MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A  I
Anul XI - Nr. 59      LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE   Joi, 11 februarie 1999

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

           2. - Hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Parlamentului României nr. 15/1996 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeanã

           3. - Hotãrâre privind aprobarea participãrii unor unitãti si subunitãti din armatele altor state la activitãti de pregãtire în comun cu unitãti si subunitãti ale armatei române, pe teritoriul României, în perioada februarie-aprilie 1999

HOTÃRÂRI ALE SENATULUI

           4. - Hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Senatului nr. 40/1996 privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Senatului

           5. - Hotãrâre privind bugetul de venituri si cheltuieli al Senatului pe anul 1999

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

           786/1998. - Ordin al ministrului transporturilor privind colectarea contributiilor la fondul Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor

           2.690/1998. - Ordin al ministrului finantelor privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si de depunere a declaratiilor de impozite si taxe

           Statutul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din România

HOTÃRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

HOTÃRÂRE
pentru modificarea Hotãrârii Parlamentului României nr. 15/1996
privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeanã

           Parlamentul României adoptã prezenta hotãrâre.

           Articol unic. - Hotãrârea Parlamentului României nr. 15/1996 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeanã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 30 decembrie 1996, cu modificãrile ulterioare, se modificã în sensul cã domnul deputat Gheorghe Dan Nicolae Ceausescu, apartinând Grupului parlamentar Partidul National Tãrãnesc Crestin Democrat-civic-ecologist, este desemnat în calitate de membru al acestei comisii în locul devenit vacant ca urmare a decesului deputatului George Serban.

           Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comunã din 7 februarie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.
 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ION DIACONESCU
PRESEDINTELE SENATULUI
PETRE ROMAN 

Bucuresti, 7 februarie 1999.
Nr. 2.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

HOTÃRÂRE
privind aprobarea participãrii unor unitãti si subunitãti din armatele altor state la activitãti de pregãtire în comun cu unitãti si subunitãti ale armatei române pe teritoriul României, în perioada februarie-aprilie 1999

            Având în vedere solicitarea Presedintelui României, adresatã celor douã Camere ale Parlamentului, pentru a aproba participarea unor unitãti si subunitãti din armatele altor state la activitãti de pregãtire în comun cu unitãti si subunitãti ale armatei române, pe teritoriul României, în perioada februarie-aprilie 1999,
            în temeiul art. 117 alin. (5) din Constitutia României, al art. 5 alin. (3) din Legea apãrãrii nationale a României nr. 45/1994 si al art. 1 pct. 27 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului,

           Parlamentul României adoptã prezenta hotãrâre.

           Articol unic. - Se aprobã participarea unor unitãti si subunitãti din armatele altor state la activitãtile de pregãtire în comun cu unitãti si subunitãti ale armatei române, pe teritoriul României, în perioada februarie-aprilie 1999, dupã cum urmeazã:
            1. Pregãtire militarã în comun cu subunitãti de infanterie marinã si trupe speciale din Statele Unite ale Americii

           Specificatiile activitãtii:
            A. Faza I
            - tipul activitãtii: instruirea în comun la nivel de detasament mixt, cu trupe de infanterie si scafandri, sub denumirea PHIBLEX '99;
            - locul de desfãsurare: Constanta si Babadag;
            - perioada: 28 februarie-10 martie 1999.
            Participare strãinã:
            - nava de desant amfibiu USS NASVILLE/LPD - 13 (echipaj format din 350 de militari);
            - unitatea expeditionarã 24 de infanterie/24 MEU (400 de militari);
            - 3 elicoptere CH-46E (total echipaje: 12 militari);
            - o echipã de scafandri deminori/EOD (5 militari);
            - o echipã de trupe speciale NAVY SEAL (7 militari);
            - douã salupe gonflabile cu corp rigid/RHIB (8 militari).
            TOTAL: 782 de militari.
            Participare românã:
            - douã plutoane de infanterie si infanterie marinã (50 de militari);
            - un grup de conducere si sprijin logistic (50 de militari);
            - vedetã de interventie cu scafandri VENUS (echipaj format din 12 militari);
            - douã bãrci de scafandri, tip bombard, cu douã grupe de scafandri de luptã (14 militari);
            - 5 transportoare amfibii blindate;
            - 16 mijloace de transport auto si autospeciale diverse.
            TOTAL: 126 de militari.
            B. Faza a II-a
            - tipul activitãtii: instruirea în comun a unui pluton de vânãtori de munte cu un pluton din fortele speciale, sub denumirea PHIBLEX '99
            - locul de desfãsurare: Predeal;
            - perioada: 1-12 martie 1999.
            Participare strãinã: 50 de persoane, 19 arme individuale, munitie aferentã 5.620 de cartuse de rãzboi, 11 statii radio, un avion C-130.
            Participare românã: 30 de persoane, un autobuz, 3 ARO, o autosanitarã.
            Cheltuieli: partenerul american va acoperi din resurse proprii cheltuielile necesare pentru participarea sa la aceastã activitate;
            - partea românã va asigura resursele financiare pentru participantii români.
            2. Pregãtire militarã în comun cu subunitãti de aviatie si trupe speciale din Statele Unite ale Americii
           Specificatiile activitãtii:
            A. Faza I
            - tipul activitãtii:instruirea în comun a douã echipaje de pe avioane HC-130 cu douã echipaje românesti de pe C-130, sub denumirea GREEN EAGLE '99;
            - locul de desfãsurare: Baza 90 Transport Aerian, Bucuresti;
            - perioada: 17 februarie-5 martie 1999.
            Participare strãinã: 50 de persoane, douã avioane HC-130.
            Participare românã: 50 de persoane, douã autobuze, douã avioane C-130.
            B. Faza a II-a
            - Tipul activitãtii: instruirea în comun a unei grupe formate din 10 vânãtori de munte români cu 10 militari din fortele speciale americane, sub denumirea GREEN EAGLE '99;
            - locul de desfãsurare: cabana militarã Diham, Predeal;
            - perioada: 17 februarie-5 martie 1999.
            Participare strãinã: 10 persoane, un autobuz, o autosanitarã, un autocamion.
            Participare românã: 10 persoane, un autobuz, un autocamion, un ARO, o autosanitarã.
           Cheltuieli:
            - partenerul american va acoperi din resurse proprii cheltuielile necesare pentru participarea sa la aceastã activitate;
            - partea românã va asigura resursele financiare pentru participantii români.
           3. Pregãtire militarã în comun cu subunitãti din fortele speciale din Regatul Hasemit al Iordaniei
           Specificatiile activitãtii:
            - tipul activitãtii: instruirea în comun a unui pluton de vânãtori de munte cu un pluton din fortele speciale iordaniene;
            - locul de desfãsurare: cabana militarã Prislop, Curtea de Arges;
            - perioada: 1-30 martie 1999.
            Participare strãinã: 30 de persoane, un autobuz, un autocamion, o autosanitarã.
            Participare românã: 30 de persoane, un autobuz, un ARO, un autocamion, o autosanitarã.
           Cheltuieli:
            - partenerul iordanian va acoperi din resurse proprii cheltuielile necesare pentru participarea sa la aceastã activitate;
            - partea românã va asigura resursele financiare pentru participantii români.
            4. Pregãtire militarã în comun cu subunitãti din Republica Francezã
           Specificatiile activitãtii:
            - tipul activitãtii: instruirea în comun, la nivel de grup de cercetare, pe probleme specifice;
            - locul de desfãsurare: Brasov;
            - perioada: 1-30 martie 1999.
            Participare strãinã: 4 grupuri de cercetare (20 de persoane).
            Participare românã: 4 grupuri de cercetare (20 de persoane).
           Cheltuieli:
            - finantarea se asigurã de cãtre partea românã, pe bazã de reciprocitate, prin instruirea unor subunitãti române, de aceeasi valoare, în Republica Francezã.
            5. Pregãtire militarã în comun cu subunitãti din Regatul Belgiei
           Specificatiile activitãtii:
            - tipul activitãtii: instruire în comun, la nivel de grup de cercetare, pe probleme specifice;
            - locul de desfãsurare: Craiova;
            - perioada: 1-30 aprilie 1999.
            Participare strãinã: 4 grupuri de cercetare (20 de persoane).
            Participare românã: 4 grupuri de cercetare (20 de persoane).
           Cheltuieli:
            - finantarea se asigurã de cãtre partea românã, pe bazã de reciprocitate, prin instruirea unor subunitãti române, de aceeasi valoare, în Regatul Belgiei.

           Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comunã din 8 februarie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.
 
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
VASILE LUPU
PRESEDINTELE SENATULUI
PETRE ROMAN

Bucuresti, 8 februarie 1999.
Nr. 3.

HOTÃRÂRI ALE  SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENATUL

HOTÃRÂRE
pentru modificarea Hotãrârii Senatului nr. 40/1996
privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Senatului

            În temeiul art. 31 alin. (3) din Regulamentul Senatului,

           Senatul adoptã prezenta hotãrâre.

           Articol unic. - Hotãrârea Senatului nr. 40/1996 privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente a1e Senatului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 9 decembrie 1996, cu modificãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:
            1. La anexa nr. VII:
            - domnul senator Frunda György, apartinând Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, se include în componenta Comisiei pentru drepturile omului în locul domnului senator Eckstein-Kovács Péter, apartinând Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România.
            2. La anexa nr. XIl:
            - domnul senator Puskás Valentin-Zoltán, apartinând Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, se include în componenta Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãti si validãri în locul domnului senator Eckstein-Kovács Péter, apartinând Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România.

           Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Senat în sedinta din 4 februarie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
ULM NICOLAE SPINEANU

Bucuresti, 4 februarie 1999.
Nr. 4.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENATUL

HOTÃRÂRE
privind bugetul de venituri si cheltuieli al Senatului pe anul 1999

            În temeiul art. 61 alin. (1) si al art. 64 din Constitutia României, precum si al art. 24 lit. k) si al art. 179 din Regulamentul Senatului,

           Senatul adoptã prezenta hotãrâre.

