143. - Lege privind ajutorul de stat

           272. - Decret pentru promulgarea Legii privind ajutorul de stat

           146. - Lege privind organizarea, functionarea si finantarea spitalelor

           275. - Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea, functionarea si finantarea spitalelor

           149. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 62/1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale

           278. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 62/1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale

           150. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 101/1998 privind reglementarea plãtii unor tarife pentru serviciile prestate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie

           281. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 101/1998 privind reglementarea plãtii unor tarife pentru serviciile prestate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie

           151. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea si completarea Legii învãtãmântului nr. 84/1995

           282. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea si completarea Legii învãtãmântului nr. 84/1995

           Decizia nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constitutionalitatea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea si completarea Legii învãtãmântului nr. 84/1995

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

           Scopul legii
            Art. 1. - Prezenta lege are ca scop reglementarea modalitãtilor de autorizare, acordare, control, inventariere, monitorizare si raportare a ajutorului de stat, în vederea creãrii si mentinerii unui mediu concurential normal.
           Definirea ajutorului de stat
            Art. 2. - (1) În sensul prezentei legi, ajutorul de stat înseamnã orice sprijin, indiferent de formã, din surse de stat, acordat de autoritãti publice sau de alte organisme care le administreazã în numele statului.
            (2) Ajutorul de stat se concretizeazã fie într-un transfer de fonduri publice cãtre un agent economic, fie în renuntarea la unele venituri viitoare - certe sau posibile - si care asigurã unui agent economic un beneficiu de naturã economicã sau financiarã, pe care nu l-ar fi obtinut în absenta acestor mãsuri. Beneficiile rezultate vor fi considerate ajutor de stat, dacã ele conferã un avantaj special numai anumitor agenti economici sau anumitor bunuri, servicii sau regiuni.
            (3) Ajutorul de stat poate lua forma unei scheme de ajutor de stat sau a unui ajutor individual.
            (4) Schema de ajutor de stat este un sistem pe baza cãruia pot fi acordate alocãri specifice de ajutoare agentilor economici definiti în mod general si abstract.
            (5) Ajutorul de stat individual este orice formã de ajutor de stat care nu este acordat pe baza unei scheme de ajutor.
            (6) În ajutorul de stat se includ, printre altele: subventii, inclusiv subventii pentru export; anularea de datorii sau preluarea pierderilor; exceptãri, reduceri sau amânãri de la plata taxelor si impozitelor; renuntarea la obtinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor împrumuturi cu dobânzi preferentiale; garantii acordate de stat sau de alte autoritãti publice în conditii preferentiale; participãri cu capital ale statului sau ale altor institutii publice, dacã rata profitului acestor investitii este mai micã decât cea normalã, anticipatã de cãtre un investitor privat prudent; reduceri de pret la bunurile furnizate si la serviciile prestate de cãtre autoritãti publice sau alte organisme care administreazã resurse ale statului, inclusiv vânzarea unor terenuri apartinând domeniului privat al statului sub pretul pietei.
           Definirea ajutorului existent
            Art. 3. - (1) Ajutorul existent este un ajutor individual sau o schemã de ajutor care îndeplineste una dintre urmãtoarele conditii:
            a) exista înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;
            b) a fost autorizat de cãtre Consiliul Concurentei;
            c) Consiliul Concurentei nu a luat, în termenul legal, una dintre deciziile prevãzute de prezenta lege.
            (2) Alocãrile specifice de ajutoare, acordate ca parte a unei scheme de ajutor existente, vor fi considerate ajutor existent, în afarã de cazul în care Consiliul Concurentei a solicitat în mod expres, în decizia sa privind schema de ajutor, notificarea unor astfel de alocãri specifice de ajutoare.
           Mãsuri si ajutoare de stat care nu intrã sub incidenta legii
            Art. 4. - (1) Mãsurile de naturã fiscalã, care sunt parte a normelor fiscale interne, aplicabile tuturor agentilor economici.
            (2) Ajutoare, sub forma serviciilor publice generale pentru activitate economicã, în termenii si în conditiile care nu favorizeazã anumite sectoare sau anumiti agenti economici.
            (3) Împrumuturi sau garantii acordate de autoritãti publice si organisme care administreazã resursele statului, conform conditiilor curente de pe piatã.
            (4) Participãri cu capital ale statului sau ale altor organisme publice, dacã rata profitului este estimatã a fi cel putin egalã cu rata profitului anticipat de cãtre un investitor privat prudent.
            (5) Ajutoare având un caracter social, acordate consumatorilor individuali, cu conditia ca acestea sã fie date fãrã discriminare în ceea ce priveste originea produselor sau serviciilor implicate.
            (6) Ajutoare pentru înlãturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente exceptionale.

           Autorizarea ajutorului de stat
            Art. 5. - Orice ajutor de stat, sub orice formã si indiferent de beneficiar, trebuie autorizat de Consiliul Concurentei din punct de vedere al efectelor asupra concurentei, cu exceptia cazurilor când prezenta lege prevede altfel.
           Notificarea ajutorului de stat
            Art. 6. - (1) Orice intentie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un ajutor de stat existent va fi notificatã de cãtre furnizorul ajutorului Cansiliului Concurentei, cu exceptia cazului în care este altfel prevãzut în prezenta lege sau în regulamentele de aplicare a acesteia.
            (2) Notificarea unui ajutor de stat trebuie sã cuprindã informatiile exacte si complete, cerute de Consiliul Concurentei pentru a evalua compatibilitatea ajutorului de stat cu prezenta lege. Consiliul Concurentei va adopta un regulament, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii, cu privire la forma, continutul si alte detalii ale notificãrii.
            (3) Consiliul Concurentei va înstiinta Oficiul Concurentei în legãturã cu primirea notificãrii, în termen de 15 zile.
            (4) Notificarea va deveni efectivã la data când informatiile cuprinse în notificare sunt exacte si complete.
            (5) În cazul în care Consiliul Concurentei constatã cã informatiile cuprinse în notificare sunt inexacte sau incomplete, va cere informatii suplimentare în termen de 20 de zile de la primirea notificãrii.
           Clauza suspensivã
            Art. 7. - Un ajutor de stat nou nu poate fi acordat, iar modificãrile la un ajutor de stat existent nu pot fi puse în aplicare pânã când Consiliul Concurentei nu ia o decizie de autorizare sau pânã când ajutorul nu este considerat ca fiind autorizat.
           Examinarea notificãrii si initierea procedurilor
            Art. 8. - (1) Consiliul Concurentei va examina notificarea de îndatã ce o primeste.
            (2) În cazul în care Consiliul Concurentei constatã cã mãsura notificatã nu constituie ajutor de stat, va emite o decizie în acest sens.
            (3) În cazul în care Consiliul Concurentei constatã cã mãsura notificatã nu prezintã îndoieli privind compatibilitatea sa cu prezenta lege, va emite o decizie de autorizare.
            (4) În cazul în care Consiliul Concurentei constatã cã mãsura notificatã prezintã îndoieli cu privire la compatibilitatea sa cu prezenta lege, va decide deschiderea unei investigatii.
           Termenele stabilite pentru initierea procedurilor si pentru decizii
            Art. 9. - (1) Consiliul Concurentei va lua una dintre deciziile mentionate la art. 8 alin. (2)-(4) în termen de 30 de zile de la data la care notificarea a devenit efectivã.
            (2) În cazul în care Consiliul Concureniei decide sã deschidã o investigatie, va trebui sã ia decizia finalã în termen de cel mult patru luni de la data deschiderii investigatiei.
            (3) În cazul în care Consiliul Concurentei nu ia deciziile mentionate în termenele stabilite, ajutorul poate fi acordat în mod legal dupã înstiintarea prealabilã a Consiliului Concurentei si va deveni un ajutor existent.
            (4) Termenele stabilite nu se aplicã, dacã ajutorul de stat nu este notificat sau notificarea nu este efectivã.
           Revocarea unei decizii
            Art. 10. - Pentru revocarea unei decizii luate anterior, pe baza unor informatii incorecte primite pe parcursul procedurii, Consiliul Concurentei are obligatia sã asculte argumentele furnizorului ajutorului de stat.
           Puteri de investigatie
            Art. 11. - În aplicarea prezentei legi Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei au puterile de investigatie prevãzute la art. 39-46 ale Legii concurentei nr. 21/1996.

           Decizii privind un ajutor de stat nou sau modificarea unuia existent
            Art. 12. - (1) În cazul unui ajutor de stat nou sau al modificãrii unuia existent, Consiliul Concurentei evalueazã efectele pozitive ale acestuia asupra dezvoltãrii anumitor activitãti economice sau a anumitor zone economice, cu luarea în considerare a riscului aparitiei unor efecte dãunãtoare asupra concurentei.
            (2) Dupã o astfel de analizã, Consiliul Concurentei poate decide:
            a) cã mãsura notificatã nu constituie ajutor de stat;
            b) sã autorizeze ajutorul de stat;
            c) sã autorizeze ajutorul de stat, impunând prin decizia sa conditii sau obligatii menite sã asigure cã aceasta nu denatureazã semnificativ mediul concurential normal si nu afecteazã aplicarea corespunzãtoare a acordurilor internationale la care România este parte;
            d) sã interzicã acordarea ajutorului de stat, în cazul în care acesta denatureazã semnificativ mediul concurential normal si afecteazã aplicarea corespunzãtoare a acordurilor internationale la care România este parte.
            (3) Atunci când Consiliul Concurentei ia o decizie de interzicere a unui ajutor de stat, acesta, în cazul în care a fost acordat, trebuie sã fie anulat si recuperat de cãtre furnizorul ajutorului sau rambursat de cãtre beneficiar.
           Decizii privind un ajutor existent
            Art. 13. - (1) Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei vor supraveghea permanent toate ajutoarele existente. Dacã se considerã cã un ajutor existent denatureazã semnificativ mediul concurential normal si afecteazã aplicarea corespunzãtoare a acordurilor internationale la care România este parte, Consiliul Concurentei va solicita furnizorului de ajutor sã ia mãsuri corespunzãtoare pentru eliminarea incompatibilitãtii acestuia cu prezenta lege. Aceste mãsuri pot sã includã o recomandare de anulare sau de modificare a ajutorului existent. Aceste recomandãri vor fi transmise si Oficiului Concurentei în vederea monitorizãrii de cãtre acesta a realizãrii mãsurilor impuse.
            (2) Dacã mãsurile nu sunt luate de cãtre furnizorul de ajutor, în perioada de timp indicatã în solicitare, Consiliul Concureniei poate decide oprirea acordãrii ajutorului existent sau poate impune conditii si obligatii menite sã asigure compatibilitatea ajutorului cu dispozitiile prezentei legi. Decizia nu va avea efect retroactiv si trebuie sã permitã furnizorului de ajutor o perioadã rezonabilã de timp pentru a se supune acesteia.
           Ajutorul care poate fi autorizat sau interzis
            Art. 14. - (1) Consiliul Concurentei poate autoriza mãsuri ce constituie ajutor de stat, cum sunt:
            a) ajutor pentru cercetare si dezvoltare, cu conditia sã fie destinat pentru una dintre urmãtoarele activitãti:
            - cercetarea fundamentalã, înteleasã ca acea activitate orientatã spre dobândirea de cunostinte stiintifice noi, precum si spre formularea si verificarea de noi ipoteze si teorii, fãrã a avea însã scop industrial sau comercial, asigurând o largã diseminare a rezultatelor;
            - cercetarea aplicativã, înteleasã ca acea activitate orientatã spre lãrgirea cunostintelor, cu scopul de a utiliza aceste cunostinte pentru dezvoltarea de noi produse, procese sau servicii sau pentru a îmbunãtãti semnificativ produsele, procesele sau serviciile existente;
            - cercetarea precompetitivã, înteleasã ca acea activitate orientatã spre transformarea rezultatelor cercetãrii aplicative în planuri, scheme sau documentatii pentru noi produse, procese sau servicii, chiar dacã acestea sunt destinate vânzãrii sau utilizãrii si care include fabricarea modelului experimental si a primului prototip, care nu pot fi utilizate în scopuri comerciale;
            - gradul de subventionare trebuie sã scadã pe mãsurã ce proiectul respectiv este mai apropiat de piatã.
            - în cazul cercetãrii fundamentale ajutorul poate sã acopere pânã la 100% din valoarea investitiei brute.
            - în cazul cercetãrii de bazã ajutorul poate sã acopere pânã la 50% din valoarea investitiei brute.
            - în cazul cercetãrii în stadiul preconcurential ajutorul poate sã acopere pânã la 25% din valoarea investitiei brute sau prin reduceri de taxe si impozite, în cote diferentiate, având un efect echivalent;
            b) ajutor pentru întreprinderi mici si mijlocii care au cel mult 250 de angajati, dacã se urmãreste înlãturarea dezavantajelor legate direct de mãrimea firmei în cauzã;
            c) ajutor pentru protectia mediului înconjurãtor, cu conditia respectãrii principiului "poluatorul plãteste"; investitiile destinate reducerii poluãrii si/sau reducerii consumului energetic pe unitate de produs pot fi subventionate cu pânã la 25% din totalul sumei brute sau prin reduceri de taxe si impozite, în cote diferentiate, cu efect echivalent;
            d) ajutor pentru instruirea angajatilor si pentru crearea de noi locuri de muncã, cu conditia ca acesta sã nu fie acordat în sectoarele în care existã o supradimensionare a capacitãtilor. Ajutorul pentru mentinerea locurilor de muncã va fi considerat ajutor de restructurare;
            e) ajutor acordat sectoarelor în care existã probleme de supracapacitate, pentru rationalizarea structurii ramurii, prin asigurarea unei reduceri treptate a productiei si a locurilor de muncã, cu conditia ca asemenea mãsuri sã fie strict limitate ca duratã si însotite de un program delrestructurare. În evaluarea supradimensionãrii capacitãtilor va fi luatã în considerare si situatia internationalã;
            f) ajutor pentru dezvoltare regionalã, în mãsura în care acesta nu influenteazã concurenta si numai dacã scopul acestui ajutor este de a asigura agentilor economici din zona avutã în vedere aceleasi sanse de dezvoltare ca si celor din alte zone ale tãrii, cu conditia ca acest fapt sã nu conducã la o mãrire a capacitãtii de productie în sectoarele în care existã deja probleme legate de supracapacitate. Ajutorul pentru dezvoltare regionalã poate fi în legãturã cu investitia initialã sau cu crearea de locuri de muncã ori, poate lua forma unui ajutor având caracter de continuitate, conceput în scopul depãsirii unor dezavantaje regionale sau permanente;
            g) ajutor general pentru promovarea exporturilor, prin actiuni ca: sãptãmâni nationale, târguri internationale, magazine de prezentare si altele asemenea, cu conditia ca de acesta sã poatã beneficia toti agentii economici interesati;
            h) ajutor pentru promovarea culturii si corrservarea patrimoniului cultural;
            i) ajutor pentru promovarea sãnãtãtii si învãtãmântului.
            (2) În evaluarea efectelor unui ajutor de stat, Consiliul Concurentei, trebuie sã ia în considerare efectele cumulate ale tuturor tipurilor de ajutor acordate aceluiasi beneficiar.
            (3) Consiliul Concurentei poate interzice mãsuri ce constituie ajutor de stat, cum sunt:
            a) ajutor pentru export sau orice ajutor care este conditionat, de drept sau de fapt, de performanta la export, în mãsura în care un astfel de ajutor poate sã afecteze aplicarea corespunzãtoare a acordurilor internationale la care România este parte;
            b) ajutor pentru compensarea pierderilor rezultate din activitatea agentilor economici, direct sau prin scutirea de la plata obligatiilor datorate statului;
            c) ajutor pentru sectoarele cu probleme structurale de supradimensionare a capacitãtilor sau pentru întreprinderi aflate în dificultate, dacã nu este însotit de un program de restructurare si nu este strict limitat ca duratã. Ajutorul de restructurare trebuie sã facã parte dintr-un plan individual de redresare într-o perioadã de timp rezonabilã, care sã asigure viabilitatea agentului economic pe termen lung. În cazul unei supradimensionãri a capacitãtilor pe piatã relevantã, trebuie sã se prevadã o reducere ireversibilã a capacitãtii, în mod proportional cu volumul ajutorului primit;
            d) ajutorul acordat ca o mãsurã de salvare a unor agenti economici, cu exceptia cazului în care este destinat asigurãrii unei perioade de timp necesare pentru elaborarea unui plan de restructurare care sã includã solutii pe termen lung si evitarea unor probleme sociale acute;
            e) mãsurile de ajutor, care sunt astfel aplicate, încât creeazã discriminãri în favoarea produselor realizate la intern, fatã de bunurile similare produse în tãri participante la acorduri internationale la care România este parte si în care sunt prohibite astfel de discriminãri.
           Participarea Oficiului Concurentei la deliberãrile Consiliului Concurentei
            Art. 15. - Seful Oficiului Concurentei sau persoana delegatã de acesta va reprezenta Guvernul la deliberãrile Consilului Concurentei si poate face recomandãri pentru a fi luate în considerare de cãtre acesta.

