MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI
P A R T E A I
Anul XI - Nr. 229 LEGI,
DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Vineri,
21 mai 1999
SUMAR
REPUBLICÃRI
Regulament pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice si pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor în acest sector
REPUBLICÃRI
REGULAMENT
pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile
publice si pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor în acest sector *)
Art. 1. -
Dispozitiile prezentului regulament se aplicã circulatiei pe drumurile publice.
Pe drumurile
care nu sunt deschise circulatiei publice se aplicã, dacã este cazul, reguli
stabilite de administratorul acelor drumuri. La intrarea pe aceste drumuri, cel
care le administreazã va instala în loc vizibil, un panou cu inscriptia
"Drum interzis circulatiei publice".
Art. 2. -
Organele politiei si consiliile judetene sau ale municipiului Bucuresti vor
întreprinde actiuni continue de popularizare a regulilor de circulatie.
Organele
politiei, prin intermediul presei, radioteleviziunii si cinematografiei vor da
îndrumãri practice pentru circulatia pe drumurile publice în conditii speciale,
cu arãtarea consecintelor nerespectãrii regulilor de circulatie în aceste
cazuri.
Art. 3. -
Institutiile si cadrele medicale abilitate care constatã, cu orice prilej, cã o
persoanã posesoare de permis de conducere este inaptã medical pentru a conduce
un autovehicul ori suferã de o afectiune medicalã incompatibilã cu calitatea de
conducãtor auto, sunt obligate sã comunice despre aceasta, de îndatã, politiei
rutiere în a cãrui razã teritorialã cel în cauzã îsi are domiciliul sau
resedinta.
Art. 4. -
Sunt interzise închiderea sau crearea de restrictii pentru circulatia
vehiculelor sau a pietonilor, depozitarea de materiale ori lãsarea de obiecte
pe partea carosabilã a drumurilor publice si a trotuarelor, fãrã acordul
prealabil al organelor de politie. Executantii de lucrãri în partea carosabilã
a drumurilor publice au obligatia ca, la terminarea lucrãrilor, sã aducã
portiunea de drum respectivã la starea tehnicã initialã, stare verificatã si
atestatã de administratorul drumului si de organul de politie care a avizat
executarea lucrãrilor.
Lucrãrile
care se executã în zona drumului public, precum si obstacolele producãtoare de
restrictii pentru circulatie trebuie sã fie semnalizate conform instructiunilor
comune elaborate de Ministerul de Interne si Ministerul Transporturilor.
În caz de
producere a unui eveniment rutier ca urmare a stãrii tehnice a drumului public
sau a semnalizãrii necorespunzãtoare a obstacolelor sau a lucrãrilor care se
executã pe acesta, administratorul drumului public, respectiv executantul de
lucrãri, rãspunde contraventional, civil sau penal, dupã caz.
La sesizarea
organelor de politie, administratorul drumului public este obligat sã ia mãsuri
de remediere sau de înlãturare imediatã a cauzelor generatoare de evenimente
rutiere datorate configuratiei, stãrii sau dotãrii tehnice necorespunzãtoare a
drumului.
Art. 5. -
Organele cãilor ferate, de acord cu administratorii drumurilor si cu organele
politiei, vor stabili în raport cu intensitatea circulatiei si cu conditiile de
vizibilitate, trecerile la nivel cu calea feratã care necesitã sã fie prevãzute
cu bariere sau cu semnalizare opticã ori acusticã.
La trecerea
la nivel cu calea feratã fãrã bariere, organele cãilor ferate, împreunã cu
administratorii drumurilor publice, precum si cu detinãtorii terenurilor
învecinate vor lua mãsuri pentru înlãturarea obstacolelor ce împiedicã
vizibilitatea cãii ferate, potrivit standardelor în vigoare, de la locul unde
conducãtorii vehiculelor sunt obligati sã opreascã potrivit prezentului
regulament.
În cazul
când, la trecerile la nivel cu calea feratã fãrã bariere, nu se pot asigura
conditiile prevãzute în alineatul precedent, administratorii drumurilor
publice, împreunã cu organele cãilor ferate si cu acordul organelor politiei,
vor lua mãsuri, dupã caz, pentru:
- mutarea
trecerii la nivel pe alt amplasament cu vizibilitate;
-
desfiintarea trecerii la nivel cu abaterea circulatiei rutiere pe altã trecere
la nivel învecinatã, cu vizibilitatea asiguratã sau având barierã pãzitã;
- instalarea
de pazã sau dispozitive automate, în ordinea urgentei stabilite de aceste
organe.
Art. 6. -
Statiile de tramvaie, troleibuze sau autobuze, precum si traseele acestor
autovehicule, se stabilesc de serviciile regulate de transport public, cu
acordul organelor politiei.
Dacã, în
localitãti, traseele tramvaielor, troleibuzelor sau autobuzelor trec peste
calea feratã la acelasi nivel, în amândouã pãrtile înainte de trecere trebuie
sã existe statii de oprire.
Art. 7. -
Este interzisã organizarea de concursuri sau antrenamente ori a altor
manifestãri sportive pe drumurile publice fãrã acordul prealabil al organelor politiei.
Art. 8. -
Este interzisã lãsarea pe drumurile publice a animalelor nesupravegheate.
CAPITOLUL II
Reguli privind circulatia pe drumurile publice
Sectiunea I
Mijloacele de semnalizare rutierã, semnalele agentului de circutatie si ale
conducãtorilor de vehicule
Art. 9. - Persoanele care folosesc drumurile publice trebuie sã se conformeze semnificatiei mijloacelor de semnalizare rutierã, semnalelor agentului de circulatie si ale conducãtorilor de vehicule.
A. Indicatoare
Art. 10. - Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
a) de
avertizare;
b) de
reglementare, care pot fi:
- de
prioritate;
- de
interzicere sau restrictie;
- de
obligare.
c) de
orientare si informare.
Indicatoarele pot fi însotite de semne aditionale.
B. Marcaje
Art. 11. - Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a)
longitudinale, care pot fi:
- de separare
a sensurilor de circulatie;
- de
delimitare a benzilor de circulatie;
- de
delimitare a pãrtii carosabile.
b)
transversale, care pot fi:
- de oprire;
- de cedare
a trecerii;
- de
traversare pentru pietoni;
- de
traversare pentru biciclisti.
c) alte
marcaje, care pot fi:
1. diverse:
- de
ghidare;
- pentru
spatii înguste;
- pentru
spatii interzise;
- pentru
interzicerea stationãrii;
- pentru
statii de autobuze, troleibuze, taximetre;
- pentru
locurile de parcare.
2. laterale:
- pe lucrãri
de artã (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin etc.);
- pe
parapete;
- pe stâlpi
si copaci aflati pe platforma drumului;
- pe
borduri.
C. Semnalele luminoase
Art. 12. - Semnalele luminoase pentru dirijarea circulatiei în intersectii au
urmãtoarele semnificatii:
a) semnalul
de culoare verde permite trecerea.
În cazul în
care pe semnalul de culoare verde sunt aplicate sãgeti directionale,
conducãtorii de vehicule vor circula numai în directia sau directiile indicate.
Aceeasi obligatie revine conducãtorilor de vehicule si atunci când sãgetile
directionale sunt aplicate sub semnal, pe o tãblitã aditionalã;
b) semnalul
de culoare rosie interzice trecerea.
La aparitia
acestui semnal, conducãtorii de autovehicule vor opri înaintea marcajului de
oprire sau, dupã caz, de traversare pentru pietoni, iar în lipsa acestuia, în
dreptul semaforului. Dacã semnalul este instalat deasupra sau de cealaltã parte
a intersectiei si nu existã marcaje de oprire, conducãtorii de vehicule vor
opri înainte de coltul intersectiei, respectând regulile de circulatie aplicate
pentru intersectii.
Pietonii nu
trebuie sã se angajeze în traversarea pãrtii carosabile decât dupã ce s-au
asigurat cã acest lucru se poate face în sigurantã. Pietonul surprins în timpul
traversãrii de semnalul de culoare rosie va continua deplasarea numai dupã ce
s-a asigurat cã o poate face fãrã pericol, iar dacã drumul este prevãzut cu
refugiu sau cu spatiu interzis circulatiei vehiculelor, va astepta pe acesta
aparitia semnalului de culoare verde.
c) semnalul
de culoare galbenã, împreunã cu cel de culoare rosie, interzice trecerea.
La acest
semnal, conducãtorii de autovehicule vor opri, dupã caz, în locurile prevãzute
la lit. b) alin. 2.
Dacã
semnalul de culoare galbenã apare dupã cel de culoare verde, iar vehiculul se
aflã atât de aproape de semnal încât nu poate fi oprit în conditii de sigurantã
înainte de a fi depãsit semnalul, acesta poate sã treacã.
Când
semnalul de culoare galbenã functioneazã singur intermitent, conducãtorii de
vehicule care se apropie de acest semnal trebuie sã reducã viteza si sã
respecte semnalizarea si regulile de circulatie aplicabile pentru acea zonã.
Art. 13. -
Autovehiculele prevãzute la art. 75 alin. 2 lit. a) si b), când se deplaseazã
în actiuni de interventie sau în misiuni care impun urgentã, pot circula prin
intersectii, chiar dacã semnalele luminoase ale semaforului interzic trecerea
sau dacã indicatoarele existente obligã la acordarea prioritãtii si interzic
accesul.
Conducãtorii
autovehiculelor prevãzute la alineatul precedent sunt obligati sã foloseascã
din timp mijloacele de avertizare sonore si luminoase.
D. Semnalele agentului de circulatie
Art. 14. - Semnalele agentului de circulatie au urmãtoarele semnificatii:
a) bratul
ridicat vertical înseamnã "atentie, oprire" pentru toate persoanele
care se apropie, cu exceptia conducãtorilor de vehicule care nu mai pot opri în
conditii de sigurantã;
b) bratul
sau bratele întinse orizontal înseamnã "oprire" pentru toate
persoanele care, indiferent de directia lor de mers, circulã din sensul sau
sensurile intersectate de bratul sau bratele întinse; dupã ce a fãcut acest
semnal, agentul de circulatie poate coborî bratul sau bratele; pentru
persoanele care se gãsesc în fata sau în spatele agentului de circulatie,
pozitia acestuia înseamnã, de asemenea, "oprire".
Dispozitiile
prevãzute la art. 12 lit. b) alin. 2 se aplicã în nod corespunzãtor;
c)
balansarea în plan vertical a unei lumini rosii pe timp de noapte înseamnã
"oprire" pentru conducãtorii de vehicule si pietonii spre care se
îndreaptã aceastã luminã;
d) miscarea bratului
în plan vertical înseamnã reducerea vitezei autovehiculului;
e) rotirea
vioaie a bratului înseamnã mãrirea vitezei autovehiculului, iar pentru pietoni,
grãbirea traversãrii strãzii.
Pentru
oprirea persoanei cãreia i s-a adresat unul dintre semnalele prevãzute la alin.
1 lit. a), b) si c) agentul de circulatie poate folosi si fluierul.
Agentul de
circulatie poate face semn cu bratul ca vehiculul sã avanseze, sã treacã prin
fata sau prin spatele sãu, prin partea sa stângã sau dreaptã, iar pietonii sã
traverseze strada.
Semnalele
sau indicatiile agentului de circulatie vor fi respectate cu precãdere, atât
fatã de semnificatia oricãrui mijloc de semnalizare rutierã, cât si fatã de
regulile de circulatie.
Pentru a
semnaliza pe timpul noptii, agentii de circulatie vor folosi bastoane de
circulatie iluminate sau reflectorizante.
Art. 15. -
La semnalul dat cu bratul sau cu bastonul de circulatie, prin balansarea
acestora în plan vertical, de cãtre un ofiter sau subofiter de politie sau de
controlul circulatiei din Ministerul Apãrãrii Nationale, care se aflã într-un
autovehicul ce însoteste o coloanã oficialã de autovehicule ori prin folosirea
prelungitã a avertizoarelor speciale sonore si luminoase, conducãtorii de
vehicule sunt obligati sã opreascã de îndatã vehiculele în afara pãrtii
carosabile sau cât mai aproape de bordurã sau acostament pânã la trecerea
coloanei.
Când
semnalul de oprire se adreseazã unui anume conducãtor de vehicul, acesta este
obligat sã opreascã pe partea dreaptã a drumului, cât mai aproape de trotuar
sau acostament ori, dacã este posibil, în afara pãrtii carosabile. Aceeasi
obligatie revine si conducãtorului de vehicul care se apropie din sens opus sau
care este ajuns din urmã de un autovehicul al politiei care are în functiune
dispozitivul special cu lumini de culoare albastrã si rosie, si este somat prin
sistemul acustic.
Coloanele
oficiale vor fi însotite de echipaje ale politiei rutiere, conform
instructiunilor emise de Ministerul de Interne. Coloanele oficiale, precum si
cele cu specific militar ale Ministerului Apãrãrii Nationale vor fi însotite de
echipaje de control al circulatiei apartinând acestui minister. Transporturile
agabaritice pot fi însotite de echipaje ale politiei rutiere numai cu aprobarea
Inspectoratului General al Politiei sau de controlul circulatiei din Ministerul
Apãrãrii Nationale pentru cele organizate de acest minister, dupã obtinerea, în
prealabil, a avizelor eliberate de administratorul drumului public.
În cazul în
care conducãtorul de autovehicul cãruia i s-a adresat unul dintre semnalele
prevãzute la alin. 2 nu a oprit, agentul de circulatie poate lua mãsurile
necesare pentru imobilizarea acestui autovehicul, dacã sunt date sau indicii
cã, conducãtorul autovehiculului sau o altã persoanã care se aflã în
autovehicul a comis o faptã prevãzute de legea penalã.
Art. 16. -
Agentii de circulatie care fac semnale vehiculelor în mers trebuie sã fie
echipati si plasati, în asa fel încât sã fie vãzuti si usor de recunoscut, atât
ziua, cât si noaptea de toti cei care folosesc drumul public.
E. Semnalele conducãtorilor de vehicule
Art. 17. - Pentru a preveni un pericol sau a nu stânjeni circulatia,
conducãtorii vehiculelor semnalizeazã cu mijloacele de avertizare sonorã, cu
luminile farurilor, cu semnalizatoarele luminoase sau cu bratul.
Semnalizarea
cu mijloacele de mai sus nu scuteste pe conducãtorii vehiculelor de obligatia
micsorãrii vitezei si a luãrii tuturor mãsurilor necesare pentru prevenirea
accidentelor.
Art. 18. -
Semnalizãrile cu mijloacele de avertizare sonorã nu pot fi folosite în zonele
de actiune a indicatorului "Claxonarea interzisã", precum si în
localitãtile unde acest mod de semnalizare este interzis prin decizii ale
primãriilor, iar în celelalte localitãti, între orele 22-6.
Se
excepteazã de la prevederile alineatului precedent autovehiculele prevãzute la
art. 75 alin. 2 lit. a) si b) când se deplaseazã în actiuni de interventie sau
în misiuni care impun urgentã, precum si cele care se aflã în una dintre
situatiile stipulate la art. 65.
Pentru
prevenirea pietonilor si conducãtorilor de vehicule inclusiv a biciclistilor,
mijloacele de avertizare sonorã se folosesc numai la o distantã de cel putin 30
m de acestia.
Este
interzisã folosirea în mod abuziv a mijloacelor de avertizare sonorã.