            Art. 1. - (1) Bugetul de venituri si cheltuieli al Senatului pe anul 1999, finantat din resurse de la bugetul de stat, se stabileste la suma de 151.069.262 mii lei, din care:
a) Cheltuieli curente,
din care:
143.094.262 mii lei
- cheltuieli de personal
115.791.262 mii lei
- cheltuieli materiale si servicii
27.300.000 mii lei
- transferuri
3.000 mii lei
b) Cheltuieli de capital
7.975.000 mii lei
            (2) Detalierea cheltuielilor pe structura clasificatiei bugetului de stat este prezentatã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
            Art. 2. - Bugetul Senatului, adoptat prin prezenta hotãrâre, va fi înaintat Guvernului, în vederea includerii lui în proiectul bugetului de stat pe anul 1999.

           Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Senat în sedinta din 4 februarie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
ULM NICOLAE SPINEANU

Bucuresti, 4 februarie 1999.
Nr. 5.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

ORDIN
privind colectarea contributiilor la fondul Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor

            Ministrul transporturilor,
            având în vedere prevederile art. 88 alin. (6) din Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale art. 10 alin. (1), art. 11 si 12 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activitãtii de asistentã medicalã si psihologicã a personalului din transporturi cu atributii în siguranta circulatiei si a navigatiei si înfiintarea Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor,
            în baza art. 7 din Hotãrârea Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor,
            emite urmãtorul ordin:

            Art. 1. - Persoanele juridice prevãzute la art. 10 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 41/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 27 noiembrie 1998, si la art. 4 din Statutul Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 747/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 29 decembrie 1998, au obligatia sã vireze contributiile datorate fondului Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor începând cu sumele aferente drepturilor salariale ale lunii decembrie 1998.
            Art. 2. - Persoanele juridice prevãzute la art. 1, care pânã la data prezentului ordin au plãtit drepturile salariale aferente lunii decembrie 1998 si au virat contributia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate potrivit Legii nr. 145/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, vor transmite Ministerului Transporturilor - Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor, cu sediul în municipiul Bucuresti, bd Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, declaratia privind obligatiile de platã virate potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 1.
            Art. 3. - (1) Lunar, pânã la data de 25 a lunii urmãtoare, persoanele juridice prevãzute la art. 4 din Statutul Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor vor depune la Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor o declaratie privind contributiile datorate si plãtite, conform modelului prevãzut în anexa nr. 1.
            (2) Trimestrial pânã la data de 25 a lunii urmãtoare ultimei luni a trimestrului, persoanele juridice prevãzute la art. 4 din Statutul Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor vor depune la Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor lista nominalã cuprinzând persoanele care intrã sau care ies din activitate, conform modelului prevãzut în anexa nr. 2.
            (3) Anual, persoanele juridice existente si, o datã cu depunerea primei declaratii, cele nou-înscrise la Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor vor depune lista nominalã cuprinzând persoanele asigurate pentru care se plãteste contributia de asigurãri sociale de sãnãtate, conform modelului prevãzut în anexa nr. 3.
            Art. 4. - Contributiile pentru asigurãrile de sãnãtate datorate se vor vira lunar, o datã cu plata drepturilor bãnesti ale chenzinei a 2-a, în contul nr. 648820124, deschis la Banca Comercialã Românã - S.A., Sucursala municipiului Bucuresti, pe seama Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor.
            Art. 5. - Anexele nr. 1- 3 fac parte integrantã din prezentul ordin.
            Art. 6. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul transporturilor,
Traian Bãsescu

Bucuresti, 30 decembrie 1998.
Nr. 786.

ANEXA Nr. 1

DECLARATIE
privind obligatiile de platã pe luna ... 199...
la fondul Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor

            Denumirea contribuabilului ....................................................
            Codul fiscal ................localitatea ................... , str. ............................... nr. ....... , bl. ........, sc. ........., ap. ........, judetul/sectorul ..................... , codul postal ............, telefon/fax ...................
            Conturi bancare ............................................... Banca.....................................................
            I. Contributii la constituirea fondului Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor

            A. Contributia angajatorului
            a) Data lichidãrii drepturilor salariale .......................................................................
            b) Fondul de salarii realizat pe lunã ...................................................................... lei
            c) Contributia datoratã pe lunã ............................................................................. lei
            d) Sumele restante ..............................................................................................lei
            e) Totalul contributiilor de achitat [c) + d)] ............................................................. lei
            B. Contributia asiguratilor
            a) Numãrul persoanelor asigurate ........................................................................ lei
            b) Fondul de salarii realizat pe lunã ..................................................................... lei
            c) Contributia datoratã pe lunã  lei ....................................................................... lei
            d) Sumele restante ............................................................................................ lei
            e) Totalul contributiilor de achitat [c) + d)] ............................................................ lei

            II. Documentul de platã


Nr.
crt.
Numãrul/data
documentului
Explicatia plãtii: 
TOTAL
(lei)
contributii
majorãri de întârziere








            Declar cã am verificat datele din prezenta declaratie si, în conformitate cu informatiile furnizate, o declar corectã si completã.
            Numele .............................. Prenumele ....................................... Data .........................
Functia .................................................................   Semnãtura si stampila ................................
        (director general sau altã persoanã autorizatã)

ANEXA Nr. 2

Denumirea contribuabilului ........................
.....................................................................

LISTA *)
nominalã cuprinzând persoanele care intrã în activitate


Nr.
crt.
Numele si
prenumele
Codul numeric
personal
Categoria
de asigurat**)
Data intrãrii
în activitate
Locul de muncã
anterior ............
(codul fiscal)









LISTA *)
nominalã cuprinzând persoanele care ies din activitate


Nr.
crt.
Numele si
prenumele
Codul numeric
personal
Categoria
de asigurat**)
Data intrãrii
în activitate
Plecat
la  ............
(codul fiscal)










 *) Se depune trimestrial.
**) Se va mentine dacã asiguratul are atributii în siguranta circulatiei sau a navigatiei.

ANEXA Nr. 3

Denumirea contribuabilului ........................
.....................................................................

Lista *)
nominalã cuprinzând persoanele asigurate pentru care se plãteste contributia de asigurãri sociale de sãnãtate


Nr.
crt.
Numele
si prenumele
Codul numeric 
personal
Categoria 
de asigurat**)










*) Se depune o datã cu declaratia pe luna ianuarie sau, pentru personale juridice nou-înscrise la Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor, o datã cu depunerea primei declaratii.
**) Se va mentiona dacã asiguratul are atributii în siguranta circulatiei sau a navigatiei.

MINISTERUL FINANTELOR

ORDIN
privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si de depunere a declaratiilor de impozite si taxe

            Ministrul finantelor,
            în baza prevederilor art. 14 din Ordonanta Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si de depunere a declaratiilor de impozite si taxe, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 73/1998 si modificatã si completatã prin Ordonanta Guvernului nr. 78/1998, si ale art. 12 din Hotãrârea Guvernului nr. 447/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor, cu modificãrile ulterioare,
            având în vedere necesitatea îmbunãtãtirii procedurii de întocmire si de depunere a declaratiilor de impozite si taxe,
            emite urmãtorul ordin:

            Art. 1. - Se aprobã Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si de depunere a declaratiilor de impozite si taxe, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 73/1998, cu modificãrile ulterioare, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
            Art. 2. - Prezentul ordin intrã în vigoare la data publicãrii lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.
            Art. 3. - La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã Ordinul ministrului finantelor nr. 964 din 12 mai 1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si de depunere a declaratiilor de impozite si taxe, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 73/1998.
            Art. 4. - Directia generalã proceduri fiscale si sistem informational pentru veniturile statului si directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti, precum si unitãtile lor subordonate vor lua mãsuri pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 30 decembrie 1998.
Nr. 2.690.

ANEXÃ

NORME METODOLOGICE
pentru aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 68/1997
privind procedura de întocmire si de depunere a declaratiilor de impozite si taxe, cu modificãrile si completãrile ulterioare

