204. - Ordonantã de urgentã privind ratificarea Protocolului aditional nr. 8 la Acordul central european de comert liber (CEFTA), semnat la Buda esta la 20 octombrie 1999

           Protocolul aditional nr. 8 la Acordul central european de comert liber (CEFTA)

           212. - Ordonantã de urgentã privind modificarea Legii nr. 83/1997 pentru privatizarea societãtilor comerciale bancare la care statul este actionar

           213. - Ordonantã de urgentã pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare

           214. - Ordonantã de urgentã privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infractiuni savârsite din motive politice, precum si persoanelor impotriva carora au fost dispuse, din motive politice, masuri administrative abuzive

           216. - Ordonantã de urgentã pentru modificarea Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale

           217. - Ordonantã de urgentã pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit

           219. - Ordonantã de urgentã privind Programul national pentru taranime bazat pe cupoane atribuite gratuit

           1.071. - Hotarâre pentru prelungirea in anul 2000 a aplicarii Hotarârii Guvernului nr. 414/1993 privind acordarea unor facilitati la calatoria pe calea ferata pentru pensionari

           1.073. - Hotarâre privind garantarea de catre Ministerul Finantelor a unui credit extern pentru Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului în favoarea Companiei Nationale "Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a Apelor" - S.A. (I.N.M.H), în scopul implementarii si functionarii Sistemului meteorologic integrat national

            În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutia României,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã de urgentã:
            Articol unic. - Se ratificã Protocolul aditional nr. 8 la Acordul central european de comen liber (CEFTA), semnat la
Budapesta la 20 octombrie 1999, prezentat în anexa care face parte integrantã din prezenta ordonantã de urgentã.

Bucuresti, 29 decembrie 1999.
Nr. 204.

            Reprezentantii Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Republicii Ungare, Republicii Polonia, României, Republicii Slovace si Republicii Slovenia,
            având în vedere Minuta de întelegere a sesiunii Comitetului mixt al Acordului central european de comeri liber din 18 iunie 1999 de la Budapesta,
            recunoscând cã acest protocol aditional si îndeosebi adaptarea regulilor de origine a mãrfurilor vor permite o mai bunã functionare a sistemului de cumul paneuropean, vor promova, totodatã, dezvoltarea relatiilor comerciale reciproc avantajoase între pãrti si vor contribui la procesul de integrare în Europa,
            conform prevederilor art. 34, 35, 37 si 39 ale Acordului central european de comert liber, au decis urmãtoarele:

            Prevederile din anexa la acest protocol vor înlocui prevederile corespunzãtoare ale Protocolului aditional nr. 7 la Acordul central european de comert liber.

            Acest protocol aditional va constitui parte integrantã a Acordului central european de comert liber.

            1. Acest procotol aditional va intra în vigoare în a treizecea zi de la data primirii de cãtre statul depozitar a ultimei notificãri a pãriilor la Acordul central european de comert liber privind încheierea procedurilor necesare în acest scop.
            2. Statul depozitar va notifica tuturor pãrtilor încheierea procedurilor necesare pentru intrarea în vigoare a acestui protocol aditional.
            3. Dacã acest protocol aditional nu va intra în vigoare pânã la data de 1 ianuarie 2000, el va fi aplicat în mod provizoriu de la aceastã datã. Totusi, dacã o parte nu poate sã îl aplice de la data de 1 ianuarie 2000, ea va informa celelalte pãrti despre acest lucru cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 21 decembrie 1999. În relatia cu acea parte, acest protocol aditional va fi aplicat în cea de-a zecea zi de la data primirii de cãtre celelalte pãrti a notificãrii privind încheierea de cãtre acea parte a procedurilor interne necesare pentru aplicarea acestui protocol aditional.
            Semnatarii plenipotentiari autorizati au semnat acest protocol aditional.
            Semnat la Budapesta la 20 octombrie 1999 într-un singur exemplar original în limba englezã, care va fi depus la Guvernul Republicii Polonia. Acesta va transmite copii autentificate de pe acest protocol aditional tuturor pãrtilor la Acordul central european de comert liber.
            Republica Bulgaria
            Republica Cehã
            Republica Ungarã
            Republica Polonia
            România
            Republica Slovacã
            Republica Slovenia

            Protocolul nr. 7 la Acordul european de comert liber privind definirea notiunii de "produse originare" si metode de cooperare administrativã se amendeazã dupã cum urmeazã:
           1. Paragraful 4 al articolului 17 va fi înlocuit dupã cum urmeazã:
            "4. Certificatul de circulatie a mãrfurilor EUR. 1 va fi emis de cãtre autoritãiile vamale ale unui stat parte, dacã produsele la care se referã pot fi considerate ca originare în acel stat parte sau în una dintre tãrile la care face referire art. 4 si care îndeplineste si celelalte prevederi ale acestui protocol."
            2. Articolul 20 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

            Când produsele originare sunt sub controlul unui birou vamal într-un stat parte va fi posibilã înlocuirea dovezii de origine initiale cu unul sau mai multe certificate de circulatie a mãrfurilor EUR.l, în scopul expedierii acestor produse, în totalitate sau a unora dintre ele, în altã parte decât într-un stat parte.
            Certificatul de circulatie a mãrfurilor EUR.1 astfel modificat trebuie emis de biroul vamal sub al cãrui control se aflã bunurile."
           3. În articolele 21 si 26 cuvântul ECU va fi înlocuit cu cuvântul euro.
           4. Articolul 30 se mvdificã si va avea urmãtorul cuprins:

            1. Sumele exprimate în moneda nationalã a unui stat parte, echivalente cu sumele exprimate în euro, sunt fixate de statul parte exportator si comunicate statului parte importator.
            2. În cazul în care sumele sunt mai mari decât sumele corespunzãtoare fixate de statul parte importator, acesta din urmã le acceptã, dacã produsele sunt facturate în moneda statului parte exportator. Dacã produsele sunt facturate în moneda altei tãri la care se face referire la art. 4, statul parte importator recunoaste suma notificatã de jara în cauzã.
            3. Sumele ce urmeazã a fi folosite, în orice monedã nationalã determinatã, vor fi echivalentul în acea monedã nationalã a sumelor exprimate în euro în prima zi lucrãtoare a lunii octombrie 1999.
            4. Sumele exprimate în euro si echivalentul lor în monedele nationale ale unui stat parte vor fi revãzute de cãtre Comitetul mixt, la cererea unui stat parte. La realizarea acestei revizuiri Comitetul mixt se va asigura cã nu sunt scãderi ale sumelor ce vor fi folosite în orice monedã nationalã si, în plus, vor lua în considerare necesitatea de a se mentine efectele limitelor în cauzã în termeni reali. În acest scop se poate hotãrî modificarea sumelor exprimate în euro."
           5. Articolul 39 se abrogã.
           6. Anexa nr. 11 va fi amendatã dupã cum urmeazã:
            a) Regula pentru pozitia SA 19.04 va fi înlocuiatã dupã cum urmeazã:

19.04

Produse pe bazã de cereale obtinute prin expandare sau prãjire (de exemplu: fulgi de porumb); cereale (altele decât porumb) sub formã de grãunte, fulgi sau alte grãunte preparate (cu exceptia fãinii sau grisului), partial prãjite, nedenumite si necuprinse în altã parte.

