MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A I
Anul XII - Nr. 58    LEGI, DECRETE, HOTARÂRI SI ALTE ACTE    Marti, 8 februarie 2000

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE SENATULUI

            7. - Hotãrâre privind prelungirea datei depunerii Raportului Comisiei pentru buget, finante si bãnci a Senatului privind initierea unei anchete (analize) asupra oportunitãtii alocãrii unor fonduri de la bugetul de stat pentru BANCOREX

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

            Decizia nr. 200 din 25 noiembrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 din Codul penal

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

            85. - Hotãrâre pentru modificarea si completarea anexelor nr. 1 si 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 690/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei Nationale

            93. - Hotãrâre privind modul de suportare a cheltuielilor de cazare în unele situatii speciale

            94. - Hotãrâre privind înfiintarea unor facultãti la Universitatea "1 decembrie 1918" din Alba Iulia,  Universitatea din Bucuresti, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicinã Veterinarã din Bucuresti,  Universitatea "babes~bolyai" din Cluj-Napoca, Academia de Muzicã "gheorghe dima" din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea  din Pitesti, Universitatea "lucian blaga" din Sibiu  si Universitatea de Medicinã si Farmacie din Timisoara

            95. - Hotãrâre privind modificarea art. 9 alin. (3) din  Hotãrârea Guvernului nr. 3/2000 pentru înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului de Coordonare Economico-Financiarã

HOTÃRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

HOTÃRÂRE
privind prelungirea datei depunerii Raportului Comisiei pentru buget, finante si bãnci a Senatului privind initierea unei anchete (analize) asupra oportunitãtii alocãrii unor fonduri de la bugetul de stat pentru BANCOREX

            Senatul adoptã prezenta hotãrâre.
            Articol unic. - Comisia pentru buget, finante si bãnci a Senatului îsi va continua activitatea de anchetã (analizã) asupra oportunitãtii alocãrii unor fonduri de la bugetul de stat pentru BANCOREX, activitate încuviintatã prin Hotãrârea Senatului nr. 10/1999, iar raportul va fi depus pânã la data de 30 aprilie 2000.
            Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Senat în sedinta din 3 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEDINTELE SENATULUI,
CONSTANTIN DAN VASILIU

Bucuresti, 3 februarie 2000.
Nr. 7.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 200
din 25 noiembrie 1999
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 din Codul penal