           A. Regimul derogatoriu de depunere a declaratiilor de impozite si taxe
            1. În caz de inactivitate temporarã, anuntatã organelor fiscale si înscrisã în registrul comertului, potrivit prevederilor art. 232 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãtile comerciale, republicatã, depunerea declaratiilor de impozite si taxe poate fi fãcutã conform unui regim de declarare derogatoriu.
            2. Regimul de declarare derogatoriu constã în depunerea anualã a Declaratiei privind obligatiile de platã la bugetul de stat, cod M.F. 14.13.01.01.
            3. Regimul de declarare derogatoriu se aprobã de cãtre organul fiscal în a cãrui evidentã este înregistrat plãtitorul, pe baza unei cereri formulate de acesta.
            Cererea poate fi depusã, concomitent cu anuntarea inactivitãtii temporare, la organele fiscale, potrivit pct. 1.
            0 datã cu cererea, plãtitorul este obligat sã depunã dovada înscrierii inactivitãtii temporare la registrul comertului.
            4. Regimul de declarare derogatoriu va fi aplicat pentru perioade de inactivitate temporarã mai mari de 12 luni. Obligatiile de declarare aferente activitãtii desfãsurate anterior perioadei de inactivitate temporarã se mentin.
            5. Cererea va fi aprobatã cu conditia ca plãtitorul sã nu aibã, la data aprobãrii, obligatii fiscale restante cãtre bugetul de stat.
            Cererea poate fi respinsã si în cazul în care organul fiscal considerã, motivat, cã acordarea regimului de declarare solicitat poate conduce la aparitia unor cazuri de evaziune fiscalã.
            Organul fiscal care solutioneazã cererea poate conditiona aprobarea acesteia de îndeplinirea unor obligatii fiscale rezultate din situatia concretã a plãtitorului.
            6. O datã cu aprobarea cererii, plãtitorului îi vor fi comunicate, în scris, conditiile în care aceasta a fost aprobatã.
            7. Regimul de declarare derogatoriu aprobat se întrerupe, dacã:
            a) plãtitorul obtine în perioada pentru care s-a aprobat regimul derogatoriu venituri financiare sau exceptionale mai mari de 10 milioane lei. În acest caz, pentru perioadele în care s-au obtinut aceste venituri, declaratiile vor fi depuse la termenele legale aplicabile regimului normal de declarare;
            b) plãtitorul depune cerere de rambursare. În acest caz, se aplicã prevederile legale privind regimul normal de declarare.
            8. Regimul derogatoriu aprobat îsi înceteazã valabilitatea, iar plãtitorul este obligat sã reintre, din oficiu, în regimul normal de declarare, dacã:
            a) nu îndeplineste conditiile stabilite de organul fiscal la aprobarea cererii;
            b) obtine orice fel de venituri din exploatare;
            c) are angajati cãrora le plãteste venituri de natura salariilor.
           B. Procedura întocmirii si depunerii declaratiei rectificative
            1. Declaratiile de impozite si taxe pot fi corectate de cãtre platitor din proprie initiativã, prin depunerea unei declaratii rectificative la organul fiscal competent.
            Sumele rezultate din corectarea taxei pe valoarea adãugatã, facturate în mod eronat de plãtitor, precum si cele rezultate din corectarea erorilor de înregistrare în evidentã, reprezentând taxa pe valoarea adãugatã, se înregistreazã la rândurile de regularizãri din decontul lunii în care au fost operarate corectiile. În acest caz, nu se va depune declaratie rectificativã.
            2. Declaratia rectificativã se întocmeste pe acelasi model de formular ca si declaratia de impozite si taxe care se corecteazã, înscriindu-se lângã cuvântul "declaratie" mentiunea"rectificativã".
            3. Declaratia rectificativã va fi completatã înscriindu-se toate datele si informatiile prevãzute de formular, inclusiv cele care nu diferã fatã de declaratia initialã. Rândurile si coloanele care contin date si informatii modificate vor fi marcate printr-un asterisc [*)].
            4. Declaratia rectificativã va fi semnatã si se va depune la acelasi organ fiscal la care a fost depusã declaratia initialã, fie direct la registratura acestuia, fie la oficiul postal, prin scrisoare cu valoare declaratã.
            5. Depunerea declaratiei rectificative în termenul de prescriptie a dreptului organelor fiscale de a stabili diferente de impozite si taxe conduce la întreruperea prescriptiei. De la data depunerii declaratiei rectificative începe sã curgã o nouã prescriptie pentru perioada la care aceasta se referã.
            Depunerea declaratiei rectificative dupã expirarea termenului de prescriptie constituie o recunoastere voluntarã a impozitelor si diferentelor de impozite astfel declarate, acestea fiind considerate legal stabilite si datorate.
            6. Declaratia rectificativã poate fi depusã ori de câte ori plãtitorul constatã erori în declaratia initialã.
            Dacã plãtitorul depune declaratia rectificativã în 15 zile de la termenul stabilit de organul fiscal competent pentru efectuarea corecturilor - termen comunicat, în scris, plãtitorului, conform procedurii stabilite la art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 68/1997, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 73/1998, plãtitorul va fi sanctionat cu avertisment pentru întocmirea incorectã a declaratiei initiale.
            7. Declaratia rectificativã nu mai poate fi depusã în cazul în care organele de control fiscal se prezintã la sediul, domiciliul sau resedinta plãtitorului pentru desfãsurarea unei actiuni de control fiscal pentru impozitele si taxete aferente perioadelor supuse controlului.
           C. Procedura verificãrii modului de completare a declaratiei de impozite si taxe
            1. Organul fiscal va verifica modul de completare a declaratiei depuse de plãtitor.
            2. În cazul în care în declaratia depusã de plãtitor se poate identifica tipul erorii, respectiv eroare de calcul, de completare sau eroare de aplicare a cotelor de impozitare, stabilirea obligatiei de platã se va face prin corectarea erorii si prin înscrierea sumelor corecte, avându-se în vedere urmãtoarele:
            a) aplicarea corectã a cotelor de impozitare prevãzute de legislatia fiscalã în vigoare;
            b) înscrierea corectã a sumei reprezentând impozitul sau taxa datoratã, rezultatã din înmultirea cotei legale de impozitare cu baza impozabilã sau taxabilã;
            c) înscrierea corectã a sumelor în rubricile prevãzute de formular si anularea celor înscrise eronat în alte rubrici;
            d) corectarea calculelor aritmetice care au avut drept rezultat înscrierea în declaratie a unor sume eronate.
            3. Dacã în declaratia depusã se constatã erori a cãror cauzã nu se poate stabili sau se constatã elemente lipsã, importante pentru stabilirea obligatiei fiscale, organul fiscal va solicita, în scris, plãtitorului sã se prezinte la sediul sãu pentru efectuarea corecturilor necesare.
           D. Procedura stabilirii din oficiu a impozitelor si taxelor
            1. Organele fiscale competente au dreptul de a stabili, din oficiu, obligatia de platã, dacã:
            a) plãtitorul nu se prezintã în termen de 15 zile de la termenul stabilit de organul fiscal pentru efectuarea corecturilor în cazul depunerii unei declaratii în a cãrei completare au fost constatate erori;
            b) plãtitorul nu depune declaratia de impozite si taxe în termen de 15 zile de la primirea înstiintãrii prin care organul fiscal îi notificã depãsirea termenului legal de depunere a declaratiei.
            2. Dacã în declaratia depusã se constatã erori a cãror cauzã nu se poate stabili sau se constatã elemente lipsã, importante pentru stabilirea obligatiei fiscale, precum si în cazul în care plãtitorul nu depune declaratia de impozite si taxe, organele fiscale vor stabili, din oficiu, obligatia de platã, folosind metoda estimãrii.
            Estimarea obligatiei de platã se va face pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al plãtitorului, referitoare la perioade de raportare din ultimele 12 luni:
            - declaratii privind obligatiile de platã la bugetul de stat, depuse pentru perioadele anterioare;
            - procese-verbale de control;
            - raportãri contabile.
            În cazul în care la dosarul fiscal al plãtitorului nu existã astfel de documente, plãtitorul în cauzã va fi supus de îndatã unui control fiscal.
            3. Din documentele prevãzute la pct. 2 se va selecta ultimul debit cunoscut al plãtitorului, care va fi folosit drept etalon în cadrul procedurii de estimare.
            4. Prima etapã în stabilirea obligatiei de platã va fi actualizarea debitului folosit drept etalon, avându-se în vedere rata inflatiei comunicate de Comisia Nationalã pentru Statisticã, aferentã perioadei cuprinse între data stabilirii debitului folosit drept etalon si data stabilirii din oficiu.
            Rezultatul astfel obtinut va fi ajustat pe baza oricãror date si informatii detinute de organele fiscale (de exemplu: date si informatii obtinute în urma controalelor efectuate la alti contribuabili care au legãturi de afaceri cu plãtitorul în cauzã, date din dosarul fiscal al plãtitorului, informatii de la terti etc.).
            5. Debitul stabilit conform pct. 4 va fi majorat cu 20%.
            6. În aplicarea acestei proceduri organul fiscal va întocmi o notã de constatare, care va cuprinde, în mod obligatoriu, elementele care au fost avute în vedere la stabilirea din oficiu, modul de calcul al debitului, precum si penalitãtile aplicate pentru nedepunerea la termen a declaratiei de impozite si taxe.
            Nota de constatare va fi aprobatã de cãtre conducãtorul unitãtii fiscale, iar impozitele si taxele stabilite prin aceasta vor fi comunicate plãtitorului printr-o înstiintare de platã, transmisã conform legii.
            7. Impozitele si taxele stabilite din oficiu de organele fiscale competente se corecteazã:
            a) la data depunerii efective de cãtre plãtitor a declaratiei referitoare la impozitele si taxele care au fost stabilite din oficiu;
            b) la data efectuãrii unui control fiscal care se desfãsoarã pentru impozitele si taxele care au fost stabilite din oficiu.
            8. Penalitãtile calculate la suma impozitelor si taxelor stabilite din oficiu sunt datorate asa cum au fost stabilite, indiferent de modalitatea de regularizare ulterioarã a impozitelor si taxelor.

UNIUNEA NATIONALÃ
A NOTARILOR PUBLICI DIN ROMÂNIA

STATUTUL
Uniunii Nationale a Notarilor Publici din România

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

            Art. 1. - Uniunea Nationalã a Notarilor Publici este organizatia profesionalã a notarilor publici din România.
            Art. 2. - Uniunea Nationalã a Notarilor Publici din România, denumitã în continuare Uniunea, are drept scop reprezentarea si apãrarea intereselor profesionale ale membrilor sãi si actioneazã pentru asigurarea prestigiului si autoritãtii profesiei de notar public.
            Art. 3. - Uniunea are, potrivit legii, personalitate juridicã de la data constituirii ei si a adoptãrii statutului de cãtre primul Congres al notarilor publici.
            Uniunea are sigiliu si siglã proprii.
            Sediul Uniunii este în Bucuresti, Str. Cãlãrasilor nr. 177, sectorul 3.
            Art. 4. - Din structura Uniunii fac parte Camerele Notarilor Publici, numite în continuare Camere, în compunerea cãrora intrã toti notarii publici care functioneazã în circumscriptia fiecãrei Curti de apel.
            Relatiile decurgând din drepturile si obligatiile notarilor publici fatã de Uniune si Camere derivã din calitatea lor de membri si se întemeiazã pe colegialitate.

