MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A  I
Anul XI - Nr. 233    LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE     Marti, 25 mai 1999

SUMAR

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE  ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

           264. - Ordin al ministrului apelor, pãdurilor si protectiei mediului pentru aprobarea Normelor tehnice silvice privind gospodãrirea vegetatiei forestiere de pe terenurile din afara fondului forestier national

           440. - Ordin al ministrului apelor pãdurilor si protectiei mediului pentru aprobarea pretului mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior

           Lista cuprinzând asociatiile si fundatiile care au primit subventii de la bugetul de stat, în anul 1998, lunile noiembrie si decembrie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor române cu personalitate juridicã, care înfiinteazã si administreazã unitãti de asistentã socialã

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APELOR, PÃDURILOR SI PROTECTIEI MEDIULUI

ORDIN
pentru aprobarea Normelor tehnice silvice privind gospodãrirea vegetatiei forestiere de pe terenurile din afara fondului forestier national

            Ministrul apelor, pãdurilor si protectiei mediului,
            în temeiul art. 87 si 93 din Codul silvic - Legea nr. 26/1996,
            în baza art. 3 pct. 2 lit. b) si a art. 9 din Hotãrârea Guvernului nr. 104/1999 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului,
            emite prezentul ordin.

            1. Se aprobã Normele tehnice silvice privind gospodãrirea vegetatiei forestiere de pe terenurile din afara fondului forestier national, cuprinse în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
            2. Directia generalã a pãdurilor si Regia Nationalã a Pãdurilor vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
            3. Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
            4. Orice prevedere contrarã prezentului ordin îsi înceteazã aplicabilitatea începând cu data intrãrii în vigoare a acestuia.

Ministrul apelor, pãdurilor si protectiei mediului,
Romicã Tomescu

Bucuresti, 26 martie 1999.
Nr. 264.

ANEXÃ

NORME TEHNICE SILVICE
privind gospodãrirea vegetatiei forestiere de pe terenurile din afara fondului forestier national

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

            Art. 1. - Vegetatia forestierã situatã pe terenuri din afara fondului forestier national este constituitã din:
            a) vegetatia forestierã de pe pãsunile împãdurite;
            b) perdelele forestiere de protectie a terenurilor agricole, inclusiv arborii izolati sau pâlcurile de arbori de pe pajisti;
            c) plantatiile forestiere de pe terenurile degradate;
            d) plantatiile forestiere si arborii din zonele de protectie a lucrãrilor hidrotehnice si de îmbunãtãtiri funciare, precum si cei situati de-a lungul cursurilor de apã si al canalelor de irigatie;
            e) perdelele forestiere de protectie si arborii situati de-a lungul cãilor de comunicatie din extravilan;
            f) zonele verzi din jurul oraselor si comunelor, altele decât cele cuprinse în fondul forestier national, parcurile din intravilan cu specii forestiere exotice, precum si jnepenisurile din zona alpinã;
            g) parcurile dendrologice, altele decât cele cuprinse în fondul forestier national.
            Art. 2. - Proprietarii si detinãtorii de terenuri cu vegetatie forestierã din afara fondului forestier national au obligatia sã asigure paza acesteia, sã ia mãsuri de prevenire si stingere a incendiilor, sã respecte dispozitiile cu privire la îngrijirea, protectia pãdurilor si combaterea dãunãtorilor acestora, precum si cele referitoare la circulatia materialelor lemnoase.
            Art. 3. - Gospodãrirea vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afara fondului forestier national este supusã prezentelor norme tehnice silvice, pentru a se asigura ocrotirea acesteia si exercitarea în conditii optime a functiilor pentru care a fost creatã.