Lucian Mihai - presedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokár Gábor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 din Codul penal, exceptie ridicatã de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 1.145/1998 al Judecãtoriei Orãstie.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrtilor, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public considerã exceptia ca fiind neîntemeiatã si solicitã respingerea acesteia, arãtând cã la art. 10 alin. 2 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, referitor la libertatea de exprimare, se prevede cã exercitarea acestor libertãti ce comportã îndatoriri si responsabilitãti poate fi supusã unor formalitãti, conditii, restrângeri sau sanctiuni prevãzute de lege, care constituie mãsuri necesare într-o societate democraticã, între altele, pentru protectia reputatiei sau a drepturilor altuia.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 septembrie 1999 Judecãtoria Orãstie, judetul Hunedoara, a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 din Codul penal, ridicatã de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 1.145/1998 aflat pe rolul acelei instante.
Autorul exceptiei afirmã cã dispozitiile art. 205 din Codul penal privitoare la infractiunea de insultã sunt contrare prevederilor art. 20 alin. (1) din Constitutie, deoarece considerã cã acestea au fost adoptate cu încãlcarea prevederilor art. 19 din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului. Sustine, de asemenea, cã prevederile art. 205 din Codul penal sunt contrare si dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Constitutie, privitoare la libertatea de exprimare.
Exprimându-si opinia asupra exceptiei ridicate instanta apreciazã cã aceasta este neîntemeiatã, deoarece insulta este o faptã periculoasã, iar relatiile sociale nu se pot desfãsura normal fãrã apãrarea demnitãtii omului.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
În punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor se aratã cã dispozitiile art. 30 alin. (1) din Constitutie trebuie sã fie interpretate în corelare cu prevederile art. 30 alin. (6), conform cãrora "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particularã a persoanei si nici dreptul la propria imagine. De asemenea, aceste dispozitii trebuie interpretate în corelare cu dispozitiile art. 26 din Constitutie privind respectarea si ocrotirea vietii intime, familiale si private. Dispozitiile art. 205 din Codul penal nu încalcã nici Declaratia Universalã a Drepturilor Omului, cu care Constitutia României este în concordantã, având în vedere dispozitiile art. 12 din declaratie care prevãd cã "Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viata sa personalã, în familia sa, în domiciliul lui sau în corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoanã are dreptul la protectia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri". Exercitarea drepturilor si libertãtilor constitutionale nu se poate realiza cu nerespectarea si nesocotirea drepturilor celorlalti, încãlcând principiul egalitãtii între cetãteni, principiu înscris în art. 4 alin. (2) din Constitutia României.
În punctul sãu de vedere Guvernul considerã cã "dispozitiile art. 205 din Codul penal interzic, justificat, acele exprimãri care aduc atingere onoarei, reputatiei si vietii particulare a persoanei." În acelasi punct de vedere se mai aratã cã "autorul exceptiei s-a aflat în eroare atunci când a sustinut cã prin proiectul de lege pentru modificarea si completarea Codului penal s-a propus dezincriminarea infractiunii de insultã. Întrucât aceastã faptã prezintã pericolul social caracteristic unei infractiuni, se va mentine pe mai departe incriminarea ei, însã urmeazã a fi sanctionatã numai cu amendã, si nu cu pedeapsa închisorii, ca pedeapsã alternativã". Rezultã asadar cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispozitiile art. 205 din Codul penal nu contravin în nici un fel prevederilor art. 30 din Constitutie.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
În conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constitutie si ale Legii nr. 47/1992, republicatã, Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã sã se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Obiectul exceptiei îl constituie art. 205 din Codul penal, cu denumirea marginalã "insulta", care are urmãtorul cuprins: "Atingerea adusã onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocurã se pedepseste cu închisoare de la o lunã la 2 ani sau cu amendã.
Aceeasi pedeapsã se aplicã si în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boalã sau infirmitate, care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebuie relevate.
Actiunea penalã se pune în miscare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate.
Împãcarea pãrtilor înlãturã rãspunderea penalã. "
Aceste dispozitii legale sunt considerate neconstitutionale de autorul exceptiei, care sustine cã ele contravin prevederilor art. 30 alin. (1) din Constitutie, potrivit cãrora:
"Libertatea de exprimâre a gândurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile."
Autorul exceptiei considerã totodatã cã aceleasi dispozitii legale contravin si prevederilor art. 19 din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului, potrivit cãrora "Orice individ are dreptul la libertatea de opinie si de exprimare, ceea ce implicã dreptul de a nu fi tulburat pentru opiniile sale si acela de a cãuta, de a primi si de a rãspândi, fãrã consideratii de frontierã, informatii si idei prin orice mijloace de exprimare." În opinia autorului exceptiei insulta ar trebui scoasã din sfera ilicitului penal, referindu-se la o initiativã legislativã în acest sens.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate a art. 205, din Codul penal Curtea Constitutionalã constatã cã aceasta nu este întemeiatã. Insulta este o infractiune contra demnitãtii, iar în art. 1 alin. (3) din Constitutie demnitatea omului este inclusã printre valorile supreme garantate de legea fundamentalã. Potrivit prevederilor constitutionale "România este stat de drept, democratic si social, în care demnitatea omului, drepturile si libertãtile cetãtenilor, libera dezvoltare a personalitãtii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintã valori supreme si suntgarantate." Aceastã garantare a demnitãtii omului, în sens restrâns, se reliefeazã prin incriminarea si sanctionarea penalã a faptelor contra demnitãtii, între care si insulta.
Instituirea infractiunii de insultã este expresia vointei legiuitorului care, în concordantã cu prevederile Constitutiei, a evaluat gravitatea faptei si a prevãzut pedeapsa consideratã necesarã pentru prevenirea si combaterea acesteia, ultima evaluare având loc prin Legea nr. 140/1996 pentru modificarea si completarea Codului penal, când legiuitorul nu numai cã a mentinut incriminarea faptei de insultã, dar a procedat si la ridicarea maximului pedepsei. Legiuitorul este deci singurul în mãsurã sã decidã incriminarea sau dezincriminarea insultei si, în caz de incriminare, nu se poate sustine cã textul incriminator este contrar Constitutiei.
Dispozitiile art. 205 din Codul penal nu sunt contrare nici celor ale art. 30 alin. (1) din Constitutie, întrucât, potrivit alin. (6) din acelasi articol, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particularã a persoanei si dreptul la propria imagine. Textul criticat nu este contrar nici dispozitiilor art. 19 din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului, deoarece, potrivit art. 12 din declaratie, nimeni nu poate face obiectul unor atingeri aduse onoarei sau reputatiei sale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr 47/1992, republicatã,
CURTEA
În numele legii
D E C I D E :
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 alin. 4 din Codul penal, exceptie ridicatã de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 1.145/1998 al Judecãtoriei Orãstie.
Definitivã si obligatorie.
Pronuntatã în sedinia publicã din data de 25 noiembrie 1999.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Laurentiu Cristescu