Art. 19. -
Conducãtorul de autovehicul este obligat ca de la lãsarea serii si pânã în
zorii zilei, precum si ziua când plouã torential, ninge abundent sau este ceatã
densã, ori în alte conditii meteorologice ce reduc vizibilitatea pe drum, sã
foloseascã sistemul de lumini al autovehiculului astfel:
a) în timpul
noptii sau stationãrii pe partea carosabilã, luminile de pozitie sau de
stationare;
b) în mers,
atât în localitãti, cât si în afara acestora sau pe autostrãzi, luminile de
întâlnire sau de drum, dupã gradul de iluminare a drumului public.
În cazul în
care, din sens contrar, se apropie un autovehicul, este obligat ca, de la o
distantã de cel putin 200 m, sã foloseascã luminile de întâlnire, concomitent
cu reducerea vitezei.
Semnalizarea
prin schimbarea luminii de întâlnire cu lumina de drum se foloseste pe timp de
noapte la intersectii care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau agent de
circulatie.
Art. 20. -
Conducãtorii autovehiculelor sunt obligati sã semnalizeze la schimbarea
directiei de mers si la depãsire numai cu luminile intermitente ale
semnalizatoarelor, în raport cu schimbarea directiei de mers. Oprirea se
semnalizeazã cu lumina rosie a lanternelor din spate.
Art. 21. -
Conducãtorii motocicletelor, bicicletelor, vehiculelor cu tractiune animalã sau
ai celor trase ori împinse cu mâna, precum si ai vehiculelor care nu circulã în
mod obisnuit pe drumurile publice, vor semnaliza cu bratul întins orizontal
intentia lor de a schimba directia de mers sau de a depãsi, corespunzãtor
manevrei pe care urmeazã sã o execute. Oprirea acestor autovehicule, cu
exceptia motocicletelor, va fi semnalizatã prin balansarea bratului
conducãtorului în plan vertical.
Art. 22. -
Intentia de a schimba directia de mers sau de a depãsi se semnalizeazã,
indiferent de mijlocul de semnalizare folosit, cu cel putin 50 m în localitãti
si 100 în afara localitãtilor, înainte de schimbarea directiei de mers sau de
depãsire.
Art. 23. -
Semnalizãrile cu mijloace de avertizare sonorã sau cu luminile se fac în mod
obligatoriu ori de câte ori este necesar pentru evitarea unui pericol imediat.
Sectiunea a II-a
Reguli privind circulatia vehiculelor de orice fel
A. Pozitii în timpul mersului
Art. 24. - Toate vehiculele, inclusiv cele trase sau împinse cu mâna, vor fi
conduse pe partea dreaptã a drumului public în directia de mers.
Art. 25. -
Pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje conducãtorul de vehicul nu
va trece peste linia continuã, simplã sau dublã, si nici peste marcajul pentru
spatii interzise.
Marcajul
discontinuu are caracter orientativ, putându-se trece peste el numai atunci
când conducãtorul de vehicul schimbã banda de circulatie, directia de mers ori
când s-a angajat în depãsire. Aceste manevre se vor executa numai dupã ce
conducãtorul de vehicul a semnalizat si s-a asigurat cã nu pericliteazã
siguranta celorlalti participanti la trafic care îl urmeazã sau îl preced.
Aceleasi obligatii revin conducãtotului si atunci când pe drumul public nu sunt
aplicate marcaje.
În cazul
când sensul de circulatie este separat de o linie continuã si una discontinuã,
conducãtorul de vehicul este obligat sã respecte semnificatia liniei cea mai
apropiatã de vehicul în directia de mers.
Art. 26. -
Circulatia vehiculelor pe drumurile publice cu mai multe benzi pe acelasi sens
se desfãsoarã astfel:
- pe banda
de lângã bordurã sau acostament vor circula vehiculele destinate transportului
în comun si nu cele care se deplaseazã cu vitezã redusã;
- pe
celelalte benzi vor fi conduse vehiculele care, potrivit legii, pot circula cu
viteze superioare.
Pe
autostrãzi, banda de lângã axa drumului va fi folositã numai în vederea executãrii
manevrei de depãsire, dacã celelalte benzi, în directia de mers, sunt ocupate
de alte autovehicule.
Faptul cã
vehiculele de pe o bandã circulã mai repede decât vehiculele de pe celelalte
benzi nu este considerat ca fiind o depãsire în sensul art. 31.
Pe
autostrãzi sunt interzise circulatia autovehiculelor cu gabarite sau mase
depãsite, cu exceptia celor autorizate de autoritatea competentã, a vehiculelor
care, prin constructie sau din alte cauze, nu pot depãsi viteza de 50 km/h,
precum si învãtarea conducerii unui vehicul, încercãrile prototipurilor de
sasiuri si de vehicule cu motor, manifestatiile, defilãrile, caravanele
publicitare, antrenamentele, competitiile sportive de orice fel si cortegiile.
Pe
autostradã, conducãtorului auto îi este interzis:
a) sã
circule sau sã stationeze pe banda de urgentã;
b) sã
efectueze manevra de întoarcere sau de mers înapoi ori sã pãtrundã în zona
medianã, inclusiv pe racordãrile dintre cele douã pãrti carosabile;
c) sã
remorcheze un autovehicul rãmas în panã dincolo de cea mai apropiatã iesire de
pe autostradã ori sã intre pe autostradã cu un autovehicul remorcat.
Art. 27. -
La intersectiile cu marcaje, conducãtorii de vehicule se vor încadra pe benzile
corespunzãtoare directiei de mers voite, cu cel putin 50 m înainte de
intersectie, având obligatia de a respecta semnificatiile indicatoarelor si
marcajelor pentru semnalizarea directiei de mers.
La
intersectiile fãrã marcaje conducãtorii vehiculelor ocupã în mers, la o
distantã de cel putin 50 m de intersectie, urmãtoarele pozitii:
a) cei care
vor sã schimbe directia de mers spre dreapta, banda din dreapta;
b) cei care
vor sã schimbe directia de mers spre stânga, banda din stânga;
c) cei care
vor sã meargã înainte, oricare dintre benzi.
Dacã în
intersectie circulã si tramvaie, iar spatiul dintre sina din dreapta si trotuar
nu permite circulatia pe douã rânduri, toti conducãtorii de vehicule,
indiferent de directia de mers voitã, vor circula pe un singur rând, lãsând
liber traseul tramvaiului.
În cazul în
care tramvaiul este oprit într-o statie neprevãzutã cu refugiu pentru pietoni,
vehiculele vor fi oprite, în ordinea sosirii, în spatele acestuia, urmând sã
fie repuse în miscare numai dupã ce usile tramvaiului au fost închise.
Art. 28. -
Schimbarea directiei de mers prin virare la dreapta sau la stânga este
interzisã în locurile unde sunt instalate indicatoare cu aceastã semnificatie.
Art. 29. -
Dacã în apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un
marcaj care obligã sã se circule într-o anumitã directie, vehiculele vor fi
conduse numai în directia sau directiile indicate.
Art. 30. -
Este interzisã circulatia vehiculelor pe sectoarele de drum public la începutul
cãrora sunt instalate indicatoare prin care se interzice accesul.
B. Depãsirea
Art. 31. - Vehiculele se depãsesc numai pe partea stângã, cu exceptia celor ai
cãror conducãtori au semnalizat si s-au încadrat corespunzãtor, din timp, în
intentia de a schimba directia de mers la stânga, precum si a tramvaielor care
se depãsesc pe partea dreaptã.
Tramvaiele
aflate în mers pot fi depãsite si pe partea stângã, atunci când drumul public
este cu sens unic sau când între sina din dreapta si marginea trotuarului nu
existã spatiu pentru depãsire.
Cel ce
efectueazã depãsirea este obligat:
a) sã semnalizeze
intentia de a se angaja în depãsire si sã se angajeze în depãsire numai dupã ce
s-a convins cã aceasta se poate face fãrã pericol;
b) sã
pãstreze în timpul depãsirii o distantã lateralã suficientã fatã de vehiculul
depãsit;
c) sã
reintre pe partea dreaptã a drumului dupã ce se va asigura cã aceasta se poate
face fãrã pericol pentru vehiculul depãsit.
Conducãtorul
vehiculului ce urmeazã a fi depãsit trebuie sã creeze conditii pentru depãsire,
fiind obligat sã ia urmãtoarele mãsuri:
a) sã nu
mãreascã viteza cu care circulã, atunci când i se semnalizeazã cã urmeazã a fi
depãsit;
b) sã se
angajeze cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului.
Dacã lãtimea
insuficientã, profilul sau starea pãrtii carosabile nu permite, datoritã
intensitãtii circulatiei din sens opus, depãsirea cu usurintã si fãrã pericol a
unui vehicul lent, lung sau greu ori obligat sã respecte o limitã inferioarã de
vitezã, conducãtorul unui astfel de vehicul este obligat sã reducã viteza si,
la nevoie, sã elibereze banda de îndatã ce este posibil pentru a lãsa sã treacã
vehiculele care îl urmeazã.
În scopul
înlesnirii deplasãrilor pe drumurile din afara localitãtilor cu o singurã bandã
de sens, conducãtorul vehiculului lent, lung sau greu este obligat, cu exceptia
cazului în care depãseste ori se pregãteste sã depãseascã, sã mentinã o
distantã suficientã fatã de vehiculul care îl precede, pentru ca ceilalti
conducãtori sã poatã folosi, fãrã pericol, intervalul astfel creat. Aceastã
dispozitie nu este aplicabilã când circulatia este foarte intensã sau în
locurile unde depãsirea este interzisã.
Art. 32. -
Depãsirea este interzisã:
a) în
intersectii cu circulatia nedirijatã;
b) în
apropierea vârfurilor de pantã, când vizibilitatea este redusã sub 50 m;
c) în curbe
unde vizibilitatea este redusã sub 50 m;
d) pe
poduri; prin exceptie, vehiculele cu tractiune animalã, motocicletele fãrã atas
si bicicletele pot fi depãsite pe podurile metalice, de beton sau din zidãrie
de piatrã care au o lungime de peste 20 m si o lãtime de cel putin 7 m;
e) la
treceri pentru pietoni semnalizate cu indicator sau marcaj;
f) la treceri
la nivel cu calea feratã si la mai putin de 50 m de acestea;
g) în statii
de tramvai, când tramvaiul este oprit sau dacã acesta se gãseste la mai putin
de 50 m de statie; tramvaiul poate fi depãsit în statiile prevãzute cu refugii
pentru pietoni;
h) în orice
alte locuri unde vizibilitatea este redusã sub 50 m;
i) în zona
de actiune a indicatoarelor cu semnificatia "Depãsirea autovehiculelor, cu
exceptia motocicletelor farã atas interzisã" sau "Depãsirea interzisã
autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri";
j) în
situatia când vehiculul ce ar urma sã fie depãsit este angajat în depãsirea
altui vehicul oprit sau în mers (triplare), dacã prin aceastã manevrã se trece
peste axa care desparte cele douã sensuri de circulatie ale drumului;
k) în
situatia când se apropie din sens opus un alt vehicul si când pentru realizarea
depãsirii ar fi necesar sã se treacã peste axa care desparte cele douã sensuri
de circulatie ale drumului.
C. Prioritatea de trecere
Art. 33. - Când douã vehicule se apropie simultan de o intersectie venind de pe
drumuri publice pe care nu sunt instalate indicatoare de prioritate la
intersectii, vehiculul ce vine dinspre dreapta are prioritatea de trecere.
Are, de
asemenea, prioritate vehiculul care circulã pe un drum public la începutul
cãruia este instalat indicatorul cu semnificatia "drum cu prioritate"
ori "Prioritate fatã de circulatia din sens invers" sau care se
apropie de o intersectie unde este instalat indicatorul cu semnificatia
"intersectie cu un drum fãrã prioritate".
Administratorii drumurile publice ce se intersecteazã cu sectoare de drum cu
prioritate sunt obligati sã instaleze, înainte de intersectie, unul din
indicatoarele cu semnificatia "Cedeazã trecerea" sau
"Oprire".
Au
prioritate de trecere autovehiculele prevãzute la art. 75 alin. 2 lit. a) si
b), când se deplaseazã în actiuni de interventie sau în misiuni care impun
urgentã, precum si tramvaiele în miscare.
La
apropierea autovehiculelor prevãzute la art. 75 alin. 2, lit. a) si b),
ceilalti conducãtori îsi vor micsora viteza si vor circula cât mai aproape de
marginea din dreapta drumului, pânã când sunt depãsiti.
Nu au prioritate
de trecere:
a)
vehiculele care urmeazã sã intre într-o intersectie venind de pe un drum public
pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate, fatã de vehiculele care
circulã dinspre dreapta;
b)
vehiculele care circulã pe un drum public unde este instalat unul din
indicatoarele cu semnificatia "cedeazã trecerea" sau
"oprire";
c)
vehiculele care întâlnesc indicatorul "Prioritate pentru circulatia din
sens invers";
d)
vehiculele care coboarã o pantã fatã de vehiculele care urcã;
e)
vehiculele care se pun în miscare sau cele care ies din garaje, curti, ganguri
fatã de vehiculele care circulã pe drumul public, indiferent de directia de
mers. Fac exceptie autovehiculele din serviciile regulate de transport public
care se pun miscare din statii;
f)
vehiculele care executã virajul la stânga fatã de cele care circulã din sens
opus;
g)
vehiculele care executã manevra de întoarcere.
Conducãtorul
care circulã în acelasi sens cu autovehiculele din serviciile regulate de
transport public de persoane, la apropierea de o statie semnalizatã ca atare
este obligat sã reducã viteza si, la nevoie, sã opreascã pentru a permite
conducãtorilor acestor vehicule sã efectueze manevrele necesare repunerii în
miscare din statie.
Conducãtorul
unui autovehicul din serviciile regulate de transport public de persoane este
obligat sã repunã în miscare vehiculul din statie numai dupã ce a semnalizat
intentia de a efectua aceastã manevrã.
D. Întoarcerea si mersul înapoi
Art. 34. - Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de circulatie pe
celãlalt sens, prin manevrã înainte si înapoi sau prin viraj, conducãtorul este
obligat sã semnalizeze si sã se asigure cã din fatã, din spate sau din lateral
nu circulã în acel moment nici un vehicul.
Nu se
executã aceastã manevrã:
a) în
locurile unde este instalat indicatorul "Întoarcerea interzisã";
b) la
trecerile pentru pietoni;
c) în curbe
cu vizibilitate redusã;
d) în
locurile unde soliditatea drumului nu este verificatã (marginile prãpãstiilor,
malurile santurilor etc.);
e) pe poduri
si sub poduri;
f) la
trecerile pentru calea feratã si la o distantã mai micã de 50 m de trecerea
peste calea feratã;
g) în
vârfuri de pantã si pe o distantã mai micã de 50 m de o parte si alta a
vârfului de pantã;
h) în
intersectii si la o distantã mai micã de 50 m de cel mai apropiat colt de
intersectie;
i) la mai
putin de 50 m de statiile de tramvai, troleibuz sau autobuz;
j) pe timp
de ceatã si în orice împrejurare când vizibilitatea este redusã sub 100 m dacã
conducãtorul autovehiculului nu este pilotat de altã persoanã.
Este
interzis mersul autovehiculelor înapoi pe o distantã mai mare de 50 m sau la
iesirea din garaje, curti ori ganguri.
În cazul în
care vizibilitatea în spate este împiedicatã, vehiculele pot fi manevrate
înapoi numai atunci când conducãtorii acestora sunt pilotati de alte persoane.
