P A R T E A
I
Anul XI - Nr. 552
LEGI, DECRETE, HOTARÂRI SI ALTE ACTE Vineri,
12 noiembrie 1999
SUMAR
HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
902. - Hotãrâre pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 1999 al Regiei Autonome a Distributiei si Exploatãrii Filmelor "românia-film" Bucuresti de sub autoritatea Oficiului National al Cinematografiei
905. - Hotãrâre pentru modificarea si completarea Hotãrârii Guvernului nr. 672/999 privind alocarea de sume din Fondul la dispozitia Guvernului României pentru relatiile cu Republica Moldova pe anul 1999, în vederea finantãrii unor actiuni de integrare economicã si culturalã dintre România si Republica Moldova
907. - Hotãrâre privind înfiintarea Societãtii Comerciale "Institutul de Cercetãri Chimice si Tehnologie Aplicatã - I.C.C.T.A." - S.A. Craiova
REPUBLICÃRI
Legea nr. 88/1993 privind acreditarea institutiilor de învãtãmânt superior si recunoasterea diplomelor
Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile
HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTÃRÂRE
pentru aprobarea bugetului de
venituri si cheltuieli pe anul 1999
al Regiei Autonome a Distributiei
si Exploatãrii Filmelor "românia-film" Bucuresti
de sub autoritatea Oficiului
National al Cinematografiei
În temeiul art. 60 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 1999 nr. 36/1999, cu modificãrile ulterioare,
Guvernul României h o t ã r ã s t e :
Art. 1 . - (1) Se aprobã bugetul de venituri si cheltuieli pe anul
1999 al Regiei Autonome a Distributiei si Exploatãrii Filmelor "românia-film"
Bucuresti de sub autoritatea Oficiului National al Cinematografiei, prevãzut
în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
(2) Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevãzuti în bugetul
de venituri si cheltuieli al Regiei Autonome a Distributiei si Exploatãrii
Filmelor "romãnia-film" Bucuresti se aprobã de cãtre
Oficiul National al Cinematografiei.
Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor prevãzute
în bugetul de venituri si cheltuieli al Regiei Autonome a Distributiei
si Exploatãrii Filmelor "românia-film" Bucuresti prevãzut
la art. 1 reprezintã limita maximã si poate fi depãsit
în cazuri justificate, numai cu aprobarea Guvernului, la propunerea
Oficiului National al Cinematografiei, cu avizul Ministerului Muncii si
Protectiei Sociale si al Ministerului Finantelor.
(2) În cazul în care în executie se înregistreazã
depãsiri sau nerealizãri ale veniturilor totale aprobate
Regia Autonomã a Distributiei si Exploatãrii Filmelor "românia-film"
Bucuresti va putea efectua cheltuieli proportional cu gradul de realizare
a veniturilor, cu încadrarea în indicatorii de eficientã
aprobali.
Art. 3. - Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contraventie dacã
nu a fost sãvârsitã în astfel de conditii încât,
potrivit legii penale, sã fie consideratã infractiune, si
se sanctioneazã cu amendã de la 500.000 lei la 1.000.000
lei.
Art. 4. - (1) Contraventia se constatã si amenda se aplicã
de cãtre organele de control ale statului, împuternicite potrivit
legii, persoanelor vinovate de nerespectarea prezentei hotãrâri.
(2) Contraventiilor prevãzute în prezenta hotãrâre
le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor, cu modificãrile si completãrile
ulterioare.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Oficiul National al Cinematografiei, Stere Gulea Ministrul muncii si protectiei sociale, Alexandru Athanasiu p. Ministrul finantelor, Mihai Aristotel Ungureanu, secretar de stat |
GUVERNUL ROMÂNlEI
HOTÃRÂRE
pentru modificarea si completarea
Hotãrârii Guvernului nr. 672/1999 privind alocarea de sume
din Fondul la dispozitia Guvernului României pentru relatiile cu
Republica Moldova pe anul 1999, în vederea finantãrii unor
actiuni de integrare economicã si culturalã dintre România
si Republica Moldova
Guvernul României h o t ã r ã s t e :
Articol unic. - Hotãrârea Guvernului nr. 672/1999 privind
alocarea de sume din Fondul la dispozitia Guvernului României pentru
relatiile cu Republica Moldova pe anul 1999, în vederea finantãrii
unor actiuni de integrare economicã si culturalã dintre România
si Republica Moldova, publicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 402 din 24 august 1999, se modificã si se completeazã
dupã cum urmeazã:
1. Alineatul 2 al articolului 1 va avea urmãtorul cuprins:
"Suma prevãzutã la alin. 1 urmeazã a fi repartizatã,
conform cuantumului si destinatiilor prevãzute în anexa care
face parte integrantã din prezenta hotãrâre, ordonatorilor
principali de credite din urmãtoarele ministere si alte institutii
publice:
- milioane lei - | |
- Ministerul Educatiei Nationale |
1.650
|
- Ministerul Culturii |
2.000
|
- Ministerul Industriei si Comertului |
1700
|
- Agentia Nationalã pentru Comunicatii si Informaticã |
1.500
|
- Societatea Românã de Televiziune |
2.000
|
- Ministerul Tineretului si Sportului |
500
|
- Biroul Român de Metrologie Legalã |
100
|
- Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului |
350
|
- Ministerul Afacerilor Externe:
· Secretariatul Comitetului Interministerial · Fundatia Culturalã Românã · Editare, tipãrire si achizitie de carte si publicatii |
2.200
700 1.000 500 |
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Ministrul afacerilor externe, Andrei Plesu p. Ministrul finantelor, Mihai Aristotel Ungureanu, secretar de stat |
DEFALCAREA
pe ordonatori principali de credite
si pe destinatii a sumei de 12 miliarde lei
din Fondul la dispozitia Guvernului
României pentru relatiile cu Republica Moldova pe anul 1999,
în vederea finantãrii unor actiuni de integrare economicã
si culturalã dintre România si Republica Moldova
crt. |
de credite |
(milioane lei) |
Actiunea/Proiectul |
1. | Ministerul Educatiei Nationale |
1.650
|
- Achizitionarea de manuale si cãrii
scolare pentru învãtãmântul
preuniversitar - Achizitionarea de literaturã de specialitate pentru învãtãmântul universitar - Plata salariului de bazã (în România) pentru cadrele didactice trimise cu sarcini de predare în Republica Moldova - Achizitionarea de mobilier scolar si echipamente pentru unele institutii de învãtãmânt preuniversitar din zonele de est ale Republicii Moldova - Acoperirea cheltuielilor legate de convocarea Congresului tinerilor basarabeni, bucovineni si maramureseni din afara granitelor tãrii, care îsi fac studiile în România |
2. | Ministerul Culturii |
2.000
|
- Cãrti si publicatii
Biblioteci - Cercetarea si punerea în valoare a patrimoniului cultural - Artele spectacolului - Arte vizuale |
3. | Ministerul Industriei si Comertului |
1.700
|
- Continuarea lucrãrilor
la linia electricã LEA 110 kV Fãlciu-Cantemir
- Realizarea si implementarea în productie a semiconductoarelor cu arsenurã de galiu |
4. | Agentia Nationalã pentru Comunicatii si Informaticã |
1.500
|
- Achitarea cheltuielilor legate
de transmiterea programelor Radio
Moldova International |
5. | Societatea Românã de Televiziune |
2.000
|
- Acoperirea cheltuielilor legate
de retransmisia programelor I ale TVR
pe teritoriul Republicii Moldova |
6. | Ministerul Tineretului si Sportului |
500
|
- Finantarea unor actiuni de tineret si sportive |
7. | Biroul Român de Metrologie Legalã |
100
|
- Certificarea etaloanelor Republicii
Moldova prin Institutul National de
Metrologie - Executarea mãrcilor si poansoanelor metrologice prin Monetãria Statului din România |
8. | Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului |
350
|
- Realizarea sistemului informational
pentru transfer de date si comunicatii
cu Republica Moldova si Compania Nationalã "apele romãne" S.A., etapa a II-a - Amenajãri silvice - Cercetare stiintificã si monitoring forestier - Activitatea de refacere a potentialului cinegetic |
9. | Ministerul Afacerilor Externe |
2.200
din care:
700
1.000
500 |
· Secretariatul Comitetului
Interministerial
- Organizarea în România a Reuniunii comune a comitetelor interministeriale din România si Republica Moldova (Bucuresti, octombrie 1999) - Participarea delegatiei Ministerului Afacerilor Externe al României la reuniunea anualã a grupei sectoriale privind fluidizarea traficului de cãlãtori si de mãrfuri peste râul Prut - Consultãri periodice între secretariatele comitetelor interministeriale din România si Republica Moldova · Fundatia Culturalã Românã - Editarea, prin intermediul Fundatiei Culturale Române, a unor cãrti necesare în Republica Moldova - Sprijinirea tipãririi unor publicatii culturale din Republica Moldova - Achizitionarea de cãrti pentru donatii cãtre biblioteci si institutii de culturã din Republica Moldova - Manifestãri cultural-artistice (acordarea unor premii si burse) - Editare, tipãrire si achizitie de carte si publicatii în vederea trimiterii la Chisinãu. |
HOTÃRÂRE
privind înfiintarea Societãtii
Comerciale "Institutul de Cercetãri Chimice si Tehnologie Aplicatã
- I.C.C.T.A." - S.A. Craiova
În temeiul prevederilor art. 25 din Ordonanta Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii si finantãrii activitãtii de cercetare-dezvoltare, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile si completãrile ulterioare,
Guvernul României h o t ã r ã s t e :
Art. 1. - Se înfiinteazã Societatea Comercialã "Institutul
de Cercetãri Chimice si Tehnologie Aplicatã - I.C.C.T.A."
S.A. Craiova, persoanã juridicã românã cu capital
social integral de stat, cu sediul în comuna Isalnita, DE 70 km 6,
judetul Dolj, prin reorganizarea Centrului de Cercetãri pentru Îngrãsãminte
Chimice Craiova care se desfiinteazã.
Art. 2. - Societatea comercialã prevãzutã la art.
1 se organizeazã si functioneazã în conformitate cu
dispozitiile legale în vigoare si cu statutul prevãzut în
anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
Art. 3. - (1) Capitalul social initial al Societãtii Comerciale
"Institutul de Cercetãri Chimice si Tehnologie Aplicatã -
I.C.C.T.A." - S.A. Craiova, în valoare de 1.936.550.000 lei, constituit
prin preluarea elementelor de activ ale Centrului de Cercetãri pentru
Îngrãsãminte Chimice Craiova, pe baza bilantului contabil
încheiat la data de 30 iunie 1999, apartine statului, care este actionar
unic.
(2) Drepturile si obligatiile actionariatului la Societatea Comercialã
"Institutul de Cercetãri Chimice si Tehnologie Aplicatã -
I.C.C.T.A." - S.A. Craiova sunt exercitate de Fondul Proprietãtii
de Stat.
Art. 4. - Activul si pasivul, precum si contractele Centrului de Cercetãri
pentru Îngrãsãminte Chimice Craiova care se desfiinteazã
se transmit Societãtii Comerciale "Institutul de Cercetãri
Chimice si Tehnologie Aplicatã I.C.C.T.A. - S.A. Craiova prin protocol
de predare-preluare, pe baza datelor din bilantul contabil încheiat
la data de 30 iunie 1999, avizat de Directia generalã a finantelor
publice si controlului financiar de stat, în termen de 30 de zile
de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
Art. 5. - Societatea Comercialã "Institutul de Cercetãri
Chimice si Tehnologie Aplicatã - I.C.C.T.A." - S.A. Craiova are
ca obiect principal de activitate cercetarea stiintificã si dezvoltarea
tehnologicã în domeniul productiei de îngrãsãminte
chimice, prin desfãsurarea urmãtoarelor activitãti:
a) elaborarea de noi tehnologii pentru fabricarea îngrãsãmintelor
chimice si, perfectionarea celor existente;
b) comercializarea tehnologiilor rezultate din cercetare;
c) productia de mic tonaj de: îngrãsãminte chimice,
produse organice de bazã si produse de sintezã organicã
finã, lacuri si vopsele, solventi, aditivi si adezivi.
Art. 6. - (1) Personalul Centrului de Cercetãri pentru Îngrãsãminte
Chimice Craiova va fi preluat de cãtre Societatea Comercialã
"Institutul de Cercetãri Chimice si Tehnologie Aplicatã -
I.C.C.T.A." - S.A. Craiova, se considerã transferat si îsi
pãstreazã salariile avute la data transferului, pânã
la negocierea noului contract colectiv de muncã.
(2) Contractul colectiv de muncã va fi negociat în termen
de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Ministrul industriei si comertului, Radu Berceanu Ministrul finantelor, Decebal Traian Remes p. Ministrul muncii si protectiei sociale, Norica Nicolai, secretar de stat Presedintele Agentiei Nationale pentru Stiintã, Tehnologie si Inovare, Lányi Szabolcs |
STATUTUL
Societãtii Comerciale
"Institutul de Cercetãri Chimice si Tehnologie Aplicatã -
I.C.C.T.A." - S.A. Craiova
CAPITOLUL I
Denumirea, forma juridicã, sediul si durata societãtii comerciale
ARTICOLUL 1
Denumirea
(1) Denumirea societãtii comerciale este "Institutul de Cercetãri
Chimice si Tehnologie Aplicatã - I.C.C.T.A." - S.A. Craiova.
(2) In orice act, scrisoare sau publicatie emanând de la societatea
comercialã se mentioneazã denumirea, forma juridicã,
sediul, numãrul de înmatriculare în registrul comertului,
codul fiscal, precum si capitalul social, potrivit legii.
ARTICOLUL 2
Forma juridicã
Societatea Comercialã "Institutul de Cercetãri Chimice si
Tehnologie Aplicatã - I.C.C.T.A." - S.A. Craiova, denumitã
în continuare societate comercialã, este persoanã
juridicã românã având forma juridicã de
societate comercialã pe actiuni.
Aceasta îsi desfãsoarã activitatea în conformitate
cu legile române si cu prezentul statut.
ARTICOLUL 3
Sediul
(1) Sediul societãtii comerciale este în România, comuna
Isalnita, DE 70 km 6, judetul Dolj. Sediul societãtii comerciale
poate fi schimbat în altâ localitate din România, pe
baza hotãrârii adunãrii generale extraordinare a actionarilor,
potrivit legii.
(2) Societatea comercialã poate avea filiale, sucursale, reprezentante,
agentii, situate si în alte localitãti din tarã si/sau
din strãinãtate, cu sau fãrã personalitate
juridicã, dupã caz, potrivit legii.
Durata societãtii comerciale
este nelimitatã, cu începere de la data înmatriculãrii
în registrul comertului.
ARTICOLUL 4
Durata
Durata societãtii comerciale este nelimitatã, cu începere de la data înmatriculãrii ei în registrul comertului.
CAPITOLUL II
Scopul si obiectul de activitate
ARTICOLUL 5
Scopul
Scopul societãtii comerciale îl constituie dezvoltarea unei piete a cercetãrii prin stimularea si optimizarea transferului tehnologic în procesul de inovare si valorificare a rezultatelor cercetãrii.
ARTICOLUL 6
Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al societãtii comerciale îl constituie
realizarea de produse si servicii, în conditii de eficientã,
prin desfãsurarea urmãtoarelor activitãii:
1. activitãti de cercetare-dezvoltare, valorificare, consultantã,
inginerie chimicã, verificarea tehnologiilor la scarã-pilot,
expertizã si asistentã tehnicã în orice etapã
a procesului preinventional, inventional de exploatare si postutilizare
a unui proces tehnologic (studii de fundamentare, proiect tehnic, caiete
de sarcini, rapoarte de evaluare tehnicã si/sau economico-financiarã)
pentru:
a) elaborarea de noi tehnologii si perfectionarea celor existente pentru
îngrãsãminte chimice, catalizatori, produse anorganice,
produse organice de bazã si produse de sintezã organicã
finã, produsi organici naturali, lacuri si vopsele, solventi, aditivi,
adezivi, monomeri, auxiliari pentru diverse domenii industriale si materiale
noi;
b) testarea de îngrãsãminte chimice si de catalizatori;
c) elaborarea de proiecte de standarde pentru produse;
d) exploatarea si valorificarea tehnologiilor proprii sau achizitionate
de la alte firme;
e) protectia mediului si epurarea apelor uzate;
2. cercetare fundamentalã de bazã si orientatã, realizatã
în scopul obtinerii de date privind proprietãtile fundamentale
ale compusilor chimici, necesare în ingineria proceselor chimice;
3. elaborarea si efectuarea de analize fizico-chimice si analize speciale
în vederea testãrii si atestãrii calitãtii produselor;
4. analize tehnologice în instalatii chimice si petrochimice pentru
îmbunãtãtirea performantelor acestora;
5. organizarea de programe, cursuri, seminarii de calificare si perfectionare
profesionalã în domeniile de competentã;
6. executia de lucrãri specifice de constructii si reparatii pentru
aparaturã si utilaje chimice, constructii metalice, lucrãri
de instalatii, izolatii si instalãri de echipamente, care dau functionalitate
clãdirilor si constructiilor speciale;
7. efectuarea de operatiuni productive, comerciale si de service, inclusiv
reprezentantã, intermediere, consignatie,
contrapartidã;
8. servicii de transport privind persoane sau mãrfuri, întretinere
si reparare de autovehicule;
9. realizarea de actiuni cu caracter social pentru personalul propriu al
societãtii si pentru membrii de familie ai acestuia;
10. activitãti de contabilitate si revizie contabilã, consultatii
referitoare la impunere, activitãti de studii de piatã si
de sondaj, consultatii pentru afaceri si management;
11. activitãti legate de informaticã, ca de exemplu: consultatii
în domeniul echipamentelor de calcul, realizarea si furnizarea de
programe de bazã si aplicatii, prelucrarea datelor, întretinerea
si repararea echipamentelor de calcul, precum si alte activitãti
legate de informaticã;
12. editarea si difuzarea de lucrãri stiintifice, publicatii si
reclame;
13. operatiuni de import-export.
CAPITOLUL III
Capitalul social, actiunile
ARTICOLUL 7
Capitalul social
(1) Capitalul social initial este de 1 .936.550.000 lei, împãrtit
în 77.462 actiuni nominative în valoare nominalã de
25.000 lei, subscrise în întregime de statul român.
(2) Valoarea capitalului social se va definitiva dupã finalizarea
actiunii de reevaluare a imobilizãrilor corporale, în conformitate
cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 500/1994 privind reevaluarea
imobilizãrilor corporale si modificarea capitalului social, cu modificãrile
ulterioare, precum si ale Hotãrârii Guvernului nr. 983/1998
privind reevaluarea clãdirilor, constructiilor speciale si a terenurilor,
cu modificãrile ulterioare, iar dupã aceasta se va face înregistrarea
în registrul comertului.
(3) Capitalul social initial, împãrtit în actiuni nominative
de 25.000 lei, este în întregime subscris de statul român
în calitate de actionar unic si este integral vãrsat la data
constituirii societãtii comerciale.
(4) Capitalul social initial este detinut integral de statul român,
ca actionar unic, pânã la transmiterea actiunilor din proprietatea
statului cãtre terte persoane fizice si/sau juridice române
sau strãine, în conditiile legii.
ARTICOLUL 8
Majorarea sau reducerea capitalului social
Capitalul social poate fi majorat sau redus pe baza hotãrârii adunãrii generale extraordinare a actionarilor, în conditiile si cu respectarea procedurii prevãzute de lege.
ARTICOLUL 9
Actiunile
(1) Actiunile nominative ale societãtii comerciale vor cuprinde
toate elementele prevãzute de lege.
(2) Actiunile vor purta timbrul sec al societãtii comerciale si
semnãtura a 2 administratori.
(3) Societatea comercialã va tine evidenta actiunilor într-un
registru numerotat, sigilat si parafat de presedintele consiliului de administratie,
registru care se pãstreazã la sediul societãtii comerciale.
ARTICOLUL 10
Drepturi si obligatii decurgând din actiuni
(1) Fiecare actiune subscrisã si vãrsatã de actionari,
potrivit legii, conferã acestora dreptul la un vot în adunarea
generalã a actionarilor, dreptul de a alege si de a fi alesi în
organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului,
conform prevederilor prezentului statut si dispozitiilor legale, precum
si alte drepturi prevãzute în statut si de reglementãrile
legale.
(2) Detinerea actiunii implicã adeziunea de drept la statut.
(3) Drepturile si obligatiile legate de actiuni se transmit în cazul
trecerii lor în proprietatea altor persoane.
(4) Obligatiile fatã de terti ale societãtii comerciale sunt
garantate cu capitalul social al acesteia, iar actionarii rãspund
în limita valorii actiunilor pe care le detin.
(5) Patrimoniul societãtii comerciale nu poate fi grevat de datorii
sau de alte obligatii personale ale actionarilor.
ARTICOLUL 11
Cesiunea actiunilor
(1) Actiunile sunt indivizibile cu privire la societatea comercialã,
care nu recunoaste decât un singur proprietar pentru fiecare actiune.
(2) Cesiunea partialã sau totalã a actiunilor între
actionari sau cãtre terti se face în conditiile si cu procedura
prevãzute de lege.
ARTICOLUL 12
Pierderea actiunilor
În cazul pierderii unor actiuni proprietarul va trebui sã anunte consiliul de administratie si sã facã public faptul prin presã, în cel putin douã ziare de largã circulatie din localitatea în care se aflã sediul societãtii comerciale.
CAPITOLUL IV
Adunarea generalã a actionarilor
ARTICOLUL 13
Atributii
(1) Adunarea generalã a actionarilor este organul de conducere al
societãtii comerciale, care decide asupra activitãtii acesteia
si asupra politicii ei economice si comerciale.
(2) Adunãrile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare.
(3) Atributiile adunãrilor generale ordinare si extraordinare ale
actionarilor se diferentiazã potrivit legii.
(4) Adunarea generalã ordinarã a actionarilor are, în
principal, urmãtoarele atributii:
a) aprobã structura organizatoricã a societãtii comerciale
si numãrul de posturi, precum si normativul de constituire a compartimentelor
functionale si de productie;
b) alege membrii consiliului de administratie si cenzorii, inclusiv cenzorii
supleanti, le stabileste remuneratia, îi descarcã de activitate
si îi revocã;
c) aprobã bugetul de venituri si cheltuieli si, dupã caz,
programul de activitate pentru exercitiul financiar urmãtor;
d) examineazã si aprobã bilantul contabil si contul de profit
si pierderi, dupã analizarea rapoartelor consiliului de administratie
si cenzorilor; aprobã repartizarea profitului conform legii;
e) analizeazã rapoartele consiliului de administratie privind stadiul
si perspectivele societãtii comerciale, cu referire la profit si
la dividende, pozitia pe piata internã si internationalã,
nivelul tehnic, calitatea, forta de muncã, protectia mediului, relatiile
cu clientii;
f) hotãrãste cu privire la actionarea în justitie a
membrilor consiliului de administratie, a directorului general si a cenzorilor
pentru pagubele pricinuite societãtii comerciale;
g) hotãrãste cu privire la folosirea dividendelor;
h) hotãrãste cu privire la contractarea de împrumuturi
bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; stabileste competentele
si nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor
comerciale si a garantiilor, inclusiv prin gajarea actiunilor, potrivit
legii;
i) hotãrãste cu privire la înfiintarea si/sau la desfiintarea
de filiale, sucursale, agentii sau reprezentante.
(5) Adunarea generalã extraordinarã a actionarilor are, în
principal, urmãtoarele atributii:
a) hotãrãste cu privire la majorarea sau la reducerea capitalului
social, la modificarea numãrului de actiuni sau a valorii nominale
a acestora, precum si la cesiunea actiunilor;
b) hotãrãste cu privire la modificarea statutului, precum
si la transformarea formei juridice a societãtii comerciale;
c) hotãrãste cu privire la fuziunea, divizarea, dizolvarea
si lichidarea societãtii comerciale;
d) hotãrãste în orice alte probleme privind societatea
comercialã, pentru care este cerutã aprobarea adunãrii
generale extraordinare.
ARTICOLUL 14
Convocarea adunãrii generale a actionarilor
(1) Adunarea generalã a actionarilor se convoacã de cãtre
presedintele consiliului de administratie sau de cãtre vicepresedinte,
pe baza împuternicirii date de presedinte.
(2) Adunarea generalã ordinarã a actionarilor are loc cel
putin o datã pe an, la douã luni de la încheierea exercitiului
financiar, pentru examinarea bilantului contabil si a contului de profit
si pierderi pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate
si a bugetului de venituri si cheltuieli pe anul în curs.
(3) Adunarea generalã extraordinarã a actionarilor se convoacã
la cererea actionarilor ale cãror actiuni reprezintã contravaloarea
a 10% din capitalul social, la cererea cenzorilor, precum si în cazul
în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de
2 ani consecutivi, cu exceptia primilor 2 ani de la înfiintarea societãtii
comerciale.
(4) Adunarea generalã a actionarilor va fi convocatã de administratori
ori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispozitiile
prezentului statut, cu cel putin 15 zile înainte de data stabilitã.
(5) Convocarea va fi publicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a, si într-un ziar de largã circulatie din municipiul
Craiova.
(6) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunãrii generale
a actionarilor, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicitã
a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor acesteia.
(7) Adunarea generalã a actionarilor se întruneste la sediul
societãtii comerciale sau în alt loc indicat în convocare.
ARTICOLUL 15
Organizarea adunãrii generale a actionarilor
(1) Adunarea generalã ordinarã a actionarilor este constituitã
valabil si poate lua hotãrâri, dacã la prima convocare
actionarii prezenti sau reprezentati detin cel putin douã treimi
din capitalul social, iar la a doua convocare, dacã detin cel putin
jumãtate din capitalul social.
(2) Adunarea generalã extraordinarã a actionarilor este constituitã
valabil si poate lua hotãrâri, dacã la prima convocare
actionarii prezenti sau reprezentati detin cel putin trei pãtrimi
din capitalul social, iar la a doua convocare, dacã detin cel putin
jumãtate din capitalul social.
(3) Adunarea generalã a actionarilor este prezidatã de presedintele
consiliului de administratie.
(4) Presedintele consiliului de administratie desemneazã un secretar
care sã verifice prezenta actionarilor si sã întocmeascã
procesul-verbal al sedintei adunãrii generale a actionarilor.
(5) Procesul-verbal al sedintei adunãrii generale a actionarilor
se va scrie într-un registru sigilat si parafat. Procesul-verbal
va fi semnat de persoana care a prezidat sedinta si de secretarul care
l-a întocmit.
(6) La sedintele adunãrilor generale ordinare si extraordinare ale
actionarilor, în care se dezbat problemele referitoare la raporturile
de muncã cu personalul societãtii comerciale, pot fi invitati
reprezentantii sindicatului si/sau reprezentantii salariatilor, desemnati
potrivit Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã,
republicatã.
ARTICOLUL 16
Exercitarea drepturilor de vot în adunarea generalã a actionarilor
(1) Hotãrârile adunãrii generale a actionarilor se
iau prin vot deschis.
(2) La propunerea persoanei care prezideazã adunarea generalã
a actionarilor sau a unui grup de actionari prezenti sau reprezentati care
detin cel putin o pãtrime din capitalul social se va putea decide
ca votul sã fie secret.
(3) Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului
de administraiie si a cenzorilor, pentru revocarea acestora si pentru luarea
hotãrârilor referitoare la rãspunderea administratorilor.
(4) Hotãrârile luate de adunarea generalã a actionarilor
în limitele legii sau ale actului constitutiv sunt obligatorii chiar
si pentru actionarii absenti sau nereprezentati, precum si pentru cei care
au votat împotrivã.
ARTICOLUL 17
Interesele capitalului de stat sunt reprezentate de Fondul Proprietãtii de Stat.
CAPITOLUL V
Consiliul de administratie
ARTICOLUL 18
Organizare
(1) Societatea comercialã este administratã de cãtre
consiliul de administratie, compus din 5 membri care pot fi actionari sau
terti, alesi de adunarea generalã a actionaritor pe o perioadã
de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi pentru noi perioade de 4 ani.
(2) În situatia în care se creeazã un loc vacant în
consiliul de administratie, adunarea generalã a actionarilor alege
un nou administrator, în vederea ocupãrii locului vacant.
Durata pentru care este ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant
va fi egalã cu perioada care a rãmas pânã la
expirarea mandatului predecesorului sãu.
(3) Consiliul de administratie este condus de un presedinte.
(4) La prima sedintã, consiliul de administratie alege, dintre membrii
sãi, presedintele. Presedintels consiliului de administratie este
si directorul general al societãtii comerciale.
(5) Consiliul de administratie se întruneste la sediul societãtii
comerciale ori de câte ori este necesar, dar cel putin o datã
pe lunã, la convocarea presedintelui.
(6) Consiliul de administratie este prezidat de presedinte. Presedintele
numeste un secretar fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.
(7) Pentru valabilitatea deciziilor este necesarã prezenta a cel
putin 3 membri din consiliul de administratie, iar deciziile se iau cu
majoritatea membrilor prezenti.
(8) Dezbaterile consiliului de administratie au loc, conform ordinii de
zi stabilite pe baza proiectului comunicat de presedinte, cu cel putin
15 zile înainte.
(9) Acestea se consemneazã în procesul-verbal al sedintei,
care se scrie într-un registru sigilat si parafat de presedintele
consiliului de administratie.
(10) Procesul-verbal se semneazã de toti membrii consiliului de
administratie participanti la sedintã, inclusiv de secretarul acestuia.
(11) Consiliul de administratie poate delega unuia sau mai multor membri
ai sãi unele împuterniciri pe probleme limitate si poate recurge
la experti pentru studierea anumitor probleme.
(12) În relatiile cu tertii societatea comercialã este reprezentatã
de presedintele consiliuiui de administratie, pe baza si în limitele
împuternicirilor date de adunarea generalã a actionarilor,
sau, în lipsa lui, de cãtre vicepresedinte. Cel care reprezintã
societatea comercialã semneazã actele care o angajeazã
fatã de terti.
(13) Membrii consiliului de administratie vor putea exercita orice act
care este legat de administrarea societãtii comerciale în
interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferã.
(14) Presedintele consiliului de administratie este obligat sã punã
la dispozitie actionarilor si cenzorilor, la cererea acestora, registrul
actionarilor, precum si registrul sedintelor si deliberãrilor adunãrilor
generale.
(15) Membrii consiliului de administratie rãspund individual sau
solidar, dupã caz, pentru prejudiciile aduse societãtii comerciale,
pentru abateri de la statut sau pentru greseli în administrarea societãtii
comerciale. În astfel de situatii ei vor putea fi revocati prin hotãrârea
adunãrii generale a actionarilor.
(16) Sunt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administratie
persoanele care, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societãtile
comerciale, republicatã, cu modificãrile ulterioare, nu pot
fi fondatori, precum si cele care, ele ori sotul, rudele sau afinii lor
pânã la gradul al doilea inclusiv, sunt în acelasi timp
patroni sau asociati la societãti comerciale cu capital privat cu
acelasi profil sau cu care societatea comercialã are relatii comerciale
directe.
ARTICOLUL 19
Atributiile consiliului de administratie
Consiliul de administratie are, în principal, urmãtoarele
atributii:
a) aprobã angajarea si concedierea personalului si stabileste drepturile,
îndatoririle si responsabilitãtile acestuia;
b) stabileste salarizarea personalului angajat, în functie de studii
si de munca efectiv prestatã, cu respectarea limitei minime de salarizare
prevãzute de lege si de contractul colectiv de muncã;
c) aprobã operatiunile de încasãri si plãti;
d) aprobã operatiunile de cumpãrare si de vânzare de
bunuri;
e) aprobã încheierea si rezilierea de contracte de închiriere;
f) stabileste tactica si strategia de marketing;
g) supune anual adunãrii generale a actionarilor, în termen
de 60 de zile de la încheierea exercitiului financiar, raportul cu
privire la activitatea societãtii comerciale, bilantul contabil
si contul de profit si pierderi pe anul precedent, precum si proiectul
programului de activitate si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli
ale societãtii comerciale pe anul în curs;
h) rezolvã orice alte probleme stabilite de adunarea generalã
a actionarilor.
CAPITOLUL VI
Gestiunea
ARTICOLUL 20
Cenzorii
(1) Gestiunea societãtii comerciale este controlatã de actionari
si de 3 cenzori si 3 cenzori supleanti, care trebuie sã fie actionari,
cu exceptia cenzorilor contabili.
(2) În perioada în care statul este actionar unic cenzorii
sunt reprezentanti ai Ministerului Finantelor.
(3) Pentru a putea exercita dreptul de control, cenzorilor li se vor prezenta,
la cerere, date cu privire la activitatea societãtii comerciale,
la situatia patrimoniului, a profitului si a pierderilor.
(4) Cenzorii au urmãtoarele atributii principale:
a) în cursul exercitiului financiar verificã gospodãrirea
mijloacelor fixe si a mijloacelor circulante, portofoliul de efecte, casa
si registrele de evidentã contabilã si informeazã
consiliul de administratie despre neregulile constatate;
b) la încheierea exercitiului financiar controleazã exactitatea
inventarului a documentelor si a informatiilor prezentate de consiliul
de administratie cu privire la conturile societãtii comerciale,
la bilantul contabil si la contul de profit si pierderi, prezentând
adunãrii generale a actionarilor un raport scris;
c) la lichidarea societãtii comerciale controleazã operatiunile
de lichidare;
d) prezintã adunãrii generale a actionarilor punctul lor
de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare
a statutului si a obiectuiui de activitate a societãtii comerciale.
(5) Cenzorii se întrunesc la sediul societãtii comerciale
si iau decizii în unanimitate. Dacã nu se realizeazã
unanimitatea, raportul cu divergente se înainteazã adunãrii
generale a actionarilor.
(6) Cenzorii pot convoca adunarea generalã extraordinarã
a actionarilor, dacã aceasta nu a fost convocatã de consiliul
de administratie, în cazul în care capitalul social s-a diminuat
cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutivi (cu exceptia primilor 2 ani
de la constituirea societãtii comerciale) sau ori de câte
ori considerã necesar pentru alte situatii privind încãlcarea
dispozitiilor legale si statutare.
(7) Atributiile, drepturile si obligatiile cenzorilor se completeazã
cu dispozitiile legale în acest domeniu.
(8) Cenzorii si cenzorii supleanti se numesc pe o perioadã de maximum
3 ani si pot fi realesi.
(9) Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intrã
sub incidenta prevederilor art. 18 ultimul alineat din prezentul statut,
precum si cele care sunt rude sau afini ai administratorilor pânã
la gradul al patrulea ori sotii/sotiile administratorilor, cele care primesc
sub orice formã, pentru alte functii decât cea de cenzor,
un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societatea
comercialã.
CAPITOLUL VII
Activitatea
ARTICOLUL 21
Exercitiul financiar
Exercitiul financiar începe la 1 ianuarie si se încheie la
31 decembrie ale fiecãrui an. Primul exercitiu financiar începe
la data constituirii societãtii comerciale
.
Personalul
(1) Personalul de conducere al societãtii comerciale si cenzorii
sunt alesi de adunarea generalã a actionarilor. În perioada
în care statul este actionar unic personalul de conducere si cenzorii
vor fi numiti de împuternicitii mandatati sã reprezinte interesele
capitalului de stat.
(2) Angajarea si salarizarea personalului se fac conform legislatiei în
vigoare.
(3) Plata salariilor, a impozitelor pe acestea si a cotei de asigurãri
sociale de stat se va face potrivit legii.
ARTICOLUL 23
Amortizarea mijloacelor fixe
Regimul de amortizare a mijloacelor fixe este aprobat, potrivit legii, de consiliul de administratie al societãtii comerciale.
ARTICOLUI 24
Evidenta contabilã si bilantul contabil
Societatea comercialã va organiza si va conduce contabilitatea în conformitate cu reglementãrile legale si va întocmi bilantul contabil si contul de profit si pierderi, cu respectarea normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.
ARTICOLUL 25
Calculul si repartizarea profitului
(1) Profitul societãtii comerciale se stabileste pe baza bilantului
contabil aprobat de adunarea generalã a actionarilor. Profitul impozabil
se stabileste în conditiile legii.
(2) Profitul societãtii comerciale rãmas dupã plata
impozitului pe profit se va repartiza conform dispozitiilor legale în
vigoare.
(3) Societatea comercialã îsi constituie fondul de rezervã
si alte fonduri în conditiile legii.
(4) Plata dividendelor cuvenite actionarilor se face de societatea comercialã,
în conditiile legii, în cel mult douã luni de la aprobarea
bilantului contabil de cãtre adunarea generalã a actionarilor.
(5) În cazul înregistrãrii de pierderi adunarea generalã
a actionarilor va analiza cauzele si va hotãrî asupra modului
în care vor fi suportate aceste pierderi de cãtre actionari.
ARTICOLUL 26
Registrele
Societatea comercialã va tine registrele prevãzute de lege.
CAPITOLUL VIII
Schimbarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii
ARTICOLUL 27
Schimbarea formei juridice
(1) Societatea comercialã va putea fi schimbatã în
altã formã de societate prin hotãrârea adunãrii
generale extraordinare a actionarilor.
(2) În perioada în care statul este actionar unic schimbarea
formei juridice a societãtii comerciale se va putea face numai cu
aprobarea împuternicitilor mandatati sã reprezinte interesele
capitalului de stat.
(3) Noua societate va îndeplini formalitãtile legale de înregistrare
si publicitate cerute la înfiintarea societãtilor comerciale.
ARTICOLUL 28
Dizolvarea
(1) Urmãtoarele situatii conduc la dizolvarea societãtii
comerciale:
a) imposibilitatea realizãrii obiectului sãu de activitate;
b) declararea nulitãtii;
c) hotãrârea adunãrii generale a actionarilor;
d) falimentul;
e) la cererea oricãrui actionar, dacã împrejurãrile
de fortã majorã si consecintele lor dureazã mai mult
de 8 luni si dacã adunarea generalã a actionarilor constatã
cã functionarea societãtii comerciale nu mai este posibilã;
f) în cazul si în conditiile prevãzute la art. 153 din
Legea nr. 31/1990, republicatã;
g) când capitalul social se micsoreazã sub minimul legal ;
h) când numãrul actionarilor scade sub numãrul legal.
(2) Dizolvarea societãtii comerciale trebuie sã fie înscrisã
în registrul comertului si publicatã în Monitorul Oficial
al României, Partea a IV-a.
ARTICOLUL 29
Lichidarea
(1) În caz de dizolvare societatea comercialã va fi lichidatã.
(2) Lichidarea societãtii comerciale si repartizarea patrimoniului
social se fac în conditiile si cu respectarea procedurii prevãzute
de lege.
ARTICOLUL 30
Litigii
(1) Litigiile de orice fel apãrute între societatea comercialã
si persoanele fizice sau juridice sunt de competenta instantelor judecâtoresti
de drept comun, potrivit legii.
(2) Pentru solutionarea litigiilor izvorând din contractele comerciale
încheiate de societatea comercialã se poate apela si la arbitraj,
în conditiile legii.
CAPITOLUL IX
Dispozitii finale
ARTICOLUL 31
Prevederile prezentului statut se completeazã cu dispozitiile Legii nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile ulterioare, ale Codului comercial si cu alte prevederi legale în domeniu.
REPUBLICÃRI
L E G E A Nr.
88/1993*)
privind acreditarea institutiilor
de învãtãmãnt superior si recunoasterea diplomelor
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Institutiile de învãtãmânt superior
se înfiinteazã prin lege.
Art. 2. - (1) Institutiile de învãtãmânt superior
functioneazã pe principiul nonprofit, în conformitate cu criteriile
si standardele de evaluare academicã si acreditare prevãzute
prin lege.
(2) Institutiile de învãtãmânt superior sunt,
în conditiile legii, universitãti, institute, academii de
studii si altele similare.
Art. 3. - (1) Procesul de acreditare a institutiilor de învãtãmânt
superior cuprinde douã faze:
a) autorizarea de functionare provizorie, care acordã dreptul de
organizare a admiterii si de desfãsurare a procesului de învãtãmânt;
b) acreditarea, care acordã si dreptul de a organiza examen de licentã,
de diplomã sau, dupã caz, de absolvire si de a emite diplome
recunoscute de Ministerul Educatiei Nationale.
(2) Asigurarea calitãtii procesului de învãtãmânt
se face prin evaluare periodicã.
(3) Evaluarea se face la nivelul specializãrilor universitare si/sau
la nivelul structurilor institutionale. Evaluarea la nivelul structurilor
institutionale se face pentru departamente, colegii, facultãti si/sau
institutii de învãtãmânt superior.
(4) Procesul de evaluare academicã se realizeazã prin evaluare
internã, în cadrul institutiei respective, si prin evaluare
externã realizatã de cãtre Consiliul National de Evaluare
Academicã si Acreditare, potrivit legii.
Art. 4. - (1) În vederea evaluãrii si acreditãrii institutiilor
de învãtãmânt superior, pentru asigurarea calitãtii
procesului de învãtãmânt, se înfiinteazã
Consiliul National de Evaluare Academicã si Acreditare, sub control
parlamentar. Consiliul are în subordine comisii de evaluare pe domenii,
profiluri si/sau specializãri.
(2) Consiliul National de Evaluare Academicã si Acreditare este
constituit din 19-21 membri si este numit de Parlament, la propunerea Guvernului.
(3) Lista cuprinzând candidatii pentru Consiliul National de Evaluare
Academicã si Acreditare este alcãtuitã de cãtre
Ministerul Educatiei Nationale pe baza propunerilor senatelor institutiilor
acreditate si se face publicã. Contestatiile la aceastã listã
se depun la Ministerul Educatiei Nationale în termen de 15 zile de
la publicare. Dupã rezolvarea contestatiilor, Ministerul Educatiei
Nationale definitiveazã lista cuprinzând candidatii si o înainteazã
Guvernului.
(4) Consiliul National de Evaluare Academicã si Acreditare se reînnoieste
o datã la 4 ani cu o treime din numãrul membrilor sãi.
(5) Consiliul National de Evaluare Academicã si Acreditare este
format din persoane recunoscute pentru competentã profesionalã,
probitate moralã si impartialitate.
(6) Presedintele, vicepresedintele si secretarul Consiliului National de
Evaluare Academicã si Acreditare sunt alesi de consiliu, dintre
membrii sãi, la propunerea ministrului educatiei nationale.
(7) Consiliul National de Evaluare Academicã si Acreditare stabileste
comisiile de evaluare si numeste membrii acestora din rândul specialistilor
propusi de consiliile facultãtilor din institutiile de învãtãmânt
superior acreditate.
(8) Comisiile de evaluare sunt organisme permanente compuse din 7-9 membri,
care se înlocuiesc în proportie de o treime o datã la
4 ani. Presedintele, vicepresedintele si secretarul fiecãrei comisii
sunt numiti de cãtre Consiliul National de Evaluare Academicã
si Acreditare.
(9) Consiliul National de Evaluare Academicã si Acreditare are dreptul
sã foloseascã experti si un aparat tehnic propriu.
(10) Consiliul National de Evaluare Academicã si Acreditare si comisiile
de evaluare îsi desfãsoarâ activitatea pe baza regulamentelor
aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
Art. 5. - (1) Procedura de autorizare pentru functionarea provizorie cuprinde
urmãtoarele operatiuni:
a) institutia interesatã în organizarea si desfãsurarea
unor activitãti de învãtãmânt superior
elaboreazã un raport de autoevaluare pentru fiecare specializare,
pe baza criteriilor generale cuprinse în prezenta lege; raportul
de autoevaluare se anexeazã la cererea înaintatã Ministerului
Educatiei Naiionale, care verificã legalitatea cererii; acesta transmite
de îndatã raportul de autoevaluare Consiliului National de
Evaluare Academicã si Acreditare;
b) comisiile de evaluare prevãzute la art. 4 alin. (7) întocmesc
rapoarte de evaluare pe baza analizei raportului de autoevaluare si a verificãrii
îndeplinirii standardelor corespunzãtoare criteriilor generale
cuprinse în lege, precum si prin vizite la institutia solicitantã;
c) Consiliul National de Evaluare Academicã si Acreditare elaboreazâ
propriul sãu raport, pe baza rapoartelor de evaluare ale comisiilor
din subordine si a constatãrilor proprii, în care propune
acordarea sau, dupã caz, neacordarea autorizatiei de functionare
provizorie pentru fiecare facultate, colegiu sau specializare în
parte; raportul Consiliului National de Evaluare Academicã si Acreditare
se transmite Ministerului Educatiei Nationale si institutiei solicitante;
d) în baza raportului Consiliului National de Evaluare Academicã
si Acreditare si a avizului ministrului, Ministerul Educatiei Nationale
elaboreazã proiectul de hotãrâre a Guvernului, iar
Guvernul acordã institutiei solicitante autorizatia de functionare
provizorie pentru facultãtile, colegiile si specializãrile
care îndeplinesc standardele prevãzute în prezenta lege.
(2) Înfiintarea unei institutii de învãtãmânt
superior prin divizare se face prin lege, la propunerea senatului universitar
al institutiei respective, dupã parcurgerea procedurilor de evaluare
si acreditare.
(3) Înfiintarea unei institutii de învãtãmânt
superior prin reunire de institutii si/sau facultãti se face prin
lege, la propunerea senatelor universitare ale institutiilor implicate,
dupã parcurgerea procedurilor de evaluare si acreditare.
(4) Institutia de învãtãmânt superior înfiintatã
potrivit alin. (2) sau (3) trebuie sã aibã cel putin o facultate
acreditatã cu predare în limba românã, la declansarea
procedurii de înfiintare.
Art. 6. - (1) Procedura de acreditare se declanseazã la cererea
institutiei de învãtãmânt superior interesate,
pentru facultãtile, colegiile si specializãrile care îndeplinesc
conditiile si standardele prevãzute de lege.
(2) Termenul de depunere a cererii nu poate depãsi 2 ani de la data
absolvirii celei de-a treia promotii, dupã obtinerea autorizatiei
de functionare provizorie, sub sanctiunea ridicãrii autorizatiei
de functionare provizorie.
(3) Consiliul National de Evaluare Academicã si Acreditare, împreunã
cu comisiile din subordine, întocmeste un raport de evaluare, în
baza cãruia Guvernul initiazã proiectul de lege privind înfiintarea
institutiei de învãtãmânt superior cu facultãtile,
colegiile si specializãrile propuse spre acreditare.
Art. 7. - (1) În cazul unor rapoarte de evaluare negative pentru
toate facultãtile, colegiile si specializãrile, prin hotãrâre
a Guvernului se retrage autorizatia de functionare provizorie institutiei
respective, aceasta intrând în procesul de lichidare, începãnd
cu anul I.
(2) În cazul unor rapoarte de evaluare negative numai pentru o parte
dintre facultãtile, colegiile si specializãrile institutiei,
prin hotãrâre a Guvernului se retrage autorizatia de functionare
provizorie pentru acestea, care intrã în procesul de lichidare,
începând cu anul I.
Art. 8. - Institutia de învãtãmânt superior autorizatã
provizoriu are dreptul de a angaja si de a promova prin concurs personal
didactic, auxiliar si administrativ, în conditiile legii.
Art. 9. - (1) Facultãtile, colegiile si specializãrile institutiei
de învãtãmânt superior se supun periodic, din
5 în 5 ani, evaluãrii academice de cãtre Consiliul
National de Evaluare Academicã si Acreditare. În situatia
unui raport nefavorabil al acestuia, Ministerul Educatiei Nationale avertizeazã
institutia de învãtãmânt superior cu privire
la facultatea, colegiul sau specializarea în cauzã si, dupã
un an, în baza unei noi evaluãri cu rezultat negativ, prin
ordin al ministrului educatiei nationale, se dispune încetarea scolarizãrii
în facultatea, colegiul sau specializarea în cauzã începând
cu anul I.
(2) Specializãrile acreditate, pentru care nu sunt depuse rapoarte
în vederea evaluãrii periodice, într-un termen de maximum
un ciclu de scolarizare de la data intrãrii în vigoare a prezentei
legi intrã în lichidare. Ministerul Educatiei Nationale este
obligat sã avertizeze institutia de învãtãmânt
superior cu cel putin 6 luni înainte de expirarea termenului pentru
depunerea rapoartelor respective.
(3) În primii 5 ani dupã obtinerea acreditãrii institutiile
de învãiãmânt superior nou-înfiintate se
supun, dupã caz,
controalelor anuale ale Consiliului
National de Evaluare Academicã si Acreditare, care monitorizeazã
îndeplinirea standardelor de acreditare. Pentru aceste controale
nu se percep taxe.
Art. 10. - (1) În situatia în care nici o facultate, nici un
colegiu sau nici o specializare a unei institutii de învãtãmânt
superior nu mai îndeplineste standardele corespunzãtoare criteriilor
de evaluare academicã la care este supusã periodic, institutia
de învãtãmânt se desfiinteazã prin lege.
(2) Proiectul de lege privind desfiintarea institutiei de învãtãmânt
superior se înainteazã Parlamentului de cãtre Guvern,
la propunerea Consiliului National de Evaluare Academicã si Acreditare.
(3) Actul oficial privind desfiintarea unei institutii de învãtãmânt
superior trebuie sã reglementeze, în conditiile legii, situatia
studentilor si baza materialã.
Art. 11. - Facultãtile, colegiile si specializãrile din institutiile
de învãtâmânt superior în functiune la data
de 22 decembrie 1989 sunt supuse numai procedurii de evaluare academicã
periodicã, în conformitate cu prevederile art. 9.
Art. 12. - (1) Cheltuielile privind organizarea si functionarea Consiliului
National de Evaluare Academicã si Acreditare, ale comisiilor din
subordine, precum si ale expertilor utilizati sunt prevãzute în
bugetul propriu.
(2) Institutiile interesate în organizarea si desfãsurarea
unei activitãti de învãtãmânt superior
achitã la data depunerii cererii o taxã pentru fiecare fazã
a procedurii de acreditare pentru fiecare facultate, colegiu si specializare,
în cuantumul a zece salarii lunare brute de profesor universitar
din învãtãmântul de stat, cu vechime maximã.
(3) Pentru evaluarea academicã periodicã, prevãzutã
la art. 9 alin. (1), taxa este de trei salarii lunare brute de profesor
universitar din învãiãmântul de stat cu vechime
maximã, pentru fiecare facultate, colegiu ori specializare.
(4) Pentru evaluarea programelor de studii aprofundate sau master, taxa
este de un salariu lunar brut de profesor universitar cu vechime maximã.
(5) Taxa se depune în contul Consiliului National de Evaluare Academicã
si Acreditare.
Art. 13. - Examenul de licentã sau de diplomã ori, dupã
caz, de absolvire, sustinut la institutiile, facultãtile, colegiile
si specializãrile acreditate, se desfãsoarã potrivit
criteriilor generale aprobate de Ministerul Educatiei Nationale si criteriilor
specifice aprobate de senatul universitar.
Art. 14. - Diplomele eliberate de institutiile de învãtãmânt
superior pentru absolventii facultãtilor, colegiilor sau specializãrilor
acreditate sunt recunoscute de drept de cãtre Ministerul Educatiei
Nationale.
Art. 15. - Institutiile de învãtãmânt superior
pot organiza admiterea si pot continua activitatea de învãtãmânt
la specializãrile pentru care au obtinut autorizatia de functionare
provizorie sau acreditarea.
Art. 16. - Au dreptul de organizare a învãtãmântului
postuniversitar, inclusiv a doctoratului, numai institutiile de învãtãmânt
superior acreditate care îndeplinesc conditiile stabilite prin lege.
Art. 17. - Rapoartele Consiliului National de Evaluare Academicã
si Acreditare, precum si avizul ministrului educatiei nationale se aduc
la cunostintã si institutiilor care solicitã organizarea
si desfãsurarea unei activitãti de învãtãmânt
superior. Avizul ministrului educatiei nationale se comunicã si
Consiliului National de Evaluare Academicã si Acreditare.
CAPITOLUL II
Criterii si standarde de evaluare academicã si acreditare
Art. 18. - (1) Procedura de evaluare academicã si acreditare se
bazeazã pe un ansamblu de criterii generale si standarde obligatorii.
(2) Criteriile se referã la domeniile fundamentale de organizare
si functionare specifice institutiilor de învãtãmânt
superior: personal didactic, continutul învãtãmântului,
bazã materialã, activitate de cercetare si activitate financiarã,
structuri institutionale, administrative si manageriale, conform legii.
(3) Standardele corespund fiecãrui criteriu si indicã nivelurile
minime obligatorii în procesul de evaluare si acreditare. Aceste
niveluri sunt diferentiate pentru perioada functionãrii provizorii
sau pentru perioada ulterioarã înfiintãrii prin lege.
Art. 19. - (1) Prin personal didactic, conform prezentei legi, se întelege
personalul care desfãsoarã activitãti didactice în
instituita de învãtãmânt Superior.
(2) Personalul didactic trebuie sã îndeplineascã cerintele
legale pentru ocuparea posturilor didactice.
(3) Pentru obtinerea autorizatiei de functionare provizorie institutia
trebuie sã aibã la fiecare specializare cel putin 70% din
posturi, constituite conform normativelor legale, acoperite cu cadre didactice
titularizate în învãtãmântul superior dupã
normele legale si cel putin 20% cadre didactice cu titlul de profesor universitar
si conferentiar universitar, angajate cu norma de bazã sau cu statut
de cadru didactic asociat.
(4) Pentru obtinerea acreditãrii institutia de învãtãmânt
superior trebuie sã aibã, la fiecare facultate, colegiu si
specializare, cel putin 50% din totalul posturilor cadre didactice cu norma
de bazã sau cu post rezervat, titularizate în învãtãmântul
superior conform normelor legale, iar dintre acestea cel putin 20% sã
fie profesori universitari si conferentiari universitari.
(5) Pentru obtinerea acreditãrii personalul de conducere al institutiei
de învãtãmânt superior (rector, prorector, decan,
prodecan), precum si sefii de catedrã trebuie sã fie cadre
didactice cu norma de bazã în institutie si sã aibã
gradul de profesor universitar sau conferentiar universitar titular.
Art. 20. - (1) Pentru obtinerea autorizatiei de functionare provizorie
si pentru acreditare planurile de învãtãmânt
trebuie sã cuprindã discipline obligatorii, optionale si
facultative, corespunzãtor standardelor stabilite pe plan national
de cãtre Ministerul Educatiei Nationale, la propunerea Consiliului
National de Evaluare Academicã si Acreditare.
(2) Programele analitice ale disciplinelor de studiu trebuie sã
rãspundã acelorasi cerinte ca si planurile de învãtãmânt.
Art. 21. - Organizarea formatiunilor de studiu (serii, grupe, subgrupe)
se face cu respectarea normelor legale.
Art. 22. - (1) Pentru obtinerea acreditãrii institutiei de învãtãmânt
superior titularii de discipline au obligatia de a fi elaborat cursuri
si alte lucrãri necesare procesului de învãtãmânt.
(2) Conducerea institutiei de învãtãmânt superior
are obligatia de a asigura multiplicarea lucrãrilor sus-mentionate
în numãr corespunzãtor si de a le pune la dispozitie
studentilor.
Art. 23. - (1) În vederea acreditãrii, primele trei serii
de absolventi ai institutiilor de învãiãmânt
superior autorizate provizoriu sustin examenul de licentã sau, dupã
caz, de absolvire la facultãtile, respectiv colegiile, stabilite
de Consiliul National de Evaluare Academicã si Acreditare.
(2) Din comisiile de examinare nu pot face parte cadrele didactice care
au desfãsurat activitãti la facultãtile sau colegiile
de la care provin candidatii care urmeazã sã sustinã
examenul de licentã sau de absolvire, în conditiile prevãzute
la alin. (1).
(3) Diplomele de licentã sau, dupã caz, de absolvire pentru
cei care promoveazã examenele în conditiile prevãzute
la alin. (1) se elibereazã de institutia organizatoare.
În aceste diplome se specificã în mod obligatoriu instituiia
care a asigurat scolarizarea. Diplomele sunt recunoscute de Ministerul
Educatiei Nationale.
(4) Pentru acreditare, pe lângã îndeplinirea celorlalte
conditii prevãzute de lege, este necesar ca cel putin 51 % din totalul
primelor trei serii de absolventi sã promoveze examenul de licentã
sau de diplomã ori, dupã caz, de absolvire, pânã
la termenul prevãzut la art. 6 alin. (2). Pentru fiecare serie de
absolventi promovabilitatea în interiorul termenului prevãzut
la art. 6 alin. (2) trebuie sã fie de cel putin 40%.
(5) În cazul în care conditiile prevãzute la alin. (4)
nu sunt îndeplinite, facultatea, colegiul sau specializarea intrã
în procesul de lichidare începând cu anul I.
(6) În perioada de functionare provizorie institutia de învãtãmânt
superior este obligatã sã respecte standardele care au stat
la baza acordãrii autorizatiei. Structurile institutionale de învãtãmânt
superior si conditiile de functionare a specializãrilor pentru care
au fost date autorizatii de functionare provizorie pot fi modificate numai
în conditiile reluãrii procedurilor de evaluare. Consiliul
National de Evaluare Academicã si Acreditare, precum si alte autoritãti
publice abilitate prin lege efectueazã controale ori de câte
ori se considerã necesar, fãrã percepere de taxe.
În situatia în care se constatã neîndeplinirea
conditiilor prevãzute în prezenta lege se aplicã dispozitiile
alin. (5).
Art. 24. - (1) Baza materialã a institutiei de învãtãmânt
superior trebuie sã corespundã standardelor desfãsurãrii
unui proces instructiv-educativ de calitate.
(2) Pentru obtinerea autorizatiei de functionare provizorie institutia
trebuie sã facã dovada cã dispune de:
a) spatii adecvate procesului de învãtãmânt,
în proprietate sau prin închiriere;
b) laboratoare proprii sau închiriate, cu dotare corespunzãtoare
pentru un an în avans fatã de anul scolarizat;
c) bibliotecã dotatã cu salã de lecturã si
fond de carte propriu corespunzãtor continutului disciplinelor predate
si nivelului
acestora.
(3) Pentru obtinerea acreditãrii institutia de învãtãmânt
superior trebuie sã facã dovada cã în perioada
de functionare provizorie a utilizat cel puiin 25% din venituri pentru
investitii în baza materialã proprie.
(4) Dupã douã cicluri de scolarizare ulterioare înfiintãrii
prin lege, institutia de învãtãmânt superior
trebuie sã facã dovada cã dispune în proprietate
de cel putin 50% din spatiile de învãtãmânt si
cã, în toatã perioada anterioarã, a utilizat
cel putin 25% din venituri pentru investitii în baza materialã
proprie.
Art. 25. - (1) Institutiile care solicitã autorizatia de functionare
provizorie sau acreditarea trebuie sã dovedeascã faptul cã
personalul didactic si de cercetare propriu desfãsoarã activitãti
de cercetare stiintificã valorificate prin publicatii, contracte,
expertize, consultantã sau prin alte modalitãti.
(2) În vederea obtinerii autorizatiei de functionare provizorie sau
a acreditãrii, institutia de învãtãmânt
superior trebuie sã facã dovada câ dispune de structuri
de management academic si administrativ, adecvate fiecãrei etape.
Art. 26. - La evaluarea academicã periodicã a facultãtilor,
colegiilor si specializãrilor, dupã caz, acestea trebuie
sã îndeplineascã standardele stabilite pentru procesul
de acreditare si celelalte prevederi legale.
CAPITOLUL III
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 27. - Institutiile cu activitãti de învãtãmânt
superior înfiintate dupã 22 decembrie 1989 sunt obligate sã
solicite autorizatia de functionare provizorie în termen de 6 luni
de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 28. - Prin acreditare se recunoaste valabilitatea întregii activitãti
desfãsurate de institutiile de învãtãmânt
superior pânã la data acordãrii acesteia.
Art. 29. - În întelesul prezentei legi, filialele institutiilor,
facultãtilor, colegiilor sau specializãrilor sunt considerate
unitãti distincte. Acestea se supun separat procedurii de evaluare
academicã si acreditare prevãzute în prezenta lege.
Art. 30. - (1) Pot desfãsura activitãti de învãtãmânt
superior si pot utiliza denumirile universitate, institut, academie de
studii sau altele similare numai institutiile de învãtãmânt
superior autorizate sã functioneze provizoriu sau acreditate.
(2) Desfãsurarea de activitãti de învãtãmânt
superior de cãtre unitãti neautorizate, precum si asumarea
denumirii universitate, în sensul de institutie de învãtãmânt
superior, sau asumarea de calitãti si atributii academice se pedepsesc
conform legii penale.
(3) Dispozitiile alin. (2) se aplicã, treptat, si institutiilor
cu activitãti de învãtãmânt superior,
aflate în lichidare, cãrora li s-a retras dreptul de scolarizare
începând cu anul I, în conditiile legii.
(4) Institutiile care desfãsoarã activitate de învãtãmânt
superior sunt obligate sã afiseze, la loc vizibil, actele prin care
au fost autorizate provizoriu sau acreditate, dupã caz.
(5) Sesizarea organelor de urmãrire penalã se face de cãtre
Ministerul Educatiei Nationale, Consiliul National de Evaluare Academicã
si Acreditare sau de cãtre orice altã persoanã fizicã
sau juridicã care se considerã lezatã în drepturile
sale prin functionarea institutiei în cauzã.
Art. 31. - (1) Cadrul didactic cu functia de bazã la o institutie
de învãtãmânt de stat sau particular poate efectua
activitãti didactice prin asociere, indiferent de forma de angajare,
la alte institutii de învãtãmânt superior, în
conformitate cu prevederile legale si cu Carta Universitarã.
(2) Prevederile alin. (1) se aplicã si personalului didactic asociat
institutiilor de învãtãmânt superior, provenit
din alte sectoare de activitate.
(3) Cadrul didactic asociat are obligatia de a face cunoscut, prin declaratie
scrisã, conducãtorului institutiei în care are functia
de bazã, precum si rectorilor institutiilor la care este asociat,
numãrul orelor didactice prestate prin asociere.
Art. 32. - (1) În termen de 60 de zile de la data intrãrii
în vigoare a prezentei legi Guvernul propune Parlamentului constituirea
Consiliului National de Evaluare Academicã si Acreditare.
(2) În termen de 30 de zile de la constituire Consiliul National
de Evaluare Academicã si Acreditare stabileste comisiile de evaluare
din subordine si numeste membrii acestora.
(3) În acelasi interval Consiliul National de Evaluare Academicã
si Acreditare elaboreazã regulamentele proprii de functionare.
Art. 33. - (1) Desfãsurarea de activitãti de învãtãmânt
superior si eliberarea de acte de studii, în alte conditii decât
cele prevãzute prin prezenta lege, atrag rãspunderea civilã
sau penalã, dupã caz, a celor vinovati.
(2) Consiliul National de Evaluare Academicã si Acreditare face
publicã lista cuprinzând facultãtile, colegiile si
specializãrile care nu au fost autorizate provizoriu sau acreditate.
(3) Perceperea de taxe scolare si eliberarea de acte de studii, în
cadrul unei activitãti desfãsurate în alte conditii
decât cele prevãzute de prezenta lege, atrag rãspunderea
civilã sau penalã, dupã caz, a celor vinovati.
Art. 34. - (1) Se considerã desfiintatã o specializare pentru
care, din diferite motive, institutia nu a mai scolarizat, începând
cu anul I, o perioadã minimã egalã cu un ciclu de
scolarizare. Reluarea activitãtii la aceste specializãri
presupune o nouã autorizare de functionare.
(2) Desfiintarea institutiei de învãtãmânt superior
se face în momentul încetãrii totale a activitãtii
acesteia din diferite motive sau în cazul în care se constatã
cã institutia desfãsoarã activitãti ostile
statului român sau în contradictie cu legile si cu Constitutia
României.
ORDONANTA
GUVERNULUI Nr. 19/1997*)
privind transporturile
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Prezenta ordonantã stabileste normele generale aplicabile
modurilor de transport rutier, feroviar, naval si aerian din cadrul sistemului
national de transport, precum si atributiile si rãspunderile autoritãtilor
competente de reglementare, coordonare, control, inspectie si supraveghere
cu privire la activitãtile de transport si la mijloacele de transport.
(2) Dispozitiile prezentei ordonante constituie cadrul general aplicabil
tuturor actelor normative specifice modurilor de transport si activitãtilor
conexe acestora.
Art. 2. - Sistemul national de transport are caracter strategic, constituie
parte integrantã a sistemului economic si social si are urmãtoarele
componente:
a) infrastructurile de transport rutier, feroviar, naval si aerian;
b) mijloacele de transport;
c) operatorii de transport si ai activitãtilor conexe transporturilor.
Art. 3. - Principalele obiective ale sistemului national de transport sunt:
a) realizarea conectãrii tuturor localitãtilor la reteaua
nationalã de transport;
b) asigurarea dreptului la liberã circulatie a cetãtenilor;
c) asigurarea liberei circulatii a bunurilor;
d) asigurarea efectuãrii transporturilor care privesc siguranta
nationalã;
e) asigurarea racordãrii lui la sistemele internationale de transport;
f) participarea la dezvoltarea economicã si socialã a tãrii.
Art. 4. - Dezvoltarea sistemului national de transport se realizeazã
tinându-se seama de urmãtoarele cerinte:
a) promovarea programelor nationale de realizare a unei dezvoltãri
durabile a economiei nationale;
b) nevoile de apãrare a tãrii;
c) asigurarea unui nivel ridicat de sigurantã a traficului;
d) eficienta economicã;
e) asigurarea conditiilor de conservare si de protejare a mediului;
f) utilizarea rationalã a energiei;
g) respectarea conventiilor si acordurilor internationale la care România
este parte.
Art. 5. - (1) Modurile de transport, parte integrantã a sistemului
national de transport, care fac obiectul dispozitiilor prezentei ordonante,
sunt:
a) transportul rutier;
b) transportul feroviar;
c) transportul naval;
d) transportul aerian;
e) transportul multimodal si combinat.
(2) Fiecare mod de transport are în compunere infrastructura de transport,
mijloacele de transport, operatorii de transport si ai activitãtilor
conexe acestora.
(3) Ministerul Transporturilor coordoneazã modurile de transport
printr-o abordare multimodalã, tinând seama de capacitãtile
existente sau de cele prevãzute pentru fiecare mod de transport
si de promovarea unei dezvoltãri rationale a transporturilor combinate,
cu respectarea reglementãrilor specifice fiecãrui mod de
transport.
Art. 6. - Statul sprijinã dezvoltarea si functionarea transportului
public, subventioneazã sau, dupã caz, sustine financiar transportul
public de cãlãtori, garanteazã libera initiativã
si autonomia transportatorilor si asigurã conditiile unei concurente
loiale între modurile de transport si între diferitele categorii
de transportatori.
Art. 7. - Utilizatorii de transporturi au acces egal si nediscriminatoriu
la infrastructurile de transport de interes public, pot alege liber modul
de transport prin care îsi exercitã dreptul de a se deplasa,
au posibilitatea de a efectua ei însisi transportul ori de a apela
la serviciile unui transportator liber ales.
Art. 8. - În toate raporturile generate de activitatea de transport
protectia vietii umane si a mediului este prioritarã.
Art. 9. - (1) Infrastructurile de transport sunt destinate desfãsurãrii
activitãtilor de transport, activitãtilor conexe transporturilor
si activitãtilor privind administrarea infrastructurilor respective.
Infrastructurile destinate activitãtilor de transport sunt retelele
de cãi rutiere, feroviare, navale si aeriene.
(2) Mijloacete de transport sunt mijloace mobile, cu sau fãrã
propulsie, amenajate pentru transportul de persoane sau de bunuri, special
destinate sã se deplaseze pe o cale de comunicatie rutierã,
feroviarã, navalã sau aerianã.
(3) Operatorii de transport sunt transportatori, români sau strãini,
care au acces egal si nediscriminatoriu la infrastructura deschisã
accesului public. Prin transportatori se întelege persoanele
fizice sau juridice, autorizate sã efectueze transporturi, interne
sau internationale, de persoane sau de bunuri, în interes public
sau în interes propriu, cu mijloace de transport detinute în
proprietate sau cu chirie.
(4) Operatorii activitãtilor conexe transporturilor sunt persoane
fizice sau juridice care efectueazã activitãtile ce se desfãsoarã
în legãturã cu/sau în timpul transportului.
CAPITOLUL II
Autoritãtile competente. Atributii
Art. 10. - Ministerul Transporturilor este organ de specialitate al administratiei
publice centrale si în aceastã calitate are urmãtoarele
atributii:
a) elaboreazã strategiile de dezvoltare a activitãtilor de
transport;
b) elaboreazâ si supune aprobãrii Guvernului programele de
modernizare si dezvoltare a infrastructurilor de transport deschise accesului
public, apartinând domeniului public;
c) asigurã administrarea infrastructurilor de transport deschise
accesului public de interes national, apartinând domeniului public
al statului;
d) asigurã tuturor utilizatorilor acces egal si nediscriminatoriu
la infrastructurile de transport deschise accesului public;
e) asigurã beneficiarilor de transport dreptul de a alege liber
modul de transport, transportatorul si mijlocul de transport;
f) sprijinã dezvoltarea si functionarea transportului public;
g) stimuleazã libera initiativã si asigurã autonomia
transportatorilor;
h) asigurã conditiile unui mediu concurential normal în interiorul
fiecãrui mod de transport, precum si între modurile de transport;
i) asigurã efectuarea transporturilor militare si a transporturilor
de interventie în caz de calamitãti naturale sau în
alte situatii deosebite;
j) asigurã dezvoltarea cercetãrii în transporturi,
în corelare cu programele nationale de cercetare;
k) elaboreazã politica economicã în domeniul transporturilor;
i) elaboreazã politici pentru dezvoltarea transporturilor multimodale
si a transportului combinat;
m) elaboreazã politici de dezvoltare echilibratã a tuturor
modurilor de transport;
n) asigurã gestionarea proprietãtilor publice si private
ale statului din domeniul transporturilor, atribuite în administrare
prin lege;
o) gestioneazã resursele financiare alocate prin bugetul de stat,
resursele din fondurile speciale pentru dezvoltarea infrastructurilor de
transport sau din creditele externe garantate de stat;
p) aprobã sau supune spre aprobare Guvernului, dupã caz,
tarife sau taxe de utilizare a infrastructurilor de transport deschise
accesului public, apartinând domeniului public al statului;
r) clasificã infrastructurile de transport în conformitate
cu standardele nationale si internationale;
s) organizeazã activitatea pentru constituirea fondului propriu
de date statistice din domeniul transporturilor;
t) autorizeazã functionarea porturilor, aerodromurilor civile, gãrilor
si a autogãrilor;
u) stabileste legãturi cu ministere similare, cu alte autoritãti
publice si organizatii, precum si cu persoane juridice sau fizice din tarã
sau din strãinãtate.
Art. 11. - Pentru realizarea obiectivelor politicii guvernamentale în
domeniul transporturilor Ministerul Transporturilor poate încheia
contracte de activitate pentru unul sau mai multi ani cu agenti economici
din domeniul transporturilor, stabilind obiective specifice si mijloace
tehnice si economice pentru realizarea acestora. Contractele de activitate
încheiate se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
Art. 12. - Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat în
domeniul transporturilor feroviare, rutiere, maritime, pe apele interioare,
aeriene, multimodale si combinate, având urmãtoarele atributii:
a) reprezintã Guvernul în domeniul transporturilor în
organismele internationale si în relatiile bilaterale cu alte state;
b) elaboreazã si promoveazã acte normative si norme destinate
asigurãrii compatibilitãtii sistemului national de transport
cu sistemele de transport internationale;
c) emite norme tehnice obligatorii pentru constructia, modernizarea, întretinerea
si exploatarea infrastructurilor de transport;
d) emite norme tehnice obligatorii pentru constructia, inspectia tehnicã
si exploatarea mijloacelor de transport, inclusiv norme referitoare la
protectia mediului;
e) stabileste nomenclatorul de functii si de personal care lucreazã
în transporturi sau concurã la siguranta traficului;
f) emite norme obligatorii de atestare, certificare, licentiere si brevetare
a personalului care lucreazã în transporturi sau concurã
la siguranta traficului si stabileste conditiile de suspendare sau de anulare
a atestatelor, certificatelor, licentelor sau brevetelor acordate;
g) organizeazã examene si autorizãri si emite atestate, autorizatii,
certificate, licente si brevete pentru personalul din transporturi, precum
si pentru operatori;
h) stabileste programe de pregãtire si perfectionare pentru personalul
de sigurantã din transporturi si organizeazã desfãsurarea
acestora;
i) emite norme obligatorii de licentiere si autorizare a agentilor economici
care efectueazã sau vor efectua activitãti de transport ori
activitãti specifice sigurantei traficului si stabileste conditiile
de acordare, de suspendare sau de anulare a licentelor si autorizatiilor;
j) emite norme obligatorii de sigurantã a traficului în transporturile
rutiere, feroviare, navale, aeriene, precum si pentru transportul multimodal
si combinat si supravegheazã respectarea acestora;
k) emite norme obligatorii pentru efectuarea transporturilor de mãrfuri
periculoase;
i) acordã sau retrage dreptul de arborare a pavilionului românesc
navelor sau aeronavelor civile, în conditiile legii;
m) certificã starea tehnicã a mijloacelor de transport din
domeniul civil, în conformitate cu reglementãrile nationale
si internationale;
n) stabileste organizarea regionalã a transporturilor rutiere, feroviare,
navale si aeriene. Aprobã utilizarea spatiului aerian, a cãilor
navigabile din apele nationale si internationale, cu acordul organelor
abilitate ale Ministerului Apãrãrii Nationale si ale Ministerului
de Interne;
o) aprobã survolarea spatiului aerian al României, decolarea
si aterizarea aeronavelor civile de pe/si pe aeroporturile situate pe teritoriul
României;
p) asigurã dirijarea aeronavelor în spatiul aerian al României
si a navelor în apele nationale navigabile, în conformitate
cu reglementãrile nationale si internationale;
q) exercitã activitatea de registru, de inspectie si de control
în transporturi;
r) acordã permisiunea de intrare si de plecare a navelor românesti
si strãine în/si din porturile civile românesti;
s) stabileste conditiile de înmatriculare a navelor, aeronavelor,
autovehiculelor si a materialului rulant;
s) asigurã certificarea de tip si individualã a mijloacelor
de transport;
t) supravegheazã navele, indiferent de pavilionul acestora, în
apele nationale navigabile;
u) gestioneazã frecventele de comunicatii alocate;
v) poate acorda, pe bazã de reciprocitate, dreptul de utilizare
gratuitã a infrastructurilor de transport pentru utilizatorii strãini;
x) autorizeazã efectuarea lucrãrilor care afecteazã
zonele de sigurantã si de protectie a infrastructurilor, deschise
accesului public;
y) stabileste zonele obligatorii de pilotaj în apele nationale navigabile;
z) ancheteazã evenimentele sau accidentele grave produse în
activitãtile de transport;
w) asigurã, prin reteaua proprie, controlul medico-sanitar specific
sigurantei circulatiei si navigatiei si controlul sanitar-veterinar specific
tuturor modurilor si activitãtilor de transport.
Art. 13. - (1) Ministerul Transporturilor stabileste conditiile tehnice,
regulile de sigurantã si modatitãtile de inspectie si de
control aplicabile diferitelor moduri de transport.
(2) Ministerul Transporturilor poate desemna organisme tehnice specializate,
însãrcinate sã elaboreze si sã punã în
aplicare normele tehnice si reglementãrile corespunzãtoare,
sã asigure pregãtirea profesionalã si perfectionarea
personalului din transporturi, sã efectueze certificarea si înmatricularea
mijloacelor de transport si sã asigure inspectia si controlul acestora.
(3) Ministerul Transporturilor asigurã, direct sau prin delegare
de competentã, prin institutii publice subordonate sau prin societãti
comerciale autorizate, controlul tehnic si inspectia de sigurantã
a traficului pentru transportul feroviar, auto, aerian, maritim, fluvial,
pe apele interioare, multimodal si combinat.
(4) Institutiile publice si societãtile comerciale prevãzute
la alin. (2) si (3) se vor finanta integral din tarife, taxe si comisioane
obtinute din prestãrile de servicii specifice.
Art. 14. - (1) Regimul tarifelor percepute pentru eliberarea de autorizatii
si licente si al redeventelor se stabileste prin hotãrâre
a Guvernului, iar regimul taxelor de acces la infrastructurile de transport
de interes public, precum si cel al fondurilor speciale constituite din
sume încasate cu titlu de taxe se stabilesc printr-o lege specialã.
(2) Tarifele pentru cursurile de pregãtire profesionalã si
de examinare, în vederea obtinerii certificatelor de capacitate,
a licentelor si a brevetelor, se stabilesc de cãtre Ministerul Transporturilor.
Art. 15. - Ministerul Transporturilor, consiliile judetene sau consiliile
locale pot asigura, conform legii:
a) în sfera de administrare a infrastructurii de transport de interes
public, amplasarea si întretinerea unui sistem unitar informational
privind transportul public de persoane. Modul unitar de prezentare a sistemului
informational va fi stabilit prin norme de cãtre Ministerul Transporturilor;
b) stabilirea unor plafoane ale tarifelor si taxelor, reduceri sau scutiri
de tarife si taxe ori conditii tarifare speciale pentru unele categorii
de persoane fizice sau juridice, atunci când factori sociali impun
acest lucru. În aceste cazuri transportatorul va primi o compensatie
în bani din partea Guvernului sau, dupã caz, din partea autoritãtilor
publice locale, destinatã sã acopere costul real al transportului
si sã mentinã serviciul public de transport.
Art. 16. - Pentru asigurarea transportului public de persoane, precum si
pentru aprovizionarea populatiei cu produse de strictã necesitate
în zonele izolate sau greu accesibile, statul va subventiona cheltuielile
suplimentare ale transportatorilor, la cererea justificatã a consiliilor
judetene.
CAPITOLUL III
Proprietatea publicã si privatã în domeniul transporturilor
Art. 17. - (1) Proprietatea publicã în domeniul transporturilor
este constituitã din infrastructura deschisã accesului public,
precum si din bunurile de interes public, stabilite prin lege.
(2) Alte bunuri din domeniul transporturilor, ce apartin statului sau unitãtilor
administrativ-teritoriale, constituie proprietatea privatã a acestora.
Art. 18. - (1) Bunurile, proprietate publicã sau privatã
a statului din domeniul transporturilor, pot fi date în administrare,
prin hotãrâre a Guvernului, institutiilor publice din subordinea
Ministerului Transporturilor ori pot fi închiriate sau concesionate
în conditiile legii.
(2) Bunurile, proprietate publicã sau privatã din domeniul
transporturilor, administrate de unitãtile administrativ-teritoriale,
pot fi închiriate sau concesionate în conditiile legii.
CAPITOLUL IV
Executarea transporturilor
Art. 19. - (1) Ministerul Transporturilor elaboreazã si supune aprobãrii
Guvernului schema retelei nationale de transport, care are ca obiective
asigurarea deplasãrii persoanelor si a mãrfurilor între
toate localitãtile tãrii, precum si conectarea infrastructurilor
nationale de transport la principalele infrastructuri de transport international.
(2) Consiliile judetene împreunã cu consiliile locale vor
elabora schema retelei locale de transport, care va fi avizatã de
cãtre Ministerul Transporturilor.
(3) Schema retelei nationale de transporturi va fi aprobatã prin
hotãrãre a Guvernului.
Art. 20. - (1) Transportul de persoane sau de bunuri poate fi transport
în interes public sau transport în interes propriu.
(2) Transporturile executate de persoane juridice sau fizice, în
conditii nediscriminatorii de acces pentru terti, pe baza unui contract
de transport, contra platã, sunt transporturi în interes public,
denumite în continuare transporturi publice.
(3) Contractul de transport se încheie între transportator
si beneficiarul de transport si se probeazã, pentru transportul
de persoane, printr-un titlu de transport înmânat pasagerului,
iar pentru transportul de mãrturi, printr-un document specific de
transport.
(4) În cazul transporturilor de persoane în regim de taximetrie
se va stabili prin norme ale Ministerului Transporturilor si ale consiliilor
locale modul cum se aplicã prevederea de la alin. (3).
(5) Contractul de transport poate fi încheiat direct cu transportatorul
sau prin intermediari de transport, autorizati de Ministerul Transporturilor.
Art. 21. - (1) Transportul în interes personal, executat de persoane
fizice în vederea asigurãrii deplasãrii unor persoane
sau bunuri, precum si transportul în folos propriu, organizat de
persoane fizice sau juridice pentru activitãtile proprii, cu mijloacele
de transport pe care le detin în proprietate sau le folosesc în
baza unui contract de închiriere, este transport în interes
propriu.
(2) Transportul în folos propriu de bunuri si de persoane trebuie
sã constituie accesoriul unei alte activitãti economice executate
de persoana care îl organizeazã, iar bunurile transportate
trebuie sã fie proprietatea acesteia ori sã fie rezultatul
activitãtii sale.
(3) Transporturile în interes propriu de persoane sau de bunuri se
executã fãrã perceperea unui tarif sau a echivalentului
acestuia în bunuri sau servicii.
Art. 22. - (1) Persoanele fizice sau juridice care efectueazã transporturi
de bunuri si de persoane, altele decât cele în interes personal,
se autorizeazã de cãtre Ministerul Transporturilor.
(2) Evidenta autorizatiilor se tine de cãtre Ministerul Transporturilor
în registre unice, pe moduri de transport.
(3) Se excepteazã persoanele fizice sau juridice care efectueazã
transporturi în regim de taximetrie.
(4) Pentru transporturile de bunuri si de persoane, efectuate în
interes propriu de cãtre Ministerul Apãrãrii Nationale,
Ministerul de Interne si de cãtre alte institutii componente ale
sistemului national de apãrare, autorizatiile se acordã de
cãtre organele proprii ale acestora.
Art. 23. - Tarifele transporturilor publice se formeazã liber si
concurential pe baza cererii si a ofertei.
CAPITOLUL V
Investitiile în transporturi
Art. 24. - (1) Obiectivele de investitii privind infrastructurile de transport
deschise accesului public, echipamentele si tehnologiile aferente acestora,
aflate în administrarea Ministerului Transporturilor, se stabilesc
de cãtre acesta, pe baza unor evaluãri economice si financiare
si a unor criterii de eficientã în cadrul aceluiasi mod de
transport sau între moduri diferite ori combinatii de moduri de transport.
(2) Obiectivele de investitii privind infrastructurile de transport deschise
accesului public si echipamentele aflate
în administrarea autoritãtilor
publice locale se stabilesc de cãtre acestea.
Art. 25. - (1) Mijloacele de finantare necesare realizãrii noilor
infrastructuri sau modernizãrii infrastructurilor existente pot
proveni din fonduri speciale, constituite pentru fiecare mod de transport
din reinvestirea profitului obtinut, din credite bancare interne sau externe,
de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, dupã caz, precum
si din alte surse constituite conform legii.
(2) Autoritãtile administratiei publice locale, precum si agentii
economici sau utilizatorii pot participa, în conditiile legii, la
finantarea infrastructurii de transport de interes local sau regional.
(3) Utilizarea spatiului aerian, a infrastructurilor de transport deschise
accesului public, apartinând domeniului public, si a dotãrilor
adiacente se face cu perceperea unor taxe, redevente si tarife, care alimenteazã
fondurile speciale pentru infrastructura fiecãrui mod de transport.
CAPITOLUL VI
Dispozitii finale
Art. 26. - Dispozitiile specifice fiecãrui mod de transport se stabilesc
prin legi speciale.
Art. 27. - Prezenta ordonantã intrã în vigoare la 30
de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României.
Art. 28. - La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante
orice dispozitii contrare se abrogã, cu exceptia celor care reglementeazã
în acest domeniu competentele institutiilor componente ale sistemului
national de apãrare.