MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A  I
Anul X - Nr. 459    LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Luni, 30 noiembrie 1998

SUMAR

LEGI SI DECRETE

           219. - Lege privind regimul concesiunilor

           405. - Decret pentru promulgarea Legii privind regimul concesiunilor

           220. - Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internationalã pentru  Reconstructie si Dezvoltare, destinat finantãrii  Proiectului privind reforma în domeniul protectiei copilului, semnat la Washington la 15 iulie 1998

           407. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internationalã pentru Reconstructie si  Dezvoltare destinat finantãrii Proiectului privind reforma în domeniul protectiei copilului, semnat la Washington la 15 iulie 1998

           221. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1998 privind asigurarea unor facilitãti furnizorilor de îngrãsãminte chimice si produse de uz fitosanitar

           408. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1998 privind asigurarea unor facilitãti furnizorilor de îngrãsãminte chimice si produse de uz fitosanitar

           222. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 61/1998 privind finantarea actiunilor de consultantã si formare profesionalã destinate agricultorilor

           409. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 61/1998 privind finantatea actiunilor de consultantã si formare profesionalã destinate agricultorilor

           223. - Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 64/1998 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România si Fondul de Dezvoltare Socialã al Consiliului Europei, semnat la Paris la 4 iunie 1998

           410. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 64/1998 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România si Fondul de Dezvoltare Socialã al Consiliului Europei, semnat la Paris, la 4 iunie 1998

           224. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62/1998 privind instituirea taxei pentru eliberarea autorizatiei de înfiintare si functionare a magazinelor "duty-free" si "duty-free diplomatic"

           411. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62/1998 privind instituirea taxei pentru eliberarea autorizatiei de înfiintare si functionare a magazinelor "duty-free" si "duty-free diplomatic"

HOTÃRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

           45. - Hotãrâre pentru prorogarea termenului prevãzut în Hotãrârea Parlamentului României nr. 24/1998

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

           Decizia nr. 127 din 13 octombrie 1998 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 3304 teza a doua din Codul de procedurã civilã

           Decizia nr. 142 din 27 octombrie 1998 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3304 teza a doua din Codul de procedurã civilã

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

LEGE
privind regimul concesiunilor

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

            Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca obiect reglementarea si organizarea regimului de concesionare pentru:
            a) bunurile proprietate publicã ori privatã a statului, judetului, orasului sau comunei;
            b) activitãtile si serviciile publice de interes national sau local.
            (2) Concesionarea se face, în baza unui contract prin cate o persoanã, numitã concedent, transmite pentru o perioadã determinatã, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane, numitã concesionar, care actioneazã pe riscul si pe rãspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitãti sau a unui serviciu public, în schimbul unei redevente.
            Art. 2. - (1) Bunurile proprietate publicã sunt inalienabile. În conditiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate.
            (2) Pot face obiectul unei concesiuni bunurile, activitãtile sau serviciile publice din urmãtoarele domenii:
            a) transporturile publice;
            b) autostrãzile, podurile si tunelurile rutiere cu taxã de trecere;
            c) infrastructurile rutiere, feroviare, portuare si aeroportuare civile;
            d) constructia de hidrocentrale noi si exploatarea acestora, inclusiv a celor aflate în conservare;
            e) serviciile postale;
            f) spectrul de frecvente si retelele de transport si de distributie pentru telecomunicatii;
            g) activitãtile economice legate de cursurile de ape naturale si artificiale, lucrãrile de gospodãrire a apelor aferente acestora, statiile si instalatiile de mãsurãtori hidrologice, meteorologice si de calitate a apelor si amenajãrile piscicole;
            h) terenurile proprietate publicã, plajele, cheiurile si zonele libere;
            i) retelele de transport si de distributie a energiei electrice si termice;
            j) retelele de transport prin conducte si de distributie a petrolului si gazelor combustibile;
            k) retelele de transport si de distributie publicã a apei potabile;
            I) exploatarea zãcãmintelor minerale si a substantelor solide si fluide;
            m) exploatarea surselor termale;
            n) resursele naturale ale zonei economice maritime si ale platoului continental;
            o) bazele sportive, locurile de recreere, institutiile profesioniste de spectacole;
            p) unitãtile medico-sanitare, sectiile sau laboratoarele din structura acestora, precum si serviciile medicale auxiliare;
            r) activitãtile economice legate de punerea în valoare a monumentelor si siturilor istorice;
            s) colectarea, depozitarea si valorificarea deseurilor;
            t) orice alte bunuri, activitãti sau servicii publice care nu sunt interzise prin legi organice speciale.
            (3) Nu pot face obiectul concesiunii bunurile, activitãtile sau serviciile publice în privinta cãrora nu existã autoritãti de reglementare, ale cãror avize sunt obligatorii în ceea ce priveste preturile sau tarifele practicate de concesionari.
            Art. 3. - Guvernul, consiliile judetene sau locale pot aproba prin hotãrâre concesionarea altor bunuri, activitãti sau servicii apartinând proprietãtii private a statului, care nu sunt prevãzute la art. 2.
            Art. 4. - (1) Redeventa obtinutã prin concesionare se face venit la bugetul de stat sau la bugetele locale, dupã caz.
            (2) Modul de calcul si modul de platã a redeventei se stabilesc de cãtre ministerele de resort ori de cãtre autoritãtile administratiei publice locale, dupã caz.
            Art. 5. - (1) Au calitatea de concedent, în numele statului, jutetului, orasului sau comunei:
            a) ministerele sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, pentru bunurile proprietate publicã sau privatã a statului ori pentru activitãtile si serviciile publice de interes national;
            b) consiliile judetene, consiliile locale sau institutiile publice de interes local, pentru bunurile proprietate publicã ori privatã a judetului, orasului sau comunei ori pentru activitãtile si serviciile publice de interes local.
            (2) Calitatea de concesionar o poate avea orice persoanã fizicã sau persoanã juridicã de drept privat, românã ori strãinã.