CAPITOLUL II
Administrarea, paza si evidenta vegetatiei forestiere situate pe terenurile din afara fondului forestier national

            Art. 4. - Vegetatia forestierã situatã pe terenuri din afara fondului forestier national, prevãzutã la art. 1, se administreazã de cãtre proprietarii acestora - persoane fizice sau juridice - sau de împuternicitii legali ai acestora si se gospodãreste potrivit prevederilor prezentelor norme tehnice silvice.
            Art. 5. - Proprietarii sau detinãtorii de terenuri cu vegetatie forestierã din afara fondului forestier, precum si eventualii împuterniciti ai acestora au obligatia sã permitã persoanelor împuternicite ale autoritãtii publice centrale sau teritoriale care rãspunde de silviculturã sã verifice modul în care sunt respectate normele tehnice silvice privind modul de gospodãrire a vegetatiei forestiere de pe aceste terenuri.
            Art. 6. - Inspectoratele silvice teritoriale din subordinea Directiei generale a pãdurilor din cadrul autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã sunt obligate sã tinã evidenta terenurilor cu vegetatie forestierã situate în afara fondului forestier national. Evidenta se va întocmi conform modelului prezentat în anexa nr. 1 la prezentele norme tehnice silvice, pe baza datelor obtinute de la oficiile judetene de cadastru si organizarea teritoriului. În cazul în care pentru anumite zone nu existã evidente cadastrale sau acestea nu contin date referitoare la vegetatia forestierã, evidenta acestor terenuri se va întocmi prin ocoalele silvice, pe baza informatiilor obtinute de la personalul silvic de teren sau de la organele administratiei publice locale.
            Art. 7. - Vegetatia forestierã situatã pe terenurile din afara fondului forestier national se va încadra în categorii functionale, în functie de obiectivul sau de factorul de mediu pe care îl protejeazã. Se prevãd urmãtoarele categorii functionale si simboluri cu care se înregistreazã în evidenta mentionatã la art. 6:
            - P.A. - vegetatie forestierã cu functie de protectie a apelor;
            - P.S. - vegetatie forestierã cu functie de protectie a solului;
            - P.C. - vegetatie forestierã cu functie de protectie împotriva factorilor climatici dãunãtori, precum si pentru protectia unor obiective de interes national;
            - P.R. - vegetatie forestierã pentru protectia rezervatiilor si a monumentelor naturii sau având rolul de conservare a unor ecosisteme de importantã stiintificã;
            - F.R. - vegetatie forestierã cu functie de recreere;
            - F.P. - vegetatie forestierã cu functie prioritarã de productie.
            Propunerile de încadrare a terenurilor cu vegetatie forestierã pe categorii functionale se fac de cãtre personalul tehnic din inspectoratele silvice teritoriale, iar aprobarea încadrãrii este de competenta conducerii inspectoratului silvic teritorial. În cazul pãsunilor împãdurite pentru care sunt întocmite studii de transformare, încadrarea pe categorii functionale se face prin aceste studii.

CAPITOLUL III
Gospodãrirea vegetatiei forestiere situate pe terenuri din afara fondului forestier national