Fabricare: - din materiale încadrate la altã pozitie tarifarã decât 18.06 - la care toate cerealele si fãina (cu exceptia grâului dur si a derivatelor lui si a porumbului tare Zea) folosite trebuie sã fie obtinute în întregime1); - la care valoarea materialelor de la capitolul 17, folosite, nu trebuie sã depãseascã 30% din pretul de uzinã al produsului.

¹⁾Exceptia referitoare la porumbul tare Zea se aplicã pânã la 31 decembrie 2002.

b) Regula pentru pozitia SA 22.07 va fl înlocultã dupã cum urmeazã:

22.07

Alcool etilic nedenaturat cu o concentratie de alcool, determinatã în functie de volum, de 80% vol sau peste; alcool etilic si alte rachiuri denaturate, de orice concentratie

Fabricare: - din materiale care sã nu fie încadrate la pozitiile 22.07 sau 22.08; - la care toti strugurii sau derivati ai acestora folositi trebuie sã fie obtinuti în întregime sau dacã toate celelalte materiale folosite sunt de origine; tescovina poate fi folositã pânã la 5% din volum

c) Regula pentru capitolul 57 va fl înlocuitã dupã cum urmeazã:

Capitolul 57	Covoare si alte acoperitoare de podea, din materiale textile: - din pâslã tesutã la rãzboi	Fabricate din: - fibre naturale; sau - substante chimice sau paste textile totusi: - firele de filamente de polipropilenã de la pozitia nr. 54.02; sau - cablurile de filamente de polipropilenã de la pozitia nr. 55.01 a cãror titru este, pentru fiecare fibrã sau filament  constitutiv, în toate cazurile, de mai putin de 9 decitex, pot fi utilizate cu conditia ca valoarea lor sã nu depãseascã 40% din pretul de uzinã al produsului Tesãtura de iutã poate fi folositã drept cãptusealã
	- din alte pâsle	Fabricate din1): - fibre naturale necardate, nepieptãnate sau altfel prelucrate pentru fialturã; sau - substante chimice sau paste textile
	- din alte materiale textile	Fabricate din1): - fibre naturale de cocos sau de iutã; - fire de filamente sintetice sau artificiale; - fibre naturale; sau - fibre sintetice sau artificiale discontinue, necardate sau nepieptãnate sau altfel prelucrate pentru filaturã Tesãtura de iutã poate fi folositã drept cãptusealã

d) Regula pentru pozitia SA 84.01 va fi înlocuitã dupã cum urmeazã:

ex. 84.01

Elemente combustibile nucleare

Fabricare la care toate materialele folosite trebuie sã fie încadrate la altã pozitie tarifarã decât produsul2)

Fabricare în care valoarea tuturor materialelor folosite nu trebuie sã depãseascã 30% din pretul de uzinã al produsului

e) Urmãtoarea pozitie va fi introdusã între pozitiile SA 96.06 si SA 96.12:

96.08

Stilouri si pixuri cu bilã; stilouri si creioane de marcaj cu vârful din fetru sau alte materiale poroase; stilouri cu penitã si altele similare; creioane metalice; port-creioane, portstilouri sau suporturi similare; pãrti (inclusiv capace si agãtãtori) ale acestor articole, cu exceptia celor de la pozitia nr. 96.09

Fabricare la care toate materialele folosite trebuie sã fie încadrate la altã pozitie tarifarã decât produsul. Totusi penitele si vârfurile pentru penite încadrate la aceeasi pozite tarifarã pot fi folosite.

7. În anexa nr. IV versiunea polonezã a declaratiei pe facturã va fi înlocuitã cu urmãtoarea versiune:
"Versiunea polonezã:
Eksporter produktow objetych tym dokumentem (upowaznienie wladz celnych nr. ......1)) deklaruje, ze z wyjatkiem gdzie jest to wyraznie okreslone, produkty te maja......... preferencyjne pochodzenie."

            În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutia României,
            Guvernul României emite urmâtoarea ordonantã de urgentã:
            Art. I. - Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societãiilor comerciale bancare la care statul este actionar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 23 mai 1997, cu modificãrile ulterioare, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:
           1. Alineatul (1) al articolului 6 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 6. - (1 ) Pentru privatizarea fiecãrei societãii bancare se constituie prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea comunã a Bãncii Nationale a României, Agentiei Române de Dezvoltare, Fondului Proprietãtii de Stat si Ministerului Finantelor, o comisie de privatizare care rãspunde de realizarea obiectivelor prezentei legi si de respectarea principiilor de transparentã, rigoare si obiectivitate."
           2. Alineatul (3) al articolului 6 va avea urmãtorul cuprins:
            "(3) Comisia de privatizare se compune din 9 membri, dintre care unul este presedinte."
           3. Alineatul (1) al articolului 7 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 7. - (1) Privatizarea societãtilor bancare prin oricare dintre procedeele si metodele prevãzute la art. 2 se
va realiza pe baza raportului de evaluare si a studiului de fezabilitate, întocmite de o firmã specializatã, selectatã, prin licitatie, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Bãncii Nationale a României, Agentiei Române de Dezvoltare, Fondului Proprietãtii de Stat si Ministerului Finantelor."
           4. Alineatul (1) al articolului 8 va svea urmãtorul cuprins:
            "Art. 8. - (1 ) Procedeele si metodele utilizate, precum si cotele de capital social care pot fi dobândite de persoanele fizice sau juridice în procesul de privatizare a societãtilor bancare se stabilesc, pentru fiecare caz în parte, prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea comisiei de privatizare, pe baza consultãrilor si a avizului comun al Agentiei Române de Dezvoltare, Bãncii Nationale a României, Fondului Proprietãtii de Stat si Ministerului Finantelor."
           Art. II. - Termenul "agentia nationalã pentru privatizare" se înlocuieste cu "Agentia Românã de Dezvoltare, înfiintatã si organizatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 977/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 31 decembrie 1998.

Bucuresti, 29 decembrie 1999.
Nr. 212.

            În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutia României,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã de urgentã:
            Articol unic. - Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 27 aprilie 1998, se modificã dupã cum urmeazã:
           - Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 1. - (1) Comerciantii - persoane fizice - si societãtile comerciale se pot asocia si pot constitui fonduri de risc, pentru restructurarea datoriilor societãtilor comerciale, sub forma unei societãti civile particulare, fãrã personalitate juridicã, în temeiul art. 1491, 1492 si 1499-1531 din Codul civil.
            (2) Fondurile cu capital de risc constituite potrivit alin. (1), denumite în continuare fonduri de restructurare, sunt fonduri închise private, care au ca obiect de activitate valorificarea creantelor certe, lichide si exigibile asupra societãtilor comerciale debitoare, precum si plasamentul resurselor financiare în principal în una dintre formele enumerate la art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1998 privind constituirea si functionarea fondurilor cu capital de risc.

Bucuresti, 29 decembrie 1999.
Nr. 213.

