bucura de protectie internationala, inclusiv agentii diplomatici;
            - Conventiei internationale din 18-12-1979 contra luarii de ostatici;
            - Protocolului din 24-02-1988 privind reprimarea actelor ilicite de violenta in aeroporturile destinate aviatiei civile internationale, complementar Conventiei pentru reprimarea actelor ilicite indreptate impotriva securitatii aviatiei civile, adoptata la Montreal la 23-09-1971;
            - Conventiei din 10 martie 1988 pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei navigatiei maritime;
            - Protocolului din 10 martie 1988 pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei platformelor fixe situate pe platoul continental, fata de care s-au obligat cele doua parti contractante,
            avand convingerea ca introducerea ilegala de persoane pe calea aerului trebuie combatuta in special la aeroporturile de plecare si de tranzit,

            dorind sa adopte masuri eficiente de impiedicare a utilizarii de documente de trecere a frontierei, false sau falsificate ori intrebuintate in mod abuziv, precum si de combatere a filierelor ilegale care se ocupa cu trecerea ilegala a persoanelor peste frontiere,
            au convenit urmatoarele:


ARTICOLUL 1


            Partile contractante vor coopera pe baza legislatiei lor interne si, sub rezerva prevederilor art. 9 din acord, in combaterea, inclusiv prevenirea si urmarirea faptelor penale de o gravitate deosebita, in special a crimei organizate.

 

ARTICOLUL 2


            (1) In masura in care poate fi stabilita existenta unor structuri constituite in vederea comiterii faptelor penale, cooperarea partilor contractante are in vedere urmatoarele categorii de fapte penale:
            - cultivarea si producerea ilegala, importul, exportul, tranzitarea, precum si comercializarea de stupefiante si substante psihotrope;
            - spalarea banilor proveniti din activitati ilicite;
            - terorismul;
            - introducerea ilegala de persoane prin filiere organizate;
            - comercializarea ilegala de arme, munitii si materiale explozive;
            - proxenetismul si traficul de persoane;
            - jocurile de noroc ilegale, precum si manoperele frauduloase utilizate in jocurile legale;
            - extorcarea de bani pentru protectie;
            - producerea si punerea in circulatie de bani falsi;
            - falsificarea de documente, cecuri si carti de credit;
            - fapte penale contra proprietatii, in special comercializarea ilegala a masinilor furate;
            - infractiuni contra mediului ambiant;
            - comercializarea ilegala de materiale radioactive si nucleare, de produse si tehnologii de importanta strategica si alte materiale de inarmare;
            - comercializarea ilegala de bunuri culturale.
            (2) In cazurile in care grupurile organizate comit, pe langa faptele penale enumerate, si alte infractiuni, cooperarea va fi extinsa si asupra acestora.

 

ARTICOLUL 3

 

            In scopul combaterii cultivarii de plante din care se fabrica stupefiante si substante psihotrope, producerii ilegale, importului, exportului si tranzitarii, precum si a comercializarii de stupefiante si substante psihotrope, pe baza legislatiei nationale si sub rezerva prevederilor art. 9 al prezentului acord, partile contractante isi propun, in special:
            1. sa-si comunice, reciproc, datele de identificare a persoanelor implicate in producerea, contrabanda sau comertul cu stupefiante, depozitele clandestine, caile si mijloacele de transport, modurile de operare, locurile de provenienta si de destinatie a stupefiantelor si substantelor psihotrope, metodele uzitate la trecerea ilegala a frontierelor, precum si detaliile speciale ale cazurilor, in masura in care acestea sunt necesare pentru clarificarea si urmarirea faptelor penale de o gravitate deosebita sau pentru prevenirea, in cazuri concrete, a unui pericol considerabil pentru siguranta publica;
            2. sa-si puna reciproc la dispozitie esantioane de noi stupefiante si de alte substante periculoase, atat de origine vegetala cat si sintetica, utilizate ilegal ca stupefiante si substante psihotrope;
            3. sa faca schimb de experienta cu privire la supravegherea circulatiei legale a stupefiantelor si substantelor psihotrope, ca si a substantelor esentiale si precursorilor necesari pentru producerea lor ilegala, in scopul prevenirii eventualei lor deturnari;
            4. sa intreprinda masurile comune pe care le considera necesare in scopul impiedicarii deturnarilor de la circuitul legal si care merg dincolo de obligatiile asumate de partile contractante in baza conventiilor in vigoare in domeniul stupefiantelor;
            5. sa intreprinda masuri comune de combatere a producerii ilegale de stupefiante si substante psihotrope.

