MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XII - Nr. 633    LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE     Miercuri, 6 decembrie 2000

 

SUMAR

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

243. - Ordonantă de urgentă privind protectia atmosferei

 

244. - Ordonantă de urgentă privind siguranta barajelor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.985/C. - Ordin al ministrului de stat, ministrul justitiei pentru aprobarea Regulamentului privind organiza­rea si desfăsurarea examenului pentru autorizarea expertilor criminalisti care pot fi recomandati de părti să participe la efectuarea expertizei criminalistice

 

DECIZII ALE CONSILIULUI NATIONAL

AL AUDIOVIZUALULUI

 

250. - Decizie privind retragerea Licentei de emisie nr. R 053 din 20 mai 1993, acordată Societătii Comerciale RADIO SONIC - S.R.L. pentru postul RADIO SONIC din Cluj-Napoca         

 

251. - Decizie privind reducerea cu 2 ani a duratei Licentei de emisie nr. TV 100 din 24 octombrie 1995, acordată Societătii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A. pentru postul de televiziune TELE 7 BACĂU

 

252. - Decizie privind reducerea cu 2 ani a duratei Licentei de emisie nr. TV 026 din 25 februarie 1993, acordată Societătii Comerciale CINEMAR ­S.R.L. SIBIU pentru postul de televiziune CINEMAR SIBIU

 

253. - Decizie privind retragerea Licentei de emisie nr. R 181 din 30 ianuarie 1996, acordată Societătii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A. pentru postul R.C.N. BRASOV din Brasov

 

254. - Decizie privind retragerea Licentei de emisie nr. TV 119 din 19 martie 1996, acordată Societătii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK ­S.A. pentru postul TELE 7 IASI din Iasi

 

255. - Decizie privind retragerea Licentei de emisie nr. TV 112 din 30 ianuarie 1996, acordată Societătii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A., pentru postul TELE 7 DUNĂREA din Brăila

 

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind protectia atmosferei

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta ordonantă de urgentă are ca scop stabilirea cadrului juridic privind prevenirea, limitarea deteriorării si ameliorarea calitătii atmosferei, în scopul evitării efectelor negative asupra sănătătii omului si asupra mediului ca întreg, asigurându-se astfel alinierea la normele juridice internationale si la reglementările comunitare.

(2) Reglementarea activitătilor care afectează sau care pot afecta calitatea atmosferei, direct sau indirect, desfăsurate de persoane fizice si juridice, si strategia natională în domeniu urmăresc asigurarea dreptului fiecărei persoane la un mediu de calitate.

Art. 2. - Regimul juridic al protectiei atmosferei are la bază principiile generale consacrate de legislatia în vigoare si acceptate la nivel international.

Art. 3. - (1) Principalele obiective ale strategiei nationale privind protectia atmosferei sunt următoarele:

a) mentinerea calitătii aerului înconjurător în zonele în care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;

b) îmbunătătirea calitătii aerului înconjurător în zonele în care nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;

c) adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, în con­text transfrontier;

d) îndeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile si tra­tatele internationale la care România este parte si partici­parea la cooperarea internatională în domeniu.

(2) Strategia se actualizează periodic de către autorita­tea publică centrală pentru protectia mediului.

Art. 4. - Adoptarea strategiilor de dezvoltare a sectoa­relor de activitate care pot afecta calitatea atmosferei se face cu avizul autoritătii publice centrale pentru protectia mediului.

Art. 5. - Autoritătile publice centrale si locale au obligatia să asigure schimbul de informatii, inclusiv al celor necesare în activitatea de elaborare si punere în aplicare a strategiilor sectoriale legate de protectia atmosferei si al celor referitoare la cele mai bune tehnici disponibile care nu implică costuri excesive.

Art. 6. - În întelesul prezentei ordonante de urgentă termenii de mai jos au următoarele semnificatii:

a) aglomerare - zonă cu o populatie care depăseste 250.000 de locuitori sau zonă în care populatia este egală sau mai mică de 250.000 de locuitori, dar densitatea populatiei/km2 justifică necesitatea evaluării si gestionării calitătii aerului înconjurător;

b) aer înconjurător - aerul troposferic, exclusiv cel din locurile de muncă;

c) atmosferă - masă de aer care înconjoară suprafata terestră, incluzând si stratul de ozon;

d) evaluare - orice metodă utilizată pentru măsurarea, calcularea, prognozarea sau estimarea nivelului unui polu­ant în aerul înconjurător;

e) emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate în mediu prin ferestre, usi, sisteme de ventilare sau prin deschideri similare;

f) instalatie - unitate tehnică stationară în care se desfăsoară unul sau mai multe procese tehnologice si orice alte activităti direct asociate cu acestea si care prin emisiile lor pot avea impact asupra calitătii mediului;

g) marjă de tolerantă - procent din valoarea limită cu care aceasta poate fi depăsită, în conditiile precizate de legislatia în vigoare;

h) nivel - conceritratia unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe suprafete într-o perioadă dată;

i) poluant - orice substantă introdusă direct sau indirect de om în aerul înconjurător, care poate avea efecte dăunătoare asupra sănătătii umane sau asupra mediului ca întreg;

j) prag de alertă - nivelul peste care există un risc pentru sănătatea oamenilor în urma unei expuneri de scurtă durată si fată de care trebuie să se ia măsuri ime­diate, conform legislatiei în vigoare;

k) valoare limită - nivel fixat pe baza cunostintelor stiintifice, în scopul evitării, prevenirii sau reducerii efectelor dăunătoare asupra sănătătii omului sau mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadă dată si care nu trebuie depăsit după ce a fost atins;

l) valoare tintă - nivel fixat în scopul evitării unor efecte dăunătoare pe termen lung asupra sănătătii umane sau asupra mediului ca întreg, care trebuie atins acolo unde este posibil într-o perioadă dată;

m) valori limită de emisie - concentratia sau masa sub­stantelor poluante în emisiile provenite de la surse pe par­cursul unei perioade precizate si a cărei depăsire nu este permisă;

n) zonă - parte a teritoriului, delimitată pe criterii rezul­tate în urma evaluării calitătii aerului, aprobată de Guvern.

 

CAPITOLUL II

Atributii si responsabilităti

 

SECTIUNEA 1

Atributii si responsabilităti ale autoritătilor competente

în domeniul protectiei atmosferei

 

Art. 7. - Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului are următoarele atribuiii si responsabilităti:

a) elaborează si promovează strategia natională si pla­nul national de actiune în domeniul protectiei atmosferei, ca parte integrantă a strategiei si politicilor nationale de protectie a mediului;

b) coordonează si controlează modul de punere în apli­care si de respectare a dispozitiilor prezentei ordonante de urgentă si a actelor normative ce decurg din aceasta;

c) elaborează, avizează, promovează si, după caz, aprobă actele normative, precum si măsurile necesare pen­tru aplicarea unitară pe teritoriul României a prevederilor din conventiile internationale privind protectia atmosferei, la care România este parte;

d) coordonează elaborarea inventarelor nationale de emisii poluante în aer;

e) coordonează elaborarea si reactualizarea normelor si reglementărilor privind calitatea aerului;

f) coordonează elaborarea si reactualizarea normelor si reglementărilor privind emisiile de poluanti în aer;

g) coordonează la nivel national participarea la progra­mele Uniunii Europene de asigurare a calitătii datelor;

h) aprobă metodele si metodologiile de evaluare a calitătii aerului si a emisiilor poluante în aer, coordonează si controlează aplicarea acestora;

i) aprobă metodele de determinare a concentratiilor poluantilor în aerul înconjurător, elaborate de institutiile spe­cializate, si asigură conditiile necesare în vederea mentine­rii acuratetei măsurătorilor efectuate;

j) evaluează calitatea aerului înconjurător prin interme­diul institutiilor specializate;

k) participă la derularea activitătilor din cadrul Sistemului national de monitorizare integrată a calitătii aerului si coordonează programele de asigurare a calitătii datelor pri­vind calitatea aerului înconjurător provenite din Sistemul national de monitorizare integrată a calitătii aerului;

l) asigură accesul publicului la informatiile privind calita­tea atmosferei, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare;

m) raportează datele în conformitate cu prevederile con­ventiilor internationale privind protectia atmosferei, la care România este parte;

Art. 8. - Autoritătile publice teritoriale pentru protectia mediului au următoarele atributii si responsabilităti:

a) controlează modul de aplicare si de respectare a dis­pozitiilor prezentei ordonante de urgentă si a actelor nor­mative în vigoare din acest domeniu la nivel teritorial;

b) elaborează planuri de actiune pentru calitatea aerului, programe de ameliorare a calitătii aerului la nivel teritorial si asigură corelarea acestora cu planul local de actiune pentru protectia mediului, în cooperare cu serviciile descen­tralizate ale celorlalte autorităti de specialitate ale adminis­tratiei publice centrale, cu autoritătile administratiei publice locale si în parteneriat cu alte institutii publice locale si cu titularii de activitate;

c) elaborează inventarul emisiilor poluante la nivel teritorial;

d) urmăreste si analizează aplicarea planurilor de actiune pentru calitatea aerului la nivel teritorial si elabo­rează rapoarte anuale;

e) colaborează cu organismele guvernamentale abilitate, care avizează actiunile de import-export al produselor, bunurilor si al altor materiale cu regim special de comerci­alizare, care pot afecta calitatea atmosferei, în conformitate cu legislatia natională si cu conventiile internationale la care România este parte;

f) aplică sanctiunile prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă;

g) participă la derularea activitătilor din cadrul Sistemului national de monitorizare integrată a calitătii aerului;

h) informează operativ autoritatea centrală de protectie a mediului, alte autorităti centrale si locale, potrivit atributiilor si competentelor acestora, în cazul producerii unor evenimente deosebite cu impact asupra calitătii aeru­lui si care aduc prejudicii sănătătii umane;

i) pun la dispozitie autoritătilor teritoriale pentru sănătate, agricultură si alimentatie, lucrări publice si amenajarea teri­toriului si administratiei publice locale informatiile necesare în activitatea de elaborare si punere în aplicare a strategi­ilor sectoriale legate de calitatea aerului atmosferic;

j) informează populatia si autoritătile locale în cazul depăsirii pragurilor de alertă;

k) asigură informarea curentă a populatiei si a autoritătilor locale cu privire la calitatea aerului;

l) urmăreste aplicarea la nivel teritorial a programelor si măsurilor pentru respectarea conventiilor si a acordurilor internationale la care România este parte.

 

SECTIUNEA a 2-a

Atributii si responsabilităti ale altor

autorităti publice centrale si teritoriale

 

Art. 9. - (1) Autoritatea publică centrală pentru sănătate are următoarele atributii si responsabilităti:

a) elaborează strategiile din domeniul prevenirii îmbolnăvirilor determinate de poluarea atmosferei;

b) elaborează metodologiile de evaluare a riscului asu­pra stării de sănătate a populatiei în cazul expunerii la poluantii atmosferici;

c) elaborează si reactualizează normele si reglementările privind calitatea aerului;

d) colaborează la elaborarea metodelor de determinare a concentratiilor poluantilor din aerul înconjurător;

e) participă la derularea activitătilor din cadrul Sistemului national de monitorizare integrată a calitătii aerului;

f) prelucrează si interpretează datele de poluare atmo­sferică provenite din Sistemul national de monitorizare inte­grată a calitătii aerului în relatie cu starea de sănătate; elaborează rapoarte periodice;

g) comunică autoritătilor centrale sau locale si populatiei riscurile pentru sănătatea colectivitătilor umane produse de poluarea atmosferei;

h) raportează organismelor internationale specializate datele referitoare la starea de sănătate a populatiei în functie de calitatea atmosferei.

(2) Autoritătile teritoriale pentru sănătate au obligatia să pună la dispozitie autoritătilor teritoriale în domeniul pro­tectiei atmosferei informatiile necesare în activitatea de gestionare a calitătii aerului.

Art. 10. - Autoritatea publică centrală pentru transport are următoarele atributii si responsabilităti:

a) elaborează si pune în aplicare strategiile de dezvol­tare a transporturilor, în conditiile reducerii si limitării poluării atmosferei;

b) elaborează reglementări specifice în domeniul trans­portului si stabileste conditiile tehnice pe care să le înde­plinească mijloacele de transport poluante;

c) elaborează norme privind transportul mărfurilor peri­culoase care pot afecta calitatea atmosferei;

d) certifică prin omologare sau prin inspectie tehnică, după caz, încadrarea mijloacelor de transport poluante în normele tehnice privind protectia atmosferei;

e) asigură controlul respectării reglementărilor specifice privind omologarea, inspectia tehnică si exploatarea mijloa­celor de transport poluante;

f) colaborează la elaborarea si la reactualizarea normelior si reglementărilor privind emisiile de poluanti în aer.

Art. 11. - Autoritatea publică centrală pentru industrie si autoritatea publică centrală pentru comert au următoarele atributii si responsabilităti:

a) elaborează strategiile sectoriale pentru activitătile si instalatiile industriale, luând în considerare impactul asupra calitătii atmosferei;

b) elaborează prin institutii specializate norme privind calitatea combustibililor si norme privind manipularea aces­tora;

c) colaborează la elaborarea si la reactualizarea norme­lor si a reglementărilor privind emisiile de poluanti în aer;

d) coordonează programele de reducere a emisiilor de poluanti în aer;

e) promovează si coordonează aplicarea reglementărilor specifice privind emisiile de poluanti în aer pentru activităti industriale cu impact major asupra calitătii aerului;

f) asigură punerea în aplicare a strategiilor sectoriale prin Planul national de actiune pentru protectia mediului ­sectiunea privind protectia atmosferei;

g) colaborează cu organismul national pentru standardi­zare în vederea standardizării si omologării de tip pentru produse si instalatii.

Art. 12. - (1)  Autoritatea publică centrală pentru agri­cultură si alimentatie are următoarele atributii si responsabilităti:

a) elaborează si pune în aplicare strategia de dezvol­tare a agriculturii, luând în considerare impactul asupra atmosferei;

b) asigură prin unitătile sale din teritoriu respectarea prevederilor legale în ceea ce priveste desfăsurarea acti­vitătilor cu impact asupra calitătii atmosferei, cum sunt tra­tamentele fitosanitare, fertilizarea solurilor, activităti din sectorul zootehnic;

c) colaborează la elaborarea si la reactualizarea norme­lor si reglementărilor privind emisiile de poluanti în aer;

d) exercită controlul, prin teste de laborator, al produselor agroalimentare si al altor produse cu regim special de comercializare din import, care pot afecta calitatea atmo­sferei si sănătatea publică;

e) promovează adoptarea de solutii alternative pentru tehnologiile din industria alimentară în vederea reducerii impactului asupra calitătii atmosferei;

f) colaborează cu alte organisme competente în dome­niul protectiei atmosferei.

(2) Autoritătile teritoriale din subordine au obligatia să pună la dispozitie autoritătilor teritoriale de protectie a mediului informatiile necesare în activitatea de gestionare a calitătii aerului.

Art. 13. - (1) Autoritatea publică centrală pentru lucrări publice si amenajarea teritoriului are următoarele atributii si responsabilităti:

a) colaborează la elaborarea normelor care permit clasi­ficarea zonelor în functie de gradul de poluare a aerului;

b) colaborează la elaborarea unei liste preliminare cuprinzând aglomerări si zone;

c) asigură cuprinderea în planurile de amenajare a teri­toriului si de urbanism a strategiei nationale privind pro­tectia atmosferei si a planurilor de actiune, pentru calitatea aerului.

(2) Autoritătile publice teritoriale din subordine au obligatia să pună la dispozitie autoritătilor publice teritoriale de protectie a mediului informatiile si documentele nece­sare în activitatea de gestionare a calitătii aerului.

Art. 14. - (1) Autoritatea publică centrală pentru coor­donarea administratiei publice locale are următoarele atributii si responsabilităti:

a) elaborează reglementări privind cadrul de aplicare în mod unitar, de către prefecti si primari, a dispozitiilor legale privind protectia atmosferei;

b) urmăreste si asigură transpunerea prevederilor pre­zentei ordonante de urgentă de către autoritătile publice locale;

c) coordonează elaborarea si aplicarea strategiilor si programelor sectoriale privind protectia atmosferei de către autoritătile publice locale;

d) stabileste măsuri corespunzătoare cu privire la solutionarea de către serviciile publice descentralizate a problemelor de interes local referitoare la protectia atmo­sferei.

(2) Autoritătile teritoriale din subordine au obligatia să pună la dispozitie autoritătilor teritoriale de protectie a mediului informatiile si documentele necesare în activitatea de gestionare a calitătii aerului.

Art. 15. - Primăriile si consiliile locale au următoarele­ atributii si responsabilităti:

a) elaborează instructiuni pentru titularii de activitate, institutii si populatie privind protectia atmosferei si le aduce la cunostintă acestora prin mijloace adecvate;

b) adoptă si aduce la îndeplinire măsurile administrative la nivel local, stabilite prin planurile de actiune pentru cali­tatea aerului;

c) integrează politicile de protectie a atmosferei în stra­tegia de dezvoltare locală.

 

CAPITOLUL III

Calitatea aerului înconjurător

 

SECTIUNEA 7

Evaluarea calitătii aerului înconjurător

 

Art. 16. - (1) Evaluarea calitătii aerului înconjurător este obligatorie pentru toate aglomerările si zonele de pe teritoriul României. Modul de evaluare se stabileste în functie de nivelul poluantilor relevanti în aerul înconjurător.

(2) Evaluarea calitătii aerului înconjurător se realizează prin metode si procedee stabilite prin hotărâre a Guvernului, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

Art. 17. - (1) Poluantii de referintă care se monitori­zează pentru evaluarea calitătii aerului înconjurător, valorile limită, pragurile de alertă, valorile tintă si marjele de tole­rantă privind nivelul de poluare a aerului înconjurător, pre­cum si criteriile de selectare a acestor poluanti se stabilesc în acord cu standardele comunitare prin hotărâre a Guvernului elaborată în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

(2) Modificarea sau reactualizarea listei cuprinzând poluantii de referintă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerile autoritătilor centrale competente.

Art. 18. - (1) Pe baza datelor obtinute prin evaluarea calitătii aerului autoritatea competentă de mediu elaborează si promovează planuri de actiune pentru calitatea aerului. Planurile de actiune pentru calitatea aerului precizează măsuri concrete de reducere, limitare si prevenire a poluării, după caz, în vederea încadrării în normele de cadi­tate a aerului într-o perioadă dată.

(2) Procedura de realizare a planurilor de actiune pentru calitatea aerului se stabileste de autoritatea centrală pentru protectia mediului.

Art. 19. - Planurile de actiune pentru calitatea aerului se elaborează consultând autoritătile competente, titularii de activitate si publicul interesat.

Art. 20. - La elaborarea si evaluarea planurilor de urbanism si de amenajare a teritoriului se vor respecta si prevederile planurilor de actiune pentru calitatea aerului.

Art. 21. - (1) Informatia privind calitatea aerului încon­jurător este publică, dacă nu intră sub incidenta prevederi­lor altor acte normative de protejare a informatiei.

(2) Toate autoritătile publice sunt obligate să asigure accesul publicului la informatie, în conditiile si în termenele prevăzute de lege.

(3) Depăsirea pragurilor de alertă se aduce la cunostintă publicului prin cele mai eficiente mijloace de informare în masă de către autoritatea competentă de mediu, indicându-se si măsurile care se impun.

Art. 22. - Încadrarea în valorile limită stabilite de legis­latia în vigoare, în cazul în care au loc depăsiri ale valori­lor limită sau ale pragurilor de alertă datorate poluării semnificative cu originea într-un alt stat, se face prin măsuri comune stabilite prin acdrduri bilaterale.

 

SECTIUNEA a 2-a

Monitorizarea calitătii aerului si a nivelului emisiilor

 

Art. 23. - (1) Monitorizarea calitătii aerului se asigură prin Sistemul national de monitorizare integrată a calitătii aerului.

(2) Înfiintarea si organizarea Sistemului national de monitorizare integrată a calitătii aerului, precum si stabilirea criteriilor si procedurilor comune de raportare si furnizare a informatiilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, elabo­rată în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

(3) Structurile apartinând Sistemului national de monito­rizare integrată a calitătii aerului, indiferent de autoritatea competentă căreia îi sunt subordonate sau în coordonarea căreia se află, au obligatia să deruleze activitatea de moni­torizare, să raporteze si să furnizeze informatia conform criteriilor si procedurilor comune.

Art. 24. - (1) Titularii de activitate au obligatia să monitorizeze nivelul emisiilor de poluanti si să raporteze informatiile solicitate către autoritatea competentă, în conformitate cu Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicată.

(2) Rezultatele măsurătorilor se înregistrează, se prelu­crează si se prezintă într-o formă adecvată, stabilită de autoritatea de mediu competentă.

Art. 25. - (1) Se înfiintează Sistemul national de inven­tariere a emisiilor de poluanti atmosferici, sub coordonarea autoritătii centrale de protectie a mediului.

(2) Modul de organizare si functionare a Sistemului national de inventariere a emisiilor de poluanti atmosferici, precum si structura inventarului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, elaborată în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

Art. 26. - (1) Evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră si a celor care afectează stratul de ozon va fi inclusă în Inventarul national al emisiilor de poluanti atmosferici.

(2) Evaluarea emisiilor si raportarea acestora se fac conform procedurilor specifice cuprinse în conventiile internationale din domeniu.

 

CAPITOLUL IV

Surse de poluare si controlul lor

 

SECTlUNEA 1

Controlul surselor fixe. Obligatiile titularilor de activitate

 

Art. 27. - (1) Desfăsurarea activitătilor care pot consti­tui surse fixe importante de emisii de poluanti în aer este permisă numai cu autorizatie de mediu.

(2) Procedura de autorizare se supune prevederilor Legii protectiei mediului nr. 137/1995, republicată si ale celorlalte acte normative în vigoare.

Art. 28. - Lista cuprinzând activitătile care constituie surse fixe importante de emisii de poluanti se stabileste prin hotărâre a Guvernului.

Art. 29. - (1) Titularii activitătilor care constituie surse fixe importante de emisii au următoarele obligatii:

a) să solicite si să obtină autorizatia de mediu în ter­menul si în conditiile prevăzute de legislatia în vigoare;

b) să detină evidente complete privind exploatarea instalatiilor ce constituie surse de poluare si cantitătile de poluanti eliminate în aer;

c) să elaboreze strategii de prevenire a accidentelor majore si să le pună în practică în mod adecvat;

d) să elaboreze planuri pentru situatii de urgentă, care stabilesc măsurile aplicabile în interiorul amplasamentului, si să solicite aprobarea autoritătilor competente pentru măsurile stabilite să se aplice în afara amplasamentului;

e) în caz de pericol major sau iminent, cu impact asu­pra calitătii aerului, să oprească functionarea instalatiilor care constituie sursă de pericol si să anunte autoritătile competente;

f) în situatia în care nu se obtin rezultatele scontate prin conditiile stabilite în autorizatie, să pună în aplicare măsurile de rectificare a parametrilor si conditiilor de functionare, în vederea încadrării în prevederile legale sta­bilite de autoritatea competentă;

g) să furnizeze reprezentantilor autoritătilor competente informatiile necesare, conform prevederilor legale;

h) să participe la elaborarea programelor de reducere a emisiilor de poluanti, a planurilor de actiune pentru calitatea aerului si să pună în aplicare obligatiile ce le revin prin acestea;

i) să informeze, conform prevederilor legale în vigoare, în cazul producerii de emisii accidentale de poluanti în aer sau de accident major.

(2) Procedurile de întocmire si de aplicare a planurilor de prevenire a accidentelor majore si a planurilor pentru situaiii de urgentă se reactualizează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 30. - Titularii activitătilor care nu pot constitui surse fixe importante de emisii de poluanti în aer au următoarele obligatii:

a) să solicite si să obtină autorizatie de mediu în con­formitate cu prevederile actelor normative în vigoare;

b) să pună în functiune si să asigure functionarea instalatiei care constituie sursa de poluare, cu respectarea conditiilor stabilite de autoritatea de protectie a mediului în acordul sau în autorizatia de mediu, conform prevederilor legislatiei în vigoare;

c) să detină evidente complete privind exploatarea instalatiilor care constituie surse de poluare, furnizând auto­ritătilor competente toate datele solicitate conform legislatiei în vigoare;

d) în situatia în care nu se obtin rezultatele scontate prin conditiile stabilite în autorizatie, să pună în aplicare măsurile de rectificare a parametrilor si conditiilor de functionare, în vederea încadrării în prevederile legale;

e) să participe la elaborarea programelor de reducere a emisiilor, a planurilor de actiune pentru calitatea aerului si să pună în aplicare obligatiile ce le revin prin acestea.

Art. 31. - (1) Activitătile la care se înregistrează, în regim normal de functionare a instalatiilor, depăsiri ale valorilor limită de emisie în aer pentru poluantii specifici activitătii pot fi autorizate doar cu program pentru confor­mare, în conditiile legii.

(2) Programul pentru conformare va contine măsuri de reducere a poluării aerului prin folosirea celor mai bune tehnici disponibile, care nu implică costuri excesive, etapi­zate pe o perioadă de cel mult 5 ani, dacă nu sunt depăsite valorile limită de calitate a aerului sau marjele de tolerantă pentru acesti poluanti.

Art. 32. - În cazul depăsirii accidentale a valorilor limită de emisie de poluanti, autoritatea de mediu decide întreruperea temporară a activitătii instalatiei care a provo­cat poluarea, până la îndepărtarea cauzelor poluării.

Art. 33. - În zonele în care sunt depăsite valorile limită de emisie de poluanti privind calitatea aerului, pe baza studiilor de evaluare a impactului asupra mediului autorita­tea de mediu competentă poate stabili valori limită de emisie specifice fiecărei activităti din zonă, mai restrictive decât valorile stabilite de legislatia în vigoare.

Art. 34. - (1) Acordul de mediu se emite în conformi­tate cu prevederile Legii protectiei mediului nr. 137/1995, republicată, si ale celorlalte acte normative în vigoare, cu îndeplinirea următoarelor conditii:

a) prevederea tuturor măsurilor de prevenire a poluării aerului, inclusiv folosirea celei mai bune tehnici disponibile care nu implică costuri excesive;

b) functionarea unitătii de productie nu determină polua­rea semnificativă a aerului, în special prin emisii de sub­stante supuse reglementărilor în vigoare;

c) nu se depăsesc valorile limită de emisie pentru poluantii rezultati din activitate;

d) sunt luate în considerare valorile limită privind calita­tea aerului pentru toti poluantii rezultati din activitate.

(2) Pentru modificarea sau dezafectarea instalatiilor exis­tente care pot avea impact asupra calitătii aerului încon­jurător este obligatorie obtinerea acordului de mediu, în conditiile legii.

(3) Este obligatorie obtinerea acordului de mediu pentru operatiuni de dezafectare a instalatiilor existente, care au impact asupra calitătii aerului.

Art. 35. - Autoritătile competente stabilesc si pun în aplicare planuri nationale de reducere a emisiilor de poluanti rezultate din activitătile si de la instalatiile industriale prevăzute la art. 28.

Art. 36. - (1) Transferul de poluanti din aer către un alt factor de mediu, ca urmare a măsurilor de reducere a poluării aerului înconjurător, este permis în conditiile mentinerii nivelului poluantilor sub valorile limită pentru acel factor de mediu.

(2) Metodele si sistemele adoptate în vederea îmbunătătirii calitătii aerului nu conduc la depăsirea norme­lor stabilite de legislatia în vigoare pentru locul de muncă.

Art. 37. - Titularii de activitate au obligatia să furnizeze autoritătilor competente informatiile solicitate pentru actuali­zarea Inventarului national al emisiilor de poluanti atmosfe­rici, precum si pentru derularea procedurilor de reglementare si control, în conditiile legii.

Art. 38. - Emisiile de poluanti în aer se supun taxelor. Procedura si cuantumul de stabilire a taxelor sunt regle­mentate conform prevederilor legislatiei în vigoare.

 

SECTIUNEA a 2-a

Controlul surselor mobile si al surselor difuze.

Obligatii ale utilizatorilor surselor mobile de poluare

 

Art. 39. - (1) În vederea controlului emisiilor poluante, sursele mobile de poluare si sursele difuze se supun regle­mentărilor specifice în vigoare.

(2) În sensul prezentei ordonante de urgentă, surse mobile de poluare înseamnă mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale si aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere internă.

(3) În sensul prezentei ordonante de urgentă, surse difuze de poluare înseamnă sursele de emisii nedirijate de poluanti atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii si alte surse care nu au fost definite specific.

Art. 40. - Utilizatorii de surse mobile de poluare au obligatia să asigure încadrarea în limitele de emisie stabi­lite pentru fiecare tip specific de sursă, precum si să le supună inspectiilor tehnice, conform prevederilor legislatiei în vigoare.

Art. 41. - (1) În zonele în care sunt necesare măsuri speciale de protectie a calitătii aerului, în planurile de actiune pentru protectia calitătii aerului se vor preciza obligatii pentru persoanele fizice si juridice care exploa­tează surse mobile de poluare.

(2) În cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic si economic, sursele difuze se vor transforma în surse de emisii dirijate, conform prevederilor legale în vigoare.

 

SECTIUNEA a 3-a

Controlul produselor si al substantelor

care pot afecta calitatea, atmosferei

 

Art. 42. - Contingentarea productiei si consumurilor, precum si interdictia de plasare pe piată a anumitor tipuri de substante cu impact asupra atmosferei, reglementate prin tratate la care România este parte, se face prin hotărâre a Guvernului.

Art. 43. - (1) Se supun reglementărilor specifice pro­dusele care prin utilizare pot afecta calitatea atmosferei.

(2) Conditiile de plasare pe piată, restrictiile de produ­cere si utilizare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului pentru fiecare tip sau clasă de produse.

Art. 44. - Autoritătile centrale competente exercită functiile de reglementare si control privind proiectarea, con­struirea si operarea instalatiilor, echipamentelor, utilajelor si mijloacelor de transport care pot afecta calitatea aerului înconjurător.

Art. 45. - Echipamentele, instalatiile, utilajele si mijloa­cele de transport a căror functionare are impact asupra calitătii aerului înconjurător se supun omologării de către autoritătile competente.

 

CAPITOLUL V

Contraventii si infractiuni

 

Art. 46. - Încălcarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă atrage răspunderea civilă, contraventională sau penală, după caz.

Art. 47. - Constituie contraventie următoarele fapte care nu au fost săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infractiuni si se sanctionează astfel:

a) cu amendă de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei pen­tru persoane fizice si de la 35.000.000 lei la 100.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 29 alin. (1) lit. a), b), c), f), g), h), i) si ale art. 40;

b) cu amendă de la 5.000.000 lei la 30.000.000 lei pen­tru persoane fizice si de la 15.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 30 lit. a), b), c), d) si e);

c) cu amendă de la 5.000.000 lei la 30.000.000 lei pen­tru persoane fizice si de la 15.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 34 alin. (2) si (3);

d) cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei pen­tru persoane fizice si de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 41 alin. (2);

e) cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei pen­tru persoane fizice si de la 15.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 37.

Art. 48. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de personalul împuternicit în acest scop de autoritatea publică centrală pentru protectia mediului, de ofiterii si subofiterii de politie, de personalul împuternicit al administratiei publice judetene si locale si de personalul Ministerului Apărării Nationale împuternicit în domeniile sale de activitate, potrivit competentelor legale.

(2) Prezenta ordonantă de urgentă se completează cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctiona­rea contraventiilor, cu modificările ulterioare, cu exceptia art. 25, 26 si 27.

Art. 49. - (1) Constituie infractiuni faptele mentionate mai jos si se pedepsesc după cum urmează:

a) cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru neelaborarea, de către titularii activitătilor care constituie surse fixe impor­tante de emisii, a planurilor pentru situatii de urgentă, care stabilesc măsurile aplicabile în interiorul amplasamentului, si pentru nesolicitarea aprobării de către autoritătile compe­tente pentru măsurile stabilite a se aplica în afara ampla­samentului;

b) cu închisoare de la un an la 5 ani pentru neoprirea în caz de pericol major sau iminent a functionării instalatiilor care constituie sursă de pericol cu impact asu­pra calitătii aerului si pentru neanuntarea autoritătilor com­petente.

(2) Dacă fapta prevăzută la lit. b) a pus în pericol sănătatea sau integritatea corporală a unui număr mare de persoane, dacă a avut vreuna dintre urmările mentionate la art. 182 din Codul penal ori dacă a cauzat o pagubă mate­rială importantă, pedeapsa este închisoarea de la 5 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar în cazul în care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei nationale pedeapsa este închisoarea de la 7 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

(3) Tentativa se pedepseste.

Art. 50. - Constatarea si cercetarea infractiunilor se fac din oficiu de către organele de urmărire penală, conform competenielor legale.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 51. - Prevederile prezentei ordonante de urgentă se completează în mod corespunzător cu cele ale Legii protectiei mediului nr. 137/1995, republicată.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul apelor, pădurilor si protectiei mediului,

Romică Tomescu

Ministru de stat, ministrul sănătătii,

Hajdú Gábor

Ministrul industriei si comertului,

Radu Berceanu

p. Ministrul transporturilor,

Aleodor Frâncu,

secretar de stat

Ministrul lucrărilor publice si amenajării teritoriului,

Nicolae Noica

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

p. Ministrul functiei publice;

Marian Pârjol,

secretar de stat

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2000.

Nr. 243.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind siguranta barajelor

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Dreptul de realizare si de exploatare în sigurantă a barajelor, precum si obligatiile corespunzătoare rezultate din actele normative privind protectia mediului vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgentă, precum si cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte.

(2) Respectarea exigentelor de performantă referitoare la siguranta barajelor este obligatorie în toate etapele de rea­lizare si de exploatare a acestora: proiectare, executie, exploatare în perioada de executie, exploatare curentă si postutilizare sau abandonare.

(3) Evaluarea stării de sigurantă în exploatare si verifi­carea respectării exigentelor de performantă referitoare la siguranta barajelor se realizează de experti si specialisti atestati de Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului si certificati/avizati de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

Art. 2. - În sensul prezentei ordonante de urgentă, prin următorii termeni se întelege:

a) baraj - orice lucrare hidrotehnică având o structură existentă sau propusă, care este capabilă să asigure acu­mularea, permanentă ori nepermanentă, de apă, de deseuri industriale lichide sau solide depuse subacvativ (din indus­tria chimică, industria energetică si din iazurile de decan­tare din industria minieră), a cărei rupere poate produce pierderea necontrolată a continutului acumulat, cu efecte negative deosebit de importante asupra mediului social, economic si/sau natural. Notiunea de baraj cuprinde:

a1)  totalitatea elementelor constructive realizate, inclusiv constructiile si instalatiile-anexă aferente acestuia, precum si a celor naturale, terenul de fundatie si versantii care asi­gură acumularea, care reprezintă cuveta lacului de acumu­lare;

a2) barajele si digurile care realizează retentii perma­nente sau nepermanente de apă;

a3) lucrările hidrotehnice speciale (centrale hidroelectrice si ecluze din frontul barat, derivatii cu nivel liber realizate în rambleu, rezervoare supraterane cu volume de peste 5000 m3 si conducte fortate);

a4) barajele si digurile care realizează depozite de deseuri industriale.

b) categorie de importantă a barajelor - clasificare bazată pe cuantificarea riscului unui baraj, utilizându-se un sistem de criterii, indici si notări, conform metodologiei de încadrare în categorii de importantă aprobate prin ordin comun al ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriu­lui si al ministrului apelor, pădurilor si protectiei mediului.

În functie de valoarea indicelui de risc asociat barajului, care pentru barajele cu risc acceptabil are o valoare adi­mensională, mai mică sau egală cu 1, barajele se încadrează în una dintre următoarele categorii de importantă:

· A: baraj de importantă exceptională;

· B: baraj de importantă deosebită;

· C: baraj de importantă normală;

· D: baraj de importantă redusă.

În cazul unei valori a indicelui de risc asociat barajului mai mare de 1, riscul este inacceptabil, iar barajul nu poate fi exploatat;

c) baraj cu risc sporit - baraj care este declarat de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului ca fiind cu potential crescut privind consecintele produse asupra populatiei, proprietătii si mediului, în cazul cedării.

d) expert certificat/avizat - expert tehnic sau specialist verificator de proiecte, atestat de Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului pentru constructii hidroteh­nice în domeniile A7 (rezistenta si stabilitatea la solicitări statice, dinamice, inclusiv la cele seismice, pentru con­structii si amenajări hidrotehnice) si B5 (siguranta în exploatare pentru constructii si amenajări hidrotehnice) si certificat/avizat de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului pentru evaluarea stării de sigurantă în exploatare a barajelor;

e) CONSIB - Comisia Natională pentru Siguranta Barajelor si Lucrărilor Hidrotehnice, înfiintată conform legii;

f) detinător de baraj - persoană juridică cu orice titlu, care are în păstrare, proprietate si/sau administrare un baraj.

Art. 3. - (1) Încadrarea în categorii de importantă a barajelor reprezintă o obligatie legală a detinătorilor/adminis­tratorilor, cu orice titlu, denumiti în continuare detinători de baraje, si este utilizată pentru:

a) stabilirea tipului de urmărire în timp a barajelor ­specială sau curentă - în conformitate cu rigorile impuse de sistemul calitătii în constructii;

b) ierarhizarea barajelor în vederea stabilirii programelor de evaluare a stării de sigurată în exploatare a aces­tora;

c) stabilirea listei cuprinzând barajele cu risc sporit;

d) stabilirea atributiilor de verificare si control al baraje­lor, care revin autoritătilor publice centrale din dome­niul lucrărilor publice si din domeniul gospodăririi apelor;

e) stabilirea obligatiilor ce revin detinătorilor de baraje, precum si altor persoane juridice si fizice privind siguranta în exploatare a acestor tipuri de lucrări si luarea măsurilor corespunzătoare de reducere a ris­cului.

(2) La stabilirea categoriei de importantă a barajelor detinătorii acestor tipuri de lucrări, Ministerul Apelor, Păduri­lor si Protectiei Mediului si Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului vor tine seama de:

a) caracteristicile tehnice ale lucrării, furnizate de către detinător;

b) necesitatea protectiei populatiei, a proprietătii si a mediului împotriva consecintelor potentiale produse în cazul cedării acestor lucrări;

c) mărimea pagubelor potentiale sau a prejudiciului pe care îl poate aduce un accident la barajul respectiv;

d) costul măsurilor de sigurantă impuse si dacă acestea sunt acceptabile sub aspectul eficientei economice;

e) impactul social-economic în cazul ruperii unui baraj;

f) modul în care barajul este proiectat, construit, exploatat, reparat, afectat în timpul exploatării, inspectat periodic, mentinut în exploatare, postutilizat sau abandonat;

g) modul în care apa si deseul industrial lichid ori depus hidraulic sunt acumulate în cuveta lacului de acumulare;

h) persoana care a avut responsabilitatea proiectării, constructiei, reparării, exploatării, inspectiei, deciziei de postutilizare sau de abandonare a barajului.

(3) În scopul protectiei populatiei, a proprietătii si a mediului, Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului poate majora categoria de importantă a unui baraj fată de cea declarată de detinător si îl poate declara cu risc sporit. Lista cuprinzând barajele cu risc sporit si cele cu categorie de importantă majorată se aprobă prin ordin al conducătorului acestei autorităti.

(4) Metodologiile privind stabilirea categoriilor de jmpor­tantă a barajelor si metodologiile de evaluare a stării de sigurantă în exploatare a barajelor se aprobă prin ordin comun al ministrului apelor, pădurilor si protectiei mediului si al ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului, pe baza avizului tehnic consultativ al CONSIB.

Art. 4. - (1) Stabilirea exigentelor de performantă care definesc sistemul calitătii în domeniul constructiilor de baraje, procedurile si reglementările tehnice, precum si con­trolul respectării acestora sunt asigurate de Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului si de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.

(2) Reglementările si procedurile cu caracter general, aferente sistemului calitătii în domeniul constructiilor de baraje, se stabilesc prin ordine comune ale conducătorilor autoritătilor mentionate la alin. (1).

(3) Normele tehnice aferente asigurării calitătii în con­structiile de baraje se elaborează si se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului.

(4) Normele tehnice referitoare la comportarea în exploatare, expertizarea proiectelor si regimul de exploatare în sigurată a barajelor se aprobă prin ordin al ministrului apelor, pădurilor si protectiei mediului. Iazurile de decantare din industria minieră se realizează, se exploatează si se conservă conform normelor specifice întocmite prin grija Ministerului Industriei si Comertului si aprobate prin ordine comune ale ministrului apelor, pădurilor si protectiei mediu­lui, ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului si ministrului industriei si comertului.

(5) Aspectele tehnice ale reglementărilor si normelor, precum si prioritătile de întocmire a acestora sunt avizate de CONSIB.

(6) Prevederile alin. (3) se aplică si în cazul iazurilor de decantare miniere care îsi încetează activitatea la expira­rea licentei de concesionare.

(7) Expertii certificati/avizati pentru evaluarea stării de sigurată în exploatare a barajelor îsi desfăsoară activitatea în baza regulamentului privind organizarea si certificarea corpului de experti si a procedurii de avizare a specialistilor pentru evaluarea stării de sigurantă a barajelor din catego­riile de importantă C si D. Regulamentul si procedura se elaborează de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si se aprobă prin ordin al conducătorului acestuia.

(8) Certificarea personalului de exploatare privind activi­tatea de urmărire a comportării în timp a barajelor se efec­tuează în baza regulamentului specific. Regulamentul se elaborează de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si se aprobă prin ordin al conducătorului acestuia.

Art. 5. - (1) Detinătorii cu orice titlu de baraje sunt direct responsabili de realizarea si de mentinerea sigurantei în exploatare a acestora în conformitate cu prevederile pre­zentei ordonante de urgentă.

(2) Pentru barajele existente la care nu există sau nu este cunoscut un proprietar ori administrator legal, rolul de detinător revine administratiei publice locale - comună, oras, municipiu, judet - pe teritoriul căreia se găsesc acestea, la cererea Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului sau/si a Ministerului Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului.

 

CAPITOLUL II

Regimul de folosire a barajelor

 

Art. 6. - (1) Pentru barajele noi sau în cazul inter­ventiilor constructive care modifică parametrii de bază ai barajelor existente detinătorii acestora sunt obligati să obtină de la Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului acordul de functionare în sigurantă.

(2) Prin exceptie, Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului stabileste prin ordin ca pentru lucrările încadrate în categoriile de importantă C si D acordul de functionare în sigurantă să fie emis de unitătile teritoriale ale Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, pe baza avizului unui expert certificat/avizat.

(3) Acordul de functionare în sigurantă se referă la încadrarea în categorii de importantă a barajului, la adop­tarea solutiilor de proiectare, la conditiile de amplasament si la respectarea normelor si reglementărilor legale, precum si a experientei în domeniu.

(4) Acordul de functionare în sigurantă este obligatoriu pentru obtinerea autorizatiei de constructie.

Art. 7. - (1) Pentru barajele aflate în exploatare sau în fază provizorie de punere în exploatare detinătorul acestora este obligat să obtină o autorizatie de functionare în conditii de sigurantă, emisă de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, pe baza recomandărilor din docu­mentatia avizată de expertul certificat.

(2) Prin exceptie, la recomandarea CONSIB, pentru lucrările încadrate în categoriile de importantă C si D auto­rizatia de functionare în conditii de sigurantă se poate emite de către unitătile teritoriale ale Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, în baza unei documentatii privind starea de sigurantă avizate de expertul certificat.

(3) Autorizatia de functionare în conditii de sigurantă certifică îndeplinirea exigentelor de performantă în perioada de exploatare si este obligatorie pentru obtinerea autorizatiilor de gospodărire a apelor si de protectie a mediului.

(4) Autorizatia de functionare în conditii de sigurantă se emite pe o durată determinată, stabilită prin autorizatie, de maximum 10 ani si se reînnoieste la expirare sau în cazul producerii unor incidente ori accidente în exploatare.

Art. 8. - Procedurile si competentele de emitere a acordului de functionare în sigurantă si a autorizatiei de functionare în conditii de sigurantă pentru baraje se aprobă prin ordin al ministrului apelor, pădurilor si protectiei mediu­lui, în baza avizului tehnic consultativ al CONSIB.

Art. 9. - (1) Exploatarea barajelor, indiferent de des­tinatia acestora, de către detinătorii cu orice titlu fără autorizatia de functionare în conditii de sigurantă prevăzută de prezenta ordonantă de urgentă este interzisă.

(2) Îndeplinirea conditiilor de exploatare în conditii de sigurantă prevăzute prin expertize avizate de CONSIB sau a conditiilor stabilite prin ordine ale ministrului apelor, pădurilor si protectiei mediului si ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului este obligatorie.

Art. 10 - (1) Detinătorii de baraje sunt obligati să urmărească comportarea în timp a acestor constructii pe baza unor proiecte specializate, elaborate prin grija acestora.

(2) Proiectele de urmărire a comportării în timp a bara­jelor trebuie să respecte reglementările generale în dome­niu, prevăzute de legislatia în vigoare si de normativele tehnice specifice, precum si elementele stabilite la proiec­tare sau prin evaluările periodice ale stării de sigurantă.

(3) Activitatea de urmărire a comportării în timp a bara­jelor se organizează pe 3 niveluri, astfel:

a) nivelul I, cuprinzând inspectiile vizuale, măsurătorile la aparate de măsură si control si interpretarea primară a rezultatelor - depăsirea unor valori de atentie si alarmă ­realizate de personalul de exploatare cu sarcini specifice, certificat de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului;

b) nivelul II, cuprinzând sinteza periodică a observatiilor, a măsurătorilor si a inspectiilor tehnice anuale si interpreta­rea acestora din punct de vedere al sigurantei barajului, realizată, prin grija detinătorului, de specialisti care întoc­mesc rapoarte sintetice anuale;

c) nivelul III, cuprinzând analiza si avizarea rapoartelor de sinteză anuale, realizate de o comisie de urmărire a comportării în timp a barajelor, organizată de către detinător, a cărei componentă este avizată de CONSIB si aprobată de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului; în cazul detinătorilor care nu organizează comisii proprii, analiza si avizarea rapoartelor anuale vor fi realizate fie de comisiile aprobate ale altor detinători, fie de grupuri de specialisti aprobati de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, cu avizul tehnic consultativ al CONSIB.

(4) Rapoartele anuale privind comportarea si siguranta în exploatare a barajelor aflate în administrarea unui detinător sunt analizate în cadrul evaluării periodice a sigurantei, iar îndeplinirea corectă din punct de vedere legal, tehnic si organizatoric a obligatiilor prevăzute în proiectele de urmărire a comportării în timp a constructiilor conditionează emiterea autorizatiei de functionare în conditii de sigurantă sau reînnoirea acesteia.

(5) Nerespectarea proiectului de urmărire a comportării în timp a constructiilor atrage suspendarea autorizatiei de functionare în conditii de sigurantă pe o perioadă de 30 de zile, timp în care trebuie realizată conformarea cu proiectul.

Art. 11. - Pentru prevenirea unor accidente sau a unor avarii datorate sabotajelor, vandalismului ori unor actiuni iresponsabile detinătorii de baraje cu risc sporit sunt obligati să organizeze si să realizeze un sistem de securi­tate si pază a barajelor, aprobat de inspectoratele judetene de protectie civilă.

Art. 12. - În scopul asigurării protectiei si sigurantei barajelor se interzice realizarea unor constructii, depozite, amenajări sau a altor activităti în ampriza barajelor ori în zonele de protectie stabilite la aprobarea proiectului sau conform prevederilor legale.

Art. 13. - În cazul trecerii în conservare, al postutilizării sau al abandonării unui baraj, detinătorul acestuia va întocmi o documentatie distinctă. Detinătorul va stabili si va asigura, pe cheltuială proprie, lucrările si măsurile de înca­drare într-o categorie de folosintă posibilă a barajului sau va demola constructia, cu asigurarea corespunzătoare a curgerii apelor, inclusiv a apelor maxime, în sectiunea barată initial. Procedura de trecere în conservare, postutili­zare sau abandonare a barajelor se elaborează de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si se aprobă prin ordin.

Art. 14. - Detinătorii cu orice titlu de baraje au obligatia de a declara public caracteristicile generale, cate­goria de importantă si gradul de risc asociat acestora. Declaratia se efectuează conform procedurii care se elabo­rează de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si se aprobă prin ordin.

 

CAPITOLUL III

Controlul în domeniul sigurantei barajelor

 

Art. 15. - Controlul îndeplinirii exigentelor de perfor­mantă si al respectării prevederilor legale aferente sigurantei barajelor se face de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului sau de împuterniciti ai acestuia.

Art. 16. - Controlul îndeplinirii exigentelor de perfor­mantă privind calitatea în constructii se face de Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului sau de organele teritoriale ale acestuia, conform legii.

Art. 17. - Controlul curent al activitătii de urmărire a comportării în timp a barajelor va fi asigurat de împuter­nicitii Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si ai Ministerului Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului.

Art. 18. - În scopul îndeplinirii atributiilor de control împuternicitii cu drept de control, după declinarea identitătii si calitătii, au dreptul:

a) de acces la baraje, indiferent de detinătorul si des­tinatia acestora, pentru a face constatări privind respecta­rea prevederilor prezentei ordonante de urgentă si ale reglementărilor ce decurg din aceasta;

b) de a controla existenta si functionalitatea aparaturii de măsură si control prevăzute pentru urmărirea com­portării în timp a barajelor, în conformitate cu prevederile proieetelor specifice;

c) de a constata contraventii si de a aplica sanctiuni conform competentelor acordate.

Art. 19. - Pentru efectuarea controlului în unitătile cu regim special de acces împuternicitii cu drept de control vor primi aprobare si din partea autoritătii publice centrale care coordonează unităiile respective.

 

CAPITOLUL IV

Sanctiuni

 

Art. 20. - Încălcarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgentă atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă contraventională sau penală, după caz.

Art. 21. - Constituie contraventii următoarele fapte:

a) functionarea barajelor fără autorizatie de functionare în sigurantă si fără proiect de urmărire a comportării în timp a constructiei;

b) neîndeplinirea conditiilor de sigurantă prevăzute prin ordine ale ministrului apelor, pădurilor si protectiei mediului si ale ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului;

c) deteriorarea sau distrugerea aparaturii de măsură si control montate în baraje;

d) nerespectarea prevederilor acordului de functionare în sigurantă si nerespectarea prevederilor autorizatiei de functionare în conditii de sigurantă;

e) realizarea unor constructii, depozite, amenajări sau a altor activităti în ampriza barajelor ori în zonele de protectie;

f) nerealizarea remedierilor în termenul prevăzut de prezenta ordonantă de urgentă, în cazul suspendării autorizatiei de functionare în conditii de sigurantă.

g) abandonarea unui baraj fără proiect de abandonare si conservare elaborat de un expert certificat/avizat;

h) declararea eronată a caracteristicilor barajului în scopul obtinerii de avantaje;

i) neîndeplinirea prevederilor legale privind reevaluarea sigurantei barajelor existente;

j) nerealizarea sistemului de securitate si pază prevăzut de prezenta ordonantă de urgentă;

k) neîndeplinirea conditiilor de exploatare în sigurantă stabilite prin ordine ale ministrului apelor, pădurilor si pro­tectiei mediului si/sau ale ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului.

Art. 22. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 21, săvârsite de persoane fizice, se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 50.000.000 lei la 500.000.000 lei cele prevăzute la art. 21 lit. a), b), d), e) h) si i);

b) cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei cele prevăzute la art. 21 lit. c), f) g), j) si k).

(2) Sanctiunile prevăzute la alin. (1) pot fi aplicate si persoanelor juridice.

Art. 23. - Constituie infractiuni următoarele fapte:

a) executarea barajelor fără acordul de functionare în sigurantă a barajului;

b) functionarea barajelor fără autorizatie de functionare în conditii de sigurantă, punând în pericol populatia si mediul înconjurător;

c) nedeclararea barajelor detinute si a caracteristicilor acestora;

d) neîndeplinirea măsurilor stabilite prin expertize avizate de CONSIB, dacă fapta pune în pericol siguranta con­structiei si produce urmări grave pentru populatie sau pen­tru factorii de mediu.

Art. 24. - Infractiunile prevăzute la art. 23 se pedep­sesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Art. 25. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 22 se fac de inspectori din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si de împuterniciti ai acestuia.

Art. 26. - Infractiunile prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă se constată de organele abilitate precum si de personalul prevăzut la art. 17, care înaintează actul de constatare la organul local de cercetare penală.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 27. - (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului va elabora si va aproba prin ordin regulamentul privind organizarea si certificarea corpurilor de experti, respectiv procedura de avizare a expertilor si a specialistilor pentru întocmirea evaluării stării de sigurantă în exploatare a barajelor.

(2) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă Ministerul Apelor, Păduri­lor si Protectiei Mediului va elabora si va aproba prin ordin procedura de autorizare.

Art. 28. - (1) În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a procedurilor de autorizare detinătorii cu orice titlu ai barajelor sunt obligati să declare la Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului lucrările detinute si încadrarea lor în categorii de importantă, în vederea esalonării obtinerii autorizărilor.

(2) Depunerea documentatiei pentru obtinerea autorizatiei de functionare în sigurantă a barajului se va face la termenele stabilite prin ordin al ministrului apelor, pădurilor si protectiei mediului, în baza esalonării propuse de CONSIB.

Art. 29. - Detinătorii cu orice titlu ai barajelor aflate în exploatare, care în urma evaluării stării de sigurantă nu îndeplinesc exigentele de performantă necesare pentru obtinerea autorizatiei de functionare în conditii de sigurantă decât după realizarea unor măsuri si lucrări propuse prin raportul de evaluare a stării de sigurantă, sunt obligati să realizeze aceste exigente de performantă în termenul stabilit de comun acord cu reprezentantii Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si ai Ministerului Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

Art. 30. - (1) Nerealizarea prevederilor art. 27 si 28 conduce imediat la introducerea restrictiilor de exploatare si, după caz, la declansarea operatiunilor de abandonare.

(2) Pentru barajele care prezintă un indice de risc asociat inacceptabil va fi declansată operatiunea de abandonare.

(3) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă Ministerul Apelor, Păduri­lor si Protectiei Mediului va elabora si va aproba prin ordin metodologia de declarare a operatiunilor de abandonare a barajelor.

Art. 31. - (1) Detinătorul barajului are obligatia să tină o fisă de evidentă a barajului cuprinzând datele importante privind constructia si evenimentele care au avut loc în timp. Fisa actualizată va fi transmisă anual la Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, împreună cu un raport privind starea barajului. La fiecare 2 ani raportul va fi completat cu o analiză aprofundată a comportării în timp a barajului.

(2) În cazul barajelor utilizate pentru alimentări cu apă sau al barajelor care realizează acumulări de apă în scopuri multiple, detinătorul cu orice titlu al barajului va trans­mite la Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului un raport privind prima umplere a lacului de acumulare realizat prin barajul respectiv.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:
Ministrul apelor, pădurilor si protectiei mediului,
Romică Tomescu
Ministrul lucrărilor publice si amenajării teritoriului,
Nicolae Noica
Ministrul industriei si comertului,
Radu Berceanu

Bucuresti, 28 noiembrie 2000.                                   
Nr. 244.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN­

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea

si desfăsurarea examenului pentru autorizarea expertilor criminalisti care pot fi recomandati

de părti să participe la efectuarea expertizei criminalistice

 

Ministru de stat, ministrul justitiei,

în temeiul dispozitiilor art. 3 alin. (2) si ale art. 14 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 75/2000 privind autori­zarea expertilor criminalisti,

având în vedere dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 65/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea examenului pentru autorizarea expertilor cri­minalisti care pot fi recomandati de părti să participe la efectuarea expertizei criminalistice, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală organizare, resurse umane si relatia cu Ministerul Public va aduce la îndeplinire dis­pozitiile prezentului ordin.

 

p. Ministru de stat, ministrul justitiei,

Gheorghe Mocuta,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 noiembrie 2000.

Nr. 2.985/C.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind organizarea si desfăsurarea examenului pentru autorizarea expertilor criminalisti

care pot fi recomandati de părti să participe la efectuarea expertizei criminalistice

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1)  din Ordonanta Guvernului nr. 75/2000, calitatea de expert criminalist autorizat care poate fi recomandat de parte să participe la efectuarea expertizei criminalistice se dobândeste pe bază de examen.

(2) Examenul de expert criminalist autorizat se organi­zează, potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 75/2000, de Ministerul Justitiei, prin Directia generală organizare, resurse umane si relatia cu Ministerul Public, si are ca scop verificarea cunostintelor teoretice si practice în specialitatea pentru care se candidează, precum si a gra­dului de cunoastere a dispozitiilor legale în vigoare referi­toare la expertiza criminalistică si la drepturile si obligatiile expertilor.

Art. 2. - Se poate prezenta la examen persoana care îndeplineste conditiile prevăzute la, art. 4 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 75/2000:

a) este cetătean român si cunoaste limba română;

b) are capacitate de exercitiu deplină;

c) a absolvit studii superioare, dovedite cu diplomă;

d) a desfăsurat o activitate de cel putin 4 ani sau are studii de specialitate, dovedite cu diplomă, altele decât cele prevăzute la lit. c), în domeniul genului de expertiză crimi­nalistică pentru care candidează;

e) este apt din punct de vedere medical pentru îndepli­nirea calitătii de expert;

f) nu a suferit o condamnare definitivă pentru o infractiune săvârsită în împrejurări legate de exercitarea profesiei.

Art. 3. - Pentru înscrierea la examen candidatii vor prezenta:

a) cerere de înscriere, însotită de curriculum vitae;

b) copie legalizată de pe actul de identitate;

c) copie legalizată de pe diploma de studii superioare;

d) dovada că îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 2 lit. d);

e) certificatul de cazier judiciar;

f) dovada plătii taxei de înscriere la examen.

Art. 4. - Candidatii care promovează examenul pentru autorizarea expertilor criminalisti vor prezenta certificatul medical de sănătate eliberat pe baza constatărilor făcute de comisia medicală constituită potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modi­ficările si completările ulterioare.

Art. 5. - Calitatea de expert criminalist autorizat care poate fi recomandat de parte să participe la efectuarea expertizei criminalistice se poate obtine în următoarele specialităti ale expertizei criminalistice: expertiza grafică si teh­nică a documentelor, expertiză dactiloscopică, expertiza traseologică, expertiza balistică judiciară, expertiza fizico-­chimică a probelor materiale, expertiza în accidentele de trafic, expertiza în explozii si incendii, expertiza vocii si a vorbirii, expertiza fotografiilor si a înregistrărilor video, expertiza biologică, expertiza tehnicii de calcul, expertiza mijloacelor de telecomunicatii, expertiza pentru detectia comportamentului simulat (poligraf).

 

CAPITOLUL II

Organizarea examenului

 

Art. 6. - (1) Verificarea pregătirii profesionale se face prin sustinerea de către candidati a unei lucrări scrise pri­vind aspectele teoretice si practice ale specialitătii pentru care candidează, gradul de cunoastere a dispozitiilor legale în vigoare referitoare la expertiza criminalistică si la dreptu­rile si obligatiile expertilor.

(2) Candidatii pot lua cunostintă de tematica pentru exa­men si de specialitătile pentru care se organizează acesta cu cel putin 45 de zile înainte de sustinerea examenului, la sediul Ministerului Justitiei si la sediile tribunalelor.

Art. 7. - (1)  Data si locul sustinerii examenului, precum si termenul pentru depunerea actelor de înscriere la exa­men se aduc la cunostintă celor interesati prin intermediul rubricilor de mare publicitate a mijloacelor de informare în masă cu cel putin 45 de zile înainte de data fixată.

(2) După expirarea termenului de înscriere se vor întocmi listele cuprinzând candidatii, pe specialităti.

Art. 8. - (1) Comisia de examinare este formată din minimum 3 persoane, reprezentanti ai institutiilor în dome­niu, în functie de specialitatea pentru care se candidează.

(2) Componenta comisiei de examinare se aprobă prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea Directiei generale organizare, resurse umane si relatia cu Ministerul Public.

Art. 9. - (1) Intrarea candidatilor în sălile de examen se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală.

(2) În sala de examen au acces candidatii, membrii comisiei de examinare, personalul de supraveghere si per­sonalul din Ministerul Justitiei implicat în organizarea exa­menului.

Art. 10. - (1) În ziua examenului comisia de examinare prezintă ministrului justitiei propuneri de subiecte care urmează să fie tratate în lucrare.

(2) Subiectele stabilite de ministrul justitiei se vor multi­plica în atâtea exemplare câte săli sunt afectate pentru examen, plus unul de control, si se introduc în plicuri care se sigilează.

(3) În sala de examen plicul va fi desfăcut de un candi­dat care va semna si procesul-verbal întocmit în acest sens de personalul desemnat să asigure supravegherea desfăsurării examenului.

(4) Prezenta la examen se verifică prin confruntarea actelor de identitate ale candidatilor cu listele cuprinzând candidatii.

(5) Lucrarea se întocmeste pe coli-tip de hârtie cu antetul si stampila Ministerului Justitiei. Datele personale se com­pletează în caseta prevăzută în acest scop, după care aceasta se acoperă, se lipeste si se stampilează.

(6) Semnarea lucrării de către candidat în alt loc decât cel anume prevăzut conduce la anularea acesteia.

(7) Durata de desfăsurare a examenului este de 3 ore din momentul comunicării subiectelor.

(8) Lucrările candidatilor care folosesc mijloace neper­mise la examen vor fi anulate, iar acestia vor fi eliminati din sală.

(9) La predarea lucrării participantul la examen va semna în lista cuprinzând candidatii.

(10) La terminarea examenului tezele se numerotează si se înscriu într-un borderou.

Art. 11. - (1) Lucrările se corectează de către membrii comisiei de examinare pe baza unui barem unitar adus la cunostintă o dată cu anuntarea rezultatelor la examen. Fiecare subiect al lucrării se notează separat cu note de la 1,00 la 10, inclusiv fractiuni. Casetele cu datele personale ale candidatilor se dezlipesc numai după finalizarea corectării tuturor lucrărilor.

(2) Sunt declarati admisi candidatii care obtin media la examen de minimum 7,00, cu conditia ca nici una dintre note să nu fie mai mică de 5,00.

(3) Contestatiile împotriva rezultatelor obtinute la exa­men se pot face în termen de 30 de zile de la afisarea lor si se depun la Directia generală organizare, resurse umane si relatia cu Ministerul Public din cadrul Ministerului Justitiei sau la sediile tribunalelor.

(4) Lucrările ale căror rezultate au fost contestate se reexaminează, în termen de 10 zile de la expirarea terme­nului prevăzut la alin. (3), de o comisie alcătuită potrivit prevederilor art. 8, din care nu pot face parte persoanele care au constituit comisia de examinare.

(5) Rezultatele contestatiilor se aduc la cunostintă celor interesati prin afisare la sediul Ministerului Justitiei si la sediile tribunalelor.

(6) Rezultatele obtinute la examen, necontestate în ter­men de 30 de zile de la afisare, precum si cele stabilite în urma solutionării contestatiilor sunt definitive.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

                                                                                                    

Art. 12. - (1) Pe baza notei obtinute la examen de minumum 7,00 se acordă calitatea de expert criminalist autorizat care poate fi recomandat de parte să participe la efectuarea expertizei criminalistice în specialitatea pentru care s-a candidat.

(2) Tabelul nominal cuprinzând expertii criminalisti auto­rizati care pot fi recomandati de părti să participe la efec­tuarea expertizei criminalistice, cu datele de identificare, întocmit de Ministerul Justitiei pe specialităti, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si se transmite instantelor judecătoresti si parchetelor de pe lângă acestea.

(3) Persoanele prevăzute la art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 75/2000 se includ, la cerere, fără examen, în Tabelul nominal cuprinzând expertii criminalisti autorizati care pot fi recomandati de părti să participe la efectuarea expertizei criminalistice, pe baza documentelor eliberate de institutia la care au activat.

Art. 13. - (1) Calitatea de expert criminalist autorizat care poate fi recomandat de parte să participe la efectua­rea expertizei criminalistice este dovedită cu legitimatie eli­berată de Ministerul Justitiei prin Directia generală organizare, resurse umane si relatia cu Ministerul Public.

(2) Legitimatiile expertilor criminalisti autorizati care pot fi recomandati de părti să participe la efectuarea expertizei criminalistice se vizează anual de emitent, în cursul primu­lui trimestru.

Art. 14. - (1) Toate documentele referitoare la organi­zarea si desfăsurarea examenului se arhivează, având ter­men de păstrare conform legii.

(2) Dosarele cuprinzând actele personale ale expertilor criminalisti autorizati care pot fi recomandati de părti să participe la efectuarea expertizei criminalistice si lucrările tuturor candidatilor la examen se păstrează permanent în arhiva Directiei generale organizare, resurse umane si relatia cu Ministerul Public din cadrul Ministerului Justitiei.

(3) Dosarele continând copii de pe actele personale ale candidatilor care nu s-au prezentat sau care au fost res­pinsi la examen se păstrează la Directia generală organizare, resurse umane si relatia cu Ministerul Public până la definitivarea rezultatelor, după care se restituie celor inte­resati.

 

DECIZII ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind retragerea Licentei de emisie nr. R 053 din 20 mai 1993,

acordată Societătii Comerciale RADIO SONIC - S.R.L. pentru postul RADIO SONIC

din Cluj-Napoca

 

În conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

 

Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e :

 

Articol unic. - Se retrage Licenta de emisie nr. R 053 din 20 mai 1993 pentru radio, acordată Societătii Comerciale RADIO SONIC - S.R.L. pentru postul RADIO SONIC din Cluj-Napoca, începând cu data de 1 noiembrie 2000, ora 0,00, în temeiul art. 37 alin. 1 lit. d) din Legea audiovizualului nr. 48/1992, care prevede: "[...] retragerea este obligatorie în cazul în care titularul de autorizatie încetează să mai emită, respectând regularitatea si durata prevăzute în decizie, din alte motive decât cele de avarie tehnică."

Această măsură a fost luată de Consiliul National al Audiovizualului ca urmare a nerespectării Somatiei publice nr. 12.505 din 25 octombrie 2000.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI,

SERBAN MADGEARU

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2000.

Nr. 250.

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind reducerea cu 2 ani a duratei Licentei de emisie nr. TV.100 din 24 octombrie 1995,

acordată Societătii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A.

pentru postul de televiziune TELE 7 BACĂU

 

În conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

 

Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e :

 

Articol unic. - Se reduce cu 2 ani durata Licentei de emisie nr. TV 100 din 24 octombrie 1995 pentru televizi­une, acordată Societătii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A. pentru postul TELE 7 BACĂU, potrivit art. 37 alin. 1 lit. c) din Legea audiovizualului nr. 48/1992.

Această măsură a fost luată de Consiliul National al Audiovizualului ca urmare a nerespectării de către societa­tea comercială a Somatiei publice nr. 11.464 din 25 septembrie 2000.

Consiliul National al Audiovizualului dispune reintrarea în legalitate a postului TELE 7 BACĂU în termen de 10 zile de la primirea deciziei.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI,

SERBAN MADGEARU

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2000.

Nr. 251.

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind reducerea cu 2 ani a duratei Licentei de emisie nr. TV 026 din 25 februarie 1993,

acordată Societătii Comerciale CINEMAR - S.R.L. Sibiu pentru postul de televiziune CINEMAR SIBIU

 

În conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

 

Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e :

 

Articol unic. - Se reduce cu 2 ani durata licentei de emisie nr. TV 026 din 25 februarie 1993 pentru televiziune, acordată Societătii Comerciale CINEMAR - S.R.L. Sibiu pentru postul de televiziune CINEMAR SIBIU, potrivit art. 37 alin. (1) lit. c) din Legea audiovizualului nr. 48/1992.

Consiliul National al Audiovizualului dispune reintrarea în legalitate a postului în termen de 10 zile de la primirea deciziei.

Această măsură a fost luată de Consiliul National al Audiovizualului ca urmare a nerespectării de către societa­tea comercială a Somaiiei publice nr. 5.196 din 31 ianuarie 2000 si pentru încălcarea Deciziei Consiliului National al Audiovizualului nr. 21 din 24 februarie 1999 privind regle­mentarea modului de prezentare si de aprobare a grilelor de program.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI,

SERBAN MADGEARU

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2000.

Nr. 252.

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind retragerea Licentei de emisie nr. R 181 din 30 ianuarie 1996

acordată Societătii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A.

pentru postul R.C.N. BRASOV din Brasov

 

În conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

 

Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e:

 

Articol unic. - Se retrage Licenta de emisie nr. R 181 din 30 ianuarie 1996 pentru radio, acordată Societătii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A. pentru postul R.C.N. BRASOV din Brasov, începând cu data de 7 noiembrie 2000, ora 0,00, în temeiul art. 37 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 48/1992.

Această măsură a fost luată de Consiliul National al Audiovizualului ca urmare a nerespectării Somatiei publice nr. 12.737 din 2 noiembrie 2000.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI,

SERBAN MADGEARU

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2000.

Nr. 253.

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind retragerea Licentei de emisie nr. TV 119 din 19 martie 1996

acordată Societătii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A.,

pentru postul TELE 7 IASI din Iasi

 

În conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

 

Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e:

 

Articol unic. - Se retrage Licenta de emisie nr. TV 119 din 19 martie 1996 pentru televiziune, acordată Societătii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A. pen­tru postul TELE 7 IASI din Iasi, începând cu data de 7 noiembrie 2000, ora 0,00, în temeiul art. 37 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 48/1992, care prevede: "[...] retragerea este obligatorie în cazul în care titularul de autorizatie încetează să mai emită, respectând regularitatea si durata prevăzute în decizie, din alte motive decât cele de avarie tehnică."

Această măsură a fost luată de Consiliul National al Audiovizualului ca urmare a nerespectării somatiilor publice nr. 12.738 si 12.739 din 2 noiembrie 2000.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI,

SERBAN MADGEARU

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2000.

Nr. 254.

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind retragerea Licentei de emisie nr. TV 112 din 30 ianuarie 1996

acordată Societătii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A.

pentru postul TELE 7 DUNĂREA din Brăila

 

În conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

 

Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e :

 

Articol unic. - Se retrage Licenta de emisie nr. TV 112 din 30 ianuarie 1996 pentru televiziune, acordată Societătii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK ­S.A. pentru postul TELE 7 DUNĂREA din Brăila, începând cu data de 7 noiembrie 2000, ora 0,00, în temeiul art. 37 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 48/1992.

Această măsură a fost luată de Consiliul National al Audiovizualului ca urmare a nerespectării Somatiei publice nr. 12.740 din 2 noiembrie 2000.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI,

SERBAN MADGEARU

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2000.

Nr. 255.