            În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutia României,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã de urgentã:
            Art. 1. - Prin prezenta ordonantã de urgentã se recunoaste calitatea de luptãtor în rezistenta anticomunistã desfãsuratã în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 persoanelor condamnate pentru infractiuni sãvârsite din motive politice sau supuse, din motive politice, unor mãsuri administrative abuzive.
            Art. 2. - (1) Constituie infractiuni sãvârsite din motive politice infractiunile care au avut drept scop:
            a) exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalitãtii, terorii comuniste, precum si abuzului de putere din partea celor care au detinut puterea politicã;
            b) militarea pentru democratie si pluralism politic;
            c) propaganda pentru rãsturnarea ordinii sociale existente pânã la 22 decembrie 1989 sau manifestarea împotrivirii fatã de aceasta;
            d) respectarea drepturilor si libertãtilor fundamentale ale omului, recunoasterea si respectarea drepturilor civile si politice, economice, sociale si culturale;
            e) înlãturarea mãsurilor discriminatorii pe motive de nationalitate sau de origine etnicã, de limbã ori de religie, de apartenentã sau opinie politicã, de avere ori de origine socialã.
            (2) Prevederile prezentei ordonante de urgentã nu se aplicã persoanelor condamnate pentru infractiuni contra umanitãtii sau celor în cazul cãrora s-a dovedit cã au desfãsurat o activitate fascistã în cadrul unei organizatii sau miscãri de acest fel.
            Art. 3. - Prin mãsuri administrative abuzive se întelege orice mãsuri luate de organele fostei militii sau securitãti ori de alte organe ca urmare a sãvârsirii unei fapte în scopurile mentionate la art. 2 alin. (1), în baza cãrora s-a dispus:
            a) privarea de libertate în locuri de detinere sau pentru efectuarea de cercetãri;
            b) internarea în spitale de psihiatrie;
            c) stabilirea de domiciliu obligatoriu;
            d) strãmutarea într-o altã localitate;
            e) deportarea în strãinãtate, dupã 23 august 1944, din motive politice.
            Art. 4. - (1) Se înfiinteazã Comisia pentru constatarea calitãtii de luptãtor în rezistenta anticomunistã, denumitã în continuare comisie, cu sediul în Bucuresti, la Ministerul Justitiei, compusã din:
            a) 3 reprezentanti ai Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din România, desemnati de cãtre organele de conducere ale asociatiei;
            b) 2 reprezentanti ai Ministerului Justitiei, numiti prin ordin al ministrului justitiei,
            c) 2 reprezentanti ai Ministerului de Interne, numiti prin ordin al ministrului de interne.
            (2) Comisia este prezidatã de un reprezentant al Ministerului Justitiei, desemnat de cãtre ministrul justitiei.
            (3) Comisia, la cerere, verificã dacã sunt îndeplinite conditiile prevãzute la art. 2 si constatã calitatea de luptãtor în rezistenta anticomunistã persoanelor condamnate pentru infractiuni sãvârsite din motive politice sau supuse, din motive politice, unor mãsuri administrative abuzive.
            Art. 5. - (1) Cererea poate fi introdusã de persoana condamnatã sau supusã unei mãsuri administrative abuzive ori, dupã decesul acesteia, de sotul sau rudele pânã la gradul al patrulea inclusiv ori de o asociatie având drept scop promovarea drepturilor victimelor represiunii comuniste, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentã.
            (2) Cererea de constatare poate fi introdusã chiar dacã fapta a fost amnistiatã sau dacã persoana condamnatã a fost reabilitatã.
            (3) Comisia este obligatã sã se pronunte asupra cererii, în termen de cel mult 30 de zile de la sesizare, prin decizie motivatã.
            Art. 6. - (1) În cazul în care se constatã cã persoana condamnatã sau supusã unei mãsuri administrative se încadreazã în prevederile prezentei ordonante de urgeniã, Comisia pentru constatarea calitãtii de luptãtor în rezistenta anticomunistã, solutionând cererea, prin decizie, acordã calitatea de luptãtor în rezistenta anticomunistã persoanei în favoarea cãreia s-a introdus cererea sau respinge cererea de constatare.
            (2) Împotriva deciziei Comisiei pentru constatarea calitãtii de luptãtor în rezistenta anticomunistã, precum si în cazul refuzului nejustificat de a rezolva cererea persoana interesatã poate introduce plângere la instanta de contencios administrativ competentã, potrivit legii.
            Art. 7. - (1 ) Persoanele care au calitatea de luptãtor în rezistenta anticomunistã beneficiazã de:
            a) restituirea, în conditiile legii, în naturã sau, dacã aceasta nu este posibilã, prin echivalent a bunurilor confiscate;
            b) drepturile prevãzute în Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strãinãtate ori constituite în prizonieri, cu modificãrile ulterioare;
            c) acordarea cu prioritate de ordine si medalii prevãzute de legislatia în vigoare;
            d) atribuirea, în conditiile legii, a numelui persoanelor prevãzute la art. 1 unor strãzi, parcuri, piete si altor asemenea locuri publice;
            e) orice alte drepturi prevãzute prin legi speciale.
            (2) Hotãrârile de condamnare pentru infractiuni sãvârsite din motive politice nu pot fi invocate împotriva persoanelor care au dobândit calitatea de luptãtor în rezistenta anticomunistã.
            Art. 8. - (1) Comisia pentru constatarea calitãtii de luptãtor în rezistenta anticomunistã se constituie în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã si functioneazã pânã la solutionarea definitivã a cererilor introduse în termenul prevãzut la art. 5 alin. (1).
            (2) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã se va adopta, prin hotãrâre a Guvernului, Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei pentru constatarea calitãtii de luptãtor în rezistenta anticomunistã.

Bucuresti, 29 decembrie 1999.
Nr. 214.

            În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutia României,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã de urgentã:
            Art. 1. - Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 22 octombrie 1998, cu modificãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:
           1. La articolul 8, alineatul {3) va avea urmãtorul cuprins:
            "(3) Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecãrei unitãti administrativ-teritoriale, se alocã lunar, în termen de 5 zile lucrãtoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotã de 40% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, 10% la bugetul propriu al judetului respectiv si 10% la dispozitia consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor si judetului pe baza criteriilor stabilite prin legea bugetului de stat. Pentru municipiul Bucuresti cota este de 60% si se repartizeazã de Consiliul General al Municipiului Bucuresti pe bugetele fiecãrui sector, respectiv pe bugetul municipiului Bucuresti. Aceste cote pot fi modificate anual prin legea bugetului de stat. Operatiunile de alocare si de virare la bugetele locale a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectueazã de Ministerul Finantelor, prin serviciile publice descentralizate."
           2. La articolul 51, alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 51. - (1) Autoritãtilor administraiiei publice locale li se interzice accesul la orice fel de împrumut, dacã totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate, dobânzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmeazã sã fie angajat în anul respectiv, depãseste limita de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, potrivit anexei nr. 1, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe venit."
            Art. II. - Prevederile prezentei ordonante de urgentã se aplicã o datã cu intrarea în vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.
            Art. III. - Legea nr. 189/1998, cu modificãrile ulterioare si cu cele aduse prin prezenta ordonantã de urgentã, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Bucuresti, 29 decembrie 1999.
Nr. 216.

