P A R T E A I
Anul XI - Nr. 215
LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE
Luni, 17 mai 1999
SUMAR
LEGI SI DECRETE
81. - Legea datoriei publice
153. - Decret pentru promulgarea Legii datoriei publice
ORDONANTE SI HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
63. - Ordonantã de urgentã cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de cãtre Comunitatea Europeanã, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora
365. - Hotãrâre pentru aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 1999 ale regiilor autonome de interes national aflate sub autoritatea Bãncii Nationale a României
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
103. - Ordin al ministrului industriei si comertului pentru aprobarea Programului de restructurare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare si Încercãri pentru Electrotehnicã - ICMET Craiova
504. - Ordin al ministrului finantelor privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie cod 1010
ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI
5. - Hotãrâre privind retragerea autorizatiei de functionare si introducerea cererii de declansare a procedurii falimentului Bãncii Comerciale "albina" - S.A.
LEGI SI DECRETE
CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL
LEGEA
datoriei publice
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
ARTICOLUL 1
Definitii
În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai
jos au urmãtoarele semnificatii:
1. stat - desemneazã România ca stat suveran, ale cãrui
interese sunt reprezentate de Guvern;
2. datorie publicã - totalitatea obligatiilor interne si
externe ale statului, la un moment dat, contractate de Guvern, prin Ministerul
finantelor, în numele României. În scopul
evaluãrii datoriei publice a României, orice obligatie, exprimatã
în altã monedã decât cea nationalã, este
calculatã în moneda nationalã, utilizându-se
cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationalã a României
pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea;
3. datorie publicã internã - partea din datoria publicã,
care reprezintã totalitatea obligatiilor statului, provenind din
împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de pe piata
internã, inclusiv sumele primite temporar din sursele irezoreriei
statului;
4. datorie publicã externã - partea din datoria publicã,
care reprezintã totalitatea obligatiilor statului, provenind dinîmprumuturi
de pe piata externã, contractate direct sau garantate de stat;
5. garantie de stat - angajamentul asumat în contul si în
numele statului de cãtre Ministerul Finantelor fatã de institutia
creditoare de a plãti acesteia o anumitã sumã, în
cazul neexecutãrii obligatiilor de platã ale debitorului;
6. garantii de stat - totalitatea garantiilor interne si externe
emise de Ministerul Finantelor, în numele si în contul statului,
pentru împrumuturile contractate de agentii economici si autoritãtile
publice. Garantiile de stat interne sunt emise pentru împrumuturi
contractate de pe piata internã. Garantiile de stat externe sunt
emise pentru împrumuturi contractate de pe piata externã;
7. registrul datoriei publice - documentul care evidentiazã
situatia datoriei publice în ordine cronologicã si care are
douã componente: subregistrul datoriei publice interne si subregistrul
datoriei publice externe;
8. registrul garantiilor de stat - documentul care evidentiazã
situatia garantiilor de stat si care are douã componente: subregistrul
garantiilor interne de stat si subregistrul garantiilor externe de stat;
9. împrumut de stat - obligatia generatã de un contract,
prin care statul obtine fonduri de la o persoanã fizicã sau
juridicã creditoare si se angajeazã sã le ramburseze
împreunã cu dobânda si cu alte costuri, într-o
perioadã specificatã;
10. capital aferent împrumutului - suma obtinutã ca
urmare a unui împrumut;
11. titluri de stat - înscrisurile care atestã datoria
publicã sub formã de bonuri, certificate de trezorerie sau
alte instrumente financiare, constituind împrumuturile statului în
monedã nationalã sau în valutã, pe termen scurt,
mediu si lung. Acestea pot fi emise în formã materializatã
sau dematerializatã, nominative sau la purtãtor, si pot fi
negociabile sau nenegociabile;
12. titlu de stat cu dobândã - titlul de stat care
are o valoare nominalã la care se plãteste o dobândã
stabilitã la date specificate;
13. titlu de stat cu discont - titlul de stat fãrã
cupon de dobândã, care este vândut la o valoare mai
micã decât valoarea sa nominalã;
14. capital aferent titlurilor de stat purtãtoare de dobândã
- suma împrumutatã de la cel care oferã împrumutul,
la data efectuãrii emisiunii titlurilor purtãtoare de dobândã;
15. capital aferent titlurilor de stat cu discont - suma împrumutatã
de la cel care oferã împrumutul, la data efectuãrii
emisiunii titlurilor de stat cu discont, la valoarea care reprezintã
pretul de cumpãrare a titlurilor de stat cu discont;
16. autorizare bugetarã permanentã - autorizarea de
a plãti serviciul datoriei publice la scadentã, fãrã
prevederi suplimentare în legea anualã a bugetului de stat;
17. titlu de stat dematerializat - titlul de stat care se evidentiazã
prin înregistrare în cont si care este înregistrat pe
suport de hârtie sau pe alt tip de suport stabilit de Ministerul
Finantelor;
18. titlu de stat materializat - titlul de stat în formã
fizicã;
19. sistem de înregistrare în cont - sistemul operational
prin intermediul cãruia titlurile de stat sunt emise în formãdematerializatã,
înregistrarea lor fiind efectuatã de cãtre Ministerul
Finantelor sau de agentul desemnat de acesta;
20. pretul titlului de stat - suma plãtitã de cumpãrãtorii
titlurilor de stat la emisiune;
21. valoarea nominalã a titlului de stat - valoarea înscrisã
pe un titlu de stat, rambursabilã la scadentã;
22. primã - diferenta dintre pretul unui titlu de stat la
emisiune si valoarea sa nominalã, dacã pretul este mai mare
decât valoarea nominalã;
23. discont - diferenta dintre pretul unui titlu de stat la emisiune
si valoarea sa nominalã, dacã pretul este mai mic decât
valoarea nominalã;
24. rata dobânzii - dobânda exprimatã în
procente, plãtitã pentru capitalul unui împrumut sau
titlu de stat purtãtor de dobândã;
25. rata variabilã a dobânzii - rata dobânzii
unui împrumut sau titlu de stat purtãtor de dobândã,
care se modificã la intervale de timp, în conformitate cu
un indice, o formulã sau un alt criteriu, dupã cum este prevãzut
în clauzele contractului de împrumut sau ale titlului de stat;
26. termen scurt - o perioadã de pânã la un
an inclusiv;
27. termen mediu - o perioadã de peste un an, pânã
la 5 ani inclusiv;
28. termen lung - o perioadã de peste 5 ani;
29. data scadentei - data la care valoarea nominalã si ultima
transã de dobândã, aferente unui împrumut sau
titlu de stat purtãtor de dobândã, ori valoarea nominalã
a unui titlu de stat cu discont devin exigibile în conformitate cu
clauzele contractului de împrumut;
30. data plãtii dobânzii - data desemnatã pentru
plata dobânzii aferente unui împrumut sau unei anumite serii
de titluri de stat, purtãtoare de dobândã;
31. data rãscumpãrãrii în avans - data
fixatã pentru rãscumpãrarea unui titlu de stat, anterioarã
scadentei acestuia, care este comunicatã de emitent sau de agentul
desemnat de Ministerul Finantelor si la care detinãtorul titlului
de stat poate primi, anterior scadentei, valoarea înscrisã
în titlu, în conformitate cu clauzele stipulate în actul
de emisiune a împrumutului de stat;
32. data înregistrãrii curente - data stabilitã
de cãtre Banca Nationalã a României sau de cãtre
un alt agent autorizat ca ultima datã care figureazã în
sistemul de înregistrare în cont si care serveste la identificarea
detinãtorului titlului de stat cãruia i se datoreazã
plata valorii nominale sau a dobânzii
aferente, care devine exigibilã la termenul stabilit prin clauzele
actului de emisiune a împrumutului de stat;
33. fond de risc - fondul extrabugetar, constituit la Ministerul
Finantelor, în care se depun comisioanele primite de la beneficiarii
împrumuturilor contractate direct de stat si ale celor garantate
de acesta, dupã cum sunt negociate cu Ministerul Finantelor;
34. Comitetul interministerial de garantii si credite de comert exterior
- organismul care examineazã, avizeazã si aprobã,
potrivit competentelor, operatiuni de finantare si de asigurare
a creditelor de export-import, în numele si în contul statului,
care se efectueazã de Banca de Export-Import a României -
S.A. (Eximbank);
35. plafon de îndatorare publicã - totalitatea împrumuturilor
pe care le poate contracta si garanta statul pe o perioadã de un
an, care este stabilit anual prin lege. Plafonul de îndatorare publicã
cuprinde plafonul de îndatorare publicã internã si
plafonul de îndatorare publicã externã. Plafonul de
îndatorare publicã internã este stabilit în functie
de deficitul bugetar aprobat si de prevederile unor legi speciale. Plafonul
de îndatorare publicã externã este stabilit ca sumã
maximã a împrumuturilor externe pe care le poate contracta
sau garanta statul pe o perioadã de un an si este stabilit anual
prin lege;
36. achizitii publice - dobândirea definitivã sau temporarã
de cãtre o persoanã juridicã achizitoare de bunuri,
investitii, prin contract de cumpãrare, închiriere sau antreprizã,
precum si de servicii finantate integral sau partial din bugetul de stat,
din bugetele locale, din fondurile speciale constituite prin lege în
afara acestor bugete, din mijloace extrabugetare si din credite externe
garantate sau contractate direct de stat;
37. scrisoare de garantie - instrumentul care atestã garantia;
38. garantat - persoana juridicã care primeste un împrumut
de la o institutie creditoare, pe baza unei scrisori de garantie emise
de Ministerul Finantelor;
39. contul general al trezoreriei statului - contul în care
statul colecteazã toate veniturile publice si din care se efectueazã
toate cheltuielile publice, dacã nu este prevãzut altfel
prin lege.