E. Trecerea la nivel cu calea feratã
Art. 35. - La apropierea de o trecere la nivel cu calea feratã nepãzitã,
conducãtorul de vehicul este obligat sã opreascã în locul unde are o
vizibilitate maximã asupra cãii ferate, fãrã a trece de linia din dreptul
indicatorului "Trecere la nivel cu calea feratã, simplã, fãrã
bariere" sau "Trecere la nivel cu calea feratã, dublã, fãrã
bariere", ori de marcajul de oprire, putând continua sã circule numai dupã
ce s-a asigurat cã nu vine nici un tren ori alt vehicul feroviar.
Art. 36. - La
apropierea de o trecere la nivel cu calea feratã prevãzutã cu bariere sau
semibariere ori cu semnalizare luminoasã, conducãtorul de vehicul va reduce
viteza, continuând sã circule numai dacã barierele sau semibarierele sunt
deschise, iar semnalele luminoase de culoare rosie sunt stinse.
Dacã
barierele sau semibarierele sunt în curs de coborâre ori sunt închise, iar
semnalele luminoase de culoare rosie functioneazã intermitent alternativ,
conducãtorii de vehicule sunt obligati sã opreascã, în ordinea sosirii,
înaintea marcajului de oprire sau, în lipsa acestuia, a instalatiei de
semnalizare luminoasã.
Pe timpul
cât semnalele luminoase de culoare rosie sunt stinse poate functiona un semnal
luminos de culoare albã intermitent, având cadentã lentã, care semnificã
permisiunea de a trece.
F. Oprirea si stationarea voluntarã. Parcarea
Art. 37. - Oprirea este imobilizarea voluntarã pe drum a unui vehicul pentru o
duratã de cel mult 5 minute; peste aceastã duratã se considerã stationare
voluntarã.
Oprirea si
stationarea voluntarã sunt permise în localitãti numai pe partea dreaptã a
drumului în sensul de mers.
Pe drumurile
cu sens unic, oprirea si stationarea voluntarã a vehiculelor sunt permise si pe
partea stângã, dacã rãmâne liberã cel putin o bandã de circulatie.
Oprirea si
stationarea voluntarã se fac lângã si paralel cu trotuarul, vehiculele urmând
sã fie asezate unul dupã altul, cu exceptia motocicletelor fãrã atas ce pot fi
oprite sau stationate una lângã alta. Oprirea si stationarea voluntarã se pot
face total sau partial si pe trotuar, fãrã sã se stânjeneascã circulatia
pietonilor ori sã-i determine sã circule pe partea carosabilã a drumului.
Pe drumurile
din afara localitãtilor, vehiculele vor fi oprite sau stationate voluntar numai
în afara pãrtii carosabile, iar când nu este posibil, cât mai aproape de
marginea din dreapta drumului, paralele cu axa acestuia.
Art. 38. -
Oprirea voluntarã este interzisã:
a) în zona
de actiune a indicatorului "oprirea interzisã" si a marcajului cu
semnificatia de interzicere a opririi;
b) la o
distantã mai micã de 50 m înainte de o trecere la nivel cu calea feratã;
c) pe
poduri, sub poduri, precum si în tunele rutiere;
d) în curbe
si pe sectoare de drum cu vizibilitate redusã;
e) în locul
unde este instalat indicatorul "trecere pentru pietoni" sau pe
marcajul de traversare pentru pietoni;
f) în locuri
cu sens giratoriu;
g) în
intersectii si în zona de preselectie unde sunt aplicate marcaje continue, iar
în lipsa acestora, la o distantã mai micã de 5 m de coltul intersectiei;
h) la mai
putin de 25 m înainte de indicatorul statiei pentru mijloacele de transport în
comun;
i) în
dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilã a drumului public, dacã prin
aceasta se stânjeneste circulatia a douã vehicule venind din sensuri opuse,
precum si în dreptul marcajului continuu, dacã conducãtorii celorlalte vehicule
care circulã în acelasi sens ar fi determinati, din aceastã cauzã, sã treacã
peste acest marcaj;
j) pe
sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificatia de
interzicere a depãsirii;
k) în locuri
unde observarea unui indicator sau a unui semnal luminos ar fi împiedicatã;
l) pe
sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatia "drum
îngustat", "prioritate pentru circulatia din sens invers" sau
"prioritate fatã de circulatia din sens invers".
Interdictiile de la alin. 1 (cu exceptia celei de la lit. k) nu sunt aplicabile
conducãtorilor autovehiculelor prevãzute la art. 75 alin. 2 lit. a) si b)
atunci când se aflã în actiuni de interventie sau în misiuni care impun
urgentã.
Art. 39. -
Stationarea voluntarã este interzisã:
a) în
cazurile în care este interzisã oprirea voluntarã;
b) în zona
de actiune a indicatorului cu semnificatia "Stationarea interzisã" si
a marcajului de interzicere a stationãrii;
c) pe
drumurile publice cu o lãtime mai micã de 6 m;
d) în
dreptul cãilor de acces care deservesc proprietãtile alãturate drumurilor
publice;
e) pe partea
carosabilã a drumurilor nationale. În cazul în care nu este posibilã scoaterea
vehiculelor în afara pãrtii carosabile, acestea vor stationa cât mai aproape de
marginea drumului;
f) în pantã
si în rampã;
g) în locul
unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Stationare
alternantã", în altã zi sau perioadã decât cea permisã, sau indicatorul cu
semnificatia "Zonã de stationare cu duratã limitatã" peste durata
stabilitã.
Interdictiile de la alin. 1 nu sunt aplicabile autovehiculelor prevãzute la
art. 75 alin. 2 lit. a) si b) atunci când se aflã în actiuni de interventie sau
în misiuni care impun urgentã.
Art. 40. -
Conducãtorii care pãrãsesc autovehiculele stationate sunt obligati sã le
asigure cu frâna de mânã, sã scoatã cheia din contact, sã introducã maneta
schimbãtorului într-una din viteze sau în marsarier si sã încuie usile, cu
exceptia cazurilor când aceste mãsuri nu sunt posibile datoritã
particularitãtilor de constructie a autovehiculului.
Art. 41. -
Oricãrui vehicul care stationeazã pe timp de noapte pe partea carosabilã a unui
drum public, acolo unde stationarea este permisã, trebuie sã i se semnaleze
prezenta prin aprinderea lanternelor de pozitie, cât si prin lumina rosie din
spate, dacã locul de stationare este neiluminat.
Nu este
permisã stationarea pe drumurile publice, în timpul noptii, a tractoarelor, a
remorcilor, a vehiculelor cu tractiune animalã, ori a celor trase sau împinse
cu mâna.
Art. 42. -
Parcarea vehiculelor este permisã numai în locurile special destinate acestui
scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele vor
trebui asezate unul lângã altul, conducãtorii lor având obligatia sã respecte
si celelalte reguli stabilite pentru stationare.
Sectiunea a III-a
Reguli speciale privind circulatia autovehiculelor
A. Obligatiile conducãtorilor de autovehicule
Art. 43. - Autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice numai dacã sunt
înmatriculate potrivit dispozitiilor prezentului regulament.
Conducãtorii
de autovehicule trebuie sã posede permis de conducere, valabil pentru categoria
din care face parte autovehiculul condus.
Art. 44. -
Conducãtorii de autovehicule sunt obligati:
1. înainte
de plecare în cursã:
a) sã
verifice starea tehnicã a autovehiculului, în special sistemele de transmisie,
directie, frânare, rulare, lumini si semnalizare. Dacã autovehiculul nu
îndeplineste conditiile tehnice, conducãtorul sãu nu va pleca în cursã;
b) la
iesirea din garaj si la schimbul pe traseu sã semneze de primirea
autovehiculului, dacã corespunde din punct de vedere tehnic pentru a putea
circula;
2. în timpul
conducerii, sã aibã asupra lor:
a) permisul
de conducere;
b)
certificatul de înmatriculare;
c) cartea de
identitate a conducãtorului auto;
d) dovada
efectuãrii inspectiei tehnice periodice;
e) licenta
de executie pentru cei care efectueazã transporturi rutiere publice;
f) atestatul
de exercitare a activitãtii de taximetrie si autorizatia de instructor, pentru
cei care practicã aceste profesii;
g) alte
documente prevãzute de lege.
3. sã nu
conducã autovehiculul dupã ce a consumat bãuturi alcoolice, produse sau
substante stupefiante ori medicamente cu efecte similare, precum si în cazul în
care este bolnav, rãnit sau într-o stare avansatã de oboseala, de naturã a pune
în pericol siguranta circulatiei.
4. sã nu
transporte persoane în stare de ebrietate pe motociclete sau în cabinã, ori în
caroseria autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri.
5. sã
transporte ofiterii sau subofiterii de politie, la cererea acestora, pentru
prinderea persoanelor urmãrite care încearcã sã disparã, pentru conducerea la
punctele de prim-ajutor a persoanelor care necesitã asistentã medicalã si
pentru deplasarea la locurile unde s-au produs accidente de circulatie sau
calamitãti.
Ofiterul sau
subofiterul de politie care foloseste un autovehicul în situatiile de mai sus
este obligat sã prezinte legitimatia de serviciu, iar dupã terminarea misiunii,
sã consemneze în foaia de parcurs sau în ordinul de serviciu distanta parcursã,
timpul cât a durat deplasarea, cu indicarea descifrabilã a numãrului
legitimatiei sale de serviciu. Când autovehiculul nu apartine unei
întreprinderi, ofiterul sau subofiterul care îl foloseste va prezenta
conducãtorului auto legitimatia de serviciu;
6. sã
opreascã imediat autovehiculul:
a) la
semnalul regulamentar al ofiterului sau subofiterului de politie;
b) la
semnalul agentilor cãilor ferate postati la trecerile la nivel;
c) la
semnalul conducãtorilor de coloane, inclusiv cele militare;
d) la
semnalul orbilor care traverseazã strada (semnal dat prin ridicarea bastonului
alb).
7. sã
opreascã imediat când sunt angajati într-un accident si sã dea concursul ori de
câte ori trec pe lângã locul unui accident, în scopul acordãrii primului ajutor
si transportãrii persoanelor accidentate la cea mai apropiatã unitate sanitarã.
8. sã nu
schimbe pozitia autovehiculului angajat în accident, pânã la sosirea organelor
politiei si sã asigure pãstrarea urmelor la locul accidentului, dacã acesta a
avut ca rezultat moartea, vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii
vreunei persoane sau dacã accidentul constituie infractiune ori s-a produs ca
urmare a unei infractiuni.
În cazul
când din accident au rezultat rãniri de persoane, le vor acorda primul ajutor,
iar dacã nu este posibilã transportarea acestora la cea mai apropiatã unitate
sanitarã cu alte mijloace de transport, le vor transporta ei însisi, dupã care
se vor întoarce imediat la locul accidentului.
În cazul în
care s-a produs un accident de circulatie de pe urma cãruia au rezultat numai
pagube materiale care, prin consecintele lor, nu constituie o faptã prevãzutã
de legea penalã, conducãtorii vehiculelor angajati în accident sunt obligati sã
scoatã imediat vehiculele în afara pãrtii carosabile iar dacã nu este posibil,
sã le conducã lângã bordurã sau acostament, semnalizând prezenta lor potrivit
art. 78.
Conducãtorii
auto aflati în situatia prevãzutã la alineatul precedent sunt obligati sã
anunte imediat cel mai apropiat organ de politie pentru constatarea si
întocmirea documentelor specifice.
Dacã în
accident este angajat un autovehicul al salvãrii, politiei, jandarmeriei ori al
pompierilor, precum si al Ministerului Apãrãrii Nationale, Serviciului Român de
Informatii, Serviciului de Protectie si Pazã, Serviciului de Informatii
Externe, atunci când se aflã în executarea unei misiuni ce nu suportã amânare,
conducãtorul acestuia va anunta de îndatã organul de politie cel mai apropiat,
urmând ca dupã terminarea misiunii sã se prezinte la sediul politiei, în
vederea întocmirii actelor de constatare;
9. sã
sesizeze organul politiei celei mai apropiate, imediat ce iau cunostintã despre
producerea vreunui accident, precum si despre aparitia poleiului pe drumul
public pe care au circulat, a obstacolelor sau a surpãrilor de naturã a pune în
pericol securitatea circulatiei;
10. sã
înmâneze, la cerere, ofiterului sau subofiterului de politie documentele
prevãzute la art. 44 pct. 2, precum si cele referitoare la natura si greutatea
bunurilor transportate si sã se prezinte la termen si la unitatea de politie
care l-a citat, pentru solutionarea oricãrei probleme legate de calitatea sa de
conducãtor.
Certificatele de înmatriculare ale autovehiculelor apartinând Ministerului
Apãrãrii Nationale si documentelor referitoare la natura si greutatea bunurilor
transportate cu aceste autovehicule sunt exceptate de la controlul ofiterului
sau subofiterului de politie.
Conducãtorul
auto este obligat sã permitã controlul stãrii tehnice a vehiculului, precum si
al bunurilor transportate, în cazuri justificate, atunci când sunt indicii cu
privire la existenta unei fapte ilicite;
11. sã nu
transporte persoane în caroseria autobasculantelor, pe autocisterne, pe
platforme, deasupra încãrcãturilor, pe pãrtile laterale ale caroseriei, sau
care stau în picioare în caroseria autocamioanelor, pe scãri, precum si în
remorci, cu exceptia remorcilor de la tractoare special amenajate pentru
transportul persoanelor;
12. sã nu
transporte persoane pe motociclete si motorete care nu au sa si scãri; copiii
sub 14 ani se transportã numai pe atasul motocicletei; sã nu transporte pe
motociclete sau motorete obiecte voluminoase, iar când conduc motociclete si
scutere fãrã atas ori motorete, atât conducãtorii acestora, cât si însotitorii
lor, sã poarte pe cap casca de protectie.
13. sã nu
transporte în cabinele autovehiculelor, în autoturisme sau pe motociclete mai
multe persoane decât numãrul locurilor stabilite în certificatul de
înmatriculare; sã nu transporte copii în vârstã pânã la 12 ani pe scaunul din
fatã al autovehiculelor, chiar dacã sunt tinuti în brate de cãtre persoane
majore.
Copiii în
vârstã pânã la 7 ani, tinuti în brate, nu se socotesc în numãrul persoanelor
care pot fi transportate în cabinele autovehiculelor, în autoturisme sau în
atasul motocicletelor;
14. sã nu
încredinteze conducerea autovehiculelor persoanelor care nu au permis de
conducere sau care posedã permis de conducere necorespunzãtor categoriei din
care face parte autovehiculul respectiv;
15. sã nu
încredinteze spre folosintã altei persoane, permisul sãu de conducere;
16. sã nu
deschidã usile autovehiculului în timpul mersului, sã porneascã de pe loc numai
cu usile închise si asigurate si sã nu arunce din vehicul, el sau pasagerii,
obiecte, substante sau alte bunuri.