CAPITOLUL II
Obiectul si principiile de functionare a Uniunii

            Art. 5. - Uniunea coordoneazã în plan national activitatea notarilor publici si urmãreste respectarea regulilor deontologice în activitatea acestora.
            Art. 6. - Uniunea asigurã cadrul corespunzãtor pentru perfectionarea nivelului profesional, a calitãtii actelor întocmite si a întãririi autoritãtii institutiei notarului public prin:
            a) informarea cu privire la practica judiciarã, notarialã si doctrina de specialitate în materie;
            b) organizarea unor centre în care se vor desfãsura colocvii semestriale, precum si desfãsurarea unor reuniuni, simpozioane si a altor forme de întâlniri la nivel zonal, national si international, la care se vor prezenta si se vor analiza practici, metode sau principii pentru perfectionarea activitãtii notariale;
            c) editarea unor publicatii proprii pe probleme de doctrinã, practicã, drept comparat, breviarul legislativ al actelor emise de Uniune, aspecte din activitatea organelor reprezentative ale Uniunii, participarea la reuniuni, schimburi de experientã în tarã si în strãinãtate;
            d) organizarea controlului profesional, financiar si administratie;
            e) elaborarea unor sinteze de probleme rezultate din controlul profesional, financiar si administrativ;
            f) unificarea practicii notariale si aplicarea unitarã a legii prin opinii exprimate în special cu privire la: activitatea notarialã, conduita notarilor, pregãtirea si formarea profesionalã a stagiarilor, evidente notariale, conditii de functionare a birourilor notariale si de conservare a arhivelor acestora, furnizarea datelor statistice;
            g) introducerea si însusirea tehnicilor noi în activitatea notarialã;
            h) stimularea notarilor publici prin asigurarea conditiilor de exprimare a opiniilor cu caracter profesional în publicatiile Uniunii, ale Uniunii Internationale a Notariatului Latin, în alte publicatii de specialitate, precum si delegarea acestora la manifestãri nationale si internationale de interes notarial.
            Art. 7. - În scopul îmbunãtãtirii sistemului legislativ, al actualizãrii si oportunitãtii acestuia potrivit dezvoltãrii si dinamicii sociale economice în domeniile de referintã, Uniunea, prin structurile sale, formuleazã propuneri autoritãtilor sau persoanelor cu initiativã legislativã pentru proiecte de legi sau acte ale Guvernului si ale ministerelor, participând la elaborarea acestora.
            Art. 8. - Functionarea Uniunii se bazeazã pe urmãtoarele principii:
            a) Uniunea si Camerele îsi desfãsoarã activitatea prin autofinantare realizatã din contributia membrilor sãi si din alte surse, potrivit prezentului statut;
            b) Uniunea si Camerele nu pot fi angajate politic prin actiunile membrilor sãi;
            c) organele de conducere ale Uniunii si ale Camerelor asigurã apãrarea intereselor profesionale ale membrilor lor, rezolvarea problemelor Uniunii si ale Camerelor si raporturile acestora cu membrii lor printr-o continuã si colegialã colaborare, în mod egal, fãrã privilegii si discriminãri;
            d) actele Uniunii si ale Camerelor, emise în baza atributiilor ce le-au fost conferite de Legea notarilor publici si a activitãtii notariale nr. 36/1995, denumitã în continuare lege de regulamentul de aplicare a acesteia, denumit în continuare regulament, si de prezentul statut., sunt obligatorii si executorii fatã de membrii sãi, în conditiile stabilite de acestea, sub sanctiunea atragerii rãspunderii disciplinare;
            e) principalul deziderat al Uniunii este de a asigura conditiile necesare pentru perfectionarea profesionalã a notarilor publici si pentru întãrirea autoritãtii institutiei notarului public.
            Art. 9. - Uniunea, prin structurile sale, va milita permanent pentru realizarea scopului sãu, în conformitate cu dispozitiile legale, cu regulile statutare si cu principiile deontologice.

CAPITOLUL III
Calitatea de membru al Uniunii, drepturile si obligatiile acestuia

            Art. 10. - Sunt membri ai Uniunii toti notarii publici cuprinsi în Camere, care îsi desfãsoarã activitatea pe teritoriul României.
            Art. 11. - Membrii Uniunii au urmãtoarele drepturi:
            a) de a alege si de a fi alesi în organele reprezentative ale Uniunii si ale Camerelor, în conditiile prevãzute în prezentul statut, dreptul la vot nu poate fi delegat;
            b) sã se adreseze nemijlocit tuturor organelor Uniunii si ale Camerelor si sã primeascã informatiile solicitate;
            c) sã participe la manifestãrile organizate de Uniune si de Camera din care fac parte;
            d) sã poarte însemnele Uniunii;
            e) sã beneficieze de un concediu de odihnã anual de 30 de zile lucrãtoare;
            f) sã aibã acces la toate datele care privesc organizarea administrativã a activitãtii notariale atât la nivelul Camerelor, cât si al Uniunii;
            g) sã li se acorde pentru merite deosebite recompense, diplome de onoare si de excelentã, la propunerea Colegiului director al Camerei sau, dupã caz, a Consiliului Uniunii;
            h) sã beneficieze de asigurãri sociale de stat în conditiile legii.
            Art. 12. - Pentru merite deosebite în promovarea, organizarea si ridicarea prestigiului institutiei notarului public Consiliul Uniunii poate acorda calitatea de membru de onoare.
            Membrii de onoare ai Uniunii au drepturile prevãzute la art. 11 lit. c), d) si g).
            Art. 13. - Obligatiile membrilor Uniunii sunt urmãtoarele:
            a) sã respecte dispozitiile legii si ale regulamentului;
            b) sã respecte dispozitiile prezentului statut si hotãrârile organelor de conducere ale Uniunii si ale Camerelor;
            c) sã rezolve sarcinile ce le-au fost încredintate de organele de conducere, sã conlucreze activ la aplicarea si executarea hotãrãrilor acestora si sã actioneze pentru realizarea scopului Uniunii;
            d) sã participe la manifestãrile initiate de organele de conducere, la activitãtile profesionale, precum si la sedintele organelor de conducere din care fac parte;
            e) sã se abtinã de la deliberãrile organelor de conducere în care sunt alesi, în cazul în care, în îndeplinirea unor atributii ale acestor organe, au un interes propriu;
            f) sã achite cu regularitate cotele de contributie stabilite pentru formarea bugetului Camerelor si al Uniunii;
            g) sã pãstreze secretul profesional;
            h) sã pãstreze în cadrul profesiei confidentialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor si voturilor exprimate în organele de conducere;
            i) sã respecte normele, principiile si îndatoririle deontologiei notariale si sã aibã un comportament demn în exercitarea profesiei.