ARTICOLUL 2
Contractarea împrumuturilor
de stat si emiterea garantiilor de stat
Guvernul este autorizat sã contracteze împrumuturi de stat
interne si externe sau sã garanteze împrumuturile interne
si externe numai prin Ministerul Finantelor, în urmãtoarele
scopuri:
a) finantarea deficitului bugetului de stat;
b) refinantarea datoriei publice;
c) sustinerea balantei de plãti si consolidarea rezervei valutare
a statului;
d) finantarea proiectelor de investitii pentru dezvoltarea sectoarelor
prioritare ale economiei;
e) finantarea dezvoltãrii întreprinderilor mici si mijlocii
cu capital majoritar românesc;
f) finantarea achizitionãrii de bunuri si servicii, inclusiv importul
de materii prime si resurse energetice;
g) îndeplinirea obligatiilor legate de garantiile de stat pentru
împrumuturi;
h) amortizarea si achitarea împrumuturilor guvernamentale si rãscumpãrarea
datoriei neachitate, incluzând capitalul, dobânda si alte costuri;
i) finantarea necesitãtilor pe termen scurt ale bugetului de stat;
j) finantarea cheltuielilor legate de lichidarea consecintelor dezastrelor
naturale si ale altor calamitãti;
k) mentinerea în permanentã a unui sold corespunzãtor
în contul general al trezoreriei statului, stabilit de Ministerul
finantelor;
l) alte necesitãti aprobate prin legi speciale.
ARTICOLUL 3
Rambursarea datoriei publice
(1) Rambursarea împrumuturilor de stat se asigurã, dupã
caz, din surse stabilite prin dispozitii legale, din surse ale contului
general al trezoreriei statului si din împrumuturi de stat pentru
refinantarea datoriei publice.
(2) Rambursarea ratelor de capital, plata dobânzii si a altor costuri
aferente datoriei publice au prioritate fatã de alte obligatii ale
statului.
(3) În situatia în care la împrumuturile contractate
sau garantate de stat fondurile bãnesti sunt insuficiente pentru
acoperirea integralã a plãtilor scadente, toate responsabilitãtile
asumate de agentul/agentii mandatari desemnati înceteazã prin
preluarea simultanã a obligatiilor de cãtre Ministerul Finantelor.
ARTICOLUL 4
Administrarea datoriei publice
Ministerul Finantelor este singurul contractant si administrator al datoriei publice si are autoritatea sã stabileascã balanta zilnicã a contului general al trezoreriei statului, viitoarele niveluri ale cerintei de lichiditate, scadenta datoriei publice, costurile cu dobânda corespunzãtoare si refinantarea sau diminuarea datoriei publice.
ARTICOLUL 5
Autorizarea investitiilor legale
si a garantiilor pentru depozitele publice
Persoanele fizice si juridice române, precum si institutiile financiare strãine pot sã investeascã, în conditiile legii, orice fonduri proprii sau aflate în administrarea lor, în titluri de stat ale datoriei publice, care fac obiectul prezentei legi.
ARTICOLUL 6
Împrumuturi contractate de
autoritãtile administratiei publice locale
(1) Împrumuturile contractate de autoritãtile administratieipublice
locale fac parte din datoria publicã a României, dar nu reprezintã
datorii sau rãspunderi ale Guvernului, iar plata serviciului aferent
acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din veniturile prin care
s-au garantat împrumuturile respective de cãtre autoritãtile
administratiei publice locale.
(2) Autoritãtile administratiei publice locale pot angaja împrumuturi
interne fãrã garantia Guvernului, cu conditia informãrii
prealabile a Ministerului Finantelor.
(3) Împrumuturile externe vor fi contractate numai cu aprobarea comisiei
de autorizare a acestor împrumuturi, constituitã din reprezentanti
ai autoritãtilor administratiei publice locale, ai Guvernului si
ai Bãncii Nationale a României, a cãrei componentã
se aprobã de Guvern.
(4) Contractarea de împrumuturi de cãtre autoritãtile
administratiei publice locale se face conform prevederilor Legii nr. 189/1998
privind finantele publice locale si ale prezentei legi; raportarea si înregistrarea
datoriei publice locale se fac conform normelor metodologice emise de Ministerul
Finantelor.
CAPITOLUL II
Datoria publicã internã
ARTICOLUL 7
Obligatia de a achita datoria publicã
internã
(1) Datoria publicã internã reprezintã o obligatie
neconditionatã si irevocabilã a statului de rambursare a
împrumuturilor contractate în lei, de platã a dobânzilor
si a altor costuri aferente.
(2) În vederea plãtii dobânzilor aferente datoriei publice
interne se acordã autorizarea bugetarã permanentã
pentru efectuarea acestor cheltuieli.
ARTICOLUL 8
Instrumentele datoriei publice interne
Instrumentele datoriei publice interne a statului includ, fãrã
a se limita numai la acestea:
a) titlurile de stat în monedã nationalã;
b) împrumuturile de stat de la Banca Nationalã a României,
acordate în conditiile stabilite prin Legea nr. 101/1998 privind
Statutul Bãncii Nationale a României;
c) împrumuturile de stat de la bãncile comerciale din România;
d) împrumuturile de stat de la alte institutii de credit din România
si de la agentii guvernamentale.
ARTICOLUL 9
Emisiunea titlurilor de stat
(1) Ministerul Finantelor este autorizat sã emitã titluri
de stat, exprimate în monedã nationalã si în
valutã.
(2) Titlurile de stat pot fi emise:
a) în formã materializatã, ca înscrisuri imprimate,
cuprinzând mentiuni obligatorii referitoare la emitent, valoarea
nominalã, rata dobânzii, scadenta, modul de transmisiune si
alte elemente specifice fiecãrei categorii de titluri;
b) în formã dematerializatã, ca titluri pentru care
emisiunea, probatiunea si transmisiunea drepturilor încorporate se
evidentiazã prin înscriere în sistemul de înregistrare
în cont.
(3) Ministerul Finantelor poate delega unor agenti sau altor institutii
desemnate în acest scop atributii operationale privind emisiunea
de titluri de stat.
ARTICOLUL 10
Regimul titlurilor de stat
(1) Titlurile de stat dematerializate si cele emise în formã
materializatã sunt instrumente negociabile în regimul consacrat
de prevederile prezentei legi, precum si potrivit clauzelor contractului
încheiat cu mandatarul, dacã titlurile de stat sunt detinute
de un mandatar.
(2) Ministerul Finantelor elaboreazã regulamente care stabilesc
regimul titlurilor de stat si care trebuie sã cuprindã, în
special, dar nu exclusiv, norme cu privire la:
a) emisiunea titlurilor de stat în formã materializatã
sau prin înregistrarea în cont si la conditiile de emisiune;
b) valoarea nominalã, rata dobânzii, prime, scadente, rãscumpãrãri
si plãti;
c) proceduri de ofertã, conditii si modalitãti de vânzare
a titlurilor de stat;
d) înregistrarea si administrarea titlurilor de stat.
(3) Plata capitalului si a dobânzii titlurilor de stat, emise în
formã materializatã, se efectueazã în conformitate
cu dispozitiile legale privind asemenea titluri de credit si cu prevederile
regulamentelor elaborate în limitele prevederilor prezentei legi.
(4) Plata capitalului si a dobânzii titlurilor de stat dematerializate
se efectueazã prin intermediul sistemului de înregistrare
în cont, în conformitate cu prevederile regulamentelor elaborate
în limitele prevederilor prezentei legi.
ARTICOLUL 11
Scadenta titlurilor de stat
(1) Titlurile de stat exprimate în monedã nationalã
pot fi emise pe termen scurt, mediu sau lung.
(2) Titlurile de stat pe termen scurt sunt bonurile de tezaur si certificatele
de trezorerie, fie purtãtoare de dobândã, fie cu discont,
precum si alte instrumente ce pot fi create de emitent în conditiile
legii.
(3) Titlurile de stat pe termen mediu sau lung sunt obligatiunile de stat
cu o scadentã de peste un an si maximum 5 ani de la emisiune, respectiv
de peste 5 ani de la emisiune, fie purtãtoare de dobândã,
fie cu discont, emise conform clauzelor împrumutului de stat.