În timpul
opririi sau stationãrii pe drumurile publice, deschiderea usilor autovehiculului
este permisã numai dacã acesta nu prezintã pericol pentru circulatie;
17. în
timpul mersului, sã nu angajeze discutii cu ceilalti cãlãtori ori sã aibã
preocupãri care i-ar putea distrage, de o manierã periculoasã, atentia, sã nu
foloseascã mijloace de telefonie mobilã, cu exceptia celor de tipul "mâini
libere", ori instalatii de sonorizare care sã depãseascã nivelul de zgomot
admis pentru tipul de vehicul respectiv;
18. sã nu
intre pe drumurile publice modernizate cu autovehicule care au pe roti sau
caroserie noroi, var etc. ce se depun pe partea carosabilã, ori cu autovehicule
din care se scurg sau cad produse petroliere sau materiale de constructii;
19. sã
curete tãblitele cu numãrul de înmatriculare, astfel încât acesta sã fie
vizibil tot timpul cât autovehiculul circulã pe drumurile publice;
20. sã
conducã în asa fel autovehiculul încât sã nu stropeascã pietonii, clãdirile si
celelalte vehicule, atunci când pe drumurile publice existã apã sau noroi;
21. sã nu
lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comandã;
22. sã nu
circule, fãrã motiv întemeiat, cu vitezã redusã, stânjenind prin aceasta
circulatia normalã a celorlalte autovehicule; în cazul când împrejurãrile impun
a se circula cu vitezã redusã, sã circule cât mai aproape de partea dreaptã a
drumului public;
23. sã nu
circule cu o vitezã inferioarã celei prescrise de indicatorul "vitezã
minimã obligatorie" pe sectoarele de drum unde actioneazã acest indicator;
24. sã
pãstreze fatã de autovehiculul din fata sa o distantã corespunzãtoare pentru a
evita lovirea în cazul când acel autovehicul încetineste viteza sau opreste
brusc;
25. sã
conducã cu atentie sporitã când întâlnesc autovehicule echipate cu lumini
giratoare de culoare galbenã si autovehicule purtând inscriptia
"scoalã" sau un semn distinctiv în formã de disc galben în centrul
cãruia se aflã semnul exclamãrii;
26. sã
acorde prioritate pietonilor la trecerile prevãzute cu indicatoare sau marcate
cu linii transversale pentru trecerea acestora;
27. sã se
prezinte la verificarea medicalã atunci când sunt trimisi de organele politiei
ori periodic, conform reglementãrilor emise de autoritatea competentã.
Art. 45. -
Conducãtorii tramvaielor, troleibuzelor si autobuzelor au, pe lângã obligatiile
prevãzute la art. 44, si urmãtoarele obligatii:
a) sã nu
deschidã usile pentru urcarea si coborârea pasagerilor decât în statie, cu
exceptia cazurilor de necesitate;
b) sã nu
permitã în timpul mersului accesul nici unei persoane în cabina de conducere,
când aceasta este separatã de restul autovehiculului;
c) sã nu
porneascã din statie înainte de urcarea si coborârea cãlãtorilor si de luarea
mãsurilor de precautie necesare pentru a evita orice situatie periculoasã
previzibilã.
Art. 46. -
La statiile de alimentare cu carburanti, conducãtorii autovehiculelor sunt
obligati:
a) sã
opreascã functionarea motorului când sunt în asteptare în fata dispozitivului
de alimentare;
b) sã nu
plece de lângã autovehicul;
c) sã nu
fumeze pe locul unde este amplasatã statia;
d) sã nu
regleze si nici sã repare motorul la o distantã mai micã de 50 m de statie;
e) sã
opreascã imediat motorul si sã îndepãrteze autovehiculul la o distantã de cel
putin 50 m de statie dacã se produc rateuri. Conducãtorii celorlalte
autovehicule care se gãsesc în statie sunt obligati sã dea ajutor la
îndepãrtarea autovehiculului.
B. Viteza
Art. 47. - Limitele maxime de vitezã sunt:
a) în
localitãti, 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum, administratorul drumului,
împreunã cu organele de politie pot stabili pentru autoturisme, prin
indicatoare, limite maxime de vitezã care nu pot depãsi 80 km/h;
b) în afara
localitãtilor;
- pe
autostrãzi, 120 km/h;
- pe
celelalte categorii de drumuri, 90 km/h.
În functie
de categoria din care fac parte autovehiculele, conform art. 96, vitezele
maxime admise în afara localitãtilor se limiteazã astfel:
a)
autovehiculele din categoria A, 100 km/h pe autostrãzi si 80 km/h pentru
celelalte categorii de drumuri;
b)
autovehiculele din categoria C, 90 km/h pe autostrãzi si 70 km/h pe celelalte
categorii de drumuri;
c)
autovehiculele din categoria D, 90 km/h pe autostrãzi si 80 km/h pe celelalte
categorii de drumuri;
d) autovehiculele
din categoria Tr, 50 km/h.
Viteza
maximã pentru autovehicule care tracteazã remorci este cu 10 km/h mai micã
decât viteza maximã admisã pentru categoria din care face parte autovehiculul
trãgãtor.
Viteza
maximã admisã în afara localitãtilor pentru autovehiculele conduse de persoane
care au mai putin de un an practicã de conducere este cu 10 km/h mai micã decât
viteza maximã admisã pentru categoria din care fac parte autovehiculele
respective.
Conducãtorii
autovehiculelor sunt obligati sã se conformeze restrictiilor impuse de
indicatorul "limitare de vitezã" pe sectoarele de drum unde acestea
actioneazã.
Art. 49. -
Conducãtorii trebuie sã adapteze viteza tinând seama de împrejurãri, în special
de caracteristicile si starea drumului, de starea si încãrcãtura vehiculului,
de conditiile atmosferice si de intensitatea circulatiei, astfel încât sã poatã
opri vehiculul în limitele câmpului sãu de vizibilitate cãtre înainte, precum
si în fata oricãrui obstacol previzibil.
Conducãtorul
trebuie sã reducã viteza în urmãtoarele situatii:
a) la
trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijatã;
b) pe
poduri;
c) la curbe
periculoase sau lipsite de vizibilitate;
d) la
trecerile la nivel cu calea feratã, prevãzute cu bariere sau semibariere;
e) la
trecerea pe lângã grupuri si coloane, indiferent dacã acestea se aflã în mers
sau stationeazã;
f) la
trecerea pe lângã animale;
g) în piete
aglomerate;
h) când se
circulã din directie opusã tramvaielor, troleibuzelor si autobuzelor oprite în
statii, pe drumurile cu o singurã bandã pe sens;
i) la
trecerea prin dreptul statiilor de tramvai;
j) la
depãsirea troleibuzelor si autobuzelor oprite în statii, precum si a
tramvaielor aflate în statii prevãzute cu refugiu;
k) pe timp
de ceatã, ploi torentiale si ninsori abundente;
l) pe
drumuri cu denivelãri, semnalizate ca atare, precum si pe cele acoperite cu
polei, zãpadã, mâzgã sau piatrã cubicã umedã;
m) în
apropierea locurilor frecventate de copii (scoli si terenuri de joc) unde este
instalat indicatorul "copii";
n) la
trecerile pentru pietoni prevãzute cu indicator sau marcate;
o) în
locurile unde sunt instalate indicatoare cu semnificatia "animale";
p) la
schimbarea directiei de mers prin viraje.
Art. 49. -
Autovehiculele destinate stingerii incendiilor si autosalvãrile aflate în
actiuni de interventie, precum si cele organelor Ministerului de Interne si ale
Ministerului Public, aflate în misiune, pot circula cu viteza impusã de
necesitãti, conducãtorii acestor autovehicule având obligatia sã ia toate
mãsurile pentru prevenirea accidentelor.
C. Remorcarea
Art. 50. - Autovehiculele rãmase în panã si remorcile pot fi remorcate prin
intermediul unei bare metalice cu o lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al
cãrui echipament de frânare nu este defect poate fi remorcat cu o legãturã
flexibilã omologatã. Bara sau legãtura flexibilã trebuie fixatã la elementul de
remorcare cu care este prevãzut autovehiculul trãgãtor.
Prin remorcã
se întelege orice autovehicul destinat prin constructie a fi atasat unui
autovehicul.
Art. 51. -
În cazul remorcãrii autovehiculelor:
a) la
volanul autovehiculului remorcat trebuie sã se gãseascã un conducãtor cu permis
de conducere valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul
respectiv;
b) la
pornire, depãsire, schimbare de directie prin viraj si la oprire, conducãtorul
autovehiculului trãgãtor este obligat sã avertizeze, prin mijloacele de
semnalizare corespunzãtoare, pe conducãtorul autovehiculului remorcat.
Remorcarea a
douã sau mai multe autovehicule este interzisã.
Art. 52. -
Autovehiculului care tracteazã i se pot atasa cel mult douã remorci, cu
exceptia autoturismului cãruia i se poate atasa numai o remorcã usoarã. Prin remorcã
usoarã se întelege orice remorcã a cãrei masã maximã autorizatã nu
depãseste 750 kg.
Sectiunea a IV-a
Circulatia vehiculelor cu tractiune animalã, a celor împinse sau trase cu
mâna si a animalelor
Art. 53.
- Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu tractiune animalã, precum
si a celui tras sau împins cu mâna, nu poate fi încredintatã minorilor care nu
au împlinit 14 ani si nici persoanelor surde sau debile mintal. Animalele izolate
sau în turmã trebuie sã fie însotite, pe drumurile publice, de un numãr
corespunzãtor de conducãtori.
Art. 54. -
Este interzis conducãtorilor vehiculelor cu tractiune animalã, celor trase sau
împinse cu mâna, precum si persoanelor care conduc pe drumurile publice animale
izolate sau în turmã:
a) sã
circule pe autostrãzi si pe drumurile nationale E (deschise traficului
international), iar pe celelalte drumuri nationale, atunci când în afara pãrtii
carosabile existã spatiu pentru circulatia acestora sau drumuri laterale;
b) sã
conducã în timp ce se gãsesc sub influenta bãuturilor alcoolice;
c) sã
circule pe timp de noapte ori ziua când este ceatã, fãrã felinar aprins; acesta
va fi asezat pe partea stângã a vehiculului, astfel ca lumina sã fie vizibilã
în ambele sensuri ale circulatiei, iar conducãtorii de animale îl vor tine în
mânã;
d) sã
schimbe directia de mers fãrã a semnaliza cu mâna si a se asigura cã, din fatã
sau din spate, nu circulã în imediata lor apropiere nici un vehicul;
e) sã
pãrãseascã vehiculul sau animalele în timpul mersului sau stationãrii.
Art. 55. -
Conducãtorilor de vehicule cu tractiune animalã le este interzis:
a) sã
circule pe drumurile publice cu vehiculul neechipat cu felinar si elemente
reflectorizante montate la loc vizibil în partea din spate, iar noaptea ori
ziua, când plouã torential, ninge abundent sau este ceatã densã ori în alte
conditii meteorologice ce reduc vizibilitatea, fãrã felinar aprins, instalat
lateral în partea stângã a vehiculului;
b) sã doarmã
în timpul mersului sau stationãrii, cu animalele înhãmate;
c) sã
circule cu mânji sau alte animale neînhãmate, care însotesc vehiculul, dacã acestea
nu sunt legate de partea dreaptã a vehiculului;
d) sã intre
cu vehiculul murdar de noroi pe drumurile modernizate sau pietruite;
e) sã
conducã vehiculele cu roti pneumatice, dacã aceste vehicule nu sunt prevãzute
cu frâne.
Art. 56. -
Dacã în afara pãrtii carosabile nu existã spatiu pentru circulatia animalelor
izolate sau în turmã, acestea vor fi conduse cât mai aproape de marginea din
dreapta a drumului, în asa fel încât sã nu stânjeneascã circulatia vehiculelor.
Art. 57. -
Dacã turmele sau grupurile mai mici de animale nu pot fi conduse decât pe
trasee în care se includ si drumuri modernizate, se vor lua mãsuri ca, pe cât
posibil, acestea sã fie transportate în vehicule special amenajate.
Art. 58. -
Conducãtorilor vehiculelor cu tractiune animalã, ai tractoarelor si utilajelor
agricole, precum si ai turmelor de animale le este interzisã traversarea
autostrãzilor si drumurilor nationale E (deschise traficului international) prin
alte locuri decât cele special amenajate si semnalizate.
Sectiunea a V-a
Circulatia bicicletelor
Art. 59.
- Circulatia bicicletelor, mopedelor si a motoretelor pe autostrãzi si pe
drumurile nationale E (deschise traficului international) este interzisã. Este
permisã circulatia cu bicicleta pe celelalte drumuri publice cu trafic intens,
numai persoanelor care au împlinit vârsta de 14 ani.
Este
interzisã conducerea pe drumurile publice a bicicletelor cu motor si a
mopedelor de cãtre persoane care nu au împlinit vârsta de 16 ani.
Biciclistii
vor circula numai pe pistele special destinate, când pe traseul pe care se
deplaseazã întâlnesc indicatorul su semnificatai "pistã pentru
biciclete".
Art. 60. -
Se interzice biciclistilor:
a) sã
circule cu bicicleta fãrã a fi echipatã cu frânã eficace, sonerie, o luminã
albã îndreptatã înainte, precum si o luminã rosie sau un dispozitiv
reflectorizant îndreptat înapoi;
b) sã învete
sã conducã bicicleta pe drumurile publice cu circulatie intensã;
c) sã
circule pe trotuare sau pe mijlocul pãrtii carosabile, pe aleile pentru pietoni
din parcuri si grãdini publice;
d) sã
circule câte doi sau mai multi în acelasi rând, în afara competitiilor sportive
organizate;
e) sã
circule luând mâinile de pe ghidon sau picioarele de pe pedale;
f) sã se
tinã cu mâna de autovehicule în mers sau sã circule în spatele acestora la o
distantã mai micã de 25 m;
g) sã transporte
alte persoane pe biciclete prevãzute cu un singur loc, cu exceptia
transportului copiilor pânã la 7 ani, dacã bicicleta este prevãzutã în acest
scop cu un suport asezat în fatã;
h) sã
transporte orice fel de obiecte care ar stânjeni conducerea bicicletei sau
circulatia celorlalte vehicule;
i) sã
circule în timp ce se gãsesc sub influenta bãuturilor alcoolice;
j) sã
circule pe autostrãzi si pe drumurile nationale "e" (deschise
traficului international), precum si pe celelalte drumuri nationale, dacã în
directia în care se deplaseazã, existã drumuri sau poteci laterale ce pot fi
folosite de biciclisti.
Sectiunea a VI-a
Circulatia pietonilor si cãlãtorilor
Art. 61. - Pietonii sunt obligati:
a) sã
circule numai pe trotuare, iar în lipsa acestora, pe potecile laterale ale
drumurilor publice;
b) sã nu
circule pe autostrãzi si pe partea carosabilã a drumurilor nationale E
(deschise traficului international);
b) sã circule
numai pe partea stângã a drumurilor publice, dacã acestea nu au trotuare sau
poteci;
c) sã nu
circule pe sectoarele de drumuri publice la începutul cãrora este instalat
indicatorul cu semnificatia "Accesul interzis pietonilor";
d) sã
traverseze drumurile publice numai prin locurile unde sunt indicatoare sau
marcaje pentru trecerea pietonilor, iar în orase unde asemenea indicatoare sau
marcaje lipsesc, pe la coltul strãzilor, dupã ce s-au asigurat cã nu existã
vreun pericol. Traversarea drumurilor publice se face perpendicular pe axa
acestora;
e) sã
circule cu cãrucioarele si sãniutele cu copii numai pe trotuare sau poteci.
Sunt
interzise manifestãrile distractive (hore, dansuri) sau plimbãrile si stationãrile
pietonilor în grup, pe partea carosabilã a drumurilor publice.
Art. 62. -
Cãlãtorii sunt obligati:
a) sã nu
urce, sã nu coboare si sã nu deschidã usile autovehiculului, în timpul
mersului;
b) sã nu
cãlãtoreascã pe scãrile sau pãrtile laterale ale caroseriei tramvaielor,
troleibuzelor, autobuzelor sau ale altor mijloace de transport ori stând în
picioare în caroseria autocamioanelor sau remorcilor;
c) sã nu
distragã, prin discutii, atentia conducãtorilor autovehiculelor de transport în
comun.
Sectiunea a VII-a
Circulatia coloanelor
Art. 63.