            În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutia României,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã de urgentã:
            Art. I. - Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 12 martie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:
           1. Alineatul (1) al articolului 1 se completeazã cu litera e) cu urmãtorul cuprins:
            "e) institutiile publice, pentru veniturile extrabugetare din activitãti economice desfãsurate în conditiile legii."
           2. Alineatul (2) al articolului 1 va avea urmãtorul cuprins:
            "(2) Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:
            a) trezoreria statului, pentru operatiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei;
            b) institutiile publice, pentru fondurile publice constituite potrivit Legii nr. 72/1996 privind finantele publice;
            c) unitãtile economice fãrã personalitate juridicã ale organizaiiilor de nevãzãtori, de invalizi si ale asociatiilor persoanelor cu handicap;
            d) fundatiile testamentare;
            e) cooperativele care functioneazã ca unitãti protejate, special organizate, potrivit legii;
            f) unitãtile apartinând cultelor religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitãtii de cult, potrivit Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult;
            g) institutiile de învãtãmânt particular acreditate, precum si cele autorizate, potrivit legii;
            h) asociatiile de proprietari, constituite ca persoane juridice potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, pentru veniturile obtinute din activitãtile economice, care sunt utilizate pentru îmbunãtãtirea confortului si a eficientei clãdirii, pentru întretinerea si repararea proprietãtii comune."
           3. Alineatul (4) al articolului 1 se abrogã.
            4. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 2. - (1) Cota de impozit pe profit este de 25% , cu exceptiile prevãzute de prezenta ordonantã.
            (2) Contribuabilii care obtin venituri din activitatea barurilor de noapte, a cluburilor de noapte si a cazinourilor plãtesc o cotã aditionalã de impozit de 25% asupra pãrtii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor înregistrate din aceste activitãti în volumul total al veniturilor. Cota aditionalã de impozit o plãtesc, de asemenea, persoanele fizice si juridice pentru veniturile proprii de aceeasi naturã, realizate în baza contractelor de asociere în participatiune.
            (3) În cazul Bãncii Nationale a României, cota de impozit pe profit este de 80% si se aplicã asupra veniturilor rãmase dupã scãderea cheltuielilor deductibile si a fondului de rezervã, potrivit legii.
            (4) Orice majorare a capitalului social efectuatã prin încorporarea rezervelor, precum si a profiturilor, cu exceptia rezervelor legale si a diferentelor favorabile din reevaluarea patrimoniului, se impoziteazã cu o cotã de 10%.
            (5) Obligatia retinerii si vãrsãrii impozitului revine societãtii comerciale o datã cu înregistrarea la registrul comertului a modificãrilor respective."
           5. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 4. - (1) Profitul impozabil se calculeazã ca diferentã între veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrãrilor executate, din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv din câstiguri din orice sursã, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adaugã cheltuielile nedeductibile.
            (2) În scopul determinãrii profitului impozabil se iau în calcul toate câstigurile din orice sursã, inclusiv cele realizate din investitiile financiare.
            (3) În cazul livrãrilor de bunuri mobile si al vãnzãrii de bunuri imobile, în baza unui contract de vânzare cu plata în rate, precum si în cazul contractelor de leasing financiar, valoarea ratelor scadente se înregistreazã la venituri impozabile, la termenele prevãzute în contract.
            (4) La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacã sunt aferente realizãrii veniturilor. Pentru urmãtoarele categorii de cheltuieli se admite deducerea la calculul profitului impozabil, astfel:
            - cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate si a bunurilor imobile vândute în baza unui contract de vânzare cu plata în rate sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevãzute în contractele încheiate între pãrti, proportional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totalã a livrãrii;
            - în cazul contractelor de leasing, utilizatorul va deduce chiria pentru contractele de leasing operational sau
amortizarea si dobânzile pentru contractele de leasing financiar. Amortizarea se va calcula în conformitate cu actele normative în vigoare;
            - cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui unei persoane juridice, produs sau serviciu, utilizând mijloacele de informare în masã, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în baza unui contract scris;
            - cheltuielile determinate de efectuarea unor lucrãri de interventie pentru reducerea riscului seismic al clãdirilor si locuintelor aflate în proprietate sau în administrare potrivit reglementãrilor legale în vigoare, care prezintã clasa I de risc seismic, sunt deductibile la data efectuãrii lor;
            - cheltuielile privind transportul si cazarea salariatilor, ocazionate de delegarea, detasarea si deplasarea acestora în tarã si în strãinãtate, sunt deductibile la nivelul sumelor efective, constatate prin documente justificative;
            - cheltuielile reprezentând tichetele de masã, acordate de angajatori în limitele valorii nominale prevãzute de Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masã, sunt deductibile la calculul profitului impozabil potrivit prevederilor legii bugetare anuale.
            (5) În întelesul alin. (1) veniturile neimpozabile sunt:
            a) dividendele primite de cãtre o persoanã juridicã românã de la o altã persoanã juridicã, românã sau strãinã;
            b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporãrii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile;
            c) veniturile, respectiv cheltuielile, rezultate din anularea datoriilor sau din încasarea creantelor, dupã caz, ca urmare a transferului de actiuni sau de pãrti sociale de la Fondul Proprietãtii de Stat, conform conventiilor;
            d) rambursãrile de cheltuieli nedeductibile, precum si veniturile rezultate din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile.
            (6) În întelesul alin. (1) cheltuielile nedeductibile sunt:
            a) cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele plãtite în strãinãtate. Sunt nedeductibile si impozitele cu retinere la sursã plãtite în numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate din România;
            b) amenzile, confiscãrile, majorãrile de întârziere si penalitãtile datorate cãtre autoritãjile române, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevãzute în contractele economice. Amenzile, penalitãtile sau majorãrile datorate cãtre autoritãti strãine sau în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România sunt cheltuieli nedeductibile;
            c) cheltuielile de protocol care depãsesc limita de 1% aplicatã asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si cheltuielilor aferente, inclusiv accizele mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit, si cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;
            d) cheltuielile cu diurna care depãsesc limitele legale stabilite pentru institutiile publice;
            e) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legalã, cu exceptia celor create de bãnci în limita a 2% din soldul creditelor acordate si a fondului de rezervã potrivit Legii bancare nr. 5811998, a rezervelor tehnice ale societãtilor de asigurare si reasigurare create conform prevederilor legale în materie, precum si a fondului de rezervã, în limita a 5% din profitul contabil anual, pânã când acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si vãrsat. Sunt nedeductibile si sumele utilizate pentru constituirea sau pentru majorarea rezervelor de cãtre societãtile de asigurare si reasigurare pentru contractele cedate în reasigurare;
            f) sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale;
            g) sumele care depãsesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii bugetare anuale;
            h) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsã din gestiune sau degradate si neimputabile, precum si pentru activele corporale pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, taxa pe valoarea adãugatã aferentã acestor cheltuieli, taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor, altele decât cele din productia proprie, acordate salariatilor sub forma unor avantaje în naturã, precum si taxa pe valoarea adãugatã nedeductibilã aferentã cheltuielilor care depãsesc limitele prevãzute de lege;