ARTICOLUL 12
Circulatia titlurilor de stat
(1) Titlurile de stat vor fi oferite spre vânzare sub conditia ca
oferta sã includã cel putin urmãtoarele elemente:
a) denumirea, data emisiunii si valoarea titlurilor de stat oferite;
b) forma împrumutului de stat reprezentat prin titlurile aferente
- cu discont sau purtãtor de dobândã;
c) rata dobânzii, metoda de calcul si datele la care se plãteste
dobânda, dacã este cazul;
d) data scadentei si clauza rambursãrii în avans, dacã
este cazul.
(2) Sunt interzise orice acorduri sau practici concertate ale participantilor
la piata titlurilor de stat, care au ca obiect sau ar putea avea ca efect
distorsiuni ale concurentei pe piatã, în special cele privind:
a) randamentul si pretul titlurilor de stat;
b) volumul titlurilor de stat oferite sau cerute;
c) structura portofoliului de titluri de stat ale fiecãrui participant
la piatã si strategia de gestiune a portofoliului;
d) implicarea în tranzactii care ar putea constitui acte de concurentã
neloialã fatã de alti participanti la piatã.
(3) Ministerul Finantelor stabileste si aplicã reglementarea activitãtilor
si operatiunilor pe piata primarã a titlurilor de stat. Ministerul
Finantelor, Banca Nationalã a României si Comisia Nationalã
a Valorilor Mobiliare vor elabora, în termen de 90 de zile de la
data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României,
norme de reglementare a activitãtilor si operatiunilor pe piata
secundarã a titlurilor de stat.
ARTICOLUL 13
Plata titlurilor de stat
(1) Valoarea titlurilor de stat se ramburseazã în conformitate
cu conditiile de emisiune si cu prevederile prezentei legi la data rambursãrii
obligatiile statului se sting.
(2) Ministerul Finantelor poate rambursa, înainte de data scadentei
obligatiei de stat, titlurile de stat cu o scadenta mai mare de un an,
dacã aceasta este stipulatã în clauzele înscrise
în titlu sau în actul de emisiune a împrumutului de stat,
iar rãscumpãrarea se efectueazã conform prevederilor
prezentei legi.
(3) Ministerul Finantelor este autorizat sã ofere compensatii pentru
titlurile de stat, emise în formã materializatã, care
au fost pierdute, furate, distruse sau deteriorate, sub conditia ca titlul
de stat sã fie identificabil prin serie, numãr si descriere,
în conformitate cu regulamentele în vigoare, iar detinãtorul
sã fi efectuat opozitia sau publicarea cerutã de lege.
(4) Dacã data la care trebuie efectuatã una dintre plãtile
aferente titlului de stat este o zi de sãrbãtoare sau o zi
nelucrãtoare, plata va fi efectuatã în urmãtoarea
zi lucrãtoare, fãrã obligarea la dobânzi moratorii.
ARTICOLUL 14
Împrumuturile de stat de la
Banca Nationalã a României
Ministerul Finantelor este autorizat sã împrumute fonduri în numele statului, în mod direct de la Banca Nationalã a României, în conditiile stabilite prin Legea nr. 101/1998.
ARTICOLUL 15
Împrumuturile de stat de la
bãncile comerciale sau de la alte institutii creditoare din România
Ministerul Finantelor este autorizat sã contracteze împrumuturi de stat de la bãncile comerciale sau de la alte institutii creditoare românesti, în conditiile rezultate în urma negocierilor.
CAPITOLUL III
Datoria publicã externã
ARTICOLUL 16
Obligatia de a achita datoria publicã
externã
(1) Datoria publicã externã reprezintã o obligatie
neconditionatã si irevocabilã a statului de rambursare a
împrumuturilor contractate de pe piata externã, de platã
a dobânzilor si a altor costuri aferente.
(2) În vederea plãtii serviciului datoriei publice externe
se acordã autorizarea bugetarã permanentã pentru efectuarea
acestor cheltuieli.
(3) Sursele de platã pentru serviciul datoriei publice externe sunt,
dupã caz, urmãtoarele:
a) cheltuielile prevãzute cu aceastã destinatie în
bugetul de stat;
b) Fondul de rezervã la dispozitia Guvernului, potrivit legii bugetului
de stat;
c) sumele rezultate din recuperarea creantelor statului rornân, definite
prin Legea nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea
în vederea recuperãrii creantelor
României provenite din activitatea de comert exterior si cooperare
economicã internationalã, derulatã înainte de
31 decembrie 1989, dupã deducerea cheltuielilor cuvenite agentilor
economici exportatori, stabilite pe baza cursului de 15 lei pentru un dolar
S.U.A. si a cotei de 25% pentru stimularea exporturilor, definite conform
Ordonantei Guvernului nr. 14/1995 privind unele mãsuri pentru stimularea
realizãrii de obiective complexe si a productiei cu ciclu lung de
fabricatie, destinate exportului, aprobatã prin Legea nr. 70/1995;
d) sumele încasate de cãtre institutiile financiare mandatate
de Ministerul Finantelor pentru a administra împrumuturile externe
contractate de acesta, în numele si în contul statului de la
beneficiarii finali de împrumuturi, destinate investitiilor si importurilor;
e) sumele încasate de Ministerul Finantelor de la beneficiarii finali
ai împrumuturilor, în baza acordurilor subsidiare de împrumut,
încheiate în conditiile acordurilor de împrumut intervenite
între statul român si organismele financiare internationale;
f) sumele prevãzute în bugetele beneficiarilor de împrumuturi,
în baza acordurilor subsidiare de împrumut si de garantie încheiate
între Ministerul Finantelor, consiliile judetene sau locale si agentii
economici de sub autoritatea acestora, în conditiile acordurilor
de împrumut intervenite între statul român si organismele
financiare internationale;
g) sumele prevãzute în bugetele autoritãtilor publice
judetene sau locale pentru împrumuturile externe contractate direct
de cãtre acestea, în conditiile legii;
h) sumele prevãzute în bugetele agentilor economici care au
contractat împrumuturi externe cu garantia statului;
i) fondul de risc, pentru situatiile în care sunt executategarantiile
emise de Ministerul Finantelor pentru împrumuturile externe contractate
de agentii economici.
ARTICOLUL 17
Instrumentele datoriei publice externe
Instrumentele datoriei publice externe sunt urmãtoarele:
a) titlurile de stat în valutã, emise pe pietele financiare
externe;
b) împrumuturile de la guverne strãine, agentii guvernamentale
strãine, institutii financiare multilaterale sau de la alte organizatii
internationale;
c) împrumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung;
d) împrumuturile directe de la investitori privati, pe termen scurt,
mediu sau lung;
e) împrumuturile de la bãncile strãine sau de la companii
strãine;
f) alte împrumuturi, dupã caz.
ARTICOLUL 18
Atributiile Ministerului Finantelor
privind datoria publicã externã
Ministerul finantelor are urmãtoarele atributii:
a) contractarea direct în numele statului, administrarea si rambursarea
împrumuturilor de stat, inclusiv a costurilor aferente;
b) contractarea de credite externe prin lansarea de emisiuni de obligatiuni
pe pietele externe de capital, administrarea si rambursarea acestora;
c) examinarea oportunitãtii si a necesitãtii contractãrii
de împrumuturi externe de pe pietele externe de capital;
d) emiterea de garantii de stat pentru împrumuturi externe;
e) analizarea conditiilor pentru refinantarea datoriei publice
externe si asigurarea ca noile împrumuturi sã se încadreze
în plafonul anual de îndatorare externã;
f) elaborarea proiectului legii anuale privind plafonul de îndatorare
publicã externã si a altor acte normative ce decurg din prezenta
lege;
g) administrarea, împreunã cu Banca Nationalã a României,
a rezervei valutare a statului, în vederea asigurãrii resurselor
necesare pentru cresterea acesteia, utilizarea, împreunã cu
Banca Nationalã a României, a rezervei valutare pentru plata
serviciului datoriei publice si pentru sustinerea monedei nationale;
h) prezentarea semestrialã, Guvernului si Parlamentului, a situatiei
împrumuturilor externe contractate direct de stat si a celor garantate
de stat;
i) elaborarea de norme privind metodologia de angajare si de rambursare
a împrumuturilor externe contractate direct de stat si a celor garantate
de stat.
ARTICOLUL 19
Banca Nationalã a României
- agent al statului privind datoria publicã externã
Serviciul datoriei publice externe contractate de Ministerul Finantelor în numele statului se plãteste prin Banca Nationalã a României. Ministerul Finantelor are obligatia de a efectua decontarea în lei a plãtilor fãcute de Banca Nationalã a României, a doua zi lucrãtoare de la primirea confirmãrii plãtii la extern.
ARTICOLUL 20
Acorduri internationate
Împrumuturile contractate de stat prin Ministerul Finantelor nu pot avea altã destinatie decât cea stabilitã prin acorduri si vor fi contractate, administrate si rambursate conform clauzelor acordurilor de împrumut.
ARTICOLUL 21
Conversia fondurilor obtinute prin
contractarea împrumuturilor externe pentru finantarea deficitului
bugetului de stat
Fondurile obtinute ca urmare a contractãrii împrumuturilor externe de cãtre Ministerul Finantelor în numele statului, pentru finantarea deficitului bugetului de stat, sunt convertite în monedã nationalã prin Banca Nationalã a României. Rambursarea împrumuturilor externe se va face de cãtre Ministerul Finantelor, care va disponibiliza toate sumele în lei necesare pentru efectuarea integralã a plãtilor.