- Conducãtorii coloanelor sunt obligati:
a) sã
formeze coloane de cel mult patru persoane în rând, cu exceptia manifestatiilor
sau defilãrilor;
b) sã nu
admitã mersul în cadentã la trecerea peste poduri;
c) sã aibã
în flancul stâng, în rândurile din fatã si din spate ale coloanei, ziua
stegulete rosii, iar pe timp de noapte sau ceatã, felinare cu luminã rosie.
Copiii în
coloanã vor circula câte doi în rând si vor traversa strada sau drumul sub
supraveghere.
Sectiunea a VIII-a
Alte reguli privind securitatea circulatiei
Art. 64.
- Administratorii drumurilor sunt obligati sã ia mãsurile necesare pentru
securitatea circulatiei pe timp de ninsoare sau polei ori în alte situatii
asemãnãtoare.
Art. 65. -
Pe timp de ceatã sau în alte conditii atmosferice care împiedicã vizibilitatea
peste 20 m, autovehiculele de orice fel, în mers si în stationare, vor fi
iluminate si în timpul zilei, iar conducãtorii acestora sunt obligati sã dea
semnale sonore si sã rãspundã în acelasi fel la semnalele date de conducãtorii
autovehiculelor care se apropie. În asemenea conditii semnalele sonore pot fi
folosite si în localitãti, locurile sau în timpul în care claxonul este
interzis.
Art. 66. -
Tractoarele, precum si masinile agricole, masinile autopropulsate pentru
lucrãri si alte autovehicule care nu sunt supuse înmatriculãrii pot circula pe
drumurile publice numai pe traseele si în conditiile stabilite prin
reglementãri ale Ministerului Transporturilor si Ministerului de Interne.
În zilele de
sâmbãtã, duminicã, precum si în celelalte zile nelucrãtoare, de la orele 7 pânã
la orele 22, se interzice circulatia pe autostrãzi, pe drumurile nationale E**)
(deschise traficului international) a autovehiculelor de transport marfã a
cãror masã maximã autorizatã depãseste 3,5 tone.
Se
excepteazã de la prevederile alin. 2 autovehiculele care transportã mãrfuri
perisabile sau animale vii, autovehiculele care se deplaseazã la interventii ce
nu suportã amânare, autovehiculele Ministerului Apãrãrii Nationale si
Ministerului de Interne, precum si autovehiculele care circulã pe bazã de
autorizatii eliberate de Ministerul Transporturilor.
**) Drumurile nationale E (deschise traficului international) sunt cuprinse în
anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 152/1995, publicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 54 din 23 martie 1995.
Art. 67. -
În cazul încãrcãturilor usor inflamabile, explozivilor sau altor încãrcãturi
periculoase, sefii de garaje, înlocuitorii acestora si conducãtorii de vehicule
sunt obligati sã verifice, înainte de plecarea în cursã, existenta si buna
functionare a mijloacelor de stingere a incendiilor, prevãzute pentru
transportul acestor încãrcãturi.
Conducãtorii
vehiculelor cu care se transportã încãrcãturi periculoase au obligatia sã
respecte indicatiile stabilite la punctele de primire a acestor încãrcãturi, în
legãturã cu încãrcarea, transportul si descãrcarea.
Art. 68. -
Este interzis ca în autovehiculele care transportã încãrcãturi periculoase sã
se afle pasageri sau încãrcãturi netrevãzute în foaia de parcurs.
Încãrcãtura
periculoasã trebuie sã fie însotitã pe tot parcursul de cel putin o persoanã
care sã-i cunoascã bine caracteristicile.
Dacã, din
cauza deteriorãrii ambalajului în timpul transportului sau din alte cauze,
substantele usor inflamabile sau alte substante periculoase se împrãstie pe
drum, conducãtorul vehiculului este obligat sã opreascã imediat ce observã
aceasta si, împreunã cu persoana care îl însoteste, sã avertizeze pe cei din
jur de pericol si sã ia mãsurile necesare pentru izolare, anuntând de cele
întâmplate cel mai apropiat organ al politiei.
Art. 69. -
Conducãtorilor de vehicule cu care se transportã încãrcãturi periculoase le
este interzis:
a) sã
provoace socuri vehiculului condus;
b) sã fumeze
în timpul transportului sau sã aprindã focuri la opriri sau stationãri, la o
distantã mai micã de 50 m de vehicul;
c) sã lase
vehiculul si încãrcãtura fãrã supraveghere;
d) sã lase
vehiculul încãrcat în garaj;
e) sã
pãstreze în vehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special
confectionate în acest scop;
f) sã
remorcheze autovehicule rãmase în panã;
g) sã
stationeze pe partea carosabilã a drumurilor publice, pe timp de noapte.
Art. 70. -
În caroseria autocamioanelor care transportã mãrfuri se pot transporta,
împreunã cu încãrcãtura, numai încãrcãtorii sau însotitorii mãrfurilor,
prevãzuti în foaia de parcurs, cu obligatia ca acestia sã nu cãlãtoreascã
deasupra încãrcãturii sau în picioare.
Art. 71. -
Conducãtorul autoturismului si pasagerul care ocupã locul din fatã sunt
obligati sã poarte centura de sigurantã în timpul circulatiei pe drumurile
publice atât în localitãti, cât si în afara acestora.
Sunt
exceptati de la obligatia de a purta centura de sigurantã:
a)
conducãtorul de autoturism, pe timpul cât executã manevra de mers înapoi;
b)
instructorul auto, în timpul orelor de pregãtire a cursantilor;
c) femeia
care poartã o sarcinã vizibilã, dacã nu poate ocupa unul din locurile din
spate;
d)
politistul, conducãtorul autoturismului armatei destinat controlului
circulatiei si cel al autovehiculului pompierilor, atunci când sunt în misiune,
precum si cei care conduc autovehicule ale salvãrii;
e)
conducãtorul si însotitorul acestuia, care executã cu autoturismul servicii
publice "din poartã în poartã".
CAPITOLUL III
Obligatiile detinãtorilor de autovehicule
Art. 72.
- Detinãtorii de autovehicule sunt obligati sã le înmatriculeze înainte de a le
pune în circulatie si sã cearã radierea lor în evidenta organelor politiei,
potrivit prevederilor prezentului regulament.
Detinãtorii
de autovehicule sunt obligati sã monteze pe autovehiculele care circulã pe
drumurile publice plãcute purtând numãrul de înmatriculare, confectionate si
plasate potrivit prezentului regulament.
Detinãtorii
autovehiculelor accidentate sunt obligati sã cearã organului de politie cel mai
apropiat, autorizatia de a efectua reparatiile necesare, pe care o vor prezenta
responsabilului de atelier sau persoanei care urmeazã sã efectueze reparatia.
Detinãtorul
de autovehicul este obligat sã comunice, la cererea organelor de politie,
identitatea persoanei cãreia i-a încredintat autovehiculul pentru a fi condus
pe drumurile publice.
Art. 73. -
Unitãtile detinãtoare de vehicule sunt obligate:
a) sã
verifice starea tehnicã a autovehiculelor, sã facã mentiune în foaia de parcurs
cã acestea se gãsesc în bunã stare de functionare si sã nu permitã iesirea în
circulatie a celor care nu îndeplinesc conditiile tehnice;
b) sã
elibereze foaia de parcurs sau ordinul de serviciu pentru fiecare autovehicul
care pleacã în cursã;
c) sã nu
permitã conducerea autovehiculelor de cãtre persoane care nu posedã permis de
conducere sau care posedã permis de conducere necorespunzãtor categoriei din
care face parte autovehiculul respectiv;
d) sã nu
permitã conducãtorilor de autovehicule sã plece în cursã sub influenta
bãuturilor alcoolice sau în stare de obosealã accentuatã;
e) la
întoarcere sã tinã seama de observatiile fãcute de agentii de circulatie sau de
conducãtorii de autovehicule în foaia de parcurs si sã ridice de la acestia
cheia de contact, certificatul de înmatriculare si foaia de parcurs în care se
va mentiona ora sosirii din cursã;
f) sã anunte
imediat organele politiei, despre orice accident sãvârsit de conducãtorii
autovehiculelor sau, când în foaia de parcurs se constatã modificãri,
stersãturi ori adãugiri si când conducãtorii de autovehicule se întorc din
cursã sub influenta bãuturilor alcoolice;
g) sã ia mãsuri
ca, la intrãrile si iesirile din garaje si depouri, sã se instaleze
indicatoarele de prevenire.
CAPITOLUL IV
Conditiile tehnice pentru admiterea în circulatie a autovehiculelor si a
remorcilor
Art. 74.
- Autovehiculele si remorcile care circulã pe drumurile publice trebuie sã fie
în bunã stare de functionare si sã îndeplineascã conditiile tehnice stabilite
de autoritãtile competente.
Art. 75. -
Este interzisã montarea la autovehicule, remorci sau semiremorci a altor
lumini, a luminilor de altã culoare decât cele omologate ori de altã
intensitate decât cea prevãzutã prin constructie.
Se
excepteazã de la dispozitiile alineatului precedent:
a)
autovehiculele politiei, care vor fi echipate cu dispozitive speciale cu lumini
de culoare albastrã si rosie, precum si cele apartinând salvãrii, Ministerului
Apãrãrii Nationale destinate controlului circulatiei autovehiculelor din parcul
propriu, ale jandarmeriei, unitãtilor speciale ale Serviciului Român de Informatii
si cele ale Serviciului pentru Protectie si Pazã, care vor fi inscriptionate ca
atare si echipate cu dispozitive speciale cu lumini de culoare albastrã,
conform prevederilor legale;
b)
autovehiculele destinate stingerii incendiilor, care vor fi echipate cu
dispozitive speciale cu lumini de culoare rosie;
c)
autovehiculele cu gabarite sau mase depãsite ori care însotesc asemenea
autovehicule, cele care transportã substante periculoase, cele destinate
întretinerii, reparãrii sau executãrii unor lucrãri de drumuri, curãteniei
strãzilor, deszãpezirii sau tractãrii autovehiculelor rãmase în panã, precum si
alte autovehicule apartinând unitãtilor autorizate de Inspectoratul General al
Politiei, care vor fi echipate cu dispozitive speciale cu lumini de culoare
galbenã.
Sunt
interzise dotarea si utilizarea dispozitivelor antiradar.
Art. 76. -
Autovehiculele care transportã încãrcãturi periculoase trebuie sã mai
îndeplineascã conditiile tehnice si de agreere, stabilite prin Acordul european
referitor la transportul rutier international al mãrfurilor periculoase (ADR),
încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea
nr. 31/1994.
Conducãtorii
de autovehicule prevãzute la alineatul precedent trebuie sã fie autorizati
pentru acest fel de transport, conform pevederilor legale.
Art. 77. -
Încãrcãturile care depãsesc vehiculul spre în fatã, spre în spate ori în pãrti
trebuie sã fie semnalizate vizibil în toate cazurile în care marginile lor
riscã sã nu fie observate de ceilalti participanti la trafic. Noaptea, precum
si în orice altã împrejurare în care vizibilitatea este redusã, aceastã
semnalizare trebuie sã fie fãcutã în fatã cu o lanternã de luminã albã si un dispozitiv
reflectorizant de culoare albã, iar în spate, cu o lanternã cu luminã rosie si
cu un dispozitiv reflectorizant de culoare rosie.
Dacã pe
traseul pe care circulã autovehiculele, remorcile si semiremorcile ce depãsesc
gabaritele, greutatea pe osie sau masa, stabilite de dispozitiile legale în
vigoare, sunt montate indicatoare rutiere ce interzic accesul, conducãtorii
autovehiculelor vor respecta semnificatia acestora, cu exceptia cazului când în
autorizatia specialã, eliberatã de organul competent se permite deplasarea pe
un astfel de drum.
Art. 78. -
Dacã, în urma unei defectiuni survenite pe parcurs, autovehiculele nu mai
îndeplinesc conditiile prevãzute în prezentul capitol, conducãtorii lor sunt
obligati sã ia toate mãsurile pentru înlãturarea deficientelor, iar dacã
acestea nu se pot realiza pe loc, vor merge la garaj sau la punctul cel mai
apropiat de reparare, cu o vitezã care sã asigure evitarea oricãrui accident.
Dacã defectiunile
survenite nu permit deplasarea autovehiculelor la garaj sau la cel mai apropiat
punct de reparare conducãtorii lor sunt obligati sã le scoatã din partea
carosabilã, iar dacã aceasta nu este posibil, sã le deplaseze cât mai aproape
de marginea din dreapta a drumului public, semnalizând prezenta lor prin
aprinderea lanternelor de pozitie (si prin lumina rosie din spate, dacã locul
respectiv nu este luminat).
Orice
conducãtor de vehicul este obligat sã ajute pe conducãtorii autovehiculelor
rãmase în panã, la scoaterea acestora din partea carosabilã a drumului public.
În cazul
când defectiunea priveste sistemul de iluminat, conducãtorii autovehiculelor
rãmase în panã sunt obligati sã asigure functionarea cel putin a farului din
partea stângã a autovehiculului.
Dacã
sistemul de iluminat nu functioneazã, autovehiculele nu vor circula în timpul
noptii sau pe ceatã, pozitia lor fiind semnalizatã prin instalarea în fatã si
în spate a câte unui triunghi reflectorizant.
Art. 79. -
Se interzice circulatia pe drumurile publice a vehiculului, dacã:
a)
depãseste, împreunã cu încãrcãtura, lãtimea, lungimea sau înãltimea stabilitã
pentru categoria din care face parte si nu are autorizatie sã circule pe acel
sector de drum, eliberatã de autoritatea competentã;
b) depãseste
masele maxime autorizate care nu sunt admise de autoritatea competentã sã
circule pe drumurile publice;
c) nu
respectã regulile referitoare la transportul produselor periculoase;
d)
dispozitivele de iluminare si semnalizare luminoasã, mijloacele de identificare
fluorescent-reflectorizante prevãzute în normele tehnice în vigoare, sunt
defecte sau lipsesc, farurile nu sunt reglate sau sunt montate alte dispozitive
decât cele omologate de autoritatea competentã;
e)
echipamentul de frânare este defect;
f)
mecanismul de directie prezintã uzuri peste limitele admise;
g)
anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevãzute în cartea
de identitate a autovehiculului, prezintã tãieturi sau rupturi ale cordului ori
sunt uzate peste limita legal admisã;
h) zgomotul
în mers sau stationare depãseste limita legal admisã pentru tipul respectiv de
vehicul;
i) motorul
emite noxe poluante peste limitele legal admise;
j) sunt
montate alte dispozitive de avertizare sonorã decât cele omologate de
autoritatea competentã;
k)
elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintã uzuri pronuntate
ori nu sunt compatibile, fiind de naturã sã provoace desprinderea remorcii sau
dezechilibrarea ansamblului;
l) are
montate dispozitive sau acctesorii neomologate de autoritatea competentã;
m) are
aplicate inscriptii, desene, semne distinctive sau reclame, de naturã sã
împiedice ori sã diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare si de
semnalizare luminoase ori citirea numãrului de înmatriculare;
n) are
montate accesorii, parbrize ori geamuri laterale, care restrâng sau estompeazã
vizibilitatea conducãtorului în timpul mersului;
o) prezintã
scurgeri de carburant sau de lubrifiant;
p) plãcile
de înmatriculare sunt deteriorate ori nu sunt conforme cu standardul.
În
situatiile prevãzute la alin. 1 lit. c)-p), o datã cu aplicarea sanctiunii
contraventionale, organele de politie vor retrage certificatul de înmatriculare
pânã la remedierea deficientelor constatate.