            Art. 8. - (1) Proprietarii sau detinãtorii de terenuri cu vegetatie forestierã din afara fondului forestier national care au obligatia, stabilitã prin lege, de a asigura paza acesteia sunt rãspunzãtori de tãierea, ruperea sau scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, de arbori, puieti sau lãstari, precum si de defrisarea ilegalã a acestei vegetatii.
            (2) În cazul în care detinãtorul terenului cu vegetatie forestierã din afara fondului forestier national nu poate asigura paza acesteia si nici nu poate angaja un paznic competent sã execute aceastã prestatie, se poate adresa în scris ocolului silvic în a cãrui razã teritorialã se aflã terenul, solicitând ca acesta sã asigure paza prin personalul silvic de teren, pe bazã de contract, contra cost.
            Art. 9. - (1) Proprietarii sau detinãtorii terenurilor cu vegetatie forestierã situate în afara fondului forestier national au obligatia sã le mentinã în stare normalã de sãnãtate si sã execute la timp lucrãrile de igienã, precum si cele de prevenire si combatere a bolilor si dãunãtorilor acestei vegetatii, stabilite de organele inspectoratului silvic teritorial, prin mijloace proprii sau prin unitãti specializate, contra cost.
            (2) Proprietarii sau detinãtorii terenurilor cu vegetatie forestierã situate în afara fondului forestier national vor semnala inspectoratului silvic teritorial sau ocolului silvic învecinat, imediat ce constatã aparitia de boli sau de dãunãtori, si vor executa lucrãrile de combatere, în conditiile prevãzute la alineatul precedent.
            (3) În activitatea de depistare, prevenire si combatere a bolilor, si dãunãtorilor vegetatiei forestiere inspectoratul silvic teritorial este obligat sã controleze starea de sãnãtate a vegetatiei forestiere si sã stabileascã, în cazul depistãrii unor factori patologici, mãsurile de combatere necesare.
            Art. 10. - (1) Pe terenurile cu vegetatie forestierã situate în afara fondului forestier national pãsunatul este permis numai cu acordul proprietarilor sau al detinãtorilor legali si numai în conditiile în care nu se produc fenomene de eroziune a solului.
            (2) Pãsunatul pe terenurile cu vegetatie forestierã proprietate publicã, situate în afara fondului forestier national, este interzis în urmãtoarele situatii:
            a) pe terenurile cu procese de eroziune si alunecãri;
            b) pe terenurile cu vegetatie forestierã cu înãltime sub 3 m, în cazul pãsunatului ovinelor, si sub 4 m, în cazul pãsunatului bovinelor si cabalinelor;
            c) pe versantii directi ai lacurilor de acumulare care servesc la alimentarea cu apã a localitãtilor;
            d) pe terenurile cu nisipuri mobile sau cu soluri scheletice;
            e) pe terenurile cu vegetatie forestierã în curs de regenerare;
            f) pe terenurile cu vegetatie forestierã afectate de fenomenul de uscare intensã;
            g) pe terenurile cu vegetatie forestierã, constituite ca rezervatii stiintifice sau situate în perimetrul parcurilor nationale constituite conform legii;
            h) în plantatiile forestiere de pe terenurile degradate, inclusiv în cele de pe terenurile constituite în perimetre de ameliorare;
            i) în vegetatia forestierã destinatã ca zonã de agrement si recreere pentru centrele urbane;
            j) în parcurile dendrologice si în cele de agrement.
            (3) Se recomandã proprietarilor sau detinãtorilor de terenuri cu vegetatie forestierã proprietate privatã sã nu practice pãsunatul pe terenurile care le apartin, ce se încadreazã în categoriile prevãzute la alin. (2), în vederea evitãrii degradãrii factorilor de mediu.
            Art. 11. - (1) Tãierea vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afara fondului forestier national se va face la cererea proprietarilor sau a detinãtorilor legali, numai dupã marcarea prealabilã a acestora de cãtre organele silvice abilitate prin delegatia emisã o datã cu predarea ciocanului de marcat, cu respectarea urmãtoarelor conditii:
            a) tãierea vegetatiei forestiere cu functii de protectie va fi admisã numai în cazurile în care vegetatia nu îsi mai exercitã functia de protectie stabilitã de organele de specialitate din inspectoratele silvice teritoriale;
            b) tãierea vegetatiei forestiere de pe pãsunile împãdurite, care sunt prevãzute a fi transformate, se face cu respectarea vârstelor de tãiere prevãzute în anexa nr. 2 la prezentele norme tehnice silvice;
            c) tãierea vegetatiei forestiere cu functii de protectie se va face cu conditia ca aceasta sã fie urmatã de regenerarea naturalã sau artificialã;
            d) tãierile pentru transformarea pãsunilor împãdurite se vor face potrivit reglementãrilor prevãzute la art. 13-18;
            e) perdelele forestiere de protectie si aliniamentele de arbori, cu stare de vegetatie lâncedã sau cu fenomene de uscare anormalã, se vor putea tãia pe portiuni cu lungime de maximum 100 m, urmând ca portiunea alãturatã sã fie tãiatã dupã regenerarea cu reusitã definitivã a celei anterioare;
            f) vegetatia forestierã din parcurile situate în intravilanul localitãtilor si din cele dendrologice se va putea tãia numai la vârsta exploatabilitãtii fiziologice, când se constatã fenomenul de uscare;
            g) tãierea se face cu respectarea instructiunilor tehnice privind termenele, modalitãtile si epocile de recoltare, scoaterea si transportul materialului lemnos, emise de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã;
            h) tãierile se vor face în regim codru sau crâng, dupã caz, în functie de vârsta vegetatiei, de speciile principale si de modul lor de regenerare, de provenienta speciilor (sãmântã sau lãstari), de functia de protectie pe care o îndeplineste etc.;
            i) vegetatia forestierã de pe terenuri degradate, a cãrei stare s-a deteriorat si nu îsi mai exercitã functia de protectie, se va putea tãia pe parchete mici - sub 2 ha sau în benzi amplasate pe curba de nivel; tãierea, urmatã în mod obligatoriu de regenerare naturalã sau de împãdurire prin plantatii, dupã caz, se stabileste de inspectoratele silvice teritoriale;
            j) marcarea arborilor de cãtre organele silvice se face contra cost, la cererea scrisã a proprietarilor sau a detinãtorilor terenurilor respective.
            (2) Tãierea jnepenisurilor din zona alpinã este interzisã.
            Art. 12. - Proprietarii sau detinãtorii de terenuri cu vegetatie forestierã sunt obligati sã execute tãierile de îngrijire specifice pentru mentinerea unei stãri fitosanitare corespunzãtoare. În mod deosebit se vor executa tãierile de igienã, extrãgându-se arborii atacati de boli sau dãunãtori si în curs de uscare sau uscati. Extragerea acestora se va face dupã marcarea lor prealabilã de cãtre organele silvice teritoriale.