ARTICOLUL 22
Utilizarea împrumuturilor
de stat externe pentru finantarea investitiilor sau a importurilor stabilite
de Guvern
(1) Pe langã scopurile enumerate la art. 2, datoria publicã
externã poate fi contractatã si pentru:
a) crearea unor noi locuri de muncã si sustinerea societãtilor
comerciale privatizate sau cu capital majoritar de stat, pe baza prioritãtilor
economice si sociale stabilite de Guvern;
b) finantarea restructurãrii economiei si constituirea stocurilor
strategice, inclusiv productia de bunuri si servicii pentru piata internã
si pentru export;
c) finantarea proiectelor de investitii în infrastructurã,
inclusiv a celor pentru serviciile sociale;
d) finantarea achizitiilor publice.
(2) Împrumuturile externe destinate scopurilor prevãzute la
alin. (1), cu exceptia lit. d), precum si împrumuturile externe destinate
scopurilor prevãzute la art. 2 lit. d)-f) sunt prezentate spre avizare
Comitetului interministerial de garantii si credite de comert exterior.
(3) Transmiterea împrumuturilor externe, contractate de Ministerul
Finantelor în numele statului, utilizatorilor finali se face pe baza
unor contracte de subîmprumut, încheiate între Ministerul
Finantelor si acestia.
ARTICOLUL 23
Administrarea împrumuturilor
externe obtinute pentru finantarea investitiilor sau a importurilor stabilite
de Guvern
(1) Ministerul Finantelor poate mandata institutiile financiare ca, în
numele si pe seama statului român, sã administreze împrumuturile
externe contractate de Ministerul Finantelor în numele si în
contul statului, destinate investitiilor si importurilor.
(2) Institutiile financiare si utilizatorii finali ai împrumuturilor
externe contractate de Ministerul Finantelor în numele statului sunt
obligati sã asigure integral sursele necesare pentru rambursarea
respectivã, conform clauzelor stipulate în contractele externe,
precum si în acordurile subsidiare de împrumut.
ARTICOLUL 24
Proceduri privind datoria publicã
externã contractatã pentru finantarea proiectelor de investitii
(1) Împrumuturile externe care sunt utilizate pentru finantarea proiectelor
de investitii vor fi distribuite agentilor economici, cu respectarea urmãtoarelor
reguli:
a) agentii economici vor prezenta proiecte de investitii cu planurile de
afaceri si alte documente necesare, relevante pentru institutiile financiare
specializate;
b) institutiile financiare specializate vor analiza proiectele de investitii,
planurile de afaceri si capacitatea agentilor economici de a rambursa fondurile
obtinute din împrumuturile externe si vor adopta deciziile referitoare
la utilizarea acestor împrumuturi;
c) în baza deciziilor adoptate, institutiile financiare specializate
vor încasa sumele de la creditori, conform procedurilor stabilite
prin contractele de credit încheiate cu beneficiarii de credite.
În contractul încheiat de institutiile financiare internationale
cu Ministerul Finantelor se va stipula
ca transferul de resurse valutare cãtre beneficiarii finali sã
fie operat numai dupã obtinerea acordului Ministerului Finantelor
privind obiectivul de investitii si a avizului Comitetului interministerial
de garantii si credite de comert exterior, pe baza analizelor efectuate
de Banca de lmport-Export a României - S.A. (Eximbank).
(2) Împrumuturile externe, contractate de stat pentru finantarea
proiectelor de investitii care sunt finantate de la bugetul de stat, vor
fi analizate si administrate direct de cãtre Ministerul Finantelor.
ARTICOLUL 25
Proceduri privind datoria publicã
externã contractatã pentru finantarea importurilor stabilite
de Guvern
(1) Împrumuturile externe pentru finantarea importurilor stabilite
de Guvern vor fi subîmprumutate agentilor economici prin încheierea
de contracte de subîmprumut.
(2) Împrumuturile externe pentru finantarea importurilor stabilite
de Guvern se distribuie de cãtre Ministerul Finantelor, direct sau
prin agentul sãu desemnat. Criteriile de repartizare vor fi stabilite
prin norme metodologice aprobate de Guvern.
(3) Împrumuturile externe pentru finantarea importurilor stabilite
de Guvern pot fi distribuite de cãtre Ministerul Finantelor prin
institutiile financiare sau prin agenti desemnati de acesta, pe baza unui
contract de subîmprumut cuprinzând clauzele conforme contractului
extern si legislatiei în vigoare.
ARTICOLUL 26
Rambursarea împrumuturilor
externe acordate de cãtre Ministerul Finantelor spre administrare
institutiilor financiare
(1) Toate împrumuturile externe contractate de cãtre Ministerul
Finantelor în numele statului român si acordate spre administrare
institutiilor financiare pentru finantarea proiectelor de investitii sau
importurilor stabilite de Guvern vor fi achitate Ministerului Finantelor
de cãtre agentii economici, în conformitate cu prevederile
contractului de subîmprumut încheiat între institutiile
financiare, în numele si pe seama statului român, si agentii
economici.
(2) În contractele de subîmprumut cu institutiile financiare
sau cu agentii economici Ministerul Finantelor va specifica valuta în
care vor fi calculate si rambursate ratele de capital si valuta în
care vor fi calculate si achitate dobânda si alte costuri aferente,
dupã caz.
(3) Ministerul Finantelor este autorizat sã perceapã un comision
de la institutiile financiare sau de la agentii economici, beneficiari
ai împrumuturilor, pentru a alimenta fondul de risc.
CAPITOLUL IV
Garantiile de stat pentru împrumuturi
interne
ARTICOLUL 27
Emiterea de garantii de stat pentru
împrumuturi interne
Ministerul Finantelor este autorizat sã emitã garantii de stat pentru împrumuturi interne, contractate de o persoanã juridicã de la o institutie creditoare, pentru finantarea proiectelor sau a activitãtilor de importantã prioritarã pentru România sau pentru alte destinatii stabilite si aprobate de Guvern.
ARTICOLUL 28
Procedura emiterii garantiilor de
stat pentru împrumuturi interne
(1) Emiterea garantiilor de stat pentru împrumuturi interne este
conditionatã de acceptarea de cãtre Ministerul Finantelor
a clauzelor cuprinse în contractele de împrumut încheiate
între persoanele juridice si institutiile creditoare.
(2) Între Ministerul Finantelor, în calitate de garant, si
persoana juridicã ce contracteazã un împrumut cu garantia
statului, în calitate de garantat, se încheie o conventie în
care sunt stipulate drepturile si obligatiile pãrtilor semnatare,
inclusiv cele referitoare la plata comisionului de risc.
(3) Ministerul finantelor emite, în favoarea institutiei creditoare,
scrisoarea de garantie, în care se specificã termenii si conditiile
în care se acordã garantia.
(4) Procedura emiterii garantiilor de stat pentru împrumuturi interne
se va stabili prin norme elaborate de Ministerul Finantelor si aprobate
de Guvern.
ARTICOLUL 29
Obligatia de a onora garantiile
de stat pentru împrumuturi interne
(1) Garantia de stat pentru un împrumut intern reprezintã
o obligatie indirectã a statului român, care se executã,
în cazul în care beneficiarul împrumutului nu are capacitatea
sã achite, în întregime sau partial, împrumutul,
dobânda si alte costuri stabilite în conformitate cu conditiile
împrumutului garantat.
(2) În cazul în care o garantie de stat pentru un împrumut
intern devine exigibilã, statul este obligat sã efectueze
cãtre institutia creditoare plata sau plãtile datorate de
debitorul garantat, în conformitate cu stipulatiile scrisorii de
garantie emise.
(3) Dacã obligatiile de platã depãsesc disponibilitãtile
fondului de risc si sumele prevãzute în bugetul de stat cu
aceastã destinatie, iar plata sau plãtile sunt asigurate
prin contractarea unui împrumut de stat, numai în aceastã
situatie si doar pentru suma neacoperitã garantia de stat internã
pentru împrumuturi este convertitã în datorie publicã
internã.
ARTICOLUL 30
Fondul de risc pentru garantiile
de stat pentru împrumuturi interne
(1) Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea
de cãtre stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice
de la institutiile creditoare, în conditiile prezentei legi, se constituie
fondul de risc.
(2) Fondul de risc se constituie din sumele încasate sub formã
de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate, din dobânzile
obtinute din plasamentele sumelor aflate în depozite, din majorãrile
de întârziere aplicate pentru neplata în termen a comisioanelor,
din fondurile bugetare alocate în acest scop, precum si din alte
surse legal constituite.
(3) Sumele aflate ca depozite în fondul de risc se plaseazã
de cãtre Ministerul Finantelor sau de agentul desemnat de acesta,
avându-se în vedere siguranta, lichiditatea si rentabilitatea
lor, în aceastã ordine si prioritate. Sumele aflate în
depozit în fondul de risc sunt destinate achitãrii obligatiilor
generate de garantiile de stat pentru împrumuturi interne.