CAPITOLUL II
Initierea concesionãrii

            Art. 6. - Initiativa concesionãrii o poate avea concedentul sau orice investitor interesat.
            Art. 7. - Initierea concesionãrii are la bazã un studiu de oportunitate, efectuat, în prealabil, de cãtre concedent, care va cuprinde, în principal, urmãtoarele elemente:
            a) descrierea bunului, a activitãtii sau a serviciului public care urmeazã sã fie concesionat;
            b) motivele de ordin economic, financiar, social si de mediu, care justificã acordarea concesiunii;
            c) investitiile necesare, pentru modernizare sau extindere;
            d) nivelul minim al redeventei;
            e) modalitatea de acordare a concesiunii avutã în vedere; dacã se recurge la procedura licitatiei publice deschise cu preselectie sau la procedura de negociere directã, trebuie motivatã aceastã optiune;
            f) durata estimatã a concesiunii;
            g) termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare;
            h) avizul obligatoriu al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale si al Statului Major General privind încadrarea obiectului concesiunii în infrastructura sistemului national de apãrare, dupã caz.
            Art. 8. - Concesionarea unor bunuri proprietate publicã ori privatã a statului, a unor activitãti sau a unor servicii publice se aprobã pe baza caietului de sarcini al concesiunii, prin hotãrâre a Guvernului, a consiliului judetean orãsenesc sau comunal, dupã caz.
            Art. 9. - (1) La primirea propunerii de concesionare, formulatã de un investitor interesat, concedentul este obligat sã procedeze la întocmirea studiului de oportunitate într-un termen de 30 de zile, în cazul în care pãrtile nu convin asupra unui alt termen, în scopul luãrii unei decizii privind concesionarea.
            (2) În cazul în care concedentul si concesionarul convin ca studiul de oportunitate sã fie redactat de o firmã de consultantã independentã, costul acestuia va fi suportat de cãtre concesionar.

CAPITOLUL III
Procedurile de concesionare

            Art. 10. - Concesionarea unui bun, a unei activitãti sau a unui serviciu public se realizeazã prin licitatie publicã sau prin negociere directã, conform prevederilor prezentei legi.

Sectiunea 1
Procedura concesionãrii prin licitatie publicã

            Art. 11. - (1) Licitatia publicã poate fi deschisã sau deschisã cu preselectie.
            (2) Licitatia publicã deschisã este licitatia prin care orice persoanã fizicã sau persoanã juridicã de drept privat, românã sau strãinã, poate prezenta o ofertã.
            (3) Licitatia publicã deschisã cu preselectie este licitatia prin care persoanele fizice sau persoanele juridice de drept privat, române sau strãine, pe care concedentul le selectioneazã pe baza unor criterii elaborate în prealabil, au dreptul sã prezinte oferte.
            Art. 12. - (1) În cazul procedurii licitatiei publice, concedentul are obligatia sã elaboreze caietul de sarcini al concesiunii si instructiunile privind organizarea si desfãsurarea procedurii de concesionare.
            (2) Caietul de sarcini va cuprinde, în mod obligatoriu, conditiile de exploatare a concesiunii, investitiile care urmeazã sã fie realizate de cãtre concesionar, clauzele financiare si de asigurãri, regimul bunurilor utilizate de concesionar si obligatiile care îi revin privind protectia mediului.
            (3) Continutul-cadru al documentatiei mentionate la alin. (1) va face obiectul unor norme metodologice care vor fi aprobate de Guvern.

