MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

PARTEA I
Anul XI  - Nr. 56    LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Luni, 8 februarie 1999

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

           65. - Hotãrâre privind modificarea pct. 1 al pct. IV din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 385/1998 pentru modificarea anexei la Hotãrârea Guvernului nr. 592/1997 privind exercitarea controlului asupra încasãrii veniturilor si efectuãrii cheltuielilor din bugetul asigurãrilor sociale de stat si din bugetele celorlalte fonduri aprobate prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat

           68. - Hotãrâre pentru prelungirea în anul 1999 a aplicãrii Hotãrârii Guvernului nr. 414/1993 privind acordarea unor facilitãti la cãlãtoria pe calea feratã pentru pensionari

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

           85. - Ordin al ministrului finantelor privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie cu discont seriile B5 99.05.12 si B6 99.05.19

REPUBLICÃRI

           Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993

           Legea nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE
privind modificarea pct. 1 al pct. IV din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 385/1998
pentru modificarea anexei la Hotãrârea Guvernului nr. 592/1997 privind exercitarea controlului asupra încasãrii veniturilor si efectuãrii cheltuielilor din bugetul asigurãrilor sociale de stat si din bugetele celorlalte fonduri aprobate prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat

            În temeiul art. 107 alin. (1) si (4) din Constitutia României,

           Guvernul României h o t ã r ã s t e :

           Articol unic. - Punctul 1 al punctului IV din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 385/1998 pentru modificarea anexei la Hotãrârea Guvernului nr. 592/1997 privind exercitarea controlului asupra încasãrii veniturilor si efectuãrii cheltuielilor din bugetul asigurãrilor sociale de stat si din bugetele celorlalte fonduri aprobate prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, se modificã si va avea urmãtorul cuprins:
        "1. Activitatea camerei de muncã din cadrul directiilor generale de muncã si protectie socialã judetene si a municipiului Bucuresti, finantatã din sumele încasate din comisionul de 1% pentru activitãtile prevãzute la art. 5, 6 si 12 din Legea nr. 83/1995 privind unele mãsuri de protectie a persoanelor încadrate în muncã (2.150 de posturi)"

PRIM-MINISTRU
RADU VASILE

Contrasemneazã:
Ministrul muncii si protectiei sociale,
Alexandru Athanasiu
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 4 februarie 1999.
Nr. 65.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE
pentru prelungirea în anul 1999 a aplicãrii Hotãrârii Guvernului nr. 414/1993 privind acordarea unor facilitãti la cãlãtoria pe calea feratã pentru pensionari

           Guvernul României h o t ã r ã s t e :

            Art. 1. - (1) Pensionarii din sistemul asigurãrilor sociale de stat, din sistemul de pensii si asigurãri sociale pentru agricultori, precum si pensionarii din celelalte sisteme de asigurãri sociale beneficiazã de 6 cãlãtorii simple la trenurile de persoane clasa a II-a, prin reducerea costului acestora cu 50% din tariful integral.
            (2) Legitimatiile de cãlãtorie pentru pensionari se vor elibera de cãtre Societatea Nationalã de Transport Feroviar de Cãlãtori "c.f.r. cãlãtori" - S.A., prin statiile si agentiile de voiaj C.F.R., la prezentarea de cãtre beneficiari a talonului special, distribuit de cãtre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
            Art. 2. - (1) Fondurile necesare pentru acoperirea contravalorii cãlãtoriilor efectuate se asigurã de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, cap. 60.01 "Asistentã socialã, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii".
            (2) Fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de confectionare a taloanelor speciale vor fi suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat pentru pensionarii din sistemul asigurãrilor sociale de stat, precum si pentru pensionarii din sistemul asigurãrilor sociale pentru agricultori, iar pentru pensionarii din celelalte sisteme de asigurãri sociale fondurile vor fi suportate din bugetele acestora.
            (3) Transmiterea taloanelor speciale va fi asiguratã de Compania Nationalã "posta românã" - S.A. o datã cu transmiterea drepturilor de pensie, fãrã comision suplimentar.
            Art. 3. - Prevederile prezentei hotãrâri nu se aplicã pensionarilor din toate sistemele de asigurãri sociale care beneficiazã de facilitãti la transportul pe calea feratã în temeiul altor acte normative.
            Art. 4. - Pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotãrâri se vor utiliza modalitãtile tehnice stabilite în Normele comune ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, Ministerului Transporturilor si Ministerului Finantelor de aplicare a prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 1.028/1995 pentru prelungirea, în anul 1996, a aplicãrii Hotãrârii Guvernului nr. 414/1993 privind acordarea unor facilitãti la cãlãtoria pe calea feratã pentru pensionari.