           Definirea ajutorului ilegal
            Art. 16. - În sensul prezentei legi, ajutorul ilegal este un ajutor de stat, altul decât unul existent sau exceptat de la obligatia notificãrii conform prezentei legi, acordat fãrã a fi fost autorizat de Consiliul Concurentei sau acordat dupã ce a fost notificat, dar înainte de emiterea unei decizii de cãtre Consiliul Concurentei în termenul legal.
           Recuperarea, rambursarea sau suspendarea ajutorului
            Art. 17. - (1) Consiliul Concurentei poate cere Curtii de apel în a cãrei circumscriptie teritorialã se aflã sediul principal al furnizorului sau beneficiarului de ajutor de stat anularea actului administrativ prin care s-a acordat acesta si, pe cale de consecintã, sã dispunã recuperarea, rambursarea sau suspendarea plãtii oricãrui ajutor ilegal.
            (2) Presedintele Curtii de apel poate dispune, prin ordonantã presedintialã, recuperarea, rambursarea sau suspendarea acordãrii ajutorului ilegal. Ordonanta poate fi atacatã cu recurs la Curtea Supremã de Justitie.
           Recuperarea ajutorului de stat interzis
            Art. 18. - (1) Când un ajutor de stat, pentru care Consiliul Concureniei a emis o decizie de interzicere, a fost totusi acordat, Consiliul Concurentei va cere Curtii de apel în a cãrei circumscriptie teritorialã se aflã sediul principal al furnizorului sau al beneficiarului de ajutor anularea actului administrativ prin care s-a acordat acesta si, pe cale de consecintã, sã dispunã recuperarea ajutorului de cãtre furnizor sau rambursarea acestuia de cãtre beneficiar.
            (2) Consiliul Concurentei poate cere Curtii de apel sã dispunã recuperarea sau rambursarea ajutorului de stat si în cazul în care nu au fost respectate conditiile sau obligatiile prevãzute în decizia de autorizare.
            (3) Hotãrârea Curtii de apel poate fi atacatã cu recurs la Curtea Supremã de Justitie.
            (4) Actiunile prevãzute în acest capitol sunt judecate dupã procedura de contencios administrativ.
           Recuperarea dobânzii si a prejudiciilor cauzate de un ajutor ilegal sau interzis
            Art. 19. - (1) În cazul unui ajutor ilegal sau interzis, Consiliul Concurentei poate solicita, de asemenea, Curtii de apel sã dispunã recuperarea de cãtre furnizorul ajutorului sau rambursarea de cãtre beneficiarul acestuia a dobânzii aferente sumei ajutorului de stat, la o ratã propusã de Consiliul Concurentei. O astfel de dobândã poate fi impusã:
            a) în cazul ajutorului interzis, de la data la care ajutorul a fost la dispozitia beneficiarului si pânã la recuperarea sa;
            b) în cazul ajutorului ilegal, dar autorizat ulterior de Consiliul Concurentei, de la data la care ajutorul a fost la dispozitia beneficiarului si pânã la autorizarea sa de cãtre Consiliul Concurentei.
            (2) În afara prevederilor de mai sus, orice persoanã are dreptul sã pretindã despãgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acordarea ajutorului de stat cu încãlcarea obligatiei de a nu se acorda un astfel de ajutor pânã la autorizarea sa de cãtre Consiliul Concurentei.

           Pragul minim
            Art. 20. - Ajutorul acordat unui agent economic, într-o perioadã de pânã la 3 ani, în valoare totalã de un miliard lei, este considerat a fi autorizat si nu cade sub incidenta obligatiei de notificare, în conditiile stabilite prin regulamentul Consiliului Concurentei.
           Exceptãri pe categorii
            Art. 21. - (1) Consiliul Concurentei va adopta un regulament de exceptãri pe categorii, prin care vor fi stabilite categoriile de ajutor de stat considerate a fi autorizate si care, în consecintã, nu sunt supuse cerintelor de notificare. Acest regulament va specifica, în mod distinct, pentru fiecare categorie de ajutor:
            a) scopul ajutorului;
            b) categoriile de beneficiari;
            c) pragurile valorice exprimate fie ca intensitate, fie ca mãrime absolutã;
            d) conditiile legate de cumularea ajutoarelor acordate aceluiasi beneficiar;
            e) conditiile monitorizãrii de cãtre Oficiul Concurentei.
            (2) Regulamentul poate stabili:
            a) fixarea de praguri valorice sau alte conditii care sã determine necesitatea notificãrii unor alocãri specifice de ajutoare;
            b) excluderea anumitor sectoare din domeniul de aplicare a unor astfel de reglementãri;
            c) includerea de prevederi care sã fie luate în considerare la analiza compatibilitãtii ajutorului exceptat.
           Regulamente si instructiuni în aplicarea legii
            Art. 22. - (1) Consiliul Concurentei poate sã adopte si sã punã în aplicare, de asemenea, regulamente si instructiuni, altele decât cele mentionate la art. 20 si 21, în vederea definirii criteriilor esentiale care trebuie îndeplinite pentru autorizarea ajutorului de stat, în special cele referitoare la anumite sectoare ale economiei sau la obiective specifice ale ajutorului de stat.
            (2) Regulamentul prevãzut la art. 6 alin. (2) si (3) va fi adoptat în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
            (3) Pentru aplicarea art. 14 alin. (1) ministerele de resort vor elabora regulamente specifice în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
            (4) Regulamentele si instructiunile prevãzute la art. 20, 21 si la art. 22 alin. (1) din lege vor fi adoptate în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
            (5) Regulamentele, instructiunile si modificãrile acestora necesitã avizul Consiliului Legislativ, dupã care vor fi adoptate în plenul Consiliului Concurentei, vor fi puse în aplicare prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei si vor fi publicate în Monitorul Oficial al României.
            (6) Regulamentele Consiliului Concurentei pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de apel în a cãrei razã teritorialã domiciliazã petentul.

           lnventarul ajutoarelor de stat acordate în anii precedenti
            Art. 23. - (1) Oficiul Concurentei va întocmi un inventar al ajutoarelor individuale si al schemelor de ajutor pentru ultimii trei ani anteriori adoptãrii prezentei legi.
            (2) Toate informatiile necesare pentru realizarea acestui inventar vor fi furnizate Oficiului Concurentei de cãtre autoritãtile responsabile. Procedura de raportare cãtre Oficiul Concurentei va fi stabilitã printr-o hotãrâre a Guvernului, în termen de cel mult douã luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
           Actualizarea anualã a inventarului ajutoarelor de stat
            Art. 24. - (1) Inventarul ajutoarelor de stat va fi actualizat, în fiecare an, de cãtre Oficiul Concurentei, tinându-se seama de urmãtoarele elemente:
            a) noile scheme de ajutor si noile ajutoare individuale, care au fost notificate si autorizate de Consiliul Concurentei;
            b) noile scheme de ajutor si noile ajutoare individuale exceptate de la obligatia notificãrii cãtre Consiliul Concurentei;
            c) schemele de ajutor de stat a cãror derulare se încheie în cursul anului de raportare;
            d) ajutoarele de stat notificate la Consiliul Concurentei.
            (2) Pentru actualizarea inventarului, autoritãtile care elaboreazã schemele de ajutor de stat si furnizorii de ajutoare, precum si beneficiarii de ajutoare de stat sunt obligati sã transmitã informatii Oficiului Concurentei, dupã cum urmeazã:
            a) autoritãtile care elaboreazã schemele de ajutor de stat si furnizorii de ajutor vor transmite informatii referitoare la:
            - natura ajutorului acordat;
            - conditii impuse la acordarea ajutoarelor, dupã caz;
            - originea ajutorului;
            - suma estimatã a fiecãrui ajutor acordat;
            - durata schemei ajutorului, dupã caz;
            b) beneficiarii de ajutor vor raporta suma si forma ajutoarelor pe care le-au primit; ei trebuie, de asemenea, sã transmitã informatii necesare pentru identificarea unor astfel de ajutoare. Procedura de raportare va fi stabilitã prin hotãrâre a Guvernului în termen de cel mult douã luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
            (3) Oficiul Concurentei va fi, de asemenea, informat de cãtre autoritãtile publice sau organismele care administreazã fonduri în numele statului, pe de-o parte, si de agentii economici cãrora li s-a încredintat executarea unor servicii publice de interes general, pe de altã parte, despre fluxurile financiare care au loc între ele, astfel încât sã se asigure deplina transparentã în acest domeniu.
            (4) Procedurile privind modalitãtile de informare vor fi stabilite prin hotãrâre a Guvernului în termen de cel mult douã luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
            (5) Consiliul Concurentei va comunica Oficiului Concurentei deciziile sale privind ajutoarele de stat, astfel încât inventarul sã poatã fi permanent actualizat.
           Acordarea de asistentã de specialitate la elaborarea noilor scheme de ajutor de stat
            Art. 25. - În cazul elaborãrii unei noi scheme de ajutor de stat, precum si al reînnoirii, prelungirii sau modificãrii unei scheme existente, autoritãtile implicate pot solicita asistentã tehnicã de specialitate Oficiului Concurentei.
           Monitorizarea ajutoarelor existente
            Art. 26. - (1) În sensul prezentei legi, prin monitorizare se întelege activitatea de supraveghere a ajutoarelor, de evaluare a dimensiunilor lor si propunerea de mãsuri pentru obtinerea rezultatelor anticipate la acordarea ajutoarelor de stat.
            (2) Monitorizarea este un proces în continuã derulare, care se finalizeazã printr-un raport cu periodicitate anualã.
            (3) Obligatia de monitorizare a ajutoarelor de stat revine Oficiului Concurentei.
            (4) Pentru realizarea responsabilitãtilor sale Oficiul Concurentei poate solicita asistentã expertilor din cadrul autoritãtilor initiatoare, precum si din cadrul autoritãtilor care le acordã.
            (5) Oficiul Concurentei are urmãtoarele atributii:
            a) determinarea diferentei dintre suma alocãrilor individuale efectiv acordate si suma prevãzutã a se acorda în schemele de ajutor;
            b) evaluarea sumei totale a ajutorului primit de cãtre agentii economici prin intermediul diferitelor scheme;
            c) supravegherea aplicãrii si respectãrii modului de acordare a ajutoarelor de stat existente;
            d) evaluarea impactului acordãrii ajutoarelor.
            (6) Procedurile de monitorizare de cãtre Oficiul Concurentei se vor stabili prin hotãrâre a Guvernului în termen de cel mult douã luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
           Raportul anual
            Art. 27. - (1) Oficiul Concurentei va întocmi un raport anual privind ajutoarele de stat acordate în România. Acest raport va fi publicat în Monitorul Oficial al României.
            (2) Raportul cuprinde urmãtoarele:
            (i) detalii privind schemele de ajutor si ajutoarele individuale:
            a) existente în cursul anului de raportare;
            b) notificate Consiliului Concurentei si autorizate de acesta în cursul anului de raportare;
            c) acordate în cursul anului de raportare, fãrã obligatia notificãrii;
            (ii) comentarii privind:
            a) totalul sumelor acordate ca ajutoare;
            b) realizarea efectivã a schemelor de ajutor, comparativ cu impactul lor anticipat;
            c) principalii beneficiari de ajutoare, pe sectoare economice si regiuni. Aceste comentarii vor prezenta obiectivele urmãrite prin acordarea de ajutoare, pe fiecare beneficiar principal.

           Atacarea deciziilor Consiliului Concurentei
            Art. 29. - Deciziile Consiliului Concurentei, emise în baza prezentei legi, pot fi atacate de pãrtile interesate, în termen de 30 de zile de la publicare sau, dupã caz, de la comunicare, în procedurã de contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucuresti. Hotãrârea va fi pronuntatã fãrã drept de apel, împotriva ei putând fi declarat recurs la Curtea Supremã de Justitie.
           Confidentialitate
            Art. 30. - (1) Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei, personalul angajat al acestora sau alti functionari publici nu vor dezvãlui informatiile sau documentele obtinute în aplicarea prezentei legi si care contin secrete de afaceri sau sunt protejate de obligatia pãstrãrii secretului profesional.
            (2) Orice persoanã care utilizeazã sau divulgã, în alte scopuri decât cele prevãzute de prezenta lege, documente sau informatii cu caracter de secret profesional, primite sau de care a luat cunostintã în îndeplinirea atributiilor de serviciu sau în legãturã cu serviciul, rãspunde potrivit legii penale, putând fi obligatã si la repararea prejudiciului cauzat.
            (3) Informatiile si documentele pot fi date altor autoritãti de concurentã, în conformitate cu acordurile internationale la care România este parte, cu conditia ca aceste autoritãti de concurentã sã fie supuse unor reguli de confidentialitate similare.
           Plafoane
            Art. 28. - Plafoanele exprimate în procente sau în sume la valoarea absolutã, mentionate la art. 14 si 20, pot fi actualizate prin ordine ale presedintelui Consiliului Concurentei.
            Atacarea deciziilor Consiliului Concurentei
            Art. 29. - Deciziile Consiliului Concurente, emise în baza prtezentei legi, pot fi atacate de pãrtile interesate, în termen de 30 de zile de la publicare sau, dupã ca, de la comunicare, în procedurã de contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucuresti. Hotãrârea va fi pronuntatã fãrã drept de apel, împotriva ei putând fi declarat recurs la Curtea de Justitie.
           Confidentialitate
            Art. 30. - (1) Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei, personalul angajat al acestora sau alti functionari publici nu vor dezvãlui informatiile sau documentele obtiunute în aplicarea prezentei legi si care contin secrete de afaceri sau sunt protejate de obligatia pãstrãrii secretului profesional.
            (2) Orice persoanã care utilizeazã sau divulgã, în alte scopuri decât cele prevãzute de prezenta lege, documente sau informatii cu caracter de secret profesional, primite sau de care a luat cunostintã în îndeplinirea atributiilor de serviciu sau în legãturã cu serviciul, rãspunde potrivit legii penale, putând fi obligatã si la repararea prejudiciului cauzat.
            (3) Informatiile si documentele pot fi date altor autoritãti de concurentã, în conformitate cu acordurile internationale la care România este parte, cu conditia ca aceste autoritãti de concurentã sã fie supuse unor reguli de confidentialitate similare.
           Intrarea în vigoare a legii
            Art. 31. - (1) Aceastã lege intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2000.
            (2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi orice dispozitii contrare se abrogã.

           Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 30 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

           Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 30 iunie i999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

Bucuresti, 27 iulie 1999.
Nr. 143.

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

           Presedintele României d e c r e t e a z ã :

           Articol unic. - Se promulgã Legea privind ajutorul de stat si se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României.

Bucuresti, 26 iulie 1999.
Nr. 272.

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

            Art. 1. - Spitalul este unitatea sanitarã cu paturi, publicã sau privatã, cu personalitate juridicã, care asigurã servicii medicale de specialitate.
            Art. 2. - Spitalul trebuie sã îndeplineascã conditiile de autorizare sanitarã, de functionare si de competentã prevãzute de lege.
            Art. 3. - (1) În raport cu gradul de specializare a personalului medico-sanitar si cu dotarea cu mijloace de investigatii si tratament, spitalele publice asigurã pregãtirea studentilor si elevilor din învãtãmântul superior medico-farmaceutic si mediu sanitar, specializarea si formarea continuã a personalului medico-sanitar, precum si desfãsurarea unor activitãti de cercetare stiintificã medicalã. Spitalele private pot desfãsura astfel de activitãti, în conditiile mai sus mentionate, în mod optional.
            (2) Pregãtirea studentilor si a elevilor în spitale este admisã atât pentru cei din învãtãmântul de stat, cât si pentru cei din învãtãmântul privat, autorizat provizoriu sau acreditat, potrivit legii.
            (3) Aceste activitãti se desfãsoarã conform contractului, pe perioadã determinatã, încheiat de spital cu unitãtile de învãtãmânt respective, pe baza metodologiei elaborate de cãtre Ministerul Sãnãtãtii, Ministerul Educatiei Nationale si de Colegiul Medicilor din România.
            Art. 4. - Spitalul rãspunde, potrivit legii, pentru prejudicii cauzate pacientilor, inclusiv din culpa medicalã, stabilite de cãtre organele competente.

            Art. 5. - (1) Spitalele pot fi organizate, în raport cu specificul patologiei, în spitale generale sau spitale de specialitate si pot avea în structura lor sectii distincte pentru tratamentul si îngrijirea bolnavilor cu afectiuni acute si afectiuni cronice.
            (2) Sectiile pentru cazurile de bolnavi acuti sau pentru cazurile de bolnavi cronici pot functiona în regim de spitalizare continuã sau discontinuã.
            Art. 6. - Spitalele pot avea în componenta lor structuri care acordã servicii ambulatorii de specialitate.
            Art. 7. - (1) Dupã autorizarea sanitarã de functionare a spitalelor acestea intrã, în mod obligatoriu, în procesul de acreditare, care se va derula pânã la o datã limitã stabilitã de cãtre Comisia Nationalã de Acreditare a Spitalelor.
            (2) Acreditarea garanteazã functionarea spitalelor la un standard corespunzãtor complexitãtii serviciilor medicale, certificând calitatea serviciilor.
            (3) Acreditarea se acordã de cãtre Comisia Nationalã de Acreditare a Spitalelor pe baza criteriilor de evaluare aprobate prin hotãtâre a Guvernului.
            (4) Comisia Nationalã de Acreditare a Spitalelor este alcãtuitã din reprezentanti desemnati, dupã cum urmeazã: 2 reprezentanii din partea Ministerului Sãnãtãtii, 2 reprezentanti din partea Colegiului Medicilor din România, 2 reprezentanti ai Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate si un reprezentant al Asociatiei Spitalelor din România.
            (5) În cazul în care un spital nu mai întruneste criteriile prevãzute la alin. (3), acreditarea se retrage de cãtre Comisia Nationalã de Acreditare a Spitalelor.
            Art. 8. - Spitalele se ierarhizeazã, cu prilejul acreditãrii, în raport cu competenta profesionalã a personalului, cu gradul de dotare si cu alte criterii stabîlite de cãtre Comisia Nationalã de Acreditare a Spitalelor.
            Art. 9. - Înfiintarea, reorganizarea sau desfiintarea spitalelor se face cu avizul Ministerului Sãnãtãtii.
            Art. 10. - Spitalele se structureazã, functioneazã si se conduc distinct, pe urmãtoarele activitãti:
            a) diagnostic si terapie;
            b) îngrijire a bolnavului;
            c) management.
            Art. 11. - (1) Spitalul public este condus de cãtre un consiliu de administratie alcãtuit din 3-7 membri, numit de cãtre proprietar.
            (2) Conducerea executivã a spitalului este alcãtuitã din:
            a) director general;
            b) director medical, obligatoriu este medic;
            c) director de îngrijiri, asistenta coordonatoare a îngrijirilor din spital;
            d) director administrativ, financiar-contabil.
            (3) Conducerea executivã a spitalului se face pe bazã de contract de administrare pe termen limitat. Functiile directoriale se obtin prin concurs, sustinut în prezenta membrilor consiliului de administratie. Criteriile de eligibilitate, conditiile generale de organizare a concursului, precum si prevederile-cadru ale contractului de administrare se elaboreazã de cãtre Comisia Nationalã de Acreditare a Spitalelor.
            (4) În unitãtile spitalicesti care au si structuri organizatorice de-cercetare stiintificã, precum si atributii de coordonare a programelor nationale de sãnãtate, structura consiliului de administratie si, respectiv, a conducerii executive se adapteazã corespunzãtor specificului fiecãrei unitãti.
            Art. 12. - Spitalul are obligatia sã înregistreze, sã stocheze, sã prelucreze si sã transmitã informatiile legate de activitatea de îngrijire, conform normelor elaborate de cãtre Ministerul Sãnãtãtii.

            Art. 13. - Spitalele publice si private functioneazã pe principiul autonomiei financiare, elaboreazã si executã bugete proprii de venituri si cheltuieli.
            Art. 14. - (1) Finantarea spitalelor publice si private se asigurã din veniturile realizate în raport cu serviciile medicale furnizate pe baza contractelar încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate, de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din asocieri investitionale în profil medical sau medico-social, din donatii si sponsorizãri, precum si din veniturile obtinute de la persoanele fizice si juridice, în conditiile legii.
            (2) De la bugetul de stat se asigurã finantarea unor programe nationale de sãnãtate, realizarea de constructii noi, efectuarea unor reparatii capitale, precum si dotarea cu echipamente medicale de înaltã performantã.
            Art. 15. - Conditiile de contractare a serviciilor medicale furnizate de spital si tarifele acestora se stabilesc în contractul-cadru, potrivit legii.
            Art. 16. - (1) Serviciile medicale furnizate de cãtre spital se stabilesc prin contractul care se încheie între spital si casa de asigurãri de sãnãtate sau alti contractanti.
            (2) Pentru spitalele care lucreazã în sistemul de asigurãri de sãnãtate, contractul-cadru pentru serviciile medicale furnizate de cãtre acestea se elaboreazã de cãtre Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate si de Colegiul Medicilor din România, cu avizul Ministerului Sãnãtãtii, si se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
            Art. 17. - (1) Personalul încadrat în unitãtile sanitare va fi plãtit dupã cum urmeazã:
            a) valoarea corespunzãtoare salariului minim pe economie, din bugetul de stat;
            b) la salariul minim se adaugã veniturile realizate din contractele încheiate cu casa de asigurãri de sãnãtate.
            (2) Salarizarea personalului din spitalele private se stabileste prin negociere între pãrti.

            Art. 18. - Ministerul Sãnãtãtii va lua mãsuri pentru reorganizarea spitalelor publice existente, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a acesteia.
            Art. 19. - (1) Imobilele aflate în administrarea unor spitale publice, care se reorganizeazã si devin disponibile, pot fi vândute, închiriate sau concesionate, dupã caz, în conditiile legii, unor persoane fizice sau juridice, în scopul organizãrii si functionãrii unor spitale private sau pentru alte forme de asistentã medicalã. Criteriile pe baza cãrora vor putea fi vândute, închiriate sau concesionate imobilele disponibile se stabilesc de cãtre Comisia nationalã paritarã, formatã din reprezentanti ai Ministerului Sãnãtãtii si ai Colegiului Medicilor din România.
            (2) De acelasi regim beneficiazã si bunurile mobile aflate în proprietatea spitalului public.
            (3) Sumele obtinute în urma închirierii, vânzãrii sau concesionãrii imobilelor si a aparaturii medicale existente constituie venit care se include în bugetele locale si se pune în întregime la dispozitie directiilor judetene de sãnãtate publicã, respectiv a municipiului Bucuresti, numai în scopul achizitionãrii de aparaturã medicalã pentru spitalele publice reorganizate.
            Art. 20. - Prevederile prezentei legi se aplicã si spitalelor care apartin ministerelor cu retele sanitare proprii.
            Art. 21. - (1) Dispozitiile prezentei legi intrã în vigoare la 90 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
            (2) Pe aceeasi datã se abrogã art. 25-30 din Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sãnãtãtii populatiei, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie 1978, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.

           Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 30 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

           Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 30 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

Bucuresti, 27 iulie 1999.
Nr. 146.

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

           Presedintele României d e c r e t e a z ã :

           Articol unic. - Se promulgã Legea privind organizarea, functionarea si finantarea spitalelor si se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României.

Bucuresti, 26 iulie 1999.
Nr. 275.

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

           Articol unic. - Se aprobã Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 62 din 28 decembrie 1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 30 decembrie 1998, cu urmãtoarele modificãri si completãri:
            - La articolul I punctul 7, articolul 22 alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins:
            "Taxa asupra mijloacelor de transport pe apã, care apartin contribuabililor, se stabileste anual, pentru fiecare mijloc de transport în parte, dupã cum urmeazã:

           Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 28 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

            Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 80 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

Bucuresti, 27 iulie 1999.
Nr. 149

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

           Presedintele României d e c r e t e a z ã :

           Articol unic. - Se promulgã Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 62/1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale si se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României.

Bucuresti, 26 iulie 1999.
Nr. 278.

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

           Articol unic. - Se aprobã Ordonanta Guvernului nr. 101 din 27 august 1998 privind reglementarea plãtii unor tarife pentru serviciile prestate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie, emisã în temeiul art. 1 pct. 4 lit. m) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 28 august 1998, cu urmãtoarele modificãri:
           1. La articolul 1, alineatul (3) va avea urmãtorul cuprins:
            "(3) Sumele încasate potrivit dispozitiilor alin. (2) se varsã la Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie într-un fond special, constituit potrivit legii."
           2. Articolul 2 se abrogã.
           3. La articolul 3, alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 3. - (1) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ale oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie si al municipiului Bucuresti se asigurã din fondul special constituit din venituri extrabugetare si din alocatii de la bugetul de stat, potrivit legii."

           Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 28 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

           Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 30 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

Bucuresti, 28 iulie 1999.
Nr. 150.

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

           Presedintele României d e c r e t e a z ã :

           Articol unic. - Se promulgã Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 101/1998 privind reglementarea plãtii unor tarife pentru serviciile prestate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie si se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României.

Bucuresti, 26 iulie 1999.
Nr. 281.

CAMERA DEPUTATILOR

           Parlamentul României adoptã prezenta lege.