            i) cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, inclusiv asigurãrile de viatã ale personalului angajat;
            j) orice cheltuieli fãcute în favoarea actionarilor sau a asociatilor, inclusiv dobânzile plãtite în cazul contractelor civile, în situatia în care nu sunt impozitate la persoana fizicã;
            k) sumele angajate la nivelul contractului de asociere în participatiune în favoarea partenerului contractual, sub forma unor sume fixe sau cote procentuale raportate la venit, altele decât cele rezultate pe baza decontului întocmit;
            l) cheltuielile de conducere si cheltuielile de administrare, înregistrate de un sediu permanent care apartine unei persoane fizice sau juridice strãine, indiferent de faptul cã s-au efectuat în statul în care se aflã sediul permanent sau în altã parte, care depãsesc 10% din salariile impozabile ale sediului permanent din România;
            m) cheltuielile înregistrate în contabilitate pe baza unor documente care nu îndeplinesc, potrivit Legii contabilitãtii nr. 82/1991, cu modificãrile ulterioare, conditiile de document justificativ;
            n) cheltuielile înregistrate de societãtile agricole, constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societãtile agricole si alte forme de asociere în agriculturã, pentru dreptul de folosintã a terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizatã din folosinta acestuia, prevãzutã în contractul de societate sau de asociere;
            o) cheltuielile de sponsorizare peste limitele prevãzute de normele legale în vigoare;
            p) cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor, altele decât cele acordate de bãnci si de alte persoane juridice autorizate potrivit legii, care depãsesc dobânzile active (medii) ale bãncilor, comunicate de Banca Nationalã a României;
            r) cheltuielile cu serviciile, inclusiv de management sau consultantã, în situatia în care nu sunt justificate de un contract scris si pentru care nu pot fi verificati prestatorii în legãturã cu natura acestora. Nu sunt deductibile serviciile facturate de persoane fizice si juridice nerezidente, în situatia în care plata acestora determinã pierdere la nivelul unui exercitiu financiar sau în situatia în care aceste servicii nu sunt aferente activitãtii entitãtii din România.
            În acelasi sens vor fi analizate si furnizãrile de bunuri si de servicii între persoanele juridice controlate în comun sau care participã sub orice formã la conducerea ori la controlul beneficiarului acestora;
            s) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, înregistrate la societatea
la care se detin participatiile, cu exceptia celor determinate de vânzarea-cumpãrarea acestora."
           6. Articolul 5 se completeazã cu alineatele (4) si (5) cu urmãtorul cuprins:
            "(4) Contribuabilii care achizitioneazã începând cu data de 1 ianuarie 2000 echipamente tehnologice (masini, utilaje, instalatii de lucru) si mijloace de transport, cu exceptia autoturismelor, beneficiazã de o deducere, din profitul impozabil aferent exercitiului financiar, a unei cote de 10% din pretul de achizitie al acestora. Deducerea se calculeazã în luna în care se realizeazã achizitia, numai din punct devedere fiscal, prin înscrierea la cheltuieli deductibile în declaratia de impunere a sumelor respective. În situatia în care se realizeazã pierdere, aceasta se recupereazã din profiturile impozabile obtinute în urmãtorii 5 ani.
            (5) Pentru investitiile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2000 în autoturisme cu o valoare mai mare decât echivalentul în lei a 12.000 euro, nu este permisã deducerea la calculul profitului impozabil a pãrtii din amortizarea lunarã care depãseste aceastã valoare.
            Fac exceptie de la prevederile alineatului precedent societãtile de leasing, pentru bunurile de aceastã naturã care fac obiectul unui contract de leasing operational."
           7. Articolul 7 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 7. - Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valutã din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, precum si din prestãri de servicii plãtesc o cotã de impozit de 5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor. Reducerea se calculeazã lunar, iar sumele aferente acesteia se repartizeazã ca surse proprii de finantare."
           8. Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 8. - (1) Pierderea anualã, stabilitã prin declaratia de impozit pe profit, se recupereazã din profiturile impozabile obtinute în urmãtorii 5 ani.
            Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrãrii acestora, la fiecare termen de platã a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrãrii acestora.
            Nu se recupereazã pierderea fiscalã înregistratã de persoana juridicã, în cazul în care are loc divizarea sau fuziunea.
            Contribuabilii care pe o perioadã de 3 ani consecutivi au realizat numai pierderi intrã automat în obiectivul de control al organului fiscal pentru constatarea cauzelor care au dus la nerealizare de profit.
            În cazul persoanelor juridice strãine prevederile alineatelor precedente se aplicã luându-se în considerare numai activitãtile economice, cotele de participare, profiturile si pierderile atribuite sediului permanent din România.
            (2) În situatia lichidãrii, fuziunii, divizãrii unui contribuabil, la determinarea profitului impozabil se includ si profiturile ce rezultã din evaluarea patrimoniului, dacã succesorul în drept al contribuabilului nu garanteazã continuitatea impozitãrii conform prevederilor prezentei ordonante."
           9. Articolul 12 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 12. - (1) În sensul prezentei ordonante sediu permanent înseamnã locul prin intermediul cãruia orice activitate a unei persoane fizice sau juridice strãine este, în întregime sau în parte, condusã direct sau prin intermediul unui agent dependent.
            Sediul permanent include: un loc de conducere, o sucursalã, un birou, un sediu secundar, o fabricã, un magazin, un atelier, o minã, un put petrolier sau de gaze, o carierã sau orice alt loc de extractie a resurselor naturale.
            Un santier de constructii sau un loc unde au fost aduse echipamente pentru constructii, un proiect de montaj sau de instalare, activitãtile de supraveghere, consultantã si furnizarea de servicii pentru acelasi proiect sau proiecte conexe devin sediu permanent, dacã au o duratã mai mare de 12 luni.
            Un sediu permanent nu include: folosirea de instalatii în scopul depozitãrii, expunerii sau livrãrii de produse sau de mãrfuri, mentinerea unui stoc de produse sau de mãrfuri în scopul depozitãrii, expunerii sau livrãrii, mentinerea unui stoc de produse sau de mãrfuri numai în scopul prelucrãrii de cãtre o altã persoanã juridicã, mentinerea unui stoc de produse sau de mãrfuri pentru expunerea lor în cadrul unui târg comercial sau în cadrul unei expozitii si pot fi si vândute la încheierea târgului sau expozitiei. Sediul permanent nu include nici un loc fix de afaceri destinat cumpãrãrii de produse, mãrfuri sau colectãrii de informatii, mentinerea unui loc fix de afaceri în scopul desfãsurãrii de activitãti cu caracter pregãtitor sau auxiliar, pentru orice combinare a activitãtilor mentionate, cu conditia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultã din aceastã combinare sã aibã un caracter pregãtitor sau auxiliar.
            Independent de aceste prevederi, când o persoanã fizicâ sau juridicã - alta decât un agent cu statut independent - actioneazã în numele unei întreprinderi si are si exercitã împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, aceastã întreprindere se considerã cã are un sediu permanent în privinta oricãror activitãti pe care persoana le exercitã pentru întreprindere, în afarã de cazul în care activitãtile acestei persoane sunt limitate la cele mentionate la alineatul precedent.
            O întreprindere nu se considerã cã are un sediu permanent numai prin faptul cã aceasta îsi exercitã activitatea de afaceri printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu conditia ca aceste persoane sã actioneze în cadrul activitãtii lor obisnuite, înscrise în documentele de constituire.
            Prin agent dependent se întelege persoana fizicã, juridicã sau altã entitate, care îsi desfãsoarã activitatea în România în numele, pe contul si sub controlul unei persoane fizice sau juridice strãine, în baza unui înscris între acestia, care încheie contracte în numele acestora, cu exceptia reprezentantelor autorizate sã functioneze pe teritoriul României.
            Reprezentantul legal al sediului permanent este obligat ca înainte de începerea activitãtii sã îl înregistreze la organul fiscal teritorial în raza cãruia urmeazã sã activeze.