           A. Procedura concesionãrii prin licitatie publicã deschisã

            Art. 13. - În cazul procedurii licitatiei publice deschise, concedentul are obligatia sã publice în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, într-un cotidian de circulatie nationalã si într-unul de circulatie localã anuntul licitatiei publice deschise, care va contine în mod obligatoriu:
            a) denumirea si sediul concedentului;
            b) obiectul si durata concesiunii;
            c) locul unde poate fi studiatã documentatia mentionatã la art. 12 alin. (1);
            d) actele doveditoare privind calitãtile si capacitãtile cerute ofertantilor;
            e) data si locul de primire a ofertelor;
            f) durata în care ofertantii rãmân angajati prin termenii ofertelor lor;
            g) data, ora si locul de deschidere a ofertelor.
            Art. 14. - Termenul de primire a ofertelor nu poate fi mai mic de 20 de zile calendaristice si nu poate depãsi 60 de zile calendaristice, începând cu data publicãrii anuntului licitatiei publice deschise.
            Art. 15. - (1) Ofertantii transmit ofertele lor în douã plicuri sigilate, unul exterior si unul interior, care vor fi înregistrate, în ordinea primirii lor, într-un registru special, tinut de concedent la sediul sãu.
            (2) Pe plicul exterior se va indica licitatia publicã deschisã pentru care este depusã oferta. Plicul exterior va trebui sã continã:
            a) o fisã cu informatii privind ofertantul si o declaratie de participare, semnatã de ofertant, fãrã îngrosãri, stersãturi sau modificãri;
            b) acte doveditoare privind calitãtile si capacitãtile ofertantilor, conform solicitãrilor concedentului, precum si garantia de participare la licitatia publicã deschisã.
            (3) Pe plicul interior se înscriu numele sau denumirea ofertantului, precum si domiciliul sau sediul social al acestuia, dupã caz. Acest plic va contine oferta propriu-zisã.
            (4) Plicurile sigilate vor fi predate comisiei de evaluare în ziua fixatã pentru deschiderea lor.
            Art. 16. - (1) Comisia de evaluare va fi alcãtuitã dupã cum urmeazã:
            a) în cazul în care concedentul este unul dintre ministerele prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. a), din reprezentanti ai ministerelor respective si ai Ministerului Finantelor, numiti în acest scop;
            b) în cazul în care concedentul este un organ de specialitate prevãzut la art. 5 alin. (1) lit. a), din reprezentanti ai acestuia si ai Ministerului Finantelor, numiti în acest scop;
            c) în cazul în care concedentul este unul dintre consiliile judetene sau consiliile locale prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. b), din reprezentanti ai consiliului judetean sau ai consiliului local si ai directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti, numiti în acest scop;
            d) în cazul în care concedentul este una dintre institutiile prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. b), din reprezentanti ai institutiilor publice respective, ai consiliului judetean sau ai consiliului local si ai directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti, numiti în acest scop.
            (2) În cazul în care bunul, activitatea sau serviciul supus concesionãrii declanseazã procedurile de mediu, potrivit legislatiei în vigoare, comisia de evaluare va include în componenta sa si un reprezentant al autoritãtii competente pentru protectia mediului.
            {3) Componenia comisiei de evaluare se stabileste prin decizia concedentului. Totodatã, concedentul desemneazã presedintele comisiei de evaluare care, la rândul sãu, desemneazã secretarul comisiei, însãrcinat cu redactarea procesului-verbal.
            (4) La sedintele comisiei de evaluare presedintele acesteia poate invita personalitãti recunoscute, pentru experienta si competenta lor în materia ce face obiectul licitatiei publice deschise. Aceste personalitãti beneficiazã de un vot consultativ.
            Art. 17. - (1) Sedinta de deschidere a plicurilor este publicã.
            (2) Dupã deschiderea plicurilor exterioare, comisia de evaluare eliminã ofertele care nu contin totalitatea documentelor si datelor cerute la art. 15 sau de instructiunile privind organizarea si desfãsurarea procedurii de concesionare si întocmeste un proces-verbal, în care se va mentiona rezultatul deschiderii plicurilor respective.
            (3) Deschiderea plicurilor interioare ale ofertelor retinute se face numai dupã semnarea procesului-verbal de cãtre toti membrii comisiei de evaluare si de cãtre ofertanti.
            Art. 18. - (1) Comisia de evaluare analizeazã ofertele din plicurile interioare si poate, atunci când considerã necesar, sã cearã ofertantilor precizãri cu privire la continutul ofertei lor.
            (2) Comisia de evaluare alege oferta pe care o considerã cea mai bunã din punct de vedere a satisfacerii criteriilor de selectie enuntate în instructiunile privind organizarea si desfãsurarea procedurii de concesionare. Aceste criterii au în vedere eficienta economicã, suma investitiilor propuse, pretul prestatiilor, costul lor de utilizare, valoarea lor tehnicã, modul de rezolvare a obligatiilor privind protectia mediului si a problemelor sociale, garantiile profesionale si financiare propuse de cãtre fiecare ofertant si termenele de realizare a lucrãrilor de investitii.
            Art. 19. - (1) Pe baza evaluãrii ofertelor comisia de evaluare întocmeste un raport care cuprinde descrierea procedurii de concesionare si operatiunile de evaluare, elementele esentiale ale ofertelor depute si motivele alegerii ofertantului câstigãtor sau, în cazul în care nu a fost desemnat câstigãtor nici un ofertant, cauzele respingerii.
            (2) În cazul în care licitatia publicã deschisã nu a condus la desemnarea unui câstigãtor, se va consemna aceastã situatie într-un proces-verbal, iar în termen de 45 de zile se va organiza o nouã licitatie.
            (3) Dacã nici cea de-a doua licitatie nu a condus la desemnarea unui câstigãtor, aceasta se va consemna într-un proces-verbal care va sta la baza deciziei de recurgere la procedura de negociere directã.
            (4) Conditiile concesionãrii prin negociere directã nu pot fi inferioare celei mai bune oferte respinse de licitatia publicã deschisã.
            Art. 20. - (1) Raportul întocmit de cãtre comisia de evaluare si ofertele prezentate sunt transmise de îndatã concedentului.
            (2) Dupã primirea raportului comisiei de evaluare, concedentul procedeazã, în termen de 5 zile calendaristice, la informarea ofertantului câstigãtor despre alegerea sa si la anuntarea celorlalti ofertanti despre respingerea ofertelor lor. La solicitarea în scris a ofertantilor respinsi, în termen de 10 zile calendaristice de la primirea comunicãrii de respingere a ofertelor lor, concedentul va transmite o copie de pe procesul-verbal de evaluare a ofertelor.
            Art. 21. - (1) Ofertantii pot face contestatii privind modul în care au fost respectate dispozitiile legale care reglementeazã procedura concesionãrii prin licitatie publicã deschisã.
            (2) Termenul de comunicare, de depunere a contestatiilor, autoritãtile competente sã le solutioneze si procedura de lucru a acestora se stabilesc prin norme metodologice de organizare si desfãsurare a procedurii de concesionare.

            B. Procedura concesionãrii prin licitatie publicã deschisã cu preselectie

            Art. 22. - (1) În cazul procedurii licitatiei publice deschise cu preselectie, concedentul are obligatia sã elaboreze un anunt de primire de candidaturi, în care va mentiona:
            a) obiectul concesiunii;
            b) obiectivele pe care si le propune concedentul;
            c) actele doveditoare privind calitãtile si capacitãtile solicitate candidatilor;
            d) termenul de primire a candidaturilor;
            e) criteriile de selectie a candidatilor.
            (2) Anuntul de primire de candidaturi este publicat în aceleasi conditii ca si cele prevãzute la art. 13, iar termenul de primire a candidaturilor este acelasi cu cel prevãzut la art. 14.
            Art. 23. - (1) Candidaturile sunt înaintate, în plicuri sigilate, comisiei de evaluare, instituitã conform art. 16.
            (2) Comisia de evaluare analizeazã documentele prezentate si întocmeste lista candidatilor admisi la prezentarea unei oferte, tinând seama de criteriile de selectie precizate în anuntul de primire de candidaturi.
            Art. 24. - Concedentul informeazã, în termen de 5 zile calendaristice, candidatii respinsi despre neacceptarea candidaturii lor. La solicitarea în scris a candidatilor respinsi, în termen de 10 zile calendaristice de la primirea comunicãrii de respingere a candidaturilor, concendentul le va transmite o copie de pe procesul-verbal.
            Art. 25. - (1) Concedentul informeazã candidatii ale cãror candidaturi au fost selectate despre perioada si locul unde acestia pot studia dosarul de prezentare a concesionãrii.
            (2) Începând cu data stabilitã potrivit criteriilor prevãzute la alin. (1), candidatii dispun de un termen, care nu poate fi mai mic de 20 de zile calendaristice si nu poate depãsi 60 de zile calendaristice, pentru a-si prezenta ofertele.
            (3) Dupa depunerea ofertelor, procedura licitatiei publice deschise cu preselectie se desfãsoarã conform prevederilor art. 15 si ale art. 17-21.

Sectiunea a 2-a
Procedura concesionãrii prin negociere directã

            Art. 26. - (1) Procedura de negociere directã este aplicabilã în cazul în care licitatia publicã nu a condus la desemnarea unui câstigãtor.
            (2) În urma procedurii de negociere directã, concedentul atribuie concesiunea persoanei fizice sau persoanei juridice de drept privat, române ori strãine, pe care o alege.
            Art. 27. - (1) Concedentul are obligatia sã publice în Monitorul Oficial aI României, Partea  a IV-a, într-un cotidian de circulatie nationalã si într-unul de circulatie localã intentia de a recurge la procedura de negociere directã.
           (2) Anuntul, publicat conform prevederilor alin. (1) trebuie sã precizeze:
            a) denumirea si sediul concedentului;
            b) obiectul concesiunii;
            c) modalitatea prin care concedentul organizeazã desfãsurarea negocierilor.