CAPITOLUL IV
Transformarea pãsunilor împãdurite

            Art. 13. - Transformarea pãsunilor împãdurite se face pe baza studiilor de transformare, întocmite de unitãti specializate, abilitate de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, potrivit legii.
            Art. 14. - (1) Studiile de transformare a pãsunilor împãdurite se executã pe baza comenzilor date de proprietarii sau de detinãtorii pãsunilor împãdurite si a contractelor încheiate între pãrti. Continutul studiilor de transformare este prezentat în anexa nr. 3 la prezentele norme tehnice silvice.
            (2) Studiile de transformare a pãsunilor împãdurite sunt aplicabile pe o duratã de maximum 10 ani.
            Art. 15. - (1) Se vor întocmi studii de transformare a pãsunilor împãdurite numai pentru acele trupuri de pãsuni în care existã arboreturi care nu îndeplinesc functii speciale de protectie, în urmãtoarele conditii:
            a) arboreturile de pe terenuri cu pantã medie de la 0 la 15 grade se pot tãia ras, dacã au cel putin vârsta exploatabilitãtii, lãsându-se arbori izolati cu coroanã dezvoltatã pentru a servi ca umbrare în timpul insolatiei puternice, precum si benzi de protectie a malurilor pe lângã pâraie;
            b) arboreturile de pe terenuri cu pantã medie de 15 la 30 de grade se pot rãri pânã la o consistentã cuprinsã între 0,2-0,4, în functie de panta terenului (0,2 la pante apropiate de 15 grade si 0,4 la pante apropiate de 30 de grade), dacã acestea au cel putin vârsta exploatabilitãtii; reducerea consistentei va fi variabilã, tinându-se seama de conditiile de sol, de starea arboretului si de posibilitãtile de instalare a vegetatiei ierboase pentru pãsunat;
            c) arboreturile de pe terenurile cu pantã de peste 30 de grade nu se defriseazã si nu se rãresc; acestea vor fi parcurse cu lucrãri de conservare care se executã conform Normelor tehnice pentru alegerea si aplicarea tratamentelor.
            De asemenea, sunt supuse regimului de protectie si deci nu vor fi transformate în pãsuni arboreturile situate pe versantii directi ai lacurilor de acumulare, indiferent de panta terenului, pe o distantã de maximum 500 m de la limita acumulãrii;
            d) pentru arboreturile care nu ajung la vârsta exploatabilitãtii în deceniul urmãtor si au consistenta plinã (peste 0,8) se vor prevedea tãieri de îngrijire, în functie de stadiul de dezvoltare a acestora.
            (2) Vegetatia forestierã tânãrã, instalatã ca urmare a neexecutãrii lucrãrilor de îngrijire si de întretinere a pãsunilor, formatã din lãstãrisuri, semintis, având stadiul de dezvoltare nuelis - prãjinis, respectiv cu diametrul mediu de maximum 10 cm, va fi propusã pentru curãtare, cu respectarea conditiilor de pantã si consistentã, prevãzute la alin. (1) lit. a)-c).
            Art. 16. - Vârstele exploatabilitãtii la care arboreturile de pe pãsunile împãdurite pot fi exploatate sunt prevãzute în anexa nr. 2, la rubrica "codru", diminuate cu 10 ani.
            Art. 17. - Studiile de transformare a pãsunilor împãdurite se avizeazã de Comisia tehnico-economicã pentru silviculturã din cadrul Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului, la cererea unitãtii specializate care a întocmit studiul.
            Art. 18. - Marcarea arborilor de pe pãsunile împãdurite si întocmirea actelor de punere în valoare a vegetatiei forestiere pentru transformarea pãsunilor împãdurite se fac de cãtre organele silvice teritoriale, contra cost, la cererea proprietarilor sau a detinãtorilor legali ai pãsunilor împãdurite.