În cazurile
prevãzute la alineatul precedent în situatiile de la alin. 1 lit. c) si p),
precum si atunci când, la controlul în trafic, conducãtorul auto este depistat
conducând vehiculul având dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare
fãrã valabilitate sau cu valabilitate expiratã, organele de politie vor aplica
si mãsura retinerii plãcutelor cu numerele de înmatriculare, pânã când au
încetat motivele pentru care certificatul de înmatriculare a fost retras.
CAPITOLUL V
Înmatricularea autovehiculelor si remorcilor si radierea lor
Sectiunea I
Înmatricularea autovehiculelor si remorcilor
Art. 80.
- Autovehiculele si remorcile se înmatriculeazã permanent sau temporar la
inspectoratele de politie judetene sau la Directia Generalã de Politie a
municipiului Bucuresti în raza cãreia proprietarii îsi au domiciliul (sediul)
ori resedinta în cazul cetãtenilor strãini.
La cererea
persoanelor juridice, autovehiculele si remorcile se înmatriculeazã la
inspectoratele de politie judetene sau la Directia Generalã de Politie a
municipiului Bucuresti în raza cãrora acestea au reprezentante, filiale,
sucursale, puncte de lucru ori unitãti subordonate.
Autovehiculele si remorcile apartinând Ministerului Apãrãrii Nationale pot fi
înmatriculate si la acest minister, iar tramvaiele si troleibuzele, la
persoanele juridice care le detin.
Este
interzisã punerea în circulatie a unei remorci neînmatriculate.
Persoanele
care detin autovehicule sau remorci înmatriculate în alte state si au sau îsi
stabilesc domiciliul ori resedinta în România, sunt obligate sã solicite
înmatricularea acestora în termen de 30 de zile de la data intrãrii în tarã a
vehiculelor.
În caz de
nerespectare a dispozitiilor de la alineatul precedent, dupã 60 de zile de la
expirarea termenului organele de politie vor retine certificatele si plãcile cu
numerele de înmatriculare strãine, care vor fi remise autoritãtilor emitente.
La
înscrierea în circulatie, autovehiculului sau remorcii, i se atribuie plãcute
cu un singur numãr de înmatriculare, cu exceptia cazurilor autorizate de
Ministerul de Interne.
Art. 81. -
Autovehiculele si remorcile se înmatriculeazã numai dacã sunt omologate pentru
circulatie de cãtre Regia Autonomã «Registrul Auto Român».
Autovehiculele si remorcile care nu pot fi identificate de cãtre Regia Autonomã
«Registrul Auto Român» datoritã alterãrii sau lipsei numerelor de identificare
a acestora poansonate de constructor nu vor fi omologate pentru circulatie. Se
excepteazã autovehiculele si remorcile pentru care politia poate stabili
provenienta legalã a acestora.
Art. 82.
Înmatricularea autovehiculelor si a remorcilor se face pe baza urmãtoarelor
documente:
- fisa de
înmatriculare semnatã, dupã caz, de actualul si de fostul proprietar, cu vizele
care atestã plata taxei pentru mijloacele mecanice de transport si a primei de
asigurare prin efectul legii;
- cartea de
identitate a vehiculului, prevãzutã cu elemente de secretizare aplicate de
Regia Autonomã «Registrul Auto Român»;
- dovada de
platã a taxei de înmatriculare;
- dovada de
efectuare a formalitãtilor vamale de import definitiv (pentru înmatricularea
permanentã) temporar (pentru înmatricularea temporarã), în cazul
autovehiculelor si al remorcilor dobândite din strãinãtate.
La
înmatricularea autovehiculelor si a remorcilor, cu exceptia celor noi,
proprietarii acestora vor face dovada efectuãrii inspectiei tehnice periodice
la statia Regiei Autonome «Registrul Auto Român», chiar dacã inspectia tehnicã
anterioarã nu avea termenul de valabilitate expirat.
Art. 83. -
Autovehiculele si remorcile apartinând misiunilor diplomatice, oficiilor
consulare si membrilor acestora, precum si altor organizatii si persoane
strãine cu statut diplomatic, care îsi desfãsoarã activitatea în România, se
înmatriculeazã la cererea celor interesati, cu avizul Ministerului Afacerilor
Externe, pe baza acelorasi documente prevãzute la art. 82, cu exceptia taxei de
înmatriculare si a dovezii de platã a taxei asupra mijloacelor mecanice de
transport, dacã, pe bazã de reciprocitate, se acordã scutiri pentru acestea.
Art. 84. - Se
înmatriculeazã temporar:
a)
autovehiculele si remorcile care urmeazã sã fie scoase definitiv din România,
la cererea celor interesati;
b)
autovehiculele si remorcile care sunt importate temporar în România;
c)
autovehiculele si remorcile închiriate, din strãinãtate, de cãtre persoane
juridice române.
Pentru cazul
prevãzut la lit. a), înmatricularea temporarã se efectueazã pe o perioadã ce nu
poate depãsi termenul de valabilitate a asigurãrii internationale (cartea
verde), iar pentru cazurile prevãzute de lit. b) si c), perioada de
înmatriculare temporarã nu poate depãsi sfârsitul anului în curs, dacã
solicitarea a fost fãcutã în primele 9 luni ale anului respectiv, ori sfârsitul
anului urmãtor, dacã solicitarea a fost fãcutã în ultimele 3 luni ale anului în
curs. Dacã introducerea în România a autovehiculelor si a remorcilor care se
înmatriculeazã temporar a fost fãcutã printr-o operatiune de import temporar,
perioada de înmatriculare temporarã nu poate depãsi termenul limitã stabilit
pentru importul temporar.
Art. 85. -
Inspectoratele de politie judetene si Directia Generalã de Politie a
municipiului Bucuresti elibereazã, pentru fiecare autovehicul sau remorcã
înmatriculatã, un certificat de înmatriculare, ale cãrui formã si continut sunt
stabilite de Inspectoratul General al Politiei.
Art. 86. -
Titularul certificatului de înmatriculare este obligat sã declare unitãtii de
politie emitente schimbarea oricãror date referitoare la proprietar ori la
vehicul, înscrise în certificatul de înmatriculare, în termen de cel mult 30 de
zile de la data la care a survenit aceastã modificare, cu exceptia schimbãrii
caroseriei sau a sasiului, caz în care va proceda conform prevederilor art. 94.
Art. 87. -
Inspectoratele de politie judetene sau Directia Generalã de Politie a
municipiului Bucuresti autorizeazã provizoriu circulatia autovehiculelor si a
remorcilor neînmatriculate, pentru o perioadã de cel mult 30 de zile, în
vederea efectuãrii formalitãtilor premergãtoare înmatriculãrii.
Autorizatia
provizorie de circulatie dã dreptul titularului acesteia de a circula numai pe
teritoriul României.
Art. 88. -
Inspectoratele de politie judetene sau Directia Generalã de Politie a
municipiului Bucuresti autorizeazã circulatia pentru probe a autovehiculelor si
remorcilor:
a) care
efectueazã probe în vederea omologãrii, precum si a autosasiurilor care
efectueazã deplasãri de la unitãtile constructoare la cele care le caroseazã,
la solicitarea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate fabricarea,
asamblarea, carosarea sau încercarea autovehiculelor sau a remorcilor;
b) supuse
comercializãrii, în vederea probelor solicitate de clienti, la cererea
persoanelor juridice care detin spatiu special amenajat pentru expunerea
vehiculelor si au un volum mediu de vânzãri de cel putin 5 autovehicule sau
remorci într-un interval de o lunã.
Autorizatiile de circulatie pentru probe sunt valabile cel mult un an de la
data eliberãrii.
Este
interzis transportul comercial de bunuri si persoane cu autovehicule si remorci
care circulã în baza autorizãrii de circulatie pentru probe, folosirea acestor
autorizatii pentru autovehicule si remorci de provenientã strãinã pentru care
nu au fost efectuate formalitãtile vamale în România, precum si circulatia
vehiculelor prevãzute la lit. b) în afara judetului sau a municipiului
Bucuresti în raza cãruia îsi are sediul titularul autorizatiei de circulatie
pentru probe.
Art. 89. -
Pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare sau a
autorizatiei provizorii de circulatie pentru probe trebuie declaratã în termen
de 48 de ore de la constatarea faptului unitãtii de politie celei mai
apropiate, care va elibera o adeverintã în acest sens.
În termen de
cel mult 15 zile de la declararea pierderii, a furtului sau a distrugerii
certificatului de înmatriculare, titularul acestuia este obligat sã solicite
eliberarea unui alt certificat de înmatriculare.
Noul
certificat de înmatriculare se elibereazã de cãtre unitatea de politie care a
emis certificatul anterior, în baza adeverintei mentionate mai sus si a dovezii
de publicare în Monitorul Oficial al României pentru declararea nulitãtii documentului
pierdut sau furat.
Sectiunea a II-a
Numerele de înmatriculare, cele provizorii si de probe
Art. 90.
- La înmatriculare, inspectoratul de politie judetean sau Directia Generalã de
Politie a municipiului Bucuresti atribuie fiecãrui autovehicul ori remorcã un
numãr de înmatriculare, compus din indicativul judetului sau al municipiului
Bucuresti si numãrul de ordine.
Numãrul de
înmatriculare al autovehiculelor si remorcilor prevãzute în art. 83 este compus
din indicativul CD, CO sau TC, dupã caz, si numãrul de ordine.
În cazul
numãrului de înmatriculare temporarã la indicativul judetului si numãrul de
ordine se adaugã luna si anul în care expirã valabilitatea înmatriculãrii.
La
autorizarea provizorie a circulatiei autovehiculului sau a remorcii se atribuie
un numãr compus din indicativul judetului sau a municipiului Bucuresti si
numãrul de ordine.
La
autorizarea circulatiei pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se
atribuie un numãr compus din indicativul judetului sau a municipiului
Bucuresti, numãrul de ordine si înscrisul «Probe».
O datã cu
înmatricularea sau amortizarea circulatiei se elibereazã si plãcile cu numãrul
atribuit.
Art. 91. -
Numãrul de înmatriculare, cel provizoriu si de probe se aplicã pe plãci
metalice având fondul alb reflectorizant si înscrisul cu litere majuscule si
cifre arabe, în relief.
Plãcile se
fixeazã la partea din fatã si din spate a autovehiculului, iar la motocicletã,
motoretã si remorcã, numai la partea din spate, în locurile special destinate.
Pe placa din
spate se aplicã ecusonul care atestã efectuarea inspectiei tehnice periodice,
iar pe placa din fatã, ecusonul inspectiei tehnice suplimentare pentru poluare.
Art. 92. -
Indicativele judetelor si al municipiului Bucuresti, alcãtuirea numerelor de
ordine, formele, dimensiunile, culorile fondului plãcilor si ale înscrisurilor
aplicate, precum si conditiile de calitate sunt stabilite prin standard de
stat.
Art. 93. -
Numerele de înmatriculare, forma si dimensiunile plãcilor cu numere de
înmatriculare pentru autovehiculele si remorcile apartinând Ministerului
Apãrãrii Nationale se stabilesc si se atribuie de cãtre acest minister.
Sectiunea a III-a
Radierea autovehiculelor si remorcilor
Art. 94.
- Proprietarii de autovehicule si remorci înmatriculate sunt obligati sã cearã
radierea acestora din evidenta inspectoratelor de politie judetene sau a
Directiei Generale de Politie a municipiului Bucuresti în termen de 30 de zile
de la data la care a intervenit una dintre situatiile urmãtoare:
a) la
trecerea în proprietatea lor a autovehiculelor sau a remorcilor înmatriculate
pe numele fostului proprietar, pe a vehiculului si a fisei de înmatriculare,
precum si a predãrii certificatului si a plãcilor cu numãrul de înmatriculare;
b) la
schimbarea domiciliului (sediului) lor în raza altui inspectorat de politie
judetean sau a Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti decât
acela la care se aflã înmatriculat autovehiculul sau remorca, pe baza
prezentãrii cãrtii de identitate a vehiculului si a fisei de înmatriculare,
precum si a predãrii certificatului si a plãcilor cu numãrul de înmatriculare;
c) la
scoaterea definitivã din România a autovehiculelor si a remorcilor, pe baza
prezentãrii cãrtii de identitate a vehiculului si a predãrii certificatului si
a plãcilor cu numãrul de înmatriculare;
d) în cazul
când autovehiculul sau remorca au devenit improprii din punct de vedere tehnic
pentru a circula pe drumurile publice si au fost dezmembrate, pe baza dovezii
care atestã dezmembrarea si a predãrii cãrtii de identitate a vehiculului,
precum si a certificatului si a plãcilor cu numãrul de înmatriculare;
e) în cazul
schimbãrii caroseriei sau a sasiului;
În cazul
nerespectãrii prevederilor alineatului precedent, o datã cu constatarea
contraventiei, organele de politie vor retine certificatul de înmatriculare,
precum si plãcile cu numerele de înmatriculare.
Proprietarii
autovehiculelor si ai remorcilor pot solicita radierea acestora, dacã nu mai
doresc sã le pãstreze în circulatie. În acest caz, proprietarii vor face dovada
cã posedã spatiu propriu amenajat parcãrii acestor autovehicule si remorci cât
timp sunt radiate din circulatie, fiind interzisã parcarea acestora în alte
locuri.
La
efectuarea radierii, inspectoratele de politie judetene sau Directia Generalã
de Politie a municipiului Bucuresti comunicã aceastã operatiune organelor
fiscale.
Cãrtile de
identitate retinute de politie conform prevederilor lit. d) vor fi remise
Regiei Autonome «Registrul Auto Român».
CAPITOLUL VI
Permisul de conducere
Art. 95.
- Permisul de conducere se elibereazã de cãtre inspectoratul de politie
judetean sau de Directia Generalã de Politie a municipiului Bucuresti în raza
cãreia solicitantul îsi are domiciliul (sau resedinta în cazul cetãtenilor
strãini), precum si de cãtre Inspectoratul General al Politiei.
Forma si
continutul permisului de conducere se stabilesc de cãtre Inspectoratul General
al Politiei.
Permisul de
conducere prevãzut la art. 96 este valabil pe o perioadã de 10 ani de la data
eliberãrii.
Prevederea
de la alineatul precedent se aplicã si permiselor model nou, emise pânã la data
intrãrii în vigoare a Hotãrârii Guvernului nr. 166/1997.
La expirarea
perioadei de valabilitate, acesta va fi preschimbat de unitãtile de politie,
fãrã sustinerea unui nou examen, pe baza unei metodologii elaborate de
Ministerul de Interne.