(4) Fondul de risc se gestioneazã în regim extrabugetar de
cãtre Ministerul Finantelor, prin contul general al trezoreriei
statului. Modul de gestionare a fondului de risc, precum si reflectarea
în contabilitatea trezoreriei statului si în contabilitatea
persoanelor juridice a operatiunilor legate de acordarea de garantii de
stat pentru împrumuturi interne vor fi stabilite prin norme elaborate
de cãtre Ministerul Finantelor.
ARTICOLUL 31
Determinarea comisionului de risc
(1) Pe baza analizei economice si financiare a documentatiei prezentate
de persoana juridicã ce solicitã o garantie de stat pentru
împrumutul intern, Ministerul Finantelor sau alt agent desemnat,
la solicitarea acestuia, determinã gradul de risc care se exprimã
în procente. Gradul de risc astfel determinat poate fi acceptat dacã
nivelul acestuia nu depãseste 10% din valoarea împrumutului.
(2) În functie de gradul de risc, stabilit conform alin. (1), Ministerul
Finantelor determinã cuantumul comisionului de risc care trebuie
virat în contul fondului de risc de cãtre beneficiarul creditului
garantat. Suma datoratã se determinã prin aplicarea cotei
procentuale la valoarea împrumutului garantat.
(3) Comisionul de risc reprezintã suma datoratã de beneficiarul
unui împrumut garantat de stat, în cuantumul si la termenele
stipulate în conventia încheiatã cu Ministerul Finantelor.
ARTICOLUL 32
Executia garantiilor de stat pentru
împrumuturi interne
(1) Dacã beneficiarul împrumutului nu îsi îndeplineste
obligatia de platã conform contractului de împrumut si institutia
creditoare a întreprins toate mãsurile stipulate în
prezenta lege, în contractul de împrumut si în scrisoarea
de garantie pentru a acoperi plãtile care îi sunt datorate,
atunci institutia creditoare poate prezenta Ministerului Finantelor o cerere
de platã, pentru ca acesta din urmã sã plãteascã,
conform garantiei de stat, pentru împrumutul intern.
(2) Cererea de platã va include: ratele de credit restante, dobânzile
si alte costuri, precum si data plãtilor ce urmeazã sã
fie fãcute institutiei creditoare de cãtre Ministerul Finantelor,
în conformitate cu termenii scrisorii de garantie.
(3) În cazul în care specificatiile din cererea de platã
sunt în conformitate cu dispozitiile prezentei legi si cu clauzele
scrisorii de garantie, Ministerul Finantelor va transfera suma sau sumele
solicitate în contul indicat de institutia creditoare, în decurs
de 30 de zile bancare de la data depunerii cererii.
ARTICOLUL 33
Încetarea valabilitãtii
garantiei de stat pentru împrumuturi interne
(1) Încetarea valabilitãtii garantiei de stat pentru împrumuturi
interne se produce atunci când:
a) împrumutul acoperit de garantie este achitat în totalitate,
de cãtre beneficiarul acestuia;
b) Ministerul Finantelor efectueazã plata sau plãtile, în
totalitate, institutiei creditoare, în numele garantatului;
c) termenul de valabilitate stipulat în scrisoarea de garantie a
expirat.
(2) Stingerea obligatiilor ce decurg din contractul de împrumut atrage
încetarea valabilitãtii scrisorii de garantie, care se restituie
emitentului, respectiv Ministerului Finantelor, în termen de 10 zile
de la întrunirea uneia dintre conditiile prevãzute la alin.
(1).
ARTICOLUL 34
Recuperarea sumelor plãtite
pentru garantiile de stat privind împrumuturile interne
(1) Dupã efectuarea de cãtre Ministerul Finantelor a plãtii
sau a plãtilor generate de executia garantiei de stat pentru împrumutul
intern, beneficiarul împrumutului are obligatia sã restituie
Ministerului Finantelor echivalentul cheltuielilor efectuate de acesta,
în conformitate cu prevederile conventiei încheiate între
beneficiarul împrumutului si Ministerul Finantelor. Conventia încheiatã
între Ministerul Finantelor, în calitate de garant, si beneficiarul
împrurnutului intern constituie titlu executoriu.
(2) Pentru recuperarea sumelor plãtite, conform garantiei de stat,
Ministerul Finantelor are prioritate asupra activelor si veniturilor beneficiarului
împrumutului intern, pe baza legislatiei în vigoare privind
obligatiile datorate bugetului de stat.
(3) Sumele recuperate de cãtre Ministerul Finantelor, în conditiile
prezentului articol, reprezintã fonduri disponibile pentru fondul
de risc, în vederea reîntregirii acestuia.
CAPITOLUL V
Garantiile de stat pentru împrumuturi
externe
ARTICOLUL 35
Acordarea de garantii de stat pentru
împrumuturi externe
(1) Ministerul Finantelor, în numele statului, este autorizat sã
acorde garantii de stat pentru împrumuturi externe.
(2) Garantiile de stat pentru împrumuturile externe, reglementate
de prezenta lege, vor fi acordate numai pentru a finanta obiective ale
cãror criterii de selectie sunt aceleasi ca si în cazul contractãrii
datoriei publice externe.
(3) Valoarea totalã a garantiilor de stat pentru împrumuturi
externe care pot fi acordate într-un singur an se încadreazã
în plafonul de îndatorare publicã externã.
ARTICOLUL 36
Obligatia de a onora garantiile
de stat pentru împrumuturi externe
Garantia de stat pentru împrumuturi externe reprezintã o obligatie indirectã a statului român, care se exercitã în cazul în care beneficiarul împrumutului extern nu are capacitatea sã achite, în întregime sau partial, împrumutul, dobânda si alte costuri stabilite în conformitate cu clauzele contractului privind împrumutul extern.
ARTICOLUL 37
Emiterea garantiilor de stat pentru
împrumuturi externe
(1) Guvernul va stabili proiectele care au o importantã prioritarã
pentru România.
(2) Banca de Export-Import a României - S.A. (Eximbank) va analiza
si va supune spre avizare Comitetului interministerial de garantii si credite
de comert exterior proiectele sustinute de ministere.
(3) Comitetul interministerial de garantii si credite de comert exterior
va aviza proiectele pentru care se vor emite scrisori de garantie.
(4) Ministerul Finantelor este autorizat sã emitã garantii
de stat pentru împrumuturi externe contractate de agentii economici
si de autoritãtile publice române.
ARTICOLUL 38
Procedura emiterii garantiilor de
stat pentru împrumuturi externe
(1) Emiterea garantiilor de stat pentru împrumuturi externe este
conditionatã de acceptarea de cãtre Ministerul Finantelor
a clauzelor cuprinse în contractele de împrumut încheiate
între persoanele juridice si institutiile creditoare.
(2) Între Ministerul Finantelor, în calitate de garant, si
persoana juridicã care contracteazã un împrumut extern
cu garantia statului, în calitate de garantat, se încheie o
conventie în care sunt stipulate drepturile si obligatiile pãrtilor
semnatare, inclusiv cele referitoare la plata comisionului de risc.
(3) Ministerul Finantelor emite scrisoarea de garantie în favoarea
institutiei creditoare.
(4) Procedura emiterii garantiei de stat pentru împrumuturi externe
se va stabili prin norme elaborate de cãtre Ministerul Finantelor
si aprobate de Guvern.
ARTICOLUL 39
Determinarea comisionului de risc
(1) Pe baza analizei economice si financiare, realizatã de cãtre
Banca de Export-Import a României - S.A. (Eximbank) sau de alt agent
desemnat, a documentatiei prezentate de persoana juridicã care solicitã
o garantie de stat pentru împrumuturi externe, Ministerul Finantelor
sau alt agent desemnat, la solicitarea acestuia, determinã gradul
de risc, care se exprimã în procente. Gradul de risc, astfel
determinat, poate fi acceptat, dacã nivelul acestuia nu depãseste
10% din valoarea împrumutului extern.
(2) În functie de gradul de risc stabilit conform alin. (1), Ministerul
Finantelor determinã cuantumul comisionului de risc
care trebuie virat în contul fondului de risc de cãtre beneficiarul
creditului garantat. Suma datoratã se determinã prin aplicarea
cotei procentuale la valoarea împrumutului extern garantat.
(3) Comisionul de risc reprezintã suma datorata beneficiarul unui
împrumut extern garantat de stat, în cuantumul si la termenele
stipulate în conventia încheiatã cu Ministerul Finantelor.
ARTICOLUL 40
Fondul de risc pentru garantiile
de stat pentru împrumuturi externe
(1) Pentru acoperirea riscurilor financiare ce decurg din garantarea de
cãtre stat a împrumuturilor externe contractate de persoanele
juridice de la institutiile creditoare, în conditiile prezentei legi,
se constituie fondul de risc.
(2) Fondul de risc este constituit din sumele încasate sub formã
de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor externe garantate,
din dobânzile obtinute din plasamentele sumelor aflate în depozite,
din majorãrile de întârziere aplicate pentru neplata
în termen a comisioanelor; din fondurile bugetare alocate în
acest scop, precum si din alte surse legal constituite. În cazul
în care se efectueazã plãti din fondul de risc aferente
unor scadente neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se reîntregesc
cu sumele recuperate de la acesta.