           Art. I. - Se aprobã Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 36 din 10 iulie 1997 pentru modificarea si completarea Legii învãtãmântului nr. 84/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 14 iulie 1997, cu urmãtoarele modificãri si completãri:
           l. La articolul I, dupã punctul 1 se introduce punctul 1¹ cu urmãtorul cuprins:
            "1¹. La articolul 5, dupã alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu urmãtorul cuprins:
            (3) Statul promoveazã principiile educatiei permanente."
           2. La articolul I punctul 2, articolul 6 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 6. - Învãtãmântul obligatoriu este de 9 clase. Frecventarea obligatorie a învãtãmântului de 9 clase, forma de zi, înceteazã la vârsta de 17 ani."
           3. La articolul I punctul 4, articolul 8 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 8. - (1) Învãtãmântul de toate gradele se desfãsoarã în limba românã. Acesta se desfãsoarã, în conditiile prezentei legi, si în limbile minoritãtilor nationale, precum si în limbi de circulatie internationalã.
            (2) În fiecare localitate se organizeazã si functioneazã unitãti, clase sau formatii de studiu cu limba de predare românã si, dupã caz, cu predarea în limbile minoritãtilor nationale ori se asigurã scolarizarea în limba maternã în cea mai apropiatã localitate în care este posibil.
            (3) Învãtarea în scoalã a limbii române, ca limbã oficialã de stat, este obligatorie pentru toti cetãtenii români, indiferent de nationalitate. Planurile de învãtãmânt trebuie sã cuprindã numãrul necesar de ore si, totodatã, se vor asigura conditiile care sã permitã însusirea limbii oficiale de stat.
            (4) Atât în învãtãmântul de stat, cât si în cel particular documentele scolare si universitare, oficiale, nominalizate prin ordinul ministrului educatiei nationale, se întocmesc în limba românã. Celelalte înscrisuri scolare si universitare pot fi redactate în limba de predare.
            (5) Unitãtile si institutiile de învãtãmânt pot efectua si emite, la cerere, traduceri oficiale ale documentelor si ale altor înscrisuri scolare si universitare proprii."
           4. La articolul I punctul 5, articolul 9 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 9. - (1) Planurile-cadru ale învãtãmântului primar, gimnazial, liceal si profesional includ Religia ca disciplinã scolarã, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul pãrintilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea.
            (2) La solicitarea scrisã a pãrintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sã nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situatia scolarã se încheie fãrã aceastã disciplinã. În mod similar se procedeazã si pentru elevul cãruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceastã disciplinã.
            (3) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei Nationale organizarea unui învãtãmânt teologic specific pregãtirii personalului de cult si activitãtii social-misionare a cultelor, numai pentru absolventii învãtãmântului gimnazial sau liceal, dupã caz, proportional cu ponderea numericã a fiecãrui cult în configuratia religioasã a tãrii, potrivit recensãmântului oficial reactualizat. Înfiintarea si functionarea acestui învãtãmânt se fac potrivit legii.
            (4) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a înfiinta si administra propriile unitãti si institutii de învãtãmânt particulare, conform legii.
            (5) Curriculumul specific învãtãmântului preuniversitar teologic se elaboreazã de cãtre cultul respectiv, se avizeazã de cãtre Secretariatul de Stat pentru Culte si se aprobã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale. Curriculumul învãtãmântului preuniversitar particular, organizat de culte, altul decât cel teologic, se elaboreazã si se aprobã conform legii. Pentru învãtãmântul superior curriculumul se elaboreazã si se aprobã potrivit legii."
           5. La articolul I, dupã punctul 5 se introduc punctele 5¹ si 5² cu urmãtorul cuprins:
           "5¹. Alineatul (1) al articolului 10 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 10. - (1) Reteaua unitãtilor învãtãmântului de stat este organizatã si aprobatã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, în colaborare si cu sprijinul administratiei publice locale, în concordantã cu dinamica demograficã si cu necesitãtile de formare profesionalã, actuale si de perspectivã. Reteaua institutiilor învãtãmântului de stat este organizatã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, conform legii.
           5². Alineatul (3) al articolului 12 va avea urmãtorul cuprins:
            (3) Ministerul Educatiei Nationale, consultând factorii interesati în organizarea unor forme si tipuri specifice de învãtãmânt, rãspunde de elaborarea curriculumului: planuri de învãtãmânt, programe si manuale scolare pentru învãtãmântul preuniversitar. În învãtãmântul superior curriculumul se stabileste conform autonomiei universitare si standardelor nationale."
           6. La articolul I punctul 6, articolul 14 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 14. - (1) În sistemul national de învãtãmânt, de stat si particular, pot fi initiate si organizate alternative educationale, cu acordul Ministerului Educatiei Nationale, conform legii.
            (2) Evaluarea si acreditarea alternativelor educationale se fac de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, potrivit legii."
           7. La articolul I punctul 7, alineatele (5), (8), (10), (11) si (13) ale articolului 15 vor avea urmãtorul cuprins:
            "(5) Sistemul national de învãtãmânt cuprinde:
            a) învãtãmântul prescolar: grupa micã; grupa mijlocie; grupa mare, pregãtitoare pentru scoalã;
            b) învãtãmântul primar: clasele I-IV;
            c) învãtãmântul secundar: învãtãmântul gimnazial, secundar inferior, clasele V-IX; învãtãmântul liceal, secundar superior, clasele X-XII/XIII; învãtãmântul profesional: anii I-II/III;
            d) învãtãmântul postliceal;
            e) învãtãmântul superior: învãtãmântul universitar si învãtãmântul postuniversitar;
            f) educatia permanentã.
            .....................................................................................................................................
            (8) Formele de organizare a învãtãmântului sunt: învãtãmânt de zi, seral, cu frecventã redusã si învãtãmânt la distantã.
            (10) Învãtãmântul obligatoriu, care cuprinde învãtãmântul primar si gimnazial, este învãtãmânt de zi. În mod exceptional, învãtãmântul gimnazial se poate organiza si ca învãtãmânt seral, cu frecventã redusã sau la distantã, pentru persoanele care au depãsit, cu mai mult de 2 ani, vârsta corespunzãtoare clasei.
            (11) În sistemul de învãtãmânt pot functiona unitãti-pilot, experimentale si de aplicatie.
             .............................................................................................................................
            (13) În cadrul sistemului national de învãtãmânt, sub coordonarea si controlul Ministerului Educatiei Nationale, se pot înfiinta si pot functiona, conform legii, structuri de învãtãmânt organizate prin cooperare între unitãti si institutii din tarã si din strãinãtate, pe baza unor acorduri interguvernamentale."
           8. La articolul I, dupã punctul 7 se introduc punctele 7¹-7³ cu urmãtorul cuprins:
           "7¹. Alineatul (1) al articolului 16 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 16. - (1) Sistemul national de învãtãmânt are caracter deschis. În învãtãmântul preuniversitar trecerea elevilor de la o unitate scolarã la alta, de la un profil la altul si de la o filierã la alta este posibilã în conditiile stabilite prin regulament al Ministerului Educatiei Nationale. În învãtãmântul superior, caracterul deschis este asigurat prin Carta Universitarã.
           7². Alineatele (1) si (4) ale articolului 20 vor avea urmãtorul cuprins:
            Art. 20. - (1) Învãtãmântul primar se organizeazã ca învãtãmânt de zi si functioneazã, de regulã, cu program de dimineatã, în cadrul scolilor cu clasele I-IV, I-IX sau I-XII/XII.
             ..............................................................................................................................
            (4) Ministerul Educatiei Nationale poate aproba organizarea unor clase constituite din copii care, din diferite motive, nu au absolvit pânã la vârsta de 14 ani primele patru clase ale învãtãmântului obligatoriu.
          7³. Articolul 21 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 21. - Învãtãmântul gimnazial functioneazã în cadrul scolilor cu clasele I-IX, I-XII/XIII sau XII/XIII, dupã caz."
           9. La articolul I punctul 8, alineatul (1) al articolului 22 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 22. - (1) Studiile gimnaziale se încheie cu sustinerea unui examen national de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de cãtre Ministerul Educatiei Nationale si datã publicitãtii pânã la data începerii anului scolar, la Limba si literatura românã, Matematicã si la o probã din Istoria românilor sau Geografia României. Elevii apartinând minoritãtilor nationale, care frecventeazã cursurile gimnaziale în limba maternã, sustin si o probã la limba si literatura maternã."
           10. La articolul 1, dupã punctul 8 se introduce punctul 8¹ cu urmãtorul cuprins:
          "8¹. Articolul 23 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 23. - (1) Învãtãmântul liceal cuprinde clasele X-XII/XIII, învãtãmânt de zi, si clasele X-XIII/XIV, învãtãmânt seral, cu frecventã redusã sau la distantã.
            (2) Reteaua liceelor de stat este aprobatã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, la propunerea inspectoratelor scolare cu consultarea altor factori interesati, si ca rezultat al evaluãrii institutionale realizate de cãtre Comisia Nationalã de Evaluare Institutionalã. Reteaua se publicã înaintea examenului de capacitate; numãrul de locuri si de clase se aprobã anual, în functie de cerintele locale si nationale.
            (3) Învãtãmântul liceal seral, cu frecventã redusã si la distantã poate functiona, în conditiile legii, în unitãti de învãtãmânt stabilite de inspectoratele scolare."
            11. La articolul I punctul 9, articolul 24 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 24. - (1) Învãtãmântul liceal functioneazã, de regulã cu urmãtoarele filiere si profiluri:
            a) filiera teoreticã cu profilurile umanist si real;
            b) filiera tehnologicã cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale si protectia mediului;
            c) filiera vocationalã cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic si pedagogic.
            (2) Liceele se organizeazã cu unul sau mai multe profiluri. În cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea Ministerului Educatiei Nationale, clase cu specializãri mai restrânse si clase speciale pentru elevi cu aptitudini si performante exceptionale.
            (3) La liceele care, pe lângã diploma de bacalaureat, elibereazã si certificat de competente profesionale, durata studiilor poate fi de 4 ani si este stabilitã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale.
            (4) Ministerul Educatiei Nationale poate restructura profilurile si specializãrile în raport cu dinamica profesiilor si ocupatiilor de pe piata fortei de muncã."
           12. La articolul I punctul 10, articolul 25 va avea urmãtorul cuprins:
            " Art. 25. - (1) Admiterea elevilor în învãtãmântul liceal se face pe baza criteriilor stabilite prin metodologia elaboratã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, care se dã publicitãtii la începutul anului scolar precedent admiterii.
            (2) La admiterea în învãtãmântul liceal se pot înscrie absolventii învãtãmântului gimnazial, cu certificat de capacitate.
            (3) Înscrierea la admiterea în învãtãmântul liceal, cursuri de zi se poate face în primii 2 ani de la absolvirea gimnaziului, dacã la data începerii anului scolar elevul nu a depãsit vârsta de 18 ani."
           13. La articolul I punctul 11, articolul 26 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 26. - (1) Studiile liceale se încheie cu un examen national de bacalaureat, diversificat în functie de filierã, profil, specializare si de optiunea elevului.
            (2) Examenul national de bacalaureat constã în sustinerea a douã, respectiv trei probe comune si a trei probe diferentiate, în functie de filierã si de profil.
            A. Probele comune sunt:
            a) Limba si literatura românã, scris si oral;
            b) una dintre limbile moderne de circulatie internationalã studiate în liceu;
            c) limba maternã, scris si oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbã a minoritãtilor nationale; limba si literatura într-o limbã de circulatie internationalã, pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare în limba de circulatie internationalã respectivã.
            B. Probele de examen, diferentiate în functie de filierã, profil, specializare si de optiunea elevului, sunt:
           Filiera teoreticã
            a) Profil umanist:
            1. Istorie sau Geografie;
            2. o probã la alegere din aria curricularã, corespunzãtor specializãrii;
            3. o probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele sustinute anterior;
            b) Profil real:
            1. Matematicã;
            2. o probã la alegere din aria curricularã, corespunzãtor specializãrii;
            3. o probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele sustinute anterior.
           Filiera tehnologicã
            a) Matematicã, pentru toate profilurile si specializãrile;
            b) o probã la alegere din aria curricularã "tehnologii", în functie de specializarea aleasã de elev;
            c) o probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior.
           Filiera vocationalã
            a) Istorie sau Geografie ori o disciplinã socioumanã, respectiv Matematicã sau Stiinte în functie de profil;
            b) o probã la alegere din ariile curriculare specifice profilului si specializãrii; ariile curriculare sunt stabilite de comun acord de cãtre Ministerul Educatiei Nationale si ministerele interesate;
            c) o probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior.
            (3) Pentru filierele tehnologicã si vocationalã studiile liceale se pot încheia si cu un examen de certificare a competentelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, în conditiile legii.
            (4) Lista cuprinzând probele de examen, continutul programelor si modul de desfãsurare a bacalaureatului si a examenului de certificare a competentelor profesionale se stabilesc prin metodologie, aprobatã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, si se dau publicitãtii pânã la data începerii anului scolar precedent examenului.
            (5) La întocmirea listei cuprinzând probele de examen si la stabilirea continutului programelor de bacalaureat pot fi consultate si institutiile de învãtãmânt superior.
            (6) În cazul întreruperii studiilor se recunoaste fiecare an scolar promovat. La cerere, se elibereazã un document de certificare a studiilor efectuate."
           14. La articolul I, punctul 12 se abrogã.
           15. La articolul I, dupã punctul 11 se introduc punctele 11¹-11³ cu urmãtorul cuprins:
           "11¹. Alineatele (2), (5) si (6) ale articolului 27 vor avea urmãtorul cuprins:
            (2) În decursul unui an scolar se organizeazã douã sesiuni de bacalaureat. Rezultatele examenului de bacalaureat sunt publice.
             ..................................................................................................................................
            (5) Candidatii proveniti din învãtãmântul de stat pot sustine examenul de bacalaureat si examenul de certificare a competentelor profesionale, fãrã taxã, de cel mult douã ori. Prezentãrile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, potrivit legii.
            (6) La fiecare prezentare candidatii sustin examenul de bacalaureat integral.
            11². Alineatul (1) al articolului 28 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 28. - (1) În urma promovãrii examenului de bacalaureat absolventului i se elibereazã diploma de bacalaureat. Eliberarea certificatului de competente profesionale nu este conditionatã de promovarea examenului de bacalaureat.
           11³. Alineatul (3) al articolului 30 va avea urmãtorul cuprins:
            (3) Planurile-cadru de învãtãmânt si programele scolare se elaboreazã si se aprobã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, cu consultarea factorilor interesati, pe baza standardelor de pregãtire profesionalã si, dupã caz, a standardelor ocupationale."
           16. La articolul I, punctul 13 devine 12, iar alineatele (2) si (3) ale articolului 31 vor avea urmãtorul cuprins:
            "(2) Durata studiilor în scolile profesionale este de 2-3 ani.
            (3) Admiterea în scolile profesionale se face pe bazã de probe stabilite de unitãtile de învãtãmânt respective, cu consultarea factorilor interesati. Continutul probelor de admitere se  stabileste de unitãtile de învãtãmânt."
           17. La articolul I, dupã punctul 12 se introduc punctele 12¹-12³ cu urmãtorul cuprins:
           "12¹. Articolul 32 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 32. - Scolile profesionale organizeazã, la cererea factorilor interesati, pe bazã de contract, cursuri de calificare si de conversie profesionalã, cu respectarea standardelor ocupationale.
           12². Alineatele (1)-(3) ale articolului 33 vor avea urmãtorul cuprins:
            Art. 33. - (1) La scolile de ucenici se pot înscrie absolventii de gimnaziu, cu sau fãrã certificat de capacitate. Pregãtirea prin scolile de ucenici vizeazã însusirea unor deprinderi preponderent practice, conforme standardelor ocupationale.
            (2) Durata studiilor în scolile de ucenici este de 1-2 ani. Structura anului scolar este adaptatã specificului pregãtirii în meserie.