Art. 96. -
Permisul de conducere este valabil pentru una sau mai multe dintre urmãtoarele
categorii de autovehicule:
CATEGORIA A:
autovehiculul cu douã roti (motocicletã), cu sau farã atas, având capacitatea
cilindricã a motorului peste 50 cm3 sau viteza prin constructie mai
mare de 50 km/h, si autovehiculului cu trei roti (triciclul) având capacitatea
cilindricã a motorului mai mare de 50 cm3 sau viteza prin
constructie mai mare de 50 km/h, precum si masa totalã maximã autorizatã mai
micã de 400 kg;
CATEGORIA B:
-
autovehiculele a cãror masã totalã maximã autorizatã nu depãseste 3.500 kg si
al cãror numãr de locuri pe scaune, în afara locului conducãtorului, nu este
mai mare de 8;
- ansamblul
de vehicule format dintr-un autovehicul din categoria B si o remorcã în cazul
în care masa totalã maximã autorizatã a ansamblului nu depãseste 3.500 kg, iar
masa totalã maximã autorizatã a remorcii nu depãseste masa proprie a
autovehiculului trãgãtor;
-
triciclurile sau cvadriciclurile având masa proprie peste 550 kg;
CATEGORIA B
+ E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul trãgãtor din
categoria B si o remorcã, dacã ansamblul respectiv nu se încadreazã în
categoria B;
CATEGORIA C:
autovehiculele, altele decât cele din categoria D, a cãror masã totalã maximã
autorizatã este mai mare de 3500 kg;
CATEGORIA C
+ E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul trãgãtor din
categoria C si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã este mai mare de
750 kg;
CATEGORIA D: autovehiculele destinate transportului de persoane având
mai mult de 8 locuri pe scaune, în afara locului conducãtorului;
CATEGORIA D
+ E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul trãgãtor din
categoria D si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã este mai mare de
750 kg. Remorca nu trebuie sã fie destinatã transportului de persoane;
CATEGORIA Tr:
tractoare si masini autopropulsate pentru lucrãri;
CATEGORIA Tb:
troleibuze;
CATEGORIA Tv:
tramvaie;
Permisul de
conducere este valabil si pentru una sau mai multe dintre urmãtoarele
subcategorii:
SUBCATEGORIA
A1: autovehiculul cu douã sau trei roti (motoretã) având capacitatea
cilindricã a motorului de cel mult 50 cm3 si viteza maximã, prin
constructie, de cel putin 25 km/h, dar nu mai mare de 50 km/h;
SUBCATEGORIA
B1: autovehicul cu trei sau patru roti (tricicluri si, respectiv
cvadriciluri) având masa proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg si
fiind echipat cu un motor termic cu capacitatea cilindricã mai mare de 50 cm3
sau cu orice alt motor cu o putere echivalentã ori cu viteza prin constructie
mai mare de 50 km/h;
SUBCATEGORIA
C1: autovehiculele, altele decât cele din categoria D, a cãror masã
totalã maximã autorizatã este de peste 3500 kg, dar nu mai mare de 7500 kg;
SUBCATEGORIA
C1 + E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul trãgãtor din
subcategoria C1 si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã este mai
mare de 750 kg, cu conditia ca masa totalã maximã autorizatã a ansamblului sã
nu depãseascã 12.000 kg, iar masa totalã maximã autorizatã a remorcii sã nu
depãseascã masa proprie a vehiculului trãgãtor;
SUBCATEGORIA
D1: autovehiculele destinate transportului de persoane având cel putin
9, dar nu mai mult de 16 locuri pe scaune, în afara locului conducãtorului;
SUBCATEGORIA
D1 + E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul trãgãtor din
subcategoria D1 si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã este mai
mare de 750 kg, cu conditia ca masa totalã maximã autorizatã a ansamblului sã
nu depãseascã 12.000 kg, iar masa totalã maximã autorizatã a remorcii sã nu
depãseascã masa proprie a vehiculului trãgãtor. Remorca nu trebuie sã fi
destinatã transportului de persoane.
Autovehiculelor din categoriile B, C si D si din subcategoriile C1 si D1 li se
poate atasa o remorcã având masa totalã maximã autorizatã sub 750 kg, fãrã ca
prin aceasta sã se schimbe categoria din care fac parte.
Termenul masã
totalã maximã autorizatã înseamnã masa proprie a vehiculului si a
încãrcãturii maxime.
Art. 97. -
Permisul de conducere valabil pentru o categorie dã dreptul de a conduce si
autovehicule din subcategoria pe care aceasta o include.
Permisul de
conducere valabil pentru categoriile C + E sau D + E este valabil si pentru
conducerea ansamblurilor de vehicule din categoria B + E, dacã titularul
acestuia posedã categoria B.
Permisul de
conducere valabil pentru categoria C + E este valabil si pentru categoria D +
E, dacã titularul acestuia posedã categoria D.
Permisul de
conducere valabil si pentru subcategoria C 1 + E este valabil si pentru
subcategoria D1 + E, dacã titularul acestuia posedã subcategoria D1.
Posesorii
permisului de conducere pentru categoriile C sau C + E au dreptul sã conducã
tractoare, iar permisele de conducere pentru categoriile D sau D + E sunt
valabile si pentru conducerea troleibuzelor.
Posesorii
permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria A nu au
dreptul sã conducã motociclete de o putere mai mare de 25 kW sau cu un raport
putere/masã proprie de peste 0,16 kW/kg, dacã nu au cel putin 2 ani vechime în
conducerea motocicletelor. Aceastã conditie nu se aplicã persoanelor care au
vârsta de cel putin 21 de ani si au sustinut examenul pe motociclete fãrã atas,
cu o putere a motorului de cel putin 35 kW.
Art. 98. -
Categoriile Tr, Tb si Tv se înscriu în permisele de conducere la rubrica
"mentiuni".
Posesorii
permisului de conducere pentru tractoare au dreptul sã conducã un ansamblu de
vehicule compus dintr-un tractor si una sau douã remorci.
Art. 99. -
Permisul de conducere se obtine pe bazã de examen.
Examinarea
persoanelor în vederea obtinerii permisului de conducere se efectueazã la
Inspectoratul General al Politiei ori la inspectoratul de politie judetean sau
la Directia Generalã de Politie a municipiului Bucuresti în raza cãreia îsi au
domiciliul (sau resedinta, în cazul cetãtenilor strãini). Prin exceptie,
absolventii cursurilor organizate de scolile de pregãtire a conducãtorilor de
autovehicule din categoriile sau subcategoriile C, C1, D1, precum si pentru
tractoare, tramvaie ori troleibuze vor fi examinati, pentru prima datã, la
inspectoratul de politie judetean sau la Directia Generalã de Politie a
municipiului Bucuresti în raza cãreia îsi are sediul scoala respectivã.
Persoana
care solicitã examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere trebuie
sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:
- sã aibã
vârsta de cel putin 18 ani, exceptie fãcând persoana care solicitã obtinerea
permisului de conducere valabil pentru subcategoria A1, care trebuie sã aibã
vârsta de cel putin 16 ani, pentru categoria C + E trebuie sã aibã vârsta de
cel putin 20 de ani, iar pentru categoriile D, D1, Tv si Tv trebuie sã aibã
vârsta de cel putin 21 ani;
- sã fie
aptã din punct de vedere medical si psihologic pentru conducerea
autovehiculelor din categoria pentru care solicitã examinarea;
- sã fi
absolvit cursurile unei scoli de pregãtire a conducãtorilor de autovehicule
organizate, potrivit legii pentru categoriile sau subcategoriile A, A1, B, B1,
C, C1, D, D1, Tr, Tb si Tv;
- sã nu fi
fost condamnatã definitiv pentru una dintre infractiunile prevãzute în art. 22
alin. 4 din Decretul nr. 328/1966, republicat.
Pentru
admiterea prezentãrii la examen, candidatul va depune urmãtoarele documente:
- fisa de
scolarizare, al cãrei model se stabileste de cãtre Inspectoratul General al
Politiei;
- certificat
de cazier judiciar;
- chitantã
de platã a taxei de examinare.
Pregãtirea
practicã a candidatilor care solicitã obtinerea permisului de conducere valabil
pentru categoriile sau subcategoriile A, A1, B, B1 si B + E poate fi efectuatã
si de cãtre instructori auto independenti.
Inspectoratul General al Politiei, inspectoratele de politie judetene sau Directia
Generalã de Politie a municipiului Bucuresti pot aproba, de la caz la caz, cu
respectarea prevederilor art. 102, prezentarea la examen a persoanelor care nu
au urmat cursurile complete ale unei scoli de pregãtire a conducãtorilor de
autovehicule, în vederea obtinerii permisului de conducere.
Membrii
misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare se vor prezenta la examen în
conditiile stabilite de Ministerul de Interne si Ministerul Afacerilor Externe.
Art. 100. -
Candidatii la examenul pentru obtinerea permisului de conducere vor fi
examinati la proba teoreticã de cunoastere a regulilor de circulatie si a
elementelor de mecanicã legate de conducerea în sigurantã a autovehiculului,
precum si la proba de conducere, corespunzãtor categoriei de autovehicule
pentru care solicitã permisul.
Persoanele
handicapate care se încadreazã în baremurile minime de sãnãtate fizicã si
psihicã stabilite în acest sens vor fi examinate la proba de conducere pe
autovehicule adaptate infirmitãtii lor.
Art. 101. -
Rezultatul examinãrii se consemneazã prin calificativul "admis" sau
"respins". Candidatii care nu promoveazã oricare dintre probe sunt
declarati respinsi.
În cazul în
care se constatã cã unui candidat i-a fost permisã prezentarea la examen ori cã
acesta a fost declarat admis prin încãlcarea dispozitiilor legale, seful
Inspectoratului General al Politiei, directorul Directiei Generale a Politiei
municipiului Bucuresti sau seful inspectoratului de politie judetean, dupã caz,
va dispune anularea examenului.
Persoanele
care, desi admise la proba teoreticã, nu se prezintã în termen de 90 de zile
pentru sustinerea probei practice, vor fi declarate respinse.
Persoanele
declarate respinse vor putea sustine un nou examen numai dupã o perioadã de cel
putin 30 de zile, dar nu mai târziu de un an de la absolvirea scolii, în caz
contrar, vor efectua un curs complet de pregãtire.
Art. 102. -
Persoana care solicitã examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere
valabil pentru categoriile sau subcategoriile C1, C sau D1 trebuie sã fi
obtinut anterior dreptul de a conduce autovehiculele din categoria B.
Persoana
care solicitã examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere valabil
pentru categoria D trebuie sã facã dovada cã a condus efectiv autovehicule din
categoriile C sau D1 pe o perioadã de cel putin 2 ani.
Persoana
care solicitã examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere valabil
pentru categoriile sau subcategoriile B + E, C1 + E, C + E, D1 + E sau D + E
trebuie sã fi obtinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din
categoriile sau subcategoriile B, C1, C, D1 si, respectiv, D.
Art. 103. -
Scolile care pregãtesc persoane pentru obtinerea permisului de conducere vor
functiona în baza unui regulament elaborat de Ministerul de Interne si
Ministerul Transporturilor, în colaborare cu Ministerul Educatiei Nationale.
Persoanele
care efectueazã pregãtirea teoreticã (profesori de legislatie rutierã) si
practicã (instructori auto) vor fi autorizate în acest sens de autoritatea
competentã. Conditiile de autorizare se stabilesc prin instructiuni comune
elaborate de Ministerul de Interne si Ministerul Transporturilor.
Instructorii
auto sau profesorii de legislatie rutierã, cãrora li s-au retras autorizatiile
sau acestea au expirat, nu mai au dreptul sã efectueze pregãtirea persoanelor
în vederea obtinerii permisului de conducere.
Scolile care
pregãtesc persoane pentru obtinerea permisului de conducere din subordinea
Ministerului Apãrãrii Nationale si a Ministerului de Interne, precum si
instructorii auto si profesorii de legislatie rutierã care îsi desfãsoarã
activitatea în aceste scoli se autorizeazã de cãtre ministerele respective.
Art. 104. -
Autovehiculele, cu exceptia motocicletelor, destinate învãtãrii conducerii, vor
fi dotate cu o dublã comandã (frânã si ambreiaj).
Acestea vor
fi echipate cu o casetã având inscriptia "scoalã", exceptie fãcând
autobuzele, troleibuzele si tramvaiele, care vor avea înscrisul
"scoalã", aplicat pe pãrtile laterale, în fatã si în spate.
Art. 105. -
Folosirea pe drumurile publice a autovehiculelor prevãzute la art. 104 este
permisã numai sub supravegherea instructorilor auto.
Pregãtirea
practicã a persoanelor în vederea obtinerii permisului de conducere se face
numai pe trasee stabilite de politie.
Rãspunderea
pentru încãlcarea drepturilor de circulatie revine atât instructorului auto cât
si persoanei care conduce autovehiculul.
Art. 106. -
Posesorii permisului de conducere sunt obligati sã solicite eliberarea unui nou
permis de conducere la schimbarea oricãror date înscrise în vechiul permis de
conducere.
Posesorii
permiselor de conducere obtinute în alte state sunt obligati ca, în termen de
30 de zile de la data stabilirii domiciliului ori a resedintei în România, sã
solicite organelor de politie preschimbarea acestora. Permisul de conducere
national eliberat în alte state va fi retinut de organele de politie, urmând a
fi remis autoritãtilor statului emitent.
Ministerul
de Interne stabileste conditiile în care permisele de conducere strãine pot fi
preschimbate cu documente similare românesti.
Art. 107. -
Pierderea, furtul sau distrugerea permisului de conducere trebuie declaratã în
termen de 48 de ore de la constatarea faptului, unitãtii de politie celei mai
apropiate, care va elibera o adeverintã în acest sens.
În termen de
15 zile de la declararea pierderii, furtului sau distrugerii permisului de
conducere, titularul acestuia este obligat sã solicite eliberarea unui alt
permis de conducere.
Art. 108. -
Noul permis se elibereazã de cãtre unitatea de politie în raza cãreia titularul
îsi are domiciliul (sau resedinta, în cazul cetãtenilor strãini), în baza
adeverintei mentionate la art. 107 si a dovezii de publicare în Monitorul
Oficial al României pentru declararea nulitãtii documentului pierdut sau furat.
Art. 109. -
Conducãtorii auto care practicã activitatea de taximetrie trebuie sã fie
autorizati în acest sens de autoritatea competentã. Conditiile de autorizare se
stabilesc prin instructiuni comune elaborate de Ministerul Transporturilor si
de Ministerul de Interne.
CAPITOLUL VII
Circulatia autovehiculelor în trafic international
Art. 110.
- Vehiculele înmatriculate în România care circulã în strãinãtate vor purta, la
partea din spate, simbolul "ro", de formã ovalã. Simbolul va avea
lungimea de 175 mm si lãtimea de 115 mm, iar literele de culoare neagrã, pe
fond alb, cu înãltimea de 80 mm si grosimea scrisului de 10 mm, fiind plasate
în mijlocul simbolului oval.
Vehiculele
înmatriculate în strãinãtate care circulã în România vor purta, la partea din
spate, simbolul tãrii în care sunt înmatriculate.
Art. 111. -
Permisul de conducere eliberat de organele politiei potrivit art. 96 este
valabil în circulatia internationalã pe teritoriul statelor care au aderat la
Conventia internationalã asupra circulatiei rutiere, la care România este
parte.
Permisul de
conducere eliberat de organele politiei pentru conducerea autovehiculelor cu
capacitate cilindricã pânã la 69 cm3 inclusiv, nu este valabil în
circulatia internationalã. Pentru a circula pe teritoriul altor state,
posesorul unui asemenea permis trebuie sã posede un permis international de
conducere, eliberat de Automobil Clubul Român.
Dispozitia
de la alineatul precedent se aplicã tuturor posesorilor de permise de conducere
care vor sã circule pe teritoriul statelor care nu au aderat la Conventia
internationalã asupra circulatiei rutiere, la care România este parte, sau al statelor
cu care România nu are conventii de reciprocitate.
CAPITOLUL VIII
Constatarea si sanctionarea contraventiilor
Art. 112.
- Încãlcarea dispozitiilor prezentului regulament constituie contraventie si se
sanctioneazã dupã cum urmeazã:
a)
contraventiile prevãzute la art. 12 lit. b) alin. 3, art. 18 alin. 3, art. 23,
24, 40, 53 si 61 alin. 1, cu amendã de la 40.000 lei la 100.000 lei;
b)
contraventiile prevãzute la art. 8, 12 alin. 1 lit. c), art. 18 alin. 1, art. 20,
21, 22, 26 alin. 1, art. 27 alin. 1-3, art. 37 alin. 2-5, art. 38 alin. 1, art.