PRIM-MINISTRU
RADU VASILE

Contrasemneazã:
Ministrul muncii si protectiei sociale,
Alexandru Athanasiu
p. Ministrul transporturilor,
Adrian Gheorghe Marinescu,
secretar de stat
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 4 februarie 1999.
Nr. 68.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANTELOR

ORDIN
privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie cu discont seriile B5 99.05.12 si B6 99.05.19

            Ministrul finantelor
            în baza Hotãrârii Guvernului nr. 447/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor, cu modificãrile ulterioare,
            având în vedere prevederile art. 22 din Legea bugetului de stat pe anul 1998 nr. 109/1998, ale art. 7 din Legea nr. 91/1993 privind datoria publicã, ale Conventiei nr. 16.813/19/1998, încheiatã între Ministerul Finantelor si Banca Nationalã a României, si ale Regulamentului privind operatiunile cu titluri de stat derulate de cãtre Banca Nationalã a României în calitatea sa de agent al statului,
            emite urmãtorul ordin:

            Art. 1. - Ministerul Finantelor anuntã lansarea unor emisiuni de titluri de stat, numite certificate de trezorerie cu discont, cu urmãtoarele caracteristici:


Seria
Data
emisiunii
Data
scadentei
Numãrul 
de zile
Valoarea emisiunii
- lei -

B5 99.05.12 10 februarie 1999 12 mai 1999
91
500.000.000.000
B6 99.05.19 17 februarie 1999 19 mai 1999
91
1.000.000.000.000


            Valorile împrumutate pot fi majorate sau micsorate pânã la anularea emisiunii, în functie de necesitãtile de finantare a contului general al trezoreriei statului, comunicate de Ministerul Finantelor în preziua licitatiei.
            Art. 2. - Metoda de vânzare este licitatia, care va avea loc cu douã zile lucrãtoare înainte de data emisiunii, iar adjudecarea se va face dupã metoda cu pret multiplu.
            Oferta de cumpãrare va cuprinde valoarea nominalã, costul total, rata discontului, pretul si randamentul.
            Pretul si randamentul se vor calcula utilizându-se urmãtoarele formule:

   1- (d x r)
P = ---------------- si
   360

    r
y = ---------
     P

            în care:
            P = pretul certificatului de trezorerie cu discont, exprimat cu sase zecimale;
            d = numãrul de zile pânã la scadentã;
            r = rata discontului;
            y = randamentul (rata dobânzii).

            Ministerul Finantelor îsi rezervã dreptul de a respinge, partial sau în totalitate, ofertele pe care nu le considerã a fi la un nivel acceptabil al randamentului (ratei dobânzii).
            Art. 3. - Bãncile pot depune oferte competitive atât în cont propriu, cât si în contul clientilor lor, persoane juridice.
            Fiecare bancã poate sã depunã maximum 5 oferte competitive. Fiecare ofertã competitivã va fi de minimum 100.000.000 lei, cu multipli de 10.000.000 lei.
            Certificatele de trezorerie cu discont mai sus mentionate nu se adreseazã persoanelor juridice nerezidente în România.
            Nu sunt acceptate ofertele necompetitive.
            Art. 4. - Valoarea nominalã individualã a unui certificat de trezorerie cu discont este de 10.000.000 lei.
            Art. 5. - Ofertele de cumpãrare se depun la Banca Nationalã a României în ziua licitatie, pânã la la ora 12,00.
            Art. 6. - Rezultatul licitatiei va fi stabilit în aceeasi zi, la sediul Bãncii Nationale a României, de cãtre comisia de licitatie constituitã în acest scop si va fi dat publicitãtii.
            Art. 7. - Plata certificatelor de trezorerie cu dicont se va face la data emisiunii, prin debitarea contului cumpãrãtorului, deschis la Banca Nationalã a României, cu suma reprezentând costul total al certificatelor de trezorerie cu discont cumpãrate.
            Rãscumpãrarea certificatelor de trezorerie cu discont se va face la data scadentei, prin creditarea contului detinãtorului cu suma reprezentând valoarea nominalã totalã a certificatelor de trezorerie cu discont.
            Art. 8. - Prezenta emisiune nu beneficiazã de facilitãti fiscale.
            Art. 9. - Directia generalã a datoriei publice va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 4 februarie 1999.
Nr. 85.

REPUBLICÃRI

LEGEA
Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993*)

Titlul I
Dispozitii generale

            Art. 1. - Justitia în România se realizeazã prin Curtea Supremã de Justitie si prin celelalte instante judecãtoresti, în conformitate cu principiile si dispozitiile prevãzute în Constitutie si în legile tãrii.
            Curtea Supremã de Justitie urmãreste aplicarea corectã si unitarã a legilor de cãtre toate instantele.
            În România existã o singurã Curte Supremã de Justitie, cu sediul în capitala tãrii.
            Art. 2. - Sunt supuse recursului la Curtea Supremã de Justitie deciziile curtilor de apel, precum si alte hotãrâri stabilite prin lege.
            Art. 3. - Curtea Supremã de Justitie judecã recursurile în interesul legii si recursurile în anulare declarate împotriva hotãrârilor si actelor judecãtoresti, în conditiile si pentru motivele stabilite prin lege.
            Art. 4. - Curtea Supremã de Justitie are si o competentã specialã de judecatã în fond, în cazurile prevãzute de lege.
            Art. 5. - Curtea Supremã de Justitie sesizeazã Curtea Constitutionalã pentru a se pronunta asupra constitutionalitãtii legilor înainte de promulgarea acestora.
            Art. 6. - Judecãtorii Curtii Supreme de Justitie, în activitatea lor de judecatã, sunt independenti si se supun numai legii.