            (2) Pentru contribuabilii prevãzuti la art. 1 lit. c) impozitul datorat se calculeazã, se retine si se varsã de cãtre persoana juridicã.
            (3) Pentru reflectarea realã a profitului impozabil al sediului permanent se scad numai cheltuielile aferente realizãrii veniturilor acestuia, având în vedere prevederile art. 4. De asemenea, la determinarea profitului impozabil al sediilor permanente vor fi avute în vedere urmãtoarele reguli:
            a) relatia dintre o societate comercialã strãinã si sediul permanent al acesteia nu poate fi stabilitã juridic prin conventii (contracte). În consecintã, operatiunile la care acestea participã nu genereazã profit, iar ca urmare a derulãrii acestor operatiuni sediul permanent nu înregistreazã pierdere;
            b) tot ceea ce nu reprezintã cheltuieli sau venituri la societatea comercialã strãinã nu poate fi cheltuialã sau venit al sediului permanent;
            c) circulatia bunurilor si a finantãrilor între acestea, precum si cedarea bunurilor mobile si imobile nu duc la realizarea de profituri sau de pierderi.
            (4) Persoanele juridice strãine care nu desfãsoarã activitãti printr-un sediu permanent în România si persoanele fizice strãine plãtesc, pentru veniturile brute realizate în România, impozit prin rexinere la sursã conform legislatiei în vigoare.
            (5) Reglementãrile conventiilor de evitare a dublei impuneri prevaleazã fatã de prevederile prezentei ordonante.
            În situatia în care cotele de impozitare din legislatia intemã sunt mai favorabile decât cele din conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplicã cotele de impozitare mai favorabile "
           10. Articolul 13 se completaezã cu alinetul (3) cu umãtorul cuprins:
            "(3) Deducerea impozitului pe profit, plãtit în strãinãtate, se efectueazã la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationalã a României la închiderea anului financiar, iar diferentele de curs pânã la data plãtii efective sunt cheltuieli deductibile.
            Pentru impozitele plãtite reprezentând retineri la sursã asupra veniturilor de natura dividendelor, redeventelor, dobânzilor sau altor venituri similare deducerea se efectueazã la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationalã a României în ziua precedentã plãtii."
           11 . Articolul 17 se abrogã.
           12. Alineatul (3) al articolului 21 se abrogã.
           13. Alineatul (2) al articolului 22 se completeazã cu urmãtorul text:
            "La estimarea valorii de piatã a tranzactiilor vor fi utilizate urmãtoarele metode:
            a) metoda comparãrii preturilor, în care pretul de vânzare al contribuabilului se comparã cu preturile practicate de alte entitãti independente de acesta, atunci când sunt vândute produse sau servicii comparabile;
            b) metoda "cast plus", în care pretul obisnuit al pietei trebuie determinat ca valoare a costurilor principale, mãrite cu o ratã de profit similarã domeniului de activitate al contribuabilului;
            c) metoda pretului de "revânzare", în care pretul pieiei este pretul folosit în cazul vânzãrilor produselor si serviciilor cãtre entitãti independente, diminuat de cheltuielile de comercializare si o ratã de profit.
            Dacã aplicarea acestor metode pentru estimarea valorii de piatã a tranzactiilor nu este posibilã, iar pretul de vânzare este mai mic decât costul de achizitie sau de productie, partea neacoperitâ de venituri este o cheltuialã nedeductibilã.
            Aplicarea acestor metode se va realiza, dacã un contribuabil:
            - va avea avantaj prin relatiile cu un alt contribuabil care este beneficiarul unei facilitãti fiscale (scutire, reduceri de impozit); sau
            - relatia (tranzactia) este cu un alt contribuabil care detine la acesta pãrti de capital; sau
            - este implicat într-o relatie de naturã economicã cu un alt contribuabil si în legãturã cu aceastã relatie realizeazã o activitate în favoarea unui asemenea contribuabil în termeni mai avantajosi si într-o formã diferitã fatã de cele acceptate în general (în aceeasi perioadã si în aceleasi conditii) pentru îndeplinirea activitãtii respective, ceea ce are ca rezultat denaturarea veniturilor sale sau raportarea unor venituri mai mici care ar fi fost realizate în conditii normale cu alti parteneri.
            Pentru definirea metodelor, modalitãtilor si a procedurilor de aplicare a acestor metode, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei ordonante în Monitorul Oficial al României Ministerul Finantelor va elabora instructiuni de aplicare, aprobate prin hotãrâre a Guvernului."
           14. Articolul 30 se abrogã.
           15. Articolul 31 se abrogã.
           16. Articolul 35 se completeazã cu alineatul (5) cu urmãtorul cuprins:
            "(5) Promovarea de reglementãri legislative privind impunerea veniturilor persoanelor juridice se va face numai cu respectarea principiilor din prezenta ordonantã si numai prin acte normative speciale privind impozitele si taxele."
           Art. II. - (1) Începând cu data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã îsi înceteazã valabilitatea orice prevederi legale care acordã scutiri de la plata impozitului pe profit, reduceri de impozit pe profit sau stipuleazã aplicarea altor cote de impozit pe profit decât cele prevãzute la pct. 4 din prezenta ordonantã de urgentã.
            (2) Nu intrã sub incidenta alin. (1) contribuabilii care beneficiazã de prevederile art. 3 lit. d) si e) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 6711999 privind unele mãsuri pentru dezvoltarea activitãtii economice.
           Art. III. - (1) Dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonantã de urgentã se aplicã si profesiilor de avocat si de notar public, dacã membrii acestor profesii îsi vor reorganiza activitatea profesionalã sub forma unei societãti comerciale cu rãspundere limitatã al cãrei unic obiect de activitate sã fie exercitarea profesiei.
            (2) Nu poate fi asociat într-o astfel de societate comercialã decât cel care are calitatea de avocat sau de notar public, dupã caz.
            Art. IV. - Prevederile prezentei ordonante de urgentã intrã în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2000.
            Art. V. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã se abrogã:
            - art. 68 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 21 octombrie 1991, cu modificãrile ulterioare;
            - art. 34 alin. 2 lit. a) si b) din Legea petrolului nr. 13411995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 29 decembrie 1995;
            - art. 178 din Legea nr. 109/1996 privind organizarea si functionarea cooperatiei de consum si a cooperatiei de credit, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 18 octombrie 1996, cu modificãrile ulterioare;
            - prevederile referitoare la impozitul pe profit cuprinse în art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitãti pentru dezvoltarea turismului rural, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 30 august 1997, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 187/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Parfea I, nr. 394 din 16 octombrie 1998;
            - art. 1 din Legea nr. 30/1999 pentru sprijinirea exporturilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 28 ianuarie 1999;
            - art. 13 lit. c), e) si f), art. 131, arf. 15 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 30 decembrie 1997, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 241/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 16 decembrie 1998;
            - prevederile referitoare la impozitul pe profit cuprinse în art. 36 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 98/1999 privind protectia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 29 iunie 1999;
            - art. 23, 24, 26 si 27 din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privati pentru înfiintarea si dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 23 iulie 1999;
            - art. 6 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim international, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 29 august 1998, cu modificãrile ulterioare;
            - Hotãrârea Guvernului nr. 304/1999 pentru aprobarea Normelor privind limitele legale de perisabilitate la mãrfuri în procesul de comercializare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 28 aprilie 1999.
           Art. VI. - Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 73/1996, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 12 martie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si cu modificãrile si completãrile aduse prin prezenta ordonantã de urgentã, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.

