41. - Ordonantã privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritãtii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN)

            43. - Ordonantã privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national

            47. - Ordonantã privind stabilirea unor mãsuri de protectie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial

            50. - Ordonantã privind mãsurile de colaborare dintre Ministerul Sãnãtãtii si autoritãtile administratiei publice locale în aplicarea reglementãrilor din  domeniul sãnãtãtii publice

            56. - Ordonantã privind reglementarea depozitãrii cerealelor si semintelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit. C pct. 2 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã:
            Art. 1. - (1) Se înfiinteazã Autoritatea Nationalã de Reglementare în Domeniul Gazelor. Naturale, denumitã în continuare ANRGN, cu sediul în municipiul Bucuresti, Calea Victoriei nr. 22-24, etajul 1, sectorul 1, institutie publicã cu personalitate juridicã aflatã în coordonarea Ministeruluî Industriei si Comertului.
            (2) Finantarea activitãtii ANRGN se. asigurã integral din venituri extrabugetare obtinute din tarife pentru acordarea de licente si autorizatii potrivit Legii nr. 72/1996 privind finantele publice si din alte surse atrase.
            Art. 2. - (1) Patrimoniul ANRGN la data constituirii este format din bunurile preluate în administrare din patrimoniul Societãtii Nationale de Gaze Naturale "romgaz" - S.A. Lista cuprinzând bunurile - mijloace fixe si mijloace circulante - si valoarea acestora este prevãzute în anexa nr. 1.
            (2) Patrimoniul Societãtii Nationale de Gaze Naturale "romgaz" - S.A., înfiintatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 491/1998, se diminueazã cu valoarea bunurilor cuprinsã în anexa nr. 1.
            (3) Predarea-preluarea bunurilor prevãzute la alin. (2) se efectueazã pe bazã de protocol încheiat între Societatea Nationalã de Gaze Naturale "romgaz" - S.A. si ANRGN în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante.
            Art. 3. - ANRGN se organizeazã si functioneazã pe baza Regulamentului de organizare si functionare elaborat de aceasta în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante si aprobat de ministrul industriei si comertului.
            Art. 4. - ANRGN elaboreazã, aplicã si urmãreste sistemul de reglementãri obligatorii la nivel national, necesar pentru fiunctionarea sectorului si a pietei gazelor naturale în conditii de eficientã, sigurantã, concurentã, transparentã si protectie a consumatorilor si a mediului.
            Art. 5. - (1) ANRGN are urmãtoarele competente:
            a) emite, acordã, suspendã sau retrage autorizatiile si licentele pentru agentii economici existenti în sectorul gazelor naturale, precum si pentru cei care vor apãrea ca urmare a deschiderii pieiei de gaze naturale;
            b) avizeazã clauzele si conditiile acordurilor de concesiune ale sistemelor de transport si distributie a gazelor naturale;
            c) stabileste principiile de bazã ale contractelor-cadru privind vânzarea, achizitia, precum si furnizarea gazelor naturale la consumatorii finali;
            d) stabileste cerintele, criteriile si procedurile privind alegerea consumatorilor de gaze naturale;
            e) emite norme tehnice, la propunerea agentilor economici din sector, necesare pentru fiunctionarea eficientã si transparentã a sistemului national de transport, a altor sisteme de transport, precum si a sistemelor de distributie a gazelor naturale;
            f) elaboreazã recomandãri pentru utilizarea eficientã a gazelor naturale;
            g) avizeazã regulamentul de programe, functionare si dispecerizare a sistemului national de transport al gazelor naturale, elaborat de operatorul acestuia.
            (2) ANRGN are si alte competente prevãzute de lege.
            Art. 6. - ANRGN are urmãtoarele atributii principale:
            a) elaboreazã regulamentul de organizare si functionare propriu si stabileste responsabilitãtile personalului, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare;
            b) elaboreazã regulamentul privind acordarea licentelor si a autorizatiilor în sectorul gazelor naturale prin care vor fi stabilite procedurile, termenele si conditiile de acordare, de suspendare, de retragere sau de modificare a acestora;
            c) stabileste criteriile si metodele pentru calculul preturilor si al tarifelor, în sectorul gazelor naturale, având în vedere protejarea intereselor consumatorilor de gaze naturale;
            d) deruleazã programe specifice, inclusiv programe de asistentã si expertizã aprobate de Guvernul României;
            e) urmãreste încheierea si respectarea contractelor de concesiune din domeniul sectorului de gaze naturale si se autosesizeazã în vederea protejãrii pãrtilor contractante, în conditiile legii;
            f) urmãreste aplicarea standardelor de calitate în domeniul serviciilor specifice sectorului gazelor naturale si propune, ori de câte ori constatã neconcordante, adaptarea acestora;