Titlul II
Organizarea, conducerea, functionarea si competenta Curtii Supreme de Justitie

CAPITOLUL I
Organizarea si conducerea Curtii Supreme de Justitie

            Art. 7. - Curtea Supremã de Justitie se compune din: un presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si cel mult 80 de judecãtori.
            Curtea este organizatã în 4 sectii - civilã, penalã, comercialã si de contencios administrativ -, Completul de 9 judecãtori si Sectiile Unite, fiecare având competentã proprie.
            Art. 8. - Conducerea administrativã a Curtii Supreme de Justitie se exercitã de presedintele Curtii, ajutat de vicepresedinte.
            Presedintele reprezintã Curtea Supremã de Justitie în relatiile interne si internationale.
            Art. 9. - În cadrul Curtii Supreme de Justitie functioneazã magistrati asistenti, stabiliti prin statul de functii.
            Art. 10. - Curtea Supremã de Justitie mai cuprinde Directia de studii, documentare, informaticã, economicã si administrativã, Cancelaria si Biroul de relatii externe, cu personalul stabilit prin statul de functii.
            Art. 11. - Pentru mentinerea ordinii, Curtea Supremã de Justitie dispune în mod gratuit de politia pusã în serviciul ei de cãtre Ministerul de Interne. Necesarul de personal de politie va fi stabilit de presedintele Curtii, cãruia îi sunt subordonate aceste cadre.
            Paza sediului Curtii Supreme de Justitie este asiguratã de trupele de jandarmi, în mod gratuit.

CAPITOLUL II
Judecãtorii Curtii Supreme de Justitie

            Art. 12. - Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si ceilalti judecãtori ai Curtii Supreme de Justitie sunt numiti prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, fãcutã la recomandarea ministrului justitiei, pe o perioadã de 6 ani.
            În cazul în care mandatul presedintelui, al vicepresedintelui, al presedintelui de sectie sau al unui judecãtor al Curtii Supreme de Justitie a încetat înainte de expirarea duratei pentru care acesta a fost numit, în functia respectivã va fi numitã, cu respectarea conditiilor prevãzute de lege, o altã persoanã. Mandatul presedintelui, al vicepresedintelui, al presedintelui de sectie sau al judecãtorului astfel numit înceteazã la expirarea duratei mandatului pe care l-a avut predecesorul pe care l-a înlocuit.
            Art. 13. - Pentru a fi numiti la Curtea Supremã de Justitie judecãtorii trebuie sã îndeplineascã conditiile prevãzute de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, si sã aibã o vechime de cel putin 15 ani în magistraturã pentru presedinte, vicepresedinte si presedintii de sectii si de cel putin 12 ani pentru judecãtori.
            Se considerã vechime în magistraturã, în sensul alin. 1, si perioada în care o persoanã a îndeplinit functiile de cadru didactic la Facultatea de drept, cercetãtor stiintific la Institutul de Cercetãri Juridice al Academiei, judecãtor la Curtea Constitutionalã, consilier în Ministerul Justitiei ori de avocat.
            Art. 14. - Judecãtorii nu vor putea depãsi în functie vârsta de 70 de ani. La cerere, ei pot fi pensionati dupã împlinirea vârstei de 62 de ani bãrbatii si 57 de ani femeile.
            Art. 15. - Înainte de a începe sã îsi exercite functia, judecãtorii vor depune urmãtorul jurãmânt în fata Presedintelui României: "Jur sã respect Constitutia si legile tãrii, drepturile si libertãtile fundamentale ale cetãtenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, constiintã si fãrã pãrtinire atributiile ce-mi revin. Asa sã-mi ajute Dumnezeu!"
            Art. 16. - Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si judecãtorii sunt demnitari de stat si sunt inamovibili pe durata mandatului.

CAPITOLUL III
Completele de judecatã

            Art. 17. - Completele de judecatã se constituie cu 3 judecãtori din aceeasi sectie.
            Dacã numãrul de judecãtori necesar formãrii completului de judecatã nu se poate asigura, acesta va fi constituit cu judecãtori de la celelalte sectii, desemnati de cãtre presedintele Curtii Supreme de Justitie.
            Art. 18. - În afara completelor de judecatã ale sectiilor functioneazã si un complet constituit din 9 judecãtori, prezidat de vicepresedintele Curtii Supreme de Justitie. În lipsa vicepresedintelui, completul va fi prezidat de un presedinte de sectie sau de un judecãtor desemnat în acest scop.
            Art. 19. - Presedintele prezideazã Curtea Supremã de Justitie în Sectii Unite, iar la sectii, orice complet, când acesta participã la judecatã.
            În lipsa presedintelui, sedintele la care acesta trebuie sã ia parte vor fi prezidate de vicepresedintele Curtii Supreme de Justitie sau de un presedinte de sectie.
            Presedintii de sectii pot prezida orice complet de judecatã, iar ceilalti judecãtori prezideazã prin rotatie.
            Art. 20. - În cazul în care Curtea Supremã de Justitie judecã în Sectii Unite, vor trebui sã ia parte la judecatã cel putin trei pãtrimi din numãrul membrilor în functie. Decizia poate fi luatã numai cu majoritatea voturilor celor prezenti.