ARTICOLUL 4


            In scopul combaterii terorismului, pe baza legislatiei proprii si sub rezerva prevederilor art. 9, partile contractante vor face schimb de informatii, in special cu privire la acte si procedee teroriste planuite si efectuate, precum si cu privire la grupari teroriste care planuiesc, comit sau au comis pe teritoriul uneia dintre partile contractante fapte penale impotriva intereselor celeilalte parti contractante.
            Schimbul are loc in masura in care este necesar pentru combaterea actelor de terorism sau pentru evitarea, in cazuri concrete, a unui pericol considerabil pentru siguranta publica.

 

ARTICOLUL 5

 

            In scopul combaterii introducerii ilegale de persoane prin intermediul filierelor organizate, pe baza legislatiei nationale si sub rezerva prevederilor art. 9, partile contractante isi propun, in special:
            1. sa constituie un grup de lucru pentru analizarea in comun a problemelor legate de combaterea introducerii ilegale de persoane si pentru elaborarea de contramasuri adecvate;
            2. sa comunice informatii necesare celeilalte parti contractante pentru prevenirea, clarificarea si urmarirea faptelor penale de o gravitate deosebita.

 

ARTICOLUL 6


            In scopul cooperarii, partile contractante isi propun:
            1. sa constituie o comisie mixta formata din inalti functionari ai ministerelor de resort ale celor doua parti contractante, in special ai ministerelor de interne, si cu participarea de specialisti notificati de cele doua parti contractante, care sa se intruneasca ori de cate ori este necesar;
            2. sa faca schimb de specialisti in scopul informarii cu privire la tehnicile, metodele si formele speciale de combatere a criminalitatii, inclusiv tehnica criminalistica;
            3. in conformitate cu legislatia interna, sa-si comunice, reciproc, datele personale ale celor implicati in comiterea de fapte penale ce au caracteristicile crimei organizate, precum si informatiile despre: legaturile dintre infractori, structurile grupurilor de infractori si ale organizatiilor criminale, comportamentul tipic al infractorilor si al grupurilor, ca si situatiile existente, in special in modul de operare, timpul si locul faptei, obiectivele atacate, particularitatile, precum si normele penale incalcate si masurile luate, in masura in care acestea sunt necesare pentru clarificarea si urmarirea faptelor penale ale crimei organizate sau pentru prevenirea, in cazuri concrete, a unui pericol considerabil pentru siguranta publica;
            4. sa efectueze, la cerere, masuri admise de legislatia partilor contractante solicitate;
            5. sa contribuie operativ la cercetari penitru masuri politienesti coordonate cu cealalta parte contractanta si prin sprijin reciproc material, organizatoric si cu personal;
            6. sa faca schimb de experienta si informatii, in special cu privire la metodele uzitate de criminalitatea transfrontaliera, precum si la forme noi si speciale de comitere a infractiunilor;
            7. sa faca schimb de rezultate ale cercetarilor de criminalistica si criminologie;
            8. sa-si puna la dispozitie, reciproc, esantioane de obiecte obtinute prin fapte penale, utilizate pentru comiterea de infractiuni ori folosite in mod abuziv;
            9. sa organizeze schimburi in scopul perfectionarii comune sau reciproce de specialisti si sa ofere posibilitati de efectuare a unor stagii de studii pentru colaboratori, in scopul calificarii lor pentru combaterea crimei organizate;
            10. sa organizeze, in functie de necesitati, in cadrul concret al cercetarilor efectuate, reuniuni de lucru, in scopul pregatirii si executarii de masuri comune.

 

ARTICOLUL 7

 

            ln cazul in care una dintre partile contractante considera ca indeplinirea unei cereri sau executarea unei masuri de cooperare este susceptibila de a prejudicia propria suveranitate, de a periclita propria securitate sau alte interese esentiale, sau de a contraveni propriei ordini de drept, ea poate refuza, total sau partial, sprijinul, respectiv cooperarea, in aplicarea unor masuri sau le poate accepta sub rezerva indeplinirii anumitor conditii sau obligatii de catre cealalta parte contractanta.

