MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

 

Anul XII - Nr. 625      LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE     Luni, 4 decembrie 2000

 

SUMAR

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

236. - Ordonantă de urgentă privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României si ale art. 89 lit. p) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Scopul prezentei ordonante de urgentă îl constituie garantarea conservării si utilizării durabile a patri­moniului natural, obiectiv de interes public major si compo­nentă fundamentală a strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă.

Art. 2. - (1) Prezenta ordonantă de urgentă reglemen­tează:

a) asigurarea diversitătii biologice, prin conservarea habi­tatelor naturale, a florei si faunei sălbatice pe teritoriul României;

b) mentinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale si a speciilor din flora si fauna sălbatică;

c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care nece­sită un regim special de ocrotire, pentru conservarea si uti­lizarea durabilă a acestora;

d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habi­tate naturale, speciile de floră si faună sălbatică si alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului spe­cial de ocrotire, conservare si utilizare durabilă;

e) constituirea, organizarea si extinderea retelei nationale de arii naturale protejate, precum si reglementarea regimu­lui acesteia;

f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate si procedurile de instituire a regimului de protectie pentru alte arii naturale si bunuri ale patrimoniului natural;

g) măsurile pentru ocrotirea si conservarea speciilor de animale si plante sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice si/sau rare, precum si cele pentru protectia formatiunilor geomorfologice si peisagistice de interes ecologic, stiintific, estetic, cultural-istoric si de altă natură, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic si a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate si/sau în afara acestora;

h) responsabilitătile si atributiile pentru punerea în apli­care a prevederilor prezentei ordonante de urgentă.

(2) Pentru domeniul de reglementare al prezentei ordo­nante de urgentă sunt aplicabile, în conditiile legii, prevederile tratatelor, conventiilor si acordurilor internationale la care România este parte.

Art. 3. - Nu fac obiectul reglementării prezentei ordo­nante de urgentă:

a) parcurile si grădinile publice sau private de agrement, cu exceptia cazurilor în care acestea au elemente si bunuri cu valoare de patrimoniu natural;

b) rezervatiile semincere agricole si silvice cu scop pro­ductiv, rezervatiile de resurse genetice vegetale si animale terestre si acvatice destinate reproducerii unor specii vege­tale si animale în scopuri economice, rezervatiile destinate unor scopuri stiintifice sectoriale existente pe terenurile unor institutii publice sau private de cercetare si productie, precum si altele asemenea, organizate si gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu exceptia cazuri­lor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;

c) grădinile botanice, parcurile dendrologice, grădinile zoologice, acvariile, terariile, cu exceptia cazurilor în care acestea detin specii de plante si animale sălbatice aflate sub regim special de protectie si conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;

d) colectiile muzeistice, cu exceptia celor care detin piese a căror valoare de patrimoniu natural este atestată de autoritătile stiintifice competente;

e) zonele de protectie specială - sanitară, hidrologică, hidrogeologică si altele asemenea - cu perimetre delimi­tate si gestionate ca zone de protectie specială pentru diverse obiective, potrivit unor reglementări speciale, cu exceptia cazurilor în care pe aceste terenuri există bunuri ale patrimoniului natural.

Art. 4. - În sensul prezentei ordonante de urgentă, ter­menii de mai jos au următorul înteles:

a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor si proceselor fizico-geografice, biologice si biocenotice natu­rale, terestre si acvatice, având calitatea intrinsecă de păstrător al vietii si generator de resurse necesare acesteia;

b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor si structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice si bioceno­tice ale mediului natural a căror importantă si valoare eco­logică, economică, stiintifică, biogenă, sanogenă, peisagistică, recreativă si cultural-istorică au o semnificatie relevantă sub aspectul conservării diversitătii biologice flo­ristice si faunistice, al integritătii functionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea cermtelor de viată, bunăstare, cultură si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare;

c) bun al patrimoniului natural - componentă a patrimo­niului natural care necesită un regim special de ocrotire, conservare si utilizare durabilă în beneficiul generatiilor pre­zente si viitoare;

d) arie naturală protejată - zonă terestră, acvatică si/sau subterană, cu perimetru legal stabilit si având un regim special de ocrotire si conservare, în care există spe­cii de plante si animale sălbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speo­logice sau de altă natură, cu valoare ecologică, stiintifică sau culturală deosebită;

e) sit de conservare - sinonim cu arie naturală protejată;

f) arie specială de conservare - sit protejat pentru con­servarea habitatelor naturale de interes comunitar si/sau a populatiilor speciilor de interes comunitar, altele decât păsările sălbatice, în conformitate cu reglementările comu­nitare;

g) arie de protectie specială avifaunistică - sit protejat pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice, în confor­mitate cu reglementările comunitare;

h) conservare in situ - ocrotirea si conservarea bunuri­lor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneză, existentă si evolutie;

i) conservare ex situ - ocrotirea si conservarea bunuri­lor patrimoniului natural în afara mediului lor natural de geneză, existentă si evolutie;

j) coridor ecologic - zonă naturală sau amenajată care asigură cerintele de deplasare, reproducere si refugiu pen­tru speciile salbatice terestre si acvatice;

k) zonă de protectie - zonă înconjurătoare pentru un bun al patrimoniului natural, destinată să prevină impactul activitătilor antropice asupra acelui bun;

l) reteaua natională de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate;

m) reteaua ecologică a ariilor protejate - ansamblul de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele ecologice;

n) reteaua ecologică EMERALD - reteaua europeană de arii de interes conservativ special, creată în baza Conventiei privind conservarea vietii sălbatice si a habitate­lor naturale din Europa, Berna, 1979;

o) reteaua ecologică NATURA 2000 - reteaua ecologică de arii naturale protejate constând în arii de protectie spe­cială si arii speciale de conservare, instituită prin Directia 92143/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a fau­nei si florei sălbatice;

p) administrarea ariilor naturale protejate - ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru asigurarea regimului special de protectie si conservare instituit conform dispozitiilor legale;

q) habitat natural - zonă terestră, acvatică sau sub­terană, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferentiază prin caracteristici geografice, abiotice si biotice;

r) habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care: (i) sunt în pericol de disparitie în arealul lor natural; (ii) au un areal natural mic ca urmare a restrângerii aces­tuia sau prin faptul că au o suprafată restrânsă; sau (iii) reprezintă esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre următoarele regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică si pontică;

s) habitat natural prioritar - tip de habitat natural ame­nintat, pentru a cărui conservare există o responsabilitate deosebită;

s) stare de conservare favorabilă a unui habitat - se con­sideră atunci când: (i) arealul său natural si suprafetele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în crestere; (ii) are structura si functiile specifice necesare pentru mentinerea sa pe termen lung; si (iii) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă;

t) habitatul unei specii - mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici si biotici în care trăieste o specie în orice stadiu al ciclului biologic;

t) stare de conservare favorabilă a unei specii - starea în care: (i) specia se mentine si este susceptibilă să se mentină pe termen lung ca o componentă viabilă a habita­tului său natural; (ii) aria sa de repartitie naturală nu se reduce si nu există riscul să se reducă în viitor; (iii) există un habitat destul de întins pentru ca populatiile speciei să se mentină pe termen lung;

u) specie amenintată - specie periclitată, vulnerabilă sau rară;

v) specie prioritară - specie periclitată si/sau endemică pentru a cărei conservare sunt necesare măsuri urgente;

x) specie de interes comunitar - specie care pe teritoriul Uniunii Europene este periclitată, vulnerabilă, rară sau endemică.

 

CAPITOLUL II

Regimul ariilor naturale protejate

 

SECTIUNEA 1

Categorii de arii naturale protejate

 

Art. 5. - (1) Pentru asigurarea măsurilor speciale de ocrotire si conservare in situ a bunurilor patrimoniului natu­ral se instituie un regim diferentiat de ocrotire, conservare si utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:

a) categorii stabilite la nivel national: rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii naturale si parcuri naturale;

b) categorii stabilite prin reglementări internationale: situri naturale ale patrimoniului natural universal, zone umede de importantă internatională, rezervatii ale biosferei, arii speciale de conservare, arii de protectie specială avi­faunistică.

(2) Scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate, stabilite la alin. (1), sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta ordonantă de urgentă.

(3) Prin realizarea prevederilor alin. (1) si (2) se asigură regimul corespunzător de ocrotire, conservare si utilizare pentru:

a) cele mai reprezentative habitate naturale ale spatiului biogeografic national, cu diversitatea biologică floristică si faunistică specifică, incluzând zone marine, de litoral si de coastă, zone de câmpie, de deal si de munte, zone umede, aride si zone de ecoton, cursuri de apă cu zone de luncă si lacuri naturale, asigurându-se protectia si con­servarea patrimoniului natural floristic si faunistic, de resurse genetice vegetale si animale si mentinerea echili­brului ecologic;

b) habitatele terestre, acvatice si/sau subterane în care trăiesc permanent sau temporar specii de plante si/sau ani­male sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante si animale sălbatice aflate sub regim spe­cial de ocrotire, specii cu valoare stiintifică si ecologică deosebită, precum si pentru acele habitate în care există si alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesită măsuri de ocrotire si conservare in situ;

c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, stiintific, educational, sanogen si recreativ;

d) suprafetele din arealele agricole care conservă si/sau pot reface diversitatea biologică specifică, cu resurse gene­tice vegetale si animale de importantă ecologică, pedoge­netică, economică si stiintifică, pentru ameliorarea speciilor cultivate si domestice, precum si pentru dezvoltarea bio­tehnologiilor;

e) elementele si formatiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedo­logice si altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patri­moniului natural;

f) tipurile de habitate naturale, precum si pentru speciile de plante si animale de interes comunitar, prevăzute în anexele nr. 2-5 la prezenta ordonantă de urgentă.

(4) Categoriile de arii naturale protejate, prevăzute la alin. (1), se pot modifica si completa prin hotărâre a Guvernului la propunerea autoritătii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române, luându-se în considerare recomandările organizatiilor internationale autorizate, precum si criteriile pentru selectarea siturilor de importantă comunitară, prevăzute în anexa nr. 7 la prezenta ordonantă de urgentă.

 

SECTIUNEA 2

Instituirea regimului de arie naturală protejată

 

Art. 6. - (1) Suprafetele terestre si acvatice care la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă apartin domeniului public si care, prin valoarea patrimoniu­lui natural geomorfologic, floristic, faunistic, forestier si de altă natură, necesită instituirea regimului de rezervatie stiintifică rămân în proprietate publică si dobândesc regimul de protectie, potrivit procedurii prevăzute la art. 8.

(2) Autoritătile administratiei publice centrale si locale sunt obligate să pună sub regim provizoriu de ocrotire bunurile patrimoniului natural, până la îndeplinirea procedu­rilor legale de instituire a regimului de protectie si conser­vare, în conformitate cu prevederile art. 8.