CAPITOLUL IV
Competenta sectiilor Curtii Supreme de Justitie si a Completului de 9 judecãtori

            Art. 21. - Sectiile Curtii Supreme de Justitie au urmãtoarele competente:
           Sectia civilã judecã recursurile:
            a) în cauzele civile, determinate de Codul de procedurã civilã, în afarã de cele date în competenta altor sectii prezenta lege sau prin legi speciale;
            b) contra hotãrârilor pronuntate în litigii de muncã, cazurile determinate de lege;
            c) în orice cauze privind alte materii care nu au fost date în competenta celorlalte sectii.
           Sectia penalã judecã recursurile:
            a) în materie penalã, în cazurile determinate de Codul de procedurã penalã sau de legi speciale;
            b) contra hotãrârilor pronuntate în materie penalã instantele militare.
           Sectia comercialã judecã recursurile contra hotãrârilor pronuntate în materie comercialã, în cazurile determinate de lege.
           Sectia de contencios administrativ judecã recursurile:
            a) în materie de contencios administrativ, în cazurile determinate de lege;
            b) în materie de expropriere;
            c) în materie fiscalã, cu exceptia litigiilor care sunt date prin legi speciale în competenta altor instante.
            Art. 22. - Sectiile Curtii Supreme de Justitie, în raport cu competenta fiecãreia, judecã recursurile în anulare declarate împotriva hotãrârilor pronuntate de judecãtorii, tribunale si curtile de apel.
            Art. 23. - Sectiile Curtii Supreme de Justitie, în raport cu competenta fiecãreia, solutioneazã:
            a) cererile de strãmutare pentru motivele prevãzute codurile de procedurã;
            b) conflictele de competentã, în cazurile prevãzute lege;
            c) orice alte cereri prevãzute de lege.
            Art. 24. - Completul de 9 judecãtori judecã recursurile în cauzele judecate în primã instantã de sectiile Curtii Supreme de Justitie si recursul în anulare în cauzele în care sectiile Curtii au pronuntat sentinte rãmase definitive prin nerecurare ori decizii în solutionarea recursurilor ordinare.

CAPITOLUL V
Competenta Curtii Supreme de Justitie în primã instantã

            Art. 25. - În primã instantã Curtea Supremã de Justitie judecã procesele penale si alte cauze prevãzute de lege, privind pe:
            a) senatori, deputati si membri ai Guvernului;
            b) maresali, amirali si generali;
            c) judecãtorii si magistratii asistenti de la Curtea Supremã de Justitie, judecãtorii de la curtile de apel si Curtea Militarã de Apel, precum si procurorii de la parchetul de pe lângã aceste instante;
            d) judecãtorii Curtii Constitutionale;
            e) membrii Curtii de Conturi, judecãtorii, procurorii si controlorii financiari de la aceastã Curte;
            f) presedintele Consiliului legislativ;
            g) sefii cultelor religioase si ceilalti membri ai Înaltului Cler, cu rang de arhiereu sau echivalent acestuia;
            h) alte cauze prevãzute de lege.
            Cauzele în primã instantã se judecã de cãtre Sectia penalã.

CAPITOLUL VI
Competenta Curtii Supreme de Justitie în Sectii Unite

            Art. 26. - Curtea Supremã de Justitie se constituie în Sectii Unite pentru:
            a) judecarea recursurilor în anulare în cazurile în care Completul de 9 judecãtori a pronuntat decizii în recurs ordinar;
            b) judecarea recursurilor în interesul legii;
            c) solutionarea, în conditiile prezentei legi, a sesizãrilor privind schimbarea jurisprudentei Curtii Supreme de Justitie;
            d) sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitãtii legilor înainte de promulgare.

TITLUL III
Dispozitii de procedurã

            Art. 27. - La sectiile Curtii Supreme de Justitie, dupã competenta fiecãreia, pãrtile pot declara recurs si împotriva hotãrârilor nedefinitive sau actelor judecãtoresti de orice naturã care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judecãtii a fost întrerupt în fata curtilor de apel.
            Art. 28. - Recursul cu care a fost sesizatã Curtea Supremã de Justitie nu suspendã executarea hotãrârii, cu exceptia cazurilor prevãzute de lege.
            Art. 29. - La fixarea termenului de judecare a recursului presedintele poate desemna un judecãtor sau magistrat asistent pentru întocmirea unui raport asupra cauzei în procesele pe care le considerã mai complicate.
            Raportul va fi prezentat în sedintã de judecãtor înainte de a se da cuvântul pãrtilor.
            Art. 30. - Recursul în interesul legii si recursul în anulare pot fi introduse chiar dacã pentru aceleasi temeiuri s-a pronuntat instanta în recursul declarat de pãrti.
            Art. 31. - Dacã o sectie a Curtii Supreme de Justitie considerã cã este cazul a se reveni asupra propriei jurisprudente, judecata va fi întreruptã si vor fi sesizate Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie, care judecã cu citarea pãrtilor din dosarul a cãrui judecatã a fost întreruptã. Dupã ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizãrii privind schimbarea jurisprudentei, judecata va continua.
            Art. 32. - Curtea Supremã de Justitie suspendã judecata în cazul în care înaintea sa se ridicã exceptia neconstitutionalitãtii legii ce se cere a fi aplicatã si sesizeazã, potrivit legii, Curtea Constitutionalã pentru a hotãrî asupra exceptiei.
            Judecata se reia la Curtea Supremã de Justitie dupã primirea hotãrârii definitive a Curtii Constitutionale.
            Art. 33. - Când Curtea Supremã de Justitie caseazã hotãrârea atacatã si dispune rejudecarea, va trimite cauza pentru o nouã judecatã la instanta a cãrei hotãrâre a fost casatã.
            În interesul bunei administrãri a justitiei sau dacã instanta a cãrei hotãrâre a fost casatã nu mai existã, cauza va fi trimisã unei alte instante de acelasi grad.
            Art. 34. - În caz de casare cu trimitere, solutiile pronuntate în drept de Curtea Supremã de Justitie sunt obligatorii, dacã în urma rejudecãrii nu se schimbã situatia de fapt.
            Art. 35. - În cazul în care Curtea Supremã de Justitie admite recursul si solutioneazã definitiv cauza, executarea deciziei se face de instanta de fond.
            Hotãrârile pronuntate în primã instantã la Curtea Supremã de Justitie se executã potrivit regulilor din Codul de procedurã penalã.