 

ARTICOLUL 8

 

            In masura in care, in baza prevederilor prezentului acord, in conformitate cu legislatia nationala, sunt comunicate date cu caracter personal, dispozitiile urmatoare sunt valabile, cu conditia respectarii prevederilor legale ale fiecareia dintre partile contractante:
            1. utilizarea datelor de catre institutia solicitanta este admisa numai in scopul indicat si in conditiile prescrise de institutia care le-a comunicat;
            2. la cerere, institutia solicitanta va informa institutia solicitata cu privire la utilizarea datelor comunicate si la rezultatele obtinute cu ajutorul lor;
            3. datele cu caracter personal pot fi comunicate numai organelor de politie, justitie si a altor institutii publice competente in privinta prevenirii si urmaririi faptelor penale. Transmiterea acestor date unor terti si folosirea datelor comunicate in alt scop decat cel comunicat initial pot avea loc numai cu autorizatia prealabila a institutiei care le-a comunicat.
            4. institutia care comunica date este obligata sa verifice exactitatea datelor comunicate, precum si necesitatea si oportunitatea comunicarii lor in raport cu scopul urmarit.
            In privinta comunicarii, se vor respecta interdictiile prevazute de legislatia nationala a fiecareia dintre partile contractante. Nu se va face comunicarea datelor personale, daca exista un motiv de a presupune ca prin aceasta s-ar contraveni prevederilor legale sau ar fi lezate interesele demne de a fi aparate ale persoanei respective. In cazul in care se constata ca au fost comunicate date inexacte sau a caror comunicare era interzisa, aceasta constatare trebuie adusa imediat la cunostinta institutiei solicitante. Aceasta este obligata sa corecteze sau sa distruga datele primite;
            5. persoanele la care se refera datele pot obtine, la cerere, informatii in legatura cu datele disponibile privitoare la persoana lor si cu scopul in care urmeaza a fi utilizate aceste date. Obligatia de a da informatii nu exista in cazul in care se apreciaza ca interesul public de a nu se da informatii precumpaneste asupra interesului personal al solicitantului privind aceasta comunicare. Dreptul persoanei de a solicita informatii se reglementeaza, de altfel, conform legislatiei interne a partii contractante pe al carei teritoriu s-a solicitat informatia;
            6. o data cu comunicarea datelor, institutia care le comunica atrage atentia institutiei solicitante asupra termenului pana la care, potrivit legislatiei proprii, aceasta trebuie radiata. lndependent de aceste termene, datele cu caracter personal comunicate trebuie radiate, daca nu mai sunt necesare pentru scopul in care au fost comunicate;
            7. institutia solicitanta si institutia solicitata tin evidenta comunicarii si primirii de date cu caracter personal;
            8. institutia solicitanta si institutia solicitata asigura protectia datelor cu caracter personal primite, impiedicand eficient accesul neautorizat, modificarea neautorizata si publicarea neautorizata.

 

ARTICOLUL 9


            Prevederile referitoare la asistenta judiciara in cauzele penale, precum si la asistenta judiciara (administrativa) si prin comisie rogatorie in cauzele fiscale raman neafectate de dispozitiile prezentului acord.

 

ARTICOLUL 10

 

            In scopul aplicarii prezentului acord, vor avea loc contacte nemijlocite intre autoritatile centrale de resort si la nivelul expertilor numiti de ele. Institutii centrale sunt:

din partea Romaniei:
            - Ministerul de Interne
            - Inspectoratul General al Politiei;
            - Directia generala de pasapoarte si a politiei de frontiera;
            - Ministerul Sanatatii;
            - Ministerul Finantelor
            - Directia generala a vamilor;
            din partea Republicii Federale Germania:
            - Ministerul Federal de Interne;
            - Ministerul Federal al Sanatatii;
            - Oficiul federal de combatere a criminalitatii (BKA);
            - Directia de paza a frontierelor;
            - Oficiul de politie vamala.

 

ARTICOLUL 11

 

            Partile contractante vor putea stabili, prin intelegeri speciale, alte amanunte privind cooperarea prevazuta la art. 1-6.

 

ARTICOLUL 12

 

            Prevederile prezentului acord nu aduc atingere drepturilor si obligatiilor partilor contractante decurgand din conventiile bilaterale sau multilaterale la care acestea sunt parti.

 

ARTICOLUL 13


            (1) Prezentul acord intra in vigoare in ziua in care partile contractante isi vor notifica reciproc indeplinirea prevederilor interne pentru intrarea in vigoare a acestuia. Ziua intrarii in vigoare este ziua sosirii ultimei notificari.
            (2) Prezentul acord va avea o valabilitate de 10 ani. Dupa aceea valabilitatea lui se va prelungi automat pe noi perioade de 10 ani, daca nici una dintre partile contractante nu va denunta acordul, in scris (respectiv prin notificare), cu cel putin 6 luni inaintea expirarii termenului respectiv de valabilitate.

            Incheiat la Bucuresti la 15-10-1996, in doua exemplare, fiecare in limbile romana si germana, ambele texte avand aceeasi valabilitate.