CAPITOLUL V
Dispozitii finale

            Art. 19. - Defrisarea vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afara fondului forestier national este interzisã în urmãtoarele situatii:
            a) în zonele în care vegetatia forestierã îndeplineste functiile speciale de protectie prevãzute la art. 7;
            b) pe terenurile cu înclinare mai mare de 30 de grade;
            c) înainte de atingerea vârstei exploatabilitãtii prevãzute în anexa nr. 2.
            Art. 20. - (1) Valorificarea materialului lemnos de pe terenurile cu vegetatie forestierã din afara fondului forestier national se face de cãtre detinãtorii acestora.
            (2) Transportul materialului lemnos rezultat în urma tãierilor vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afara fondului forestier national se face cu respectarea prevederilor Instructiunilor cu privire la circulatia si controlul circulatiei materialelor lemnoase si al instalatiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 735/1998.
            Art. 21. - (1) Inspectoratele silvice teritoriale sunt obligate sã controleze modul de gospodãrire a vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afara fondului forestier national si sã încheie procese-verbale de constatare în care sã consemneze si mãsurile ce trebuie luate de cãtre proprietari sau detinãtori pentru respectarea reglementãrilor de gospodãrire în vigoare.
            (2) Controalele se vor organiza de inspectoratele silvice teritoriale, cu atragerea dupã caz, si a personalului tehnic al ocolului silvic, de douã ori pe an, la începutul si la sfârsitul sezonului de vegetatie, precum si ori de câte ori sunt primite sesizãri cã se comit fapte ce contravin prevederilor Codului silvic.
            (3) La executarea controlului va participa si proprietarul sau delegatul persoanei juridice detinãtoare, care va fi anuntat în prealabil în privinta datei controlului. În lipsa acestora, organele silvice vor putea solicita participarea unui delegat al consiliului local.
            Art. 22. - Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantã din prezentele norme tehnice silvice.

ANEXA Nr. 1
la normle tehnice silvice

Inspectoratul silvic teritorial ...................
Judetul ....................................................
Comuna ..................................................

EVIDENTA
terenurilor cu vegetatie forestierã situate în afara fondului forestier national
 


Nr.
crt.
Categoria de vegetatie
Amplasamentul
(satul, denumirea
locului, km etc.)
Proprietarul sau
detinãtorul
(numele persoanei
fizice sau denumirea
persoanei juridice)2)
Functia de
protectie3)
Suprafata
(ha/ari)4)
Lungimea
(km/hm)
Observatii
sau
precizãri
Simbol1)
Categoria
de vegetatie
forestierã1)
si, eventual,
denumirea

0
1
2
3
4
5
6
7
8

Unitatea de productie .............................................
                                        (numele si prenumele)

TOTAL:


            NOTÃ:
           1) Se vor înscrie trupurile cu vegetatie forestierã, eventual cu denumirea acestora, precum si simbolul, astfel: A - pãsune împãduritã; B - perdea forestierã de protectie a terenurilor agricole; C - pâlcurile de arbori de pe pajisti; D - plantatie forestierã pe terenuri degradate; E - plantatie pentru protectia lucrãrilor hidrotehnice sau a lucrãrilor de îmbunãtãtiri funciare; F - perdea forestierã de protectie a cãilor de comunicatie; G - aliniamente de arbori de-a lungul drumurilor (km); H - zone verzi din jurul localitãtilor; I - parcuri din intravilan, cu specii forestiere exotice; J - jnepenisuri din zona alpinã; K - parcuri dendrologice care nu fac parte din fondul forestier national; L - zona de protectie a obiectivelor de interes national.
           2) În cazul vegetatiei forestiere de pe pajisti (fânete sau pãsuni), atunci când într-un bazin sau într-o zonã sunt mai multi proprietari persoane fizice se va înscrie în evidentã: "proprietari din ............." (localitate, cãtun).
           3) Se va înscrie simbolul categoriei functionale, potrivit precizãrilor cuprinse la art. 7 din normele tehnice silvice.
           4) Suprafata se înscrie la toate categoriile de vegetatie, cu exceptia aliniamentelor la care în coloana 7 se va înscrie lungimea în kilometri, cu o zecimalã.

ANEXA Nr. 2
la normete tehnice silvice

VÂRSTELE DE TÃIERE
pentru vegetatia forestierã de pe terenurile situate în afara fondului forestier national - pãsuni împãdurite

- vârsta în ani -

Nr.
crt.
Specia principalã
Codru 
Crâng 
Maxim
Minim
Maxim
Minim

0
1
2
3
4
5

1. Molid
80
65
-
-
2. Brad
100
80
-
-
3. Pin
70
60
-
-
4. Fag - din sãmântã
100
80
35
25
5. Fag - din lãstari
80
70
30
20
6. Mesteacãn
50
40
-
-
7. Gorun - din sãmântã
100
80
35
25
8. Gorun - din lãstari
80
60
30
20
9. Carpen
60
40
35
20
10. Stejar pedunculat - din sãmântã
100
80
35
25
11. Stejar pedunculat - din lãstari
80
60
30
20
12. Gârnitã
90
70
35
25
13. Cer
80
65
30
20
14. Tei
80
50
30
20
15. Salcâm
-
-
30
15
16. Plop indigen
-
-
30
20
17. Salcie - din renis
-
-
35
20
18. Salcie - din sulinari
-
-
20
10
19. Anin
-
-
40
20
20. Plop euramerican
25
15
-
-


            NOTÃ:
            Vârstele maxime se au în vedere la arboreturile viguroase cu o productivitate superioarã, iar cele minime la arboreturile cu stare de vegetatie lâncedã si cu productivitate inferioarã.
            Pentru vegetatia forestierã care îndeplineste o functie prioritarã de productie vârstele prevãzute la rubrica "codru" se diminueazã cu 10 ani.

ANEXA Nr. 3
la normele tehnice silvice

CONTINUTUL
studiilor de transformare a pãsunilor împãdurite

           1. Situatia teritorial-administrativã
            - Denumirea detinãtorului legal si sediul acestuia
            - Amplasarea teritorialã a trupurilor de pãsune: comunã, ocol silvic, bazin hidrografic, vecinãtãti, limite, hotare
            Documentele care atestã dreptul de proprietate sau de detinere legalã; istoricul proprietãtii
           2. Organizarea teritoriului
            - Denumirea trupurilor care fac obiectul studiului
            - Constituirea si materializarea parcelarului si a subparcelarului (borne, materializarea limitelor trupului, ale parcelelor si subparcelelor)
           3. Caracteristici geografice si climatice
            Indicarea zonei geografice si caracteristica reliefului
            - Caracteristici geologice si petrografice
            - Altitudine, expozitie, pantã
            - Reteaua hidrologicã
            - Date climatice
            - Caracteristici pedologice
            - Date fitoclimatice
           4. Descrierea statiunii si a vegetatiei forestiere (descrierea parcelarã)
            A. Date generale: parcela si subparcela, suprafata; categoria functionalã
            B. Descrierea statiunii: forma de relief, configuratia terenului, expozitie, înclinare, altitudine, tip genetic de sol, tip de florã, tip de statiune, date caracteristice pentru statiune (eroziune, grohotis, stâncãrii etc.) si alte caracteristici ecopedologice care prezintã importantã pentru vegetatia forestierã, ce se mentine sau pentru crearea pãsunii
            C. Descrierea vegetatiei: specia - elementul de arboret, provenienta, vârsta, proportia elementelor, clasa de productie, cresterea; volumul la hectar si pe subparcelã; pe total se redau vârsta medie, consistenta, volumul total, distanta pânã la drumul auto, caracteristicile speciale
            D. Stabilirea categoriei functionale
            E. Propuneri: vârsta exploatabilitãtii, lucrãri propuse în raport cu panta terenului si cu starea arboretului
           5. Planul decenal al tãierilor de transformare si al lucrãrilor de conservare sau de îngrijire a arboreturilor
            Acesta va cuprinde: numãrul parcelei si indicativul subparcelei; suprafata; principalele date care justificã lucrarea propusã (proportia speciilor, vârsta medie actualã, vârsta exploatabilitãtii, consistenta, clasa de productie medie; panta medie); volumul actual; lucrãrile propuse (tãiere rasã; tãiere de reducere a consistentei la 0, ...; tãieri de conservare; rãrituri; tãieri de igienã; curãtarea pãsunii de mãrãcini si de lãstari, pe terenurile cu pantã de pânã la 30 de grade); volumul de extras în deceniul urmãtor.
           6. Memoriu justificativ
           7. Harta pãsunii împãdurite
            a) Harta pãsunii împãdurite în situatia actualã
            b) Harta pãsunii împãdurite cu lucrãri propuse

*
           Precizãri suplimentare
            a) La întocmirea studiului se vor folosi hãrtile existente la oficiile de cadastru si organizarea teritoriului sau cele din arhiva Institutului de Cercetãri si Amenajãri Silvice.
            În lipsa acestora se vor face ridicãri în plan cu aparate tachimetrice pentru trupuri cu suprafata de peste 500 ha sau cu busola topograficã la trupuri cu suprafata sub 500 ha. Limitele interioare ale parcelelor sau ale subparcelelor se vor ridica în plan cu busola topograficã.
            b) Mãrimea parcelelor va fi determinatã de existenta elementelor de relief - culmi, pâraie, drumuri permanente etc.
            c) Criteriile de constituire a subparcelelor sunt urmãtoarele:
            - înclinarea terenului între limitele 0 - 15 grade, 15 - 30 de grade si peste 30 de grade;
            - consistenta arboretului, cu diferente de minimum 3 zecimi;
            - vârsta arboretului, cu diferente de peste 10 ani la arboreturile echiene si peste 20 de ani la arboreturile relativ echiene sau relativ pluriene;
            - proportia speciilor în cazurile în care una dintre speciile principale are o pondere mai mare sau mai micã cu douã zecimi pe o suprafatã de minimum 5 ha;
            - diferenta de o clasã de productivitate.
            d) Descrierea parcelarã se face conform precizãrilor cuprinse în normativele de amenajare a pãdurilor.
            e) Studiile de transformare se întocmesc în cinci exemplare pentru: beneficiar (proprietarul sau detinãtorul legal al pãsunii împãdurite), ocolul silvic, directia silvicã, Regia Nationalã a Pãdurilor si arhiva unitãtii care a întocmit studiul.

MINISTERUL APELOR, PÃDURILOR SI PROTECTIEI MEDIULUI

ORDIN
pentru aprobarea pretului mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior

            Ministrul apelor, pãdurilor si protectiei mediului,
            în conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despãgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publicã si privatã si economiei vânatului,
            în baza art. 107 alin. 1 si 2 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic,
            tinând seama de Adresa nr. 2.902 din 10 mai 1999 a Regiei Nationale a Pãdurilor privind fundamentarea pretului mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior, baza de calcul pentru evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier si vegetatiei forestiere din afara fondului forestier,
            în temeiul art. 9 din Hotãrârea Guvernului nr. 104/1999 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului,
            emite urmãtorul ordin:

            Art. 1. - Pretul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior, pe baza cãruia se va calcula valoarea despãgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier si vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, este de 117.000 lei/m3.
            Art. 2. - Directia generalã a pãdurilor din cadrul Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului si Regia Nationalã a Pãdurilor vor lua mãsurile necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin.
            Art. 3. - Orice dispozitii contrare prezentului ordin se abrogã.
            Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul apelor, pãdurilor si protectiei mediului,
Romicã Tomescu

Bucuresti, 11 mai 1999.
Nr. 440.

LISTA
cuprinzând asociatiile si fundatiile care au primit subventii de la bugetul de stat, în anul 1998, lunile noiembrie si decembrie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor române cu personalitate juridicã, care înfiinteazã si administreazã unitãti de asistentã socialã


Nr.
crt.
Denumirea asociatiei/fundatiei
Judetul,
respectiv
municipiul
Cuantumul
sumelor acordate
(mii lei)

1. ASOCIATIA DE CARITATE IULIA Alba
21.900
2. ASOCIATIA CARITAS ARHIDIOCEZA ROMANO-CATOLICà Alba
39.000
3. FUNDATIA DE CARITATE KARISMA Alba
7.200
4. FUNDATIA HAND OF HELP Botosani
52.800
5. ASOCIATIA UMANCONSTRUCT  Cluj
21.000
6. ASOCIATIA SERVICIUL MALTEZ PENTRU ROMÂNIA  Cluj
22.986
7. FUNDATIA PHOENIX CARITA Constanta
48.000
8. FUNDATIA FATIS Dâmbovita
485
9. FUNDATIA HELIOS Dolj
16.800
10. FUNDATIA IACOB LAJOS Harghita
6.600
11. FUNDATIA KELSEN Maramures
32.171
12. ORGANIZATIA CARITAS SATU MARE Satu Mare
146.989
13. ASOCIATIA EVANGHELICÃ DE DIACONIE MEDIAS Sibiu
15.600
14. ASOCIATIA DE CARITATE T.O.A.R. Sibiu
54.000
15. ASOCIATIA DIAKONISCHES WERK Sibiu
70.800
16. FUNDATIA CONSORTIUL DE DEZVOLTARE LOCALÃ Sibiu
18.000
17. ASOCIATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
SI DE ALTE DROGURI
Sibiu
9.000
18. FUNDATIA LITTLE JONN'S Sibiu
3.600
19. ASOCIATIA MEDICAL CRESTINÃ LUCAS SPITAL  Sibiu
15.000
20. ASOCIATIA CRESTINÃ BUNA VESTIRE Sibiu
10.200
21. FUNDATIA LOGOMEDICA Sibiu
8.400
22. SOCIETATEA DOAMNELOR BUCOVINENE Suceava
22.800
23. FUNDATIA CRESTIN FILANTROPICÃ BOGDAN I
ÎNTEMEIETORUL
Suceava
9.000
24. UNIUNEA ADAM-MULLER GUTTEMBRUNN Timis
96.300
25. FUNDATIA ESTUAR Bucuresti
4.275
26. FUNDATIA ROMANIAN ANGEAL APPEAL Bucuresti
65.527
27. ASOCIATIA SINERGII Bucuresti
9.451
28. FUNDATIA MOTIVATION ROMÂNIA Bucuresti
2.036
29. ASOCIATIA S.O.S. SATELE COPIILOR ROMÂNIA Bucuresti
84.135
30. FUNDATIA AJUTOR SI RECUPERARE MEDICO-SOCIALÃ
PENTRU COPII - ARMS
Bucuresti
4.080
31. ASOCIATIA CASA DESCHISà Bucuresti
1.732
32. ASOCIATIA SPRIJINIREA INTEGRÃRII SOCIALE Bucuresti
5.316

TOTAL GENERAL:
925.095