TITLUL IV
Magistratii asistenti

            Art. 36. - Prim-magistratul asistent, magistratii asistenti sefi si magistratii asistenti fac parte din Corpul Magistratilor si se bucurã de stabilitate. Conditiile generale de numire a acestora sunt cele cerute pentru functia de magistrat, conform Legii nr. 92/1992, republicatã.
            Art. 37. - Prim-magistratul asistent are grad de judecãtor de curte de apel. EI este numit dintre magistratii asistenti sefi cu o vechime de cel putin 2 ani în aceastã functie. Dupã un stagiu de 5 ani ca prim-magistrat asistent, acesta poate fi înaintat pe loc la gradul de presedinte de curte de apel.
            Magistratii asistenti sefi au grad de presedinte de tribunal si sunt numiti dintre magistratii asistenti cu o vechime de cel putin 3 ani în aceastã functie. Dupã un stagiu de 2 ani ca magistrat asistent sef, ei pot fi înaintati pe loc la gradul de judecãtor de curte de apel si, dupã alti 5 ani, la gradul de presedinte de curte de apel.
            Magistratii asistenti sunt numiti dintre judecãtorii sau procurorii cu o vechime în grad de cel putin 4 ani. Dupã un stagiu de 4 ani în aceastã functie, ei pot fi înaintati pe loc la gradul de presedinte de tribunal si, dupã alti 2 ani, la gradul de judecãtor de curte de apel.
            Presedintele Curtii Supreme de Justitie poate reduce cu o pãtrime vechimea în specialitate pentru magistratii asistenti care au avut rezultate deosebite în activitatea desfãsuratã.
            Art. 38. - Prim-magistratul asistent si magistratii asistenti sefi pot fi numiti si dintre judecãtori sau procurori, care au vechimea prevãzutã la art. 37.
            Magistratii asistenti sefi si magistratii asistenti pot fi numiti si dintre avocati, consilieri juridici si cadre didactice din învãtãmântul universitar juridic, pentru care vechimea se stabileste potrivit Legii nr. 92/1992, republicatã.
            Art. 39. - Prim-magistratul asistent are urmãtoarele atributii:
            a) coordoneazã activitatea magistratilor asistenti din sectii si a functionarilor din Cancelaria Curtii Supreme de Justitie;
            b) ia parte la sedintele Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie si ale completului disciplinar;
            c) coordoneazã activitatea Biroului de relatii externe.
            Art. 40. - Magistratii asistenti sefi au urmãtoarele atributii:
            a) participã la sedintele de judecatã ale sectiilor si al Completului de 9 judecãtori;
            b) repartizeazã magistratii asistenti care participã Ia sedintele de judecatã;
            c) se îngrijesc de tinerea în bune conditii a evidentelor sectiilor si de realizarea la timp, a tuturor lucrãrilor.
            Art. 41. - Magistratii asistenti participã la sedintele de judecatã ale sectiilor.
            Art. 42. - Magistratii asistenti care participã la sedintele de judecatã ale Curtii Supreme de Justitie iau note de sustinerile fãcute, redacteazã încheierile, participã cu vot consultativ la deliberãri si redacteazã decizii, conform repartitiei fãcute de presedinte pentru toti membrii completului de judecatã.
            Art. 43. - Magistratii asistenti vor aduce la îndeplinire orice alte sarcini încredintate de presedintele Curtii Supreme de Justitie, de vicepresedinte sau de presedintele sectiei.

TITLUL V
Activitatea Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie

            Art. 44. - Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie participã la sedintele Curtii în Sectii Unite, precum si la orice complet al Curtii, când considerã necesar.
            În caz de împiedicare, procurorul general al Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie îl poate delega pe unul dintre adjunctii sãi pentru a participa în locul sãu acele sedinte.
            Art. 45. - Procurorii Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie pun concluzii la judecarea recursurilor în interesul legii, a recursurilor în anulare si a tuturor cauzelor penale, iar în celelalte cauze, când participã ca parte principalã, când legea o prevede, precum si în cazul când considerã necesar.
            Art. 46. - Procurorii exercitã cãile de atac prevãzute de lege împotriva hotãrârilor Curtii Supreme de Justitie.