(3) Instituirea regimului de arie naturală protejată si de zonă de protectie a bunurilor patrimoniului natural, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentă, este prioritară în raport cu orice alte interese, cu exceptia celor care privesc:

a) asigurarea securitătii nationale;

b) asigurarea securitătii, sănătătii oamenilor si animalelor;

c) prevenirea unor catastrofe naturale.

(4) Mărimea suprafetei de teren ce se supune regimului special de ocrotire, conservare si utilizare, în conformitate cu prevederile art. 5, se stabileste pe bază de studii de fundamentare stiintifică, care se elaborează de institutiile stiintifice de specialitate.

Art. 7. - Regimul de protectie se stabileste indiferent de destinatia terenului si de detinător, iar respectarea aces­tuia este obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgentă, precum si cu alte dispozitii legale în materie.

Art. 8. - (1) Instituirea regimului de arie naturală prote­jată se face:

a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal si pentru rezervatiile biosferei;

b) prin hotărâre a Guvernului, pentru parcuri nationale, parcuri naturale, zone umede de importantă internatională, arii speciale de conservare, arii de protectie specială avi­faunistică, rezervatii stiintifice, monumente ale naturii, rezervatii naturale;

c) prin hotărâri ale consiliilor judetene sau locale, pentru arii naturale situate pe suprafete terestre sau acvatice care apartin domeniului public de interes judetean sau local, precum si pentru cele situate pe suprafete aflate în proprietate privată.

(2) Propunerile pentru instituirea regimului de arie natu­rală protejată pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) si b) se pot face din initiativa:

a) autoritătii publice centrale pentru protectia mediului, Academiei Române si autoritătilor teritoriale pentru protectia mediului;

b) altor autorităti publice centrale care au în adminis­trare suprafete terestre si acvatice din domeniul public de interes national;

c) regiilor autonome, companiilor si societătilor nationale care au în administrare sau în gestiune, prin concesionare, suprafete terestre si acvatice din domeniul public de interes national;

d) presedintilor consiliilor judetene sau primarilor;

e) forurilor si institutiilor stiintifice de ramură, universitătilor si altor institutii de învătământ si muzeelor;

f) organizatiilor neguvernamentale si persoanelor fizice.

(3) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturală protejată pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) se pot face din initiativa:

a) presedintilor consiliilor judetene sau primarilor;

b) autoritătilor teritoriale pentru protectia, mediului;

c) institutiilor stiintifice, de învătământ locale si muzeelor;

d) organizatiilor neguvernamentale locale si persoanelor fizice;

e) proprietarilor de terenuri.

(4) Zonele si siturile naturale care întrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zonă umedă de importantă internatională, rezervatie a biosferei, arie specială de conservare si arie de protectie specială avifaunistică dobândesc acest regim conform procedurii prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a) si b), sub rezerva recunoasterii lor de către organismele internationale autorizate.

(5) La promovarea actelor normative pentru ariile natu­rale protejate prevăzute la art. 8 avizele autoritătilor admi­nistratiei publice centrale care administrează suprafetele terestre si acvatice din domeniul public de interes national au caracter consultativ.

(6) Propunerea de instituire a regimului de arie naturală protejată pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) se face pe baza unei documentatii stiintifice care se avizează de Academia Română si se înaintează la consiliile judetene sau locale, după caz, în vederea analizei si luării hotărârii de declarare.

(7) Hotărârile consiliilor judetene sau locale de declarare a unor arii naturale protejate se comunică autoritătilor teri­toriale pentru protectia mediului, precum si Academiei Române si se publică, în conditiile legii.

Art. 9. - Pentru luarea de urgentă a măsurilor de pro­tectie si conservare ce se impun, regimul de arie naturală protejată din categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) se poate institui cu caracter provizoriu, în baza documentatiei avizate de Academia Română, prin ordin al conducerii autoritătii publice centrale pentru protectia mediului, până la declarare conform prevederilor prezentei ordonante de urgentă.

Art. 10. - Modul de constituire si de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunitătilor locale, facilitându-se participarea localnicilor la aplicarea măsurilor de protectie, conservare si utilizare durabilă a resurselor naturale, încurajându-se mentinerea practicilor si cunostintelor traditionale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunitătilor locale.

Art. 11. - Documentatia necesară în vederea instituirii regimului special de arie naturală protejată trebuie să cuprindă:

a) studiul de fundamentare stiintifică;

b) harta topografică, cu limitele ariei naturale protejate;

c) suprafata si situatia juridică a terenurilor, cu preciza­rea proprietarilor acestora;

d) avizul Academiei Române.

Art. 12. - Până la finalizarea procedurilor de instituire a regimului de protectie a ariilor naturale protejate detinătorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indife­rent de destinatia terenurilor, vor aplica si vor respecta măsurile de ocrotire, conservare si utilizare stabilite de autoritătile pentru protectia mediului, în conditiile prezentei ordonante de urgentă.

Art. 13. - Rezervatiile stiintifice, parcurile nationale, monumentele naturii, rezervatiile naturale si parcurile natu­rale, precum si celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de ocrotire si conservare dobândit până la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de autoritătile administratiei publice centrale sau locale, îsi păstrează regi­mul stabilit, urmând să fie reîncadrate în categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) prin ordin al conducerii auto­ritătii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Române.

Art. 14. - (1) Ariile naturale protejate si zonele de pro­tectie vor fi evidentiate în mod obligatoriu în planurile nationale, zonale si locale de amenajare a teritoriului si de urbanism.

(2) În perimetrele ariilor naturale protejate si în vecinătatea acestora, precum si a altor bunuri ale patrimo­niului natural supuse unui regim special de protectie si conservare este interzisă orice lucrare sau activitate sus­ceptibilă să genereze un impact negativ asupra acestora.

Art. 15. - Sunt ocrotite si se conservă totodată în regim de protectie, cu rol de coridoare ecologice, perdelele forestiere, tufărisurile naturale, vegetatia malurilor si a lun­cilor din lungul râurilor si de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajistile naturale, vegetatia de pe terenu­rile marginale ale culturilor agricole, vegetatia naturală din lungul căilor de comunicatie rutieră si feroviară, fiind inter­zise orice lucrare si actiune care le afectează integritatea, cu exceptia cazurilor temeinic justificate si aprobate de autoritatea competentă pentru protectia mediului.

 

SECTlUNEA 3

Administrarea retelei de arii naturale protejate

 

Art. 16. - (1) Ansamblul ariilor naturale protejate, asa cum sunt definite în anexa nr. 1, constituie reteaua natională de arii naturale protejate.

(2) Coordonarea managementului retelei nationale de arii naturale protejate este în responsabilitatea autoritătii publice centrale pentru protectia mediului, a Academiei Române, precum si a Comitetului National "Om-Biosferă", potrivit atributiilor pe care le au, în conformitate cu preve­derile art. 39.

Art. 17. - Responsabilitătile pentru stabilirea modalitătilor de administrare a ariilor naturale protejate si a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim spe­cial de protectie si conservare, revin după cum urmează:

a) autoritătii publice centrale pentru protectia mediului, împreună cu Academia Română, pentru ariile naturale protejate declarate prin legi sau prin alte acte normative adop­tate de Guvern;

b) autoritătilor administratiei publice judetene sau locale, pentru ariile naturale protejate declarate prin hotărâri ale acestora.

Art. 18. - (1) Modalitătile de administrare a ariilor natu­rale protejate si a altor bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protectie si conservare se sta­bilesc avându-se în vedere:

a) categoria ariei naturale protejate si regimul de mana­gement al acesteia;

b) întinderea ariei naturale protejate si regimul de pro­prietate al terenurilor si bunurilor incluse în perimetrul aces­teia;

c) posibilitătile de asigurare a resurselor financiare pen­tru asigurarea personalului si a mijloacelor necesare pentru buna administrare;

d) capacitătile si interesul unor foruri stiintifice, univer­sităti, institutii de cercetare si învătământ din sectorul public si privat, organizatii profesionale guvernamentale si negu­vernamentale de a-si asuma responsabilitătile de administrare a unor categorii de arii naturale protejate, cu asigurarea resurselor necesare, financiare si de personal, sub controlul autoritătilor nationale responsabile.

(2) Administrarea ariilor naturale protejate si a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protectie si conservare se poate face prin:

a) structuri de administrare special constituite;

b) regii autonome, companii si societăti nationale si comerciale, autorităti ale administratiei publice locale, servi­cii descentralizate ale administratiei publice centrale;

c) institutii stiintifice, de cercetare si de învătământ din sectorul public si privat, muzee, organizatii neguvernamen­tale, constituite potrivit legii;

d) persoane fizice cu calitatea de custode, în conditiile art. 20.

(3) Structurile de administrare special constituite se asi­gură, în mod obligatoriu, pentru rezervatiile biosferei, parcurile nationale, parcurile naturale si, după caz, pentru zonele umede de importantă internatională.

(4) Structurile de administrare special constituite sunt reprezentate prin:

a) administratii proprii, cu personal calificat, special angajat, care asigură administrarea ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management si regulamentelor de organizare si functionare, aprobate de autoritatea centrală pentru protectia mediului;

b) consilii consultative de administrare, organizate pe lângă administratiile proprii, alcătuite din reprezentanti ai institutiilor, organizatiilor economice, autoritătilor si comu­nitătilor locale care detin cu orice titlu suprafete în perime­trul ariei naturale respective si care sunt implicate si interesate în aplicarea măsurilor de protectie, conservare si dezvoltare durabilă a zonei.

(5) Administratiile proprii, cu personal calificat, special angajat se numesc:

a) de autoritatea centrală pentru protectia mediului, în cazurile în care acestea îi sunt direct subordonate, fiind finantate de la bugetul de stat în cadrul numărului total de posturi stabilit pentru autoritatea centrală pentru protectia mediului si serviciile sale descentralizate, în limita alocatiilor bugetare aprobate pentru această autoritate;

b) de organizatiile economice cărora li se atribute drep­tul de a administra o arie naturală protejată si care con­simt să asigure din surse proprii mijloacele financiare si tehnice necesare pentru buna administrare, potrivit planului de management aprobat de autoritatea centrală pentru protectia mediului.

(6) Consiliile consultative de administrare se organizează sub îndrumarea autoritătii centrale pentru protectia mediului, care le aprobă componenta si atributiile.

(7) Ariile naturale protejate, a căror administrare se rea­lizează prin structuri de administrare special constituite, potrivit alin. (4), vor fi îndrumate si supravegheate de câte un consiliu stiintific.

(8) Consiliile stiintifice se propun de Academia Română si se aprobă de conducerea autoritătii centrale pentru pro­tectia mediului.

(9) Consiliile stiintifice evaluează modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în planurile de management si prezintă, anual sau ori de câte ori este necesar, Academiei Române si autoritătii centrale pentru protectia mediului rapoarte cuprinzând constatări, propuneri si recomandări.

(10) În cazurile rezervatiilor stiintifice, rezervatiilor naturale, monumentelor naturii, rezervatiilor peisagistice, ariilor speciale de conservare, ariilor de protectie specială avifaunistică si celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protectie, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervatiilor biosferei, ale parcurilor nationale si parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin una dintre modalitătile prevăzute la alin. (2) lit. b), c) si d), pe bază de conventii încheiate, după caz, cu autoritatea centrală pentru protectia mediului, Academia Română si autoritătile administratiei publice locale.

(11) În situatiile în care în aceeasi zonă există arii natu­rale protejate si alte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protectie, administrarea lor se poate asigura de un singur organ de administrare, în subordinea directă a agentiei teritoriale pentru protectia mediului.

Art. 19. - (1) Planurile de management al ariilor naturale protejate se elaborează de administratiile ariilor natu­rale protejate, astfel cum sunt stabilite la art. 18 alin. (4), cu sprijinul consiliilor stiintifice, si se aprobă de autoritatea centrală pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Române.

(2) Respectarea planurilor de management este obliga­torie pentru administratiile ariilor naturale protejate, precum si pentru persoanele fizice si juridice care detin sau admi­nistrează terenuri si alte bunuri si/sau desfăsoară activităti în perimetrul ariei naturale protejate.

Art. 20. - (1) Pentru supravegherea unor arii naturale protejate si bunuri ale patrimoniului natural aflate sub regim special de protectie si conservare, care apartin domeniului public si nu necesită structuri de administrare special con­stituite, se instituie calitatea de custode.

(2) Custozi pot fi persoane fizice sau juridice, muzee, scoli, universităti, autorităti locale, organizatii neguverna­mentale, cluburi speologice, cluburi de turism si altele ase­menea, care au calificarea, instruirea si mijloacele necesare pentru a aplica măsurile de ocrotire si conservare a bunu­rilor încredintate.

(3) Calitatea de custode se stabileste prin încheierea de conventii între părti, conform legii, în care se stipulează obligatiile si drepturile acestora. Conventia de custodie si legitimatia de custode reprezintă documente valabile în fata autoritătilor publice si a altor persoane interesate.

(4) Pentru ariile naturale protejate ce intră în compo­nenta Retelei nationale de arii naturale protejate modalita­tea încheierii conventiilor si eliberarea legitimatiilor de custode sunt în competenta de reglementare a autoritătii centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Române.

(5) Controlul activitătii custozilor intră în atributiile auto­ritătii cu care s-a încheiat conventia de custodie.

(6) Pentru activităti meritorii custozii pot fi recompensati si pot primi distinctii din partea autoritătii publice centrale pentru protectia mediului si a Academiei Române, în conditiile legii.

Art. 21. - Bunurile cu valoare de patrimoniu natural existente in situ, detinute în regim de proprietate privată, sunt ocrotite si se conservă de proprietarii lor, cu respecta­rea drepturilor si obligatiilor legale. Dacă proprietarul nu consimte sau, desi consimte, nu respectă măsurile speciale de ocrotire si conservare stabilite de autoritatea de mediu ori nu are capacitatea de a realiza aceste măsuri, autorita­tea centrală pentru protectia mediului, prin împuternicitii săi, va solicita, în conditiile legii, măsura indisponibilizării provizorii sau, după caz, definitive, în vederea instituirii unei admi­nistrări speciale asupra bunurilor în cauză. În aceste conditii autoritatea publică centrală pentru protectia mediului va înainta instantei judecătoresti competente cu solutiona­rea cererii propuneri concrete privind regimul special de administrare a bunurilor.

Art. 22. - (1) Constructiile, dotările si alte amenajări existente în perimetrul ariilor naturale protejate legal consti­tuite, realizate din investitii publice pe terenuri ce apartin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activitătilor administrative si stiintifice ale celor care le asigură managementul, precum si altor activităti în legătură cu buna administrare.

(2) În toate situatiile în care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de adminis­trare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele mentionate la alin. (1).

(3) În ariile protejate în care este permis ecoturismul constructiile, dotările si amenajările mentionate la alin. (1) pot fi destinate si acestui scop, precum si activitătilor de educatie si instructie ecologică ce se cu organizează în co­operare cu institutiile de învătământ si cu organizatiile neguvernamentale angajate în activităti de ocrotire si educatie ecologică.

Art. 23. - (1) Pentru completarea resurselor financiare necesare pentru buna administrare a ariilor naturale prote­jate, potrivit planurilor de management, administratiile aces­tora pot institui un sistem de tarife, ce se aprobă de autoritatea centrală pentru protectia mediului sau, după caz, de autoritătile administratiei publice locale.

(2) Tarifele se plătesc de persoanele fizice si juridice care beneficiază de bunurile, serviciile si activitătile speci­fice desfăsurate în ariile naturale protejate.

(3) Sumele provenite din tarifele ce se instituie potrivit alin. (1) se vor utiliza de către administratiile ariilor naturale protejate, exclusiv pentru administrarea si protejarea bunuri­lor patrimoniului natural ce fac obiectul prezentei ordonante de urgentă.

(4) Cuantumul tarifelor se stabileste de autoritatea publică centrală pentru protectia mediului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 24. - Pentru unele bunuri floristice si faunistice ale patrimoniului natural, existente în grădini si parcuri naturale, grădini zoologice, precum si în colectii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic si de altă natură, măsurile nece­sare de protectie si conservare vor fi luate de adminis­tratorii sau detinătorii acestora.

 

CAPITOLUL III

Conservarea habitatelor si a speciilor

 

Art. 25. - (1) Ocrotirea si conservarea habitatelor natu­rale si seminaturale, terestre, acvatice si subterane de inte­res comunitar, existente pe teritoriul României si prevăzute în anexa nr. 2, se fac prin declararea de arii speciale de conservare.

(2) Ocrotirea speciilor de plante si animale sălbatice terestre, acvatice si subterane de interes comunitar, prevăzute în anexa nr. 3, se face prin declararea de arii speciale de conservare si de arii de protectie specială avifaunistică.

Art. 26. - Pentru speciile de plante si animale sălba­tice terestre, acvatice si subterane, care se află sub regim strict de protectie, inclusiv cele prevăzute în anexa nr. 4, precum si speciile incluse în lista rosie natională si care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât si în afara lor, sunt interzise:

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distru­gere sau vătămare;

b) perturbarea intentionată în cursul perioadei de repro­ducere, de crestere, de hibernare si de migratie;

c) distrugerea si/sau culegerea intentionată a cuiburilor si ouălor din natură;

d) deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reprodu­cere sau odihnă;

e) recoltarea florilor si fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intentie a acestor plante în habitatele lor naturale;

f) detinerea, transportul, comertul sau schimburile în orice scop fără autorizatia autoritătii de mediu competente.

Art. 27. - Valorificarea plantelor si animalelor sălbatice apartinând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum si a altor specii cu acelasi regim de protectie se va face în conditii compatibile cu mentinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:

a) reglementarea accesului în anumite zone si/sau anu­mite perioade;

b) interdictia temporară si/sau locală a recoltării si cap­turării anumitor specii;

c) reglementarea perioadelor, a modurilor si a mijloace­lor de recoltare/capturare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 la prezenta ordonantă de urgentă;

d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/cap­turării plantelor si animalelor sălbatice în scopuri comerci­ale, inclusiv stabilirea de cote;

e) încurajarea cultivării si cresterii în captivitate a speciilor de floră si faună sălbatică de interes economic, în vederea reducerii presiunii asupra populatiilor naturale.

Art. 28. - (1) De la prevederile art. 26 si 27 se poate deroga numai în următoarele situatii:

a) în interesul protejării faunei si florei sălbatice si al conservării habitatelor naturale;

b) pentru prevenirea producerii unor prejudicii, în special culturilor, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor si altor bunuri;

c) în interesul sănătătii si securitătii publice;

d) în scopul cercetării stiintifice si învătământului;

e) în scopul repopulărilor si reintroducerii acestor specii.

(2) Derogările se aprobă de autoritatea publică centrală pentru protectia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române, cu conditia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogătorii să nu fie în detrimentul mentinerii populatiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural.

 

CAPITOLUL IV

Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural

 

Art. 29. - Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele depresiunile, doli­nele, seile, văile carstice, ponoarele, izbucurile si altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, cores­punzător delimitate si puse sub regim special de protectie, potrivit prevederilor art. 8.

Art. 30. - (1) Bunurile patrimoniului natural existente in situ în afara perimetrului ariilor naturale protejate din cate­goriile stabilite la art. 5 alin. (1), respectiv pesteri, depozite fosilifere, formatiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolati si altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protectie corespunzătoare ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale.

(2) Pentru pesteri zona de protectie se poate referi la o zonă restrânsă în jurul intrării în pesteră si la o zonă reprezentată de protectia integrală sau partială a pesterii la suprafata terenului.

Art. 31. - (1) Bunurile patrimoniului geologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în conditiile legii, bunuri pro­prietate publică.

(2) Pesterile cu speleogene, speleoteme, minerale, acu­mulări de sediment, acumulări de apă, depozite paleontolo­gice si arheologice, formele de viată specifice, se clasifică după cum urmează:

a) clasa A - cuprinde pesteri de valoare stiintifică sau peisagistică exceptională, încă neafectate de interventia omului si care reclamă măsuri stricte de protectie si con­servare;

b) clasa B - cuprinde pesteri importante prin mărime, amplasare geografică, raritatea resurselor si prin potential;

c) Clasa C - cuprinde pesterile care nu întrunesc conditiile pentru a fi incluse în clasele A si B.

(3) Evidenta pesterilor din clasele A, B si C se va tine de Academia Română, care va întocmi catalogul acestora, luând în considerare propunerile făcute de persoane fizice sau juridice, pe bază de referate de specialitate.

(4) Pesterile din clasa A nu pot face obiectul nici unei amenajări sau modificări a factorilor naturali. Ele pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării stiintifice sau turismului ecologic pe bază de autorizatii si în limitele sta­bilite prin regulamentele si planurile de management.

(5) Pesterile din clasa B pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării stiintifice sau turismului ecologic pe baza autorizatiilor emise de Academia Română. De aseme­nea, ele pot face obiectul unor valorificări economice si sociale, precum turismul, captarea apei subterane, speote­rapia si alte utilizări similare care nu afectează mediul natural al pesterii.

(6) Pesterile din clasa B pot fi date în custodie persoa­nelor fizice sau juridice în conditiile prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă.

(7) Inventarierea, clasificarea, ocrotirea si conservarea patrimoniului speologic, precum si elaborarea si controlul măsurilor de ocrotire si conservare a patrimoniului speolo­gic sunt în competenta Academiei Române si a autoritătilor teritoriale pentru protectia mediului.

Art. 32. - În scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic:

a) distrugerea sau degradarea speleotemelor, speleoge­nelor, a altor resurse ale pesterii si efectuarea de săpături;

b) colectările de faună, fosile sau obiecte de interes arheologic, efectuate fără autorizatie în pesteri;

c) pătrunderea într-o pesteră închisă prin foriarea intrării;

d) desfăsurarea neautorizată a activitătilor turistice spor­tive, culturale sau economice în pesterile din clasele A si B;

e) dislocarea, vânzarea, cumpărarea colectionarea spe­leotemelor sau altor resurse ale pesterilor;

f) depozitarea oricăror deseuri, materiale, substante, cadavre de animale în pesteri ori avene;

g) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul pesterilor;

h) efectuarea neautorizată, în perimetrul de la suprafată sau în apropierea intrării unei pesteri protejate, a unor lucrări cum ar fi derocări, defrisări, baraje, explozii, con­structii.

Art. 33. - (1) Academia Română are competenta să elibereze autorizatii pentru:

a) activităti stiintifice, de explorare sau turistice, cu caracter limitativ, în pesteri din clasa A;

b) activităti stiintifice, de explorare, economice si soci­ale, cu caracter temporar sau permanent, în pesteri din clasa H;

c) săpături si colectări din pesteri;

d) lucrări la intrarea sau deasupra unor pesteri prote­jate.

(2) Autorizatia se eliberează pe baza unei cereri care va contine precizări privind scopul, mijloacele, durata, pro­portiile, garantiile actiunii si se va retrage în cazul în care conditiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate.

Art. 34. - (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conservă esantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic.

(2) Inventarierea, clasificarea, ocrotirea si conservarea patrimoniului geologic, precum si elaborarea si controlul măsurilor de ocrotire si conservare a patrimoniului geologic, supravegherea si controlul ariilor protejate de interes geolo­gic sunt în competenta Academiei Române si a autoritătilor teritoriale pentru protectia mediului.

(3) Instituirea regimului special de protectie pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face în conformi­tate cu prevederile art. 8.

Art. 35. Pentru evitarea efectelor negative asupra bunu­rilor patrimoniului geologic se interzic:

a) distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;

b) dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetatiei de pe aria unui sit de conservare, fără acordul celui care o administrează;

c) intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de cel care îl administrează;

d) înstrăinarea din proprietate publică a unui sit sau a unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic.

Art. 36. - În cadrul santierelor de exploatare manage­rul acestora va desemna persoane de specialitate sau cus­tozi, după caz, care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel:

a) supravegherea permanentă a zonelor de extractie si conservarea materialului de provenientă paleobiologică sau minerală;

b) avertizarea lucrătorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior înregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimo­niului geologic;

c) conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim de protectie specială;

d) conservarea colectiilor de bunuri geologice de prove­nientă locală;

e) colaborarea cu conducerea santierului si cu autoritătile locale;

f) întocmirea de rapoarte periodice asupra activitătii de conservare, care se înaintează Academiei Române si autoritătilor teritoriale pentru protectia mediului.

Art. 37. - (1) Florile de mină si fosilele de plante si animale vertebrate si nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor.

(2) Comercializarea pe piata internă si exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la alin. (1) se poate face numai cu acordul autoritătii centrale pentru protectia mediu­lui, cu avizul prealabil al Academiei Române.

 

CAPITOLUL V

Autorităti si institutii responsabile

 

Art. 38. - Autoritătile nationale cu responsabilităti de reglementare administrativă si stiintifică, de supraveghere si control în aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă sunt: ­

a) autoritatea publică centrală pentru protectia mediului, cu responsabilităti de reglementare, supraveghere si control administrativ, prin Directia de Conservare a Naturii si a Diversitătii Biologice;

b) Academia Română, ca autoritate stiintifică natională, cu responsabilităti de avizare, expertizare, supraveghere si control stiintific, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii;

c) Comisia Natională UNESCO, prin Comitetul National Om-Biosferă, cu responsabilităti de coordonare a manage­mentului rezervatiilor biosferei.

Art. 39. - (1) Autoritatea publică centrală pentru pro­tectia mediului are următoarele atributii:

a) elaborează, adoptă si aplică măsurile necesare rea­lizării obiectivelor si actiunilor prevăzute în Strategia natională si în Planul national de actiune pentru conserva­rea diversitătii biologice si utilizarea durabilă a componente­lor sale;

b) elaborează directive, proceduri, regulamente, norme si instructiuni pentru punerea în aplicare a prevederilor pre­zentei ordonante de urgentă si a prevederilor conventiilor si acordurilor internationale din domeniul conservării naturii si a diversitătii biologice, la care România este parte;

c) coordonează si/sau elaborează studiile si rapoartele nationale asupra ariilor protejate si conservării diversitătii biologice;

d) organizează reteaua natională de arii naturale prote­jate, stabileste regimul de administrare a acestora si exer­cită controlul în privinta respectării acestui regim;

e) aprobă planurile de management al ariilor naturale protejate din reteaua natională, cu avizul Academiei Române;

f) numeste si revocă organele de administratie aflate în subordine directă;

g) promovează spre aprobare, cu avizul Academiei Române, propunerile de constituire de noi arii naturale pro­tejate si le încadrează în reteaua natională de arii naturale protejate, pe categoriile de management prevăzute la art. 5 alin. (1);

h) initiază, cu avizul Academiei Române, măsurile nece­sare pentru încetarea regimului de arie naturală protejată pentru ariile care si-au pierdut valoarea si capacitatea con­servativă pentru care a fost instituit acel regim;

i) asigură organizarea si dezvoltarea în România a retelelor internationale de arii protejate EMERALD si NATURA 2000;

j) colaborează cu Academia Rornână la elaborarea catalogului si atlasului ariilor naturale protejate din România, a listelor si cărtilor rosii pentru speciile de plante si animale si pentru tipurile de habitate din România, pre­cum si a altor cataloage si albume privind patrimoniul natu­ral de interes national;

k) promovează si finantează programe de cercetare stiintifică pentru cunoasterea si evaluarea stării habitatelor naturale, a speciilor din flora si fauna sălbatică si a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul tării, ce urmează să fie finantate din bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii;

l) promovează realizarea studiilor speciale de evaluare a stării resurselor biologice din flora si fauna sălbatică ce se exploatează si se valorifică în diferite scopuri economice si sociale, pentru stabilirea conditiilor si a măsurilor care să asigure utilizarea lor durabilă, mentinerea potentialului natu­ral de regenerare, a integritătii structurale si functionale a ecosistemelor terestre si acvatice si a echilibrului ecologic;

m) emite autorizatii, urmăreste si controlează respecta­rea măsurilor legale privind utilizarea durabilă a componen­telor diversitătii biologice, scop în care poate să dispună interzicerea sau limitarea exploatării unor resurse de floră si faună sălbatică;

n) promovează realizarea unor proiecte speciale desti­nate ocrotirii si conservării habitatelor naturale si diversitătii biologice, restaurării habitatelor deteriorate, refacerii unor populatii viabile de specii amenintate cu disparitia;

o) promovează si sprijină evaluarea stării diversitătii bio­logice existente în afara ariilor protejate si stabileste măsurile necesare protectiei si conservării acesteia;

p) organizează Sistemul informational national al diversitătii biologice si sistemul de schimb de informatii prin mecanismul international în domeniul diversitătii biologice;

q) elaborează proceduri si regulamente pentru asigura­rea si facilitarea accesului publicului la informatiile privind starea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, pen­tru consultarea si facilitarea participării comunitătilor locale, a organizatiilor neguvernamentale si a altor grupuri sociale interesate în procesul de elaborare si aplicare a deciziilor si măsurilor de protectie, conservare si utilizare durabilă;

r) emite, la solicitarea persoanelor interesate, acordul de mediu si permisul CITES pentru exportul, importul si tranzi­tul resurselor biologice din flora si fauna sălbatică;

s) instituie si aprobă tarife si stabileste modalitătile con­crete de utilizare a sumelor încasate pentru asigurarea bunei gospodăriri a bunurilor patrimoniului natural ce fac obiectul prezentei ordonante de urgentă;

s) aprobă, cu avizul Academiei Române, si pune în apli­care procedurile legale pentru modificarea suprafetei si limi­telor ariilor naturale protejate;

t) îndeplineste, potrivit competentelor pe care le are, atributiile de secretariat si punct focal national pentru con­ventiile si acordurile internationale din domeniul conservării naturii, ratificate de România, si participă la actiunile de cooperare internatională ce decurg din acestea;

t) îndeplineste si alte atributii, în conformitate cu preve­derile legislatiei nationale si ale tratatelor, conventiilor si acordurilor internationale din domeniul conservării naturii si a diversitătii biologice la care România este parte.

(2) Pentru emiterea acordurilor de mediu pentru export si a permiselor CITES se percep tarife stabilite potrivit legii.

Art. 40. - Atributiile autoritătii publice centrale, la nivel teritorial, se îndeplinesc de agentiile teritoriale pentru pro­tectia mediului, prin serviciile specifice pentru conservarea naturii si a diversitătii biologice, în cooperare cu adminis­tratiile ariilor naturale protejate, inspectoratele silvice si ofi­ciile cinegetice teritoriale, precum si cu autoritătile administratiei publice locale.

Art. 41. - (1) Responsabilitătile de expertizare, avizare, supraveghere si control stiintific, în aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgentă, revin Academiei Române, scop în care:

a) avizează si propune autoritătii publice centrale pentru protectia mediului promovarea spre aprobare a constituirii de noi arii protejate în reteaua natională de arii naturale protejate;

b) avizează si propune autoritătii publice centrale pentru protectia mediului anularea regimului de arie naturală pro­tejată în situatiile în care valoarea si capacitatea conserva­tivă pentru care a fost instituit acel regim nu se mai justifică;

c) avizează planurile de management ale ariilor naturale protejate din reteaua natională;

d) avizează numirea membrilor organelor stiintifice si a conducătorului administratiei ariilor naturale protejate din reteaua natională de arii naturale protejate;

e) colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protectia mediului la organizarea si dezvoltarea în România a retelelor internationale de arii protejate EMERALD si NATURA 2000, precum si a altor retele europene si internationale;

f) colaborează cu autoritatea centrală pentru protectia mediului la elaborarea catalogului si atlasului ariilor prote­jate din România, precum si a listelor si cărtilor rosii pentru speciile de plante si animale, precum si pentru habitatele din România;

g) initiază si promovează programe de cercetare stiintifică pentru cunoasterea si evaluarea stării habitatelor, a speciilor din flora si fauna sălbatică si a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul tării;

h) colaborează la promovarea unor proiecte speciale destinate ocrotirii si conservării habitatelor naturale si diver­sitătii biologice, restaurării habitatelor deteriorate, refacerii unor populatii viabile de specii amenintate cu disparitia;

i) avizează studiile de evaluare a stării resurselor biolo­gice din flora si fauna sălbatică ce se valorifică în diferite scopuri economice si sociale, pentru stabilirea conditiilor si a măsurilor care să asigure utilizarea lor durabilă, mentine­rea potentialului natural de regenerare, a integritătii structu­rale si functionale a ecosistemelor terestre si acvatice si a echilibrului ecologic;

j) analizează si avizează efectuarea unor lucrări si acti­vităti susceptibile de a avea un impact negativ asupra mediului pe teritoriul ariilor naturale protejate;

k) promovează si sprijină evaluarea stării diversitătii bio­logice existente în afara ariilor protejate si colaborează la stabilirea măsurilor necesare protectiei si conservării acesteia;

l) participă la organizarea sistemului national informational pentru arii naturale protejate si diversitate biologică;

m) îndeplineste functia de beneficiar al rezultatelor cer­cetărilor finantate din fonduri publice si din alte fonduri, în vederea utilizării acestora pentru dezvoltarea sistemului national informational privind diversitatea biologică si ariile naturale protejate din România;

n) avizează modificarea suprafetelor si limitelor ariilor naturale protejate din reteaua natională de arii naturale pro­tejate;

o) aprobă modificarea traseelor turistice si deschiderea de trasee turistice noi în cuprinsul ariilor naturale protejate din reteaua natională.

Art. 42. - Comitetul National Om-Biosferă al Comisiei Nationale pentru UNESCO, în conformitate cu atributiile sale:

a) analizează si avizează proiectele de acte normative care privesc rezervatiile biosferei;

b) cooperează cu autoritatea publică centrală pentru protectia mediului în coordonarea activitătii organelor de administrare a rezervatiilor biosferei pentru realizarea măsurilor necesare atingerii obiectivelor acestora;

c) analizează si avizează planurile de management al rezervatiilor biosferei;

d) avizează numirea membrilor organelor stiintifice si de administrare a rezervatiilor biosferei;

e) analizează rapoartele periodice elaborate de adminis­tratiile rezervatiilor biosferei si transmite acestora si auto­ritătii publice centrale pentru protectia mediului puncte de vedere si recomandări.

Art. 43. - Autoritătile publice centrale si locale, orga­nizatiile economice care detin cu orice titlu suprafete teres­tre si acvatice si serviciile publice descentralizate cu responsabilităti în planificarea si amenajarea teritoriului, în administratia agricolă, silvică, a apelor si a altor resurse naturale ale solului si subsolului sunt obligate să furnizeze informatiile si datele solicitate de Academia Română si de autoritatea centrală pentru protectia mediului, pentru înde­plinirea responsabilitătilor pe care le au potrivit dispozitiilor prezentei ordonante de urgentă.

 

CAPITOLUL VI

Organizarea si exercitarea controlului

 

Art. 44. - (1) Controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonante de urgentă se organizează de autorita­tea centrală pentru protectia mediului si se exercită prin personal special împuternicit din cadrul:

a) aparatului central al acesteia cu atributii de control pe întreg teritoriul tării;

b) agentiilor teritoriale pentru protectia mediului cu atributii de control pe teritoriul unitătilor administrativ-teritori­ale în care acestea functionează;

c) organelor de administrare a ariilor naturale protejate, cu atributii de control pe teritoriul acestora;

d) inspectoratelor silvice teritoriale cu atributii de control pe teritoriul lor de competentă;

e) oficiilor cinegetice teritoriale cu atributii de control pe teritoriul lor de competentă.

(2) Controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonante de urgentă referitoare la ariile naturale protejate declarate prin hotărâri ale consiliilor judetene sau locale se exercită de personalul special împuternicit al acestora.

(3) În toate situatiile în care bunurile patrimoniului natu­ral, asa cum sunt definite în prezenta ordonantă de urgentă, sunt încredintate în custodie, custozii au obligatia de a sesiza imediat autoritătile competente din teritoriu asupra faptelor ce aduc prejudicii acestor bunuri, autoritătile sesizate f iind obligate să procedeze la constatarea faptelor si la aplicarea măsurilor prevăzute de lege.

Art. 45. - Controlul stiintific asupra respectării prevede­rilor prezentei ordonante de urgentă se organizează de Academia Română prin personal special împuternicit.

Art. 46. - Controlul privind operatiunile de import, export si tranzit cu plante si animale sălbatice, cu părti si produse din acestea si cu alte bunuri ale patrimoniului natural se exercită de către organele vamale teritoriale, precum si de autoritătile pentru mediu competente.

 

CAPITOLUL VII

Sanctiuni

 

Art. 47. - Încălcarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă atrage răspunderea civilă, contraventională sau penală, după caz.

Art. 48. - Nerespectarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă constituie contraventie, dacă, potrivit legii penale, nu constituie infractiune, si se sanctionează cu amendă contraventională după cum urmează:

a) de la 100.000 lei la 500.000 lei pentru persoane fizice si de la 500.000 lei la 2.500.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 24, art. 26 lit. a), b), c), d) si e), art. 32 lit. g), art. 35 lit. c) si art. 36 lit. a) si b);

b) de la 500.000 lei la 2.500.000 lei pentru persoane fizice si de la 2.500.000 lei la 10.000.000 lei pentru per­soane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 12, art. 14 alin. (1), art. 15, art. 26 lit. f), art. 27 lit. a), b), c), art. 32 lit. a), b), e) si f), art. 36 fit. c) si d) si art. 43;

c) de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoane fizice si de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei pentru per­soane juridice pentru încălcarea prevederilor art. 7 art. 14 alin. (2), art. 19 alin. (2), art. 30 alin. (1), art. 32 lit. c), d) si h), art. 35 lit. a), b) si d) si art. 37 alin. (2).

Art. 49. - Constatarea faptelor ce, constituie contraventii si aplicarea sanctiunilor se fac de personalul împuternicit în acest scop de autoritatea publică centrală pentru protectia mediului de Academia Română, de personalul împuternicit de agentiile teritoriale pentru protectia mediului inspectora­tele silvice teritoriale, oficiile teritoriate cinegetice, personalul împuternicit al administratiilor ariilor naturale protejate de ofiterii si subofiterii de politie precum si de personalul împuternicit al administratiei publice judetene si locale.

Art. 50. - Contraventiilor prevăzute de prezenta ordo­nantă de urgentă le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificările ulterioare, cu exceptia art. 25-27.

Art. 51. - (1) Prin hotărâre a Guvernului pot fi stabilite si alte fapte ce constituie contraventii la regimul ariilor naturale potejate, al habitatelor naturale, al florei si faunei sălbatice.

(2) Nivelul amenzilor stabilit potrivit prezentei ordonante de urgentă, poate fi actualizat prin hotarâre a Guvernului, la propunerea autoritătii publice centrale pentru protectia mediului.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

 

Art. 52. - Autoritătile administratiei publice centrale si locale, institutiile din sectorul public si privat, regiile auto­nome, campaniile nationale si societătile comerciale sunt obligate să pună în aplicare prevederile prezentei ordo­nante de urgentă si sa actioneze pentru respectarea lor.

Art. 53. - Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului si Academia Română vor elabora instructiuni de aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgentă, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 54. - Autoritatea centrală pentru protectia mediului va întreprinde măsurile necesare pentru consolidarea capa­citătilor institutionale atât la nivel central cât si la nivelul agentiilor teritoriale pentru protectia mediului, asigurându-se personalul calificat necesar în vederea îndeplinirii responsa­bilitătilor stabilite prin prezenta ordonantă de urgentă în con­formitate cu cerintele în materie pentru integrare în Uniunea Europeană.

Art. 55. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din pre­zenta ordonantă de urgentă si se pot actualiza prin ordin al autoritătii centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Române.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul apelor, pădurilor si protectiei mediului,

Romică Tomescu

Presedintele Academiei Române,

Eugen Simion

p. Ministrul functiei publice,

Marian Pârjol,

secretar de stat

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

 

Bucuresti, 24 noiembrie 2000.

Nr. 236.

 

ANEXA Nr. 1

 

SCOPUL SI REGIMUL DE MANAGEMENT

al categoriilor de arii naturale protejate

 

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) si (2) din prezenta lege scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun reteaua natională de arii protejate sunt după cum urmează:

a) Rezervatii stiintifice

Rezervatiile stiintifice sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acva­tice, cuprinzând elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezervatiilor stiintifice este determinată de arealul nece­sar pentru asigurarea integritătii zonei protejate.

Managementul rezervatiilor stiintifice asigură un regim strict de protectie prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În perimetrul lor se pot desfăsura numai activităti stiintifice, cu acordul forului stiintific competent.

Rezervatiile stiintifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internatională pentru Conservarea Naturii) - "Rezervatie Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri stiintifice".

b) Parcuri nationale

Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geolo­gic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posi­bilitatea vizitării în scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice.

Managementul parcurilor nationale asigură mentinerea cadrului fizico­geografic în stare naturală, protectia ecosistemelor, conservarea resurse­lor genetice si a diversitătii biologice în conditii de stabilitate ecologică, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale si a folo­sintelor terenurilor incompatibilă scopului atribut.

Regimul de gospodărire se stabileste prin regulamente si planuri proprii de protectie si conservare aprobate de autoritătile nationale stiintifice si administrative abilitate, potrivit dispozitiilor prezentei ordonante. În peri­metrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fractiuni de ecosisteme teres­tre si acvatice cât mai putin influentate prin activităti umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor nationale pot fi delimitate si puse sub un regim strict de protectie ca rezervatii stiintifice. Parcurile nationale se întind în general pe suprafete mari de teren. În perimetrul parcurilor nationale sunt admise doar activitătile traditionale practicate numai de comunitătile din zona parcului national, activităti traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management.

Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN - "Parc national: arie protejată administrată în special pentru protectia ecosistemelor si pentru recreere".

c) Monumente ale naturii

Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si sem­nificatie ecologică, stiintifică, peisagistică deosebite, reprezentate de spe­cii de plante sau animale sălbatice rare, endemice sau amenintate cu disparitia, arbori seculari, asociatii floristice si faunistice, fenomene geolo­gice - pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade si alte manifestări si formatiuni geologice, depozite fosilifere, precum si alte ele­mente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau rari­tatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protectie, pentru asigurarea integritătii lor se vor stabili zone de protectie obligatorie, indiferent de destinatia si de detinătorul terenului.

Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protectie care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În functie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populatiei poate fi limitat sau interzis.

Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN - "Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elemen­telor naturale, specifice".

d) Rezervatii naturale

Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspeci floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integritătii elementelor protejate.

Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, în functie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asi­gura mentinerea habitatelor si/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităti biotice. Pe lângă activitătile stiintifice după caz, pot fi admise activităti turistice, educationale, organizate. Sunt admise unele activităti de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribute. Potrivit scopului pentru care au fost de­semnate, rezervatiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice si altele.

Aceste rezervatii corespund categoriei IV IUCN, si anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin interventii de gospodărire.

e) Parcuri naturale

Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activitătilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică si/sau culturală, de­seori cu o mare diversitate biologică:

Managementul parcurilor naturale urmăreste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitătii habitatelor si peisajului, promovând păstrarea folosinielor traditionale ale terenurilor, încurajarea si consolidarea activitătilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale.

De asemenea, se oferă publicului posibilităti de recreere si turism si se încurajează activitătile stiintifice si educationale.

Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN - "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului si recreere".

f) Rezervatii ale biosferei

Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitătii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cur­suri de apă, zone umede cu comunităti biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturală, comunităti umane a căror exis­tentă este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dez­voltării durabile si armonioase. Mărimea rezervatiilor biosferei este determinată de cerintele de protectie si conservare eficientă a mediului natural si a diversitătii biologice specifice.

Managementul rezervatiilor biosferei se realizează conform unor regu­lamente si planuri de protectie si conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Om-Biosferă de sub egida UNESCO. Dacă în perimetrul rezervatiilor biosferei sunt cuprinse si situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervatiei se realizează cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural, de sub egida UNESCO.

Pentru asigurarea protectiei si conservării unor zone de habitat natu­ral si a diversitătii biologice specifice, precum si pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerintelor de consum ale populatiilor locale si în limitele potentialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervatiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferentiat de protectie ecologică, de conservare si de valorifi­care a resurselor, după cum urmează:

1. zone strict protejate, având regimul de protectie si conservare al rezervatiilor stiintifice;

2. zone tampon, cu rol de protectie a zonelor strict protejate si în care sunt admise activităti limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizatiile date de administratia rezervatiei;

3. zone de reconstructie ecologică, în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat;

4. zone valorificabile economic prin practici traditionale sau noi, eco­logic admise, în limitele capacitătii de regenerare a resurselor. Rezervatiile biosferei cu asezări umane sunt astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunitătilor umane în armonie cu mediul natural.

g) Zone umede de importantă internatională

Zonele umede de importantă internatională sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a se asigura protectia si conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede.

Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor si al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Conventiei privind conservarea zonelor umede de importantă internatională în special ca habitat al păsărilor acvatice.

h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal

Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al căror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importantă universală. Mărimea arealului lor este determinată de cerintele pentru asigurarea integritătii si conservării elementelor supuse acestui regim de protectie. În cuprinsul acestor zone pot exista comunităti umane ale căror activităti sunt orien­tate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerintele de ocrotire si conser­vare a sitului natural.

Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele si planurile proprii de ocrotire si conservare, cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si naiural, de sub egida UNESCO.

i) Arii speciale de conservare

Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva, de a mentine si acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele naturale si/sau populatiile speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de con­servare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale si a habitatelor speciilor mentionate în anexele nr. 2, 3 si 4.

Managementul ariilor speciale de conservare necesită planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management si măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale si a habitatelor speciilor, precum si a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, tinându-se seama de obiectivele de conservare a ariei. Nu vor fi acceptate planuri sau proiecte în ariile respective care afectează aria, orice activitate în aceste zone făcându-se cu consultarea publicului. Ariile speciale de conservare sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CCE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice si vor face parte din reteaua europeană NATURA 2000 după recunoasterea statutului lor de către Comisia Europeană.

j) Arii de protectie specială avifaunistică

Ariile de protectie specială avifaunistică sunt acele arii naturale prote­jate al căror scop este de a conserva, de a mentine si, acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele spe­cifice, desemnate pentru protectia speciilor de păsări migratoare sălba­tice, mai ales a celor mentionate în anexele nr. 3 si 4.

Managementul ariilor speciale de protectie se realizează ca si pentru ariile speciale de conservare.

Ariile speciale de protectie sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 79/408/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice si vor face parte din reteaua europeană NATURA 2000 după recunoasterea statutului lor de către Comisia Europeană.

 

ANEXA Nr. 2

 

TIPURILE

de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare

 

Un asterisc (*) înaintea numelui habitatului semnifică faptul că este un habitat prioritar.

1. Habitate costiere, marine si de dune

Bancuri de nisip acoperite permanent cu un strat mic de apă marină;

Lagune si golfuri cu bancuri de nisip;

Vegetatie perenă a tărmurilor stâncoase;

Vegetatie anuală cu Salicornia sau cu alte specii în zone nămoloase si cu nisip;

Pajisti sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellieetalia maritimae);

* Pajisti sărăturate continentale;

Stepe si mlastini sărăturate panonice;

Vegetatie psamofilă uscată cu Calluna si Genista;

Vegetatie psamofilă uscată cu Calluna si Empetrum nigrum;

Dune continentale cu păsuni deschise cu Corynephorus si Agrostis;

* Dune continentale panonice;

Dune mobile embrionare;

Dune mobile de-a lungul tărmurilor (dune albe);

* Dune de coastă fixe cu vegetatie erbacee (dune gri);

* Dune fixe decalcifiate cu Empetrum nigrum;

Dune cu Hippophae rhamnoides;

Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale si boreale;

Depresiuni umede intradunale;

Dune umede permanente.

 

2. Habitate de ape dulci

Ape oligotrofe cu continut foarte scăzut de minerale;

Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetatia din Littorelletea uniflorae si/sau din Isoeto-Nanojuncetea;

Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatia bentică de Chara spp.;

Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip de Magnopotamion sau Hydrocharition;

Lacuri distrofe naturale si helestee;

Râuri alpine si bancurile de-a lungul acestora cu vegetatie erbacee;

Râuri alpine si vegetatia lor lemnoasă cu Myricaria germanica;

Cursuri de apă din câmpiile de munte cu vegetatia de Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachian;

Râuri cu bancuri nămoloase cu vegetatie de Chenopodian rubri si Bidentian p.p.

 

3. Habitate de pajisti si tufărisuri

Pajisti alpine si boreale;

Pajisti umede cu Erica tetralix;

Pajisti uscate;

* Tufisuri cu Pinus mugo si Rhododendron hirsutum (Mugo­Rhododendretum hirsuti);

Formatiuni cu Juniperus communis în zone sau pajisti calcaroase;

* Pajisti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi;

* Pajisti calcaroase pe nisipuri xerice;

Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios;

Pajisti calcaroase, alpine si subalpine;

Pajisti uscate seminaturale si faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee);

* Pseudostepe cu iarbă si plante anuale de Thero-Brachypodietea;

* Pajisti bogate în specii  de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase;

* Pajisti stepice subpanonice;

* Pajisti stepice panonice pe loess;

* Pajisti panonice nisipoase;

Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae);

Pajisti umede cu ierburi înalte;

Asociatii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan si alpin;

Pajisti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii; Pajisti aluviale nord-boreale;

Pajisti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officina­lis);

Fânete montane; Fânete împădurite.

 

4. Habitate din turbării si mlastini

* Turbării active;

Turbării degradate capabile încă de o regenerare naturală;

Turbării de acoperire (*dacă este activă turbăria);

Depresiuni pe substraturi turboase;

Mlastini cu surse de ape bogate în săruri minerale;

* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus;

* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);

Mlastini alcaline;

* Vegetatie pionieră alpină cu Caricion bicoloris-atrofuscae.

 

5. Habitate de stâncării si pesteri

Grohotis stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae si Galeopsitalia Iadani);

Grohotis calcaros si de sisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii);

Grohotisuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte;

* Grohotisuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane;

Pante stâncoase calcaroase cu vegetatie chasmofitică;

Pante stâncoase silicioase cu vegetatie chasmofitică;

Stânci silicioase cu vegetatie pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii;

Grohotis si lespezi calcaroase; Grote neexploatate turistic;

Câmpuri de lavă si excavatii naturale. 

 

6. Habitate de pădure

Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite;

Păsuni împădurite;

* Păduri mlăstinoase caducifoliate;

Păduri tip Luzulo-Fagetum;

Păduri tip Asperulo-Fagetum;

Păduri subalpine medioeuropene cu Acer;

Păduri medioeuropene fip Cephalanthero-Fagion;

Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic si medioeuropean si cu Carpinion betuli;

Stejăris cu Gali-Carpinetum;

* Păduri de pantă, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion;

Stejăris bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur;

Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia;

* Turbării împădurite;

* Păduri aluviale cu Alnusglutinosa si Fraxinusexcelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae);

Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris);

* Păduri panonice cu Quercus petrae si Carpinus betulus;

* Păduri panonice cu Ouercus pubescens;

* Păduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur;

Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane;

Păduri alpine cu Larix decidua si/sau Pinus cembra;

Păduri cu Castanea sativa;

Păduri cu Ouercus frainetto;

Galerii cu Salix alba si Populus alba;

Păduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros.

 

ANEXA Nr. 3

 

SPECII

de plante si de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare

si a ariilor de protectie specială avifaunistică

 

Interpretare

a) Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea unei retele a ariilor speciale de conservare

b) Speciile prezentate în anexă sunt indicate:

· prin numele speciei ori subspeciei; sau

· prin toate speciile care apartin unui taxon mai mare sau pentru a desemna o parte din acest taxon.

c) Simboluri

Un asterisc (*) înaintea numelui speciilor semnifică faptul că este o specie prioritară. Mai multe specii din această anexă sunt, de asemenea, prezentate în anexa nr. 4.

 

a) ANIMALE VERTEBRATE

 

MAMIFERE

CHIROPTERA

Rhinolophidae

· Rhinolophus blasii

· Rhinolophus euryale

· Rhinolophus ferrumequinum

· Rhinolophus hipposideros

· Rhinolophus mehelyi

Vespertilionidae

· Barbastella barbastellus

· Miniopterus schreibersi

· Myotis bechsteini

· Myotis blythi

· Myotis capaccinii

· Myotis dasycneme

· Myotis emarginafus

· Myotis myotis

· Vespertilio murinos

RODENTIA

Sciuridae

· *Spermophilus suslicus

· Spermophilus citellus

(Citellus citellus)

Cricetidae

· Cricetus cricetus

Microtidae

· Microtus tatricus

Muridae

· Nanospalax leucodon

Zapodidae

· Sicista suptilis

Castoridae

· Castor fiber

CARNIVORA

Ursidae

· *Ursus arctos

Mustelidae

· *Lutra lutra

· *Mustela lutreola

Felidae

· Lynx lynx

Phocidae

· *Monachus monachus

ARTILODACTYLA

Cervidae

· Alces alces

Bovidae

· Bison bonasus

CETACEA

· Tursiops truncatus

· Phocoena phocoena

· Delphinusdelphis

PĂSĂRI

Gavidae

· Gavia stellata

· Gavia arctica

Procellariidae

· Puffinus yelkouan

Phalacrocoracidae

· Phalacrocorax aristotelis

· Phalacrocorax pygmaeus

Pelecanidae

· *Pelecanus onocrotalus

· Pelecanus crispus

Ardeidae

· Botaurus stellaris

· Ixobrychus minutus

· Nycticorax nycticorax

· Ardeola ralloides

· Bubulcus ibis

· Egretta garzetta

· Egretta alba

· Ardea purpurea

Ciconidae

· Ciconia nigra

· Ciconia ciconia

Threskiornithidae

· Plegadis falcinellus

· Platalea leucorodia

Phoenicopteridae

· Phoenicopterus ruber

Anatidae

· Cygnus olor

· Cygnus bewickii (Cygnus columbianus)

· Cygnus cygnus

· *Anser erythropus

· Branta leucopsis

· Branta ruficollis

· Tadorna ferruginea

· Tadorna tadorna

· *Aythya nyroca

· *Oxyura leucocephala

Accipitridae

· Pernis apivorus

· Milvus migrans

· Milvus milvus

· Haliaeetus albicilla

· Neophron percnopterus

· Gypaetus barbatus

· Aegypius monachus

· Gyps fulvus

· Circaetus gallicus

· Circus aeruginosus

· Circus cyaneus

· *Circus macrourus

· Circus pygargus

· Accipiter brevipes

· Buteo rufinus

· Aquila pomarina

· *Aquila clanga

· *Aquila heliaca

· Aquila chrysaetos

· Hieraaetus pennatus

· Hieraaetus fasciatus

Pandionidae

· Pandion haliaetus

Falconidae

· *Falco naumanni

· Falco columbarius

· Falco vespertinus

· *Falco cherrug

· Falco peregrinus, Tetraornidae

· Tetrao tetrix

Rallidae

· Porzana porzana

· Porzana parva

· Porzana pussilla

· Crex crex

Gruidae

· Grus grus

Otididae

· Chlamydotis undulata

· *Otis tarda

· Tetrax tetrax

Recurvirostridae

· Recurvirostra avosetta

· Himantopus himantopus

Burhinidae

· Burhinus oedicnemus

Glareolidae

· Glareola pratincola

· Glareola nordmanni

Charadriidae

· Pluvialis apricaria

· Charadrius alexandrinus

· Charadrius morinellus (Eudromias morinel­lus)

· Calidris alpina

Scolopacidae

· Philomachus pugnax

· *Gallinago media

· Limosa limosa

· *Numenius tenuirostris

· Numenius arquata

· Tringa glareola

· Phalaropus lobatus

Laridae

· Larus melanocephalus

· Larus genei

· Larus minutus

Sternidae

· Gelochelidon nilotica

· Sterna caspia

· Sterna sandvicensis

· Sterna hirundo

· Sterna albifrons

· Chlidonias hybridus

· Chlidonias niger

· Uria aalge

Strigidae

· Bubo bubo

· Glaucidium passerinum

· Asio flammeus

· Aegolius funereus

Caprimulgidae

· Caprimulgus europaeus

Alcedinidae

· Alcedo atthis

Coracidae

· Coracias garrulus

Picidae

· Jynx targuilla

· Picus canus

· Dryocopus martius

· Dendrocopos syriacus

· Dendrocopos medius

· Dendrocopos leucotos

· Picoides tridactylus

 

PASSERIFORMES

Alaudidae

· Melanocorypha calandra

· Calandrella brachydactyla

· Lullula arborea

· Eremophila alpestris

Motacillidae

· Anthus campestris

Turdidae

· Oenanthe isabelina

· Oenanthe pleschanka

· Oenanthe hispanica

· Monticola saxatilis

· Luscinia svecica

Sylviidae

· Acrocephalus paludicola

· Acrocephalus melanopogon

· Sylvia nisoria

Muscicapidae

· Ficedula parva

· Ficedula albicollis

Remizidae

· Remiz pendulinus

Laniidae

· Lanius collurio

· Lanius minor

Sturnidae

· Sturnus roseus (Pastor roseus)

Emberizidae

· Emberiza hortulana

· Emberiza cia

 

REPTILE

CHELONIA (TESTUDINES)

Testudinidae

· Testudo hermanni

· Testudo graeca Emydidae

· Emys orbicularis

OPHIDIA (SERPENTES)

Colubridae

· Elaphe quatuorlineata

Viperidae

· Vipera ursinii

 

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

·  Triturus cristatus (Triturus cristatus crista­tus)

· Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus)

· Triturus alpestris alpestris

· * Triturus vulgaris ampelensis

ANURA

Discoglossidae

· Bombina bombina

· Bombina variegata

Pelobatidae

· Pelobates fuscus

· Pelobates syriacus balcanicus

Bufonidae

· Bufo bufo

Hylidae

· Hyla arborea

 

PESTI

PETROMYZONIFORMES

Petromyzonidae

· Eudontomyzon spp.

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

· *Acipenser sturio

CLUPEIFORMES

Clupeidae

· Alosa spp.

SALMONIFORMES

Salmonidae

· Hucho hucho

Umbridae

· Umbra krameri

PERCIFORMES

Percidae

· Gymnocephalus schraetzer

· Gymnocephalus baloni

· Romanichthys valsanicola

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

· Aspius aspius

· Chalcalburnus chalcoides

· Gobio albipinnatus

· Gobio uranoscopus

· Gobio Kessleri

· Leuciscus souffia

· Rutilus pigus

· Rhodeus sericeus amarus

Cobitidae

· Cobitis elongata

· Cobitis taenia

· Misgurnis fossilis

· Sabanejewia aurata

SCORPAENIFORMES

· Cottus gobi

 

NEVERTEBRATE

ARTHROPODA

CRUSTACEA

Decapoda

· *Austropotamobius torrentium

INSECTA

Coleoptera

· Cerambyx cerdo

· Lucanus cervus

· * Osmoderma eremita

· * Rosalia alpina

· Carabus hampei

· Carabus hungaricus

· Carabus variolosus

· Herpes porcellus

· Probaticus subrugosus

· * Pseudogaurotina excellens

Lepidoptera

· Erannis ankeraria

· Glyphipterix loricatella

· Maculinea alcon

· Catopta thrips

· Lychaene helle

· Kirinia roxelana

· *Lepidea Morsei

· Nymphalis vaualbum

· Pseudophilotes bavius

Orthoptera

· Isophya costata

· Odontopodisma rubripes

· Paracaloptenus caloptenoides

· Poecilimon intermedius

· Stenobothrus eurasius

· Capraiscola ebneri

· Podismopsis transsylvanica

· Uvarovitettix transsylvanica

· Zubovskya banatica

· Fulvins oxycarenoides

MOLLUSCA

Gastropoda

· Hydromia kovacsi

· * Anisus vorticulus

· Theodoxus transversalis

· Alopia bielzii bielzii

· Alopia subcosticollis oculta

· Alopia subcosticollis nordsiecki

· Herilla ziegleri dacica

· Holandrina holandri

 

b) PLANTE

PTERIDOPHYTA

Marsileaceae

· Marsilea quadrifolia

Aspleniaceae

· Asplenium adulterinum

ANGIOSPERMAE

Alismataceae

· Caldesia parnassifolia

Amaryllidaceae

· Narcissus pseudonarcissus nobilis

Compositae

· Ligularia sibirica

· Cirsium brachycephalum

· * Seratula lycopifolia

Droseraceae

· Aldrovanda vesiculosa

Labiatae

· Dracocephalum austriacum

· Origairum dictamnus

Orchidaceae

· Cypripedium calceolus

· Liparis loeselii

Liliaceae

· Colchicum arenarium

Iridaceae

· Iris humilis arenaria

· Iris aphylla hungarica

· * Gladiolus palustris

Ranunculaceae

· Pulsatilla patens

Santalaceae

· Thesium ebracteatum

Saxifragaceae

· Saxifraga hirculus

Scrophulariaceae

· Linaria flava

· Veronica micrantha

· Pedicularis exaltata

· Tozzia carpathica

Umbelliferae

· Angelica palustris

· Apium repens

· * Ferula sadleriana

Paeoniaceae

· Paeonia officinalis banatica

PLANTE INFERIOARE

Bryophyta

· Dicranum viridae

· Drepanocladus vernicosus

 

ANEXA Nr. 4

 

SPECII

de animale si de plante care necesită o protectie strictă

 

Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:

· prin numele speciei ori al subspeciei sau

· prin ansamblul speciilor ce apartin unui taxon superior sau unei părti din acel taxon.

 

a) ANIMALE VERTEBRATE

MAMIFERE

INSECTIVORA

Soricidae

· Sorex alpinus

· Neomys anomalus

MICROCHIROPTERA

· Toate speciile

RODENTIA

Gliridae

· Muscardinus avellanarius

· Dryomys nitedula

Sciuridae

· Citellus citellus

· * Spermophilus suslicus

Castoridae

· Castor fiber

Cricetidae

· Cricetus cricetus

Microtidae

* Microtus tatricus

Muridae

Nannospalax leucodon

Zapodidae

· Sicista betulina

· Sicista subtilis

CARNIVORA

Canidae

· Canis lupus

Ursidae

· Ursus arctos

Mustelidae

· Lutra lutra

· Mustela lutreola

Felidae

· Felis silvestris

Phocidae

· *Monachus monachus

ARTIODACTYLA

Cervidae

· Alces alces

Bovidae

· *Bison bonasus

CETACEA

· Toate speciile

 

PĂSĂRI

Gaviidae

· Gavia spp.

Podicipedidae

· Tachybaptus ruficollis

· Podiceps spp.

Accipitridae

· Accipiter spp.

· Buteo spp.

· Aquila spp.

Falconidae

· Falco tinnunculus

· Falco subbuteo

Rallidae

· Rallus aquaticus

Gruidae

· Grus grus

· Anthropoides virgo

Charadriidae

· Charadrius spp.

· Pluvialis squatarola

· Chettusia leucura

Anatidae

· Anser fabalis

· Anser brachyrhynchus

· Branta leucopsis

· Branta bernicla

· Anas strepera

· Anas acuta

· Anas querquedula

· Netta rufina

· Aythya marila

· Bucephala clangula

· Somateria mollissima

· Clangula hyemalis

· Melanitta spp.

· Mergus serrator

· Mergus merganser

· Mergus albellus

Haematopodidae

· Haematopus ostralegus

Scolopacidae

· Calidris spp.

· Limicola falcinellus

· Limosa spp.

· Numenius spp.

· Tringa spp.

· Xenus cinereus

· Actitis hypoleucos

· Arenaria interpres

Phalaropodidae

· Phalaropus spp.

Stercorariidae

· Stercorarius spp.

Laridae

· Larus spp.

Sternidae

· Gelochelidon nilotica

· Sterna spp.

· Chlidonias spp.

Ptreoclididae

· Syrrhaptes paradoxus

Columbidae

· Streptopelia turtur

Cuculidae

· Cuculus canorus

Tytonidae

· Tyto alba

Upupidae

· Upupa epops

Strigidae

· Otus scops

· Athene noctua

· Strix spp.

· Asio spp.

Apodidae

· Apus spp.

· Alcedo atthis

Meropidae

· Merops apiaster

Picidae

· Picus viridis

· Dendrocopos spp.

 

PASSERIFORMES

Alaudidae

· Galerida cristata

· Alauda arvensis

Hirundinidae

· Riparia riparia

· Hirundo spp.

· Delichon urbica

Motacillidae

· Anthus spp.

· Motacilla spp.

Bombycillidae

· Bombycilla garrulus

Cinclidae

· Cinclus cinclus

Troglodytidae

· Troglodytes troglodytes

Prunellidae

· Prunella spp.

Turdidae

· Cercotrichas galactotes

· Erithacus rubecula

· Luscinia spp.

· Phoenicurus spp.

· Saxicola spp.

· Oenanthe spp.

· Turdus spp.

Sylviidae

· Cettia cetti

· Locustella spp.

· Acrocephalus spp.

· Hippolais spp.

· Sylvia spp

· Phylloscopus spp.

· Regulus spp.

Muscicapidae

· Muscicapa striata

· Ficedula spp.

Timaliidae

· Panurus biarmicus

Paridae

· Aegithalos caudatus

· Parus spp.

Sittidae

· Sitta europaea

Tichodromadidae

· Tichodroma muraria

Certhiidae

· Certhia spp.

Oriolidae

· Oriolus oriolus

Laniidae

· Lanius spp.

Corvidae

· Nucifraga caryocatactes

· Corvus corax

Passeridae

· Passer hispaniolensis

· Montifringilla nivalis

Emberizidae

· Calcarius lapponicus

· Plectrophenax nivalis

· Emberiza spp.

· Miliaria calandra

Fringillidae

· Fringilla spp.

· Serinus serinus

· Carduelis spp.

· Loxia spp.

· Carpodacus erythrinus

· Pyrrhula pyrrhula

· Coccothraustes coccothraustes

 

REPTILE

TESTUDINATA

Testudinidae

· Testudo hermanni

· Testudo graeca

Emydidae

· Emys orbicularis

SAURIA

Lacertidae

· Lacerta agilis

· Lacerta trilineata

· Lacerta viridis

· Podarcis muralis

· Podarcis taurica

Scincidae

· Ablepharus kitaibelli

OPHIDIA

Colubridae

· Coronella ausfriaca

· Elaphe longissima

· Elaphe quatuorlineata

· Natrix tessellata

Viperidae

· Vipera ammodytes

· Vipera ursinii

Boidae

· Eryx jaculus


AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

· Triturus cristafus

ANURA

Discoglossidae

· Bombina bombina

· Bombina variegata

Hylidae

· Hyla arborea

Ranidae

· Rana arvalis

Pelobatidae

· Pelobates fuscus

· Pelobates syriacus

Bufonidae

· Bufo viridis

 

PESTI

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

· Acipenser sfurio

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

· Gobio kessleri

PERCIFORMES

Percidae

· Aspro zingel

· Stizostedion volgensis

· Romanichtyis valsanicola

Gobiidae

· Proterorhinus marmoratus

 

NEVERTEBRATE

ARTHROPODA

INSECTA

Coleoptera

· Cerambyx cerdo

· Rosalia alpina

· Carabus hampei

· Carabus hungaricus

· Carabus variolosus

· Probaticus subrugosus

· * Pseudogaurotina excellens

· Pytho kolwensis

Lepidoptera

· Parnassius apollo

· Colias myrmidone

· Erannis ankeraria

· Glyphipterix loricatella

· Maculinea alcon

· Catopta thrips

· Lychaene hellle

· Kirinia roxelana

· *Lepidea morsei

· Nymphalis vaualbum

· Pseudophilotes bavius

Orthoptera

· Isophya costata

· Odontopodisma rubripes

· Paracaloptenus caloptenoides

· Poecilimon intermedius

· Stenobothrus eurasius

· Capraiscola ebneri

· Podismopsis transsylvanica

· Uvarovitettix transsylvanica

· Zubovskya banatica

· Fulvins oxycarenoides

MOLLUSCA

. Gastropoda

· Hydromia kovacsi

· Anisus vorticulus

· Theodoxus transversalis

· Alopia bielzii bielzii

· Alopia subcosticollis oculta

· Alopia subcosticollis nordsiecki

· Herilla ziegleri dacica

· Holandriria holandri

· Chilostoma banaticum

 

b) PLANTE

Toate speciile de plante enumerate în anexa. nr. 3 b), cu exceptia BRYOPHYTELOR, plus cele mentionate în continuare:

Ranunculaceae

· Aquilegia alpina

 

 

ANEXA Nr. 5

 

SPECII

de plante si de animale de interes comunitar a căror prelevare din natură si exploatare fac obiectul măsurilor de management

 

Specii care figurează în această anexă sunt indicate:

· prin numele speciei ori al subspeciei, sau

· prin ansamblul speciilor ce apartin unui taxon superior sau unei părti din acel taxon.

 

a) ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

CARNIVORA

Canidae

· Canis aureus

Mustelidae

· Martes martes

· Mustela putorius

Phocidae

· Toate speciile ce nu sunt mentionate în anexa nr 4.

ARTIODACTYLA

Bovidae

· Rupicapra rupicapra

PĂSĂRI

Phalacrocoracidae

· Phalacrocorax carbo

Ardeidae

· Ardea cinerea

Anatidae

· Anser albifrons

· Anser anser

· Anas penelope

· Anas platyrhynchos

· Anas crecca

· Anas clypeata

· Aythya ferina

· Aythya fuligula

Tetraonidae

· Tetrastes bonasia

· Tetrao urogallus

Phasianidae

· Perdix perdix

· Coturnix coturnix

· Phasianus colchicus

Rallidae

· Gallinula chloropus

· Fulica atra

Charadriidae

· Vanellus vanellus

Scolopacidae

· Lymnocryptes minimus

· Gallinago gallinago

· Scolopax rusticola

Columbidae

· Columba oenas

· Columba palumbus

· Streptopelia decaocto

Corvidae

· Garrulus glandarius

· Pica pica

· Corvus monedula

· Corvus frugilegus

· Corvus corone corone

· Corvus corone cornix

Sturnidae

· Sturnus vulgaris

Turdidae

· Turdus spp.

AMFIBIENI

ANURA

Ranidae

· Rana esculenta

· Rana ridibunda

· Rana temporaria

PESTI

PETROMYZONIFORMES

Petromyzonidae

· Lampetra fluviatilis

ACIPENSERIFORMES

Acipensaridae

· Toate speciile care nu sunt mentionate în anexa nr. IV

SALMONIFORMES

Salmonidae

· Thymallus thymallus

· Hucho hucho

Cyprinidae

· Barbus spp.

PERCIFORMES

Percidae

· Zingel zingel

CLUPEIFORMES

Clupeidae

· Alosa spp.

 

NEVERTEBRATE

 

MOLLUSCA

GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA

Helicidae

· Helix pomatia

HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE

Hirudinidae

· Hirudo medicinalis

ARTHROPODA

CRUSTACEA-DECAPODA

Astacidae

· Astacus astacus

 

b) PLANTE

LICHENES
            Gladoniaceae
            Cladonia L. subgemus Cladina (Nyl.)
            Vain.
            BRYOPHYTA
            MUSCI
            Leucobryaceae
            · Leucobryum glaucum (Hedw.) Angstr.
            Sphagnaceae

· Sphagnum L. spp. (exceptie Sphagnum pylasii Brid.)

PTERIDOPHYTA

· Lycopodium spp.

ANGIOSPERMAE

Amaryllidaceae

· Galanthus nivalis

Compositae

· Arnica montana L.

Gentianaceae

Gentiana lutea L.

L. Lilliaceae

· Ruscus aculeatus L.

Scrophulariaceae

· Scrophularia grandiflora DC. subsp. gran­ · diflora DC.

 

ANEXA Nr. 6

 

METODE SI MIJLOACE DE CAPTURĂ SI UCIDERE SI MODALITĂTI DE DEPLASARE INTERZISE ÎN VEDEREA CAPTURĂRII SAU UCIDERII

 

a) Mijloace neselective:

MAMIFERE

· Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeală vie;

· Magnetofoane, dispozitive electrice si electronice capabile să le ucidă sau să le ametească;

· Surse luminoase artificiale;

· Oglinzi si alte mijloace ce pot cauza orbirea;

· Mijloace de luminare a tintelor;

· Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care contin un amplifica­tor de imagine sau un convertizor electronic de imagine;

· Explozivi;

· Fileuri/năvoade/plase neselective în principiu sau prin modul de uti­lizare:

· Capcane neselective în principiu sau prin modul de utilizare;

· Arbalete;

· Otrăvuri si momeli otrăvite sau care contin anestezice;

· Gazare sau afumare;

· Arme semiautomate sau automate al căror încărcător poate contine mai mult de două cartuse.

 

PESTI

· Otrăviri;

· Explozivi;

· Curent electric.

 

PĂSĂRI

· Plase

· Capcane

b) Modalităti de deplasare:

· Pe cale aeriană;

· Vehicule acvatice sau terestre cu motor în functiune.

 

ANEXA Nr 7

 

CRITERII

pentru selectarea siturilor eligibile în vederea identificării ca situri de importantă comunitară si pentru desemnarea lor ca arii speciale de conservare

 

Etapa 1: Evaluarea la nivel national a importantei relative a siturilor pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 si pentru fie­care specie din anexa nr. 3 (incluzând habitatele naturale prioritare si speciile prioritare).

A. Criterii de evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevăzut în anexa nr. 2:

a) gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria (situl) respectiv;

b) suprafata ariei acoperită de tipul de habitat natural, în comparatie cu suprafata totală acoperită de acel habitat natural în cadrul intregului teritoriu national;

c) gradul de conservare a structurilor si functiilor tipului de habitat natural în cauză si posibilităti de refacere/reconstructie;

d) evaluarea globală a valorii ariei respective pentru conservarea tipu­lui de habitat natural respectiv.

B. Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse în anexa nr. 3:

a) mărimea si densitatea populatiilor speciilor prezente în aria res­pectivă, în relatie cu populatiile prezente în cadrul întregului teritoriu national;

b) gradul de conservăre a trăsăturilor habitatului care este important pentru speciile respective si pentru posibilitătile de restaurare;

c) gradul de izolare a populatiilor prezente în situl respectiv în relatie cu distributia naturală a speciilor;

d) evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciilor res­pective.

C. Pe baza acestor criterii se vor clasifica siturile propuse pe listele nationale ca situri eligibile pentru identificarea ca situri de importantă comunitară, conform valorii lor relative pentru conservarea fiecărui habitat natural prevăzut în anexa nr. 2 sau a fiecărei specii prevăzut în anexa nr. 3.

D. Această listă va contine siturile care au tipurile de habitate natu­rale prioritare si speciile prioritare selectate pe baza criteriilor continute la punctele A si B de mai sus.

Etapa 2: Evaluarea importantei comunitare a siturilor incluse pe lis­tele nationale.

1. Toate siturile identificate de statele membre în etapa 1, care contin tipuri de habitate naturale prioritare si/sau specii prioritare, vor fi conside­rate situri de importantă comunitară.

2. Evaluarea importantei comunitare pentru alte situri din listele state­lor membre, avându-se în vedere contributia acestora pentru mentinerea sau restabilirea cu un statut favorabil de conservare a unui habitat natu­ral cuprins în anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse în anexa nr. 3 si/sau având legătură cu Natura 2000, va tine seama de următoarele criterii:

a) valoarea relativă a sitului la nivel national;

b) pozitia geografică a sitului în legătură cu rutele de migrare a spe­ciilor cuprinse în anexa nr. 3 si acolo unde acesta apartine unui ecosis­tem situat pe ambele părti ale uneia sau mai multor frontiere comunitare;

c) suprafata totală a sitului;

d) numărul de habitate naturale (anexa nr. 2) si de specii (anexele nr. 3 si 4) prezente în situl respectiv;

e) valoarea ecologică globală a sitului respectiv pentru regiunile bio­geografice în cauză.