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE
pentru modificarea si completarea anexelor nr. 1 si 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 690/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei Nationale

            În temeiul art. 141 lit. a) si-b) din Legea învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã,
            Guvernul României h o t ã r ã s t e :
            Art. I. - Anexele nr. 1 si 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 690/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei Nationale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 13 noiembrie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:
            1. Anexa nr. 1 se înlocuieste cu anexa la prezenta hotãrâre.
            2. Pozitiile nr. 3 si 37 de la litera A a punctului II din anexa nr. 2 vor avea urmãtorul cuprins:
            "3. Universitatea de Arhitecturã si Urbanism «Ion Mincu» din Bucuresti - bugetul de stat"
            "37. universitatea maritimã din constanta - bugetul de stat"
            3. Litera A a punctului II din anexa nr. 2 se completeazã cu pozitia nr. 381 cu urmãtorul cuprins:
            "381. Universitatea de Medicinã si Farmacie din Craiova bugetul de stat"
            4. Pozitia nr. 4 de la litera A a punctului III din anexa nr. 2 va avea urmãtorul cuprins:
            "4. Biblioteca Centralã Universitarã «Eugen Todoran» din Timisoara - bugetul de stat".
            Art. II. - Hotãrârea Guvernului nr. 690/1997, cu modificãrile ulterioare si cu cele aduse prin prezenta hotãrâre, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU
Contrasemneazã:
Ministrul educatiei nationale,
Andrei Marga
Ministrul muncii si protectiei sociale,
Smaranda Dobrescu
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 31 ianuarie 2000.
Nr. 85.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE
privind modul de suportare a cheltuielilor de cazare în unele situatii speciale

            Guvernul României h o t ã r ã s t e :
            Art. 1. - (1) Ordonatorii principali de credite bugetare sunt autorizati sã aprobe suportarea din bugetele institutiilor publice respective a cheltuielilor de cazare la hotelurile din municipiul Bucuresti pentru persoanele care ocupã functii de demnitate publicã, numite, precum si perrtru persoanele care ocupã functii asimilate cu functiile de demnitate publicã si cãrora nu li s-au putut asigura încã locuinte în municipiul Bucuresti, în conditiile legii.
            (2) În situatia în care se cazeazã pe cont propriu în municipiul Bucuresti, persoanele mentionate la alin. (1) beneficiazã lunar de o sumã de 5 milioane lei, fãrã a fi necesarã decontarea acesteia si de douã deplasãri dus-întors între municipiul Bucuresti si localitatea în care îsi au domiciliul, cu orice mijloc de transport, ale cãror cheltuieli se deconteazã în conditiile legii.
            Art. 2. - Conducãtorii institutiilor publice prevãzute la art. 1 vor efectua demersurile necesare, în conditiile legii, pentru asigurarea de locuinte în municipiul Bucuresti demnitarilor respectivi.
            Art. 3. - (1) Cheltuielile de cazare pentru persoanele prevãzute la art. 1 se pot deconta în limita tarifelor efectiv plãtite de acestea pentru o camerã în hoteluri având categorii de pânã la 4 stele inclusiv.
            (2) Se pot deconta cheltuielile de cazare pentru persoanele prevãzute la art. 1 si în cazul în care acestea au ocupat apartamente în hoteluri din municipiul Bucuresti, iar tarifele pentru cazare în astfel de situatii nu depãsesc tarifele percepute pentru o camerã în hoteluri având categorii de pânã la 4 stele inclusiv.
            Art. 4. - Prevederile prezentei hotãrâri se aplicã pentru cheltuielile aferente cazãrii, care se efectueazã în anul 2000.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU
Contrasemneazã:
Secretarul general al Guvernului,
Radu Stroe
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 7 februarie 2000.
Nr. 93.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE
privind înfiintarea unor facultãti la Universitatea "1 decembrie 1918" din Alba Iulia, Universitatea din Bucuresti, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicinã Veterinarã din Bucuresti, Universitatea "babes-bolyai" din Cluj-Napoca, Academia de Muzicã "gheorghe dima" din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea din Pitesti, Universitatea "lucian blaga" din Sibiu si Universitatea de Medicinã si Farmacie din Timisoara

            În temeiul art. 56 alin. (2) si al art. 84 din Legea învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã,
            Guvernul României h o t ã r ã s t e :
            Art. 1. - (1) La Universitatea "1 decembrie 1918" din Alba Iulia se înfiinteazã Facultatea de Istorie si Filologie, prin reorganizarea Facultãtii de Stiinte.
            (2) Facultatea de Istorie si Filologie va functiona cu patru specializãri:
            a) Istorie-Arheologie, cursuri de zi, 4 ani;
            b) Conservarea si restaurarea patrimoniului, cursuri de zi, 4 ani;
            c) Limba si literatura românã - Limba si literatura francezã, cursuri de zi, 4 ani;
            d) Limba si literatura românã - Limba si literatura englezã cursuri de zi, 4 ani.
            (3) Ca urmare a reorganizãrii, Facultatea de Stiinte rãmâne cu patru specializãri:
            a) Drept, cursuri de zi, 4 ani;
            b) Asistentã socialã, cursuri de zi, 4 ani;
            c) Contabilitate si informaticã de gestiune, cursuri de zi, 4 ani;
            d) Turism si servicii, cursuri de zi, 4 ani.
            Art. 2. - (1) La Universitatea din Bucuresti se înfiinteazã Facultatea de Sociologie si Asistentã Socialã si Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, prin reorganizarea Facultãtii de Sociologie, Psihologie si Pedagogie care se desfiinteazã.
            (2) Facultatea de Sociologie si Asistentã Socialã va functiona cu douã specializãri:
            a) Sociologie, cursuri de zi, 4 ani;
            b) Asistentã socialã, cursuri de zi, 4 ani.
            (3) Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei va functiona cu trei specializãri:
            a) Psihologie, cursuri de zi, 4 ani;
            b) Pedagogie, cursuri de zi, 4 ani;
            c) Psihopedagogie specialã, cursuri de zi, 4 ani.
            Art. 3. - (1) La Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicinã Veterinarã din Bucuresti se înfiinteazã Facultatea de Management, Inginerie Economicã în Agriculturã si Dezvoltare Ruralã, prin reorganizarea Facultãtii de Agriculturã.
            (2) Facultatea de Management, Inginerie Economicã în Agriculturã si Dezvoltare Ruralã va functiona cu specializarea:
            a) Managementul dezvoltãrii rurale si inginerie economicã în agriculturã, cursuri de zi, 5 ani.
            (3) Ca urmare a reorganizãrii, Facultatea de Agriculturã rãmâne cu douã specializãri:
            a) Agriculturã, cursuri de zi, 5 ani;
            b) Pedologie-Agrochimie, cursuri de zi, 5 ani.
            Art. 4. - (1) La Universitatea "babes-bolyai" din Cluj-Napoca, Scoala de Business care functioneazã în regim de facultate îsi va schimba denumirea în Facultatea de Business.
            (2) Facultatea de Business va functiona cu douã specializãri:
            a) Asistentã managerialã, cursuri de zi, 4 ani;
            b) Managementul afacerilor în industria hotelierã, cursuri de zi, 4 ani.
            Art. 5. - (1) La Academia de Muzicã "gheorghe dima" din Cluj-Napoca se înfiinteazã Facultatea de Canto si Artã Scenicã, prin reorganizarea Facultãtii de Interpretare Instrumentalã.
            (2) Facultatea de Canto si Artã Scenicã va functiona cu douã specializãri:
            a) Canto, cursuri de zi, 5 ani;
            b) Regie de teatru muzical, cursuri de zi, 5 ani.
            (3) Ca urmare a reorganizãrii, Facultatea de Interpretare Instrumentalã rãmâne cu specializarea:
            a) Interpretare instrumentalã, cursuri de zi, 5 ani.
            Art. 6. - (1) La Universitatea din Craiova se înfiinteazã Facultatea de Litere si Facultatea de Istorie-Filosofie-Geografie, prin reorganizarea Facultãtii de Litere si Istorie, care se desfiinteazã, precum si Facultatea de Chimie si Facultatea de Fizicã, prin reorganizarea Facultãtii de Stiinte care se desfiinteazã.
            (2) Facultatea de Litere va functiona cu cinci specializãri:
            a) Limba si literatura românã - O limbã si literaturã strãinã (Limba strãinã B), cursuri de zi, 4 ani; cursuri fãrã frecventã, 5 ani;
            b) Limba si literatura englezã - Limba si literatura românã sau O limbã si literaturã strãinã (Limba strãinã B), cursuri de zi, 4 ani;
            c) Limba si literatura francezã - Limba si literatura românã sau O limbã si literaturã strãinã (Limba strãinã B), cursuri de zi, 4 ani;
            d) Actorie, cursuri de zi, 4 ani;
            e) Traducãtori (englezã, francezã), cursuri de zi, 4 ani.
            (3) Facultatea de Istorie-Filosofie-Geografie va functiona cu patru specializãri:
            a) Istorie, cursuri de zi, 4 ani;
            b) Istorie - O limbã si literaturã strãinã (Limba strãinã B), cursuri de zi, 4 ani;
            c) Filosofie-Sociologie, cursuri de zi, 4 ani;
            d) Geografie - O limbã si literaturã strãinã, cursuri de zi, 4 ani. Aceastã specializare provine de la Facultatea de Stiinte care se desfiinteazã.
            (4) Facultatea de Chimie va functiona cu douã specializãri:
            a) Chimie, cursuri de zi, 4 ani;
            b) Biochimie tehnologicã, cursuri de zi, 4 ani.
            (5) Facultatea de Fizicã va functiona cu specializarea:
            a) Fizicã, cursuri de zi, 4 ani.
            Art. 7. - (1) La Universitatea din Pitesti se înfiinteazã Facultatea de Educatie Fizicã si Sport, prin reorganizarea facultãtii de Stiinte.
            (2) Facultatea de Educatie Fizicã si Sport va functiona cu specializarea:
            a) Educatie fizicã si sport, cursuri de zi, 4 ani.
            (3) Ca urmare a reorganizãrii, Facultatea de Stiinte rãmâne cu patru specializãri:
            a) Biologie, cursuri de zi, 4 ani;
            b) Chimie-Fizicã, cursuri de zi, 4 ani;
            c) Matematicã, cursuri de zi; 4 ani;
            d) Matematicã-Informaticã, cursuri de zi, 4 ani.
            Art. 8. - (1) La Universitatea "lucian blaga" din Sibiu Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative îsi va schimba denumirea în Facultatea de Drept "simion bãrnutiu".
            (2) Facultatea de Drept "simion bãrnutiu" va functiona cu douã specializãri:
            a) Drept, cursuri de zi, 4 ani; cursuri fãrã frecventã, 5 ani;
            b) Administratie publicã, cursuri de zi, 4 ani.
            Art. 9. - (1) La Universitatea de Medicinã si Farmacie din Timisoara se înfiinteazã Facultatea de Farmacie, prin reorganizarea Facultãtii de Medicinã.
            (2) Facultatea de Farmacie va functiona cu specializarea:
            a) Farmacie, cursuri de zi, 5 ani.
            (3) Ca urmare a reorganizãrii, Facultatea de Medicinã rãmâne cu douã specializãri:
            a) Medicinã generalã, cursuri de zi, 6 ani;
            b) Fiziokinetoterapie, cursuri de zi, 5 ani.
            Art. 10. - Facultãtile prevãzute la art. 1-9 se înfiinteazã si functioneazã începând cu data intrãrii în
vigoare a prezentei hotãrâri, în conditiile încadrãrii în sumele alocate universitãtilor în cauzã prin contractul institutional încheiat cu Ministerul Educatiei Nationale, fãrã alt impact asupra sumelor alocate de la bugetul de stat.
            Art. 11. - Senatele universitãtilor respective vor stabili mãsuri pentru continuarea studiilor de cãtre studenti la facultãtile prevãzute la art. 1-9 si pentru repartizarea patrimoniului actual pe noile structuri.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU
Contrasemneazã:
Ministrul educatiei nationale,
Andrei Marga
Ministrul muncii si protectiei sociale,
Smaranda Dobrescu
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 7 februarie 2000.
Nr. 94.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE
privind modificarea art. 9 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 3/2000 pentru înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului de Coordonare Economico-Financiarã

            Guvernul României h o t ã r ã s t e :
            Articol unic. - Alineatul (3) al articolului 9 din Hotãrârea Guvernului nr. 3/2000 pentru înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului de Coordonare Economico-Financiarã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 10 ianuarie 2000, se modificã si va avea urmãtorul cuprins:
            "(3) Pânã la aprobarea bugetului de stat pe anul 2000 resursele financiare necesare pentru functionarea Consilutui de Coordonare Economico-Financiarã se asigurã din bugetul Secretariatului General al Guvernului."

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU
Contrasemneazã:
Ministru de stat, presedintele Consiliului de Coordonare Economico-Financiarã,
Mircea Ciumara
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
Secretarul general al Guvernului,
Radu Stroe

Bucuresti, 7 februarie 2000.
Nr. 95.