TITLUL VI
Directia de studii, documentare, informaticã, economicã si administrativã, Cancelaria Curtii Supreme de Justitie si Biroul de relatii externe

            Art. 47. - Directia de studii, documentare, informaticã, economicã si administrativã este condusã de un director cu grad de magistrat asistent sef si are urmãtoarele compartimente:
            a) studii, documentare si informaticã, compus din magistrati asistenti, alt personal de specialitate si auxiliar;
            b) economic-financiar si administrativ, compus din personal de specialitate, functionari, muncitori, personal de pazã si de serviciu.
            Art. 48. - Pentru numirea în functia de director e necesarã o vechime de cel putin 10 ani în magistraturã, pentru ceilalti magistrati asistenti, o vechime de cel putin 7 ani. Dispozitiile art. 36-38 se aplicã în mod corespunzãtor.
            Magistratii asistenti din Compartimentul de studii, documentare si informaticã asigurã: evidenta legislatiei, a jurisprudentei si doctrinei; selectarea si rezumarea deciziilor în vederea publicãrii lor în Buletinul Curtii Supreme Justitie; activitatea de studii si functionarea bibliotecii, precum si orice alte sarcini încredintate de presedintele Curtii.
            Art. 49. - Cancelaria Curtii Supreme de Justitie se compune din: prim-grefier, grefieri, arhivari, dactilografi si alt personal prevãzut în statul de functii.
            Personalul cancelariei este repartizat la sectii, potrivit nevoilor serviciului, de cãtre presedintele Curtii, iar în cadrul sectiilor, de cãtre presedintii acestora.
            Art. 50. - Biroul de relatii externe este condus de un magistrat asistent sef si este încadrat cu personal de specialitate si auxiliar.

TITLUL VII
Vacanta judecãtoreascã

            Art. 51. - Vacanta judecãtoreascã anualã este de douã luni, de la 1 iulie la 31 august.
            Art. 52. - În perioada vacantei judecãtoresti se vor judeca:
            a) în materie penalã, cauzele cu arestati;
            b) în toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Curtea Supremã de Justitie.
            Art. 53. - În timpul vacantei judecãtoresti va fi desemnat de cãtre presedintele Curtii Supreme de Justitie, împreunã cu presedintii sectiilor, un numãr de judecãtori din fiecare sectie, necesar formãrii completelor de judecatã.
            Modul de desemnare a judecãtorilor pentru completele de vacantã se va stabili prin regulament.
            Presedintii de sectii, în timpul vacantelor, vor alterna între ei.
            Art. 54. - Concediile anuale de odihnã ale personalului Curtii Supreme de Justitie, stabilite potrivit legii, se efectueazã în perioada vacantei judecãtoresti.
            Pentru motive temeinice, presedintele Curtii Supreme de Justitie poate aproba efectuarea concediului de odihnã si în altã perioadã decât cea a vacantei judecãtoresti.