CAPITOLUL IV
Structura organizatoricã
Sectiunea I
Uniunea

            Art. 14. - Organele de conducere ale Uniunii sunt:
            - Congresul notarilor publici;
            - Consiliul Uniunii;
            - Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
            - presedintele.
            Art. 15. - Congresul notarilor publici este constituit din toti membrii Uniunii. Congresul se întruneste în sesiuni ordinare si extraordinare.
            Congresul se întruneste în sesiune ordinarã o datã la 3 ani si în sesiune extraordinarã, la cererea Consiliului Uniunii sau a Camerelor, dacã acestea reprezintã cel putin o treime din numãrul notarilor publici.
            Convocarea Congresului notarilor publici se face de cãtre Biroul executiv, la cererea Consiliului Uniunii, cu cel putin o lunã calendaristicã înainte de data stabilitã pentru tinerea acestuia, iar în sesiune extraordinarã, cu cel putin 10 zile înainte, prin înstiintarea în scris a Camerelor prin publicatii în presã, cu mentionarea datei, a locului desfãsurãrii si a ordinii de zi.
            Congresul este valabil constituit în prezenta a douã treimi din numãrul membrilor sãi si adoptã hotãrâri cu majoritatea simplã a membrilor prezenti.
            Cvorumul astfel stabilit la începutul sesiunii va fi valabil, cu toate efectele, pe toatã durata acesteia.
            În cazul în care cvorumul nu este întrunit, prezidiul Congresului, de fatã cu cei prezenti, stabileste un nou congres în cel mult 30 de zile. Presedintele Uniunii are obligatia sã îndeplineascã procedura de convocare cu cel putin 15 zile înainte de data fixatã.
            Congresul convocat în conditiile prevãzute la alineatul precedent este valabil constituit cu participarea a cel putin jumãtate din numãrul membrilor Uniunii si adoptã hotãrâri cu majoritatea simplã a membrilor prezenti.
            Art. 16. - Congresul notarilor publici are urmãtoarele atributii:
            a) adoptã Statutul Uniunii si completãrile sau modificãrile care i se aduc;
            b) adoptã Codul deontologic al notarului public si completãrile sau modificãrile care i se aduc;
            c) adoptã Statutul de organizare si functionare a Casei de Asigurãri a Notarilor Publici si completãrile sau modificãrile care i se aduc;
            d) verificã îndeplinirea conditiilor prevãzute de statut pentru notarii publici desemnati ca reprezentanti ai Camerelor în Consiliul Uniunii si în Consiliul de disciplinã si constatã incompatibilitãtile, dupã caz, dupã verificare, valideazã în bloc reprezentantii în Consiliul Uniunii si în Consiliul de disciplinã;
            e) alege presedintele si vicepresedintii dintre reprezentaniii desemnati de Camere;
            f) alege comisia de cenzori a Uniunii;
            g) alege presedintele Casei de Asigurãri a Notarilor Publici;
            h) stabileste plafonul cotelor de contributie a notarilor publici la Camere si la Uniune;
            i) analizeazã si aprobã raportul de activitate al Consiliului Uniunii;
            j) analizeazã si aprobã raportul de activitate al comisiei de cenzori;
            k) ratificã între congrese completãrile sau modificãrile aduse statutului de cãtre Consiliul Uniunii ca urmare a hotãrârilor Camerelor;
            l) adoptã însemnele Uniunii;
            m) îndeplineste orice alte atributii date în competenta sa prin lege, regulament sau statut.
            Art. 17. - Consiliul Uniunii este organ de conducere, constituit din câte un membru titular reprezentant al fiecãrei Camere.
            Camerele vor alege si câte un membru supleant al titularului lor în Consiliul Uniunii.
            În cazul participãrii la sedintele Consiliului Uniunii a membrului supleant, acesta are toate drepturile si obligatiile membrului titular pe care îl înlocuieste.
            Membrul supleant nu îl poate înlocui pe membrul titular al Consiliului Uniunii în calitatea acestuia de membru al Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
            Art. 18. - Presedintele si vicepresedintii vor fi alesi dintre membrii titulari ai Consiliului Uniunii numai prin vot secret. Desemnarea candidatilor propusi se face cu consimtãmântul acestora.
            Candidatul care întruneste majoritatea simplã din numãrul voturilor exprimate va fi declarat ales.
            Dacã pentru ocuparea functiei existã o singurã candidaturã, iar candidatul nu obtine majoritatea cerutã, se organizeazã un al doilea tur de scrutin cu alt (alti) candidat (candidati), fiind declarat ales candidatul care întruneste majoritatea simplã.
            În situatia în care pentru ocuparea functiei existã mai multe candidaturi si nici unul dintre candidati nu întruneste majoritatea, se organizeazã al doilea tur de scrutin cu participarea primilor doi candidati care au obtinut cele mai multe voturi. În acest, caz va fi declarat ales candidatut care a întrunit cele mai multe voturi.
            Alegerile pentru functiile de presedinte si de vicepresedinte au loc simultan, pe buletine de vot separate.
            Orice candidaturã se depune pentru o singurã functie.
            Art. 19. - Consiliul Uniunii se întruneste trimestrial si ori de câte ori este convocat de cãtre presedinte.
            Consiliul Uniunii îsi desfãsoarã activitatea cu participarea a douã treimi din numãrul membrilor sãi. Hotãrârile se adoptã cu majoritatea voturilor exprimate.
            Art. 20. - Consiliul Uniunii are urmãtoarele atributii principale:
            a) propune numãrul notarilor publici si al birourilor notariale în circumscriptia fiecãrei judecãtorii, precum si, dupã caz, actualizarea anualã a acestora, pe baza hotãrârilor primite de la Camere, în raport cu numãrul notarilor în exercitiu, cu cerintele locale rezultate din întinderea teritoriului, numãrul locuitorilor, volumul solicitãrilor, dupã numirea notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public;
            b) organizeazã concursuri pentru ocuparea locurilor vacante denotari publici si elaboreazã norme de desfãsurare si de promovare a acestora;
            c) propune ministrului justitiei numirea, suspendarea, revocarea si încetarea calitãtii de notar public în conditiile legii si ale regulamentului;
            d) elaboreazã norme privind conditiile-cadru de încheiere a contractului individual de muncã si cu privire la formarea profesionalã a notarului stagiar si stabileste conditiile de desfãsurare si promovare a examenelor de notari publici;
            e) stabileste onorariile minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, precum si, dupã caz, actualizarea acestora si le propune spre aprobare ministrului justitiei;
            f) examineazã si aprobã bilantul contabil si executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru exercitiul financiar încheiat, precum si raportul comisiei de cerizori asupra gestiunii economico-financiare a Uniunii;
            g) aprobã bugetul de venituri si cheltuieli al Uniunii pentru exercitiul financiar urmãtor, prezentat de Biroul executiv;
            h) aprobã cotele de contributie a notarilor publici la Camere, precum si a Camerelor la Uniune, în limitele stabilite de Congresul notarilor publici;
            i) solutioneazã contestatiile împotriva hotãrârilor Consiliului de disciplinã;
            j) reprezintã Uniunea în raporturile cu tertii pe plan intern si international, prin presedintele sãu sau printr-un alt reprezentant desemnat de acesta;
            k) stabileste modelul sigiliului notarilor publici si îl supune aprobãrii ministrului justitiei, precum si modelul unitar al firmelor birourilor notariale si ale Camerelor;
            l) exercitã controlul profesional-administrativ asupra Camerelor si birourilor notarilor publici, precum si asupra calitãtii actelor notariale, cel putin o datã la 2 ani;
            m) stabileste indemnizatia de conducere a presedintelui si indemnizatiile vicepresedintilor;
            n) stabileste indemnizatiile membrilor Consiliului Uniunii;
            o) stabileste structura organizatoricã si numãrul personalului de specialitate si administrativ al Uniunii, limitele de salarizare a acestuia, precum si conditiile de încheiere a contractului individual de muncã;
            p) desemneazã prin vot 2 membri ai sãi în componeta Biroului executiv al Consiliului Uniunii;
            q) repartizeazã sarcinile si responsabilitãtile vicepresedintilor si ale celorlalti membri ai Consiliului Uniunii;
            r) organizeazã si coordoneazã activitatea de editare a Buletinului notarilor publici si a altor publicatii privind activitatea notarialã si desemneazã redactorul-sef;
            s) elaboreazã norme de evidentã financiar-contabilã, în conditiile legii si ale regulamentului, atât pentru activitatea notarialã, cât si pentru activitãtile proprii;
            t) tine, prin aparatul propriu, evidenta notarilor publici si a birourilor notariale si centralizeazã datele statistice privind activitatea notarialã, pe baza rapoartelor anuale ale Camerelor;
            u) avizeazã cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor în circumscriptia altei judecãtorii, în conditiile prezentului statut;
            v) rezolvã neîntelegerile dintre Camere, precum si dintre Camere si membrii acestora, în legãturã cu exercitarea atributiilor profesionale stabilite de lege, regulament si statut;
            w) aprobã afilierea Uniunii la organizatii internationale profesionale ale notarilor publici si cotele de contributie la acestea;
            x) convoacã, în cazul prevãzut la art. 41, Adunarea generalã a Camerei;
            y) acceptã donatiile si legatele fãcute Uniunii; aprobã sponsorizãri;
            z) îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege, regulament, de Statutul Casei de Asigurãri a Notarilor Publici si de prezentul statut.
            În cazul atributiilor prevãzute la lit. a), e), f), g), h), m), n), o) si x), hotãrârile se adoptã cu majoritate calificatã de douã treimi din numãrul voturilor exprimate de membrii Consiliului Uniunii.
            Art. 21. - Membrii Consiliului Uniunii rãspund pentru prejudiciile cauzate prin hotãrârile adoptate în legãturã cu administrarea si gestionarea patrimoniului Uniunii, în functie de votul exprimat.
            Art. 22. - La nivelul Consiliului Uniunii functioneazã comisiile permanente care sunt organe de lucru ale acestora, înfiintate în scopul de a pregãti temeinic lucrãrile Congresului notarilor publici sau ale Consiliului Uniunii, pentru fundamentarea teoreticã a hotãrârilor si pentru asigurarea aplicãrii corespunzãtoare a acestora.
            Art. 23. - Consiliul Uniunii constituie urmãtoarele comisii permanente:
            a) Comisia pentru stabilirea numãrului notarilor publici, a numãrului notarilor stagiari si a tarifului onorariilor minimale pentru serviciile prestate de notarii publici;
            b) Comisia de învãtãmânt si formare profesionalã a notarilor publici;
            c) Comisia de control a activitãtii notarilor publici, de unificare a practicii notariale si de aplicare unitarã a legii;
            d) Comisia de organizare a colaborãrii interne si externe;
            e) Comisia de disciplinã, mediere si deontologie profesionalã;
            f) Comisia de pregãtire a congreselor si a reuniunilor cu caracter stiintific;
            g) Comisia pentru activitatea financiarã, statisticã si logisticã. Consiliul Uniunii poate înfiinta si alte comisii speciale.
            Art. 24. - Componenta comisiilor permanente se stabileste de cãtre Consiliul Uniunii pe baza acordului prealabil al notarilor publici propusi, urmãrindu-se, pe cât posibil, ca membrii fiecãrei comisii sã fie desemnati astfel încât sã fie reprezentate toate Camerele.
            Comisiile permanente îsi desfãsoarã activitatea în mod continuu, pe baza unor norme proprii aprobate de Consiliul Uniunii. Presedintele comisiei va informa Consiliul Uniunii despre activitatea acesteia.
            În cazul în care problema înscrisã pe ordinea de zi a sedintei Consiliului Uniunii necesitã prezenta presedintelui unei comisii permanente, acesta va fi invitat la dezbateri cu drept de vot consultativ.
            Art. 25. - Biroul executiv al Consiliului Uniunii se compune din presedinte, cei 2 vicepresedinti si din 2 membri alesi de Consiliul Uniunii.
            Biroul executiv al Consiliului Uniunii se întruneste în sedintã ordinarã lunar si în sedinte extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea presedintelui, lucreazã valabil în prezenta majoritãtii membrilor sãi si adoptã decizii cu majoritatea simplã a voturilor exprimate, cu exceptia cazurilor prevãzute la art. 26 lit. h), când hotãrârile se iau cu votul calificat a douã treimi din numãrul membrilor sãi.
            Art. 26. - Biroul executiv al Consiliului Uniunii are urmãtoarele atributii principale:
            a) asigurã activitatea permanentã a Consiliului Uniunii;
            b) pregãteste proiectele de documente care vor fi prezentate spre dezbatere si aprobare Consiliului Uniunii;
            c) elaboreazã proiectul raportului anual al activitãtii Uniunii;
            d) elaboreazã proiectul de buget anual al Uniunii, asigurã gestionarea curentã a patrimoniului, urmãreste întocmirea bilantului financiar-contabil si executã bugetul;
            e) întocmeste proiectul tarifului minimal de onorariu al notarilor publici;
            f) propune Consiliului Uniunii aprobarea cotelor de contributie a notarilor publici la Camere si contributia fiecãrei Camere la Uniune;
            g) aduce la îndeplinire hotãrârile Consiliului Uniunii si exercitã orice alte atributii stabilite de acesta;
            h) în cazuri exceptionale, pentru situatiile prevãzute la art. 20 lit. c), d), j), l), r) si s), Biroul executiv poate adopta si hotãrâri, acestea urmând a fi examinate si ratificate, dupã caz, în prima sedintã a Consiliului Uniunii.
            Membrii Biroului executiv rãspund pentru prejudiciile cauzate prin hotãrârile adoptate privind gestionarea curentã a patrimoniului, în functie de votul exprimat.
            Art. 27. - Presedintele Uniunii are urmãtoarele atributii principale:
            a) reprezintã Uniunea în raporturile cu autoritãtile publice din România, cu organizatiile guvernamentale si neguvernamentale, cu cele profesionale si cu alte persoane juridice, iar în plan extern, cu organizatiile nationale si internationale ale notarilor publici si oriunde va fi invitat oficial în calitate de presedinte al Uniunii;
            b) angajeazã personalul de specialitate si administrativ al Uniunii;
            c) convoacã si conduce sedintele Consiliului Uniunii si ale Biroului executiv al acestuia;
            d) ordonanteazã cheltuielile bugetare ale Uniunii. Presedintele poate delega aceastã atributie unuia dintre vicepresedinti;
            e) comunicã notarilor publici, prin intermediul Camerelor, toate actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii si, dupã caz, de Biroul executiv;
            f) în absentã, presedintele este înlocuit de unul dintre vicepresedinti, pe care îl desemneazã în acest scop; în lipsa unei astfel de desemnãri, atributiile presedintelui vor fi preluate de vicepresedintele mai în vârstã.
            Functia de presedinte nu poate fi exercitatã decât cel mult douã mandate.
            În exercitarea atributiilor sale presedintele Uniunii emite dispozitii.
            În cazul demisiei, decesului sau al incapacitãtii presedintelui, Consiliul Uniunii va alege, prin vot, dintre vicepresedinti, persoana care va prelua atributiile presedintelui pânã la organizarea urmãtorului congres si, de asemenea, va alege un vicepresedinte în locul devenit astfel vacant.
            Numãrul membrilor Consiliului Uniunii va fi completat cu reprezentantul Camerei din care a provenit presedintele.
            Aceeasi procedurã se aplicã si în cazul demisiei, decesului sau al incapacitãtii vicepresedintilor.
            Pe perioada mandatului atât presedintele, cât si vicepresedintii, au obligatia de a exercita functia de notar public.
            Art. 28. - Comisia de cenzori a Uniunii este compusã din 5 membri dintre care 3 notari publici, alesi de Congres, si 2 experti contabili desemnati de Consiliul Uniunii. Cenzorii nu pot îndeplini mai multe de douã mandate consecutive.
            Cenzori si exercitã personal mandatul încredintat si îsi desfãsoarã activitatea potrivit regulamentului propriu aprobat de Consiliul Uniunii.
            Comisia de cenzori este obligatã sã supravegheze gestiunea patrimoniului Uniunii si verificã executia bugetului de venituri si cheltuieli al Uniunii. Cenzorul este îndreptãtit sã cearã lãmuriri tuturor celor care se ocupã de gestiune si sã examineze orice acte si documente privitoare la aceastã gestiune.
            Cenzorul are dreptul sã obtinã de la Biroul executiv al Uniunii, trimestrial, o situatie cu privire la exercitiul bugetului si conturile Uniunii.
            Comisia de cenzori raporteazã Consiliului Uniunii si, dupã caz, Congresului notarilor publici si le aduce la cunostintã acestora neregulile pe care le constatã în administrarea si gestionarea patrimoniului Uniunii si încãlcãrile dispozitiilor legale si ale altor acte normative.
            Calitatea de cenzor al Uniunii este incompatibilã cu orice altã functie eligibilã în cadrul Camerelor si al Uniunii.
            Art. 29. - Uniunea are patrimoniu si buget proprii.
            Fondurile Uniunii sunt formate din contributii bãnesti, taxe, bunuri primite prin acte cu titlu gratuit si din beneficiile rezultate din activitãti economice conexe.
            Fiecare notar public, dupã numirea sa în conditiile legii, va plãti o taxã stabilitã de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Uniunii.
            Cotele de contributie a notarilor publici se stabilesc de cãtre Consiliul Uniunii, în raport cu veniturile lor brute, fãrã a putea depãsi 5% din acestea.
            Cotele de contributie se plãtesc lunar, fãrã a depãsi prima decadã a lunii urmãtoare, sub sanctiunea disciplinarã prevãzutã de lege.
            Camerele vor transmite lunar, în conditiile precizate la alin. 5, cotele de contributie cuvenite Uniunii, pânã la data de 15 a lunii urmãtoare.