Pentru Guvernul Romaniei,

Doru Ioan Taracila

Pentru Guvernul Republicii Federale Germania,

Kurt Schelter, Leopold Bill von Bredow

 

PROTOCOL
la Acordul din 15-10-1996 dintre Guvernul Romfiniei si Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la cooperarea in combaterea crimei organizate, precum si a terorismului si a altor fapte penale de o gravitate deosebita

 

            Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federale Germania au declarat urmatoarele, cu ocazia semnarii prezentului acord:

            Exista intelegere intre partile contractante in sensul ca Guvernul Romaniei si-a dat, la modul general, acordul, in spiritul prevederilor art. 8 pct. 3, fraza a doua, in masura in care, in conformitate cu legislatia germana, exista obligatia legala de a furniza informatii. Asemenea obligatii de a furniza informatii exista in conformitate cu prevederile paragrafului 18 alin. 1 al Legii privind protectia Constitutiei federale, ale paragrafului 10 alin. 1 al Legii privind Serviciul de Contrainformatii Militare si ale paragrafului 8 alin. 2 al Legii privind Serviciul Federal de Informatii.
            Prezentul protocol intra in vigoare o data cu intrarea in vigoare a prezentului acord.
            Incheiat, la Bucuresti la 15-10-1996, in doua exemplare, fiecare in limbile romana si germana, ambele texte avand aceeasi valabilitate.

Pentru Guvernul Romaniei,

Doru Ioan Taracila

Pentru Guvernul Republicii Federale Germania,

Kurt Schelter, Leopold Bill von Bredow

 

GUVERNUL ROMANIEI


HOTARIRE
privind scoaterea din rezervele materiale nationale a cantitatii de 100 mii tone grau

 

            Guvernul Romaniei hotaraste:

 

            Art. 1. - Se aproba, in baza prevederilor Legii 82/1992, scoaterea definitiva din stocuriie rezervelor materiale nationale a cantitatii de 100 mii tone grau, in vederea atenuarii situatiei exceptionale din sectorul zootehnic.
            Art. 2. - Livrarea graului din rezervele materiale nationale in conditiile prevazute la art. 1 se face pe baza de contract incheiat intre Administratia Nationala a Rezervelor Materiale, Fondul Proprietatii de Stat si societatile comerciale beneficiare stabilite de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, la pretul negociat cu Agentia Nationala a Produselor Agricole - R.A. in luna martie 1997, in conditia de livrare franco vagon statia de destinatie.
            Prestarile de servicii ocazionate de expedierea graului la beneficiari vor fi efectuate de catre Agentia Nationala a Produselor Agricole - R.A. pe baza de contract de prestari de servicii incheiat cu Administratia Nationala a Rezervelor Materiale.
            Art. 3. - Pentru asigurarea platii graului livrat din rezervele materiale nationale, Fondul Proprietatii de Stat, in termen de 45 de zile de la data prezentei hotarari, va finanta cu suma de 112,6 miliarde lei societatile comerciale beneficiare, care, in termen de 5 zile de la primire, vor efectua platile catre Administratia Nationala a Rezervelor Materiale.
            Art. 4. - Reintregirea stocurilor rezervelor materiale nationale la produsul grau se va face din recolta anului 1997, prin grija Administratiei Nationale a Rezervelor Materiale, in limita sumelor provenite din valorificarea cantitatilor de grau prevazute la art. 1.

 

Bucuresti, 15 martie 1997.

Nr. 81.

 

GUVERNUL ROMANIEI


HOTARIRE
privind actualizarea limitelor amenzilor contraventionale prevazute in Legea apelor 107/1996

 

            In temeiul art. 88 alin. (2) din Legea apelor 107/1996, publicata in M.Of. 244/8 octombrie 1996,

 

            Guvernul Romaniei hotaraste:

            Articol unic. - Limitele amenzilor contraventionale prevazute la art. 88 alin. (1) din Legea apelor 107/1996 se actualizeaza dupa cum urmeaza:
            a) 4.000.000 lei la 6.000.000 lei pentru persoane juridice si 2.000.000 lei la 4.000.000 lei pentru persoane fizice, in cazul faptelor mentionate la art. 88 alin. (1) lit. a);
            b) 2.000.000 lei la 4.000.000 lei pentru persoane juridice si 1.000.000 lei la 2.000.000 lei pentru persoane fizice, in cazul faptelor mentionate la art. 88 alin. (1) lit. b);

            c) 1.000.000 lei la 2.000.000 lei pentru persoane juridice si 500.000 lei la 1.000.000 lei pentru persoane fizice, in cazul faptelor mentionate la art. 88 alin. (1) lit. c).

 

Bucuresti, 15 martie 1997.

Nr. 83.