TITLUL VIII
Dispozitii finale si tranzitorii

            Art. 55. - În cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de consiliu de disciplinã al judecãtorilor, lucrãrile sale sunt prezidate de presedintele Curtii Supreme de Justitie.
            Art. 56. - La sfârsitul fiecãrui an Curtea Supremã de Justitie, în Sectii Unite, va stabili cazurile în care se impune îmbunãtãtirea legislatiei si le va comunica ministrului justitiei.
            Art. 57. - Presedintele Curtii Supreme de Justitie poate încuviinta ca judecãtorii sã se informeze la sediul instantelor asupra problemelor privind aplicarea corectã si unitarã a legii, fãcând cunoscutã jurisprudenta Curtii, si sã constate situatiile care justificã propuneri de îmbunãtãtire a legislatiei.
            Art. 58. - Reglementãrile din Legea nr. 92/1992, republicatã, privind conditiile de numire si promovare a magistratilor, drepturile, obligatiile si regimul disciplinar, precum si celelalte dispozitii care nu sunt contrare prezentei legi sunt aplicabile în mod corespunzãtor Curtii Supreme de Justitie, judecãtorilor si magistratilor asistenti ai acestei Curti.
            Sesizãrile privind abaterile disciplinare sãvârsite de magistratii asistenti se solutioneazã de o comisie disciplinarã formatã din 5 judecãtori ai Curtii Supreme de Justitie, alesi pe 4 ani. Comisia este prezidatã de judecãtorul cu cea mai mare vechime în magistraturã la Curte si are ca secretar pe primul-magistrat asistent.
            Împotriva deciziilor pronuntate de comisia disciplinarã se poate declara contestatie la Completul de 9 judecãtori ai Curtii Supreme de Justitie, prevãzut de Legea nr. 92/1992, republicatã.
            Tinuta vestimentarã a judecãtorilor este de culoare neagrã în sedintele de judecatã ale sectiilor Curtii Supreme de Justitie si de culoare mov în sedintele Sectiilor Unite, iar tinuta vestimentarã a magistratilor asistenti este de culoare neagrã. Ea se asigurã gratuit.
            În cazurile în care prin Legea nr. 92/1992, republicatã, se solicitã numirea, autorizarea, cererea, sesizarea ori avizarea pentru anumite mãsuri sau activitãti, acestea se vor face, pentru personalul Curtii Supreme de Justitie, de cãtre presedinte.
            Actiunea disciplinarã împotriva judecãtorilor Curtii se exercitã de vicepresedintele Curtii Supreme de Justitie.
            Art. 59. - Presedintele Curtii Supreme de Justitie, vicepresedintele, presedintii de sectii si ceilalti judecãtori ai acestei Curti nu pot fi urmãriti penal sau contraventional ori trimisi în judecatã fãrã autorizarea Presedintelui României.
            Ministerul de Interne are obligatia sã acorde, la cerere, protectie magistratilor si familiilor lor în cazurile în care viata, integritatea corporalã sau avutul acestora sunt supuse unei amenintãri.
            Art. 60. - Magistratii asistenti nu pot fi urmãriti penal sau contraventional ori trimisi în judecatã fãrã autorizarea presedintelui Curtii Supreme de Justitie.
            Art. 61. - Presedintele Curtii Supreme de Justitie aprobã statul de functii al Curtii, numeste, promoveazã, suspendã si dispune încetarea din functie a personalului Curtii, cu exceptia corpului     judecãtoresc prevãzut la art. 12, îndrumã si supravegheazã activitatea de propuneri privind legislatia, de studii si documentare si de publicare a practicii judiciare a Curtii.
            Art. 62. - La Curtea Supremã de Justitie vor putea fi numiti în functii de magistrati asistenti si fostii magistrati, pensionari.
            Magistratii asistenti încadrati în conditiile prevãzute la alin. 1 beneficiazã de salariu integral, corespunzãtor functiei, de sporul de vechime în muncã, precum si de drepturile de pensie. La încetarea activitãtii aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în functie de vechimea dobânditã si de salariile realizate dupã reîncadrare.
            Art. 63. - Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si judecãtorii aflati în exercitarea mandatului la data adoptãrii prezentei legi se considerã cã îndeplinesc toate conditiile pentru exercitarea acestei functii.
            Dupã încetarea functiei la Curtea Supremã de Justitie, prin expirarea perioadei pentru care a fost numit ori datoritã unor cauze neimputabile, judecãtorul îsi pãstreazã rangul dobândit în ierarhie si are dreptul sã revinã la postul ocupat anterior, rezervarea acestuia fiind obligatorie, sau poate opta pentru un alt post din magistraturã ori avocaturã.
            Art. 64. - Salarizarea personalului Curtii Supreme de Justitie se stabileste prin lege proprie, conform salarizãrii personalului din cadrul celei mai înalte autoritãti publice.
            Art. 65. - Curtea Supremã de Justitie are buget propriu, care face parte din bugetul de stat.
            Proiectul de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor, si executia bugetarã se aprobã cu votul majoritãtii membrilor Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie.
            Presedintele va stabili numãrul necesar al autoturismelor din parcul auto al Curtii Supreme de Justitie.
            Art. 66. - Dispozitiile prezentei legi cu privire la organizarea si functionarea sectiilor si compartimentelor de muncã, precum si la rãspunderea disciplinarã vor fi completate printr-un regulament aprobat de Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie.
            Regulamentul se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I**).
            Art. 67. - Curtea Supremã de Justitie va continua sã judece cauzele, potrivit competentei prevãzute de legile în vigoare, pânã la modificarea codurilor de procedurã civilã si de procedurã penalã, precum si a altor legi având prevederi cu caracter procedural.
            Art. 68***). - Prezenta lege intrã în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia art. 2-4, 11****), 21, 22, 25, 26*****)-31, 37, 38, titlului V, art. 55 si 58, care intrã în vigoare o datã cu punerea în aplicare a tuturor prevederilor Legii nr. 92/1992.
            Art. 69. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, în conditiile art. 68, orice dispozitii contrare se abrogã.


*) Republicatã în temeiul art. IV din Legea nr. 153/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 17 iulie 1998, dându-se textelor o nouã numerotare.
Legea nr. 56 din 9 iulie 1993 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 13 iulie 1993 si a mai fost modificatã prin Legea nr. 79/1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 17 iulie 1996, si prin Legea nr. 142/1997 publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997.
**) Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Supreme de Justitie a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 18 ianuarie 1999.
***) Articolele la care face referire art. 68 sunt cele prevãzute în textul legii nemodificate.
****) Art. 11 a fost abrogat prin Legea nr. 142/1997.
*****) Art. 26 a fost abrogat prin Legea nr. 153/1998.