(3) Sumele aflate ca depozite în fondul de risc se plaseazã
de cãtre Ministerul Finantelor sau de agentul desemnat de acesta,
având în vedere siguranta, lichiditatea si rentabilitatea lor,
în aceastã ordine si prioritate. Sumele aflate în depozit
în fondul de risc sunt destinate achitãrii obligatiilor generate
de garantiile de stat pentru împrumuturile externe acordate.
(4) Fondul de risc se gestioneazã în regim extrabugetar de
cãtre Ministerul Finantelor, prin contul general al trezoreriei
statului. Modul de gestionare a fondului de risc, precum si reflectarea
în contabilitatea trezoreriei statului a operatiunilor legate de
acordarea de garantii de stat pentru împrumuturi externe vor fi stabilite
prin norme elaborate de Ministerul Finantelor.
ARTICOLUL 41
Executia garantiilor de stat pentru
împrumuturi externe emise de Ministerul Finantelor
(1) În cazul în care beneficiarul garantiei de stat nu îsi
îndeplineste obligatiile de platã stipulate în acordul
de împrumut, institutia creditoare, în conformitate cu clauzele
prevãzute în acesta, va înstiinta, în scris, Ministerul
Finantelor, în vederea exercitãrii obligatiei de garant.
(2) Înstiintarea va include: rata de capital, valoarea dobânzii
si alte costuri care urmeazã sã fie rambursate institutiei
oreditoare, conform acordului de împrumut.
(3) Beneficiarul garantiei de stat va informa si va proba, în scris,
în timp util, garantul asupra lipsei disponibilitãtilor bãnesti
necesare achitãrii sumelor scadente la extern.
(4) Ministerul Finantelor va solicita Bãncii Nationale a României
plata la extern a sumelor scadente cãtre institutia creditoare.
Ministerul Finantelor va deconta contravaloarea în lei a sumelor
plãtite de Banca Nationalã a României, în a doua
zi lucrãtoare de la primirea confirmãrii de platã
la extern.
ARTICOLUL 42
Încetarea valabilitãtii
garantiei de stat pentru împrumuturi externe
(1) Încetarea valabilitãtii garantiei de stat pentru împrumuturi
externe se produce atunci când:
a) împrumutul acoperit de garantia de stat este achitat în
totalitate de cãtre beneficiarul acestuia;
b) Ministerul Finantelor efectueazã plata sau plãtile, în
totalitate, institutiei creditoare strãine, în numele garantatului;
c) termenul de valabilitate stipulat în scrisoarea de garantie a
expirat.
(2) Stingerea obligatiilor care decurg din contractul de împrumut
atrage încetarea valabilitãtii scrisorii de garantie.
ARTICOLUL 43
Recuperarea sumelor plãtite
pentru garantiile de stat pentru împrumuturi externe
(1) Dupã efectuarea de cãtre Ministerul Finantelor a plãtii
sau plãtilor cuvenite, conform garantiei de stat pentru împrumutul
extern, beneficiarul împrumutului extern trebuie sã întreprindã
toate mãsurile necesare pentru a restitui Ministerului Finantelor
sumele plãtite, în conformitate cu prevederile conventiei
încheiate între beneficiarul împrumutului si Ministerul
Finantelor. Conventia încheiatã de Ministerul Finantelor,
în calitate de garant, si beneficiarul împrumutului extern
constituie titlu executoriu.
(2) Ministerul Finantelor va întreprinde toate mãsurile legale
pentru a recupera plata sau plãtile efectuate, ca rezultat al executiei
garantiei de stat.
(3) Pentru recuperarea sumelor plãtite conform garantiei de stat
Ministerul Finantelor are prioritate asupra activelor si veniturilor beneficiarului
împrumutului extern, pe baza legislatiei în vigoare privind
obligatiile datorate bugetului de stat.
(4) Sumele recuperate de cãtre Ministerul Finantelor în conditiile
prezentului articol reprezintã venituri pentru fondul de risc în
vederea reîntregirii acestuia.
CAPITOLUL VI
Înregistrarea si administrarea
datoriei publice si a garantiilor de stat
ARTICOLUL 44
Administrarea datoriei publice si
a garantiilor de stat
Ministerul Finantelor este autorizat sã administreze datoria publicã
si garantiile de stat. Pentru îndeplinirea acestui scop Ministerul
Finantelor întreprinde urmãtoarele:
a) analizeazã si evalueazã mãrimea împrumutului,
astfel încât nivelul de îndatorare sã corespundã
necesitãtilor României si capacitãtii statului de a
gestiona datoria;
b) tine evidenta contabilã a datoriei publice contractate si evidenta
statisticã a garantiilor de stat emise;
c) urmãreste derularea împrumuturilor garantate de stat;
d) supravegheazã lichiditãtile din contul general al trezoreriei
statului pentru plata la termenele stabilite a obligatiilor;
e) elaboreazã anual contul general al datoriei publice.
CAPITOLUL VII
Dispozitii finale
ARTICOLUL 45
Înregistrarea datoriei publice
si a garantiilor de stat
(1) Ministerul Finantelor tine registre în care sunt înscrise
mentiuni privind datoria publicã si garantiile de stat pentru împrumuturi
ale României.
(2) Registrele vor cuprinde date privind situatia datoriei publice, a scrisorilor
de garantie, inclusiv valoarea acestora, nivelul dobânzilor, comisioanelor,
precum si alte informatii.
(3) Ministerul Finantelor este autorizat sã elaboreze norme metodologice
privind registrul datoriei publice si registrul garantiilor de stat pentru
împrumuturi.
ARTlCOLUL 46
Delegarea atributiilor Ministerului
Finantelor
Ministerul Finantelor poate sã delege unei institutii publice atributii legate de procesul contractãrii si administrãrii datoriei publice si a garantiilor de stat pentru împrumuturi.
ARTICOLUL 47
Contraventii
(1) Constituie contraventii la prevederile prezentei legi urmãtoarele
fapte, dacã, potrivit legii penale, nu sunt sãvârsite
în astfel de conditii încât sã fie considerate
infractiuni:
a) neprezentarea documentelor prin care s-au contractat împrumuturi
generatoare de datorie publicã în termenele stabilite de Ministerul
Finantelor;
b) neraportarea datelor referitoare la derularea împrumuturilor privind
datoria publicã;
c) refuzul de a pune la dispozitie organelor de control documentele, datele
si informatiile solicitate privind datoria publicã.
(2) Contraventiile prevãzute la alin. (1) se sanctioneazã
cu amendã de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.
ARTICOLUL 48
Constatarea si sanctionarea contraventiilor
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de cãtre
Ministerul Finantelor si unitãtile sale teritoriale, împuternicite
în acest scop.
(2) În mãsura în care prezenta lege nu dispune altfel,
contraventiilor prevãzute la art. 47 li se aplicã prevederile
Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu
exceptia art. 25-27.
ARTICOLUL 49
Constatarea si pedepsirea infractiunilor
(1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 6
luni la 5 ani urmãtoarele fapte:
a) utilizarea fondurilor în lei si în valutã, provenite
din contractarea datoriei publice, în alte scopuri decât cele
pentru care au fost aprobate;
b) furnizarea de date eronate pentru fundamentarea documentatiei prezentate,
în vederea obtinerii avizelor necesare pentru contractarea sau garantarea
de împrumuturi externe, care face obiectul prezentei legi.
(2) Constatarea faptelor prevãzute la alin. (1) se face de cãtre
Ministerul Finantelor, unitãtile sale teritoriale, precum si de
cãtre organele abilitate în acest scop prin lege.
ARTICOLUL 50
Norme metodologice
În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finantelor va elabora normele metodologice de aplicare.
ARTICOLUL 51
Intrare în vigoare, abrogãri
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã: Legea nr. 91/1993 privind datoria publicã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 10 ianuarie 1994; art. 17 alin. (2)-(8), art. 18 si 45 din Legea nr. 72/1996 privind finantele publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 17 iulie 1996; orice alte dispozitii contrare.
Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 6 aprilie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
CRISTlAN DUMITRESCU
Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 7 aprilie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
VASILE LUPU
Bucuresti, 11 mai 1999.
Nr. 81.
DECRET
pentru promulgarea Legii datoriei
publice
În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României
Presedintele României d e c r e t e a z ã :
Articol unic. - Se promulgã Legea datoriei publice si se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
EMIL CONSTANTINESCU
Bucuresti, 10 mai 1999.
Nr. 153.