Bucuresti, 29 decembrie 1999.
Nr. 217.

            În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutia României,
            Guvernul Românlei emite urmãtoarea ordonantã de urgentã:
            Art. 1. - În vederea procurãrii de materiale si servicii necesare pentru exploatarea terenurilor arabile, plantatiilor de vii nobile, livezilor, precum si pentru cresterea si exploatarea vacilor si/sau bivolitelor de lapte, se instituie sistemul de platã pe bazã de cupoane valorice, cu finantare de la bugetul de stat, denumite în continuare cupoane.
            Art. 2. - Cupoanele reprezintã bonuri de valoare în sumã fixã, care se acordã, cu titlu gratuit, beneficiarilor prevãzuti la art. 3, în numãr diferentiat stabilit prin hotãrâre a Guvernului, începând de la 0,5 ha teren arabil cultivat cu sfeclã de zahãr, 0,5 ha teren arabil cultivat cu legume, 0,5 ha teren arabil cultivat cu alte plante, 0,5 ha vii nobile, 0,5 ha livezi si o vacã sau o bivolitã de lapte.
            Art. 3. - În întelesul prezentei ordonante de urgentã, beneficiari ai cupoanelor sunt:
            a) persoanele fizice, proprietari de terenuri agricole, care exploateazã direct terenuri arabile, plantatii de vii nobile sau livezi si/sau vaci si bivolite de lapte;
            b) societãtile agricole si alte forme de asociere în agriculturã, constituite potrivit Legii nr. 36/1991, care exploateazã în mod direct terenuri arabile, plantatii de vii nobile sau livezi si/sau vaci si bivoliie de lapte;
            c) societãtile comerciale cu capital majoritar privat, proprietari de terenuri agricole, care exploateazã în mod direct terenuri arabile, plantatii de vii nobile sau livezi silsau vaci si bivolite de lapte, constituite potrivit Legii nr. 31/1990 privind societãtile comerciale, republicatã;
            d) arendasii, persoane fizice sau juridice, care au închefat contracte potrivit Legii arendãrii nr. 16/1994, cu modificãrile ulterioare, si exploateazã în mod direct terenuri arabile, plantatii de vii nobile sau livezi si/sau vaci si bivolite de lapte si care fac dovada achitãrii la zi a arendei cãtre arendatori;
            e) institutiile de cult recunoscute de lege, care exploateazã în mod direct terenuri arabile, plantatii de vii nobile sau livezi si/sau vaci si bivolite de lapte.
            Art. 4. - (1) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a normelor metodologice de aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgentã primarii, în exercitarea atributiilor legale în care actioneazã si ca reprezentanti ai statului, vor întocmi listele cuprinzând beneficiarii de cupoane prevãzuti la art. 3, care detin terenuri arabile, plantatii de vii nobile sau livezi si/sau cresc si exploateazã vaci si/sau bivolite de lapte în raza localitãtii, în baza cererilor-declaratii formulate de acestia.
            (2) Beneficiarii de cupoane prevãzuti la art. 3 vor depune cererile-declaratii, în termen de 25 de zile de la data intrãrii în vigoare a normelor metodologice de aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgentã, la sediul primãriilor comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
            (3) Secretarii consiliilor locale comunale, orãsenesti, municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti au obligatia sã înregistreze cererile-declaratii ale beneficiarilor de cupoane si sã afiseze listele la sediul primãriei în termen de 24 de ore de la data înaintãrii, pentru avizare, la directiile generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
            (4) Dupã întocmirea listelor prevãzute la alineatul precedent primarii vor proceda la comunicarea acestora prefectilor, spre validare.
            Art. 5. - (1) Directorii generali ai directiilor generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, rãspund de organizarea procesãrii electronice a datelor, pe total judet, din listele comunicate de primari.
            (2) Directorii generali ai directiilor generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, în baza datelor rezultate în urma procesãrii electronice a listelor cuprinzând beneficiarii de cupoane, întocmesc centralizatorul cu suprafetele totale de teren arabil, vii nobile, livezi si cu numãrul total de vaci si bivolite de lapte din judet, precum si cu numãrul total de cupoane pe judei, pe care îl transmit Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
            Art. 6. - (1) Dupã centralizarea datelor primite de la directiile generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei va încheia cu Regia Autonomã "Imprimeria Bãncii Nationale a României" contracte pentru tipãrirea cupoanelor si cu Compania Nationalã "posta românã" - S.A., pentru distribuirea acestora.
            (2) Numãrul total al cupoanelor pentru care se încheie contracte de tipãrire cu Regia Autonomã "Imprimeria Bãncii Nationale a României" va fi cu 3% mai mare decât cel rezultat în urma centralizãrii efectuate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, care se constituie la dispozitia directiilor generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si în custodia Companiei Nationale "posta românã" - S.A., pentru solutionarea eventualelor contestatii si distrugeri în caz de fortã majorã.
            Art. 7. - (1) Beneficiarii de cupoane care au formulat cereri-declaratii în termenul prevãzut de prezenta ordonantã de urgentã si care au fost omisi din listele întocmite sau cãrora li s-a stabilit un numãr de cupoane mai mic decât cel cuvenit pot depune contestatii la sediul directiilor generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, în termen de 30 de zile de la data afisãrii listelor cuprinzând beneficiarii de cupoane de cãtre secretarul consiliului local.
            (2) Directorii generali ai directiilor generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor solutiona contestatiile în termen de 30 de zile de la data înregistrãrii acestora si, în cazul admiterii acestora, vor dispune atribuirea cupoanelor cuvenite din cota suplimentarã aflatã la dispozitia directiilor generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si în custodia Companiei Nationale "posta românã" - S.A.
            (3) Dacã pe parcursul distribuirii cupoanelor din diferite cazuri de fortã majorã se produce distrugerea unui numãr de cupoane, acestea se înlocuiesc din stocul aflat la dispozitia directiilor generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si în custodia Companiei Nationale "posta românã" - S.A.
            Art. 8. - (1) Valoarea cupoanelor pentru agricultori, precum si costul actiunilor legate de implementarea sistemului de cupoane, de procesare electronicã a listelor cuprinzând beneficiarii de cupoane, de tipãrire a cupoanelor, de distribuire, de publicitate prin mass-media si de decontare prin bãnci pe bazã de comision se suportã de la bugetul de stat.
            (2) Procesarea electronicã a listelor cuprinzând beneficiarii de cupoane include si costul introducerii pe calculator a bãncii de date continând informatiile de identificare a beneficiarilor, prin compararea cu baza de date existentã la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.
            (3) Agentul economic specializat, care executã procesarea electronicã a listelor cuprinzând beneficiarii de cupoane, se excepteazã de la procedura legalã privind achizitiile publice de bunuri si servicii si va fi desemnat prin selectie de oferte publice.
            (4) Sumele necesare în vederea instituirii sistemului de cupoane pentru agricultori pentru destinatiile prevãzute la
alin. (1) se prevãd distinct în bugetul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei la capitolul "agriculturã si silviculturã", titlul "transferuri", si vor fi utilizate numai cu aceastã destinatie.
            Art. 9. - Pentru anul 2000 suma necesarã pentru instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori este de 5.000 miliarde lei si va fi cuprinsã în bugetul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
            Art. 10. - Valoarea nominalã, modelul grafic, continutul si elementele de tipãrire securizatã a cupoanelor, precum si materialele si serviciile pentru plata cãrora pot fi utilizate cupoane se stabilesc anual prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României.
            Art. 11. - Decontarea cupoanelor pentru agricultori se realizeazã prin bãnci, care vor negocia tariful prestatiei de verificare a autenticitãtii si valabilitãtii cupoanelor si de decontare a acestora, încheind cu Ministerul Agriculturii si Alimentatiei conventii care se excepteazã de la procedura legalã privind achizitiile publice de bunuri si servicii.
            Art. 12. - Cupoanele pot fi utilizate ca mijloc de platã pentru procurarea de materiale si servicii numai în cadrul tranzactiilor comerciale directe dintre beneficiarii de cupoane si furnizorii producãtori si/sau distribuitorii autorizati ai acestora.
            Art. 13. - (1) Dobândirea, tranzactionarea si utilizarea de cupoane în alte scopuri decât cele prevãzute în prezenta ordonantã de urgentã constituie contraventie si se sanctioneazã cu amendã de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei.
            (2) Decontarea de cupoane contrar prevederilor prezentei ordonante de urgentã constituie contraventie, dacã nu este sãvârsitã în astfel de conditii încât sã constituie infractiune, si se sanctioneazã cu amendã de la 1.000.000 lei la 6.000.000 lei.
            (3) Constatarea contraventiilor prevãzute la alin. (1) si (2) si aplicarea amenzilor se fac de persoane împuternicite în acest sens de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si de Ministerul Finantelor.
            Art. 14. - În termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgeniã Ministerul Agriculturii si Alimentatiei va supune spre aprobare Guvernului normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia.

