MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A I
Anul XII - Nr. 153    LEGI, DECRETE, HOTARÂRI SI ALTE ACTE    Joi, 13 aprilie 2000

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

           Decizia nr. 47 din 15 martie 2000 privind constitutionalitatea prevederilor art. 13 alin. 1 si 4 din Regulamentul Camerei Deputatilor

ORDONANTE SI HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

           27. - Ordonantã de urgentã privind repartizarea profitului la Regia Autonomã „Locato“

           28. - Ordonantã de urgentã pentru modificarea si completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale

           252. - Hotãrâre privind prelungirea termenului de aplicare a prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 312/1999 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordãrii asistentei medicale în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate pe anul 1999

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA nr. 47
din 15 martie 2000
privind constitutionalitatea prevederilor art. 13 alin. 1 si 4 din Regulamentul Camerei Deputatilor

 
            CurteaConstitutionala a fost sesizata, la data de 9 februarie 2000, asupra neconstitutionalitatii prevederilor art. 13 alin. 1 si 4 din Regulamentul Camerei Deputatilor, republicat, de un numar de 52 de deputati, si anume: Daniela Popa, Aurel Constantin Papuc, Niculae Popa, Geaman Adrian Tudor Moroianu, Stefan Ignat, Emil Livius Nicolae Putin, Nicolae Groza, Dumitru Ifrim, Viorel Pop, Aron Ioan Popa, Victor Stefan Achimescu, Iosif Boda, Ioan Sorin Marinescu, Romeo Marius Trifu, Ioan Gavra, Nicolae Ionescu, Romulus Raicu, Mihai Dorin Drecin, Mircea Valcu, Petre Turlea, Vasile Ghiga, Nicolae Bud, Ioan Sonea, Ilie Neacsu, Gheorghe Secara, Florian Udrea, Vasile Matei, Sorin Victor Lepsa, Florin Tudose, Bogdan Ionescu, Constantin Drumen, Liviu Spataru, Madalin Voicu, Leon Petru Pop, Petru Steolea, Vasile Miclaus, Iohan Peter Babias, Miron Chichisan, Oana Manolescu, Silviu Petrescu, Didi Spiridon, Mihai Dorin, Gheorghe Liviu Negoita, Gheorghe Cristea, Ioan-Adrian Vilau, Vasile Mircea Cazacu, George Serban, Ioan Pintea, Nicolae Octavian Daramus, Dorin Dirstaru, Slavomir Gvozdenovici si Sorin Petre Dimitriu.
            Sesizarea face obiectul Dosarului nr. 45B/2000 al Curtii Constitutionale. In sesizare se sustine ca dispozitiile art. 13 alin. 1 si 4 din Regulamentul Camerei Deputatilor contravin art. 61 alin. (3) din Constitutie, care reglementeaza posibilitatea ca deputatii si senatorii sa se organizeze in grupuri parlamentare. Se apreciaza ca, potrivit acelorasi dispozitii constitutionale, "regulamentele celor doua Camere trebuie sa fie sensibil asemanatoare", iar, desi prin Decizia nr. 46 din 17 mai 1994 Curtea Constitutionala a stabilit neconstitutionalitatea prevederilor Regulamentului Senatului referitoare la modul de organizare a grupurilor parlamentare, in Regulamentul Camerei Deputatilor s-au mentinut, in legatura cu acest aspect, dispozitii restrictive, contrare Constitutiei.
            In opinia autorilor sesizarii dispozitiile art. 13 alin. 1 din regulament exclud posibilitatea constituirii unui grup parlamentar prin inrudire politica, in ipoteza in care deputatii unui partid sau ai unei formatiuni politice nu intrunesc numarul necesar de 10 parlamentari, incalcandu-se astfel dreptul subiectiv al deputatilor de a se organiza in grupuri parlamentare. Potrivit aceleiasi opinii, dispozitiile alin. 4 al art. 13 din regulament "interzic parlamentarilor independenti din Camera Deputatilor, care nu au candidat ca independenti in alegerile din noiembrie 1996, sa se afilieze unui grup parlamentar deja format, sa constituie grupuri mixte cu deputatii partidelor care au mai putin de 10 parlamentari, precum si de a forma grupuri parlamentare distincte".
Se arata ca asemenea interdictii, existente si in Regulamentul Senatului, au fost declarate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 46 din 17 mai 1994. In conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, sesizarea a fost comunicata presedintelui Camerei Deputatilor, cu precizarea datei la care vor avea loc dezbaterile. In baza art. 21 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, presedintele Camerei Deputatilor a transmis, la data de 23 februarie 2000, punctul de vedere al Biroului permanent al acestei Camere. In acest punct de vedere se considera ca sesizarea este neintemeiata, iar prevederile art. 13 alin. 1 si 4 din Regulamentul Camerei Deputatilor sunt constitutionale. Astfel, se arata ca art. 13 alin. 1 din regulament nu interzice si, de altfel, nici nu reglementeaza organizarea grupurilor parlamentare prin inrudire politica, acest aspect fiind reglementat permisiv in alin. 4 al aceluiasi articol.
            In ceea ce priveste neconstitutionalitatea alin. 4 al art. 13 din Regulamentul Camerei Deputatilor, se apreciaza ca aceste prevederi "nu-si propun sa reglementeze constituirea grupurilor parlamentare pe parcursul indeplinirii mandatului Camerei Deputatilor. Ele se refera in exclusivitate la formarea grupurilor parlamentare in raport cu configuratia politica izvorata din alegeri". Se arata ca interdictii de natura celor criticate de autorii sesizarii erau cuprinse in redactarea initiala a art. 18 din regulament, care insa, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 45 din 17 mai 1994, au fost declarate neconstitutionale si in consecinta au fost eliminate din regulament, in prezent "problema ramanand fara o alta reglementare juridica".
CURTEA CONSTITUTIONALA,
            examinand sesizarea celor 52 de deputati, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputatilor, comunicat de presedintele acesteia, raportul judecatorului-raportor, prevederile art. 13 alin. 1 si 4 din Regulamentul Camerei Deputatilor,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, retine urmatoarele:
            Avand in vedere dispozitiile art. 144 lit. b) din Constitutie, precum si cele ale art. 2, 3, 12 si 21 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala este competenta sa verifice constitutionalitatea art. 13 alin. 1 si 4 din Regulamentul Camerei Deputatilor, care face obiectul sesizarii. Prevederile art. 13 alin. 1 si 4 din Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53 din 14 martie 1996, ce fac obiectul controlului de constitutionalitate, au urmatorul continut: "Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputatilor. Ele se pot constitui din cel putin 10 deputati care au candidat in alegeri pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice. [...] Deputatii unor partide sau formatiuni politice care nu intrunesc numarul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum si deputatii independenti se pot reuni in grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. 1." In esenta, autorii sesizarii sustin ca aceste dispozitii din Regulamentul Camerei Deputatilor interzic organizarea in grupuri parlamentare mixte sau distincte, respectiv afilierea la alte grupuri parlamentare a deputatilor independenti, ca urmare a parasirii grupurilor parlamentare din care faceau parte initial, incalcandu-se
astfel art. 61 alin. (3) din Constitutie, conform caruia "Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit
regulamentului fiecarei Camere". Se mai arata ca asemenea interdictii, care au existat si in Regulamentul Senatului, au fost
declarate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 46 din 17 mai 1994 privind constitutionalitatea Regulamentului
Senatului.
            I. Examinand sustinerea potrivit careia textele criticate contravin art. 61 alin. (3) din Constitutie, prin aceea ca stabilesc
interdictii privind organizarea in grupuri parlamentare, respectiv afilierea la alte grupuri parlamentare a deputatilor deveniti
independenti, Curtea Constitutionala constata ca prevederile constitutionale invocate nu reglementeaza modalitatile si conditiile
in care deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, ci dispun ca aceste aspecte se solutioneaza potrivit
regulamentului fiecarei Camere. Art. 13 alin. 1 si 4 din Regulamentul Camerei Deputatilor nu contine interdictii de natura celor
criticate de autorii sesizarii si in consecinta nu se poate retine incalcarea vreunei norme constitutionale. Este adevarat ca
asemenea interdictii au existat in redactarea initiala a art. 18 din Regulamentul Camerei Deputatilor, dar ele au fost eliminate din acest act normativ, intrucat, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 45 din 17 mai 1994 privind constitutionalitatea Regulamentului Camerei Deputatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, s-a constatat neconstitutionalitatea acestor reglementari, retinandu-se ca ele se afla "in contradictie cu art. 61 alin. (3), precum si cu art. 66 din Constitutie, ca fiind o ingradire a mandatului reprezentativ". De altminteri, aceeasi constatare fusese facuta anterior, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 44 din 8 iulie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993, si in privinta prevederilor similare ale art. 2 din Regulamentul Adunarii Deputatilor. In consecinta, in redactarea actuala art. 18 din Regulamentul Camerei Deputatilor interzice doar "Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obtinut mandate in urma alegerilor [...]".
            De altfel, Regulamentul Camerei Deputatilor a fost supus controlului de constitutionalitate, in intregul sau, ca urmare a sesizarii presedintelui Camerei Deputatilor din 1 martie 1994. Prin Decizia nr. 45 din 17 mai 1994, mentionata anterior, Curtea
Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea a numeroase articole din regulament, dar nu si neconstitutionalitatea
prevederilor art. 13. Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin Decizia nr. 45/1994 isi mentin valabilitatea si in cauza de fata.
            II. Curtea Constitutionala observa ca, de fapt, criticile formulate de autorii sesizarii privesc modul de interpretare si de
aplicare a prevederilor art. 13 alin. 1 si 4 din Regulamentul Camerei Deputatilor, sub aspectul aplicabilitatii acestor prevederi
numai la momentul constituirii initiale a grupurilor parlamentare sau, dimpotriva, si pe parcursul intregii legislaturi. Asupra acestor
probleme Curtea Constitutionala nu este insa competenta sa se pronunte. In acest sens, prin Decizia nr. 98 din 25 octombrie
1995 privind constitutionalitatea refuzului Biroului permanent al Camerei Deputatilor de a aproba infiintarea unui grup
parlamentar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995, Curtea Constitutionala a statuat ca, in cazul in care "ignorand prevederile art. 144 lit. b) din Constitutie si pe cele ale art. 21 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala si-ar extinde competenta si asupra actelor de aplicare a regulamentelor, ea nu numai ca ar pronunta solutii fara fundament constitutional, dar ar incalca astfel si principiul autonomiei regulamentare a Parlamentului". S-a mai aratat in aceeasi decizie ca "Pentru rezolvarea contestatiilor senatorilor, deputatilor sau ale grupurilor parlamentare in legatura cu masurile concrete de aplicare a regulamentelor Parlamentului urmeaza sa se recurga la folosirea cailor si procedurilor exclusiv parlamentare". Aceasta solutie a fost mentinuta in jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale si prin Decizia nr. 17 din 27 ianuarie 2000 privind constitutionalitatea Hotararii Camerei Deputatilor nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor Camerei Deputatilor, decizie publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 40 din 31 ianuarie 2000, subliniindu-se: "Camera Deputatilor este unica autoritate publica ce detine competenta ca, in virtutea principiului autonomiei regulamentare, prevazut in art. 61 alin. (1) din Constitutie, text conform caruia ®Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu [...]¯, sa interpreteze, ea insasi, continutul normativ al regulamentului propriu si sa decida asupra modului de aplicare a acestuia, respectandu-se de fiecare data, desigur, normele constitutionale aplicabile." De altfel, aceleasi principii fusesera statuate anterior si prin: Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993 cu privire la constitutionalitatea art. 2 din Regulamentul Adunarii Deputatilor, mentionata mai inainte; Decizia nr. 68 din 23 noiembrie 1993 privind invalidarea mandatului unui deputat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994; Decizia nr. 22 din 27 februarie 1995 privind constitutionalitatea modului de alcatuire a Biroului permanent al Camerei Deputatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 64 din 7 aprilie 1995. Intrucat nici sub aceste aspecte nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin toate aceste decizii isi mentin valabilitatea si in cauza de fata.
            III. Curtea Constitutionala retine ca lipsa reglementarii juridice a posibilitatilor si a conditiilor organizarii in grupuri
parlamentare a deputatilor care demisioneaza din alte grupuri parlamentare nu constituie incalcarea vreunei prevederi
constitutionale, ci reprezinta o omisiune de reglementare, care nu poate fi suplinita prin decizii ale Curtii Constitutionale. Daca ar
proceda la completarea reglementarii juridice, Curtea si-ar depasi competenta stabilita prin art. 144 lit. b) din Constitutie,
precum si prin art. 21 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, texte potrivit carora aceasta "[...] se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori". Totodata, in temeiul art. 2 alin. (3) fraza intai din Legea nr. 47/1992, republicata, "In exercitarea controlului, Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra problemelor de drept, fara a putea modifica sau completa prevederea legala supusa controlului. [...]".
            Din aceste prevederi constitutionale si legale rezulta ca obiectia de neconstitutionalitate referitoare la caracterul incomplet al textului criticat nu poate fi primita. In acest sens este si jurisprudenta Curtii Constitutionale, de exemplu Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995. In plus, pronuntandu-se printr-o decizie asupra acestei omisiuni de reglementare, Curtea Constitutionala ar incalca principiul autonomiei regulamentare a Parlamentului, prevazut la art. 61 alin. (1) din Constitutie, ceea ce, astfel cum s-a aratat anterior, este inadmisibil.
            IV. In sfarsit, referitor la compararea, realizata prin sesizarea formulata de grupul celor 52 de deputati, a prevederilor
regulamentelor celor doua Camere sub aspectul organizarii grupurilor parlamentare, Curtea Constitutionala constata ca o
asemenea necorelare nu poate atrage vreo consecinta in ceea ce priveste constitutionalitatea art. 13 alin. 1 si 4 din
Regulamentul Camerei Deputatilor. Intr-adevar, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 46 din 17 mai 1994 privind constitutionalitatea Regulamentului Senatului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, s-a constatat, printre altele, neconstitutionalitatea prevederilor art. 13 alineatul ultim si a celor ale art. 14 alin. 2, 3 si ultimul din Regulamentul Senatului.
            Prevederile regulamentare declarate ca fiind neconstitutionale exclud posibilitatea constituirii unui grup parlamentar prin inrudire politica, interzic senatorilor care parasesc un grup parlamentar afilierea la alt grup, trecerea de la un grup parlamentar la altul sau constituirea unui grup parlamentar de catre senatorii independenti. Desi, potrivit prevederilor art. 145 alin. (2) din Constitutie, deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii, iar conform art. 22 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicata, "Daca prin decizie se constata neconstitutionalitatea unor dispozitii ale regulamentului, Camera sesizata va reexamina aceste dispozitii, pentru punerea lor de acord cu prevederile Constitutiei", aceste interdictii, constatate ca fiind neconstitutionale, nu au fost eliminate nici pana in prezent, prin hotarare a Senatului, din regulamentul acestei Camere. In schimb, Regulamentul Camerei Deputatilor, in redactarea actuala, dupa republicarea acestuia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53 din 14 martie 1996, nu mai contine nici o reglementare restrictiva, identica sau similara cu cele din Regulamentul Senatului. In consecinta urmeaza sa se constate ca prevederile art. 13 alin. 1 si 4 din Regulamentul Camerei Deputatilor sunt constitutionale. Fata de cele aratate, potrivit prevederilor art. 144 lit. b) din Constitutie, precum si ale art. 13 alin. (1) lit. A.b), ale art. 21 si ale art. 22 din Legea nr. 47/1992, republicata,
C U R T E A
In numele legii
D E C I D E:
            Constata ca prevederile art. 13 alin. 1 si 4 din Regulamentul Camerei Deputatilor sunt constitutionale. Prezenta decizie se comunica Camerei Deputatilor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Definitiva si obligatorie. Pronuntata
astazi, 15 martie 2000. Deliberarea a avut loc la data de 15 martie 2000 si la ea au participat: Lucian Mihai, presedinte, Costica Bulai, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Ioan Muraru, Nicolae Popa, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu, Romul Petru Vonica, judecatori.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu

ORDONANTE SI HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTA DE URGENTA
privind repartizarea profitului la Regia Autonoma "locato"

            In temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei, Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta de urgenta:
            Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 23/1996 privind repartizarea profitului la regiile autonome, aprobata prin Legea nr. 41/1997, Regia Autonoma "locato" va retine, pentru constituirea surselor proprii de finantare, profitul ramas dupa plata impozitului pe profit si a cotei de pana la 10% pentru stimularea salariatilor.
            Art. 2. - Profitul retinut la dispozitia Regiei Autonome "locato" conform art. 1 va avea urmatoarea destinatie:
           a) 50% pentru constituirea resurselor de finantare a constructiei de noi imobile necesare inchirierii pe valuta misiunilor
diplomatice si membrilor acestora;
           b) 50% pentru constituirea resurselor de finantare a achizitiilor de imobile si terenuri de la actualii proprietari, destinate
inchirierii pe valuta misiunilor diplomatice si membrilor acestora in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.
107/1992 privind infiintarea Regiei Autonome "locato", cu modificarile si completarile ulterioare.
            Art. 3. - Prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica incepand cu repartizarea profitului aferent exercitiului financiar din anul 1999.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemneaza:
p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Eugen Dijmarescu,
secretar de stat
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
Ministru de stat, presedintele Consiliului de Coordonare
Economico-Financiara,
Mircea Ciumara

Bucuresti, 11 aprilie 2000.
Nr. 27.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTA DE URGENTA
pentru modificarea si completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale

            In temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei,
            Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta de urgenta:
            Art. I. - Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 79 din 18
aprilie 1996, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza astfel:
            1. La articolul 11, alineatele (2) si (3) vor avea urmatorul cuprins:
            "(2) Se pot organiza sectii de votare si in satele sau in grupurile de sate cu populatie de pana la 500 de locuitori, situate la o distanta mai mare de 3 km fata de satul resedinta a comunei.
            (3) Militarii in termen pot vota in localitatea de domiciliu, in limitele regulamentelor militare. Pentru militarii in termen se vor organiza si sectii de votare pe langa unitatile militare, daca au cel putin 50 de alegatori. Militarii in termen pot vota in unitatile militare indiferent de momentul incorporarii."
            2. La articolul 14, alineatul (8) va avea urmatorul cuprins:
            "(8) Militarii in termen cu drept de vot vor fi inscrisi in listele speciale intocmite de biroul electoral al sectiei de votare din localitatea de domiciliu sau in listele speciale intocmite pe unitati militare si semnate de comandantii acestora, in cazul celor care voteaza in sectii de votare organizate pe langa unitati militare. Militarii in termen nu vot fi trecuti in copiile de pe listele electorale permanente ale localitatilor in care isi au domiciliul, intocmite de primari."
            3. La articolul 48, dupa alineatul (8) se introduc alineatele (9), (10) si (11) cu urmatorul cuprins:
            "(9) Prin lista completa de candidati se intelege lista care cuprinde un numar de candidati cel putin egal cu numarul de mandate stabilite potrivit legii in circumscriptia electorala respectiva.
            (10) Pentru stabilirea numarului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidati si/sau candidati independenti pentru consilieri judeteni, presedintele biroului electoral de circumscriptie judeteana procedeaza astfel:
            a) in prima etapa efectueaza tragerea la sorti intre toate partidele, formatiunile politice, aliantele politice sau aliantele electorale care au depus liste complete cu candidati pentru consilieri judeteni;
            b) in etapa a doua efectueaza tragerea la sorti intre toate celelalte formatiuni politice, aliante politice sau aliante electorale care au depus liste cu candidati pentru consilieri judeteni.
            (11) Pentru stabilirea numarului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind candidati pentru primar, precum si de
pe buletinele de vot care cuprind liste de candidati si/sau candidati independenti pentru consilieri locali, presedintele biroului
electoral de circumscriptie comunala, oraseneasca sau municipala procedeaza astfel:
            a) in prima etapa efectueaza tragerea la sorti numai intre acele partide, formatiuni politice, aliante politice sau aliante electorale care au depus candidatura pentru primar si liste complete cu candidati pentru consilieri locali;
            b) numerele de ordine desemnate potrivit prevederilor lit. a) sunt aceleasi pentru fiecare dintre cele doua categorii de buletine de vot;
            c) in etapa a doua, in completarea numerelor de ordine de pe buletinul de vot care cuprinde candidati pentru primar se efectueaza tragerea la sorti intre celelalte partide, formatiuni politice, aliante politice sau aliante electorale care au depus candidatura pentru primar;
            d) in etapa a doua, in completarea numerelor de ordine de pe  buletinul de vot care cuprinde lista de candidati si/sau candidati independenti pentru consilieri locali se efectueaza tragerea la sorti intre celelalte partide, formatiuni politice, aliante politice sau aliante electorale care au depus liste de candidati pentru consiliul local respectiv."
            4. La articolul 65, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
            "(2) Militarii in termen vor vota pentru consiliul local si pentru primarul localitatii in care se afla unitatea militara sau, dupa caz, pentru consiliul local, consiliul judetean si primarul din localitatea de domiciliu, in functie de locul unde voteaza."
            5. La articolul 72 alineatul (2), literele a) si b) vor avea urmatorul cuprins:
            "a) numarul total al alegatorilor potrivit listelor electorale din circumscriptia electorala, din care:
            - numarul total al alegatorilor potrivit listei electorale permanente de alegatori;
            - numarul total al alegatorilor potrivit listei electorale suplimentare de alegatori;
            - numarul total al alegatorilor potrivit listei  electorale speciale de alegatori;
            - numarul total al alegatorilor potrivit listei electorale separate de alegatori;
            b) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale din circumscriptia electorala, care s-au prezentat la urne, din care:
            - numarul total al alegatorilor inscrisi in lista electorala permanenta de alegatori, care s-au prezentat la urne;
            - numarul total al alegatorilor inscrisi in lista electorala suplimentara de alegatori, care s-au prezentat la urne;
            - numarul total al alegatorilor inscrisi in lista electorala speciala de alegatori, care s-au prezentat la urne;
            - numarul total al alegatorilor inscrisi in lista electorala separata de alegatori, care s-au prezentat la urne."
            6. Articolul 76 va avea urmatorul cuprins:
            "Art. 76. - Alegerile pentru consilieri sunt valabile indiferent de numarul alegatorilor care au participat la vot."
            7. Articolul 77 va avea urmatorul cuprins:
            "Art. 77. - (1) Pentru repartizarea mandatelor de consilier biroul electoral de circumscriptie va stabili:
            a) un coeficient electoral, determinat prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele si candidatii independenti la numarul total al consilierilor din circumscriptia electorala respectiva, stabilit potrivit legii;
            b) o limita de 5% din numarul total al voturilor valabil exprimate in circumscriptia electorala respectiva.
            (2) Se considera voturi neutilizate diferenta dintre numarul de voturi valabil exprimate in favoarea fiecarei liste de candidati a partidelor, formatiunilor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale ori pentru fiecare candidat independent si produsul dintre coeficientul electoral si numarul de mandate alocate potrivit alin. (4).
            (3) Pragul electoral este egal:
            a) cu limita de 5%, in cazul in care coeficientul electoral este superior limitei de 5%, prevazuta la alin. (1) lit. b); sau
            b) cu coeficientul electoral, daca acesta este inferior limitei de 5%.
            (4) Biroul electoral de circumscriptie va repartiza fiecarui partid, fiecarei formatiuni politice, aliante politice sau aliante electorale care a realizat pragul electoral, in limita numarului de candidati de pe lista, un numar de mandate egal cu partea intreaga a rezultatului impartirii dintre numarul de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid, formatiune politica, alianta politica sau alianta electorala si coeficientul electoral; fiecarui candidat independent i se atribuie cate un mandat daca numarul de voturi valabil exprimate in favoarea sa este cel putin egal cu coeficientul electoral.
            (5) Biroul electoral de circumscriptie va repartiza fiecarui partid, fiecarei formatiuni politice, aliante politice sau aliante electorale care a realizat pragul electoral mandatele ramase dupa atribuirea prevazuta la alin. (4), potrivit listei care cuprinde ordinea descrescatoare a numarului de voturi neutilizate prevazute la alin. (2), acordand acestora cate un mandat; operatiunea se repeta, in ordinea listei, pana la epuizarea mandatelor ramase nerepartizate.
            (6) In situatia in care nici un partid, formatiune politica, alianta politica sau alianta electorala ori candidat independent nu realizeaza pragul electoral se repartizeaza fiecaruia cate un mandat, in ordinea descrescatoare a numarului de voturi valabil exprimate in favoarea fiecaruia, pana la epuizarea mandatelor stabilite potrivit legii.
            (7) Pentru situatiile prevazute la alin. (4) si (5), in cazul in care doua sau mai multe partide, formatiuni politice, aliante politice sau aliante electorale au acelasi numar de voturi ramase neutilizate inainte de atribuirea ultimului mandat ramas de repartizat, acesta va fi atribuit partidului, formatiunii politice, aliantei politice sau aliantei electorale care a obtinut inainte de redistribuirea voturilor numarul cel mai mare de voturi valabil exprimate; daca acestea au acelasi numar de voturi valabil exprimate, atribuirea mandatului se va face prin tragere la sorti.
            (8) Repartizarea mandatelor atribuite pentru fiecare lista de candidati depusa de partide, formatiuni politice, aliante politice sau aliante electorale se face in ordinea inscrierii candidatilor pe lista. (9) Candidatii inscrisi in liste, care nu au fost alesi, sunt declarati supleanti in listele respective. In caz de vacanta a mandatelor de consilieri alesi pe liste de candidati, supleantii vor ocupa locurile devenite vacante in ordinea in care sunt inscrisi in liste, daca pana la data validarii mandatului pentru ocuparea locului vacant partidele, formatiunile politice, aliantele politice sau aliantele electorale pe listele carora au candidat supleantii confirma in scris ca acestia fac parte din partidul politic, formatiunea politica, alianta politica sau alianta electorala respectiva. In caz de vacanta a mandatului unui consilier independent, locul devenit vacant va fi ocupat de supleantul de pe lista partidului, formatiunii politice, aliantei politice sau aliantei electorale care a obtinut numarul cel mai mare de voturi valabil exprimate."
            8. Articolul 78 va avea urmatorul cuprins:
            "Art. 78. - (1) Pentru functia de primar centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscriptie.
            (2) In cazul in care s-au prezentat la vot cel putin jumatate plus unul din numarul alegatorilor inscrisi in listele electorale dintr-o circumscriptie electorala si unul dintre candidati a obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate, acesta este declarat primar.
            (3) Daca din totalul alegatorilor inscrisi in listele electorale dintr-o circumscriptie electorala s-au prezentat la vot mai putin de jumatate plus unul sau daca s-au prezentat la vot mai mult de jumatate plus unul si nici un candidat nu a obtinut jumatate plus unul din numarul voturilor valabil exprimate, ceea ce se va consemna in procesul-verbal incheiat de biroul electoral de circumscriptie, se va organiza turul al doilea de scrutin.
            (4) Alegerile in turul al doilea de scrutin au loc la doua saptamani de la data alegerilor precedente, la alegeri participand numai primii 2 candidati in ordinea descrescatoare a numarului de voturi valabil exprimate in favoarea fiecaruia. In situatia in care pe locul doi se situeaza candidati care au obtinut un numar egal de voturi valabil exprimate in favoarea fiecaruia, acestia vor participa in turul al doilea de scrutin alaturi de candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi valabil exprimate in favoarea sa.
            (5) Alegerile in turul al doilea de scrutin se considera valabile indiferent de numarul alegatorilor care au participat la vot.
            (6) In turul al doilea de scrutin este declarat primar candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi valabil exprimate."
            9. La articolul 81 alineatul (2), literele a) si b) vor avea urmatorul cuprins:
            "a) numarul total al alegatorilor potrivit listelor electorale din circumscriptia electorala, din care:
            - numarul total al alegatorilor potrivit listei electorale permanente de alegatori;
            - numarul total al alegatorilor potrivit listei electorale suplimentare de alegatori;
            - numarul total al alegatorilor potrivit listei electorale speciale de alegatori;
            - numarul total al alegatorilor potrivit listei electorale separate de alegatori;
            b) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale din circumscriptia electorala, care s-au prezentat la urne, din care:
            - numarul total al alegatorilor inscrisi in lista electorala permanenta de alegatori, care s-au prezentat la urne;
            - numarul total al alegatorilor inscrisi in lista electorala suplimentara de alegatori, care s-au prezentat la urne;
            - numarul total al alegatorilor inscrisi in lista electorala speciala de alegatori, care s-au prezentat la urne;
            - numarul total al alegatorilor inscrisi in lista electorala separata de alegatori, care s-au prezentat la urne."
            10. La articolul 81, alineatul (6) va avea urmatorul cuprins:
            "(6) La cererea membrilor birourilor electorale ale sectiilor de votare care au semnat procesul-verbal ori a reprezentantilor partidelor, formatiunilor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale care au depus listele de candidati, precum si a candidatilor independenti li se elibereaza, in mod obligatoriu, de catre presedintele sau vicepresedintele biroului electoral o copie certificata de pe procesul-verbal respectiv. Cererea trebuie formulata inainte de intocmirea procesului-verbal."
            11. La articolul 82 alineatul (2), literele a) si b) vor avea urmatorul cuprins:
            "a) numarul total al alegatorilor potrivit listelor electorale din circumscriptia electorala, din care:
            - numarul total al alegatorilor potrivit listei electorale permanente de alegatori;
            - numarul total al alegatorilor potrivit listei electorale suplimentare de alegatori;
            - numarul total al alegatorilor potrivit listei electorale speciale de alegatori;
            - numarul total al alegatorilor potrivit listei electorale separate de alegatori;
            b) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale din circumscriptia electorala, care s-au prezentat la urne, din care:
            - numarul total al alegatorilor inscrisi in lista electorala permanenta de alegatori, care s-au prezentat la urne;
            - numarul total al alegatorilor inscrisi in lista electorala suplimentara de alegatori, care s-au prezentat la urne;
            - numarul total al alegatorilor inscrisi in lista electorala speciala de alegatori, care s-au prezentat la urne;
            - numarul total al alegatorilor inscrisi in lista electorala separata de alegatori, care s-au prezentat la urne."
            12. La articolul 85, dupa litera o) se introduce litera p) cu urmatorul cuprins:
            "p) refuzul presedintelui sau al vicepresedintelui biroului electoral de circumscriptie de a elibera o copie certificata de pe procesul-verbal prevazut la art. 81 alin. (6)."
            13. Articolul 86 va avea urmatorul cuprins:
            "Art. 86. - Contraventiile prevazute la art. 85 lit. c), d) si g) se sanctioneaza cu amenda de la 300.000 lei la 700.000 lei, cele prevazute la lit. e), f), j), k), l), m), n), o) si p), cu amenda de la 700.000 lei la 2.000.000 lei, iar cele prevazute la lit. a), b), h) si i), cu inchisoare contraventionala de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 8.000.000 lei."
            14. La articolul 87 alineatul (1), litera d) va avea urmatorul cuprins:
            "d) presedintele biroului electoral, in cazul membrilor acestuia, precum si presedintele biroului electoral ierarhic superior, in cazul presedintilor birourilor electorale ierarhic inferioare si pentru loctiitorii acestora, pentru faptele prevazute la lit. o) si p)."
            15. La articolul 87, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
            "(2) In cazul contraventiilor prevazute la art. 85 lit. c), d), e), f),  g), j), k), l), m), n), o) si p), o data cu incheierea procesului-verbal agentul constatator va aplica si amenda."
            Art. II. - In aplicarea prezentei ordonante de urgenta se vor elabora norme metodologice care vor fi aprobate prin hotarare a Guvernului, in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
            Art. III. - Legea nr. 70/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si cu cele aduse prin prezenta ordonanta de urgenta, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, dandu-se textelor o noua numerotare.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemneaza:
Ministrul functiei publice,
Vlad Rosca
Ministru de interne,
Constantin Dudu Ionescu
Ministrul apararii nationale,
Sorin Frunzaverde

Bucuresti, 12 aprilie 2000.
Nr. 28.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTARÂRE
privind prelungirea termenului de aplicare a prevederilor Hotararii Guvernului nr. 312/1999 pentru aprobarea
Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate pe anul 1999

            In temeiul art. 107 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei, Guvernul Romaniei h o t a r a s t e:
            Articol unic. - Se prelungeste termenul de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 312/1999 pentru aprobarea
Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate pe anul 1999, cu modificarile ulterioare, pana la data de 30 aprilie 2000, data pana la care va fi supus Guvernului spre adoptare contractul-cadru pe anul 2000.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemneaza:
p. Ministru de stat, ministrul sanatatii,
Irinel Popescu,
secretar de stat
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
Ministrul muncii si protectiei sociale,
Smaranda Dobrescu

Bucuresti, 11 aprilie 2000.
Nr. 252.