ORDONANTE SI HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
ORDONANTÃ DE URGENTÃ
cu privire la gestionarea fondurilor
nerambursabile alocate României de cãtre Comunitatea Europeanã,
precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora
În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutia României,
Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã de urgentã:
Art. 1. - În sensul prezentei ordonante de urgentã, termenii
si expresiile de mai jos se definesc dupã cum urmeazã:
a) acord-cadru - Acordul-cadru dintre Comisia Comunitãtii
Europene si Guvernul României, semnat la Bucuresti la 12 martie 1991;
b) contributia financiarã a Comunitãtii Europene -
sume care se transferã Guvernului României de cãtre
Comisia Comunitãtii Europene, cu titlu de asistentã financiarã
nerambursabilã acordatã României de cãtre Comunitatea
Europeanã, potrivit prevederilor Memorandumului de întelegere
privind înfiintarea Fondului National si ale memorandumurilor de
finantare, încheiate între Comisia Comunitãtii Europene
si Guvernul României, în baza acordului-cadru;
c) fonduri publice - resurse financiare constituite si gestionate
prin: bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele
locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele
altor institutii publice cu caracter autonom;
d) structuri de implementare - agentii de implementare, precum si
alte entitãti prevãzute în memorandumul de finantare
sau în alte documente, încheiate sau convenite între
Comisia Comunitãtii Europene si Guvernul României, în
baza memorandumului de finantare, cu atributii de gestionare a contributiei
financiare a Comunitãtii Europene.
Art. 2. - (1) Ministerul Finantelor este autorizat sã gestioneze
contributia financiarã a Comunitãtii Europene, în conditiile
stabilite prin Memorandumul de întelegere privind înfiintarea
Fondului National si prin memorandumuri de finantare, încheiate sau
convenite între Comisia Comunitãtii Europene si Guvernul României,
în baza acordului-cadru.
(2) Ministerul Finantelor asigurã gestionarea contributiei financiare
a Comunitãtii Europene prin conturi deschise la trezoreria statului
sau, dupã caz, la bãnci comerciale.
Art. 3. - Guvernul României, prin Ministerul Finantelor, garanteazã
integritatea contributiei financiare a Comunitãtii Europene si asigurã
respectarea utilizãrii acesteia conform destinatiei stabilite prin
memorandum de finantare, memorandum de întelegere, precum si prin
alte documente încheiate sau convenite între Comisia Comunitãtii
Europene si Guvernul României.
Art. 4. - (1) Cofinantarea contributiei financiare a Comunitãtii
Europene se efectueazã potrivit cerintelor de cofinantare prevãzute
în memorandumul de finantare sau în alte documente, încheiate
sau convenite între Comisia Comunitãtii Europene si Guvernul
României, în baza memorandumului de finantare.
(2) Fondurile publice destinate cofinantãrii în bani a contributiei
financiare a Comunitãtii Europene se alocã, se utilizeazã
si se deruleazã conform cadrului tehnic, juridic si administrativ
prevãzut pentru fondurile donatorului prin acordul-cadru si prin
memorandum de finantare, memorandum de întelegere, precum si prin
alte documente, încheiate sau convenite între Comisia Comunitãtii
Europene si Guvernul României, în baza acordului-cadru.
(3) În baza prevederilor referitoare la contributia financiarã
a Comunitãtii Europene, incluse în reglementãrile Consiliului
sau ale Comisiei Comunitãtii Europene, sumele destinate cofinantãrii
în
bani, din fondurile publice, a contributiei financiare a Comunitãtii
Europene se pot cuprinde în bugetul de stat, bugetul asigurãrilor
sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul
trezoreriei statului si în bugetele altor institutii publice cu caracter
autonom.
(4) Prevederile alin. (2) se aplicã prin derogare, dupã caz,
de la prevederile Legii nr. 72/1996 privind finantele publice, precum si
de la prevederile altor acte normative în vigoare, aplicabile fondurilor
publice din care se efectueazã cofinantarea contributiei financiare
a Comunitãtii Europene.
Art. 5. - (1) Sume aferente cofinantãrii contributiei financiare
a Comunitãtii Europene se cuprind în bugetul de stat, într-o
pozitie distinctã, denumitã "Transferuri aferente Fondului
National de Preaderare".
(2) Se autorizeazã Ministerul Finantelor sã repartizeze si
sã introducã în bugetele ordonatorilor principali de
credite modificãrile determinate de utilizarea sumelor prevãzute
la alin. (1).
Art. 6. - Disponibilitãtile din fondurile publice destinate cofinantãrii
în bani a contributiei financiare a Comunitãtii Europene,
rãmase la finele exercitiului bugetar în conturile structurilor
de implementare, se reporteazã în anul urmãtor pentru
a fi folosite cu aceeasi destinatie.
Art. 7. - Livrãrile de bunuri, prestãrile de servicii si
executia de lucrãri, efectuate în baza contractelor finantate
din fondurile publice de cofinantare prevãzute la art. 4 alin. (2),
se supun prevederilor fiscale si vamale aplicabile contributiei financiare
a Comunitãtii Europene, potrivit acordului-cadru si altor documente
convenite în baza acestuia.
Art. 8. - În aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgentã
Ministerul Finantelor elaboreazã instructiuni si norme
metodologice care se aprobã, dupã caz, prin hotãrâre
a Guvernului sau prin ordin al ministrului finantelor.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes,
Ministru delegat pe lângã
primul-ministru pentru integrare europeanã,
Alexandru Herlea
Bucuresti, 14 mai 1999.
Nr. 63.
HOTÃRÂRE
pentru aprobarea bugetelor de venituri
si cheltuieli pe anul 1999 ale regiilor
autonome de interes national aflate sub autoritatea Bãncii Nationale
a României
Guvernul României h o t ã r ã s t e :
Art. 1. - Se aprobã bugetele de venituri si cheltuieli pe anul 1999
ale regiilor autonome de interes national: Regia Autonomã "Imprimeria
Bãncii Nationale a României" si regia autonomã "Monetãria
Statului", aflate sub autoritatea Bãncii Nationale a României,
prevãzute în anexele nr. 1 si 2 la prezenta hotãrâre.
Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevãzuti în bugetele
de venituri si cheltuieli ale regiilor autonome se aprobã de cãtre
Banca Nationalã a României.
Art. 2. - Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în
bugetele de venituri si cheltuieli ale regiilor autonome prevãzute
la art. 1 reprezintã limite maxime si pot fi depãsite în
cazuri justificate si numai cu aprobarea Guvernului, la propunerea Bãncii
Nationale a României, cu avizul Ministerului Muncii si Protectiei
Sociale si al Ministerului Finantelor.
În cazul în care în executie se înregistreazã
depãsiri sau nerealizãri ale veniturilor aprobate, regiile
autonome vor putea efectua cheltuieli corelate în functie de gradul
de realizare a veniturilor, cu încadrarea în indicatorii de
eficientã aprobati.
Art. 3. - Cheltuielile cu salariile brute din anul 1999, corespunzãtoare
cresterii productivitãtii muncii în anul 1999 fatã
de anul 1998, stabilite în conditiile prevãzute la art. 29
alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 1999 nr. 36/1999, se vor
efectua proportional cu gradul de realizare a cresterii productivitãtii
muncii.
Art. 4. - Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contraventie, dacã
nu a fost sãvârsitã în astfel de conditii încât,
potrivit legii penale, sã fie consideratã infractiune, si
se sanctioneazã cu amendã de la 500.000 lei la 1.000.000
lei.
Contraventiei prevãzute la alin. 1 i se aplicã prevederile
Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu
modificãrile si completãrile ulterioare.
Art. 5. - Contraventia se constatã si amenda se aplicã de
cãtre organele de control financiar ale statului, împuternicite
potrivit legii, persoanelor vinovate de nerespectarea prezentei hotãrâri.
Art. 6. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre
si se vor transmite Bãncii Nationale a României.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
Guvernatorul Bãncii Nationale
a României,
Mugur Isãrescu
Ministrul muncii si protectiei sociale,
Alexandru Athanasiu
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
Bucuresti, 10 mai 1999.
Nr. 365.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL INDUSTRIEI SI COMERTULUI
ORDIN
pentru aprobarea Programului de
restructurare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare si Încercãri
pentru Electrotehnicã - ICMET Craiova
Ministrul industriei si comertului,
în conformitate cu art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentã
a Guvernului nr. 9/1997, astfel cum a fost modificatã prin Ordonanta
de urgentã a Guvernului nr. 52/1998,
în temeiul Hotãrãrii Guvernului nr. 382/1997 privind
organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Comertului, cu modificãrile
ulterioare,
emite urmãtorul ordin:
Art. 1. - Se aprobã Programul de restructurare a Institutului National
de Cercetare-Dezvoltare si Încercãri pentru Electrotehnicã
- ICMET Craiova, anexã*) la prezentul ordin.
Art. 2. - Se aprobã diminuarea numãrului de personal pe anul
1999 cu 107 persoane fatã de 31 decembrie 1998, ca
urmare a aplicãrii programului de restructurare prevãzut
la art. 1.
Art.
3. - Conducerea executivã a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare
si Încercãri pentru Electrotehnicã ICMET Craiova va
lua mãsurile necesare pentru realizarea programului de restructurare.
Ministrul industriei si comertului,
Radu Berceanu
Bucuresti, 6 mai 1999.
Nr. 103.
*) Anexa se comunicã celor interesati.
ORDIN
privind prospectul de emisiune al
certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie cod
1010
În conformitate cu prevederile Legii privind datoria publicã
nr. 91/1993, ale Legii bugetului de stat pe anul 1999 nr. 36/1999, ale
Ordonantei Guvernului nr. 66/1994 privind formarea si utilizarea resurselor
derulate prin trezoreria statului, republicatã, cu modificãrile
ulterioare, Ministerul Finantelor lanseazã o emisiune de certificate
de trezorerie cu dobândã pentru populatie prin trezoreria
statului, începând cu data de 18 mai 1999.