39 alin. 1, art. 44 pct. 1, 20, 22 si 23, art. 54 lit. d) si e), art. 55 lit.
b)-e) si art. 60 lit. a)-h), cu amendã de la 60.000 lei la 150.000 lei;
c) contraventiile
prevãzute la art. 14 alin. 1 lit. a), d) si e), art. 14 alin. 4, art. 25 alin.
1 si 2, art. 42, 44 pct. 4, 11, 12, 13 alin. 1 si pct. 16, art. 47 alin. 1,
dacã se depãseste cu pânã la 20 km/h viteza maximã admisã pe sectorul de drum
respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul, art. 47 alin.
2, art. 52, 59 alin. 1, art. 62, 71 alin. 1, art. 78 alin. 1, art. 79 alin. 1
lit. d), g)-i) si o), art. 121 alin. 1 si art. 122 alin. 1, cu amendã de la
100.000 lei la 250.000 lei;
d)
contraventiile prevãzute la art. 12 lit. a) alin. 2, art. 19 alin. 1 si 2, art.
28, 29, 44 pct. 18, 21, 24 si 26, art. 45, 46, 50 alin. 1, art. 51, 63 alin. 1,
art. 65, 74, 78 alin. 3 si 4, art. 91 alin. 2 si 3, art. 105 alin. 2 si art.
110 alin. 2, cu amendã de la 120.000 lei la 300.000 lei;
e)
contraventiile prevãzute la art. 12 lit. b) alin. 2, art. 14 alin. 1 lit. b) si
c), art. 18 alin. 4, art. 34, 44 pct. 8 alin. 4, pct. 19, 25 si 27, art. 48
alin. 2, art. 54 lit. a) si b), art. 57, 60 lit. i) si j), art. 61 alin. 2,
art. 70, 73, 78 alin. 2 si 5, art. 79 alin. 1 lit. e) si f), art. 89 alin. 1 si
2, art. 91 alin. 1, art. 97 alin. 6, art. 104, 106 alin. 1 si 2, art. 107 alin.
2, art. 123 si art. 124 alin. 2 si 3, cu amendã de la 150.000 lei la 350.000
lei;
f)
contraventiile prevãzute la art. 3, 12 lit. b) alin. 1, art. 15 alin. 1 si 2,
art. 26 alin. 2 si 4, art. 30, 31, 32, 33, 41, 44 pct. 2, 5 alin. 1, pct. 8,
alin. 2 si 3, pct. 9 si 17, art. 47 alin. 1, dacã se depãseste cu pânã la 30
km/h viteza maximã admisã pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din
care face parte autovehiculul, art. 54 lit. c), art. 55 lit. a), art. 56, 58,
59 alin. 3, art. 66 alin. 1 si 2, art. 68, 69, 72 alin. 2-4, art. 75 alin. 1 si
3, art. 76, 77 si art. 79 alin. 1 lit. a)-c), j)-n) si p), cu amendã de la
200.000 lei la 400.000 lei;
g)
contraventiile de la art. 4 alin. 1, 2 si 4, art. 7, 26 alin. 5, art. 35, 36
alin. 1 si 2, art. 44 pct. 3, 6, 7, 10 alin. 1 si 3 si pct. 15, art. 47 alin.
1, dacã se depãseste cu peste 30 km/h viteza maximã admisã pe sectorul de drum
respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul, art. 59 alin.
2, art. 64, 67, 80 alin. 4 si 5, art. 86, 88 alin. 3, art. 94 alin. 1, art. 103
alin. 2 si 3 si art. 109, cu amendã de la 600.000 lei la 900.000 lei.
Art. 113. -
Se sanctioneazã cu amendã de la 800.000 lei la 1.000.000 lei fapta oricãrei
persoane de a repara sau de a încuviinta repararea autovehiculelor având urme
de accident, fãrã a i se prezenta si fãrã ca aceasta sã retinã o copie de pe
procesul-verbal de constatare sau autorizare de reparare eliberatã de organele
de politie.
Art. 114. -
Neîndeplinirea de cãtre persoanele fizice apartinând administratorilor drumurilor
publice sau organelor cãilor ferate a obligatiilor ce le revin din prezentul
regulament, precum si instalarea si aplicarea mijloacelor de semnalizare
rutierã fãrã acordul organelor de specialitate ale politiei constituie
contraventie si se sanctioneazã cu amendã de la 800.000 lei la 1.000.000 lei.
Art. 115. -
În cazul când faptele prevãzute în prezentul capitol, sanctionate
contraventional, sunt sãvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii
penale, constituie infractiuni, ele se pedepsesc în conformitate cu legea
penalã.
Art. 116. -
Constatarea contraventiei se face prin proces-verbal de constatare atât de
cãtre agentii de circulatie, cât si de ceilalti ofiteri si subofiteri de
politie, care aplicã si sanctiunea.
În cazul în
care ofiterul sau subofiterul de politie apreciazã cã prin fapta comisã nu s-a
pus în pericol iminent siguranta circulatiei, poate aplica avertismentul verbal
sau prin proces-verbal de constatare a contraventiei.
În situatia
în care identitatea contravenientului nu poate fi stabilitã o datã cu
constatarea faptei, agentul constatator va invita la sediul politiei
proprietarul autovehiculului, pentru identificarea persoanei vinovate si
aplicarea sanctiunii.
Contravenientul
poate achita în termen de 48 de ore jumãtate din minimul amenzii prevãzut de
lege la Casa de Economii si Consemnatiuni.*)
*) Potrivit art. 26 alin. 2 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor, plata amenzilor contraventionale se poate face la
Casa de Economii si Consemnatiuni ori la unitatea mentionatã în
precesul-verbal.
Art. 117. -
Plângerea împotriva emiterii procesului-verbal de constatare a contraventiei,
însotitã de copia acestuia, se depune, dupã caz, la Directia Politiei Rutiere
din Inspectoratul General al Politiei, la serviciul politiei rutiere din
politia judeteanã sau a municipiului Bucuresti, la politia municipalã sau
orãseneascã ori la postul de politie al comunei, din care face parte ofiterul
sau subofiterul de politie constatator, în termen de 15 zile de la data
comunicãrii procesului-verbal.
Plângerea
împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se solutioneazã de
cãtre judecãtoria pe a cãrei razã teritorialã a fost sãvârsitã contraventia.
Art. 118. -
Persoanele cãrora li s-a anulat permisul de conducere conform art. 42 alin. 1
lit. a) si b) si alin. 2 din Decretul nr. 328/1966, privind circulatia pe
drumurile publice, pot solicita aprobarea pentru prezentarea la examen, în
vederea obtinerii unui nou permis de conducere, sefului politiei judetene sau,
dupã caz, al politiei municipiului Bucuresti pe raza cãrora au avut domiciliul
la data anulãrii permisului de conducere.
Persoanele
care nu obtin aprobarea prevãzutã la alin. 1 se pot adresa Inspectoratului
General al Politiei.
Prevederile
alin. 1 si 2 se aplicã în mod corespunzãtor si persoanelor care solicitã
aprobarea pentru prezentarea la examen, în vederea obtinerii permisului de
conducere, în conditiile art. 22 alin. 6 din Decretul nr. 328/1966, republicat.
Art. 119. -
În cazul sãvârsirii uneia dintre faptele prevãzute la art. 40 alin. 1, cu
exceptia celor prevãzute la lit. c), si alin. 2 din Decretul nr. 328/1966,
republicat, ofiterul sau subofiterul de politie retine permisul de conducere o
datã cu constatarea contraventiei ori, dacã nu este posibil, imediat dupã
constatare.
La retinerea
permisului de conducere ofiterul sau subofiterul de politie elibereazã
contravenientului o dovadã în care se va mentiona perioada în care acesta are
dreptul sã conducã autovehicule, dar nu mai mult de 15 zile din momentul
retinerii documentului.
În situatia
în care, ca urmare a nerespectãrii regulilor de circulatie, s-a cauzat unei
persoane o vãtãmare corporalã din culpã, ofiterul sau subofiterul de politie va
retine permisul de conducere conducãtorului auto, eliberându-i o dovadã cu
termen de valabilitate de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii ei pânã la
rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoresti.
În cazurile
în care conducãtorul auto se aflã sub influenta bãuturilor alcoolice,
autovehiculul prezintã defectiuni tehnice la sistemul de directie si frânare
sau când continuarea conducerii autovehiculului nu mai poate fi permisã, dovada
eliberatã va fi fãrã termen de valabilitate, având înscrisã mentiunea
interdictiei de a conduce.
Recoltarea
probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei de cãtre institutiile
medicale autorizate de Ministerul Sãnãtãtii se va efectua numai în prezenta
organelor de politie.
Permisul de
conducere retinut în conditiile legii se prezintã conducerii politiei judetene,
a Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau a Directiei
Politiei Rutiere, cu propunerea de suspendare a exercitãrii dreptului de a
conduce autovehicule, pentru a decide asupra mãsurii administrative si a
duratei acesteia.
Permisul de
conducere se restituie titularului, la cererea acestuia, atunci când termenul
mãsurii administrative a expirat, când s-a hotãrât cã exercitarea dreptului de
a conduce autovehicule nu se suspendã sau dacã, printr-o hotãrârejudecãtoreascã
definitivã, a fost anulat procesul-verbal de constatare a contraventiei.
CAPITOLUL IX
Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 120.
- Dispozitiile speciale care se referã la autovehiculele destinate stingerii
incendiilor, cele ale salvãrii si politiei sunt aplicabile în cazul când aceste
autovehicule pot fi recunoscute de la distantã printr-un semn distinctiv
propriu ori prin constructie precum si prin semnul optic sau sonor de
avertizare pe care-l folosesc.
Art. 121. -
Autovehiculele conduse de persoane care au o practicã de conducere de mai putin
de un an vor fi prevãzute cu un semn distinctiv în formã de disc, în centrul
cãruia se aflã semnul exclamãrii (Atentie).
Discul va fi
de culoare galbenã, cu diametrul de 100 mm, iar semnul exclamãrii de culoare
neagrã cu lungimea de 60 mm si diametrul punctului de 10 mm.
La
autoturisme, discurile vor fi plasate în interior, unul la coltul din dreapta
jos al parbrizului si celãlalt în partea dreaptã a geamului din spate.
La celelalte
autovehicule, discul din fatã va fi plasat în cabinã în partea dreaptã a
parbrizului, iar cel din spate lângã numãrul de înmatriculare; la
autovehiculele pe douã sau trei roti discul se instaleazã lângã numãrul de
înmatriculare din spate.
Art. 122. -
În toate unitãtile de învãtãmânt, curs primar si gimnazial, se vor preda
elevilor sãptãmânal si, respectiv lunar, pe parcursul anului scolar, lectii de
circulatie rutierã.
Organele
politiei vor sprijini si vor îndruma cadrele didactice din unitãtile de
învãtãmânt, în desfãsurarea acestei activitãti.
Art. 123. -
Permisul de conducere al conducãtorilor de autovehicule decedati va fi predat
organului de politie cel mai apropiat în termen de 10 zile de cãtre persoana
care îl detine.
Art. 124. -
În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României*) a
prezentei hotãrâri, Inspectoratul General al Politiei va elabora noi modele
pentru permisul de conducere si certificatul de înmatriculare.
Posesorii
permiselor de conducere, obtinute anterior datei intrãrii în vigoare a
Hotãrârii Guvernului nr. 778/1995, sunt obligati sã solicite preschimbarea
acestora dupã cum urmeazã:
a) în
perioada 1 noiembrie 1998 - 31 octombrie 1999, posesorii permiselor de
conducere nãscuti în anii pari, fãrã a se depãsi ziua si luna nasterii;
b) în
perioada 1 noiembrie 1999 - 31 octombrie 2000, posesorii permiselor de
conducere nãscuti în anii impari, fãrã a se depãsi ziua si luna nasterii.
Posesorii
certificatelor de înmatriculare, obtinute anterior datei intrãrii în vigoare a
Hotãrârii Guvernului nr. 778/1995, sunt obligati sã solicite preschimbarea
acestora, dupã cum urmeazã:
a) în
perioada 1 noiembrie 1998 - 31 octombrie 1999, detinãtorii care au obtinut
acest document în primele 10 zile ale lunilor în care au fost emise;
b) în perioada 1
noiembrie 1999 - 31 octombrie 2000, detinãtorii care au obtinut acest document
în intervalul 11- 20 al lunilor în care au fost emise;
c) în
perioada 1 noiembrie 2000 - 31 octombrie 2001, toti detinãtorii care au obtinut
acest document in intervalul 21 - sfârsitul lunilor în care au fost emise.
În cazul
depistãrii, cu ocazia controlului efectuat în trafic de cãtre organele de
politie, a nerespectãrii dispozitiilor prevãzute la alin. 2 si 3, permisul de
conducere sau, dupã caz, certificatul de înmatriculare se va retine în vederea
preschimbãrii.
Permisele de
conducere si certificatele de înmatriculare vor fi eliberate titularilor dupã
achitarea anticipatã a contravalorii documentelor.
*) Hotãrârea Guvernului nr. 778/1995 a fost publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 1 noiembrie 1995.
Art. 125. -
Cu ocazia schimbãrii permiselor de conducere, echivalarea dintre vechile si
noile categorii si subcategorii se va face dupã cum urmeazã:
- categoria
G cu categoria A;
- categoria
A cu categoria A;
- categoria
B cu categoria B;
- categoria
C cu categoria C;
- categoria
D cu categoria D;
-
categoriile B, C si E cu categoriile B + E si C + E;
-
categoriile C si E cu categoria C + E;
-
categoriile C, D si E cu categoriile C + E si D + E:
-
categoriile B, C, D si E cu categoriile B + E, C + E si D + E;
- categoria
F cu mentiunea Tr;
- categoria
H cu mentiunea Tb;
- categoria
I cu mentiunea Tv.
Art. 149.
Pierderea sau furtul permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare
sau a autorizatiei de circulatie pentru probe se publicã în Monitorul Oficial
al României, Partea a III-a.
*) Republicat în temeiul art. V din Hotãrârea Guvernului nr.
890 din 11 decembrie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 4 din 13 ianuarie 1999, dându-se textelor o nouã numerotare.
Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 a fost aprobat prin
H.C.M. nr. 772/1966 si a mai fost republicat în Buletinul Oficial, Partea I,
nr. 49 din 28 iunie 1984. Ulterior republicãrii a fost modificat prin:
- Hotãrârea Guvernului nr. 1.028 din 18 septembrie 1990, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 15 noiembrie 1991;
- Hotãrârea Guvernului nr. 594 din 2 septembrie 1991, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 13 septembrie 1991;
- Hotãrârea Guvernului nr. 756 din 1 noiembrie 1991, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 15 noiembrie 1991;
- Hotãrârea Guvernului nr. 582 din 31 august 1994, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 15 septembrie 1994;
- Hotãrârea Guvernului nr. 152 din 16 martie 1995, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 martie 1995;
- Hotãrârea Guvernului nr. 778 din 2 octombrie 1995, publicatã în Monitorul
Oficial aI României, Partea I, nr. 251 din 1 noiembrie 1995;
- Hotãrârea Guvernului nr. 1.085 din 28 decembrie 1995, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 30 decembrie 1995;
- Hotãrârea Guvernului nr. 166 din 5 mai 1997, publicatã în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 91 din 15 mai 1997;
- Hotãrârea Guvernului nr. 667 din 30 septembrie 1998, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 5 octombrie 1998;
- Ordonanta Guvernului nr. 26 din 30 ianuarie 1998, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 30 ianuarie 1998 (aprobatã si
modificatã prin Legea nr. 252 din 30 decembrie 1998, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 30 decembrie 1998).