            (3) Scolile de ucenici functioneazã, de regulã în cadrul scolilor profesionale sau al grupurilor scolare. La cererea factorilor interesati, ucenicia se poate efectua si direct la locul de muncã al întreprinzãtorilor privati, potrivit reglementãrilor stabilite de cãtre Ministerul Educatiei Nationale.
           12³. Articolul 34 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 34. - (1) Cursurile scolii profesionale se încheie cu examen de absolvire. Pregãtirea prin scolile de ucenici se încheie cu sustinerea unei probe practice pentru certificarea pregãtirii profesionale.
            (2) Sistemul de certificare a pregãtirii prin învãtãmântul profesional se organizeazã în baza reglementãrilor comune ale Ministerului Educatiei Nationale si ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale."
           18. La articolul I, punctul 14 devine punctul 13, iar articolul 36 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 36. - (1) Elevii învãtãmântului profesional cu certificat de capacitate pot urma, în paralel, studiile liceale la forma de învãtãmânt seral, învãtãmânt cu frecventã redusã sau învãtãmânt la distantã, în urma admiterii, în conditiile prezentei legi.
            (2) Absolventii scolilor profesionale pot urma studiile liceale, în urma admiterii, în conditiile prezentei legi. Acestora li se poate recunoaste partial pregãtirea dobânditã în scoala profesionalã conform metodologiei elaborate de cãtre Ministerul Educatiei Nationale."
           19. La articolul I, dupã punctul 13 se introduc punctele 13¹-13⁸ cu urmãtorul cuprins:
            "13¹. articolul 38 va avea urmãtorul cuprins: "
            Art. 38. - În învãtãmântul de artã si în învãtãmântul sportiv:
            a) scolarizarea se realizeazã, de regulã, începând cu clasele primare;
            b) probele de admitere cuprind testarea aptitudinilor specifice;
            c) planurile-cadru de învãtãmânt sunt adaptate profilului;
            d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeazã pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de cãtre Ministerul Educatiei Nationale;
            e) examenul de capacitate include si o probã practicã, specificã domeniului artistic sau sportiv studiat;
            f) programele scolare pentru învãtãmântul liceal de artã si învãtãmântul liceal sportiv respectã obiectivele stabilite pentru profilul respectiv.
           13². Articolul 39 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 39. - Pentru fiecare profil al învãtãmântului de artã si al învãtãmântului sportiv se elibereazã certificat de capacitate, respectiv diplomã de bacalaureat, care atestã specialitatea absolvitã. Pentru anumite specializãri pot fi eliberate si certificate de competente profesionale.
           13³. La articolul 41 se introduce alineatul (3) cu urmãtorul cuprins:
            (3) Învãtãmântul special primar si gimnazial este obligatoriu si are durata, dupã caz de 9 sau 10 ani.
           13⁴. Alineatul (2) al articolului 42 va avea urmãtorul cuprins:
            (2) Învãtãmântul special este organizat ca învãtãmânt de zi. În cazuri deosebite acesta se poate organiza si sub alte forme.
           13⁵. Articolul 44 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 44. - Învãtãmântul special dispune de planuri de învãtãmânt, programe scolare, manuale si metodologii didactice alternative, elaborate în functie de tipul si gradul handicapului si aprobate de cãtre Ministerul Educatiei Nationale.
           13⁶. Alineatul (3) al articolului 45 va avea urmãtorul cuprins:
            (3) Copiii cu cerinte educative speciale, care nu au putut fi reorientati spre învãtãmântul de masã, inclusiv în clase speciale, continuã procesul de educatie în unitãti ale învãtãmântului special primar, gimnazial, profesional, liceal si postliceal, diferentiat dupã tipul si gradul handicapului.
           13⁷. Articolul 48 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 48. - (1) Protectia copilului aflat în dificultate este realizatã conform legii.
            (2) Stabilirea continuturilor educative ale activitãtilor specifice, a metodologiilor didactice, formarea, pregãtirea si perfectionarea personalului responsabil cu instructia si educatia în cadrul centrelor de plasament si de primire a copilului, din cadrul serviciilor publice specializate pentru protectia copilului, sunt de competenta Ministerului Educatiei Nationale.
           13⁸. Alineatele (1) si (3) ale articolului 51 vor avea urmãtorul cuprins:
            Art. 51. - (1) Învãtãmântul postliceal de stat se organizeazã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, din proprie initiativã sau la cererea agentilor economici si a altor institutii interesate.
             .................................................................................................................................
            (3) Scolarizarea în cadrul acestui tip de învãtãmânt este finantatã de solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învãtãmânt care asigurã scolarizarea."
           20. La articolul I, punctul 15 devine punctul 14, iar articolul 52 va avea urmatorul cuprins:
            "Art. 52. - (1) Admiterea în învãtãmântul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învãtãmânt, cu consultarea factorilor interesati.
            (2) Au dreptul sã se înscrie în învãtãmântul postliceal în conditiile alin. (1), absolventii de liceu, cu sau fãrã diplomã de bacalaureat.
            (3) Numãrul de locuri pentru învãtãmântul postliceal de stat se stabileste în conditiile art. 51 alin. (3), se aprobã de inspectoratul scolar si se comunicã Ministerului Educatiei Nationale."
           21. La articolul I, dupã punctul 14 se introduc punctele 14¹ si 14² cu urmãtorul cuprins:
            "14¹. Articolul 53 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 53. - (1) Învãtãmântul postliceal se încheie cu examen de absolvire, reglementat de cãtre Ministerul Educatiei Nationale prin metodologie specificã, elaboratã cu consultarea factorilor interesati.
            (2) Promovarea examenului de absolvire dã dreptul la obtinerea unui certificat de competente profesionale.
            (3) În cazul nepromovãrii examenului de absolvire, acesta mai poate fi sustinut, în oricare altã sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de cãtre absolventi.
           14². Articolul 55 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 55. - (1) Învãtãmântul superior se realizeazã prin institutii de învãtãmânt: universitãti, institute, academii de studii si scoli de studii postuniversitare.
            (2) Misiunea institutiilor de învãtãmânt superior este de învãtãmânt si de cercetare sau numai de învãtãmânt."
           22. La articolul I, punctul 16 devine punctul 15, iar articolul 56 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 56. - (1) Înfiintarea institutiilor de învãtãmânt superior se face prin lege, în baza procedurilor, prevãzute de Legea nr. 88/1993.
            (2) Înfiintarea si functionarea facultãtilor, a colegiilor si specializãrilor universitare se fac potrivit legii.
            (3) Înfiintarea departamentelor universitare se aprobã de cãtre senatele universitare.
            (4) Înfiintarea departamentelor universitare pentru pregãtirea personalului didactic se aprobã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, la propunerea senatelor universitare."
           23. La articolul I, dupã punctul 15 se introduce punctul 15¹ cu urmãtorul cuprins:
           "15¹. Articolul 58 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 58. - (1) Învãtãmântul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizare aprobatã anual de Guvern si cu taxã, conform legii.
            (2) În învãtãmântul universitar de stat gratuit se percep taxe pentru: depãsirea duratei de scolarizare prevãzute de lege, admiteri, înmatriculãri, reînmatriculãri, repetarea examenelor si a altor forme de verificare, care depãsesc prevederile planurilor de învãtãmânt. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru activitãti neincluse în planul de învãtãmânt, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
            (3) Cuantumul taxelor si scutirea de la plata acestora se stabilesc de cãtre senatele universitare."
           24. La articolul I, punctul 17 devine punctul 16, iar alineatele (1)-(3) ale articolului 59 vor avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 59. - (1) Pot participa la admiterea în învãtãmântul universitar absolventii de liceu cu diplomã de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenta fiecãrei institutii de învãtãmânt superior, pe baza criteriilor generale stabilite de cãtre Ministerul Educatiei Nationale. Admiterea se poate organiza în douã sesiuni.
            (2) Absolventii de liceu cu diplomã de bacalaureat, care au obtinut în unul din ultimii doi ani de studii distinctii la olimpiade scolare internationale, concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic, au dreptul de a se înscrie în învãtãmântul universitar fãrã sustinerea admiterii.
            (3) Absolventii de liceu cu diplomã de bacalaureat care au obtinut, în cel putin unul din ultimii doi ani de studii, premii la olimpiade scolare, concursuri artistice sau sportive, de nivel national sau pe grupe de tãri, pot fi admisi în învãtãmântul universitar, conform criteriilor generale stabilite de cãtre Ministerul Educatiei Nationale si criteriilor specifice elaborate de senatele universitare."
           25. La articolul I, punctul 18 se abrogã.
           26. La articolul I, punctul 19 devine punctul 17, iar articolul 60 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 60. - (1) Activitatea didacticã se poate organiza în urmãtoarele forme: de zi, seral, cu frecventã redusã si la distantã. Formele de învãtãmânt seral, cu frecventã redusã si la distantã pot fi organizate de cãtre institutiile de învãtãmânt superior care au cursuri de zi.
            (2) Durata studiilor în învãtãmântul universitar seral si în cel cu frecventã redusã este mai mare cu un an decât cea prevãzutã pentru învãtãmântul de zi. Durata studiilor în învãtãmântul universitar la distantã se reglementeazã prin hotãrâre a Guvernului.
            (3) Diplomele si certificatele de studii eliberate de institutiile de învãtãmânt superior, în conditiile legii pentru aceeasi specializare, sunt echivalente, indiferent de forma de învãtãmânt absolvitã.
            (4) Nomenclatorul specializãrilor si al grupelor de specializãri se stabileste de cãtre Ministerul Educatiei Nationale împreunã cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, cu consultarea Consiliului National de Evaluare Academicã si Acreditare, a institutiilor de învãtãmânt superior si a altor factori interesati.
            (5) Absolventii cu diplomã de licentã pot urma o a doua specializare, în conditiile stabilite în Carta universitarã.
            (6) Absolventii cu diplomã ai colegiilor universitare pot urma o a doua specializare în cadrul învãtãmântului universitar de scurtã duratã, în conditiile stabilite în Carta universitarã."
           27. La articolul I, dupã punctul 20, care devine punctul 18, se introduce punctul 18¹ cu urmãtorul cuprins:
            "18¹. Alineatul (3) al articolului 63 va avea urmãtorul cuprins:
            (3) Absolventii care nu au promovat examenul mentionat la alin. (2) primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de scurtã duratã si o copie de pe foaia matricolã. Ei mai pot sustine examenul de absolvire în oricare altã sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar."
           28. La articolul I, punctul 21 devine punctul 19, iar articolul 65 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 65. - (1) Absolventii cu diplomã ai colegiilor universitare pot continua studiile în învãtãmântul universitar de lungã duratã, în cadrul profilului studiat initial sau apropiat, în limita locurilor disponibile pentru anul universitar curent, stabilite de senatul institutiei de învãtãmânt superior primitoare. Criteriile de admitere se stabilesc de institutiile de învãtãmânt universitar de lungã duratã, conform Cartei universitare.
            (2) Candidatii admisi vor sustine examene de diferentã stabilite de consiliile facultãtilor si vor fi înscrisi în anul de studiu corespunzãtor examenelor recunoscute si celor promovate."
           29. La articolul I, punctul 22 devine punctul 20, iar articolul 66 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 66. - Învãtãmântul universitar de lungã duratã se desfãsoarã în universitãti, institute si academii de studii, cu facultãti si specializãri autorizate sau acreditate."
           30. La articolul I, dupã punctul 20 se introduc punctele 20¹ si 20² cu urmãtorul cuprins:
           "20¹. Alineatele (2), (4) si (6) ale articolului 67 vor avea urmãtorul cuprins:
            (2) Studiile în învãtãmântul universitar de lungã duratã se încheie cu examen de licentã sau de diplomã. Criteriile generale de organizare a examenului de licentã si de diplomã se stabilesc de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, iar continutul acestora si criteriile specifice, de cãtre senatele universitare.
             .......................................................................................................................
            (4) Absolventii care nu au promovat examenul de licentã sau de diplomã primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de lungã duratã si copie de pe foaia matricolã. Ei mai pot sustine examenul de licentã sau de diplomã în oricare altã sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar. Institutiile de învãtãmânt superior pot organiza cursuri speciale, în conditiile art. 58, pentru absolventii proprii ori din alte institutii de învãtãmânt superior, în vederea pregãtirii pentru examenul de licentã, respectiv de diplomã.
             ..............................................................................................................................
            (6) Diplomele eliberate de institutiile de învãtãmân universitar de lungã duratã pânã în anul 1999 inclusiv sunt echivalente cu diplomele obtinute în urma promovãrii examenului de licentã, respectiv, de diplomã.
           20². La articolul 67, dupã alineatul (5) se introduc alineatele (5¹) si (5²) cu urmãtorul cuprins:
            (5¹) Studiile în învãtãmântul universitar cu o duratã mai mare de 4 ani se încheie, dupã caz, cu examen de diplomã.
            (5²) Absolventii care au promovat acest examen primesc titlul de diplomat în specializarea urmatã, în conformitate cu standardele internationale."
           31. La articolul 1, punctul 23 devine punctul 21, iar alineatele (1), (2) si (5) ale articolului 68 vor avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 68. - (1) Studentii si absolventii care opteazã pentru profesiunea didacticã, au obligatia sã absolve cursurile organizate de Departamentul pentru pregãtirea personalului didactic.
            (2) Departamentele pentru pregãtirea personalului didactic functioneazã în institutiile de învãtãmânt superior, pe bazã de regulament, si au planuri de învãtãmânt distincte, aprobate de senatul universitãtii.
             .....................................................................................................................................
            (5) Absolventii învãtãmântului universitar pot profesa în învãtãmânt numai dacã au obtinut certificatul de absolvire mentionat la alin. (4) sau efectueazã pregãtirea prevãzutã la alin. (1) în primii 3 ani de la angajare."
           32. La articolul I, punctul 24 devine punctul 22, iar articolul 70 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 70. - (1) Învãtãmântul postuniversitar asigurã specializarea în domeniu sau extinderea si perfectionarea pregãtirii atestate prin diplomã obtinutã la finalizarea studiilor universitare.
            (2) Învãtãmântul postuniversitar se organizeazã în institutii de învãtãmânt superior si în scoli de studii postuniversitare, acreditate în acest scop, si se realizeazã prin: studii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare si cursuri de perfectionare postuniversitare.
            (3) Înfiintarea structurilor de învãtãmânt postuniversitar în cadrul institutiilor de învãtãmânt superior acreditate în acest scop se aprobã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, la propunerea senatelor universitare."
           33. La articolul l, dupã punctul 22 se introduce punctul 22¹ cu urmãtorul cuprins:
            "22¹. Articolul 71 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 71. - (1) Admiterea în învãtãmântul postuniversitar, cu exceptia doctoratului, se face pe baza criteriilor generale aprobate de cãtre Ministerul Educatiei Nationale si a criteriilor specifice aprobate de senatul institutiei de învãtãmânt superior.
            (2) Admiterea, organizarea si desfãsurarea doctoratului se reglementeazã prin hotãrâre a Guvernului.
            (3) Numãrul locurilor pentru învãtãmântul postuniversitar se stabileste de:
            a) Ministerul Educatiei Nationale, pentru cele finantate de la bugetul de stat;
            b) senatele universitare, pentru cele sustinute prin taxe sau prin alte surse extrabugetare."
           34. La articolul I, punctul 25 devine punctul 23, iar articolul 72 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 72. - (1) Studiile aprofundate au durata de douã sau trei semestre si se fac în domeniul de specializare a diplomei obtinute la finalizarea studiilor universitare de lungã duratã.
            (2) Studiile aprofundate se încheie cu o disertatie. Absolventii primesc diplomã de studii aprofundate.
            (3) Studentii înmatriculati la studii aprofundate de specialitate pe locurile finantate de la bugetul de stat beneficiazã de gratuitatea studiilor, precum si de burse în conformitate cu prevederile legii.
            (4) Studiile de masterat au durata de 2-4 semestre si integreazã mai multe domenii de specializare având rolul de a extinde competentele în aceste domenii. Studiile de masterat pot fi urmate de absolventii cu diplomã obtinutã la finalizarea studiilor universitare de lungã duratã, indiferent de profil sau de specializare.