CAPITOLUL IV
Dispozitii privind contractul de concesiune

            Art. 28. - (1) Contractul de concesiune se încheie în termen de 30 de zile de la data la care concedentul a informat ofertantul despre acceptarea ofertei sale, dacã prin caietul de sarcini nu s-a stabilit altfel.
            (2) Nerespectarea termenului prevãzut la alin. (1) poate atrage plata de daune interese de cãtre partea în culpã.
            (3) Refuzul ofertantului declarat câstigãtor de a încheia contractul de concesiune atrage dupã sine pierderea garantiei depuse pentru participare si, dacã este cazul, plata de daune interese.
            (4) Contractul de concesiune va cuprinde clauzele prevãzute în caietul de sarcini si clauzele convenite de pãrtile contractante în completarea celor din caietul de sarcini si fãrã a contraveni obiectivelor concesiunii prevãzute în caietul de sarcini.
            (5) La încheierea contractului de concesiune pãrtile vor conveni asupra cazurilor de încetare a contractului. În contract pãrtile vor putea înscrie clauze specifice referitoare la rezilierea unilateralã sau la rãscumpãrare.
            (7) În toate cazurile contractul de concesiune va mentiona interdictia pentru concesionar de a subconcesiona, în tot sau în parte, unei alte persoane obiectul concesiunii.
            (7) Contractul de concesiune va cuprinde si clauze contractuale referitoare la împãrtirea responsabilitãtilor de mediu între concedent si concesionar.
            Art. 29. - (1) La expirarea termenului de concesiune concesionarul este obligat sã restituie, în deplina proprietate, liber de orice sarcinã, bunul concesionat, inclusiv investitiile realizate.
            (2) În contractul de concesiune trebuie precizate, în mod distinct, categoriile de bunuri ce vor fi utilizate de concesionar în derularea concesiunii respectiv:
            a) bunurile de retur care revin de plin drept, gratuit si libere de orice sarcini concedentului, la expirarea contractului de concesiune. Sunt bunuri de retur bunurile care au fãcut obiectul concesiunii precum si cele care au rezultat în urma investitiilor impuse prin caietul de sarcini.
            b) bunurile de preluare care, la expirarea contractului de concesiune, pot reveni concedentului, în mãsura în care acesta din urmã îsi manifestã intentia de a prelua bunurile respective în schimbul plãtii unei compensatii egale cu valoarea contabilã actualizatã, conform dispozitiilor caietului de sarcini. Sunt bunuri de preluare bunurile care au apartinut concesionarului si au fost utilizate de cãtre acesta pe durata concesiunii;
            c) bunurile poprii care, la expirarea contractului de concesiune, rãmân în proprietatea concesionarului. Sunt bunuri proprii bunurile care au apartinut concesionarului si au fost folosite de cãtre acesta pe durata concesiunii, cu exceptia celor prevãzute la lit. b).
            (3) În contractul de concesiune se va mentiona repartitia acestor bunuri la încetarea, din orice cauzã a concesiunii.
            Art. 30. - (1) Contractul de concesiune va fi încheiat în conformitate cu legea românã, indiferent de nationalitatea sau de cetãtenia concesionarului, pentru o duratã care nu va putea depãsi 49 de ani, începând de la data semnãrii lui. Durata concesiunii se stabileste în functie de perioada de amortizare a investitiilor ce urmeazã sã fie realizate de cãtre concesionar.
            (2) Pentru solutionarea eventualelor litigii, pãrtile pot stipula un contract clauza compromisorie.
            (3) Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioadã egalã cu cel mult jumãtate din durata sa initialã, prin simplul acord de vointã al partilor.
            Art. 31. - (1) Concedentul poate modifica unilateral partea reglementarã a contractului de concesiune, cu notificarea prealabilã a concesionarului, din motive exceptionale legate de interesul national sau local, dupã caz.
            (2) În cazul în care modificarea unilateralã a contractului îi aduce un prejudiciu, concesionarul are dreptul sã primeascã în mod prompt o despãgubire adecvatã si efectivã. În caz de dezacord între concedent si concesionar cu privire la suma despãgubirii, aceasta va fi stabilitã de cãtre instanta judecãtoreascã competentã. Acest dezacord nu poate în nici un caz, sã permitã concesionarului sã se sustragã obligatiile sale contractuale.
            Art. 32. - Relatiile contractuale dintre concedent si concesionar se bazeazã pe principiul echilibrului financiar al concesiunii, respectiv pe realizarea unei posibile egalitãti între avantajele care îi sunt acordate concesionarului si sarcinile care îi sunt impuse. În consecintã, concesionarul nu va fi obligat sã suporte cresterea sarcnilor legate de executia obligatiilor sale, în cazul în care aceastã crestere rezultã în urma:
            a) unei actiuni sau unei mãsuri dispuse de o autoritate publicã;
            b) unui caz de fortã majorã sau unui caz fortuit.
            Art. 33. - (1) Concesionarul îsi executã obligatiile potrivit termenilor si conditiilor prevãzute în contractul de concesiune si în acord cu normele legale specifice domeniului de activitate respectiv, elaborate de institutiile legal abilitate în acest scop.
            (2) Concedentul are dreptul sã verifice în perioada derulãrii contractului de concesiune, modul în care se respectã conditiile si clauzele acestuia de cãtre concesionar.
            Art. 34. - (1) Concesionarul are obligatia ca, în termen de 90 de zile de la data semnãrii contractului de concesiune, sã depunã, cu titlu de garantie, o sumã fixã reprezentând o cotã-parte din suma obligatiei de platã cãtre concedent, stabilitã de acesta si datoratã pentru primul an de activitate. Dacã este necesar, din aceastã sumã vor fi prelevate penalitãtile si sumele datorate concedentului de cãtre concesionar, în baza contractului de concesiune.
            (2) Concesionarul poate constitui drept garantie si titluri de credit, asupra cãrora se va institui gajul, cu acordul concedentului. Se va constitui o garantie similarã, în functie de necesitatea acoperirii costurilor viitoare, pentru îndeplinirea obligatiilor privind protectia mediului, care pot apãrea pe parcursul derulãrii concesiunii.
            Art. 35. - Încetarea contractului de concesiune poate avea loc în urmãtoarele situatii:
            a) la expirarea duratei stabilite în contractul de concesiune;
            b) în cazul în care interesul national sau local o impune, prin denuntarea unilateraiã de cãtre concedent, cu plata unei despãgubiri juste si prealabile în sarcina concedentului;
            c) în cazul nerespectãrii obligatiilor contractuale de cãtre concesionar, prin rezilierea unilateralã de cãtre concedent, cu plata unei despãgubiri în sarcina concesionarului;
            d) în cazul nerespectãrii obligatiilor contractuale de cãtre concedent, prin rezilierea unilateralã de cãtre concesionar, cu plata de despãgubiri în sarcina concedentului;
            e) la disparitia, dintr-o cauzã de fortã majorã, a bunului concesionat sau în cazul imposibilitãtii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renuntare, fãrã plata unei despãgubiri.