LEGEA Nr. 61/1993*)
privind alocatia de stat pentru copii

            Art. 1. - (1) Copiii în vârstã de pânã la 16 ani beneficiazã de alocatie acordatã de stat.
            (2) Copiii care urmeazã una dintre formele de învãtãmânt prevãzute de lege beneficiazã de alocatie de stat pentru copii pânã la împlinirea vârstei de 18 ani.
            (3) Copiii încadrati în gradul I sau II de invaliditate, precum si copiii cu handicap beneficiazã de alocatie de stat pentru copii pânã la împlinirea vârstei de 18 ani.
            (4) Tinerii în vârstã de peste 18 ani beneficiazã de alocatie de stat pentru copii pânã la terminarea cursurilor învãtãmântului liceal sau profesional, organizate în conditiile legii.
            (5) Tinerii prevãzuti la alin. (4) care repetã anul scolar nu beneficiazã de alocatie de stat, cu exceptia celor care repetã din motive de sãnãtate, dovedite cu certificat medical.
            Art. 2. - Beneficiazã de alocatie de stat pentru copii si copiii cetãtenilor strãini si ai persoanelor fãrã cetãtenie rezidenti, în conditiile legii, în România, dacã locuiesc împreunã cu pãrintii.
            Art. 3. - (1) Cuantumul alocatiei de stat pentru copii este de 3.500 lei lunar si se indexeazã în conditiile legii.
            (2) Titular al dreptului de alocatie de stat pentru copii este copilul.
            Art. 4. - (1) Alocatia de stat pentru copii se plãteste unuia dintre pãrinti pe baza acordului acestora sau, în caz de neîntelegere, pe baza deciziei autoritãtii tutelare, pãrintelui la care s-a stabilit, prin hotãrâre judecãtoreascã, domiciliul copilului ori cãruia i s-a încredintat spre crestere si educare.
            (2) Alocatia de stat pentru copii se plãteste si tutorelui, curatorului, persoanei cãreia i-a fost dat în plasament familial copilul sau încredintat spre crestere si educare în conditiile legii.
            (3) Dupã împlinirea vârstei de 14 ani, plata alocatiei de stat pentru copii se poate face direct titularului, cu încuviintarea reprezentantului sãu legal.
            Art. 5. - (1) Copiii în vârstã de peste 7 ani care nu urmeazã, potrivit regulamentelor scolare, învãtãmântul general obligatoriu nu beneficiazã de plata alocatiei de stat pentru copii, cu exceptia celor care nu sunt scolarizati din motive de sãnãtate, dovedite prin certificat medical.
            (2) Alocatia de stat pentru copii nu se plãteste în lunile în care copiii titulari ai dreptului se aflã mai mult de 15 zile în institutii de ocrotire ori asistentã socialã care le asigurã întretinerea completã din partea statului.
            (3) Lunar, serviciile de stare civilã ale consiliilor locale comunale, orãsenesti, municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti comunicã directiei generale de muncã si protectie socialã judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti situatia privind copiii care au decedat.
            Art. 6. - (1) Stabilirea dreptului la alocatie de stat pentru copii se face pe baza cererii si a actelor din care rezultã îndeplinirea conditiilor de acordare a acestui drept.
            (2) Cererea se face în numele copilului de cãtre persoanele prevãzute la art. 4 alin. (1 ) si (2) din prezenta lege.
            (3) Dupã împlinirea vârstei de 14 ani, cererea se poate face si de cãtre copil, cu încuviintarea reprezentantului sãu legal.
            (4) Plata alocatiei de stat pentru copii se face începând cu luna urmãtoare celei în care s-a nãscut copilul.
            (5) În cazul în care cererea este înregistratã ulterior lunii în care s-a nãscut copilul, plata alocatiei de stat pentru copii se poate face si pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni.
            (6) Plata alocatiei de stat pentru copii înceteazã începând cu luna urmãtoare celei în care nu mai sunt îndeplinite conditiile de acordare.
            Art. 7. - (1) Persoanele cãrora li se face plata alocatiei de stat pentru copii sunt obligate sã comunice împrejurãrile care au determinat încetarea conditiilor de acordare, în termen de 15 zile de la aparitia acestora.
            (2) Sumele plãtite necuvenit cu titlu de alocatie de stat pentru copii se recupereazã pe baza deciziei emise de persoana juridicã care a efectuat plata alocatiei de stat pentru copii sau prin angajamentul de platã scris al persoanei care le-a încasat în mod necuvenit.
            (3) Decizia prin care se recupereazã sumele încasate necuvenit se comunicã celui obligat la platã în termen de 15 zile de la emitere.
            (4) Decizia de recuperare si angajamentul de platã constituie titlu executoriu de la data comunicãrii, respectiv de la data semnãrii.
            Art. 8. - Alocatia de stat pentru copii nu este impozabilã si nu poate fi urmãritã silit decât în vederea recuperãrii sumelor plãtite necuvenit cu acest titlu.
            Art. 9. - Contestatiile formulate împotriva modului de stabilire si de platã a alocatiei de stat pentru copii se solutioneazã potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
            Art. 10. - (1) Modul de gestionare a fondurilor destinate plãtii alocatiei de stat pentru copii si a cheltuielilor administrative aferente, precum si modalitãtile de stabilire si platã a drepturilor de alocatie de stat pentru copii se reglementeazã prin hotãrâre a Guvernului.
            (2) Plata alocatiei de stat pentru copiii în vârstã de peste 7 ani se face prin unitãtile scolare.
            (3) Alocatia de stat pentru copii se suportã de la bugetul de stat, iar pentru copiii cu handicap, din Fondul de risc si de accident, constituit potrivit Legii nr. 53/1992 privind protectia specialã a persoanelor handicapate.
            Art. 11. - (1) Prezenta lege intrã în vigoare la data de 1 a lunii urmãtoare celei în care se publicã în Monitorul Oficial al României**).
            (2) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã art. 1-17, art. 28-30 si anexa din Decretul nr. 410/1985 privind alocatia de stat si indemnizatia pentru copii, ajutoarele ce se acordã mamelor cu mai multi copii si sotiilor de militari în termen, precum si indemnizatia de nastere, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.


*)Republicatã în temeiul art. II din Legea nr. 261/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 31 decembrie 1998.
Legea nr. 61 din 22 septembrie 1993 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 28 septembrie 1993.
**) Legea nr. 61/1993 a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 1993.