            (5) Masteratul se organizeazã în cadrul institutelor de învãtãmânt superior sau în scoli de studii postuniversitare, înfiintate ca institutii independente. Studentii înmatriculati la masterat pe locurile finantate de la bugetul de stat beneficiazã de gratuitatea studiilor, precum si de burse, în conformitate cu prevederile legii.
            (6) Masteratul se încheie cu sustinerea unei disertatii. Absolventii care au promovat disertatia primesc diplomã de master."
           35. La articolul d, punctul 26 devine punctul 24, iar articolul 73 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 73. - (1) Doctoratul este o formã superioarã de învãtãmânt si cercetare.
            (2) Au dreptul sã participe la concursul de admitere la doctorat absolventii cu diplomã ai învãtãmântului universitar de lungã duratã.
            (3) Conducãtorii de doctorat pot fi profesori universitari titulari, asociati sau consultanti ori academicieni, având titlul de doctor. Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, la propunerea institutiilor organizatoare, si este conferit prin ordin al ministrului educatiei nationale.
            (4) Doctoratul este organizat, cu si fãrã frecventã, în institutiile de învãtãmânt superior aprobate de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, la propunerea Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare.
            (5) Doctoratul se încheie cu o tezã sustinutã public si evaluatã de cãtre o comisie de specialisti aprobatã de senatul institutiei de învãtãmânt superior organizatoare. Comisia este alcãtuitã dintr-un presedinte, conducãtorul de doctorat si din trei referenti oficiali, specialisti cu activitate stiintificã deosebitã, cu titlu de doctor în domeniu, profesori universitari, conferentiari universitari, academicieni, cercetãtori stiintifici principali gradul I, din tarã sau din strãinãtate, dintre care cel putin 2 nu functioneazã în institutia organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusã referentii oficiali sunt plãtiti potrivit normelor stabilite de cãtre Ministerul Educatiei Nationale.
            (6) Titlul stiintific de doctor se acordã de cãtre institutia organizatoare si se confirmã de cãtre Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, la propunerea comisiilor de specialitate. Pe baza ordinului ministrului educatiei nationale, institutia organizatoare elibereazã diploma de doctor."
           36. La articolul I, dupã punctul 24 se introduc punctele 24¹-24³ cu urmãtorul cuprins:
           "24¹. Articolul 74 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 74. - (1) Scolile de studii academice postuniversitare, organizate ca institutii independente, în tarã sau strãinãtate, oferã programe de pregãtire cu durata de 2-4 semestre, la forma de învãtãmânt de zi sau cu frecventã redusã, în vederea extinderii si perfectionãrii pregãtirii atestate prin diploma de studii universitare de lungã duratã.
            (2) Studiile se finalizeazã cu sustinerea unei disertatii.
            Absolventii primesc diploma de studii academice postuniversitare.
           24². Articolul 75 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 75. - (1) Studiile postuniversitare de specializare pot fi urmate de absolventii cu diplomã obtinutã la finalizarea studiilor de lungã duratã. Durata studiilor, curriculumul si modalitatea de finalizare sã aprobã de senatele universitare.
            (2) Absolventilor li se elibereazã diplomã de studii postuniversitare de specializare.
           24³. Alineatele (1) si (3) ale articolului 76 vor avea urmãtorul cuprins:
            Art. 76. - (1) Cursurile postuniversitare de perfectionare pot fi urmate de absolventii cu diplomã ai învãtãmântului universitar, de scurtã sau de lungã duratã. Durata cursurilor, programul de pregãtire si modalitatea de finalizare a studiilor se aprobã de senatul universitar.
             ......................................................................................................................................
            (3) Absolventii cursurilor postuniversitare de perfectionare primesc certificat de absolvire."
           37. La articolul 1, punctul 27 devine punctul 25.
           38. La articolul I, punctul 28 devine punctul 26, iar articolul 82 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 82. - (1) Veniturile proprii ale institutiilor de învãtãmânt superior, realizate din contracte de cercetare stiintificã, de proiectare, de consultantã sau de expertizã, precum si din contracte pentru alte servicii stiintifice sau didactice, se evidentiazã în conturi distincte, la bãnci comerciale, în conditiile legii. Aceste venituri se utilizeazã, cu acordul responsabilului de contract si cu avizul rectorului, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare si de activitãti didactice, precum si pentru plata personalului care a executat contractul. Baza materialã este constituitã din obiecte ca: mijloace fixe, obiecte de inventar si materiale de orice fel. Aceste obiecte pot fi cumpãrate în timpul desfãsurãrii contractului sau dupã predarea lucrãrii si dupã încasarea banilor.
            (2) Din veniturile prevãzute la alin. (1) se mai pot finanta urmãtoarele categorii de cheltuieli: burse de cercetare si instruire, informare si documentare, taxe pentru participarea ca membru în organisme organizatii si institutii de profil, organizarea si/sau participarea la manifestãri cultural-stiintifice interne si internationale, editarea de carte didacticã si de specialitate.
            (3) Veniturile realizate si neutilizate la finele anului se reporteazã, cu aceeasi destinatie, în anul urmãtor."
           39. La articolul I, dupã punctul 26 se introduce punctul 26¹ cu urmãtorul cuprins:
            "26¹. Articolul 86 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 86. - Departamentul constituie o structurã subordonatã institutiei de învãtãmânt superior sau, dupã caz, facultãtii, având functii didactice, de cercetare stiintificã, de proiectare si de productie. Organizarea si functionarea departamentelor se stabilesc de cãtre senatele universitare."
           40. La articolul I, punctul 29 devine punctul 27, iar articolul 88 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 88. - (1) Institutiile de învãtãmânt superior sau componentele acestora au dreptul de a organiza si de a administra unitãti si centre de cercetare, centre pentru pregãtirea resurselor umane, unitãti de productie, respectiv, de microproductie, loturi experimentale sau structuri institutionale, singure sau în colaborare cu persoane juridice.
            (2) Institutiile de învãtãmânt superior au dreptul de a organiza, în colaborare cu institutii similare din tarã si din strãinãtate, programe de învãtãmânt universitar si postuniversitar, conform metodologiei stabilite de cãtre Ministerul Educatiei Nationale."
           41. La articolul I, dupã punctul 30, care devine punctul 28, se introduce punctul 28¹ cu urmãtorul cuprins:
            "28¹. Alineatul (3) al articolului 92 va avea urmãtorul cuprins:
            (3) Autonomia universitarã se realizeazã, în principal, prin:
            a) stabilirea structurii interne a institutiei de învãtãmânt superior, conform legii;
            b) programarea, organizarea, desfãsurarea si perfectionarea procesului de învãtãmânt; stabilirea planurilor de învãtãmânt si a programelor analitice în acord cu strategiile si cu standardele nationale ale dezvoltãrii învãtãmântului superior; organizarea admiterii candidatilor la studii si definirea criteriilor de evaluare a performantelor academice si profesionale ale studentilor;
            c) proiectarea, organizarea si stabilirea formelor de învãtãmânt postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, împreunã cu Ministerul Educatiei Nationale si cu alte autoritãti publice, agenti economici, organizatii profesionale si patronale recunoscute la nivel national, a domeniilor în care se utilizeazã diplomele si certificatele proprii emise;
            d) selectarea si promovarea personalului didactic ori ale celorlalte categorii de personal angajat, precum si stabilirea criteriilor de apreciere a activitãtii didactice si stiintifice; acordarea titlurilor didactice, stiintifice si onorifice, în conditiile legii;
            e) organizarea cercetãrii stiintifice si a documentãrii; organizarea activitãtilor de editare si de tipãrire; organizarea activitãtilor audiovizuale; stabilirea programelor de cooperare cu alte institutii de învãtãmânt superior si de cercetare, din tarã si din strãinãtate;
            f) eligibilitatea tuturor organismelor de conducere prin vot secret;
            g) stabilirea necesitãtii financiare si materiale; folosirea fonduriior si gestionarea lor, cu respectarea prevederilor legale; gãsirea si stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea si controlul serviciilor economico-gospodãresti;
            h) solutionarea problemelor sociale ale comunitãtilor universitare; acordarea burselor de studiu si de cercetare, inclusiv a celor provenite din fonduri proprii;
            i) organizarea de manifestãri si activitãti stiintifice, culturale si sportive;
            j) înfiintarea de fundatii, conform legii; stabilirea si folosirea unor însemne si simboluri proprii;
            k) asigurarea ordinii si disciplinei în spatiul universitar."
           42. La articolul I, punctul 31 devine punctul 29.
           43. La articolul I, punctul 32 devine punctul 30, iar articolul 97 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 97. - (1) Învãtãmântul militar este învãtãmânt de stat, parte integrantã a sistemului national de învãtãmânt, si cuprinde: învãtãmânt liceal, învãtãmânt postliceal pentru formarea maistrilor militari si a subofiterilor, învãtãmânt universitar pentru formarea ofiterilor si a altor specialisti, învãtãmânt postuniversitar.
            (2) Perfectionarea pregãtirii cadrelor militare se realizeazã în institutii de învãtãmânt distincte.
            (3) Prevederile referitoare la învãtãmântul militar preuniversitar se aplicã în mod corespunzãtor si pentru învãtãmântul preuniversitar din domeniul transporturilor."
           44. La articolul I, punctul 33 devine punctul 31, iar alineatul (2) al articolului 106 va avea urmãtorul cuprins:
            "(2) Standardele corespund fiecãrui criteriu si indicã nivelurile minime obligatorii în procesul de evaluare. Aceste standarde sunt diferentiate în functie de nivelul de învãtãmânt si sunt stabilite de cãtre Comisia de Evaluare si Acreditare a Învãtãmântului Preuniversitar, care se înfiinteazã si functioneazã pe lângã Ministerul Educatiei Nationale, în baza regulamentului aprobat prin hotãrâre a Guvernului."
           45. La articolul I, punctul 34 devine punctul 32, iar articolul 118 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 118. - Persoanele apartinând minoritãtilor nationale au dreptul sã studieze si sã se instruiascã în limba maternã, la toate nivelurile si formele de învãtãmânt, precum si la tipurile de învãtãmânt pentru care existã o cerere suficientã, în conditiile legii."
           46. La articolul I, punctul 35 devine punctul 33, iar alineatele (1) si (2) ale articolului 120 vor avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 120. - (1) Disciplina Limba românã se predã în învãtãmântul primar dupã programe scolare si manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivã. În învãtãmântul gimnazial disciplina Limba si literatura românã se predã dupã programe scolare identice cu cele pentru clasele cu predare în limba românã si manuale specifice. În învãtãmântul liceal disciplina Limba si literatura românã se predã dupã programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba românã.
            (2) În învãtãmântul primar cu predare în limbile minoritãtilor nationale Istoria românilor si Geografia României se predau în aceste limbi dupã programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba românã, cu obligatia transcrierii si însusirii toponimiei si a numelor proprii românesti în limba românã. În învãtãmântul gimnazial si liceal Istoria românilor si Geografia României se predau în limba românã, dupã programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predarea în limba românã. Examinarea la Istoria românilor si Geografia României se face în limba de predare a acestora."
           47. La articolul I, punctul 36 devine punctul 34, iar articolul 122 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 122. - În învãtãmântul de stat profesional, liceal si postliceal de specialitate în care, la cerere si în conditiile legii, predarea se face în limba maternã la disciplinele de specialitate, este obligatorie însusirea terminologiei de specialitate si în limba românã."
           48. La articolul I, punctul 37 devine punctul 35, iar articolul 123 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 123. - (1) În cadrul institutiilor de învãtãmânt universitar de stat se pot organiza, în conditiile legii, la cerere, grupe, sectii, colegii si facultãti cu predare în limbile minoritãtilor nationale. În acest caz se va asigura însusirea terminologiei de specialitate în limba românã. La cerere si prin lege se pot înfiinta institutii de învãtãmânt superior multiculturale. Limbile de predare în aceste institutii de învãtãmânt superior se stabilesc în cadrul legii de înfiintare.
            (2) Se recunoaste dreptul persoanelor apartinând minoritãtilor nationale de a înfiinta si administra propriile institutii de învãtãmânt superior particulare, conform legii.
            (3) Se încurajeazã institutiile de învãtãmânt superior cu structuri si activitãti multiculturale pentru promovarea convietuirii interetnice armonioase si integrãrii la nivel national si european.
            (4) La toate formele de învãtãmânt în limba românã sau în limbile minoritãtilor nationale se poate înscrie si pregãti orice cetãtean român, indiferent de limba sa maternã si de limba în care a urmat studiile anterioare."
           49. La articolul I, punctul 38 devine punctul 36.
           50. La articolul I, dupã punctul 36 se introduc punctele 36¹ si 36² cu urmãtorul cuprins:
            "36¹. Articolul 127 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 127. - (1) Continutul învãtãmântului preuniversitar este asigurat prin Curriculum National. Curriculumul National este ansamblul coerent al planurilor-cadru de învãtãmânt, al programelor si al manualelor scolare din învãtãmântul preuniversitar. Acest ansamblu cuprinde o componentã comunã pentru toate scolile de acelasi tip si o altã componentã aflatã la decizia scolii.
            (2) Planurile-cadru de învãtãmânt cuprind disciplinele obligatorii, optionale si facultative, precum si numãrul minim si maxim de ore aferent fiecãreia dintre acestea.
            (3) Programele scolare stabilesc pentru fiecare disciplinã din planul de învãtãmânt obiectivele instructiv-educative si formative ale disciplinei si evidentiazã continuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental si aplicativ, oferind orientãri metodologice generale pentru realizarea acestora.
           36². Alineatele (1) si (3) ale articolului 128 vor avea urmãtorul cuprins:
            Art. 128. - (1) Planurile-cadru de învãtãmânt si programele scolare pentru învãtãmântul preuniversitar se elaboreazã de comisiile nationale de specialitate, fiind coordonate si avizate de Consiliul National pentru Curriculum si se aprobã de cãtre ministerul educatiei nationale.
             ..........................................................................................................................
            (3) În unitãtile de învãtãmânt preuniversitar se pot utiliza manuale alternative. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual, pe baza criteriilor stabilite de cãtre Ministerul Educatiei Nationale."
           51. La articolul I, punctul 39 devine punctul 37, iar articolul 135 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 135. - (1) Persoanele juridice sau fizice pot organiza, în cadrul sistemului de formare continuã, împreunã cu unitãti sau institutii de învãtãmânt ori separat, cursuri de calificare, perfectionare si conversie profesionalã a adultilor, care oferã certificate de competentã profesionalã recunoscute pe piata muncii.
            (2) Persoanele juridice pot organiza cursurile prevãzute la alin. (1) numai dacã au prevãzut în statut aceste activitãti si sunt autorizate de cãtre Ministerul Educatiei Nationale si, dupã caz, de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sau de alte autoritãti publice, în baza criteriilor de evaluare stabilite prin regulament aprobat de cele douã ministere, cu respectarea standardelor ocupationale, conform legii. Persoanele fizice pot organiza asemenea activitãti numai în conditiile autorizãrii mentionate.
            (3) Modul de certificare a competentelor profesionale în cadrul sistemului de formare continuã se stabileste de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, împreunã cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, în concordantã cu standardele ocupationale, potrivit legii.
            (4) Pe perioada în care urmeazã cursuri de perfectionare a pregãtirii profesionale personalul institutiilor publice are dreptul la salariu de bazã si la celelalte adaosuri la acesta. În cazul în care cursurile sunt organizate în altã localitate decât cea de domiciliu, personalul institutiilor publice participant la acestea beneficiazã si de drepturile cuvenite, potrivit dispozitiilor legale, salariatiilor institutiilor publice aflati în delegare."'
           52. La articolul l, punctul 40 devine punctul 38, iar articolul 140 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 140. - (1) Ministerul Educatiei Nationale se organizeazã si functioneazã potrivit legii. Ministerul Educatiei Nationale, ca organ de specialitate, are rãspunderea elaborãrii si aplicãrii politicii educationale, în conformitate cu art. 2 din prezenta lege. Ministerul Educatiei Nationale are drept de initiativã si de executie în domeniul politicii financiare si a resurselor umane din sfera educatiei si colaboreazã cu alte ministere implicate în dezvoltarea învãtãmântului.