Bucuresti, 29 decembrie 1999.
Nr. 219.

            Guvernul României h o t ã r ã s t e :
            Art. 1. - Prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 414/1993 privind acordarea, în anul 1993, a unor facilitãti la cãlãtoria pe calea teratã pentru pensionari, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 17 august 1993, astfel cum a fost modificatã ulterior, se prelungesc pentru anul 2000.
            Art. 2. - (1) Pensionarii din sistemul asigurãrilor sociale de stat, din sistemul de pensii si asigurãri sociale pentru agricultori, precum si pensionarii din celelalte sisteme de asigurãri sociale beneficiazã de 6 cãlãtorii simple la trenurile de persoane clasa a II-a, prin reducerea costului acestora cu 50% din tariful integral.
            (2) Legitimatiile de cãlãtorie pentru pensionari se vor elibera de Societatea Nationalã de Transport Feroviar de Cãlãtori "c.f.r. cãlãtori" - S.A., prin statiile si agentiile de voiaj C.F.R., la prezentarea de cãtre beneficiari a talonului special, distribuit de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
            Art. 3. - (1) Fondurile necesare pentru acoperirea contravalorii cãlãtoriilor efectuate se asigurã de la bugetul
de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, capitolul 60.01 "Asistentã socialã, atocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii".
            (2) Fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de confectionare a taloanelor speciale vor fi suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat pentru pensionarii din sistemul asigurãrilor sociale de stat, precum si pentru pensionarii din sistemul asigurãrilor sociale pentru agricultori, iar pentru pensionarii din celelalte sisteme de asigurãri sociale fondurile vor fi suportate din bugetele acestora.
            (3) Transmiterea taloanelor speciale va fi asiguratã de Compania Nationalã "posta românã" - S.A. o datã cu transmiterea drepturilor de pensie, fãrã comision suplimentar.
            Art. 4. - Prevederiie prezentei hotãrâri nu se aplicã pensionarilor din toate sistemele de asigurãri sociale, care beneficiazã de facilitãti la transportul pe calea feratã în temeiul altor acte normative.
            Art. 5. - Pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotãrâri Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Finantelor vor reactualiza si vor utiliza normele comune prevãzute la art. 4 din Hotãrârea Guvernului nr. 68/1999.

Bucuresti, 29 decembrie 1999.
Nr. 1.071 .

            În temeiul art. 35 din Legea datoriei publice nr. 81/1999,
            Guvernul României h o t ã r ã s t e :
            Art. 1. - (1) Ministerul Finantelor garanteazã în numele statului, în proportie de 100%, pentru Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului, în favoarea Companiei Nationale "Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodãrire a Apelor" - S.A. (I.N.M.H.), un credit extern, în limita sumei de 55 milioane dolari S.U.A., precum si prima de asigurare, dobânzile, comisioanele si spezele bancare aferente creditului, alte obligatii legate de derularea creditului, în scopul implementãrii si functionãrii Sistemului meteorologic integrat national.
            (2) Rambursarea creditului extern, plata primei de asigurare, a dobânzilor, comisioanelor si spezelor bancare aferente, precum si a altor obligatii legate de derularea creditului se vor asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului, pentru Compania Nationalã "Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodãrire a Apelor" - S.A. (I.N.M.H.), în limita fondurilor alocate cu aceastã destinatie, potrivit legii.
            (3) Anual se vor prevedea în bugetul de stat sumele necesare în vederea operãrii si functionãrii Sistemului meteorologic integrat national.
            Art. 2. - Achizitionarea bunurilor, realizarea investitiilor si angajarea serviciilor necesare în vederea organizãrii, dezvoltãrii si functionãrii Sistemului meteorologic integrat national se vor face dintr-o singurã sursã, de la firma Lockheed Martin Overseas Corporation, în limita sumei prevãzute la art. 1 alin. (1), în conformitate cu prevederile art. 16 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 1211993 privind achizitiile publice.
            Art. 3. - (1) Se autorizeazã ca furnizor national de date meteorologice Compania Nationalã "Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodãrire a Apelor" S.A. (I.N.M.H.).
            (2) Compania Nationalã "Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodãrire a Apelor" - S.A. (I.N.M.H.) va furniza în mod gratuit cãtre autoritãtile administratiei publice si institutiile publice de interes national informatiile meteorologice solicitate de acestea si disponibile în Sistemul meteorologic integrat national. Informatiile meteorologice pentru alti beneficiari se vor furniza pe bazã de tarife aprobate de organele de drept.

Bucuresti, 29 decembrie 1999.
Nr. 1 .073.