MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A I
Anul XI - Nr. 436   LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE   Marti, 7 septembrie 1999

SUMAR

ORDINE

               143/792. - Ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate si al presedintelui Colegiului Medicilor din România pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordãrii asistentei medicale în cadrul sistemului asigurãrilor de sãnãtate pe anul 1999, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 312/1999

ORDINE

CASA NATIONALÃ Nr. 143/13 august 1999
COLEGIUL DE ASIGURÃRI DE SÃNÃTATE MEDICILOR DIN ROMÂNIA
 Nr. 792/13 august 1999

O R D I N
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordãrii asistentei medicale în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate pe anul 1999, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 312/1999

            Presedintele Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate si presedintele Colegiului Medicilor din România,
            în temeiul:
            - art. 2 din Hotãrârea Guvernului nr. 312/1999 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordãrii
asistentei medicale în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate pe anul 1999;
            - prevederilor Statutului Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 114 din 19 martie 1999;
            - Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145/1997, modificatã si completatã prin Ordonanta de urgentã a
Guvernului nr. 30/1998;
            - Legii nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului
Medicilor din România,
            emit urmãtorul ordin:
            Art. 1. - Se aprobã Normele metodologice de aplicare ca Contractului-cadru privind conditiile acordãrii asistentei
medicale în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate pe anul 1999, aprobat prin Hotãrârea Guvernului
nr. 312/1999, conform anexei care face parte integrantã din prezentul ordin.
            Art. 2. - Prezentul ordin intrã în vigoare la data publicãrii lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 

Presedintele Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate,
prof. dr. Alexandru Ciocâlteu
Presedintele Colegiului Medicilor din România,
 conf. dr. Mircea Cintezãv

N O R M E M E T O D O L O G I C E
de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordãrii asistentei medicale în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate pe anul 1999, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 312/1999

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

            1. Prezentele norme sunt elaborate în baza Hotãrârii Guvernului nr. 312/1999 pentru aprobarea Contractului-
cadru privind conditiile acordãrii asistentei medicale în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate pe anul 1999.
                2. Sumele destinate fiecãrui domeniu al asistentei medicale se stabilesc pe baza unor cote procentuale, din buge-
tul alocat, dupã cum urmeazã:
            - asistenta primarã - 15,5%
            - ambulatoriul de specialitate - 11,75%, din care: -3,25% pentru investigatii paraclinice
            - 8,5% pentru consultatii si tratamente (din care se alocã o cotã distinctã pentru ambulatoriul de spital)
            - servicii medicale spitalicesti - 40% - dispozitive medicale destinate corectãrii si recuperãrii deficientelor organice sau functionale ori corectãrii unor deficiente fizice - 3%
            - medicamente - 20%
            - servicii medicale de urgentã prespitalicesti - 4,5%
            -  asistenta stomatologicã - 4,25%
            - servicii medicale de reabilitare a sãnãtãtii -1%.
            Acestea pot fi modificate - în situatii exceptionale - prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurãri de
Sãnãtate, cu avizul Colegiului Medicilor din România.
            Aceste cote procentuale se raporteazã la nivel national, în termen de 25 de zile de la încheierea fiecãrui trimestru. În
cazul nerespectãrii cotelor initiale, Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate si Colegiul Medicilor din România vor conveni de comun acord redistribuirea acestora.
            3. Normele pot fi actualizate trimestrial, dupã caz.
            4. Decontarea serviciilor si a cheltuielilor aferente îngrijirii sãnãtãtii populatiei se face în baza contractelor încheiate
între casele de asigurãri de sãnãtate si furnizorii de servicii medicale, farmaceutice si dispozitive medicale destinate
corectãrii si recuperãrii deficientelor organice sau functionale ori corectãrii unor deficiente fizice si din alte surse, conform legislatiei în vigoare. În sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate pot fi admisi sã lucreze numai medicii si personalul sanitar acreditat. Furnizorii de servicii medicale pot sã contracteze asigurãri de rãspundere civilã, tinând seama de standardele oferite de sistemul de asigurare pentru rãspunderea civilã organizat de cãtre Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate, conform art. 41 din Legea nr. 145/1997.
            Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate poate stabili prioritãti în functie de fondurile alocate în ordinea de platã
a contractelor, respectându-se strict termenii si termenele de platã prevãzute în contract.
            5. Valoarea de referintã a prestatiei medicale efectuate nemijlocit în toate segmentele asistentei medicale, pe baza
raporturilor contractuale cu casele de asigurãri de sãnãtate este cea a medicului primar. Medicul specialist va fi plãtit
într-o proportie de minimum 80%, iar medicul care nu a promovat un examen de specialitate va fi plãtit într-o proportie de minimum 75% din valoarea prestatiei medicului primar. Decizia de suplimentare a venitului peste 80%, respectiv 75%, apartine caselor de asigurãri de sãnãtate, cu aprobarea Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate.
            6. Plata consultatiilor pentru supravegherea si urmãrirea bolilor cronice (prevãzute prin ordin al ministrului sãnãtãtii)
este acoperitã din fondurile programelor de sãnãtate ale Ministerului Sãnãtãtii.
            7. Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate si Colegiul Medicilor din România elaboreazã modele de contracte
pentru furnizarea de servicii medicale, farmaceutice si dispozitive medicale destinate corectãrii si recuperãrii deficientelor organice sau functionale ori corectãrii unor deficiente fizice (anexa nr. 1).
            8. Nerespectarea obligatiilor contractuale de cãtre oricare dintre pãrti conduce la mãsuri mergând pânã la rezilierea contractului. Neplata, în termen de maximum 30 de zile de la depunerea documentelor justificative, a sumelor datorate, prevãzute în contractele de furnizare de servicii medicale, farmaceutice si dispozitive medicale destinate corectãrii si recuperãrii deficientelor organice sau functionale ori corectãrii unor deficiente fizice, cu respectarea art. 14 pct. 1 lit. a) si d) din Legea nr.145/1997 atrage penalitãti egale cu majorãrile aferente pentru întârzierea plãtii impozitelor cãtre stat, care vor fi stipulate în mod obligatoriu în contractele de furnizare de servicii.
            9. Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate si Colegiul Medicilor din România organizeazã un program de educatie
medicalã continuã a furnizorilor de servicii de sãnãtate, individualizat pe tipuri de activitate.
            10. Calitatea de asigurat se dovedeste cu carnetul de asigurãri sociale pentru sãnãtate, iar pentru pensionari, cu
talonul de pensie. Modelul carnetului este unic si este stabilit de cãtre Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate.
La intrarea în vigoare a prezentelor norme se modificã în mod corespunzãtor prevederile pct. 10 din Normele privind modul de încasare a contributiilor la asigurãrile sociale de sãnãtate, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 19 martie 1999.
            11. Persoanele care, potrivit Legii nr.145/1997, aveau obligatia sã se asigure si care nu dovedesc calitatea de
asigurat si plata la termenele stabilite de lege a contributiei suportã integral contributia datoratã la asigurãrile de sãnãtate, inclusiv majorãrile de întârziere.

CAPITOLUL II
Asistenta medicalã primarã

            1. Reprezentantul legal al cabinetului medical din asistenta medicalã primarã încheie contracte de furnizare de
servicii medicale cu casele de asigurãri de sãnãtate.
            Reprezentantul legal al cabinetului medical este medicul titular, în cazul cabinetelor individuale, medicul delegat, în
cazul cabinetelor asociate sau administratorul societãtii civile medicale. În vederea încheierii contractelor reprezentantul legal al cabinetului medical trebuie sã prezinte urmãtoarele documente pentru medicii de familie pe care îi reprezintã: codul fiscal, dovada de acreditare ca medic de familie, autorizatia sanitarã pentru un spatiu privat, închiriat au concesionat, conform legii, si cont deschis la o bancã.
            Cabinetele organizate ca persoane juridice sau care functioneazã în structuri ale unor unitãti cu personalitate
juridicã vor fi reprezentate la contractare de reprezentantul legal al persoanei juridice, cu documentele mentionate mai
sus.
            2. Medicul de familie are obligatia sã solicite asiguratilor, a înscrierea pe lista proprie, documentele justificative care
atestã calitatea de asigurat.
            3. Programul de activitate al fiecãrui medic de familie  este de 35 de ore pe sãptãmânã, în cabinetul medical sau la domiciliul asiguratului, organizat în functie de conditiile specifice de zonã. Accesul la asistentã medicalã permanentã în afara orelor de program, în timpul noptii, sâmbãta, duminica si în sãrbãtorile legale se organizeazã pe baza propunerilor medicilor de familie, cu avizul caselor de asigurãri de sãnãtate si al colegiului judetean al medicilor, în centre de permanentã sau în alte forme de organizare, dupã caz.
            Medicul de familie are obligatia sã îsi stabileascã programul de activitate, inclusiv modul de organizare a permanentei, acolo unde este cazul, si sã îl aducã la cunostintã asiguratilor, casei de asigurãri de sãnãtate si directiei de sãnãtate publicã.
            4. Modalitãtile de platã a furnizorilor de servicii medical primare sunt plata per capita conform listei proprii cuprin-
zând asiguratii si tariful pe serviciu.
            4.1. Plata per capita se realizeazã prin înmultirea numãrului de puncte rezultat în raport cu numãrul si cu structura pe grupe de vârstã a asiguratilor înscrisi pe lista medicului de familie, modificat în functie de conditiile prevãzute la pct. 4.1.2., cu valoarea stabilitã pentru un punct.
            4.1.1. Numãrul de puncte acordat în raport cu numãrul si cu structura pe grupe de vârstã a asiguratilor se stabileste astfel:
           - numãrul de puncte acordat pentru o persoanã înscrisã pe listã, în raport cu vârsta asiguratului:
            Grupa de vârstã Nr. puncte/persoanã/an
            - Sub 1 an                14,5
             - 1 - 59 ani              10
            - 60 si peste 60 ani   12,5
            La stabilirea numãrului de puncte în raport cu numãrul si cu structura pe grupe de vârstã a asiguratilor înscrisi pe
lista proprie a medicului de familie, pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de pensionare si care au fost pensionate din motive de boalã, în locul punctajului aferent grupei de vârstã în care acestea se încadreazã se acordã 12,5 puncte/persoanã/an;
            - în situatia în care numãrul total de puncte rezultat în raport cu numãrul de asigurati de pe lista fiecãrui medic de
familie si cu structura acestora pe grupe de vârstã este mai mare de 22.000/an, punctele ce depãsesc acest nivel se reduc cu 75%, dacã numãrul de asigurati înscrisi pe lista proprie este mai mare de 2.000. Aceastã corectie nu se aplicã medicilor de familie care îsi desfãsoarã activitatea în localitãtile în care numãrul medicilor de familie este sub
numãrul de posturi publicate conform  deciziilor comisiilor paritare de acreditare a personalului medical si neocupate,
considerate a fi necesare pentru localitãtile respective.
            Aceste situatii speciale se analizeazã si se avizeazã de  cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, împreunã cu colegiul
judetean al medicilor.
            4.1.2 Numãrul total de puncte rezultat potrivit pct. 4.1.1. se ajusteazã în urmãtoarele situatii:
            a) în raport cu conditiile în care se desfãsoarã activitatea, conform Adresei Ministerului Sãnãtãtii
nr. L.V./1625/63970/21 ianuarie 1994 - pentru zone izolate, cu 20%;
            - pentru conditii grele, cu 40%;
            - pentru conditii foarte grele, cu 60%.
            Cabinetele medicale de asistentã medicalã primarã la care se aplicã majorãrile prevãzute la pct. a) se stabilesc
de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate si de colegiul judetean al medicilor;
            b) cu pânã la 100% pentru medicii care îsi desfãsoarã activitatea în localitãti izolate, cu conditii grele sau foarte
grele, cu un numãr mic de locuitori, pentru care casele de asigurãri de sãnãtate, împreunã cu colegiul judetean al
medicilor au stabilit ca necesarã mentinerea unui post de medic sau în cabinetele din localitãtile deficitare din punct
de vedere al prezentei medicului de familie, cauzatã de nivelul socio-economic si educational al populatiei, pe baza
unor criterii stabilite de casele de asigurãri de sãnãtate, împreunã cu colegiul judetean al medicilor. Aceste situatii
se reevalueazã permanent.
            Pentru conditiile enumerate la lit. a) si b) medicii pot primi stimulente de la consiliile locale si din alte surse
legale de venituri decât din fondul de asigurãri de sãnãtate aferent asistentei medicale primare;
            c) numãrul de puncte calculat conform pct. 4.1.1. se diminueazã cu cel mult 20% si 25% în cazul medicilor specialisti, respectiv în cazul medicilor care nu au promovat un examen de specialitate.
            4.2 Numãrul de puncte acordat pentru serviciile medicale realizate de medicul de familie este:
            Serviciul Numãr de puncte/serviciu
            - imunizãri conform programului 4 puncte/ national de imunizãri: inoculare
            - antituberculoasã - vaccin BCG
            - revaccinare BCG, inclusiv pentru verificarea cicatricei post primo vaccinare
            - testarea PPD
            - antihepatitã B;
            - antipoliomieliticã - VPO;
            - împotriva difteriei, tetanosului si tusei convulsive - DTP (sau DT la cazurile la care vaccinarea DTP este
contraindicatã);
            - antirujeolic;
            - împotriva difteriei si tetanosului - DT (revaccinare);
            - împotriva difteriei si tetanosului - dT (revaccinare);
            - împotriva tetanosului - dT sau VTA;
            - alte vaccinãri în caz de necesitate, impuse de Ministerul Sãnãtãtii.
            Acoperirea vaccinalã va fi realizatã conform Programului national de imunizãri.
            - examen de bilant:
            - copii - la externarea de la maternitate 12 puncte
            - la 1 lunã 12 puncte
            - la 2 luni 8 puncte
            - la 4 luni 8 puncte
            - la 6 luni 8 puncte
            - la 9 luni 8 puncte
            - la 12 luni 8 puncte
            - de la 2 ani pânã la 6 ani, anual 6 puncte
            - de la 7 ani la 18 ani - o datã pe an un examen medical complet (inclusiv cu depistare oncologicã clinicã) 6 puncte
plus 20 puncte/ caz oncologic trimis la medicul de specialitate si c o n f i r m a t d e acesta
            - peste 18 ani - un examen medical complet (inclusiv cu depistare oncologicã clinicã) o datã la 2 ani 6 puncte plus 20 puncte/caz oncologic trimis la medicul de specialitate si confirmat de acesta
            Serviciul Numãr de puncte/serviciu
            - control profilactic TBC si boli venerice
            - bolnav TBC nou-descoperit 20 puncte/caz TBC trimis la medicul de specialitate si confirmat de acesta
            - urmãrirea tratamentului specific pânã la scoaterea din evidentã 4 puncte/lunã
            - bolnav sau contact bolnav veneric descoperit 20 puncte/caz trimis la medicul de special i t a t e s i confirmat de
acesta
            Supravegherea gravidei
            - luarea în evidentã 10 puncte
            - supravegherea, lunar, din luna a 3-a pânã în luna a 9-a 8 puncte
            - urmãrirea lehuzei la iesirea din maternitate si la 4 sãptãmâni 8 puncte.
            Asistenta medicalã la domiciliul pacientului pentru situatiile prevãzute cu aceastã destinatie la pct. 20 (pct. 20.3 -
liniuta 8), cu exceptia bolnavilor cu boli care beneficiazã de gratuitate:
            - între orele 8,00-20,00 30 puncte/solicitare.
            - între orele 20,00-8,00 50 puncte/solicitare.
            Continuitatea asistentei medicale
            - în zilele lucrãtoare între orele 20,00-8,00 5 puncte/orã.
            - în zilele de sâmbãtã, duminicã si sãrbãtori legale 10 puncte/orã.
            5.1 La calculul numãrului lunar de puncte, conform pct. 4, se iau în considerare asiguratii înscrisi pe lista medicului de familie, existenti în ultima zi a lunii precedente.
            5.2 Miscarea asiguratilor dintr-o grupã de vârstã în alta se face astfel: pentru asiguratii din grupa de vârstã 0-1 an -
trecerea în grupa de vârstã urmãtoare se face în luna urmãtoare împlinirii vârstei de 1 an; pentru asiguratii din grupele de vârstã 1-59 ani, 60 si peste 60 ani, înscrierea în grupele de vârstã respective se face în functie de vârsta  împlinitã la data de 1 ianuarie 1999.
            6. Pentru perioadele de absentã prevãzute de normele legale în vigoare, medicul de familie organizeazã preluarea
activitãtii medicale de cãtre un alt medic de familie acreditat sau, în cazurile în care acest lucru nu este posibil, casele de asigurãri de sãnãtate numesc un înlocuitor cu licentã de înlocuire. Licenta de înlocuire se acordã de cãtre colegiul judetean al medicilor, cu avizul caselor de asigurãri de sãnãtate.
            7. Reprezentantul legal al cabinetului medical încheie o conventie cu medicul înlocuitor, avizatã de casele de asigurãri de sãnãtate, prin care se stabilesc conditiile de înlocuire referitoare la drepturile si obligatiile medicului înlocuitor.
            Conventia de înlocuire devine anexã la contractul de furnizare de servicii medicale al reprezentantului legal al cabinetului.
            Exceptie fac situatiile în care reprezentantul legal al cabinetului medical, înlocuit, se aflã în imposibilitate de a
participa la încheierea conventiei de înlocuire. În aceste situatii, conventia de înlocuire se încheie între medicul înlocuitor si casele de asigurãri de sãnãtate si cuprinde drepturile si obligatiile prevãzute în contractul de furnizare de servicii medicale.
            8. Medicii de familie nou-veniti într-o localitate, în cabinetele medicale existente sau nou-înfiintate, cu avizul colegiului judetean al medicilor, pentru o perioada de maximum 3 luni, perioadã consideratã necesarã pentru înscrierea asiguratilor pe listele proprii, beneficiazã lunar de un venit echivalent cu un salariu din sistemul sanitar bugetar, corespunzator pregãtirii si gradului profesional, si de un buget de practicã medicalã. Dacã medicul de familie, în acest interval de 3 luni, înscrie un numãr de minimum 500 de asigurati pe lista proprie, tinând seama si de conditiile specifice de zonã, încheie contract de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurãri de sãnãtate si este plãtit conform sistemului per capita si pe servicii.
            9. Fondul aferent asistentei medicale primare are urmãtoarea structurã:
            a) 50% pentru plata medicilor de familie, din care:
            - 70% pentru plata per capita;
            - 30% pentru plata pe serviciu;
            b) 49% pentru bugetul de practicã medicalã aferent medicilor de familie, cu exceptia celor mentionate la lit. c);
            c) 1% pentru medicii nou-veniti, în vederea exercitãrii profesiei într-o localitate, în cabinete medicale existente sau
nou-înfiintate.
            10. Tehnica de calcul al valorii unui punct este:
            10.1. Valoarea estimatã a punctului per capita pentru anul 1999 este unicã pe tarã si este stabilitã anterior
încheierii contractelor. Aceastã valoare se obtine prin împãrtirea cotei procentuale de 90% din fondul aferent pen-
tru plata per capita a medicilor de familie la numãrul total de puncte per capita, estimat a se realiza în functie de
populatia tãrii si de structura pe grupe de vârstã a acesteia.
            10.2. Valoarea estimatã a unui punct, obtinutã în conditiile pct. 10.1, se regularizeazã trimestrial, în functie de fon
durile prevãzute în buget, de procentul destinat pentru plata per capita a medicilor de familie si de numãrul de puncte
efectiv realizate, si reprezintã valoarea definitivã a unui punct, care nu poate fi mai micã decât valoarea estimatã,
în conditiile în care bugetul Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate nu este modificat, în sensul diminuãrii, prin
acte normative.
            10.3. Valoarea definitivã a unui punct pentru plata pe serviciu a medicului de familie este unicã pe tarã si se calculeazã la finele fiecãrui trimestru, astfel: fondul destinat pentru plata pe serviciu a medicilor de familie împãrtit la numãrul total de puncte pe servicii realizate de medicii de familie care intrã în relatii contractuale cu casele de asigurãri de sãnãtate. Valoarea unui punct astfel obtinutã este definitivã pentru trimestrul respectiv si estimativã pentru trimestrul urmãtor.
            10.4. Pentru primele douã luni ale primului trimestru de aplicare a normelor, plata pe serviciu se face lunar, prin
achitarea unei sume ce reprezintã 25% din venitul individual per capita. La finele trimestrului se va face regularizarea în functie de serviciile efective prestate si de valoarea calculatã a punctului pe serviciu.
            11. Pe baza valorii unui punct obtinut în conditiile pct. 10.1 si a numãrului total de puncte realizat lunar, conform pct. 4.1, precum si în conditiile pct. 10.4 se calculeazã suma cuvenitã lunar, pentru primele douã luni ale fiecãrui trimestru. Pe baza valorii unui punct, obtinutã în conditiile pct. 10.2 si 10.3, se calculeazã sumele cuvenite medicilor de familie pe un trimestru. În situatiile în care valoarea definitivã a punctului pentru plata pe serviciu este mai micã decât cea estimatã si sumele acordate sunt mai mari decât valoarea prestatiilor efectiv realizate, în luna urmãtoare încheierii trimestrului se fac regularizãrile între
fondul pentru plata per capita si fondul pentru plata pe serviciu.
            12. Lunar, medicul de familie raporteazã casei de asigurãri de sãnãtate activitatea medicalã efectiv realizatã conform pct. 4, care se verificã de cãtre un compartiment special de control al casei de asigurãri de sãnãtate.
            13.1. Formularele necesare raportãrii activitãtii medicilor de familie se elaboreazã de cãtre Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate si se procurã contra cost de la casele de asigurãri de sãnãtate. Data raportãrii activitãtii medicilor de familie este stabilitã de Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate.
            13.2. Asiguratii care doresc sã îsi schimbe medicul de familie vor adresa o cerere medicului de familie la care doresc sã se înscrie, precizând numele medicului de la care pleacã. Medicul de familie primitor are obligatia sã anunte în scris, în maximum 15 zile, medicul de familie de la care a plecat asiguratul, precum si casa de asigurãri de sãnãtate.
            14. Reprezentantul legal al cabinetului medical este direct rãspunzãtor de corectitudinea datelor raportate. În cazul în care se constatã raportãri eronate, reprezentantul legal al cabinetului medical rãspunde material, civil si penal, potrivit dispozitiilor cuprinse în contractul de furnizare de servicii medicale, conform legislatiei în vigoare.
            14.1. Erorile de calcul constatate în cadrul unui trimestru vor fi corectate la sfârsitul trimestrului, o datã cu recalcularea drepturilor bãnesti cuvenite medicului de familie.
            14.2. Erorile de calcul constatate dupã expirarea trimestrului vor fi corectate pânã la sfârsitul anului 1999, astfel: numãrul de puncte plãtit eronat unui medic de familie, în plus sau în minus, într-un trimestru anterior, fatã de cel realizat se recalculeazã în trimestrul în care s-a constatat eroarea, la valoarea definitivã a punctului per capita, pe serviciu si a punctului pentru bugetul de practicã, stabilitã pentru trimestrul în care s-a produs eroarea. În situatia în care, dupa încheierea anului financiar 1999, se constatã erori de calcul aferente anului respectiv, sumele plãtite în plus sau în minus se recalculeazã conform legii.
            15. Cabinetul medical beneficiazã de un buget de practicã medicalã.
15.1. Bugetul de practicã medicalã prevãzut în contractul de furnizare de servicii medicale se stabileste prin înmultirea numãrului de puncte per capita, calculat pe baza numãrului si a structurii pe grupe de vârstã a asiguratilor înscrisi pe lista medicului de familie, care este depusã la casa de asigurãri de sãnãtate anterior încheierii contractului de furnizare de servicii medicale, cu bugetul de practicã medicalã estimat corespunzãtor unui punct per capita. Bugetul de practicã medicalã estimat corespunzãtor unui punct per capita se calculeazã raportând fondul destinat pentru bugetul de practicã medicalã la numãrul de puncte per capita estimat a se realiza în anul 1999.
            Bugetul de practicã medicalã estimat anual se împarte la 12 luni, obtinându-se bugetul lunar care se acordã medicilor
de familie pentru primele douã luni ale fiecãrui trimestru.
            Bugetul de practicã medicalã se recalculeazã trimestrial, în functie de:
            a) numãrul de puncte efectiv realizat, conform pct. 4.1;
            b) fondul aprobat prin buget si suma alocatã pentru bugetul de practicã medicalã.
            15.2. Reprezentantul legal al cabinetului medical va prezenta caselor de asigurãri de sãnãtate decontul pe categorii de cheltuieli; eventualele sume rãmase necheltuite pânã la sfârsitul anului vor fi alocate pentru bugetul de practicã al aceluiasi cabinet în anul urmãtor, în conditiile reînnoirii contractului.
            16. Bugetul de practicã medicalã pentru medicii nou-veniti într-o localitate, în cabinete medicale existente sau
nou-înfiintate, se stabileste pentru un numãr de 500 de asigurati pe o structurã de vârstã echilibratã. Prin structurã de
vârstã echilibratã se întelege ponderea fiecãrei grupe de vârstã în totalul populatiei tãrii.
            17. Reprezentantul legal al cabinetului medical care nu functioneazã în structura unei unitãti cu personalitate juri-
dicã are obligatia de a angaja personal mediu sanitar si alte categorii de personal, în conditiile art. 11 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 124/1998, cu obligatia de a achita lunar toate contributiile prevãzute de lege pentru personalul angajat, precum si de a retine, prin stopaj la sursã, impozitele si contributiile datorate de personalul angajat, pe care le vireazã la termenele stabilite de lege. Medicul de familie are obligatia sã stabileascã programul de lucru si sarcinile de serviciu pentru personalul angajat.
            18. Medicul de familie are obligatia de a asigura în cadrul serviciilor prevãzute la pct. 20 toate activitãtile care
sunt cuprinse în baremul de activitãti practice obligatorii din curriculumul de pregãtire din specialitatea de medicinã
generalã. De asemenea, medicul face si interpretarea investigatiilor necesare în afectiunile prevãzute în tematica
pe aparate si sisteme. Casele de asigurãri de sãnãtate si colegiul judetean al medicilor, pe baza unor criterii stabilite
la nivel national, initiazã un sistem de evaluare a trimiterilor cãtre asistenta medicalã de specialitate a cazurilor ce se
dovedesc nejustificate si stabilesc eventualele metode de penalizare a medicilor respectivi.
            19. Personalul mediu sanitar poate acorda îngrijiri medicale la domiciliu, dupã un plan elaborat de cãtre medicul
de familie sau de specialitate care are asiguratul în îngrijire.
            20. Serviciile medicale care se acordã de cãtre medicul de familie persoanelor asigurate în cabinetul de consultatii
sau, în cazuri justificate, la domiciliul bolnavului, sunt urmãtoarele:
            20.1. Servicii profilactice:
            A. Imunizãri conform programului national de imunizãri:
           - evidenta persoanelor pentru care existã obligatia imunizãrii si colaborarea cu directia de sãnãtate publicã
pentru realizarea imunizãrilor:
            - antituberculoasã - vaccin BCG;
            - revaccinare BCG, inclusiv pentru verificarea cicatricei post primo vaccinare;
            - testarea PPD;
            - antihepatitã B;
            - antipoliomieliticã - VPO;
            - împotriva difteriei, tetanosului si tusei convulsive - DTP (sau DT la cazurile la care vaccinarea DTP este
contraindicatã);
            - antirujeolicã;
            - împotriva difteriei si tetanosului - DT (revaccinare);
            - împotriva difteriei si tetanosului - dT (revaccinare);
            - împotriva tetanosului - dT sau VTA;
            - alte vaccinãri în caz de necesitate, impuse de Ministerul Sãnãtãtii.
            Acoperirea vaccinalã va fi realizatã conform programului national de imunizãri.
            B. Profilaxia factorilor de risc
            C. Controale profilactice TBC, boli venerice etc.
            D. Examen de bilant:
            - copii - la externarea de la maternitate, la o lunã, la 2 luni, la 4 luni, la 6 luni, la 9 luni, la 12 luni;
            - de la 2 ani la 6 ani - anual;
            - de la 7 ani pânã la 18 ani - o datã pe an un examen medical complet (inclusiv cu depistare oncologicã);
            - peste 18 ani - o datã la 2 ani un examen medical complet, inclusiv cu depistare oncologicã clinicã.
            E. Depistarea, izolarea si raportarea cazurilor de boli transmisibile, conform Ordinului ministrului sãnãtãtii nr.46/1986
            F. Supravegherea gravidei:
            - luarea în evidentã;
            - supravegherea lunar, din luna a 3-a pânã în luna a 9-a de sarcinã;
            - urmãrirea lehuzei - la iesirea din maternitate si la 4 sãptãmâni.
            G. Planning familial, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului sãnãtãtii privind competenta în planificare familialã
            H. Screening pentru depistarea cancerului genito-mamar
            20.2. Servicii de urgentã:
            - asistentã medicalã în urgente medico-chirurgicale;
            - trimitere pentru internare în spital sau cãtre medicul de specialitate.
            20.3. Servicii medicale curative:
            - anamnezã, examen obiectiv, diagnostic prezumtiv;
            - examene paraclinice minimale la nivelul dispensarului si completare prin trimitere (scrisoare medicalã de trimitere,
cu scurt rezumat al afectiunii si cu precizarea motivelor de trimitere);
            - diagnostic medical definitiv;
            - prescriere de tratament medical si igienico-dietetic;
            - servicii de micã chirurgie (perfuzii intravenoase, infiltratii, sondaje vezicale, plãgi etc.);
            - trimitere cãtre alte specialitãti, dupã caz (scrisoare medicalã de trimitere);
            - supravegherea asiguratilor înscrisi pe listã, pentru afectiunile care necesitã dispensarizare, în colaborare cu
medicul de specialitate;
            - asistentã medicalã la domiciliu (tratamente injectabile, pansamente, monitorizare):
            - copiilor în vârstã de pânã la 3 ani;
            - asiguratilor nedeplasabili de orice vârstã: în urma interventiilor majore pânã la vindecarea completã
a plãgii;
            - pacientilor imobilizati ortopedic;
            - pacientilor cu insuficientã motorie a trenului inferior;
            - bolnavilor în fazã terminalã;
            - în alte situatii, la recomandarea medicului de specialitate printr-o scrisoare medicalã;
            - servicii medicale de îngrijire si de recuperare, la indicatia medicului de specialitate;
            - educatie medico-sanitarã;
            - eliberare de acte medicale (prescriptii medicale).
            20.4. Servicii speciale:
            - activitãti în caz de epidemii;
            - asigurarea organizãrii accesului continuu la asistenta medicalã;
            - asigurarea asistentei medicale pentru persoanele asigurate si neînscrise pe lista proprie (numai în caz de
urgentã medicalã, conventie de reciprocitate sau în cazul asigurãrii permanentei);
            - consiliere pentru un stil de viatã sãnãtos.
            20.5. Activitãti de suport:
            - eliberare de acte medicale (certificate de concediu medical, certificat de deces, certificate medicale pentru
îngrijirea copilului bolnav, conform prevederilor legale). Alte acte medicale legale, solicitate de asigurat, acte medicale
solicitate de autoritãti care, prin activitatea lor, au dreptul sã cunoascã starea de sãnãtate a asiguratilor nu se
deconteazã de cãtre casele de asigurãri;
            - organizarea activitãtii de evidentã, completarea la zi a fisei de consultatie, a registrelor medicale si raportarea
statisticã.
            21. Medicul de familie poate oferi servicii medicale si altor persoane, în afara listei proprii de asigurati, atât în
timpul programului de lucru, cât si în afara acestuia. Plata acestor servicii medicale se face direct de cãtre persoana care a solicitat medicul, pe baza unor tarife stabilite si afisate de cãtre cabinetul medical. Exceptie fac situatiile în care existã conventie de reciprocitate în functie de forma de exercitare a profesiei de medic sau conventie de asigurare a permanentei asistentei medicale primare, precum si cazurile de urgentã. Veniturile realizate din aceste activitãti reprezintã venituri ale cabinetului, care se evidentiazã si se impoziteazã în conditiile legii.

CAPITOLUL III
Asistenta medicalã de specialitate din ambulatoriu

            1. Reprezentantul legal al cabinetului medical din asistenta medicalã ambulatorie de specialitate încheie contract
de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurãri de sãnãtate. Reprezentantul legal al cabinetului medical este
medicul titular - în cazul cabinetelor individuale, medicul delegat - în cazul cabinetelor asociate sau grupate si
administratorul societãtii civile medicale. În vederea încheierii contractelor, reprezentantul legal al cabinetului medical
trebuie sã prezinte urmãtoarele documente pentru medicii pe care îi reprezintã: codul fiscal, dovada de acreditare ca
medic de specialitate, autorizatia sanitarã pentru un spatiu privat, închiriat sau concesionat, conform legii, si cont deschis la o bancã.
            Casele de asigurãri de sãnãtate încheie contracte de furnizare de servicii medicale cu toate cabinetele medicale
acreditate si/sau autorizate conform prevederilor legale.
            Cabinetele medicale de specialitate organizate ca persoane juridice sau care functioneazã în structuri ale unor
unitãti cu personalitate juridicã sunt reprezentate la contractare de reprezentantul legal al persoanei juridice, cu docu
mentele mentionate mai sus.
            2. Fondul aferent asistentei medicale ambulatorii de specialitate reprezintã o cotã procentualã aferentã cheltuielilor
materiale si prestãrilor de servicii cu caracter medical din Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate, stabilit prin legea
bugetului pe anul 1999.
            3. Lista cuprinzând serviciile medicale din ambulatoriul de specialitate contine:
            - consultatii:
            - initiale;
            - de control;
            - investigatii paraclinice;
            - tratamente.
            4. Casele de asigurãri de sãnãtate deconteazã numai investigatiile paraclinice efectuate în laboratoarele acreditate
de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate si de colegiile judetene ale medicilor. Investigatiile paraclinice necesare pentru stabilirea diagnosticului în ambulatoriu sau în spital nu se deconteazã în cazul repetãrii din motive tehnice sau nemedicale (inclusiv cele la cererea pacientului).
            5. Casele de asigurãri de sãnãtate deconteazã contravaloarea serviciilor medicale, (altele decât investigatiile paraclinice) care sunt prezentate în anexa nr. 2, luând în calcul numãrul de puncte aferente fiecãrui serviciu medical si
valoarea unui punct, care este unicã pe tarã. Decontarea investigatiilor paraclinice se va face la nivelul tarifelor negociate de casele de asigurãri de sãnãtate cu furnizorii de servicii medicale. Lista cuprinzând aceste servicii este prezentatã în anexa nr.3.
            6. Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate calculeazã valoarea estimatã a unui punct, în functie de:
            a) fondul alocat pentru asistenta medicalã din ambulatoriul de specialitate (exclusiv investigatiile paraclinice) la
nivel national;
            b) numãrul de servicii medicale, pe tipuri de servicii medicale, estimat de cãtre medicii de specialitate a se realiza în anul 1999, si punctajul aferent. Numãrul total de puncte estimat pe lunã ia în calcul un numãr de maximum 28 de consultatii si tratamente pe zi la un program de lucru de 7 ore, considerat ca fiind acceptabil din punct de vedere al asigurãrii calitatii serviciului medical. Dacã programul de activitate este mai mic de 7 ore pe zi, numãrul de consultatii si tratamente pe zi se ajusteazã în functie de numãrul de ore pe care medicul de specialitate le presteazã la cabinetul medical. Pentru medicii care lucreazã si în spital, numãrul maxim de consultatii si de tratamente luat în calcul este cel corespunzator unui program de lucru de maximum 4 ore/zi. Acest numãr de consultatii poate fi regularizat trimestrial sau anual;
            c) medicii de specialitate care au contract de muncã în spitale, altii decât medicii stomatologi si medicii de familie,
pot lucra în ambulatoriul de specialitate, încheind contracte cu casele de asigurãri de sãnãtate. Tariful fiecãrei consultatii va fi 50% din tariful minimal al casei de asigurãri la care medicul poate adãuga un onorariu distinct;
            d) medicii din ambulatoriul de specialitate (altii decât stomatologii sau medicii de familie), care încheie contract
de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurãri dsãnãtate, negociazã cu acestea, cu avizul Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate, dreptul de a prescrie retete cu contributie personalã din partea pacientilor si pentru consultatiile oferite în afara contractului.
            7. Valoarea unui punct, obtinutã în conditiile de mai sus, reprezintã valoarea estimatã a unui punct, regularizarea
fãcându-se trimestrial.
            8. Pentru primele douã luni ale fiecãrui trimestru, casele de asigurãri de sãnãtate plãtesc sume lunare, în functie de
valoarea estimatã a punctului si de numãrul de puncte efectiv realizat în fiecare lunã. Investigatiile paraclinice se
deconteazã lunar pe baza serviciilor efectiv prestate si a tarifelor negociate.
            9. La finele fiecãrui trimestru se calculeazã valoarea definitivã a unui punct si se face recalcularea sumelor
cuvenite, în functie de serviciile efectiv prestate si de puntele aferente acestora, luându-se în calcul un numãr maxim
de 28 de consultatii si tratamente pe zi, precum si de fondurile aprobate prin buget si de procentul alocat pentru
plata serviciilor medicale din ambulatoriul de specialitate.
            10. Lunar, medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate raporteazã caselor de asigurãri de sãnãtate
activitatea efectiv realizatã, care se verificã de cãtre un compartiment special de control al casei de asigurãri de sãnãtate.
            11. Cabinetul medical care nu functioneazã în structura unei unitãti cu personalitate juridicã are obligatia de a
angaja personal mediu sanitar si alte categorii de personal, în conditiile art. 11 din Ordonanta de urgentã a Guvernului
nr. 124/1998, cu obligatia de a achita lunar toate contributiile prevãzute de lege pentru personalul angajat, precum si
de a retine, prin stopaj la sursã, impozitele si contributiile datorate de personalul angajat, pe care le vireazã la termenele stabilite de lege. Medicul are obligatia sã stabileascã programul de lucru si sarcinile de serviciu pentru personalul angajat.
            12. Numãrul total de puncte realizat se ajusteazã în raport cu:
            a) conditiile în care se desfãsoarã activitatea conform Adresei Ministerului Sãnãtãtii nr. LV/1.625/63.970 din
21 ianuarie 1994 pentru:
            - zone izolate, cu 20%;
            - conditii grele, cu 40%;
            - conditii foarte grele, cu 60%.
            Cabinetele medicale la care se aplicã majorãrile prevãzute mai sus se stabilesc de cãtre casele de asigurãri de
sãnãtate si de colegiul judetean al medicilor;
            b) se diminueazã cu maximum 20% în cazul medicilo specialisti care nu au promovat examenul de medic primar.
13. Formularele necesare si data raportãrii activitãtii medicilor din cabinetele medicale din ambulatoriul de specialitate se stabilesc de cãtre Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate si se pun la dispozitie cabinetelor ambulatorii de specialitate contra cost de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate.
            14. Reprezentantul legal al cabinetului medical de specialitate este direct rãspunzãtor de corectitudinea datelor
raportate. În cazul în care se constatã raportãri eronate, reprezentantul legal al cabinetului medical de specialitate
rãspunde material, civil si penal, potrivit dispozitiilor cuprinse în contractul de furnizare de servicii medicale,
conform legislatiei în vigoare.
            15.1. Erorile de calcul constatate în cadrul unui trimestru vor fi corectate la sfârsitul trimestrului, o datã cu recalcularea drepturilor bãnesti cuvenite.
            15.2. Erorile de calcul constatate dupã expirarea trimestrului vor fi corectate pânã la sfârsitul anului 1999, astfel:
numãrul de puncte plãtit eronat unui medic de specialitate, în plus sau în minus, într-un trimestru anterior, fatã de cel
realizat se recalculeazã în trimestrul în care s-a constatat eroarea la valoarea definitivã a punctului, stabilitã pentru trimestrul în care s-a produs eroarea. În situatia în care dupã încheierea anului financiar 1999 se constatã erori de calcul aferente anului respectiv, sumele plãtite în plus sau în minus se recalculeazã conform legii.
            16. Asiguratii se pot prezenta la medicul de specialiatate din ambulatoriul de specialitate numai pe baza biletului
de trimitere de la medicul de familie, cu exceptia situatiilor prevãzute în Hotãrârea Guvernului nr. 312/1999, precum si
a urmãtoarelor afectiuni confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate:
            a) diabet zaharat insulino-dependent;
            b) hemofilie;
            c) leucoze;
            d) limfoame hodgkiniene si nonhodgkiniene;
            e) status post transplant de organe;
            f) infarct miocardic, în primele 12 luni de la externarea din spital;
            g) malformatii congenitale care urmeazã sã fie pregãtite pentru corectie chirurgicalã;
            h) insuficientã renalã cronicã care necesitã epurare extracorporalã;
            i) diverse forme de cancer, în primii 5 ani de la depistarea îmbolnãvirii;
            j) psihoze;
            k) bolnavi cu pacemaker, proteze valvulare, by-pass coronarian;
            l) afectiuni postoperatorii si ortopedice, pânã la vindecare;
            m) alte situatii, la recomandarea comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din Romania, cu avizul Casei
Nationale de Asigurãri de Sãnãtate.
            17. Trimiterea asiguratului de cãtre un medic de specialitate la un alt medic de o altã specialitate din ambulatoriul
de specialitate se face pe baza biletului de trimitere interdisciplinar.
            18. Fondul aferent asistentei medicale ambulatorii, destinat investigatiilor paraclinice, reprezintã o cotã procentualã
(3,25%) aferentã cheltuielilor materiale si prestãrilor de servicii cu caracter medical din Fondul de asigurãri sociale de
sãnãtate, stabilit prin legea bugetului pe anul 1999. Din aceastã sumã se utilizeazã pentru:
            - investigatii paraclinice recomandate de medicii de familie - 30%;
            - investigatii paraclinice recomandate de medicii stomatologi - 5%;
            - investigatii paraclinice recomandate de medicii din ambulatoriul de specialitate - 65%.
            19. Investigatiile paraclinice recomandate de medicii care lucreazã în spital sunt plãtite din bugetul global al spitalului.
            20. Sumele alocate sunt repartizate de casele de asigurãri de sãnãtate în functie de numãrul de investigatii, de
complexitatea si de utilitatea acestora, tinându-se seama de oferta de servicii medicale a fiecãrui furnizor.
            21. Casele de asigurãri de sãnãtate si colegiile judetene ale medicilor pot acredita, în functie de dotare, unele cabinete sã efectueze acele investigatii paraclinice corespunzãtoare dotãrii.
            22. Formularele necesare raportãrii activitãtii medicilor si personalului de specialitate pentru investigatiile paraclinice
se elaboreazã de cãtre Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate si se procurã contra cost de la casele de asigurãri de sãnãtate. Data raportãrii activitãtii medicilor si personalului de specialitate (biologi, chimisti) este stabilitã de Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate.

CAPITOLUL IV
Servicii medicale spitalicesti

            1. Furnizorii de servicii medicale spitalicesti încheie contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigu-
rãri de sãnãtate.
            2. Fondul aferent asistentei medicale spitalicesti repre zintã o cotã procentualã, aferentã cheltuielilor materiale si
prestãrilor de servicii cu caracter medical din Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate stabilit prin legea bugetului de
stat pe anul 1999.
            3. Spitalizarea se impune conform diagnosticului, atunci când, în urma examinãrii pacientului prezentat la spital, se
constatã o stare ce pune în pericol echilibrul normal al functiilor organismului, diagnosticul nu poate fi constatat în
conditiile ambulatoriului de specialitate, necesitã tratament sub supraveghere sau alte situatii justificate din punct de
vedere medical. La 24 de ore de la internare seful de sectie va analiza oportunitatea necesitãtii continuãrii spitalizãrii.
            4. Durata optimã de spitalizare este consideratã durata medie de spitalizare la nivel national, constatatã în anul
precedent pe categorii de spitale si pe sectii, conform anexei nr. 4. Casele de asigurãri de sãnãtate stabilesc un sistem riguros de control pentru spitalele ale cãror sectii depãsesc durata optimã de spitalizare.
            5. Internarea în spital se face pe baza trimiterii medicului de familie sau a medicului din ambulatoriul de specialitate, care a încheiat contract de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurãri de sãnãtate. Exceptie fac urgentele si internãrile fãcute cu aprobarea sefului de sectie. Acesta poate da aprobare de internare persoanelor asigurate pânã la maximum 10% din totalul internãrilor realizate. Pentru alte situatii, precum si pentru internãrile la cerere, costurile serviciilor medicale se suportã de cãtre solicitant, pe baza tarifelor stabilite de cãtre fiecare unitate furnizoare de servicii medicale si se constituie în venituri
proprii ale spitalelor.
            6. Lista cuprinzând serviciile medicale spitalicesti de care beneficiazã asiguratii este prezentatã în anexa nr. 5.
            7. Tipurile de spitalizare sunt:
            7.1 Discontinuã:
            a) spitalizare de o zi este forma de internare prin care se asigurã asistentã medicalã curativã si de recuperare
care concentreazã într-un numãr maxim de 12 ore efectuarea de examinãri, investigatii si acte terapeutice;
            b) spitalizare sãptãmânalã este forma de internare cu timp redus, care concentreazã în perioada respectiva examinãrile, investigatiile si actele terapeutice necesare. În sectiile sau în compartimentele care asigurã acest tip de spitalizare, sâmbãta si duminica nu se desfasoarã nici o activitate.
            7.2. Continuã:
            a) totalã - este forma de internare prin care se asigurã asistentã medicalã curativã si de recuperare neîntrerupt;
            b) partialã - este forma de internare folositã atunci când starea pacientului îi permite sã doarmã la domiciliu.
            Spitalizarea continuã este acceptatã spre decontare numai dacã spitalizarea sãptãmânalã nu este posibilã, deoarece afectiunea pacientului internat necesitã supraveghere medicalã permanentã în spital, nefiind posibilã continuarea
tratamentului în ambulatoriu sub supravegherea medicului de familie sau a medicului de specialitate.
            8. Serviciile medicale de înaltã performantã care se acoperã integral de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate sunt:
            a) rezonanta magneticã nuclearã;
            b) tomografie computerizatã;
            c) scintigrafie;
            d) angiografie;
            e) endoscopie.
            Aceste servicii se acordã în urmãtoarele conditii:
            A) urgente medico-chirurgicale gradul 0 si 1;
            B) pentru afectiuni în care au fost epuizate toate celelalte posibilitãti de explorare, la recomandarea si pe rãspun-
derea medicului sef de sectie unde a fost tratat asiguratul.
            9. Serviciile medicale de înaltã performantã si alte servicii a cãror contravaloare nu este suportatã de casele de
asigurãri de sãnãtate sunt prezentate în anexa 6.
            10. Însotitorii copiilor bolnavi în vârstã de pânã la 3 ani beneficiazã de plata serviciilor hoteliere din partea caselor
de asigurãri de sãnãtate în urmãtoarele conditii:
            - la cererea expresã si pe rãspunderea medicului care îngrijeste copilul internat;
            - mama care alãpteazã.
            11. Asiguratii suportã contravaloarea serviciilor hoteliere care au un grad ridicat de confort peste cel considerat
standard de cãtre Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate, conform tarifelor stabilite de unitatea furnizoare.
            Se considerã confort standard salonul cu minimum 3 paturi, cu grup sanitar propriu si fãrã dotãri care sã asigure con-
fort suplimentar si cu respectarea normelor igienico-sanitare.
            Contributia personalã a asiguratilor are la bazã tarifele stabilite de fiecare unitate furnizoare si aceastã contravaloare
reprezintã venit propriu al spitalului.
            12. Bugetul global alocat fiecãrui spital se negociazã anual si se alocã în transe lunare cuprinzând cheltuielile
necesare furnizãrii serviciilor medicale contractate. Bugetul global este stabilit în proportie de 70% pe criteriu istoric,
raportat la anul trecut, si restul pe baza urmãtorilor indicatori: numãrul de internãri contractate, numãrul de zile de
spitalizare, durata medie de spitalizare, numãrul de personal, complexitatea prestatiilor (numãr de interventii chirurgi-
cale sau de medicinã interventionalã, numãr de nasteri, transplant de organe, dializã, servicii acordate marilor arsi,
numãr investigatii de înaltã performantã).
            13. În sumele acordate spitalelor se vor aloca distinct si sumele aferente unitãtilor ambulatorii de specialitate ale spitalelor.
            14. Documentele financiar-contabile pe baza cãrora spitalele îsi justificã activitatea contractatã se stabilesc de
cãtre Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate si se procurã contra cost de la casele de asigurãri de sãnãtate.
            15. Spitalul, prin reprezentantul legal cu care a încheiat contract cu casa de asigurãri de sãnãtate, este direct rãspunzãtor de corectitudinea datelor raportate, în caz contrar aplicându-se penalitãtile stabilite în contractul de furnizare
de servicii medicale.
            16. Medicii care îsi desfãsoarã activitatea în spital au obligatia ca, la externarea asiguratului, sã transmitã medicului de familie sau, dupã caz, medicului de specialitate din ambulatoriu, prin scrisoare medicalã, evaluarea stãrii de sãnãtate a asiguratului la momentul externãrii si indicatiile de tratament si de supraveghere terapeuticã pentru urmãtoarea perioadã (delimitatã conform diagnosticului).
            Mãsuri de îngrijire sau de recuperare efectuate în continuarea tratamentului spitalicesc în unitãti ambulatorii de
specialitate sau la domiciliu.
           Îngrijirea sau recuperarea se acordã de cãtre medicul de specialitate în cadrul ambulatoriului de specialitate ori
de cãtre medicul de familie pe lista cãruia figureazã asiguratul, în limitele competentelor acestuia si la recomandarea
medicului de specialitate.

CAPITOLUL V
Asistenta medicalã ambulatorie stomatologicã

            1. Fondul aferent asistentei medicale stomatologice reprezintã o cotã procentualã aferentã cheltuielilor materiale si prestãrilor de servicii cu caracter medical din Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate, stabilit prin legea bugetului
pe anul 1999.
            2. Reprezentantul legal al cabinetului din asistenta medicalã stomatologicã ambulatorie încheie contract de furnizare
de servicii medicale cu casele de asigurãri de sãnãtate.
            Reprezentantul legal al cabinetului medical stomatologic este medicul titular - în cazul cabinetelor individuale, medicul delegat - în cazul cabinetelor asociate sau grupate si administratorul societãtii civile medicale. În vederea încheierii contractelor, reprezentantul legal al cabinetului medical stomatologic trebuie sã prezinte urmãtoarele documente
pentru medicii stomatologi pe care îi reprezintã: codul fiscal, dovada de acreditare ca medic de specialitate,
autorizatia sanitarã pentru un spatiu privat, închiriat sau concesionat, conform legii, si cont deschis la C.E.C.
Cabinetele de specialitate organizate ca persoane juridice sau care functioneazã în structuri ale unor unitãti cu
personalitate juridicã vor fi reprezentate la contractare de reprezentantul legal al persoanei juridice, cu documentele
mentionate mai sus.
            Reprezentantul legal al cabinetului medical care nu functioneazã în structura unei unitãti cu personalitate juridicã
angajeazã personal mediu sanitar si alte categorii de personal, în conditiile art. 11 din Ordonanta de urgentã a
Guvernului nr. 124/1998, cu obligatia de a achita lunar toate contributiile prevãzute de lege pentru personalul angajat, precum si de a retine, prin stopaj la sursã, impozitele si contributiile datorate de personalul angajat, pe care le vireazã la termenele stabilite de lege. Medicul stomatolog are obligatia sã stabileascã programul de lucru si sarcinile de serviciu pentru personalul angajat.
            3. Decontarea serviciilor medicale stomatologice preventive si a tratamentelor stomatologice se face pe baza tarifelor din lista cuprinzând serviciile stomatologice, în proportie de 100%, 60% si 40%. Diferenta dintre suma decontatã de casele de asigurãri de sãnãtate si tariful aferent serviciilor stomatologice cuprinse în lista cuprinzând serviciile stomatologice se suportã de cãtre asigurati. De asemenea, asiguratii suportã, la alegere, si diferenta dintre tarifele aferente serviciilor stomatologice cuprinse în lista de servicii si tarifele practicate în unitatea furnizoare.
            4. Asiguratii au obligatia sã se înscrie pe lista unui medic stomatolog acreditat de casa de asigurãri de sãnãtate, pentru a beneficia de servicii medicale stomatologice preventive. Medicul stomatolog are obligatia, ca la înscrierea pe listã, sã solicite asiguratilor documentele care atestã calitatea de asigurat.
            Medicii stomatologi întocmesc liste cuprinzând asiguratii, pe grupe de vârstã, conform prevederilor art. 17 din Legea
nr. 145/1997, pe baza cãrora acordã servicii medicale stomatologice preventive. Aceste liste se depun la casele de
asigurãri de sãnãtate cu care cabinetele stomatologice respective încheie contracte de furnizare de servicii stomatologice.
            Trecerea asiguratilor dintr-o grupã de vârstã în alta se face anual, iar la încadrarea în grupele de vârstã se tine
seama de vârsta asiguratului de la 1 ianuarie 1999.
            4.1. Asiguratii care doresc sã îsi schimbe medicul stomatolog vor adresa o cerere medicului stomatolog la care
doresc sã se înscrie, precizând numele medicului de la care pleacã. Medicul stomatolog primitor are obligatia sã anunte în scris medicul stomatolog de la care a plecat asiguratul, precum si casa de asigurãri de sãnãtate
            4.2. Ca urmare a efectuãrii serviciului medical stomatologic de preventie, medicul stomatolog elibereazã asiguratilor un document în care sã se specifice: datele de identitate ale asiguratului, tipul serviciului prestat, conform listei cuprinzând serviciile stomatologice si data efectuãrii serviciului respectiv. Acest document se pãstreazã de cãtre asigurat si va fi prezentat medicului stomatolog pentru efectuarea tratamentelor stomatologice; totodatã, documentul constituie o justificare a caselor de asigurãri de sãnãtate în vederea decontãrii tratamentelor stomatolgice.
            5. Serviciile medicale stomatologice preventive:
            5.1. Consultatia în cadrul dispensarizãrii profilactice se suportã de cãtre casele de asigurãri astfel:
            a) pentru copiii pânã la vârsta de 16 ani, nelimitat;
            b) pentru tinerii de la 16 la 20 ani, de douã ori pe an;
            c) pentru adulti, o datã pe an.
            5.2. Serviciile medicale stomatologice preventive cuprinse în lista cuprinzând serviciile stomatologice, altele decât cele
prevãzute la pct. 5.1., se suportã de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, nelimitat si numai pentru copiii pânã la
vârsta de 16 ani.
            6. Decontarea de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate a serviciilor medicale stomatologice preventive si a tratamentelor stomatologice se face pe baza cotelor stabilite în lista cuprinzând serviciile stomatologice si în limita unui plafon lunar pe medic. Acest plafon se stabileste de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, în functie de:
            a) numãrul de asigurati înscrisi si structura pe grupe de vârstã a acestora, pentru serviciile medicale stomatologice
preventive;
            b) tarifele serviciilor medicale stomatologice pentru tratamentele stomatologice, cu încadrarea în limita fondului
repartizat asistentei medicale stomatologice, din fondul de asigurãri sociale de sãnãtate aferent cheltuielilor materiale
si prestãrilor de servicii cu caracter medical. Neîncadrarea în plafonul lunar atrage întocmirea unor liste lunare de
asteptare. Exceptie fac urgentele stomatologice, care pot depãsi plafonul lunar cu maximum 10%.
            8. Formularele necesare raportãrii activitãtii si datele deraportare se stabilesc de cãtre Casa Nationalã de Asigurãri
de Sãnãtate si se procurã contra cost de la casele de asigurãri de sãnãtate.
            9. Reprezentantul legal al cabinetului medical are obligatia sã raporteze lunar activitatea medicalã efectiv realizatã si rãspunde pentru corectitudinea datelor raportate. În cazul în care se constatã raportãri eronate, reprezentantul
legal al cabinetului medical stomatologic rãspunde material, civil si penal, potrivit dispozitiilor cuprinse în contractul de
furnizare de servicii medicale conform legislatiei în vigoare.
            Recalcularea sumelor cuvenite medicilor în asistenta medicalã stomatologicã se face la finele fiecãrui trimestru, în
functie de serviciile efectiv prestate în conditiile mentionate la alin 4, 5 si 6 si raportate, tarifele pe servicii si fondurile
aprobate prin buget si alocate pentru trimestrul respectiv.
            10. În tarifele tratamentelor protetice sunt incluse si cheltuielile aferente activitãtilor de tehnicã dentarã. Plata
acestora se face direct de cabinetul stomatologic cãtre laboratorul de tehnicã dentarã autorizat conform legii.
            11.1. Erorile de calcul constatate în cadrul unui trimestru vor fi corectate la sfârsitul trimestrului o datã cu recalcularea plafonului lunar pe medic.
            11.2. Erorile de calcul constatate dupã expirarea trimestrului vor fi corectate pânã la sfârsitul anului 1999. În situatia în care dupã încheierea anului financiar 1999 se constatã erori de calcul aferente anului respectiv, sumele plãtite în plus sau în minus se recalculeazã conform legii.
            12. Lista cuprinzând serviciile stomatologice si tarifele acestora este prezentatã în anexa nr. 7.

CAPITOLUL VI
Servicii medicale de urgentã prespitalicesti

            1. Prezenta medicului de ambulantã este obligatorie în orice situatie de acordare de cãtre ambulantã a serviciilor
medicale de urgentã majorã. Tratamentul pe care medicul îl acordã la locul accidentului sau al îmbolnãvirii ori în timpul
transportului pânã la cea mai apropiatã unitate sanitarã competentã se efectueazã folosind medicatia, materialele
sanitare si aparatura medicalã din dotarea mijlocului de ransport al unitãtii furnizoare de servicii medicale de
urgentã prespitalicesti, autorizatã conform legislatiei în vigoare. Medicul care acordã servicii medicale de urgentã
prin serviciul de ambulantã nu prescrie retete medicale cu sau fãrã contributie personalã.
            2. Fondul aferent asistentei medicale de urgentã prespitalicesti reprezintã o cotã procentualã aferentã cheltuielilor
materiale si prestãrilor de servicii cu caracter medical din Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate, stabilit prin legea
bugetului pe anul 1999.
            3. Plata serviciilor medicale de urgentã prespitalicesti si  a unor tipuri de transport, conform prevederilor pct. 6, 7, 8,
contractate de furnizorii de servicii medicale de urgentã prespitalicesti, se face pe baza urmãtorilor indicatori:
cost/kilometru parcurs, cost/solicitare rezultat în urma negocierilor, timp mediu de rãspuns la solicitare, concordanta diagnosticului medicului din serviciul de urgentã cu diagnosticul de la camera de gardã a spitalului.
            4. Cazurile sociale conform art. 39 alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 312/1999 sunt: persoane cu sau
fãrã identitate, care sunt dependente de îngrijiri sociale.
            5.1. Serviciile de ambulantã pot asigura servicii medicale si de transport, altele decât cele decontate de cãtre casele
de asigurãri de sãnãtate cãtre terti, pe bazã de tarife proprii, plãtite direct de cãtre solicitanti si care se constituie în
venituri proprii ale unitãtii furnizoare de servicii medicale de urgentã prespitalicesti.
            Pentru pacientii care necesitã transport la externare, nefiind transportabilli cu mijloace de transport conventionale,
se poate realiza transportul inclusiv în alt judet, cu avizul casei de asigurãri de sãnãtate.
            5.2. Nu se deconteazã din Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate transporturile efectuate pentru consulturi inter-
disciplinare sau interclinice; acestea se deconteazã de cãtre unitatea sanitarã care a solicitat transportul respectiv.
            6. Tipurile de transport decontate de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate sunt:
            a) transportul urgentelor medico-chirurgicale;
            b) transportul bolnavilor cu boli infecto-contagioase;
            c) transportul urgentelor toxicologice voluntare sau involuntare;
            d) transportul urgentelor apãrute ca urmare a actiunii agentilor fizici, chimici, naturali (arsuri, înec, înghet), cu
exceptia accidentelor de muncã care sunt plãtite de cãtre angajator;
            e) transportul urgentelor ginecologice si obstetricale;
            f) transportul accidentelor de circulatie;
            g) transportul victimelor care apar în urma dezastrelor;
            h) transportul copiilor imaturi în conditii corespunzãtoare de la locul de nastere la unitãtile sanitare de specialitate si
de la acestea la domiciliu;
            i) transportul la spital si/sau la comisia de expertizã pentru internare ori investigatii al persoanelor nedeplasabile;
            j) transportul la spital al nou-nãscutului si al lãuzei care a nãscut la domiciliu;
            k) transportul nou-nãscutului si al lãuzei de la spital la domiciliu, la externare;
            l) transportul de sânge si derivate, de tesuturi si organe, în conditii de urgentã;
            m) transportul personalului de specialitate pentru consulturi interdisciplinare în vederea rezolvãrii exclusiv a cazurilor
de urgentã medico-chirurgicale.
            7. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale majore decontate de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate contine:
            a) catastrofe (urgente "în masã");
            b) urgente colective;
            c) urgente individuale:
            1) Stopul cardio-respirator (fibrilatie/tahicardie ventricularã fãrã puls, asistolia, disociatia electromecanicã)
            2) Accidente coronariene acute (angina instabilã, infarct miocardic acut)
            3) Politraumatismele (accidente auto, casnice, de muncã, incendii)
            4) Colaps-soc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxicoseptic)
            5) Monotraumatismele grave craniocerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a
cãilor aeriene superioare, fractura de coloanã vertebralã, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea cãilor aeriene
superioare, traumatismele toracice cu pneumotorax cu presiune sau tamponadã, traumatisme abdominale cu
afectarea organelor abdominale, cu abdomen acut si/sau soc hipovolemic, traumatisme de bazin cu fracturã de bazin
sau rupturã de vezicã urinarã sau ureter, traumatisme de perineu si/sau organe genitale cu soc hipovolemic
            6) Fracturi deschise ale membrelor cu afectarea pachetului vasculonervos
            7) Plãgi cu hemoragie masivã
            8) Hemoragii interne exteriorizate, masive cu semne de soc hipovolemic (epistaxis, hematemezã, hemoptizie, hematurie, metroragie, melenã, rectoragie)
            9) Amputatii de diferite segmente
            10) Arsuri termice de gradul 1 si 2 mai mari de 10% din suprafata corporalã si arsuri termice de grad 3 si 4,
indiferent de suprafatã
            11) Arsuri chimice
            12) Arsuri electrice
            13) Accident cerebrovascular acut (în primele 24 de ore)
            14) Tulburãri paroxistice de ritm
            15) Bloc atrioventricular de gradul 3
            16) Crizã de hipertensiune arterialã cu complicatii (edem pulmonar acut, encefalopatia hipertensivã)
            17) Insuficientã respiratorie acutã (hipoxia hipoxicã, hipoxia respiratorie - corp strãin în cãile aeriene superioare,
edem laringian, astmul acut grav, bronhopneumonia, pleurezii cu lichid masiv, hipoxia cardiacã, socul cardiogen,
edem pulmonar acut, hipoxia anemicã severã hemoglobinã sub 7g/dL
            18) Embolie pulmonarã
            19) Sincope
            20) Come
            21) Abdomen acut
            22) Pancreatitã acutã
            23) Septicemie
            24) Meningitã la copii
            25) Encefalitã
            26) Deshitratarea peste 15%
            27) Socul hipotermic
            28) Socul hipertermic
            29) Tentative de suicid
            30) Intoxicatii voluntare si involuntare
            31) Supradozare droguri
            32) Convulsii (crize de "grand mal", starea de rãu convulsiv)
            33) Înec
            34) Electrocutare
            35) Agresatii grav (vezi politraumatisme, monotraumatisme grave, împuscati, înjunghiati)
            36) Viol
            37) Coagulopatii (trombocitopenii, hemofilii, epistaxis) cu hemoragii masive
            38) Sindrom de coagulare intravascularã diseminatã
            39) Insuficientã renalã acutã
            40) Sarcinã ectopicã ruptã
            41) Avort complicat cu infectie sau cu soc hemoragic
            42) Placentã praevia
            43) Apoplexie uteroplacentarã
            44) Rupturã uterinã
            45) Eclampsie
            46) II P - multiparã, contractii uterine dureroase, membrane rupte
            47) LVII contractii uterine dureroase
            48) Crizã de glaucom
            49) Dezlipire de retinã.
            8. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale de grad 2 decontate de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate contine:
            a) Angina pectoralã (în afarã de angina instabilã)
            b) Entorse
            c) Luxatii
            d) Fracturi închise ale membrelor si fãrã leziuni ale pachetului vasculonervos
            e) Reumatismul articular acut în crizã
            f) Discopatia lombarã în crizã (lumbago sau lombosciaticã)
            g) Artrite septice
            h) Arsuri termice de grad 1 si 2 sub 10% din suprafata corpului cu localizãri care fac imposibilã deplasarea
            i) Hemoragii interne exteriorizate, fãrã semne de soc hipovolemic
            j) Ischemie cerebralã tranzitorie în crizã
            k) Crizã de hipertensiune arterialã fãrã complicatii
            l) Tromboflebitã acutã
            m) Arterita, fãrã sindromul de ischemie perifericã acutã, cu confirmare oscilometricã
            n) Corpi strãini în nas, faringe, fãrã dispnee, la copii
            o) Astm bronsic în crizã
            p) Insuficienta cardiacã decompensatã
            q) Colica biliarã
            r) Sindromul subocluziv
            s) Herniile strangulate fãrã abdomen acut
            t) Apendicitã acutã fãrã abdomen acut
            u) Colicã renalã
            v) Retentia de urinã
            w) Meningitã la adulti
            x) Manifestãri ale administrãrii drogurilor si ale sevrajului (cu exceptia supradozãrii)
            y) Agitatii psihomotori sau catatonicii
            z) Agresatii minori (contuzii, echimozã, hematoame, fracturi închise simple)
            aa) Avort necomplicat
            bb) Pre-eclampsie
            cc) Primiparã contractii uterine dureroase.

CAPITOLUL VII
Servicii medicale de reabilitare a sãnãtãtii

            1. Fondul aferent asistentei medicale de reabilitare a sãnãtãtii reprezintã o cotã procentualã, aferentã cheltuielilor
materiale si prestãrilor de servicii cu caracter medical din Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate stabilit prin legea
bugetului pe anul 1999.
            Acest fond se determinã numai de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate care au în judet sau în reteaua proprie,
unitãti speciale de recuperare-reabilitare cu personalitate juridicã.
            Cheltuielile sectiilor de recuperare si reabilitare din cadrul spitalelor se suportã din bugetul alocat spitalelor din
structura cãrora fac parte aceste sectii.
            2. Serviciile de recuperare-reabilitare, medicinã fizicã si balneologie, acordate în ambulatoriul de specialitate, periodicitatea si punctajul acestora, decontate de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, fac parte din lista cuprinzând
serviciile ambulatorii de specialitate.
            3. Normele metodologice privind asistenta medicalã ambulatorie de specialitate se aplicã si pentru unitãtile
ambulatorii de recuperare si medicinã fizicã, precum si pentru cabinetele medicale de specialitate din statiunile balneo-
climatice.
            4. Normele metodologice privind asistenta medicalã spitaliceascã se aplicã si pentru unitãti speciale de recuperare-reabilitare cu personalitate juridicã. Contributia personalã a asiguratului reprezintã 25-30% din costul unei
zile de spitalizare, în functie de tipul de curã, la recomandarea medicului de specialitate conform tabelului de mai
jos. Contributia personalã se constituie în venit propriu al unitãtii furnizoare. Sumele trecute în contractele de
furnizare de servicii medicale încheiate între casele de asigurãri de sãnãtate si furnizorii de servicii medicale, sunt
diminuate în functie de contributia personalã a asiguratilor.
            Tipul de curã balnearã/Durata/Contributia asiguratului



            1. Curã balnearã de recuperare medicalã (cu trimitere medicalã)/ 21-30 de zile / 25% din costul zilei de spitalizare
            2. Curã balnearã terapeuticã (cu trimitere medicalã)/ 18-21 de zile/ 30% din costul zilei de spitalizare

CAPITOLUL VIII
Modul de prescriere, eliberare si decontare a medicamentelor, în tratamentul ambulatoriu, suportate din fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate

            Pentru anul 1999 modul de prescriere, eliberare si decontare a medicamentelor cu sau fãrã contributie perso
nalã se face conform ordinului comun al Presedintelui Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate si ministrului sãnãtãtii,
emis conform art. 4 din Hotãrârea Guvernului nr. 312/1999.

CAPITOLUL IX
Dispozitive medicale destinate corectãrii si recuperãrii deficientelor organice sau functionale ori corectãrii unor deficiente fizice

                I. Procedura de înregistrare a cererilor si acordarea dispozitivelor medicale
            1. Dispozitivele medicale, în întelesul Legii nr.145/1997 privind asigurãrile sociale de sãnãtate, sunt: materiale sanitare, proteze, orteze, dispozitive de mers si autoservire destinate corectãrii si recuperãrii deficientelor organice sau functionale ori corectãrii unor deficiente fizice.
            2. Asiguratii au dreptul la procurarea dispozitivelor medicale, cu sau fãrã contributie personalã, pe baza prescriptiei
medicale eliberate de medici de specialitate acreditati în cabinete medicale autorizate si/sau acreditate.
            3. Dispozitivele medicale se acordã pe baza cererii scrise întocmite de asigurat, de reprezentantul legal al
acestuia sau de orice persoanã împuternicitã în acest sens, înregistratã la casa de asigurãri de sãnãtate în raza cãreia
îsi are domiciliul sau resedinta persoana îndreptãtitã.
            4. Cererea va fi însotitã de actul care atestã calitatea de asigurat (în original si în copie) si prescriptia medicalã
pentru dispozitivul medical, din care sã reiasã cã deficienta organicã, functionalã sau fizicã nu a apãrut în urma unei
boli profesionale ori a unui accident de muncã.
            5. La cererea de acordare a dispozitivelor medicale destinate corectãrii auzului se anexeazã si audiograma elibe-
ratã de clinica de specialitate sau de serviciile specializate autorizate de Ministerul Sãnãtatii.
            6. Aprobarea acordarii dispozitivelor medicale se face prin decizie a directorului general al casei de asigurãri de
sãnãtate.
            7. Rãspunsul la cererea privind procurarea dispozitivelor medicale se comunicã asiguratilor în termen de cel mult 3
zile de la data înregistrãrii cererii.
            8. Un exemplar al deciziei privind aprobarea procurãrii dispozitivelor medicale, cererea si actele doveditoare se
arhiveazã la emitent.
            II. Procedura de procurare a dispozitivelor medicale si stabilirea contributiei
            9. Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate si Colegiul Medicilor din România elaboreazã anual Lista cuprinzând
dispozitivele medicale decontate, integral sau cu contributie personalã din partea asiguratului, de casele de asigurãri de
sãnãtate, la pretul de referintã stabilit de cãtre Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate cu consultarea Colegiului Medicilor din România, prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate.
            Lista cuprinzând dispozitivele medicale decontate, integral sau cu contributie personalã din partea asiguratului, de
cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, este cuprinsã în anexa nr. 8.
            În conformitate cu aceastã listã, medicii de specialitate vor specifica tipul dispozitivului medical în prescriptia medi
calã. Aceasta se va elibera în douã exemplare (pentru casa de asigurãri de sãnãtate si pentru furnizor).
            10. Comanda pentru procurarea dispozitivului medical se emite de beneficiar, care se adreseazã unuia dintre furnizorii avizati de Ministerul Sãnãtãtii si acreditati de casele de asigurãri de sãnãtate.
            11. Diferenta dintre pretul de vânzare cu amãnuntul al dispozitivului medical si pretul de referintã se suportã de
cãtre beneficiar si se achitã direct furnizorului. Dacã pretul de vânzare cu amãnuntul a dispozitivului medical este sub
pretul de referintã, acesta este decontat integral de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate.
            12. Modul de furnizare al dispozitivelor medicale se stabileste prin contracte directe încheiate între casele de asigurãri de sãnãtate si furnizori.
            III. Categoriile de dispozitive medicale, termenul de garantie, repararea si înlocuirea acestora
            13. Lista cuprinzând dispozitivele medicale cuprinde atât termenele de înlocuire ale acestora, cât si mentiunea dacã
dispozitivele medicale sunt reparabile.
            14. Termenul de garantie este prevãzut în instructiunile de folosire si întretinere conform normelor de fabricatie
pentru fiecare produs. În cadrul acestui termen asiguratii pot reclama executarea necorespunzãtoare, calitatea sau
deteriorarea dispozitivului medical, dacã aceasta nu s-a produs din vina utilizatorului.
            Repararea sau înlocuirea dispozitivului respectiv cu altul corespunzãtor, în cadrul termenului de garantie, se asigurã
si se suportã de furnizor.
            15. Repararea dispozitivului medical dupã expirarea termenului de garantie se asigurã de cãtre furnizor.
            16. Repararea dispozitivelor medicale dupã expirarea termenului de garantie se aprobã pe baza urmãtoarelor
acte:
            - cererea persoanei îndreptãtite;
            - carnetul de asigurat sau alte acte care atestã calitatea de asigurat.
            În cazul reparãrii dispozitivelor medicale, casele de asigurãri de sãnãtate deconteazã pânã la 50% din pretul de
referintã al acestora, o singurã datã între termenele de acordare a unui nou dispozitiv.
            17. Pentru copiii si tinerii în vârstã de pânã la 18 ani, precum si pentru cei care sunt elevi sau studenti în institu-
tiile de învãtãmânt prevãzute de lege, fãrã a depãsi vârsta de 26 ani, dispozitivele medicale vor fi înlocuite sau reîn-
noite ori de câte ori va fi necesar având în vedere procesul de dezvoltare somaticã a acestora.
            IV. Gestionarea fondului aferent rambursãrii cheltuielilor medicale
            18. Fondul aferent cheltuielilor cu dispozitivele medicale destinate corectãrii si recuperãrii deficientelor organice sau
functionale ori corectãrii unor deficiente fizice reprezintã o cotã distinctã din Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate
aferent cheltuielilor materiale si prestãrilor de servicii cu caracter medical.
            19. Decontarea la furnizor a dispozitivelor medicale se face de casele de asigurãri de sãnãtate, pe baza docu
mentelor de platã emise de furnizorii cu care au încheiat contracte de furnizare de dispozitive medicale, dupã confirmarea primirii de cãtre asigurat a dispozitivului medical.
            Documentul de platã emis de furnizor este însotit de confirmarea primirii dispozitivului medical, sub semnãtura
beneficiarului, cu specificarea domiciliului, a actului de identitate si a carnetului de asigurat (alte acte care atestã calitatea de asigurat) sau a documentelor ce confirmã expedierea si primirea la domiciliu.În cazul protezãrilor (protezare ORL, proteze pentru membrul superior si inferior) se va atasa un document prin care eficacitatea actului de protezare va fi validatã de acelasi medic de specialitate care a eliberat prescriptia medicalã.
            În cazul depãsirii fondului lunar alocat decontãrii cheltuielilor cu dispozitivele medicale destinate corectãrii si recuperãrii deficientelor organice sau functionale ori corectãrii unor deficiente fizice, se constituie liste de asteptare de
cãtre casele de asigurãri de sãnãtate.
            V. Obligatiile furnizorilor si ale beneficiarilor de dispozitive medicale
            20. Furnizorii dispozitivelor medicale au urmãtoarele obligatii:
            - sã livreze numai dispozitive medicale autorizate de Ministerul Sãnãtãtii;
            - sã confectioneze dispozitivul medical la parametrii tehnico-medicali corespunzãtori deficientei pentru care a
fost recomandat;
            - sã livreze la termen dispozitivul medical comandat si sã asigure primirea acestuia de cãtre beneficiar;
            - sã execute orice modificare necesarã dispozitivului medical în cazul în care nu au fost respectate specificatiile din prescriptia medicului de specialitate;
            - sã verifice la livrare adaptabilitatea si buna functionare a dispozitivului medical si sã predea beneficiarului certificatul de garantie si instructiunile de folosire si întretinere, cu specificarea termenului de garantie.
            21. Beneficiarii dispozitivelor medicale au urmãtoarele obligatii:
            - sã respecte instructiunile de folosire si întretinere ale dispozitivelor medicale;
            - sã nu modifice caracteristicile functionale ale dispozitivelor medicale;
            - sã pãstreze numãrul si data stantate pe dispozitiv sau alt marcaj de identificare, dupã caz;
            - sã ridice dispozitivul medical solicitat la data stabilitã de furnizor;
            - sã anunte furnizorul cu cel putin 7 zile înainte, dacã din motive bine întemeiate nu se poate prezenta la data
stabilitã pentru ridicarea dispozitivului medical;
            - sã nu înstrãineze dispozitivele medicale achizitionate.
            VI. Acreditarea furnizorilor de dispozitive medicale
            22. Acreditarea furnizorilor de dispozitive medicale se face pentru o perioadã de un an pe bazã de cerere-tip de
acreditare, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 9, de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate în raza cãrora îsi au
sediul.
            23. Criteriile de acreditare a furnizorilor de dispozitive medicale, care pot sã producã, sã depoziteze si sã comercializeze dispozitive medicale sunt:
            - avizul Ministerului Sãnãtãtii ca furnizor de dispozitive medicale;
            - dispozitivele medicale trebuie sã fie autorizate deb Ministerul Sãnãtãtii, cu respectarea conditiilor de depozitare
si garantie stabilite de producãtor.
            24. Pe baza criteriilor de mai sus casele de asigurãri de sãnãtate analizeazã si iau o decizie, în termen de 30 zile
 lucrãtoare de la înregistrarea cererii de acreditare, care se poate încadra în urmãtoarele situatii:
            - eliberarea acreditãrii pe termen de un an;
            - respingerea cererii de acreditare a furnizorului printr-un proces-verbal în care vor fi consemnate cauzele
concrete ale respingerii acreditãrii.
            25. Casele de asigurãri de sãnãtate vor emite acreditarea, conform modelului prezentat în anexa nr. 10, pe baza
documentelor obligatorii solicitate. Actul de acreditare se va elibera în trei exemplare (pentru Casa Nationalã de
Asigurãri de Sãnãtate, furnizor si emitent). Pe baza acestora Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate va întocmi
lista cuprinzând furnizorii acreditati pentru întreaga tarã.
            26. Cererea pentru reînnoirea acreditãrii, însotitã de documentele necesare, se depune cu cel putin 30 de zile
înainte de expirarea termenului pentru care a fost eliberatã acreditarea.
            27. Schimbarea siglei si adresei furnizorului, orice modificare de spatiu, declaratii false, reclamatii justificate din
partea beneficiarilor si nerespectarea recomandãrilor specificate de casele de asigurãri de sãnãtate anuleazã acreditarea si impune reluarea procedurii de acreditare.

CAPITOLUL X
Dispozitii finale

            1. Furnizorii de servicii medicale, farmaceutice si dispozitive medicale pot încheia contracte cu casele de asigurãri
de sãnãtate care le asigurã plata tuturor serviciilor efectuate, inclusiv pentru asiguratii care vireazã contributia la alte
case de asigurãri de sãnãtate. Sumele datorate vor fi recuperate de la casa de asigurãri de sãnãtate unde asiguratul
îsi plãteste contributia.
            2. La alocarea sumelor colectate de Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate în anul 1999 din fondul de redistribuire se va tine seama si de serviciile medicale prestate de cãtre unii furnizori de servicii pentru asiguratii a cãror contributie se vireazã la altã casã de asigurãri de sãnãtate decât cea care deconteazã serviciile respective.
            3. Furnizorii de servicii medicale sunt obligati sã acorde asistentã medicalã tuturor asiguratilor indiferent de casa la
care se vireazã contributia de asigurãri de sãnãtate.
            4. În cazul în care furnizorii de servicii medicale nu pot acorda asistentã medicalã tuturor asiguratilor trimisi de
medicul de familie sau de medicul de specialitate, întocmesc liste de asteptare în ordinea solicitãrilor.

continuarea în pagina 2