Sectiunea II
Camera Notarilor Publici

            Art. 30. - Camera Notarilor Publici are, potrivit legii, personalitate juridicã si sigiliu propriu. Fiecare Camerã îsi are sediul în localitatea în care functioneazã Curtea de apel.
            Art. 31. - Organele de conducere ale Camerei sunt:
            - Adunarea generalã a notarilor publici;
            - Colegiul director;
            - presedintele.
            Functionarea tuturor organelor Camerei se realizeazã potrivit prezentului statut si unui regulament propriu.
            Art. 32. - Adunarea generalã se întruneste trimestrial în sedintã ordinarã si, ori de câte ori este nevoie, în sedintã extraordinarã, la convocarea presedintelui Colegiului director sau la cererea a cel putin o treime din numãrul membrilor sãi ori la solicitarea Consiliului Uniunii, în conditiile prevãzute în prezentul statut.
            Convocarea adunãrii generale în sedintã ordinarã se face cu cel putin 15 zile înainte de data stabilitã pentru tinerea acesteia, iar în sedintã extraordinarã, cu cel putin 7 zile înainte, prin înstiintarea membrilor sãi, cu mentionarea datei, a locului desfãsurãrii si a ordinii de zi.
            Prezenta notarilor publici la adunãrile generale este obligatorie.
            Art. 33. - Adunarea generalã este legal constituitã în prezenta majoritãtii membrilor sãi.
            Notarul public suspendat nu poate participa cu drept de vot la adunarea generalã.
            În cazul în care numãrul legal nu este întrunit, Colegiul director, de fatã cu cei prezenti, stabileste o nouã adunare generalã în termen de cel mult 7 zile.
            Adunarea generalã, convocatã în conditiile alineatului precedent, îsi va putea desfãsura activitatea în prezenta cel putin unei treimi din numãrul membrilor sãi. Adunarea generalã adoptã hotãrâri cu votul majoritãtii celor prezenti, cu exceptiile prevãzute în prezentul statut.
            Art. 34. - Adunarea generalã a Camerei are urmãtoarele atributii principale:
            a) alege pentru un mandat de 3 ani Colegiul director compus din presedinte, vicepresedinte si 3-5 membri si stabileste indemnizatia acestora;
            b) îi alege si îi revocã pe membrii Colegiului director, pe reprezentantul Camerei si pe supleantul acestuia în Consiliul Uniunii.
            Revocarea se va putea hotãrî, la cererea majoritãtii membrilor. Consiliului ori a majoritãtii membrilor Adunãrii generale a Camerei, pentru inactivitate, comportament necorespunzãtor în exercitarea functiei sau a calitãtii de notar public, de naturã sã aducã atingere intereselor Uniunii, Camerei sau prestigiului institutiei notariale;
            c) stabileste anual numãrul de notari stagiari din circumscriptia sa si conditiile de încheiere a contractului individual de muncã, la propunerea Colegiului director;
            d) propune Consiliului Uniunii numãrul de notari publici din circumscriptia fiecãrei judecãtorii din raza sa de activitate, precum si actualizarea anualã a acestuia, potrivit criteriilor prevãzute la art. 20 lit. l) din prezentul statut si art. 26 lit. c) din lege;
            e) alege comisia de cenzori a Camerei si stabileste indemnizatia cenzorilor;
            f) aprobã bugetul anual si raportul comisiei de cenzori si de descãrcare de gestiune;
            g) îi alege si îi revocã pe reprezentantul Camerei si pe supleantul acestuia în Consiliul de disciplinã al Uniunii;
            h) îi alege si îi revocã pe reprezentantul Camerei si pe supleantul acestuia în Consiliul de administratie al Casei de Asigurãri a Notarilor Publici;
            i) analizeazã anual activitatea Colegiului director;
            j) îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege, de regulament si de prezentul statut.
            Hotãrârile cu privire la îndeplinirea atributiilor prevãzute la lit. b), c), d), e) si f) se adoptã cu votul calificat a douã treimi din numãrul celor prezenti.
            Art. 35. - Alegerea presedintelui, a vicepresedintelui, precum si a reprezentantilor si supleantilor acestora în Consiliul Uniunii si în Consiliul de disciplinã se face de cãtre Adunarea generalã a Camerei, prin vot secret, dintre notarii cu prestigiul moral sl profesional nestirbit.
            Desemnarea candidatilor pentru functiile de presedinte, vicepresedinte si de membru al Colegiului director al Camerei se va face dintre notarii publici cu o vechime de cel putin 5 ani în profesia de notar.
            Candidatul pentru functia de reprezentant al Camerei în Consiliul Uniunii trebuie sã aibã cel putin 5 ani vechime în profesia de notar, pe care a exercitat-o în mod continuu.
            Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii nu poate fi si presedintele acesteia.
            Pentru functia de reprezentant în Consiliul de disciplinã candidatii vor avea o vechime în profesia de notar de minimum 5 ani, acestia neputând îndeplini alte functii eligibile.
            Art. 36. - Colegiul director al Camerei lucreazã legal în prezenta majoritãtii membrilor sãi si adoptã hotãrâri cu majoritatea simplã a voturilor exprimate.
            Art. 37. - Colegiul director al Camerei se întruneste în sedinte ordinare lunar sau în sedinte extraordinare, la convocarea presedintelui.
            Art. 38. - Colegiul director al Camerei are urmãtoarele atributii:
            a) primeste cererile solicitantilor pentru ocuparea posturilor de notari publici, împreunã cu documentatia necesarã în acest scop, si le înainteazã Consiliului Uniunii cu cel putin 10 zile înainte de data stabilitã pentru concurs, dacã sunt îndeplinite cerintele prevãzute de lege;
            b) primeste contestatiile formulate împotriva rezultatelor concursului si le înainteazã Consiliului Uniunii;
            c) întocmeste recomandãrile si confirmãrile prevãzute de regulament privind îndeplinirea conditiilor legale pentru numirea notarului public si înregistrarea biroului notarial;
            d) primeste certificatul de înregistrare a biroului notarial, eliberat de primul grefier al Curtii de apel si îl comunicã de îndatã Consiliului Uniunii si compartimentului de specialitate notarialã din Ministrul Justitiei;
            e) avizeazã cererile de angajare a notarilor stagiari de cãtre notarul public si verificã semestriel stadiul pregãtirii si al formãrii profesionale a notarilor stagiari;
            f) solutioneazã sesizãrile împotriva notarilor publici si propune, dupã caz, luarea mãsurilor legale si statutare;
            g) deleagã, în cazurile prevãzute de lege si de regulament, un notar public, cu acordul acestuia, din aceeasi circumscriptie a judecãtoriei sau dintr-o altã circumscriptie, care sã asigure functionarea unui birou notarial pentru îndeplinirea actelor care sunt de competenta teritorialã a acelui birou;
            h) avizeazã cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor în cadrul aceleiasi circumscriptii si face recomandãri Consiliului Uniunii de avizare a cererilor de schimbare a sediilor în circumscriptia altei judecãtorii;
            i) reprezintã Camera în relatiile cu tertii, prin presedinte, iar în lipsa acestuia, prin vicepresedinte;
            j) difuzeazã Buletinul notarilor publici; aduce la cunostintã notarilor publici din circumscriptia sa mãsurile privind unificarea practicii notariale;
            k) exercitã actiunea disciplinarã împotriva notarilor publici;
            l) în vederea exercitãrii controlului profesional administrativ desemneazã notarii publici care vor verifica birourile notariale din circumscriptie o datã pe an.
            Controlul se va face de cãtre un notar public dintr-o altã circumscriptie a judecãtoriei decât cea în care functioneazã notarul public controlat. Toti notarii publici sunt supusi controlului.
            Controlul se referã la toate lucrãrile, gestiunea si conduita notarului public si va contine îndrumãrile necesare pentru remedierea aspectelor negative constatate si propuneri, dupã caz pentru exercitarea actiunii disciplinare de cãtre Colegiul director al Camerei.
            Actul constatator al controlului efectuat se întocmeste în patru exemplare. Câte un exemplar al actului constatator se va înainta de cãtre Colegiul director al Camerei ministrului justitiei, Consiliului Uniunii si notarului public verificat, iar al patrulea exemplar se va pãstra în arhiva Colegiului director al Camerei;
            m) desemneazã biroul notarial din circumscriptia fiecãrei judecãtorii, care va tine opisul de evidentã a procedurilor succesorale înregistrate în întreaga circumscriptie teritorialã, registrul de renuntãri la succesiune si care primeste sesizãrile secretarilor consiliilor locale pentru deschiderea procedurilor succesorale, cu exceptia municipiului Bucuresti si a altor circumscriptii în care se va stabili ca aceste registre sã fie pãstrate la Camerã;
            n) stabileste modul de repartizare a cauzelor succesorale vacante;
            o) stabileste organigrama secretariatului, schema de functii si de salarizare, precum si conditiile de angajare a personalului de specialitate si administrativ;
            p) prezintã adunãrii generale rapoarte privind modul în care au fost realizate veniturile si cheltuielile prevãzute în bugetul Camerei si informeazã în acest sens birourile notariale;
            q) asigurã, prin personalul propriu de specialitate si administrativ, efectuarea lucrãrilor de personal, a dosarelor de pensie, concedii si alte drepturi de asistentã socialã privind personalul angajat al Camerei;
            r) îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege, de regulament si de prezentul statut.
            Art. 39. - Presedintele Colegiului director al Camerei are urmãtoarele atributii:
            a) reprezintã Camera în raporturile cu tertii;
            b) aduce la îndeplinire hotãrârile Colegiului director si rezolvã lucrãrile curente;
            c) angajeazã personalul de specialitate si administrativ al secretariatului Camerei;
            d) prezintã periodic adunãrii generale si Colegiului director al Camerei rapoarte privind activitatea desfãsuratã si propuneri pentru îmbunãtãtirea activitãtii;
            e) convoacã si conduce sedintele Adunãrii generale si ale Colegiului director ale Camerei;
            f) ordonanteazã cheltuielile bugetare ale Camerei. Presedintele poate delega aceastã atributie vicepresedintelui;
            g) comunicã notarilor publici actele normative ale Colegiului director si actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii si, dupã caz, de Biroul executiv;
            h) îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege, de regulament si de prezentul statut.
            Presedintele Colegiului director al Camerei nu se subordoneazã reprezentantului Consiliului Uniunii.
            Functia de presedinte nu poate fi exercitatã decât cel mult pe parcursul a douã mandate. Vicepresedintete exercitã atributiile presedintelui în lipsa acestuia, precum si responsabilitãtile stabilite de Colegiul director sau de adunarea generalã.
            Art. 40. - Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii are urmãtoarele drepturi si obligatii:
            a) participã de drept la sedintele Colegiului director;
            b) are acces la toate documentele Camerei;
            c) are dreptul la o indemnizatie stabilitã de Consiliul Uniunii;
            d) participã din partea Camerei la toate sedintele Consiliului Uniunii;
            e) prezintã Consiliului Uniunii propunerile Adunãrii generale a Camerei si apãrã interesele acesteia;
            f) informeazã cu regularitate Adunarea generalã si Colegiul director ale Camerei despre toate hotãrârile adoptate de Consiliul Uniunii;
            g) întocmeste trimestrial rapoarte de activitate si le supune aprobãrii adunãrii generale;
            h) îndeplineste orice alte atributii stabilite de Adunarea generalã a Camerei.
            Art. 41. - Încãlcarea dispozitiilor legii, ale regulamentului si ale prezentului statut, îndeplinirea în mod necorespunzãtor sau neîndeplinirea atributiilor de cãtre membrii Colegiului director al Camerei atrag revocarea lor din functie de cãtre adunarea generalã.
            În acest scop, Consiliul Uniunii va face o cercetare prealabilã, cu audierea celui în cauzã, si, dacã se considerã necesar, cu majoritatea calificatã de douã treimi din numãrul membrilor, va convoca adunarea generalã în sedintã extraordinarã.
            Art. 42. - Camera are patrimoniu si buget proprii.
            Fondurile Camerei sunt formate din contributii bãnesti, taxe, bunuri mobile, imobile si din beneficii rezultate din activitãti economice conexe.
            Pentru înscrierea la concursul de ocupare a unui post de notar public candidatul va plãti o taxã stabilitã de Consiliui Uniunii, care se face venit la bugetul Camerei în circumscriptia cãreia se altã postul vacant de notar public pentru care candidatul s-a înscris la concurs.
            Art. 43. - Comisiile de cenzori ale Camerelor sunt compuse din 3 membri, dintre care 2 notari publici si un expert contabil. Comisiile de cenzori ale Camerelor verificã modul de executare a bugetelor Camerelor si prezintã anual un raport adunãrilor generale.
            Personalul cu atributii financiar-contabile al Camerei este obligat sã punã la dispozitie comisiei de cenzori toate evidentele si datele necesare pentru efectuarea verificãrilor.