            (2) Pentru exercitarea atributiilor sale Ministerul Educatiei Nationale constituie structuri de experti si se sprijinã pe organisme consultative, la nivel national, alcãtuite pe criterii de prestigiu profesional si moral: Consiliul National pentru Reforma Învãtãmântului, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Consiliul National de Finantare a Învãtãmântului Superior, Consiliul National al Cercetãrii Stiintifice din Învãtãmântul Superior, Consiliul National al Bibliotecilor, Consiliul National pentru Formare si Educatie Continuã, comisiile nationale de specialitate pe discipline si structurile manageriale ale programelor de reformã. Componenta consiliilor si regulamentele lor de functionare se aprobã prin ordin al ministrului educatiei nationale. În exercitarea atributiilor sale Ministerul Educatiei Nationale poate consulta, dupã caz, societãtile stiintifice nationale ale cadrelor didactice, federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramurã, ca parteneri sociali, si organizatiile studentesti si de elevi, recunoscute în plan national.
            (3) Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor si certificatelor universitare, Ministerul Educatiei Nationale constituie Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalitãti de prestigiu stiintific, cultural si moral, recunoscute pe plan national sau international. Ei sunt selectati pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul functioneazã potrivit unui regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului educatiei nationale.
            (4) Consiliul National al Rectorilor se constituie si functioneazã în baza statutului propriu.
            (5) În subordinea Ministerului Educatiei Nationale functioneazã:
            a) Institutul de Stiinte ale Educatiei, ca institut de cercetare si dezvoltare care activeazã în domeniul inovãrii si reformei sistemului national de învãtãmânt;
            b) Federatia Sportului Scolar si Universitar, ca unitate autonomã cu personalitate juridicã. Federatia Sportului Scolar si Universitar coordoneazã activitatea sportivã a asociatiilor sportive scolare si universitare. Federatia Sportului Scolar si Universitar se afiliazã la federatiile internationale ale sportului scolar, respectiv, universitar. Cluburile sportive scolare si universitare, înfiintate conform prevederilor art. 40 alin. (1), au personalitate juridicã si se pot afilia la federatiile de specialitate. Transferarea sportivilor din aceste cluburi se face în baza reglementãrilor federatiilor de specialitate, potrivit regimului de transferuri aplicat celorlalte cluburi sportive."
           53. La articolul I, punctul 41 se abrogã.
           54. La articolul I, punctul 42 devine punctul 39, iar articolul 141 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 141. - Ministerul Educatiei Nationale elaboreazã, coordoneazã si aplicã politica nationalã în domeniul educatiei. În acest scop exercitã urmãtoarele atributii:
            a) coordoneazã si controleazã sistemul national de învãtãmânt;
            b) organizeazã reteaua învãtãmântului de stat si propune Guvernului cifrele de scolarizare, pe baza studiilor de prognozã, cu consultarea unitãtilor de învãtãmânt, a autoritãtilor locale si a agentilor economici interesati;
            c) aprobã Curriculumul National si sistemul national de evaluare, asigurã si supravegheazã respectarea acestora;
            d) coordoneazã activitatea de cercetare stiintificã din învãtãmânt;
            e) asigurã cadrul pentru productia manualelor scolare; asigurã finantarea scolilor pentru achizitionarea de manuale, conform legii;
            f) elaboreazã criteriile generale de admitere în învãtãmântul superior;
            g) aprobã înfiintarea liceelor si a scolilor postliceale;
            h) aprobã, conform legii, regulamentele de organizare si functionare a unitãtilor subordonate, cu exceptia institutiilor de învãtãmânt superior;
            i) elaboreazã studii de diagnozã si prognozã în domeniul restructurãrii si modernizãrii învãtãmântului si contribuie la perfectionarea cadrului legislativ;
            j) asigurã cadrul pentru proiectarea, omologarea si productia mijloacelor de învãtãmânt;
            k) asigurã cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregãtirea adecvatã a elevilor cu aptitudini deosebite;
            l) asigurã scolarizarea specializatã si asistenta psihopedagogicã adecvatã a copiilor si a tinerilor cu deficiente fizice, senzoriale, mentale sau asociate;
            m) analizeazã modul în care se asigurã protectia socialã în învãtãmânt si propune mãsuri corespunzãtoare Guvernului si autoritãtilor publice locale abilitate;
            n) coordoneazã activitatea bibliotecilor universitare din subordine;
            o) rãspunde de formarea si perfectionarea personalului didactic;
            p) coordoneazã, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea si evidenta personalului didactic, de conducere, de îndrumare si control si a celui auxiliar din unitãtile subordonante;
            q) asigurã repartizarea Fondului national al formãrii profesionale, cu consultarea factorilor interesati;
            r) rãspunde de evaluarea sistemului national de învãtãmânt pe baza standardelor nationale;
            s) elaboreazã si aplicã strategiile de reformã, pe termen mediu si lung, ale învãtãmântului si educatiei;
            t) elaboreazã împreunã cu alte ministere strategia colaborãrii cu alte state si cu organismele internationale specializate în domeniul învãtãmântului si cercetãrii stiintifice;
            u) colaboreazã, pe bazã de protocoale, cu statele în care trãieste populatie de nationalitate sau de origine românã, pentru promovarea si desfãsurarea învãtãmântului în limba maternã;
            v) elaboreazã norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora;
            w) stabileste modalitãtile de recunoastere si de echivalare a diplomelor, a certificatelor si a titlurilor stiintifice, eliberate în strãinãtate, pe baza unor norme interne, tinând seama si de întelegerile si conventiile internationale;
            x) stabileste, pentru învãtãmântul preuniversitar de stat, structura anului scolar, sesiunile de examene, perioadele de desfãsurare a concursurilor, precum si vacantele scolare;
            y) controleazã modul de respectare a normelor financiar-contabile, de executie bugetarã si de administrare a patrimoniului din sistemul national al învãtãmântului de stat; încaseazã taxe, în lei si în valutã, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea si recunoasterea actelor de studii, conform legii."
           55. La articolul I, punctul 43 se abrogã.
           56. La articolul I, punctul 44 devine punctul 40, iar articolul 142 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 142. - Inspectoratele scolare sunt organe descentralizate de specialitate, subordonate Ministerului Educatiei Nationale, având, în principal, urmãtoarele atributii:
            a) urmãresc modul de organizare si de functionare a retelei de învãtãmânt preuniversitar, în conformitate cu politica educationalã la nivel national;
            b) asigurã aplicarea legislatiei în organizarea, conducerea si desfãsurarea procesului de învãtãmânt;
            c) asigurã calitatea învãtãmântului si respectarea standardelor nationale prin inspectia scolarã;
            d) înfiinteazã, cu avizul Ministerului Educatiei Nationale, unitãti scolare ale învãtãmântului de stat: grãdinite, scoli primare, gimnazii, scoli profesionale si de ucenici;
            e) propun Ministerului Educatiei Nationale reteaua de scolarizare din raza lor teritorialã, în conformitate cu politica educationalã, a studiilor de prognozã, dupã consultarea unitãtilor de învãtãmânt, a autoritãtilor locale, a agentilor economici si a partenerilor sociali interesati;
            f) asigurã, împreunã cu autoritãtile administratiei publice locale, scolarizarea elevilor pe durata învãtãmântului obligatoriu;
            g) coordoneazã încadrarea unitãtilor de învãtãmânt cu personal didactic necesar în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic;
            h) organizeazã si îndrumã activitatea de perfectionare a personalului didactic, de cercetare stiintificã si alte actiuni complementare din învãtãmântul preuniversitar;
            i) coordoneazã utilizarea, dezvoltarea si protejarea bazei didactico-materiale din unitãtile de învãtãmânt, împreunã cu autoritãtile publice locale;
            j) coordoneazã organizarea admiterii si a examenelor de absolvire din unitãtile de învãtãmânt, precum si a concursurilor scolare;
            k) controleazã activitãtile si serviciile de învãtãmânt preuniversitar organizate de agenti economici, fundatii, asociatii, culte si de alte persoane juridice sau fizice, de pe raza lor teritorialã; constatã eventualele încãlcãri ale prevederilor legale si iau mãsurile prevãzute de lege;
            l) coordoneazã activitatea bibliotecilor din unitãtile de învãtãmânt subordonate;
            m) coordoneazã si controleazã activitatea Casei corpului didactic."
           57. La articolul I, punctul 45 devine punctul 41, iar alineatele (1) si (4) ale articolului 143 vor avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 143. - (1) Structura inspectoratelor scolare judetene si al municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului educatiei nationale.
             ......................................................................................................................
            (4) Inspectoratul scolar are un consiliu de admmistratie si un consiliu consultativ. Consiliul de administratie este format din 9-11 membri, din care: inspectorul scolar general, inspectorii scolari generali adjuncti, directorul Casei corpului didactic, directorul tehnic-administrativ, contabilul-sef, consilierul juridic al inspectoratului scolar si alti membri. Inspectorul scolar general este presedintele de drept al consiliului de administratie. Consiliul consultativ este format din directori de unitãti de învãtãmânt, din alte cadre didactice de prestigiu, inclusiv din învãtãmântul superior, din reprezentanti ai pãrintilor, ai autoritãtiilor locale administrative, ai comunitãtilor religioase, si agentilor economici, precum si din alti parteneri sociali, Presedintele consiliului consultativ este ales, prin vot secret, dintre membrii acestuia."
           58. La articolul I, dupã punctul 41 se introduce punctul 41¹ cu urmãtorul cuprins:
            "41¹. Articolul 144 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 144. - (1) Inspectorul scolar general, inspectorii scolari generali adjuncti si directorul Casei corpului didactic sunt numiti prin ordin al ministrului educatiei nationale, pe baza criteriilor de competentã profesionalã si managerialã, conform legii.
            (2) Inspectorii scolari se numesc de cãtre inspectorul scolar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competentã profesionalã si managerialã, de regulã pe o perioadã de 4 ani, conform legii."
           59. La articolul I, punctul 46 devine punctul 42, alineatele (1), (6), (7) si (9) ale articolului 145 vor avea o nouã redactare, iar dupã alineatul (5) se introduce alineatul (5¹) cu urmãtorul cuprins:
            "Art. 145. - (1) Unitãtile de învãtãmânt preuniversitar sunt conduse de directori, ajutati, dupã caz, de directori adjuncti. În activitatea de conducere directorii se bazeazã pe consiliul profesoral, pe consiliul de administratie si pe consiliul scolar. Aceste consilii functioneazã în temeiul unor regulamente elaborate de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, conform legii.
             ........................................................................................................................
            (5¹) În fiecare unitate de învãtãmânt cu personalitate juridicã sau pe grupuri de unitãti se constituie câte un consiliu scolar, care decide si rãspunde de realizarea politicii educationale la nivel local. Initiativele locale respectã politica educationalã elaboratã la nivel national. Componenta si atributiile consiliului scolar sunt stabilite prin regulament aprobat de cãtre Ministerul Educatiei Nationale.
            (6) Directorii si directorii adjuncti ai unitãtilor din învãtãmântul prescolar, primar, gimnazial si profesional, precum si directorii adjuncti din învãtãmântul liceal si postliceal sunt numiti de inspectorul scolar general, conform legii.
            (7) Directorii unitãtilor din învãtãmântul liceal si postliceal sunt numiti prin ordin al ministrului educatiei nationale, la propunerea inspectorului scolar general, conform legii.
             .............................................................................................................................
            (9) Numirea directorilor adjuncti ai unitãtilor de învãtãmânt mentionate la alin. (6) si (7) se face ca urmare a sustinerii unui concurs, pe baza criteriilor de competentã profesionalã si managerialã, precum si a recomandãrii consiliului scolar, pe o perioadã de 4 ani. Metodologia concursului se stabileste de cãtre Ministerul Educatiei Nationale."
           60. La articolul I, punctul 47 devine punctul 43.
           61. La articolul I, punctul 48 devine punctul 44, iar alineatele (3) si (4) ale articolului 148 vor avea urmãtorul cuprins:
            "(3) În sistemul national de învãtãmânt si educatie notarea se face, de regulã, de la 10 la 1.
            (4) Se recomandã aplicarea creditelor transferabile si recunoasterea lor atât în cadrul aceleiasi institutii sau unitãti de învãtãmânt, cât si între institutii sau unitãti de învãtãmânt din tarã si din strãinãtate."
           62. La articolul I, dupã punctul 44 se introduce punctul 44¹ cu urmãtorul cuprins:
           "44¹. La articolul 151 alineatul (2), dupã litera f) se introduce litera f¹) cu urmãtorul cuprins:
            f¹) formatori."
           63. La articolul I, punctul 49 devine punctul 45, iar alineatul (4) al articolului 154 va avea urmãtorul cuprins:
            "(4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din învãtãmântului universitar si postuniversitar se aprobã de cãtre consiliile facultãtilor, la propunerea comisiilor de concurs, si se valideazã de cãtre senatele universitare. Titlurile didactice de conferentiar universitar si de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, prin comisiile de specialitate. Pe baza confirmãrii, ministrul educatiei nationale emite ordin de acordare a titlurilor de conferentiar universitar si de profesor universitar."
           64. La articolul I, dupã punctul 45 se introduce punctul 45¹ cu urmãtorul cuprins:
            "45¹. Alineatul (1) al articolului 158 va avea urmãtorul cuprins:
            Art. 158. - (1) În învãtãmântul preuniversitar formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, dupã cum urmeazã:
            a) grupa cuprinde în medie 15 prescolari sau elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20; prin exceptie, inspectoratul scolar poate aproba grupe cuprinzând cel putin 7 prescolari sau elevi;
            b) clasa din învãtãmântul primar are în medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 25;
            c) clasa din învãtãmântul gimnazial are în medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 30;
            d) clasa sau anul de studiu din învãtãmântul profesional, liceal si postliceal are în medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30."
           65. La articolul I, punctul 50 devine punctul 46.
           66. La articolul I, punctul 51 devine punctul 47, iar articolul 159 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 159. - (1) Formarea continuã a personalului didactic constituie un drept care se realizeazã, în principal, prin perfectionare si conversie profesionalã.
            (2) În cadrul sistemului national de învãtãmânt perfectionarea personalului didactic din învãtãmântul preuniversitar se realizeazã, în principal, prin formele prevãzute de Statutul personalului didactic.
            (3) Conversia profesionalã în sistemul de învãtãmânt vizeazã extinderea pregãtirii initiale în vederea obtinerii dreptului de a preda si alte discipline sau de a ocupa alte posturi didactice."
           67. La articolul I, punctul 52 devine punctul 48, iar articolul 160 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 160. - (1) Ministerul Educatiei Nationale stabileste obiectivele si coordoneazã formarea continuã a personalului didactic din învãtãmântul preuniversitar, evalueazã, acrediteazã si finanteazã programele de formare continuã, inclusiv de conversie profesionalã, realizate în:
            a) institutii de învãtãmânt superior, prin facultãti, departamente si catedre, pentru perfectionarea pregãtirii de specialitate;
            b) institutii de învãtãmânt superior, prin departamentele sau catedrele de pregãtire a personalului didactic, pentru perfectionarea pregãtirii metodice si psihopedagogice;
            c) colegii pedagogice universitare si licee cu profil pedagogic, pentru perfectionarea de specialitate, metodicã si psihopedagogicã a personalului didactic din învãtãmântul prescolar si primar;
            d) case ale corpului didactic, conform art. 162;
            e) centre de perfectionare, organizate în unitãti de învãtãmânt, pentru perfectionarea pregãtirii de specialitate a personalului didactic cu studii medii;
            f) alte structuri abilitate în acest scop de cãtre Ministerul Educatiei Nationale.
            (2) Pentru organizarea activitãtilor prevãzute la alin. (1), institutiile mentionate pot colabora cu institutii similare, precum si cu agenti economici, conform reglementãrilor legale."
           68. La articolul I, punctul 53 devine punctul 49, iar articolul 161 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 161. - (1) Programele de formare continuã a personalului didactic se încheie prin colocviu sau prin alte forme specifice de evaluare, potrivit legii.
            (2) Institutiile de învãtãmânt superior acreditate pot organiza si desfãsura programe de conversie profesionalã, la nivel universitar si postuniversitar, cu durata de cel putin un an si jumãtate. Programele sunt aprobate de cãtre Ministerul Educatiei Nationale si se finalizeazã cu examen de absolvire. Promovarea examenului de absolvire conferã dreptul la obtinerea unei diplome si dreptul de a profesa în noua specializare. Aceste activitãti se pot organiza în formele de învãtãmânt prevãzute de lege."