Prin acest sistem statul protejeazã economiile populatiei de riscurile
inflatiei si ale pietei bancare si contribuie la consolidarea încrederii
în moneda nationalã, garantând rambursarea la scadentã
si plata dobânzilor aferente.
Trezoreria statului este abilitatã sã lanseze emisiuni de
certificate de trezorerie pentru populatie, în care scop ministrul
finantelor emite urmãtorul ordin:
ARTICOLUL 1
Forma si codul emisiunii
Certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie se
emit în formã nominalã si cuprind cuponul (matca) si
certificatul de trezorie propriu-zis.
Codul emisiunii este 1010.
ARTICOLUL 2
Data emisiunii
Certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie se pun în vânzare în numerar si prin viramente din conturile personale deschise la bãncile comerciale si la C.E.C., în zilele de 18, 19, 20, 21, 25, 26, 27 si 28 mai 1999. Termenul de rãscumpãrare a certificatelor de trezorerie este la datele de: 16, 17, 18, 19, 23, 24, 25 si 26 august 1999.
ARTICOLUL 3
Valoarea nominalã a emisiunii
Emisiune de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie este nelimitatã.
ARTICOLUL 4
Valoarea nominalã a certificatalor
de trezorerie cu dobândã pentru populatie
Emisiunea de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie se efectueazã prin certificate de trezorerie cu o valoare nominalã de 1.000.000 lei, tipãrite sub formã de certificate de trezorerie de 1.000.000 lei, 5.000.000 lei, 10.000.000 lei, 20.000.000 lei si 50.000.000 lei, pe termen de 90 de zile calendaristice.
ARTICOLUL 5
Rata dobânzii
Dobânda aferentã certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie este de 82% pe an, pentru o perioadã de subscriere de 90 de zile calendaristice, calculatã dupã formula:
|
360 x 100 |
în care:
D = suma dobânzii;
VN = valoarea nominalã a certificatului de trezorerie.
ARTICOLUL 6
Data scadentei
Scadenta emisiunii de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie se stabileste începând cu data încasãrii contravalorii acestora si pânã la data împlinirii termenului de 90 de zile calendaristice inclusiv.
ARTICOLUL 7
Închiderea emisiunii
Operatiunea de închidere a emisiunii de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie are loc la data de 28 mai 1999, ora 14,00.
ARTICOLUL 8
Conditiile de rãscumpãrare
si de platã a dobânzii
Rãscumpãrarea este operatiunea prin care unitãtile
trezoreriei statului ramburseazã la termenul stabilit valoarea nominalã
a certificatelor de trezorerie prezentate de cãtre persoanele fizice,
care au subscris la emisiunile de certificate de trezorerie cu dobândã,
la aceeasi unitate a trezoreriei statului.
O datã cu rãscumpãrarea la scadentã a certificatelor
de trezorerie cu dobândã pentru populatie unitãtile
trezoreriei statului plãtesc persoanelor respective si dobânzile
aferente.
Operatiunile privind rãscumpãrarea certificatelor de trezorerie
cu dobândã pentru populatie si plata dobânzilor seefectueazã
prin ghiseele casieriilor trezoreriei statului. Data rãscumpãrãrii
certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie este
prima zi lucrãtoare dupã împlinirea a 90 de zile calendaristice
inclusiv.
Titularii pot prezenta certificatele de trezorerie cu dobândã
pentru populatie pentru rãscumpãrare si înaintea datei
de rãscumpãrare, situatie în care, pentru perioada
de subscriere, care se calculeazã din ziua încasãrii
sumei si pânã în ziua prezentãrii pentru rãscumpãrare
exclusiv, se acordã dobândã la vedere de 10% pe an.
Certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie, neprezentate
de titulari pentru rãscumpãrare în ziua stabilitã,
se transformã în certificate de depozit la trezoreria statului,
care se rãscumpãrã de cãtre trezoreria statului
în ziua prezentãrii titularului la ghiseele trezoreriei statului,
astfel:
a) Certificatele de trezorerie prezentate de titulari trezoreriei statului
în maximum 30 de zile de la data expirãrii termenului de rãscumpãrare
vor fi rãscumpãrate astfel:
- pentru perioada subscrisã, 90 de zile calendaristice, se achitã
suma norninalã a certificatelor de trezorerie cu dobândã
pentru populatie plus dobânda aferentã;
- pentru perioada de maximum 30 de zile, stabilitã din ziua fixatã
pentru rãscumpãrare inclusiv si pânã în
ziua prezentãrii la ghiseul casieriei trezoreriei statului exclusiv,
se plãteste pentru suma subscrisã dobânda la vedere
de 10% pe an.
b) Certificatele de trezorerie prezentate în termen de peste 30 de
zile de la data stabilitã pentru rãscumpãrare vor
fi rãscumpãrate cu dobândã capitalizatã
astfel:
- pentru perioada subscrisã, 90 de zile calendaristice, se achitã
suma nominalã a certificatelor de trezorerie cu dobândã
pentru populatie plus dobânda aferentã de 82% pe an;
- pentru perioada în care certificatele de trezorerie cu dobândã
pentru populatie sunt în depozit, stabilitã din ziua fixatã
pentru rãscumpãrare inclusiv si pânã în
ziua prezentãrii titularului la ghiseul casieriei trezoreriei statului
exclusiv, se plãteste dobândã capitalizatã,
calculatã prin aplicarea procentului de dobândã la
termen, comunicat de Ministerul Finantelor, asupra sumei rezultate din
valoarea nominalã, si dobânda aferentã perioadei subscrise.
ARTICOLUL 9
Regimul fiscal
Dobânzile încasate de cãtre populatie din subscrierea la certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie nu sunt supuse impozitãrii.
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
Bucuresti, 13 mai 1999.
Nr. 504.
ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI
HOTÃRÂRE
privind retragerea autorizatiei
de functionare si introducerea cererii de declansare a procedurii falimentului
Bãncii Comerciale "albina" - S.A.
Având în vedere:
- constatãrile înscrise în Procesul-verbal nr. 224 din
9 aprilie 1999, întocmit de organele Bãncii Nationale a României
în urma desfãsurãrii actiunii de supraveghere la Banca
Comercialã "albina" - S.A., din care rezultã încãlcarea
gravã a prevederilor, Legii bancare nr. 58/1998 a normelor de prudentã
bancarã, precum si a celorlalte reglementãri emise de Banca
Nationalã a României, cu precãdere prin modul inadecvat
în care conducerea bãncii a actionat în domeniul creditãrii,
clasificãrii creditelor si constituirii provizioanelor specifice
de risc, stabilirii nivelului dobânzilor active si pasive, efectuãrii
plasamentelor si administrãrii riscurilor generate de acestea, care
a determinat un volum important de credite neperformante si dobânzi
neîncasate, iar ulterior criza de lichiditate;
- raportul comisiei de supraveghere specialã, instituitã
la Banca Comercialã "albina" - S.A., din care rezultã deteriorarea
în continuare a pozitiei financiare si prudentiale a bãncii,
care a devenit insolvabilã si lipsitã de lichiditate, conducerea
acesteia nereusind sã elaboreze si sã punã în
practicã un program viabil de surmontare a crizei de lichiditate,
încãlcând atât restrictiile impuse bãncii
prin Ordinul guvernatorului Bãncii Nationale a României nr.
79 din 1 martie 1999 în ceea ce priveste activitatea de creditare
desfãsuratã de bancã, cât si prevederile art.
77 alin. 3 din Legea nr. 58/1998, prin hotãrârea de mãsuri
fãrã avizul comisiei de supraveghere speciale sau contrare
celor dispuse de aceasta;
- nivelul negativ al patrimoniului net al bãncii începând
din data de 30 aprilie 1999, care demonstreazã cã Banca Comercialã
"albina" - S.A. se aflã, practic, în stare de insolvabilitate
potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului
bãncilor,
în temeiul art. 26 si 34 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul
Bãncii Nationale a României, al art. 69 alin. 1 lit. a), c),
e) si f), alin. 2 lit. e) din Legea nr. 58/1998 si al art. 12 si 13 din
Legea nr. 83/1998,
Consiliul de administratie al Bãncii Nationale a României h o t ã r ã s t e :
Art. 1. - Retragerea autorizatiei Bãncii Comerciale "albina" - S.A.
- Seria B nr. 000018 din 27 ianuarie 1997.
Art. 2. - Introducerea unei cereri a Bãncii Nationale a României
pentru declansarea procedurii falimentului în cazul Bãncii
Comerciale "albina" - S.A.
Art. 3. - Prezenta hotãrâre va fi transmisã Consiliului
de administratie al Bãncii Comerciale "albina" - S.A. si va intra
în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
PRESEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE
AL BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,
MUGUR ISÃRESCU,
GUVERNATOR
Bucuresti, 13 mai 1999.
Nr. 5.