Sectiunea III
Biroul notarului public

            Art. 44. - Notarul public îsi exercitã functia în cadrul unui birou individual, prin asociere sau în societãti civile profesionale.
            Art. 45. - Biroul notarial va avea un sediu corespunzãtor pentru desfãsurarea activitãtii cu publicul si pentru depozitarea, pãstrareã si conservarea în foarte bune conditii a arhivei.
            Notarul public asigurã securitatea biroului sãu prin mãsuri de protectie împotriva incendiilor, efractiilor sau a altor cauze previzibile.
            Art. 46. - Programul de activitate al biroului notarial este obligatoriu de cel putin 8 ore zilnic din care 6 ore activitate cu publicul, în fiecare zi lucrãtoare. Orice modificare a programului delucru, determinatã de motive obiective, se va comunica Colegiului director al Camerei.
            Art. 47. - Biroul notarului public si societatea civilã profesionalã nu sunt persoane juridice.
            Art. 48. - Toate neîntelegerile de naturã patrimonialã dintre notarii publici si cele privind formele asociative de desfãsurare a activitãtii notariale urmeazã a fi rezolvate pe cale amiabilã.
            În caz de nesolutionare a litigiului pe cale amiabilã, notarul public este obligat sã cearã concilierea presedintelui Camerei, în termen de cel mult 20 de zile.
            Dacã concilierea nu stinge litigiul dintre pãrti, ele sunt obligate sã recurgã la arbitrajul prevãzut la art. 340-370 din Codul de procedurã civilã, arbitrii putând fi numai notari cu cel putin 10 ani vechime în profesie, pe care au exercitat-o în mod efectiv si continuu.
            În cazul în care pãrtile nu cad de acord asupra persoanei arbitrului, ele îl vor sesiza pe presedintele Camerei, care va desemna 3 notari publici din Camerã, dintre care pãrtile vor alege un arbitru. Dacã pãrtile nu cad de acord asupra unuia dintre acestia, cauza va fi solutionatã de tribunalul arbitral compus din toti cei 3 notari publici desemnati de presedinte.
            Oficiul de arbitrare este gratuit.
            Notarul public desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacã cererea este justificatã, presedintele va desemna un alt arbitru.
            Art. 49. - Indiferent de forma de desfãsurare a activitãtii, în mod individual sau prin asociere, atributiile intrinseci profesiei si rãspunderea pentru actele notariale revin exclusiv notarului public care le-a îndeplinit, în conformitate cu dispozitiile legale.
            Art. 50. - Notarii publici sunt obligati sã respecte reglementãrile legale si statutare în materie financiar-contabilã, sub sanctiunea atragerii rãspunderii disciplinare si civile.
            Art. 51. - Patrimoniul biroului notarului public are regimul juridic al bunurilor afectate exercitãrii profesiei sale.
            Patrimoniul biroului notarilor publici asociati are regimul juridic corespunzãtor aportului fiecãrui membru al societãtii civile fãrã personalitate juridicã, constituitã în acest scop.
            Creantele personale ale notarului public nu pot fi realizate prin urmãrirea patrimoniului biroului notarilor asociati, decât dupã partajul intervenit cu ceilalti asociati.
            Art. 52. - Schimbarea sediilor birourilor notarilor publici dintr-o localitate în alta, în aceeasi circumscriptie sau într-o altã circumscriptie, se face la cerere, în limita numãrului de locuri vacante de notari publici, reactualizat prin ordin al ministrului justitiei, avându-se în vedere si optiunile notarilor stagiari care au promovat examenul de notari publici.
            Dupã solutionarea cererilor de schimbare a sediilor în conditiile alin. 1 vor fi publicate locurile rãmase vacante în vederea ocupãrii lor prin concursul de verificare a cunostintelor, organizat de Consiliul Uniunii.
            Notarii publici pot cere schimbarea sediilor birourilor lor numai dupã 3 ani de activitate în localitatea unde au fost numiti prin ordin al ministrului justitiei, cu urmãtoarele exceptii:
            - stabilirea domiciliului într-o altã localitate, ca urmare a cãsãtoriei;
            - reîntregirea familiei în localitatea în care celãlalt sot a trebuit sã îsi schimbe domiciliul prin transfer sau alte cazuri asemãnãtoare;
            - asocierea notarului public pentru un sediu comun aflat într-o altã localitate, precum si încetarea calitãtii de asociat si revenirea la sediul anterior al biroului individual;
            - alte cauze temeinic justificate, care impun schimbarea domiciliului notarului public într-o altã localitate.
            Schimbarea sediului biroului notarial în circumscriptia altei judecãtorii se face prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii, iar în cadrul aceleiasi circumscriptii, cu avizul Camerei Notarilor Publici.

Sectiunea IV
Notarul stagiar

            Art. 53. - Pot fi notari stagiari persoanele care îndeplinesc conditiile expres prevãzute de dispozitiile legii, fãrã a depãsi 5 ani de la data obtinerii diplomei de licentã.
            Art. 54. - Pot angaja notari stagiari numai notarii publici care au o vechime de 5 ani în profesia de notar.
            Notarul public poate angaja în aceeasi perioadã un singur notar stagiar.
            Art. 55. - Notarul stagiar este angajat prin contract de muncã individual, încheiat pe duratã determinatã cu notarul public, în conditiile prevãzute de lege, regulament si de prezentul statut.
            Angajarea notarului stagiar se face în urma unei convorbiri pe teme de drept, sustinutã în fata Colegiului director al Camerei, în prezenta notarului public în biroul cãruia va fi angajat.
            În cazul în care sunt mai multe cereri pentru notari stagiari decât numãrul aprobat de adunarea generalã, solutionarea acestora se va face prin concurs, în conditiile stabilite de Colegiul director al Camerei.
            Art. 56. - În cazul încetãrii calitãtii notarului public sau al suspendãrii exercitãrii functiei acestuia pe o perioadã mai mare de 6 luni, obligatiile din contractul individual de muncã al notarului stagiar vor fi preluate de Camerã, sub aspectul plãtii salariului, Colegiul director al Camerei nominalizând notarul public în biroul cãruia îsi va desfãsura activitatea notarul stagiar pânã la sustinerea examenului de notar public.
            Prevederile alin. 1 nu sunt aplicabile în cazul în care un alt notar public îl angajeazã pe notarul stagiar, preluând contractul individual de muncã.

CAPITOLUL V
Rãspunderea notarului public

            Art. 57. - Notarul public rãspunde pentru modul în care îsi îndeplineste atributiile cu privire la legalitatea raporturilor juridice pe care le constatã si la exercitarea drepturilor si ocrotirea intereselor subiectilor de drept care solicitã încheierea actelor notariale.
            Art. 58. - Rãspunderea civilã sau disciplinarã a notarului public poate fi angajatã în conditiile legii.
            Art. 59. - Actiunea disciplinarã se judecã de Consiliul de disciplinã constituit la nivelul Uniunii.
            Consiliul de disciplinã este compus din 15 membri, câte unul din fiecare Camerã, desemnati de cãtre Adunarea generalã a Camerei pe durata dintre douã congrese ordinare ale Uniunii, confirmati de cãtre Congresul Uniunii.
            Consiliul de disciplinã îsi desfãsoarã activitatea în mod independent si nu se subordoneazã Consiliului Uniunii.
            Art. 60. - Dupã confirmarea congresului, Consiliul de disciplinã îsi desemneazã presedintele si vicepresedintele.
            Art. 61. - Consiliul de disciplinã judecã în complet de 3 membri, prezidat de un presedinte desemnat de cãtre presedintele Consiliului de disciplinã.
            Art. 62. - Sedintele de judecatã se tin la sediul Uniunii. Presedintele Consiliului de disciplinã poate dispune ca sedintele de judecatã sã se desfãsoare si la sediul Camerei din care face parte notarul public judecat.
            La sedintele de judecatã poate asista orice notar public din Camera al cãrei membru este judecat.
            Art. 63. - Lucrãrile cu caracter tehnic ale Consiliului de disciplinã vor fi efectuate de un secretar.
            Art. 64. - Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzãtoare a atributiilor care îi revin în calitate de membru al Consiliului de disciplinã, notarul public poate fi revocat de cãtre Adunarea generalã a Camerei din care face parte, la cererea presedintelui Consiliului de disciplinã.
            În asemenea situatii, presedintele Consiliului va convoca întregul Consiliu de disciplinã, care se va pronunta asupra propunerii de revocare, urmând a sesiza, dupã caz, Adunarea generalã a Camerei.
            Art. 65. - Consiliul de disciplina are competenta de a judeca abaterile prevãzute de lege, sãvârsite de notari publici, indiferent de calitatea pe care o au în structurile organizatorice ale Uniunii si Camerei, pentru:
            a) întârziere sau neglijentã în efectuarea lucrãrilor;
            b) lipsã nejustificatã de la birou;
            c) nerespectarea secretului profesional;
            d) comportament care aduce atingere onoarei sau probitãtii profesionale.
            Art. 66. - Titularul actiunii disciplinare este Colegiul director al Camerei, care se poate autosesiza sau poate fi sesizat, dupã caz, de cãtre ministrul justitiei sau de organele de control ale Consiliului Uniunii, prin presedinte.
            Colegiul director, din oficiu sau la sesizare, are obligatia ca, în termen de 60 de zile de la data la care a luat cunostintã de sãvârsirea unei abateri, sã efectueze cercetarea prealabilã, sã ancheteze notarul public în cauzã si sã îi aducã la cunostintã acestuia continutul dosarului, urmând a promova sau nu actiunea disciplinarã.
            În cazul în care a fost sesizat de cãtre organele prevãzute la primul alineat, în cadrul aceluiasi termen de 60 de zile Colegiul director are obligatia de a comunica acestora rezultatul cercetãrii prealabile si mãsurile dispuse.
            Dacã se constatã cã notarul public cercetat a sãvârsit una dintre abaterile disciplinare prevãzute de lege, Colegiul director sesizeazã Consiliul de disciplinã.
            Refuzul notarului public cercetat de a face declaratii sau de a se prezenta la cercetãri se constatã prin proces-verbal si nu împiedicã finalizarea cercetãrii.
            Art. 67. - În cazul în care Consiliul de disciplinã este sesizat, presedintele acestuia înregistreazã cauza, fixeazã termenul sedintei, desemneazã completul, locul desfãsurãrii sedintei si citeazã pãrtile si, dupã caz, martorii.
            În cazul în care, desi legal citat, notarul public judecat nu se prezintã la termen, judecarea se face în lipsã.
            Colegiul director este reprezentat de presedinte, vicepresedinte sau de unul dintre membrii sãi.
            Notarul public împotriva cãruia a fost promovatã actiunea disciplinarã are dreptul sã cunoascã toate actele dosarului, sã solicite probe în apãrare si sã fie asistat de un alt notar ori de un avocat.
            Art. 68. - Judecarea abaterii disciplinare de cãtre completul de judecatã al Consiliului de disciplinã se desfãsoarã dupã cum urmeazã:
            - presedintele completului prezintã continutul sesizãrii;
            - se ascultã pãrtile si se admit probele solicitate;
            - declaratiile pãrtilor si ale martorilor se consemneazã în scris si vor fi semnate de cei în cauzã si de presedintele completului de judecatã;
            - în caz de amânare a judecãrii cauzei, se redacteazã o încheiere, arãtându-se motivele care au determinat amânarea. Încheierea se semneazã de cãtre presedintele completului de judecatã si de secretar.
            Art. 69. - Dupã administrarea probelor presedintele dã cuvântul pãrtilor.
            În cazul în care notarul public supus judecãrii este asistat de un avocat sau de un alt notar, se va da cuvântul si acestuia, în calitate de apãrãtor.
            Art. 70. - Dacã se constatã cã notarul public judecat a sãvârsit abaterea, completul dispune aplicarea uneia dintre sanctiunile disciplinare prevãzute la art. 41 din lege.
            În cazul în care notarul public nu a fost gãsit vinovat, precum si atunci când sesizarea a fost fãcutã peste termen, completul dispune respingerea actiunii disciplinare si închiderea dosarului.
            Art. 71. - Hotãrârea Consiliului de disciplinã se ia cu majoritatea voturilor completului si se comunicã pãrtilor în termen de 15 zile.
            Hotãrârea cuprinde numãrul dosarului numele membrilor completului si al secretarului, numele si, dupã caz, domiciliul sau sediul pârtilor, sustinerile acestora, descrierea în esentã a abaterii disciplinare, probele administrative, textele de lege aplicate, solutia si data pronuntãrii, indicarea cãii de atac si mentiunea dacã pronuntarea s-a fãcut în prezenta sau în lipsa pãrtilor.
            Hotãrârea se semneazã de cãtre presedintele completutui si de secretar si se comunicã pãrtilor.
            Art. 72. - Împotriva hotãrârii pãrtile pot face contestatie la Consiliul Uniunii în termen de 10 zile de la comunicare pentru pãrtile lipsã si de la pronuntare pentru cei care au fost prezenti.
            Hotãrârea Consiliului Uniunii poate fi atacatã în justitie, potrivit legii.
            Art. 73. - Toate cheltuielile efectuate în legãturã cu solutionarea cauzei vor fi suportate potrivit normelor dreptului comun.
            Art. 74. - Nerespectarea prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinarã.
            Art. 75. - Notarul public sanctionat disciplinar nu poate exercita functii eligibile pe o perioadã de 3 ani de la data rãmânerii definitive a mãsurii sanctionatorii.

CAPITOLUL VI
Dispozitii finale si tranzitorii

            Art. 76. - Aprobarea statutului si primele alegeri ale organelor de conducere ale Uniunii si ale Camerelor se vor face de cãtre primul congres al notarilor publici si, dupã caz, de adunarea generalã, prezidate de cel mai în vârstã dintre notarii publici prezenti.
            Pregãtirea, verificarea si validarea alegerilor se vor face de cãtre o comisie ad-hoc.
            Art. 77. - Consiliul Uniunii si, dupã caz, Colegiul director al fiecãrei Camere vor elabora norme privind organizarea si desfãsurarea Congresului notarilor publici si, respectiv, adunãrilor generale ale Camerelor, în caz de alegere sau de revocare a presedintilor, vicepresedintilor, membrilor Consiliului Uniunii sau ai Colegiului director al Camerelor ori a cenzorilor.
            Art. 78. - Arhiva Uniunii si arhivele Camerelor se vor pãstra în conditiile si la termenele stabilite de dispozitiile legale privind fondul arhivistic national.
            Art. 79. - Dispozitiile art. 59-64 din prezentul statut vor intra în vigoare la data aprobãrii de cãtre ministrul justitiei a modificãrilor Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995, datã pânã la care rãmân in vigoare dispozitiile corespunzãtoare din Statutul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 iulie 1996.
            Art. 80. - Corelarea prevederilor prezentului statut cu actele normative ulterioare privind activitatea notarialã, precum si modificãrile impuse de situatii deosebite se vor face de cãtre Consiliul Uniunii, în baza hotãrârilor Camerelor, urmând sã fie ratificate la primul congres al notarilor publici.
            Art. 81. - Dupã adoptare, statutul Uniunii va fi comunicat ministrului justitiei si va fi publicat în Monitorul Oficial al României.