CAPITOLUL V
Dispozitii privind exercitarea dreptului de control

            Art. 36. - Ministerele de resort si Ministerul Finantelor au atributii de control asupra concesiunilor de interes national, iar directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti au drept de control asupra concesiunilor de interes local, urmãrind, în special, respectarea prevederilor referitoare la:
            a) hotãrârea de concesionarea;
            b) publicitate;
            c) continutul documentatiei mentionate la art. 12 alin. (1);
            d) componenta si modul de lucru ale comisiei de evaluare a ofertelor;
            e) termenele prevãzute de prezenta lege;
            f) informarea factorilor interesati despre acordarea sau încetarea concesiunii;
            g) îndeplinirea obligatiilor contractuale de cãtre concedent si concesionar.

CAPITOLUL VI
Sanctiuni

            Art. 37. - Nerespectarea de cãtre pãrtile contractante a obligatiilor cuprinse în contractul de concesiune atrage rãspunderea contractualã a pãrtii în culpã.
            Art. 38. - (1) Constituie contraventii la dispozitiile prezentei legi, dacã nu au fost sãvârsite în astfel de conditii încât sã fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni, urmãtoarele fapte:
            a) nerespectarea dispozitiilor privind publicitatea, prevãzute la art. 13, art. 22 alin. (2) si art. 27 alin. (1);
            b) nerespectarea termenelor prevãzute la art. 9, art. 14, art. 20 alin. (2), art. 24, art. 25 alin. (2), art. 34 alin. (1) si art. 39;
            c) substituirea de cãtre membrii comisiei de evaluare, precum si de cãtre angajatii concedentului a documentetor incluse în ofertele initiale cu alte documente;
            d) divulgarea oricãrei informatii nedestinate publicãrii, de cãtre angajatii concedentului, precum si de orice persoanã implicatã în procesul de instituire a unei concesiuni.
            (2) Contraventiile prevãzute la alin. (1) se sanctioneazã dupã cum urmeazã:
            a) cele prevãzute la lit. a), cu amendã de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei;
            b) cele prevãzute la lit. b), cu amendã de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei;
            c) cele prevãzute la lit. c) si d), cu amendã de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.
            (3) Cuantumul amenzilor poate fi majorat, în functie de rata inflatiei, prin hotãrâre a Guvernului.
            (4) Amenzile prevãzute ca sanctiuni pentru sãvârsirea contraventiilor mentionate la alin. (1) pot fi aplicate atât persoanelor fizice, cât si persoanelor juridice.
            (5) Constatarea contraventiilor cuprrinse în dispozitiile prezentei legi si aplicarea sanctiunilor se fac de cãtre persoane anume împuternicite de cãtre ministerele de resort.
            (6) Dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor se aplicã si contraventiilor prevãzute în prezenta lege.

CAPITOLUL VII
Dispozitii finale

            Art. 39. - Contractele de concesiune a terenurilor de orice naturã vor fi înregistrate de cãtre concesionar în registrele de publicitate imobiliarã, în termen de 30 de zile calendaristice de la data încheierii lor.
            Art. 40. - (1) Bunurile proprietate publicã ori privatã a statului, judetului, orasului sau comunei, precum si activitãtile si serviciile publice de interes national sau local se atribuie direct, printr-un contract de concesiune, societãtilor comerciale sau companiilor nationale ori societãtilor nationale, înfiintate prin reorganizarea regiilor autonome care au avut în administrare aceste bunuri, activitãti ori servicii. Contractul de concesiune se încheie cu autoritatea concedentã competentã pe o duratã care se stabileste prin hotãrâre a Guvernului sau a consiliului judetean ori local de înfiintare a societãtii comerciale respective.
            (2) Contractele de concesiunile încheiate pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi îsi pãstreazã valabilitatea.
            (3) În cazul privatizãrii companiilor nationale ori a societãtilor nationale sau societãtilor comerciate, înfiintate prin reorganizarea regiilor autonome care au avut încheiat contract de concesiune în conditiile alin. (1), concedentul poate cere renegocierea acestuia.
            Art. 41. - În termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Consiliul pentru Reformã elaboreazã si propune spre aprobare Guvernului norme metodologice-cadru în aplicarea prezentei legi.
            Art. 42. - (1) Prezenta lege intrã în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României.
            (2) Pe aceeasi datã se abrogã:
            a) art. 25-29 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitãtilor economice de stat ca regii autonome si societãti comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, cu modificãrile si completãrile ulterioare;
            b) art. 1-17, art. 25 si anexele nr. 1-5 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.228/1990 pentru aprobarea Metodologiei concesionãrii, închirierii si locatiei gestiunii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 12 decembrie 1990, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

           Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comunã din 28 octombrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României.
 
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR, 
ANDREI CHILIMAN
p. PRESEDINTELE SENATULUI, 
ULM SPINEANU 

Bucuresti, 25 noiembrie 1998.
Nr. 219.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
pentru promulgarea Legii privind regimul concesiunilor

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia  României

          Presedintele României d e c r e t e a z ã :

           Articol unic. - Se promulgã Legea privind regimul concesiunilor si se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI
EMIL CONSTANTINESCU

Bucuresti, 24 noiembrie 1998.
Nr. 405.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

LEGE
privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internationalã pentru Reconstructie si Dezvoltare, destinat finantãrii Proiectului privind reforma în domeniul protectiei copilului, semnat la Washington la 15 iulie 1998

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

           Articol unic. - Se aprobã Ordonanta Guvernului nr. 63 din 21 august 1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internationalã pentru Reconstructie si Dezvoltare, destinat finantãrii Proiectului privind reforma în domeniul protectiei copilului, semnat la Washington la 15 iulie 1998, emisã în temeiul art. 1 pct. 1 lit. d) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 26 august 1998.

           Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 21 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
PAULA IVÃNESCU

           Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 26 octombrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
MIRCEA IONESCU-QUINTUS

Bucuresti, 26 noiembrie 1998.
Nr. 220.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internationalã pentru Reconstructie si Dezvoltare, destinat finantãrii Proiectului privind reforma în domeniul protectiei copilului, semnat la Washington la 15 iulie 1998

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

           Presedintele României d e c r e t e a z ã :

          Articol unic. - Se promulgã Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internationalã pentru Reconstructie si Dezvoltare, destinat finantãrii Proiectului privind reforma în domeniul protectiei copilului, semnat la Washington la 15 iulie 1998, si se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI
EMIL CONSTANTINESCU

Bucuresti, 24 noiembrie 1998.
Nr. 407.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

LEGE
pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1998 privind asigurarea unor facilitãti furnizorilor de îngrãsãminte chimice si produse de uz fitosanitar

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

           Articol unic. - Se aprobã Ordonanta Guvernului nr. 107 din 27 august 1998 privind asigurarea unor facilitãti furnizorilor de îngrãsãminte chimice si produse de uz fitosanitar, emisã în temeiul art. 1 pct. 2 lit. j) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 29 august 1998, cu urmãtoarea modificare:
           - Alineatul (2) al articolului 1 va avea urmãtorul cuprins:
            "(2) În sensul prezentei ordonante, producãtori agricoli sunt: producãtorii agricoli individuali, asociatiile agricole familiale, asociatiile agricole fãrã personalitate juridicã prevãzute în Legea nr. 36/1991 privind societãtile agricole si alte forme de asociere în agriculturã, arendasii, societãtile agricole cu personalitate juridicã, societãtile comerciale agricole cu capital privat, societãtile comerciale agricole cu capital majoritar sau integral de stat, institutele si statiunile de cercetare si didactice."

           Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 22 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
PAULA IVÃNESCU

           Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 27 octombrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI
DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Bucuresti, 26 noiembrie 1998.
Nr. 221.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1998 privind asigurarea unor facilitãti furnizorilor de îngrãsãminte chimice si produse de uz fitosanitar

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

           Presedintele României d e c r e t e a z ã :

           Articol unic. - Se promulgã Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1998 privind asigurarea unor facilitãti furnizorilor de îngrãsãminte chimice si produse de uz fitosanitar si se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI
EMIL CONSTANTINESCU

Bucuresti, 24 noiembrie 1998.
Nr. 408.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

LEGE
pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 61/1998 privind finantarea actiunilor de consultantã si formare profesionalã destinate agricultorilor

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

           Articol unic. - Se aprobã Ordonanta Guvernului nr. 61 din 21 august 1998 privind finantarea actiunilor de consultantã si formare profesionalã destinate agricultorilor, emisã în temeiul art. 1 pct. 2 Iit. a) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 25 august 1998.

           Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 22 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
PAULA IVÃNESCU

           Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 27 octombrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Bucuresti, 26 noiembrie 1998.
Nr. 222.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 61/1998 privind finantarea actiunilor de consultantã si formare profesionalã destinate agricultorilor

            În temeiul art. 77 alin (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

           Presedintele României d e c r e t e a z ã :

           Articol unic. - Se promulgã Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 61/1998 privind finantarea actiunilor de consultantã si formare profesionalã destinate agricultorilor si se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI
EMIL CONSTANTINESCU

Bucuresti, 24 noiembrie 1998.
Nr. 409.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

LEGE
privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 64/1998 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România si Fondul de Dezvoltare Socialã al Consiliului Europei, semnat la Paris la 4 iunie 1998

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

           Articol unic. - Se aprobã Ordonanta Guvernului nr. 64 din 21 august 1998 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România si Fondul de Dezvoltare Socialã al Consiliului Europei, semnat la Paris la 4 iunie 1998, emisã în temeiul art. 1 pct. 1 lit. c) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 26 august 1998.

           Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 21 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
PAULA IVÃNESCU

           Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 26 octombrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
MIRCEA IONESCU-QUINTUS

Bucuresti, 26 noiembrie 1998.
Nr. 223.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 64/1998 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România si Fondul de Dezvoltare Socialã aI Consiliului Europei, semnat la Paris la 4 iunie 1998

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

            Presedintele României d e c r e t e a z ã :

           Articol unic. - Se promulgã Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 64/1998 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România si Fondul de Dezvoltare Socialã al Consiliului Europei, semnat la Paris la 4 iunie 1998, si se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI
EMIL CONSTANTINESCU

Bucuresti, 24 noiembrie 1998.
Nr. 410.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

LEGE
pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62/1998 privind instituirea taxei pentru eliberarea autorizatiei de înfiintare si functionare a magazinelor "duty-free" si "duty-free diplomatic"

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

           Articol unic. - Se aprobã Ordonanta Guvernului nr. 62 din 21 august 1998, privind instituirea taxei pentru eliberarea autorizatiei de înfiintare si functionare a magazinelor "duty-free" si "duty-free diplomatic", emisã în temeiul art. 1 pct. 4 lit. h) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 25 august 1998, cu urmãtoarele modificãri:
            1. Titlul ordonantei va avea urmãtorul cuprins:
            "Ordonantã privind instituirea taxei anuale pentru eliberarea autorizatiei de functionare a magazinelor «duty-free» si «duty-free diplomatic»
           2. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 1. - Se instituie taxa anualã pentru eliberarea autorizatiei de functionare a magazinelor «duty-free» si «duty-free diplomatic», în valoare de 10.000 dolari S.U.A."
           3. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 2. - Plata integralã a taxei se efectueazã, de cãtre societãtile comerciale, în lei. Valoarea în lei a taxei se determinã prin transformarea sumei în dolari S.U.A. la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationalã a României în fiecare zi de joi. Acest curs de schimb se utilizeazã pe toatã durata sãptãmânii urmãtoare, pentru taxele plãtite în cursul acelei sãptãmâni."
           4. Articolul 3 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 3. - Taxa constituie venit al bugetului de stat si se plãteste în contul «Taxe pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare», deschis la unitãtile trezoreriei statului. În municipiul Bucuresti exclusiv sectoarele 1 si 3, unde nu functioneazã unitãti ale trezoreriei statului, taxa se plãteste în contul "Taxe pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare, deschis pe seama administratiilor financiare ale sectoarelor 2, 4, 5 si 6 la filialele Bãncii Comerciale Române - S.A."
            5. Articolul 4 alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:
            "Autorizatia de functionare a magazinelor «duty-free» si «duty free diplomatic» are valabilitate un an de la data autorizãrii. Autorizatia se va elibera numai dupã depunerea la Directia Generalã a Vãmilor a unei copii de pe documentul vizat de bancã, prin care se atestã plata taxei instituite prin prezenta ordonantã."

           Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 24 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
PAULA IVÃNESCU

           Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 27 octombrie 1998 cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Bucuresti, 25 noiembrie 1998.
Nr. 224.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62/1998 privind instituirea taxei pentru eliberarea autorizatiei de înfiintare si functionare a magazinelor "duty-free" si "duty-free diplomatic"

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României:

           Presedintele României d e c r e t e a z ã:

           Articol unic. - Se promulgã Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62/1998 privind instituirea taxei pentru eliberarea autorizatiei de înfiintare si functionare a magazinelor "duty-free" si "duty-free diplomatic" si se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI
EMIL CONSTANTINESCU

Bucuresti, 24 noiembrie 1998
Nr. 411.

HOTÃRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

HOTÃRÂRE
pentru prorogarea termenului prevãzut în Hotãrârea Parlamentului României nr. 24/1998

           Parlamentul României adopta prezenta hotarâre.

           Articol unic. - Termenul prevãzut în Hotãrârea Parlamentului României nr. 24/1998 privind mandatul membrilor Consiliului de administratie al Bãncii Nationalã a României, publicatã în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 257 din 9 iulie 1998, se prorogã pânã la 23 decembrie 1998.
            Termenul prevãzut la alin. 1 se aplicã si Comisiei de cenzori.

            Aceasta hotãrâre a fost adoptatã de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comuna din 26 noiembrie, 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.
 
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VASILE LUPU 
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
ULM SPINEANU

Bucuresti, 26 noiembrie 1998.
Nr. 45.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 127
din 13 octombrie 1998
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila

Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Gábor Kozsokár - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

            Pe rol, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila, ridicata de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie in Dosarul nr. 3.642/1996 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila.
            La apelul nominal se constata lipsa partilor, pentru care procedura de citare este legal indeplinita.
            Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei, deoarece legiuitorul a rezervat numai procurorului general dreptul de a ataca cu recurs in anulare la Curtea Suprema de Justitie hotararile judecatoresti irevocabile, pentru considerentele expres prevazute in art. 330 din Codul de procedura civila, astfel ca dispozitia art. 3304 teza a doua din acelasi cod, care substituie procurorului general orice alta persoana fizica sau juridica, este neconstitutionala.

CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
            Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila, prin Incheierea din 5 iunie 1998, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila, ridicata de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
            In motivarea exceptiei se apreciaza ca dispozitiile art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila contravin prevederilor art. 128 si 130 din Constitutie. Se sustine ca, din moment ce declararea recursului in anulare constituie o prerogativa a procurorului general, este firesc ca retragerea acestei cai de atac de catre initiatorul ei, conform art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila, sa reprezinte un exercitiu al acelorasi atributii, la indemana aceluiasi subiect calificat, cu efect de stingere a litigiului respectiv. Prevederea atacata este neconstitutionala, deoarece transfera in competenta partilor litigante atributii care, potrivit art. 130 din Constitutie, apartin exclusiv Ministerului Public si se exercita numai prin procurorii constituiti in parchete.
            Exprimandu-si opinia, instanta de judecata apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila nu este intemeiata, textul atacat fiind constitutional.
            Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, s-au solicitat puncte de vedere presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
            In punctul de vedere al Guvernului se apreciaza ca, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, ramasa definitiva prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, precum si prin alte decizii, Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art. 3304 din Codul de procedura civila sunt constitutionale, astfel incat exceptia in discutie ar urma sa fie respinsa.
            Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
            In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate invocata.
            Potrivit prevederilor art. 3304 din Codul de procedura civila, "pana la inchiderea dezbaterilor, procurorul general isi poate retrage motivat recursul in anulare. In acest caz, partile in proces pot cere continuarea judecatii".
            Impotriva acestui text s-a invocat de mai multe ori exceptia de neconstitutionalitate, Curtea pronuntandu-se, pentru prima oara, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, in sensul ca dispozitiile sale sunt constitutionale. S-a retinut, in considerente, ca "art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila arata conditiile in care procurorul general isi poate retrage recursul in anulare si consacra, totodata, dreptul partilor din proces de a starui pentru continuarea judecatii. Or, prin aceste prevederi nu poate fi pusa in discutie nici o situatie conflictuala cu dispozitiile Constitutiei".
            Ulterior a mai fost invocata exceptia de neconstitutionalitate a aceluiasi text si in alte cauze, insa Curtea Constitutionala a mentinut, prin deciziile pronuntate, solutia de constitutionalitate.
            Cu privire la dispozitiile art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila, se constata ca nu contravin prevederilor art. 128 din Constitutie. Dispozitia constitutionala nu este incalcata prin faptul ca o cale de atac care se poate exercita numai de catre procurorul general este continuata, in caz de renuntare a acestuia, la cererea uneia dintre parti, deoarece este in sarcina legiuitorului sa stabileasca conditiile de exercitare a cailor de atac. Nu este deci vorba de o problema de constitutionalitate, ci de o optiune legislativa care nu poate fi cenzurata de catre Curtea Constitutionala.
            Cat priveste incalcarea dispozitiilor art. 130 din Constitutie, este de observat ca autorul exceptiei considera ca textul de lege criticat transfera in competenta partilor din proces atributii care, potrivit dispozitiilor constitutionale, reprezinta atributul exclusiv al Ministerului Public.
            Acest text constitutional reglementeaza participarea Ministerului Public la activitatea judiciara in general, fara a distinge intre procesele penale si civile. Procesul civil fiind o cauza a intereselor private, partile isi apara, in primul rand, ele drepturile, iar instanta, aplicand legea, vegheaza la apararea ordinii de drept. In aceste conditii, nu se poate sustine ca apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, precum si a ordinii de drept, constituie atributul exclusiv al Ministerului Public.
            In concluzie, posibilitatea partii de a cere continuarea judecarii recursului in anulare, in cazul in care procurorul general l-a retras, nu contravine nici unei prevederi constitutionale.
            Asupra dispozitiilor criticate, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat si prin deciziile nr. 67 si 68 din 16 aprilie 1998, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 195 din 26 mai 1998, constatand constitutionalitatea acestora.
            Motivele invocate in sustinerea exceptiei nu sunt de natura sa faca necesara reconsiderarea jurisprudentei Curtii, urmand ca exceptia privind dispozitiile art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila sa fie respinsa.
            Fata de considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila, invocata de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie in Dosarul nr. 3.642/1996 al Curtii Supreme de Justitie-Sectia civila.
            Definitiva.
            Pronuntata de sedinta publica din data de 13 octombrie 1998.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 142
din 27 octombrie 1998
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila

Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Gábor Kozsokár - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

            Pe rol, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila, ridicata de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie in Dosarul nr. 2.816/1996 al Curtii Supreme de Justitie-Sectia civila.
            Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 27 octombrie 1998, in prezenta reclamantei-intimate Ionescu Marilena si in lipsa partilor intimate Regia Autonoma "regocom" Pitesti si Regionala de Distributie a Gazelor Naturale Pitesti, legal citate.
            Cauza fiind in stare de judecata, se da cuvantul partii prezente, care sustine ca textul atacat este neconstitutional, deoarece hotararile judecatoresti prin care i s-a restituit imobilul nationalizat sunt legale si temeinice.
            Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei, motivat de faptul ca legiuitorul a rezervat numai procurorului general dreptul de a ataca prin recurs in anulare la Curtea Suprema de Justitie hotararile judecatoresti irevocabile, pentru considerentele expres prevazute in art. 330 din Codul de procedura civila, astfel ca dispozitia din art. 3304 teza a doua din acelasi cod, care substituie procurorului general orice alta persoana fizica sau juridica, este neconstitutionala.

CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
            Prin Incheierea din 19 iunie 1998, Curtea Suprema de Justitie-Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila, ridicata de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie in Dosarul nr. 2.816/1996 aflat pe rolul acelei instante.
            In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca, intrucat declararea recursului in anulare constituie, conform "art. 130 din Constitutie, o prerogativa ce apartine exclusiv procurorului general, ca reprezentant al Ministerului Public, apare firesc ca retragerea acestei cai extraordinare de atac de catre initiatorul ei, conform art. 3304 teza intai din Codul de procedura civila, sa reprezinte un exercitiu al aceleiasi atributii, la indemana aceluiasi subiect calificat, cu efect de stingere a litigiului respectiv". De aceea, se apreciaza ca dispozitiile art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila, care permit partilor din proces sa ceara continuarea judecatii unei cai de atac "pe care nu sunt abilitate sa o declanseze, apar ca neconstitutionale, intrucat transfera in competenta partilor litigante atributii care, potrivit art. 130 din Constitutie, apartin exclusiv Ministerului Public si se exercita numai prin procurorii constituiti in parchete". Autorul exceptiei mai sustine ca art. 16 alin. (1) din Constitutie nu are in vedere egalitatea de tratament juridic a cetatenilor "in raport cu autoritatile publice si nici preluarea de catre cetateni a atributiilor ce revin respectivelor autoritati".
            Exprimandu-si opinia asupra exceptiei, in conformitate cu dispozitiile art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicata, instanta arata ca aceasta este nefondata.
            In temeiul dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, s-au solicitat puncte de vedere presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului. In punctul de vedere primit de la Guvern se arata ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila este nefondata, invocand in acest sens practica jurisdictionala a Curtii Constitutionale. Presedintii Camerei Deputatilor si Senatului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecatorului-raportor, concluziile procurorului, sustinerile partii prezente si dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
            Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate, fiind legal sesizata, in conformitate cu dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata.
            Potrivit prevederilor art. 3304 din Codul de procedura civila, "pana la inchiderea dezbaterilor, procurorul general isi poate retrage motivat recursul in anulare. In acest caz, partile in proces pot cere continuarea judecatii". Aceasta dispozitie legala a fost integral atacata, in repetate randuri, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate.
            Astfel, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, definitiva prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, Curtea Constitutionala a decis ca dispozitiile art. 3304 din Codul de procedura civila sunt constitutionale. In considerentele deciziei se retine ca "art. 3304 din Codul de procedura civila arata conditiile in care procurorul general isi poate retrage recursul in anulare si consacra, totodata, dreptul partilor din proces de a starui pentru continuarea judecatii. Or, prin aceste prevederi nu poate fi pusa in discutie nici o situatie conflictuala cu dispozitiile Constitutiei".
            Aceeasi solutie a constitutionalitatii dispozitiilor art. 3304 din Codul de procedura civila a fost pronuntata in mod constant in practica jurisdictionala a Curtii.
            Ulterior, fiind sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor cuprinse in teza a doua a art. 3304 din Codul de procedura civila, Curtea s-a pronuntat in acelasi sens, respingand exceptia. Astfel sunt deciziile nr. 67 si 68 din 16 aprilie 1998, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 195 din 26 mai 1998.
            Pentru a se pronunta aceasta solutie s-a retinut ca prevederile legale care reglementeaza recursul in anulare, deci si cele ale art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila, sunt elaborate in conformitate cu dispoztiile art. 125 si 128 din Constitutie.
            Faptul ca recursul in anulare, care se poate exercita numai de procurorul general, este continuat la cererea uneia dintre parti, in cazul in care procurorul general il retrage, nu incalca dispozitiile constitutionale mentionate. Aceasta nu este o problema de constitutionalitate, ci o chestiune de politica legislativa a autoritatii legiuitoare, optiune legislativa care nu poate fi considerata ca neconstitutionala, atata timp cat nu contravine unei prevederi a Constitutiei.
            Avand in vedere ca in speta nu au intervenit elemente noi care se determine reconsiderarea practicii jurisdictionale a Curtii, urmeaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila sa fie respinsa.
            Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3304 teza a doua din Codul de procedura civila, ridicata de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie in Dosarul nr. 2.816/1996 al Curtii Supreme de Justitie-Sectia civila.
            Definitiva.
            Pronuntata in sedinta publica din data de 27 octombrie 1998.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta