P A R T E A I
Anul XII - Nr. 148
LEGI, DECRETE, HOTARÂRI SI ALTE ACTE Luni,
10 aprilie 2000
SUMAR
LEGI SI DECRETE
32. - Lege privind societãtile de asigurare si supravegherea asigurãrilor
87. - Decret pentru promulgarea Legii privind societãtile de asigurare si supravegherea asigurãrilor
LEGI SI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL
LEGE
privind societãtile de
asigurare si supravegherea asigurãrilor
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
CAPITOLUL I
Obiectul legii, întelesul
unor termeni si categorii de asigurare
Art. 1. - Prezenta lege reglementeazã: organizarea si functionarea
societãtilor comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare si
de reasigurare, a societãtilor mutuale, denumite în continuare
asigurãtori, respectiv reasigurãtori, precum si a intermediarilor
în asigurãri, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere
a Asigurãrilor, supravegherea asigurãtorilor si reasigurãtorilor
care desfãsoarã activitatea în sau din România,
supravegherea activitãtii intermediarilor în asigurãri
si reasigurãri, precum si a altor activitãti în legãturã
cu acestea.
Art. 2. - În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile
de mai jos au urmãtoarele semnificatii:
1. activitatea de asigurare - activitatea exercitatã în sau
din România, care desemneazã în principal, oferirea,
intermedierea, negocierea, încheierea de contract de asigurare si
reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea
de regres si de recuperare, precum si investirea sau fructificarea fondurilor
proprii si atrase prin activitatea desfãsuratã;
2. agent de asigurare - persoana fizicã sãu juridicã
abilitatã, în baza autorizãrii unui asigurãtor,
sã negocieze sau sã încheie în numele si în
contul asigurãtorului contracte de asigurare cu tertii, conform
conditiilor stipulate în contractul de mandat încheiat, fãrã
sã aibã calitatea de asigurãtor sau de broker de asigurare;
3. asigurare - operatiunea prin care un asigurãtor constituie, pe
principiul mutualitãtii, un fond de asigurare, prin contributia
unui numãr de asigurati, expusi la producerea anumitor riscuri,
si îi indemnizeazã pe cei care suferã un prejudiciu
pe seama fondului alcãtuit din primele încasate, precum si
pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activitãtii desfãsurate;
4. asigurat - persoana care are un contract de asigurare încheiat
cu asigurãtor;
5. asigurãtor - persoana juridicã românã sau
strãinã ori societatea mutualã autorizatã în
conditiile prezentei legi sã exercite activitãii de asigurare;
6. broker de asigurare - persoana juridicã romãnã
sau strãinã, autorizatã în conditiile prezentei
legi, care, pentru clientii sãi, negociazã sau încheie
contracte de asigurare si acordã alte servicii în legãturã
cu protectia împotriva riscurilor sau cu regularizarea daunelor;
7. catastrofã - un eveniment sau o serie de evenimente care provoacã
pagube substantiale într-o perioadã scurtã de timp;
8. coasigurare - operatiunea prin care doi sau mai multi asigurãton
subscriu acelasi risc, fiecare asumându-si o cotã-parte din
acesta;
9. fond de rezervã liber vãrsat - totalul sumelor cu care
membrii societãtii mutuale au contribuit la fondurile acesteia;
10. actionari semnificativi - actionarii care, singuri ori prin intermediul
sau în legãturã cu alte persoane, detin cel putin 5%
din totalul drepturilor de vot în adunarea generalã a actionarilor;
11. persoane semnificative - administratorii si directorul general;
12. portofoliu de asigurãri - totalitatea sau o parte din contractele
de asigurãri încheiate de un asigurãtor;
13. prime brute subscrise - primele încasate si de încasat,
inclusiv primele de reasigurare încasate si de încasat, aferente
tuturor contractelor de asigurare si contractelor de reasigurare, care
intrã în vigoare in perioada de referiniã, înainte
de deducerea oricãror sume din acestea;
14. prime nete subscrise - primele brute subscrise din care se deduc sumele
plãtite si de plãtit drept prime de reasigurare;
15. prime brute încasate - totalul primelor incasate, inclusiv primele
de reasigurare încasate în perioada de referintã, înainte
de deducerea oricãror sume din acestea;
16. prime nete încasate - primele brute încasate din care se
deduc sumele plãtite drept prime de reasigurare;
17. reasigurare - operatiunea de asigurare a unui asigurãtor de
cãtre alt asigurãtor, primul fiind reasigurat, iar al doilea,
reasigurãtor;
18. retinere proprie - partea din risc care rãmâne în
sarcina asigurãtorului dupã deducerea reasigurãrii;
19. societate mutualã de asigurãri - persoanã juridicã
civilã ai cãrei asociati sunt deopotrivã asigurati
si asigurãtori.
Art. 3. - (1) Activitatea de asigurare se grupeazã în:
a) asigurãri de viatã;
b) asigurãri generale.
(2) Clasele de asigurãri aferente categoriilor prevãzute
la alin. (1) se stabilesc prin norme.
CAPITOLUL II
Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor
Art. 4. - (1) Punerea in executare a prezentei legi, supravegherea si controlul
respectãrii dispozitiilor sale revin Comisiei de Supraveghere a
Asigurãrilor, în scopul apãrãrii drepturilor
asiguratilor si al promovãrii stabilitãtii activitãtii
de asigurare în România.
(2) Se înfiinteazã Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor,
autoritate administrativã autonomã de specialitate, cu personalitate
juridicã si cu sediul în municipiul Bucuresti, care îsi
exercitã atributiile potrivit prevederilor prezentei legi.
(3) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor îsi poate deschide
reprezentante în orice altã localitate de pe teritoriul României.
(4) Pentru nevoile Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, ale
reprezentantelor sale pe care aceasta le înfiinteazã, Guvernul
si, dupã caz, autoritãtile administratiei publice locale
vor atribui acesteia în administrare imobilele necssare - terenuri
si clãdiri - din domeniul public de interes national sau local,
dupã caz, în termen de 60 de zile de la cererea Comisiei de
Supraveghere a Asigurãrilor.
(5) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor este condusã de
un consiliu format din 5 persoane, respectiv presedinte, vicepresedinte
si 3 membri.
(6) Structura organizatoricã si de personal a Comisiei de Supraveghere
a Asigurãrilor, atributiile de conducere, de executie si de control
ale personalului sãu se stabilesc prin regulamentele de ordine interioarã,
adoptate de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, potrivit
prevederilor prezentei legi.
(7) Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor
sunt numiti de Parlament, în sedintã comunã a celor
douã Camere, la propunerea comisiilor reunite pentru buget, finante
si bãnci ale Senatului si Camerei Deputatilor. Presedintele si vicepresedintele
se nominalizeazã pe functii în lisia de propuneri care se
supune spre aprobare Parlamentului.
(8) Numirea membrilor Consiliului Comiei de Supraveghere a Asigurãrilor
se face de pe lista comunã propusã de comisiile pentru buget,
finante si bãnci ale Senatului si Camerei Deputatilor.
(9) Revocarea Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor,
în totalitate sau individual, se face de autoritatea care l-a numit,
pe baza procedurii definite la alin. (8).
(10) Durata mandatului de membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere
a Asigurãrilor este de 5 ani, fiecare membru putând fi reînvestit.
(11) Primii membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor
vor fi numiti pentru mandate cu durate diferite, astfel încât
în fiecare an sã expire mandatul unuia dintre ei.
(12) Presedintele va fi numit pentru un mandat de 5 ani, iar vicepresedintele
pentru un mandat de 4 ani.
(13) Membrii ale cãror mandate au expirat vor rãmâne
în functie pânã la numirea succesorilor lor.
(14) În cazul imposibilitãtii definitive de exercitare a mandatului
de cãtre unul dintre membri, comisiile parlamentare mentionate la
alin. (8), vor propune persoana care urmeazã sã fie numitã
de Parlament pentru durata restantã a mandatului.
(15) Se considerã imposibilitate definitivã de exercitare
a mandatului orice împrejurare care creeazã o indisponibilizare
cu o duratã de 90 de zile consecutive.
(16) Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor
trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:
a) sã fie cetãteni români cu domiciliul în România,
cu o bunã reputatie si pregãtire profesionalã si o
vechime de cel putin 5 ani în activitatea financiar-bancarã
si/sau de asigurãri si reasigurãri;
b) sã nu fie membri ai vreunui partid politic pe perioada exercitãrii
mandatului;
c) sã nu exercite o altã profesie sau sã nu ocupe
o functie publicã sau privatã, cu exceptia activitãtii
didactice în învãtãmântul superior
d) sã nu fie membri în consiliile de administratie sau în
comisiile de cenzori ale persoanelor juridice, subiecte ale supravegherii
Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, sau actionari semnificativi
ai acestora;
e) sã nu fi fost declaraii faliti sau sã nu fi fãcut
parte din conducerea unei societãti de asigurare sau financiar-bancare,
care, sub orice formã, si-a încetat activitatea si nu si-a
respectat obligatiile fatã de terti;
f) sã nu aibã cazier judiciar.
(17) Calitatea de membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor
înceteazã în urmãtoarele situatii:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit;
b) prin demisie;
c) prin revocarea de cãtre Parlament;
d) la aparitia unei incompatibilitãti sau a unui impediment dintre
cele prevãzute la alin. (16);
e) prin înlocuire, conform alin. (14).
(18) Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor
au obligatia sã notifice de îndatã, în scris,
Parlamentului aparitia oricãreia dintre situatiile de incompatibilitate
prevãzute la alin. (16); pânã la decizia Parlamentului
membrul Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor este
suspendat de drept.
(19) Presedintele pste reprezentantul de drept al Comisiei de Supraveghere
a Asigurãrilor, ca autoritate administrativã autonomã
si ca persoanã juridicã de drept public.
(20) În cazul imposibilitãtii temporare de exercitare a prerogativelor
presedintelui, reprezentarea Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor
revine de drept vicepresedintelui.
(21) Dacã atât presedintele, cãt si vicepresedintele
se aflã în imposibilitate de exercitare a prerogativelor,
reprezentarea Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor va fi asiguratã
de decanul de vãrstã dintre cei 3 membri.
(22) Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor delibereazã
valabil în prezenta a cel putin 3 dintre membrii sãi, incluzând
presedintele sau, în absenta acestuia, vicepresedintele.
(23) Hotãrârile sunt adoptate cu votul majoritãtii
membrilor prezenti, iar în caz de balotaj, votul presedintelui sau,
în absenta acestuia, cel al vicepresedintelui este decisiv.
(24) Hotãrârea adoptatã este obligatorie pentru toti
membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, membrii
care au votat împotrivã si cei absenti putându-si consemna
opinia separatã în procesul-verbal al sedintei respective.
(25) În exercitarea atributiilor sale Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor
va colabora cu alte autoritãti publice sau cu institutii strãine,
având ca obiect reglementarea sau supravegherea pietelor de asigurãri,
în vederea realizãrii protectiei asiguratilor, a potentialilor
asigurati si a transparentei pietei asigurãrilor.
(26) Pentru îndeplinirea atributiilor, prevãzute la art. 5
Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor adoptã norme, avize
si decizii, sub semnãtura presedintetui, dupã deliberare
în sedinte, tinute conform dispozitiile alin. (22)-(24), cu respectarea
prevederilor alin. (28).
(27) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor adoptã norme
care sunt puse în aplicare prin ordin al presedintelui, iar actele
individuale sunt deciziile si avizele.
(28) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor consultã colegiul
alcãtuit din reprezentantii asociatiilor profesionale ale operatorilor
de pe piata de asigurãri.
(29) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor are în structura
sa personal de specialitate compus din economisti, juristi, experii contabili,
actuari, statisticieni, matematicieni, ingineri, informaticieni, medici,
precum si din alte persoane calificate în domeniul asigurãrilor
si finantelor.
(30) Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor stabileste
prin decizie salarizarea membrilor sãi si a personalului de specialitate,
având în vedere nivelul remuneratiei acordate unor posturi
similare de pe piata de asigurãri.
Art. 5. - Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor are urmãtoarele
atributii:
a) elaboreazã sau avizeazã proiectele de acte normative care
privesc domeniul asigurãrilor sau care au implicatii asupra acestui
domeniu si avizeazã actele administrative individuale, dacã
au legãturã cu activitatea de asigurare;
b) supravegheazã situatia financiarã a asigurãtorilor,
în vederea protejãrii intereselor asiguratilor sau ale potentialilor
asigurati, scop în care poate dispune efectuarea de controale ale
activitãtii asigurãtorilor sau brokerilor de asigurare;
c) ia mãsurile necesare pentru ca activitatea de asigurare sã
fie gestionatã cu respectarea normelor prudentiale specifice;
d) participã în calitate de membru la asociatiile internationale
ale autoritãtilor de supraveghere în asigurãri si reprezintã
România la conferinte si întâlniri internationale referitoare
la supravegherea în asigurãri;
e) aprobã actionarii semnificativi si persoanele semnificative ale
asigurãtorului, în conformitate cu criteriile stabilite prin
norme;
f) aprobã divizarea sau fuzionarea unui asigurãtor înregistrat
în România;
g) aprobã transferul de portofoliu;
h) poate solicita prezentarea de infiormatii si documente referitoare la
activitatea de asigurare, atât de la asigurãtori, cât
si de la orice altã persoanã care are legãturã
cu activitatea acestora;
i) participã la elaborarea planului de conturi, a normelor si a
metodelor contabile, dupã consultarea cu asociatiile profesionale
ale operatorilor din asigurãri;
j) îndeplineste alte atributii prevãzute de lege.
Art. 6. - (1) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor nu poate dezvãlui
informatii obtinute în timpul exercitãrii atributiilor sale.
(2) Obligatia de confidentialitate prevãzutã la alin. (1)
nu se aplicã în cazul în care informatia este datã:
a) cu acordul scris al asigurãtorului implicat;
b) la solicitarea instantei judecãtoresti;
c) în interesul asiguratilor.
Art. 7. - (1) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va prezenta
Parlamentului, în termen de 6 luni de la expirarea fiecãrui
exercitiu financiar, un raport asupra pieiei asigurãrilor din România,
precum si o informare privind activitãtile desfãsurate.
(2) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va edita si va publica
un raport informativ anual asupra pietei de asigurãri si asupra
institutiilor si organismelor acesteia, cu respectarea prevederilor art.
6.
Art. 8. - (1) Comisia de Supraveghare a Asigurãrilor adoptã
norme în aplicarea prevederilor prezentei legi.
(2) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor emite decizii prin care:
a) impune interdictii, acordã, suspendã sau retrage autorizatii;
b) modificã sau revocã conditii, cerinte sau termeni impusi
de aceasta prin actele sale;
c) aprobã divizarea sau fuzionarea asigurãtorilor;
d) aprobã transferul de portofoliu de asigurãri;
e) aprobã persoanele care vor examina activitatea de asigurãri
de viatã;
f) aprobã actionarii semnificativi si persoanele semnificative ale
asigurãtorului;
g) aprobã componenta Corpului expertilor în asigurãri,
care functioneazã pe lângã ea, si avizeazã statutul
acestuia;
h) stabileste salarizarea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere
a Asigurãrilor si a personalului sãu, cu respectarea dispozitiilor
art. 4;
i) dispune efectuarea actiunilor de analizã, îndrumare si
control la societãtile din sfera de reglementare si supraveghere;
j) dã dispozitii privind prezentarea de documente, situatii, informatii
si audieri;
k) constatã si aplicã sanctiuni operatorilor din domeniu
pentru încãlcarea prevederilor prezentei legi, a normelor
si deciziilor de aplicare a acesteia.
(3) Avizele sunt acte prin care Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor
formuleazã rãspunsuri oficiale la chestiuni privind activitatea
de asigurare sau care au implicatii asupra acesteia.
Art. 9. - (1) Normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor
în
conformitate cu atributiile prevãzute în prezenta lege vor
fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Deciziile si avizele nu sunt supuse publicãrii, cu exceptia
celor prevãzute la art. 8 alin. (2) lit. a) si d).
Art. 10. - (1) Constituie venit la bugetul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor:
a) taxele si majorãrile prevãzute la art. 13 si 36;
b) veniturile provenite din donatii, publicatii si din alte surse tegale.
(2) Excedentul bugetului Comisiei de Suptaveghered a Asigurãrilor
se reporteazã în anul urmãtor.
CAPITOLUL III
Autorizarea asigurãtorilor
Art. 11. - (1) Activitatea de asigurare în România poate fi
exercitatã numai de:
a) societãti pe actiuni, societãti mutuale, filiale ale unor
asigurãtori strãini, constituite ca persoane juridice române,
autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor potrivit procedurii
reglementate la art. 12;
b) sucursale ale unor asigurãtori, persoane juridice strãine,
autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor potrivit procedurii
reglementate la art. 12.
(2) Un asigurãtor nu poate fi înmatriculat în registrul
comertului fãrã autorizatia prealabilã emisã
de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor.
Art. 12. - (1) Cererile pentru autorizarea constituirii si pentru autorizarea
de functionare vor fi adresate Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor,
în forma si cu documentatia prevãzute în norme.
(2) Daca considerã necesar, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor
poate sã solicite informatii suplimentare sau sã intreprindã
investigatii proprii ori cu sprijinul altor autoritãti competente
sau sã foloseascã informatii din alte surse.
(3) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va decide, în termen
de cel mult 4 luni de la înregistrarea cererii de autorizare, asupra
autorizãrii de constituire sau asupra respingerii cererii de autorizare.
(4) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor poate acorda autorizatia
prevãzutã la alin. (3), dacã sunt îndeplinite
cumulativ urmãtoarele conditii:
a) din studiul de fezabilitate prezentat rezultã cã societatea
va dispune de marja de solvabilitate legalã;
b) capitalul social vãrsat la o bancã autorizatã de
Banca Nationalã a României sau, în cazul unei societãti
mutuale, fondul de rezervã liber vãrsat este în conformitate
cu prevederile legale;
c) societatea prezintã un program de reasigurare satisfãcãtor
pentru activitatea sa de asigurare sau justificã faptul cã
în cazul sãu nu este necesar un astfel de plan;
d) societatea prezintã calcule specifice pentru activitatea de asigurãri
de viatã;
e) numele societãtii nu induce în eroare publicul;
f) societatea va desfãsura numai activitãti în legãturã
cu asigurarea;
g) în cazul unui asigurãtor strãin, dacã face
dovada cã în tara în care este înregistrat s-a
constituit legal si desfãsoarã de cel putin 5 ani o activitate
de asigurare similarã cu cea pentru care solicitã autorizarea
în România.
(5) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va respinge cererea pentru
autorizarea constituirii, dacã constatã cã:
a) documentatia prezentatã nu este întocmitã în
conformitate cu dispozitiile legale în vigoare;
b) din documentatia prezentatã rezultã cã:
- societatea nu va desfãsura o activitate în conformitate
cu prezenta lege;
- actionarii semnificativi si persoanele semnificative nu îndeplinesc
criteriile stabilite prin norme;
c) din evaluarea studiului de fezabilitate sau din rapoartele anuale ale
societãtii strãine, dupã caz, rezultã cã
societatea nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse în conditii
compatibile cu regulile unei practici prudente, care sã ofere asiguratilor
siguranta necesarã;
d) existã o formã de asociere prin care proprietatea actiunilor,
inclusiv proprietarul de fapt al actiunilor, este ascunsã Comisiei
de Supraveghere a Asigurãrilor;
e) autorizarea contravine unui interes public.
(6) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va comunica solicitantului
motivele respingerii cererii de autorizare.
(7) Împotriva respingerii cererii de autorizare solicitantul poate
face plângere la Curtea de apel în termen de 30 de zile de
la comunicarea deciziei Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor,
potrivit legii.
(8) Autorizarea constituirii nu garanteazã obtinerea autorizatiei
de a exercita o activitate de asigurare, ci indicã doar permisiunea
datã asociatilor de a proceda la înmatricularea societãtii
conform documentatiei de constituire si dispozitiilor legale.
(9) În vederea luãrii unei decizii definitive de Comisia de
Supraveghere a Asigurãrilor, în termen de 6 luni de la data
eliberãrii autorizãrii de constituire solicitantul va depune
la Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor documentele care atestã
înmatricularea legalã a societãtii.
(10) Modificarea totalã sau partialã a studiului de fezabilitate
initial va determina o nouã analizã din partea Comisiei de
Supraveghere a Asigurãrilor, putând atrage revocarea autorizãrii
de constituire.
(11) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va decide cu privire
la eliberarea autorizatiei de functionare în termen de cel mult 60
de zile de la data primirii documentelor prevãzute la alin. (9).
(12) În cazul eliberãrii autorizatiei de functionare, începând
de la data eliberãrii acesteia asigurãtorul va putea exercita
o activitate de asigurare.
(13) Neacordarea autorizatiei de functionare atrage, în mod automat,
si revocarea autorizãrii de constituire.
(14) Dacã Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor refuzã
acordarea autorizatiei de a exercita o activitate de asigurare, aceasta
poate solicita instantei judecãtoresti dizolvarea formei de asociere
a solicitantului.
(15) Împotriva neacordãrii autorizatiei de functionare solicitantul
poate face plângere la Curtea de apel în termen de 30 de zile
de la comunicarea deciziei, potrivit legii.
(16) Prevederile prezentului articol se aplicã în mod corespunzãtor
si în cazul sucursalelor asigurãtorilor strãini.
Art. 13. - (1) Un asigurãtor care solicitã autorizarea conform
prevederilor art. 12 si 44 achitã la depunerea cererii de autorizare
o taxã de autorizare de 75.000.000 lei. Cuantumul taxei de autorizare
se poate actualiza anual, prin decizie a Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor,
în functie de indicele preturilor comunicat de Comisia Nationalã
pentru Statisticã.
(2) În cazul respingerii cererii de autorizare taxa de autorizare
nu se restituie.
(3) Asigurãtorul achitã, din momentul acordãrii autorizatiei
de functionare, pe durata valabilitãtii acesteia, o taxã
de functionare stabilitã anual de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor,
de maximum 0,3% din primele brute încasate în perioada pentru
care sunt datorate.
(4) Asigurãtorii plãtesc taxa de functionare la termenul
stabilit prin norme.
(5) Pentru nevirarea la termen a taxei de functionare prevãzute
la alin. (3) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va calcula majorãri
de întãrziere, în conformitate cu reglementãrile
în vigoare referitoare la sumele nevirate la termen la bugetul de
stat.
Art. 14. - (1) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor poate retrage
autorizatia de functionare în cazul în care un asigurãtor
autorizat nu a început sã desfãsoare activitatea de
asigurare în termen de 12 luni de la data eliberãrii autorizatiei
sau dacã înceteazã sã mai practice activitatea
de asigurare o perioadã de 12 luni consecutive.
(2) Împotriva deciziei de retragere a autorizatiei de functionare
în conditiile alin. (1) asigurãtorul poate face plângere
la Curtea de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, potrivit
legii.
Art. 15. - Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va publica cel
putin o datã pe an în Monitorul Oficial al României
precum si într-o publicatie de largã circulatie lista actualizatã
cuprinzând asigurãtorii autorizati si orice alte informatii
pe care le va considera necesare în aplicarea prezentei legi.
CAPITOLUL IV
Activitatea asigurãtorilor
Art. 16. - (1) Fiecare asigurãtor trebuie sã mentinã,
cumulativ:
a) capitalul social vãrsat sau, în cazul unei societãti
mutuale, fondul de rezervã liberã vãrsat;
b) marja de solvabilitate.
(2) Capitalul social vãrsat sau, dupã caz, fondul de rezervã
liberã vãrsat nu poate fi mai mic de:
a) 7 miliarde lei pentru activitatea de asigurãri generale, exceptând
asigurãrile obligatorii;
b) 14 miliarde lei pentru activitatea de asigurãri generale;
c) 10 miliarde lei pentru activitatea de asigurãri de viatã;
d) suma valorilor prevãzute la lit. a) si c) sau b) si c), dupã
caz, în functie de activitãtile de asigurare desfãsurate.
(3) Capitalul social vãrsat si fondul de rezervã liberã
vãrsat, stabilite la alin. (2), se vor actualiza periodic prin norme
de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor.
(4) Capitalul social vãrsat sau fondul de rezervã liberã
vãrsat, mentionate la alin. (1) lit. a), trebuie sã fie integral
vãrsat în formã bãneascã numai la constituire.
(5) Marja de solvabilitate, care reprezintã suma cu care valoarea
activelor depãseste valoarea obligatiilor, trebuie sã fie
mai mare decât valoarea stabilitã prin norme.
(6) În calculul obligatiilor unui asigurãtor se iau în
considerare atât obligatiile certe, cât si cele probabil sã
se concretizeze în viitor.
(7) În vederea stabilirii marjei de solvabilitate, evaluarea activelor
si a obligatiilor unui asigurãtor se efectueazã conform normelor,
care vor cuprinde si precizãri privind categoria activelor si datoriilor
care nu vor fi luate în considerare sau vor fi considerate numai
într-o anumitã proportie.
Art. 17. - (1) Actiunile emise de asigurãtori pot fi numai nominative.
(2) Orice formã de asociere prin care proprietatea actiunilor este
ascunsã Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor este lovitã
de nulitate.
Art. 18. - Valoarea minimã în naturã a activelor pãstrate
în Romãnia de fiecare asigurãtor, avute în vedere
la stabilirea marjei de solvabilitate, trebuie sã îi permitã
acestuia sã poatã acoperi totalul obligatiilor sale în
tarã, in orice moment al exercitãrii activitãtii de
asigurare.
Art. 19. - Asigurãtorii pot investi sau fructifica capitalul social,
rezervele de capital si rezervele tehnice în bunuri mobiliare si
imobiliare, precum actiuni, obligatiuni, alte titluri de participatie,
depozite bancare, clãdiri destinate activitãtii proprii sau
închirierii.
Art. 20. - (1) Asigurãtorul trebuie sã îsi conducã
activitatea, cu respectarea normelor prudentiale specifice, conform practicilor
în asigurãri si sã prevadã:
a) organizarea si desfãsurarea activitãtii cu prudentã
si profesionalism, în concordantâ cu natura si mãrimea
activitãtii prestate;
b) încadrarea unui numãr suficient de persoane care îndeplinesc
conditiile de pregãtire si de competentã profesionalã.
(2) Asigurãtorul, pentru asigurãrile facultative practicate,
trebuie sã elaboreze:
a) propriile conditii de asigurare, cu respectarea prevederilor legale
referitoare la contractul de asigurare;
b) propriile clauze de asigurare, care pot modifica conditiile de asigurare,
în functie de optiunea proprie sau de cea a asiguratului;
c) propriile criterii de stabilire a primelor de asigurare;
d) propriile reglementãri si instructiuni de constatare si lichidare
a daunelor, în strictã concordantã cu prevederile cuprinse
în conditiile si în clauzele de asigurare;
e) reglementãri interne privind constituirea si mentinerea rezervelor
tehnice, în functie de propriul sistem de evidentã operativã,
cu respectarea normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor.
(3) Asigurãtorul are obligatia:
a) sã conducã evidenta contabilã si operativã,
care sã permitã:
- întocmirea rapoartelor cerute de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor;
- analiza rezultatelor tehnice pe clase de asigurãri, în scopul
de a stabili dacã activitatea sa în ansamblu este rentabilã;
b) sã supravegheze activitatea unitãtilor din subordine si
a agentilor sãi, astfel încât sã nu fie periclitatã
activitatea de asigurare desfãsuratã de asigurãtor;
c) sã îsi organizeze procedurile de control intern, astfel
încât sã îndeplineascã prevederile legale.
Art. 21. - (1) Asigurãtorul care exercitã o activitate de
asigurãri generale are obligatia sã constituie si sã
mentinã urmãtoarele rezerve tehnice:
a) rezerva de prime - se calculeazã lunar prin însumarea cotelor-pãrti
din primele nete subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor
de asigurare, astfel încât diferenta dintre volumul primelor
nete subscrise si aceastã rezervã sã reflecte primele
nete alocate pãrtii din riscurile expirate la data calculãrii;
b) rezerva de daune - se creeazã si se actualizeazã lunar
în baza estimãrilor pentru avizãrile de daune primite
de asigurãtor astfel încât fondul creat sã fie
suficient pentru acoperirea plãtii acestor daune;
c) rezerva de daune neavizate - se creeazã si se ajusteazã
cel putin la încheierea exercitiului financiar, dacã reglementãrile
interne ale asigurãtorului nu prevãd altfel, în baza
estimãrilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor actuariale,
pentru daunele întãmplate, dar neavizate;
d) rezerva de catastrofã - se creeazã prin aplicarea lunarã
a unui procent de minimum 5% asupra volumului de prime brute subscrise,
aferente contractelor care acoperã riscuri catastrofale, pânã
când fondul de rezervã atinge cel putin nivelul retinerii
proprii sau 10% din acumularea rãspunderilor asumate prin contractele
ce acoperã riscuri catastrofale; aceastã rezervã este
destinatã acoperirii despãgubirilor aferente daunelor de
naturã catastrofalã;
e) rezerva pentru riscuri neexpirate - se calculeazã pe baza estimãrii
daunelor ce vor apãrea dupã închiderea exercitiului
financiar, aferente contractelor de asigurare încheiate înainte
de acea datã, în mãsura în care valoarea estimatã
a acestora depãseste suma dintre rezerva de prime si primele care
urmeazã sã se mai încaseze la aceste contracte;
f) rezerva de egalizare - se creeazã în anii cu rezultate
tehnice favorabile pentru constituirea surselor de acoperire a daunelor
în anii în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile.
(2) În calculul rezervelor prevãzute la alin. (1) lit. b)-f)
se includ sumele estimate pentru daune si costurile de lichidare a acestora,
dupã deducerea pãrtii ce urmeazã sã fie recuperatã
de la reasigurãtori.
(3) Asigurãtorul care exercitã o activitate de asigurãri
de viatã are obligatia, cu respectarea prevederilor art. 28, sã
constituie si sã mentinã rezerve tehnice, denumite în
continuare rezerve matematice, pentru fondul asigurãrilor de viatã.
(4) Mãrimea rezervelor tehnice, constituite si mentinute conform
alin. (1) si (3), nu poate fi mai micã decât mãrimea
obtinutã prin calculul acestor rezerve, potrivit metodologiei stabilite
prin norme.
(5) Sumele transferate rezervelor tehnice, constituite si mentinute în
conditiile acestui articol, reprezintã obligatii ale asigurãtorului
si se deduc din veniturile acestuia pentru determinarea profitului.
(6) În cazurile în care contractul de asigurare prevede încasarea
primelor si plata despãgubirilor în valutã, rezervele
tehnice aferente se pot constitui si mentine în valutã.
(7) Alte categori de rezerve tehnice pot fi stabilite prin norme, iar prevederile
acestui articol se aplicã si acestor categorii.
Art. 22. - Categoriile de active admise sã reprezinte rezervele
tehnice ale asigurãtorului, regulile de dispersare a plasamentelor,
precum si coeficientul de lichiditate se stabilesc prin norme, la elaborarea
cãrora se va line seama de categoriile si de clasele de asigurãri
practicate.
Art. 23. - (1) Un asigurãtor poate realiza, pe baza unui acord,
un transfer de portofoliu de asigurãri, prin care o parte sau întreaga
activitate de asigurare este transferatã altui asigurãtor.
(2) Transferul va cuprinde transferul de datorii, drepturi, obligatii sau
proprietãti.
(3) Transferul nu este valabil fãrã aprobarea Comisiei de
Supraveghere a Asigurãrilor.
Art. 24. - Asigurãtorul este obligat sã depunã la
Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, în termen de 4 luni
de la încheierea anului financiar, bilantul contabil si contul de
profit si pierderi, însotite de raportul cenzorilor, precum si rapoartele
financiare ale cãror formã, continut, informatii, detalii
si certificãri sunt stabilite prin norme.
Art. 25. - (1) Asigurãtorii se pot asocia în uniuni profesionael
care sã le reprezinte interesele colective fatã de autoritãtile
publice, sã studieze probleme de interes comun, sã promoveze
cooperarea, sã informeze membrii asociatiei si publicul si sã
orgahizeze serviciile de interes comun; de asemenea, pot adera la uniuni
internationale de profil, cu respectarea obligatiilor ce decurg din actele
constitutive ale acestora.
(2) Asigurãtorii pot încheia întelegeri referitoare
la coasigurare, pooluri si alte forme de cooperare specifice, în
vederea asigurãrii sau reasigurãrii unor riscuri.
(3) Asigurãtorii emitenti de documente internationale de asigurare
Carte Verde vor constitui Biroul Român Carte Verde, în conformitate
cu prevederile Conventiei Internationale Carte Verde, cu avizul Comisiei
de Supraveghere a Asigurãrilor.
CAPITOLUL V
Activitatea de asigurare de viatã
Art. 26. - Asigurãtorul care exercitã o activitate de asigurare
de viatã este obligat:
a) sã tinã conturi distincte pentru asigurãrile de
viatã;
b) sã înregistreze toate veniturile si cheltuielile aferente
asigurãrilor de viatã în conturi separate, care sã
constituie si sã apartinã unui fond de asigurare distinct,
denumit în prezenta lege fondul asigurãrilorde viatã;
c) sã asigure conducerea contabilitãtii fondului asigurãrilor
de viatã, pentru identificarea operativã a activelor si a
obligatiilor aferente acestuia.
Art. 27. - (1) Administrarea asigurãrilor de viatã si a fondului
asigurãrilor de viatã aferent, inclusiv investirea si evaluarea
activelor, calculul rezervelor matematice se vor efectua potrivit reglementãrilor
stabilite prin norme.
(2) Asigurãtorul care exercitã o activitate de asigurare
de viatã este obligat:
a) sã initieze examinarea activitãtii de asigurare de viatã,
constând din calcularea, conform principiilor fundamentale si general
acceptate ale calculului actuarial, a obligatiilor aferente fondului asigurãrilor
de viatã si a rezervelor matematice necesare, precum si o apreciere
asupra concordantei dintre fondul asigurãrilor de viatã si
activele aferente; examinarea se efectueazã la fiecare 12 luni sau
la intervale mai scurte, dacã Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor
considerã necesar, de cãtre persoane propuse de asigurãtor,
care au o calificare adecvatã pentru aceasta si care sunt aprobate
în acest sens de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor;
b) sã redacteze un raport asupra rezultatelor examinãrilor
prevãzute la lit. a), denumit în prezenta lege raport asupra
asigurãrilor de viatã, ale cãrui formã, continut
al informatiilor, documentelor si detaliilor suplimentare, precum si mod
de certificare sunt stabilite prin norme;
c) sã depunã la Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor
o copie de pe raportul asupra asigurãrilor de viatã într-un
interval de 4 luni de la data la care s-a fãcut examinarea sau într-un
interval mai mare, dacã termenul a fost aprobat în scris de
Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, în urma unei solicitãri
scrise si temeinic motivate, primitã de la asigurãtor;
d) sã furnizeze informatiile, documentele si detaliile suplimentare,
în forma pe care Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor o
considerã necesarã, pentru evaluarea fondului asigurãrilor
de viatã si a situatiei financiare a acestuia, dupã depunerea
raportului asupra asigurãrilor de viatã la Comisia de Supraveghere
a Asigurãrilor.
Art. 28. - (1) În conditiile art. 32 activele aferente fondului asigurãrilor
de viatã vor garanta siguranta absolutã a asiguratilor care
au contracte de asigurãri de viatã se vor fi folosite numai
în raport cu obligatiile aferente fondului asigurãrilor de
viatã.
(2) Este interzisã crearea de sarcini - gaj sau ipotecã -
asupra oricãrui activ ce apartine fondului asigurãrilor de
viatã, în mãsura în care aceasta contravine prevederilor
alin. (1).
(3) Asigurãtorul poate sã schimbe, la un pret de piatã
rezonabil, unele active apartinând fondului asigurãrilor de
viatã cu alte active care îi apartin, precum si sã
utilizeze activele aferente fondului asigurãrilor de viatã
în alte scopuri decât cele prevãzute la alin. (1), dacã
dovedeste în scris Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor
cã valoarea activelor utilizate depãseste valoarea totalã
a obligatiilor aferente fondului asigurãrilor de viatã.
CAPITOLUL VI
Redresarea, reorganizarea si
lichidarea asigurãtorilor
Art. 29. - Dacã în urma analizei rapoartelor financiare si
a controalelor efectuate unui asigurãtor Comisia de Supraveghere
a Asigurãrilor constatã cã acesta, ca urmare a nerespectãrii
prezentei legi, pune în pericol onorarea obligatiilor asumate fatã
de asigurati, comisia solicitã consiliului de administratie al asigurãtorului
întocmirea si aplicarea unui plan de redresare financiarã
care sã prevadã, în principal:
a) limitarea volumului de prime brute sau nete subscrise pe o anumitã
perioadã, astfel încât acestea sã nu depãseascã
anumile valori;
b) interzicerea vânzãrii sau reînnoirii contractelor
de asigurare de un anumit tip;
c) interzicerea efectuãrii anumitor investitii;
d) majorarea capitalului social vãrsat sau a fondului de rezervã
liberã vãrsat;
e) orice mãsuri pe care le considerã necesare în vederea.redresãrii.
Art. 30. - (1) În cazul în care constatã cã mãsurile
prevãzute la art. 29 nu au dat rezultate; Comisia de Supraveghere
a Asigurãrilor poate, în vederea prevenirii insolvabilitãtii
unui asigurãtor, sã solicite Curtii de Apel Bucuresti- numirea
unui administrator special pentru cel asigurãtor.
(2) Dacã Curtea de Apel Bucuresti constatã cã asigurãtorul
nu îsi poate îndeplini obligatiile de platã sau cã
activitãtile sale nu sunt gestionate cu respectarea normelor prudentiale
specifice, poate dispune ca afacerile si bunurile asigurãtorului
sã fie administrate de un administrator special.
(3) Curtea de Apel Bucuresti se va pronunta, în mod obligatoriu,
în termen de cel mult 7 zile de la solicitare.
(4) Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitivã, iar citarea
pãrtilor nu este obligatorie.
(5) Sarcinile, rãspunderile, limitele împuternicirii si salariul
administratorului special, precum si orice alte probleme legate direct
sau indirect de prevederile prezentului articol vor fi reglementate prin
norme.
(6) Dupã numirea unui administrator special, în conditiile
prezentei legi:
a) toate atributiile legale ale actionarilor semnificativi si ale persoanelor
semnificative ale asigurãtorului vor fi suspendate si vor fi transferate
administratorului special pe durata numirii sale;
b) atributiile, îndatoririle si responsabilitãtile actionarilor
semnificativi si ale persoanelor semnificative ale asigurãtorului,
dupã aplicarea prevederilor lit. a), se stabilesc prin norme.
(7) Pe perioada numirii administratorului special se suspendã dreptul
de vot în privinta numirii si revocãrii administratorilor
si dreptul la dividende al actionarilor, activitatea consiliului de administratie
si a cenzorilor, precum si dreptul la remuneratie al consiliului de administratie
si al cenzorilor.
(8) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va solicita Curtii de
Apel Bucuresti revocarea dispozitiei date în conditiile alin. (2),
iar aceasta poate revoca dispozitia, dacã constatã cã
mãsura nu mai este necesarã.
Art. 31. - (1) Un asigurãtor intrã în lichidare în
urma deciziei instantei judecãtoresti luate în baza legislatiei
din România cu privire la faliment.
(2) Sesizarea instantei judecãtoresti de cãtre Comisia de
Supraveghere a Asigurãrilor se face în cazul constatãrii
insolvabilitãtii asigurãtorului. Insolvabilitatea. asigurãtoului
se stabileste pe baza normelor si a reglementãrilor Comisiei de
Supraveghere a Asigurãrilor.
Art. 32. - (1) În cazul în care în urma unei hotãrâri
judecãtoresti un asigurãtor intrã în procedura
de lichidare, asiguratii acestuia beneficiazã de prioritate asupra
activelor asigurãtorului si au întâietate fatã
de toti ceilalti creditori ai asigurãtorului, imediat dupã
plata cheltuielilor de lichidare si în conditiile alin. (2).
(2) În cazul lichidãrii unui asigurãtor care înainte
de lichidare exercita sau a fost autorizat sã exercite o activitate
de asigurare de viatã, activele ce reprezintã fondul asigurãrilor
de viatã vor fi folosite numai pentru achitarea obligatiilor fatã
de asiguratii care au polite de asigurare de viatã.
CAPITOLUL VII
Intermediarii în asigurãri
Art. 33. - (1) În conditiile prezentei legi intermediarii în
asigurãri sunt agentii de asigurare si brokerii de asigurare.
(2) Asigurãtorii nu pot exercita activitãti de asigurare
prin brokeri neautorizati.
Art. 34. - (1) O persoanã poate desfãsura o activitate ca
agent de asigurare, dacã detine o autorizatie valabilã, scrisã,
din partea unui asigurãtor, denumitã în prezenta lege
contract de agent, pentru a actiona în numele acestuia.
(2) Agentii de asigurare, persoane fizice au dreptul sã se înregistreze
la camera de muncã în a cãrei razã teritorialã
domiciliazã, pentru a li se calcula vechimea în muncã
si pentru a achita taxele necesare în vederea constituirii fondurilor
de pensii si de asigurãri sociale.
(3) Un agent de asigurare nu poate intermedia aceleasi clase de asigurãri
decât pentru un singur asigurãtor.
(4) Dacã un asigurat a încheiat o asigurare printr-un agent
de asigurare, asigurãtorul în numele cãruia actioneazã
agentul este rãspunzãtor fatã de asigurat pentru toate
actele sau omisiunile agentului de asigurare.
Art. 35. - (1) O persoanã juridicã poate desfãsura
o activitate de broker de asigurare, dacã are o autorizatie de functionare
din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor.
(2) În vederea obtinerii autorizatiei de functionare solicitantul
va prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor documente din
care sã rezulte cã va respecta prevederile alin. (5) lit.
a)-d).
(3) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va decide cu privire
la eliberarea autorizatiei de functionare în termen de cel mult 30
de zile de la data primirii documentelor din care sã rezulte cã
solicitantul va respecta prevederile alin. (5) lit. a)-d).
(4) Un broker de asigurare nu poate fi înmatriculat în registrul
comertului fãrã autorizatia de functionare emisã de
Comisia de Supraveghere a Asigurãrilar, conform prevederilor prezentei
legi.
(5) Orice broker de asigurare trebuie sã îndeplineascã
urmãtoarele conditii:
a) sã fie persoanã juridicã;
b) sã aibã un capital social vãrsat în formã
bãneascã, a cãrui valoare nu poate fi mai micã
de 150 milioane lei; aceastã valoare va fi actualizatã prin
norme de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor;
c) sã aibã în vigoare un contract de asigurare de rãspundere
civilã profesionalã în concordantã cu cerintele
prevãzute de norme;
d) sã aibã ca obiect de activitate numai activitatea de broker
de asigurare;
e) sã pãstreze si sã punã la dispozitie Comisiei
de Supraveghere a Asigurãrilor, la cerere, registrele si înregistrãrile
contabile care sã evidentieze si sã explice operatiunile
efectuate în timpul desfãsurãrii activitãtii,
incluzãnd informatii asupra contractelor de asigurare încheiate
si asupra întelegerilor cu asigurãtorii;
f) sã se conformeze solicitãrilor Comisiei de Supraveghere
a Asigurãrilor în ceea ce priveste raportãrile, precum
si activitãtile pe care le desfãsoarã, astfel cum
vor fi stabilite prin norme.
(6) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor refuzã o cerere
de autorizare de functionare pentru un broker de asigurare, dacã
constatã cã:
a) actionarul semnificativ sau persoana semnificativã a solicitantului
are cazier judiciar;
b) conducãtorul executiv nu îndeplineste conditiile privind
pregãtirea si experienta pentru a detine aceastã pozitie,
în conformitate cu normele elaborate de Comisia de Supraveghere a
Asigurãrilor;
c) numele -solicitantului induce în eroare publicul;
d) solicitantul nu respectã conditiile prevãzute la alin.
(5).
(7) Autorizatia de functionare acordatã unui broker de asigurare
poate fi retrasã de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor
în cazul în care:
a) aceasta constatã cã brokerul de asigurare se aflã
în una dintre situatiile prevãzute la alin. (6);
b) brokerul nu a achitat pentru brokerii de asigurare taxele prevãzute
la art. 36.
(8) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va publica, cel pulin
o datã pe an în Monitorul Oficial al Romãniei, precum
si într-o publicatie de largã circulatie lista actualizatã
cuprinzând brokerii de asigurare autorizati si orice alte informatii
pe care le va considera necesare în aplicarea prezentei legi.
(9) Un broker de asigurare nu poate fi actionar semnificativ sau persoanã
semnificativã a unui asigurãtor. Un asigurãtor nu
poate fi actionar sau administrator al unui broker de asigurare.
(10) Brokerii de asigurare, sub conditia împuternicirii primite din
partea asigurãtorilor, sunt .îndreptãtiti sã
colecteze primele în numele acestora si sã emitã documente
de asigurare.
(11) Brokerii de asigurare se pot asocia în uniuni profesionale si
pot adera la uniuni internationale de profil, cu respectarea obligatiilor
ce decurg din actele constitutive ale acestora.
Art. 36. - (1) Un broker de asigurare care solicitã autorizarea
conform art. 35 achitã la depunerea cererii de autorizare o taxã
de autorizare de 30.000.000 lei; cuantumul taxelor de autorizare se actualizeazã
periodic prin decizie a Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor,
în functie de indicele preturilor comunicat de Comisia Nationalã
pentru Statisticã.
(2) În cazul respingerii cererii de autorizare taxa de autorizare
nu se restituie:
(3) Brokerii de asigurare achitã, din momentul acordãrii
autorizatiei de functionare, pe durata valabilitãtii acesteia, o
taxã de functionare, stabilitã anual de Comisia de Supraveghere
a Asigurãrilor, de maximum 0,3% din comisioanele încasate
în perioada pentru care sunt datorate.
(4) Brokerii de asigurare achitã taxa de functionare la termenul
stabilit prin norme.
(5) Pentru nevirarea la termen a taxei de functionare prevãzute
la alin. (3) se calculeazã majorãri de întârziere,
în conformitate cu reglementãrile în vigoare referitoare
la sumele nevirate la termen la bugetul de stat.
CAPITOLUL VIII
Rãspunderi si sanctiuni
Art. 37. - Nici o faptã sau omisiune a asigurãtorului ori
a agentului sãu, constând în încãlcarea
oricãrei prevederi a prezentei legi, a legii contractului de asigurare,
a conditiilor sau primelor de asigurare, precum si a altor elemente privind
încheierea contractului de asigurare, nu poate fi invocatã
de asigurãtor pentru anularea unui contract de asigurare.
Art. 38. - (1) Activitatea de publicitate sau de reclamã nu va putea
fi folositã.de cãtre sau în numele unui asigurãtor
ori intermediar în asigurãri, dacã, direct sau indirect,
induce în eroare sau poate induce în eroare ori ascunde sau
prezintã denaturat adevãrul fatã de asigurati ori
fatã de potentialii asigurati, în ceea ce priveste activele
asigurãtorului, structura sa organizatoricã, situatia financiarã,
vechimea, pozitia pe piata asigurãrilor, conditiile de asigurare
sau orice alt aspect relevant.
(2) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va solicita asigurãtorului
încetarea acestor practici, sub sanctiunea suspendãrii autorizatiei.
Art. 39. - (1) Încãlcarea dispozitiilor prezentei legi si
a normelor adoptate în aplicarea acesteia se constatã de Comisia
de Supraveghere a Asigurãrilor si se sanctioneazã de Consiliul
Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor.
(2) Constituie contraventii, dacã, potrivit conditiilor în
care au fost sãvârsite, nu constituie infractiuni potrivit
legii penale, nerespectarea urmãtoarelor prevederi:
a) pãstrarea activelor în România, conform prevederilor
art. 18;
b) conducerea activitãtii, conform prevederilor art. 20;
c) aprobarea prealabilã a actionarilor semnificativi si a persoanelor
semnificative ale asigurãtorului, conform prevederilor ârt.
5 lit. e);
d) tinerea evidentelor si transmiterea rapoartelor de cãtre asigurãtori
si brokeri de asigurare, în conditiile prevãzute de lege sau
de normele, adoptate în aplicarea acesteia;
e) mentinerea capitalului social minim si a marjei de solvabilitate, conform
prevederilor art. 16 si 35;
f) constituirea si mentinerea rezervelor tehnice, conform prevederilor
art. 21;
g) acoperirea rezervelor tehnice prin categoriile de active admisibile,
conform prevederilor art. 22;
h) transferul de portofoliu, conform prevederilor art. 23;
i) fondul asigurãrilor de viaiã si administrarea acestuia,
conform prevederilor art. 26 si 27;
j) protejarea intereselor asiguratilor care au polite de asigurãri
de viatã, conform prevederilor art. 28;
k) activitatea agentilor de asigurare, conform prevederilor art. 34 alin.
(3);
l) activitatea brokerilor de asigurare, conform prevederilor art. 35 alin.
(5) lit. d), e), f) si alin. (9);
m) reclama si publicitatea prevãzute la art. 38 alin. (1).
(3) Sãvârsirea cu intentie sau din culpã, prin comisiune
sau omisiune, a vreuneia dintre faptele prevãzute la alin. (2) se
sanctioneazã cu:
a) avertisment scris;
b) limitarea operatiunilor;
c) amendã aplicabilã: asigurãtorilor, de la 5.000.000
lei la 50.000.000 lei; brokerilor de asigurare, de la 1.000.000 lei la
5.000.000 lei; administratorilor, directorilor, directorilor executivi
sau cenzorilor, între 1-6 salarii medii pe societate, din luna precedentã,
la data constatãrii faptei;
d) interzicerea temporarã sau definitivã pentru asigurãtori
a exercitãrii activitãtii de asigurare pentru una sau mai
multe categorii de asigurãri, iar pentru brokerii de asigurare,
interzicerea temporarã sau definitivã a activitãtii
definite la art. 2 pct. 6;
e) retragerea autorizatiei.
(4) Sanctiunea amenzii poate fi aplicatã cumulativ cu oricare dintre
sanctiunile prevazute la alin. (3) lit. d) si e).
(5) Decizia de sanctionare este semnatã de presedintele Comisiei
de Supraveghere a Asigurãrilor si produce efecte la data comunicãrii
sale persoanei sanctionate.
(6) La individualizarea sanctiunii se va tine seama de circumstantele personale
si reale ale sãvârsirii faptei si de conduita fãptuitorului.
(7) În cazul constatãrii sãvârsirii a douã
sau mai multe contraventii, se aplicã amenda prevãzutã
pentru contraventia cea mai gravã.
(8) Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3
luni la 3 ani sau cu amendã de la 50.000.000 lei la 100.000.000
lei desfãsurarea activitãtii de asigurare în sau din
România, conform prevederilor art. 2 pct. 1, sãvârsitã
de orice persoanã fãrã autorizarea Comisiei de Supraveghere
a Asigurãrilor.
(9) Cuantumul amenzilor stabilite prin prezenta lege se actualizeazã
periodic prin decizii ale Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor,
în functie de indicele preturilor comunicat de Comisia Nationalã
pentru Statisticã.
(10) Amenzile stabilite prin aceastã lege si aplicate de Comisia
de Supraveghere a Asigurãrilor se fac venituri la bugetul de stat.
(11) Prevederile prezentei legi se completeazã cu prevederile Legii
nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, în
mãsura în care acestea nu contravin prevederilor prezentei
legi.
Art. 40. - (1) Împotriva deciziilor adoptate de Comisia de Supraveghere
a Asigurãrilor, în conformitate cu art. 8 alin. (2), persoana
implicatã poate face plângere la Curtea de apel în termen
de 30 de zile de la comunicarea deciziei, potrivit legii.
(2) Plângerea adresatã Curtii de apel nu suspendã,
pe timpul solutionãrii acesteia, mãsurile dispuse de Comisia
de Supraveghere a Asigurãrilor.
(3) Solutionarea plângerii se face cu precãdere si de urgentã.
Art. 41. - Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor poate oricând
sã decidã modificarea sau revocarea oricãror mãsuri
dispuse, dacã constatã cã acestea nu mai sunt necesare.
CAPITOLUL IX
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 42. - (1) În toate problemele privind reglementarea activitãtii
de asigurare si reasigurare se aplicã prevederile prezentei legi.
(2) Orice dispozitii referitoare la asigurãri si reasigurãri,
stabilite prin legi speciale, sunt administrate de Comisia de Supraveghere
a Asigurãrilor.
(3) În caz de conflict între dispozitiile prezentei legi si
prevederile continute în alte acte normative se aplicã prevederile
prezentei legi.
(4) Pentru situatiile nereglementate în prezenta lege aceasta se
completeazã cu legislatia comercialã, civilã, a investitiilor
strãine si contraventionalã, dupã caz:
Art. 43. - (1) Sunt scutite de impozite si taxe:.
a) primele de asigurare si reasigurare, precum si comisioanele aferente
acestora;
b) despãgubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi ce se
acordã asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pãgubite,
din asigurãrile de orice fel;
c) transferurile de valori ale plasamentelor si transferurile de portofolii
de asigurãri, intervenite între asigurãtori, din patrimoniul
societãtii cedente în patrimoniul celei cesionare, inclusiv,
ca urmare a divizãrii, fuzionãrii, lichidãrii sau
a oricãror forme de reorganizare intemã a societãtii
de asigurare;
d) contributiile plãtite de asigurãtori si de brokerii de
asigurare la uniunile profesionale de profil.
(2) Primele de asigurare si reasigurare sunt cheltuieli deductibile fiscal.
Art. 44. - (1) Asigurãtorul sau brokerul de asigurare care la data
intrãrii în vigoare a prezentei legi era autorizat sã
desfãsoare activitãti în domeniul asigurãrilor,
în conditiile legislatiei abrogate prin aceastã lege, este
autorizat sã îsi continue activitatea pentru urmãtoarele
12 luni, termen în care se va conforma reglementãrilor prezentei
legi.
(2) Asigurãtorii care îsi înceteazã activitatea
ca urmare a aplicãrii prevederilor prezentei legi si nu au procedat
la efectuarea transferului de portofoliu, în conditiile prevãzute
la art. 23, rãmân rãspunzãtori pentru obligatiile
asumate.
(3) În termen de 12 luni de la data intrãrii in vigdare a
prezentei legi societãtile mutuale care desfãsoarã
o activitate de asigurare la data intrãrii în vigoare a prezentei
legi sunt obligate sã solicite si sã obtinã autorizarea
Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, în conformitate cu
prevederile art. 12.
(4) Prevederile ari. 13 si 36 se aplicã începând cu
data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(5) Pânã la aprobarea noului plan de conturi, specific activitãtii
de asigurare, la determinarea veniturilor asigurãtorului vor fi
luate în considerare primele efectiv încasate.
(8) În termen de cel mult 6 luni de la data intrãrii în
vigoare a prezentei legi Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor,
cu avizul Ministerului Finantelor, va elabora noul plan de conturi si metodologia
contabilã specificã activitãtii de asigurare.
(7) Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va apela în primul
an de la înfiintare, pentru acoperirea cheltuielilor de întretinere,
dotare si functionare, cu titlu de împrumut rambursabil, la disponibilul
din Fondul de protejare a asiguratilor, constituit în baza art. 60
din Legea nr. 136/1995 privind asigurãrile si reasigurãrile
în România; împrumutul se va rambursa pe mãsura
obtinerii surselor de finantare, constituite conform prevederilor prezentei
legi.
Art. 45. - (1) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi
se constituie Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor.
(2) Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor
vor fi numiti în termen de 60 de zile de la data publicãrii
prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Pe data numirii membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor
îsi înceteazã activitatea Oficiul de supraveghere a
activitãtii de asigurare si reasigurare din cadrul Ministerului
Finantelor, înfiintat prin Hotãrârea Guvernului nr.
574/1991, publicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 182 din 111 septembrie 1991.
(4) Atributiile Oficiului de supraveghere a activitãtii de asigurare
si reasigurare din cadrul Ministerului Finantelor, competentele legale
ale Ministeru1ui Finantelor, precum si ale Guvernului României, astfel
cum sunt prevãzute, la data intrãrii in vigoare a prezentei
legi, la art. 5, 7, 53, 60, 65 si 67 din Legea nr. 136/1995, se preiau
de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor.
(5) Salariatii Oficiului de supraveghere a activitãtii de asigurare
si reasigurare din cadrul Ministerului Finantelor se transferã în
interesul serviciului la Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor
pe functii similare.
Art. 46. - La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se
abrogã: Legea nr. 47/1991 privind constituirea, organizarea si functionarea
societãtilor comerciale din domeniul asigurãrilor, publicatã
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 19
iulie 1991; pct. V din Ordonanta Guvernului nr. 23/1992 privind modificarea
unor sanctiuni contraventionale, publicatã în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 218, din 28 august 1992; Ordonanta Guvernului
nr. 27/1997 pentru completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurãrile
si reasigurãrile în România, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 26 august 1997;
Legea nr. 48/1998 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/1997 pentru
completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurãrile si reasigurãrile
în România, publicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998; Hotãrârea
Guvernului nr. 574/1991 privind atributiile Oficiului de supraveghere a
activitãtii de asigurare si reasigurare, publicatã
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 11
septembrie 1991; art. I din Hotãrârea Guvernului nr. 789/1993
pentru modificarea si completarea Hotãrârii Guvernului nr.
574/1991 privind atributiile Oficiului de supraveghere a activitãtii
de asigurare si reasigurare, precum si a Hotãrârii Guvernului
nr. 788/1992 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 33 din 3 februarie 1994, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei
legi.
Art. 47. - Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va adopta si va
emite:
1. în termen de 3 luni de la numirea membrilor Consiliului Comisiei
de Supraveghere a Asigurãrilor, normele privind:
a) clasele de asigurãri care pot fi practicate;
b) informatiile si documentatia cerute de procedura de autorizare;
c) limita minimã a marjei de solvabilitate, precum si metodologia
de calcul al acesteia;
d) insolvabilitatea asigurãtorului;
e) conditiile privind administrarea fondului asigurãrilor de viatã,
investitiile si evaluarea activelor, calculul rezervelor matematice, precum
si orice alte aspecte referitoare la normele actuariale;
f) categoriile de active admise sã acopere rezervele tehnice ale
asigurãtorului, precum si regulile de dispersare a plasamentelor;
g) elaborarea metodologiei de calcul si de evidentã a rezervelor
tehnice minimale pentru activitatea de asigurãri generale, în
conditiile prezentei legi;
2. în termen de 6 luni de la numirea membrilor Consiliului Comisiei
de Supraveghere a Asigurãrilor, normele privind:
a) actualizarea limitelor minime pentru:
- capitalul social vãrsat al societãtilor de asigurare, asigurare-reasigurare
si reasigurare;
- capitalul social vãrsat de brokerii de asigurare;
- fondul de rezervã liberã vãrsat al unui asigurãtor,
constituit sub formã de societate mutualã;
b) actualizarea taxelor de autorizare si stabilirea termenelor de platã
a taxelor de functionare prevãzute de prezenta lege;
c) informatiile, documentele si certificatele necesare pentru întocmirea
rapoartelor prevãzute de prezenta lege;
d) forma si continutul rapoartelor financiare, inclusiv ale raportului
privind asigurãrile de viatã;
e) alte categorii de rezerve tehnice decât cele prevãzute
la art. 21 alin. (1);
f) informatiile pe care trebuie sã le continã rapoartele
brokerilor de asigurãri, aspectele referitoare la comportarea si
managementul afacerilor acestora, limita minimã a asigurãrii
de rãspundere civilã profesionalã, precum si operatiunile
care pot fi efectuate;
g) organizarea, functionarea si atributiile Corpului expertilor în
asigurãri;
h) categoriile de asigurãri exceptate de la prevederile prezentei
legi, în conditiile si în termenii stabiliti de Comisia de
Supraveghere a Asigurãrilor;
i) responsabilitãtile, competentele, conditiile si orice alte aspecte
referitoare la administratorul special, precum si atributiile actionarilor
semnificativi si ale persoanelor semnificative ale asigurãtorului,
dupã numirea acestuia;
j) criteriile pentru aprobarea prealabilã a actionarilor semnificativi
si a persoanelor semnificative;
k) aplicarea legii în domeniul asigurãrilor obligatorii;
l) regimul confidentialitãtii informatiilor;
m) transferul de portofoliu.
Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta
din 6 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (i) din Constitutia
României.
PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-OUINTUS
Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputalilor în sedinta din 7 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
MIRON TUDOR MITREA
Bucuresti, 3 aprilie 2000.
Nr. 32.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
DECRET
pentru promulgarea Legii privind
societãtile de asigurare si supravegherea asigurãrilor
În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia
României,
Presedintele României d e c r e t e a z ã :
Articol unic. - Se promulgã Legea privind societãtile de
asigurare si supravegherea asigurãrilor si se dispune publicarea
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
EMIL CONSTANTINESCU
Bucuresti, 31 martie 2000.
Nr. 87.