           69. La articolul I, punctul 54 devine punctul 50, iar articolul 162 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 162. - (1) Casele corpului didactic sunt centre de documentare si de organizare a activitãtilor de formare continuã si a activitãtilor cu caracter stiintific, metodic si cultural.
            (2) Pentru realizarea activitãtilor prevãzute la alin. (1), Casa corpului didactic asigurã formatori calificati, acreditati de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, si finanteazã aceste programe. Formatorii colaboreazã cu departamentele si catedrele de pregãtire a personalului didactic din institutiile de învãiãmânt superior la activitãtile de formare continuã."
           70. La articolul I, dupã punctul 50 se introduce punctul 50¹ cu urmãtorul cuprins:
            "50¹. Alineatele (3) si (6) ale articolului 166 vor avea urmãtorul cuprins:
            (3) Baza materialã aferentã procesului de instruire si de educatie, mentionatã la alin. (2) si realizatã din fondurile statului sau din fondurile institutiilor si întreprinderilor de stat, în perioada anterioarã datei de 22 decembrie 1989, se reintegreazã, fãrã platã, în patrimoniul Ministerului Educatiei Nationale, al institutiilor si unitãtilor de învãtãmânt si de cercetare stiintificã din sistemul învãtãmântului de stat. Predarea-preluarea se face pe bazã de protocol. Justa despãgubire se acordã, dupã caz, de cãtre Guvern. În aceleasi conditii se reintegreazã fãrã platã si imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, au trecut în patrimoniul unor societãti comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe bazã de protocol de predare-primire.
            ...................................................................................................................
            (6) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, disponibile temporar, aflate în patrimoniul institutiilor de învãtãmânt superior de stat sau în administrarea acestora, se poate face pe bazã de contract încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anualã. Bunurile, inclusiv terenurile, aflate în administrarea unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar de stat, disponibile temporar, pot fi închiriate pe bazã de contract încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anualã a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilitã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale. Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în conditiile prevãzute la alineatele precedente, se face cu prioritate pentru activitãti de învãtãmânt."
           71. La articolul I, punctul 55 devine punctul 51, iar la articolul 166 se introduc alineatele (7)-(10) cu urmãtorul cuprins:
            "(7) Detinãtorii de bunuri prevãzute la alin. (3) si (4) care urmeazã sã fie reintegrate în patrimoniul Ministerului Educatiei Nationale, al institutiilor si unitãtilor de învãtãmânt si cercetare stiintificã din sistemul învãtãmântului de stat sunt obligati sã punã la dispozitie împuternicitilor Ministerului Educatiei Nationale toate documentele care atestã proprietatea, precum si documentele necesare înregistrãrii în evidentele contabile.
            (8) Ministerul Educatiei Nationale, prin împuternicitii sãi, va actiona în justitie persoanele juridice sau fizice care refuzã semnarea protocoalelor si predarea documentelor de proprietate. Aceste actiuni sunt scutite de taxa de timbru.
            (9) Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinând Ministerului Educatiei Nationale sau institutiilor si unitãtilor de învãtãmãnt si cercetare stiintificã din sistemul învãtãmântului de stat se face, dupã caz, în registrul de inscriptiuni si transcriptiuni, în cãrtile funciare sau în cãrtile de publicitate funciarã, cu scutirea de plata taxelor prevãzute de lege.
            (10) Actiunile în justitie formulate de Ministerul Educatiei Nationale si de inspectoratele scolare pentru aplicarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt scutite de taxã de timbru.
           72. La articolul I, punctul 56 devine punctul 52, iar articolul 167 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 167. - (1) Ministerul Educatiei Nationale, prin inspectoratele scolare, asigurã, cu sprijinul material al consiliilor locale, administrarea si functionarea tuturor unitãtilor din învãtãmântul preuniversitar de stat.
            (2) Finantarea cheltuielilor de functionare, întretinere si reparare a unitãtilor din învãtãmântul preuniversitar, precum si a bazei didactico-materiale, cu exceptia celor cuprinse la alin. (4) si (5), este asiguratã prioritar de cãtre consiliile locale din bugetele locale, precum si din resursele proprii ale respectivelor unitãti. Decontarea cheltuielilor alocate din bugetele locale se face de cãtre consiliile locale, în baza documentatiei prezentate de cãtre unitãtile scolare.
            (3) Unitãtile de învãtãmânt special, cluburile, taberele, palatele copiilor si casele corpului didactic se finanteazã din bugetul Ministerului Educatiei Nationale.
            (4) Ministerul Educatiei Nationale asigurã de la bugetul de stat fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar si administrativ din unitãtile si din institutiile de învãtãmânt preuniversitar, pentru deplasãri, precum si pentru cheltuieli de dotãri cu obiecte de inventar si cãrti.
            (5) Ministerul Educatiei Nationale poate aloca de la buget fonduri pentru finantarea cheltuielilor curente aferente unor activitãti extrascolare, educatiei copiilor cu deficiente, perfectionãrii pregãtirii profesionale a cadrelor didactice si altor actiuni si activitãti, în conditiile legii.
            (6) În zonele defavorizate, precum si în situatii speciale stabilite prin hotãrâre a Guvernului, se pot aloca fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei Nationale, pentru dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a învãtãmântului preuniversitar, precum si pentru alte cheltuieli.
            (7) Creditele externe contractate de cãtre Ministerul Educatiei Nationale cu aprobarea Guvernului, precum si dobânzile aferente acestora se ramburseazã din bugetul de stat."
           73. La articolul I, punctul 57 devine punctul 53, iar dupã articolul 167 se introduce articolul 167¹ cu urmãtorul cuprins:
            "Art. 167¹. - (1) În scopul întretinerii, dezvoltãrii si modernizãrii bazei materiale si de practicã în institutiile si unitãtile de învãtãmânt, cu ocazia aprobãrii bugetului de venituri si cheltuieli pentru unitãtile subordonate, Ministerul Educatiei Nationale constituie Fondul national al formãrii profesionale, din credite bugetare si din alte surse dobândite în conditiile legii.
            (2) Fondul national al formãrii profesionale se gestioneazã cu consultarea Consiliului National pentru Formare si Educatie Continuã, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului educatiei nationale."
           74. La articolul I, dupã punctul 53 se introduc punctele 53¹ si 53² cu urmãtorul cuprins:
           "53¹. Alineatele (3) si (4) ale articolului 169 vor avea urmãtorul cuprins:
            (3) Institutiile si unitãtile de învãtãmânt pot beneficia si de alte surse de venituri dobândite în conditiile legii: venituri proprii, subventii, donatii, sponsorizãri si taxe de la persoane juridice si fizice. Veniturile obtinute din sursele mentionate se gestioneazã si se utilizeazã integral la nivelul institutiilor si unitãtilor respective, inclusiv pentru majorarea fondului de salarii, fãrã vãrsãminte la bugetul de stat; la bugetele locale si fãrã a afecta alocatiile bugetare.
            (4) Fondurile alocate Ministerului Educatiei Nationale pentru învãtãmântul preuniversitar se repartizeazã inspectoratelor scolare care le redistribuie unitãtilor de învãtãmânt din teritoriu prin ordonatorii tertiari de credite subordonati.
           53². Dupã articolul 169 se introduce articolul 169¹ cu urmãtorul cuprins:
            Art. 169¹. - (1) Institutiile de învãtãmânt superior de stat functioneazã ca institutii finantate din fondurile alocate de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.
            (2) Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educatiei Nationale, pe bazã de contract, pentru finantarea de bazã si finantarea complementarã, realizarea de obiective de investitii, fonduri pentru burse si protectia socialã a studentilor, precum si din venituri proprii, dobânzi, donatii, sponsorizãri si taxe percepute în conditiile legii de la persoane-fizice si juridice, române sau strãine, si din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de institutiile de învãtãmânt superior, în conditiile autonomiei universitare, în vederea realizãrii obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învãtãmântului si cercetãrii stiintifice universitare.
            (3) Finantarea de bazã se asigurã din bugetul de stat în functie de numãrul de studenti si doctoranzi admisi la studii fãrã taxã, de numãrul de cursanti, de nivelul si specificul instruirii teoretice si practice si de ceilalti indicatori specifici activitãtii de învãtãmânt, în special de cei referitori la calitatea prestatiei în învãtãmânt.
            (4) Finantarea de bazã se realizeazã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, pentru a se asigura desfãsurarea în conditii normale a procesului de învãtãmânt, la nivel universitar si postuniversitar, conform standardelor nationale.
            (5) Finantarea complementarã se asigurã atât din sume de la bugetul de stat, cât si din surse externe, respectiv împrumuturi si ajutoare externe.
            (6) Finantarea complementarã se realizeazã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale prin:
            a) subventii pentru cazare si masã;
            b) fonduri alocate pe bazã de prioritãti si norme specifice pentru dotãri si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale;
            c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintificã universitarã.
            (7) Finantarea institutiilor de învãtãmânt superior de stat se face pe bazã de contract încheiat între Ministerul Educatiei Nationale si institutia de învãtãmânt superior respectivã, dupã cum urmeazã:
            a) contract institutional pentru finantarea de bazã, pentru fondul de burse si protectie socialã a studentilor, precum si pentru finantarea de obiective de investitii;
           b) contract complementar pentru finantarea cercetãrii stiintifice universitare, a reparatiilor capitale, a dotãrilor si a altor cheltuieli de investitii, precum si subventii pentru cazare si masã. Sumele aferente cercetãrii stiintifice universitare, cuprinse în cadrul contractului complementar, se esaloneazã, prin exceptie de la alte reglementãri, în rate stabilite prin grafice, anexe la contractele de cercetare respective.
            (8) Criteriile prin care se stabileste finantarea institutiilor de învãtãmânt superior de stat din bugetul de stat se aprobã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, luând în considerare propunerile Consiliului National de Finantare a Învãtãmântului Superior si, respectiv, ale Consiliului National al Cercetãrii Stiintifice Universitare. În baza criteriilor aprobate Consiliul National de Finantare a Învãtãmântului Superior si Consiliul National al Cercetãrii Stiintifice Universitare propun Ministerului Educatiei Nationale alocarea de fonduri corespunzãtoare pentru finantarea institutiilor de învãtãmânt superior de stat. Consiliul National de Finantare a Învãtãmântului Superior si Consiliul National al Cercetãrii Stiintifice Universitare, ca organisme consultative de specialitate, au personal propriu si sunt finantate de la bugetul Ministerului Educatiei Nationale.
            (9) Fondurile pentru burse si protectia socialã a studentilor se alocã în functie de numãrul de studenti si doctoranzi de la învãtãmântul de zi, fãrã taxã de studii.
            (10) Bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor de învãtãmânt superior de stat se aprobã de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, dupã adoptarea bugetului de stat, prin ordin al ministrului.
            (11) Soldurile rãmase la sfârsitul anului din executia bugetului prevãzut în contractul institutional, precum si soldurile aferente cercetãrii stiintifice universitare si veniturile extrabugetare rãmân la dispozitia institutiilor de învãtãmânt superior si se cuprind în bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fãrã vãrsãminte la bugetul de stat si fãrã afectarea alocatiilor de la bugetul de stat, pentru anul urmãtor.
            (12) Indicatorii sintetici din executia bugetarã a institutiilor de învãtãmânt superior se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a."
           75. La articolul I, punctul 58 devine punctul 54, iar alineatele (1)-(4) si (6) ale articolului 170 vor avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 170. - (1) Elevii si studentii de la cursurile de zi din învãtãmântul de stat pot beneficia de burse de performantã, de merit, burse de studiu si burse de ajutor social.
            (2) Elevii si studentii pot beneficia de burse pe bazã de contract încheiat cu agenti economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum si de credite pentru studiu acordate de bãnci în conditiile legii.
            (3) Bursele acordate elevilor din învãtãmântul preuniversitar se suportã din bugetul de stat.
            (4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de cãtre Ministerul Educatiei Nationale în colaborare cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Criteriile specifice de acordare a burselor de performantã, de merit, de studiu si de ajutor social se stabilesc anual, în consiliile de administratie ale inspectoratelor scolare si în senatele universitare, în limitele fondurilor repartizate si în raport cu integralitatea efectuãrii de cãtre elevi si studenti a activitãtilor scolare si universitare. Bursele de care beneficiazã elevii si studentii sunt indexabile. Cuantumul minim al bursei studentilor trebuie sã acopere cheltuielile de cazare si de masã.
             ..................................................................................................................................
            (6) Ministerul Educatiei Nationale acordã anual un numãr de burse pentru doctorat cu durata de 4 ani institutiilor care organizeazã aceastã formã de învãtãmânt. Bursele se obtin prin concurs, la nivelul institutiilor de învãtãmânt superior. Bursierii, pe perioada bursei, au drepturile si obligatiile profesionale ale unui preparator universitar. Activitatea respectivã constituie vechime în muncã."
           76. La articolul I, dupã punctul 54 se introduc punctele 54¹ si 54² cu urmãtorul cuprins:
            "54¹. La articolul 174 se introduce alineatul (6) cu urmãtorul cuprins:
            (6) Institutiile de învãtãmânt superior au dreptul de a acorda, în afara cifrei de scolarizare aprobate, cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diplomã de bacalaureat primiti din centrele de plasament, în conditiile stabilite de senatul universitar.
           54². Alineatul (2) al articolului 178 va avea urmãtorul cuprins:
            (2) Pãrintele sau tutorele legal instituit este obligat sã ia mãsuri pentru asigurarea frecventei scolare a elevului în învãtãmântul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din culpa pãrintelui sau a tutorelui instituit legal, constituie contraventie si se sanctioneazã cu amendã între 500.000 lei si 2.000.000 lei."
           77. La articolul I, punctul 59 devine punctul 55.
           78. La articolul I, punctul 60 devine punctul 56 cu urmãtorul cuprins:
           "56. articolele 181, 182 si 184 se abrogã."
           79. La articolul I, dupã punctul 56 se introduce punctul 56¹ cu urmãtorul cuprins:
            "56¹. Dupã articolul 184 se introduc articolele 184¹ -184⁶ cu urmãtorul cuprins:
            Art. 184¹. - Ministerul Educatiei Nationale poate înfiinta organe de specialitate în subordinea sa, potrivit legii.
            Art. 184². - Activitatea de cercetare stiintificã finantatã de la bugetul de stat, desfãsuratã de personalul didactic, este remuneratã în raport cu salariul orar corespunzãtor functiei didactice, dacã în contract nu existã alte prevederi.
            Art. 184³. - Depãsirea duratei învãtãmântului universitar gratuit, corespunzãtor art. 62 si 67, se suportã de studenti, cu exceptia celor care au avizul comisiei medicale si aprobarea senatului universitar, conform reglementãrilor legale.
            Art. 184⁴. - Statutul profesional al absolventilor de colegii universitare se stabileste de cãtre Ministerul Educatiei Nationale împreunã cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, în termen de 6 luni de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României.
            Art. 184⁵. - Carta universitarã nu poate avea prevederi contrare legislatiei în vigoare. Nerespectarea legilor în continutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv.
            Art. 184⁶. - Examenul de capacitate si examenul de bacalaureat se sustin conform prevederilor prezentei legi, începând cu prima sesiune organizatã dupã intrarea în vigoare a acesteia."
           Art. II. - Legea învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996, cu modificãrile si completãrile aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se articolelor si alineatelor o nouã numerotare.

           Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comunã din 1 iulie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României.
 

Bucuresti, 30 iulie 1999.
Nr. 151.

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

           Presedintele României d e c r e t e a z ã :

           Articol unic. - Se promulgã Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea si completarea Legii învãtãmântului nr. 84/1995 si se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României.

Bucuresti, 29 iulie 1999.
Nr. 282.