            g) creeazã baza de date necesarã pentru desfãsurârea activitãtii sale, precum si pentru furnizarea de informatii altor organisme implicate în elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului gazelor naturale, precum si în activitatea de comert internaiional cu gaze naturale;
            h) participã, împreunã cu organismele abilitate de lege, la activitatea de agrementare tehnicã a produselor, procedeelor si echipamentelor noi, precum si la cea de autorizare si acreditare a laboratoarelor de analizã si încercãri din domeniul gazelor naturale;
            i) elaboreazã metodologia proprie de urmãrire si control în vederea respectãrii de cãtre furnizorii de gaze naturale a criteriilor si metodelor de calcul al preturilor si tarifelor;
            j) controleazã aplicarea deciziilor proprii de cãtre agentii economici din sectorul gazelor naturale si aplicã sanctiuni în cazul nerespectãrii acestora;
            k) elaboreazã regulamentul pentru autorizarea si verificarea agentilor economici si a personalului care desfãsoarã activitãti de proiectare si executie în domeniul gazelor naturale;
            l) elaboreazã, în conformitate cu prevederile legale, regulamentul de constatare, notificare si sanctionare a abaterilor de la reglementãrile emise în domeniu;
            m) propune organelor competente mãsuri de prevenire si eliminare a abuzului de pozitie dominantã pe piatã ori de câte ori constatã nerespectarea reglementãrilor cu privire la concurentã si la transparentã;
            n) instruieste si perfectioneazã continuu personalul propriu, inclusiv cu asistentã tehnicã strãinã;
            o) întocmeste rapoarte anuale asupra activitãtii proprii, pe care le dã publicitãtii;
            p) îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege.
            Art. 7. - Structura organizatoricã a ANRGN se stabileste prin anexa la regulamentul de organizare si functionare.
            Art. 8. - (1) ANRGN este condusã de un presedinte si un vicepresedinte, functionari publici, numiti prin ordin al ministrului industriei si comertului pentru o perioadã de 5 ani. Presedintele reprezintã ANRGN în relatiile cu tertii.
            (2) Calitatea de presedinte si de vicepresedinte este incompatibilã cu exercitarea oricãrei alte functii publice cu exceptia activitãtii didactice, în conditiile legii. Presedintelui si vicepresedintelui le sunt interzise exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitãtilor de comert si participarea la administrarea sau la conducerea unor societãti comerciale, regii autonome sau a unor organizatii cooperatiste.
            (3) Mandatele presedintelui si, vicepresedintelui înceteazã:
            a) la expirarea duratei;
            b) prin demisie;
            c) prin imposibilitate de exercitare a mandatului, constând într-o indisponibilitate pe o perioadã mai mare de 60 de zile consecutive;
            d) la survenirea unei incompatibilitãti dintre cele prevãzute la alin. (2);
            e) prin revocare de cãtre autoritatea care, i-a numit;
            f) prin deces.
            (4) În exercitarea atributiilor sale presedintele emite decizii.
            (5) Ordinele si deciziile cu caracter normativ se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
            (6) Deciziile emise de presedinte în exercitarea atributiilor sale pot fi atacate în contencios administrativ în conditiile legii, în temen de 30 de zile de la data la care au fost notificate pãrtilor interesate sau de la data publicãrii lor în Monitorul Oficial al României, dacã au caracter normativ.
            Art. 9. - (1) Pentru activitãtile de reglementare se constituie un comitet de reglementare, în vederea obtinerii unui spor de obiectivitate, format din presedinte, vicepresedinte si 3 reglementatori, functionari publici, numiti de cãtre ministrul industriei si comertului.
            (2) Deciziile ANRGN cu privire la reglementare sunt adoptate cu votul a cel putin 3 membri ai comitetului de reglementare.
            Art. 10. - (1) Comitetul de reglementare al ANRGN este asistat de un consiliu consultativ format din 9 membri, numiti prin ordin al ministrului industriei si comertului, pe baza propunerilor primite din partea asociatiilor profesionale din domeniul gazelor naturale, a societãtilor de transport, înmagazinare si distributie, a asociatiilor consumatorilor de gaze naturale, precum si din specialisti din cadrul Ministerului Industriei si Comertului sau din învãtãmântul superior de specialitate.
            (2) Consiliul consultativ asigurã armonizarea intereselor agentilor economici din sector cu cele ale consumatorilor de gaze naturale, evalueazã impactul reglementãrilor ANRGN si face propuneri de îmbunãtãtire a acestora, potrivit Regulamentului de organizare si functionare a ANRGN.
            Art. 11. - (1) Personalul ANRGN este angajat, promovat si eliberat din functie în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare si functionare, cu contractul colectiv sau individual de muncã si cu reglementãrile legale în vigoare privind legislatia muncii.
            (2) Confidentialitatea tuturor informatiilor obtinute în cursul sau ca urmare a exercitãrii atributiilor de serviciu în cadrul ANRGN este obligatorie pentru tot personalul acesteia si pentru membrii consiliului consultativ, în conditiile legii.
            Art. 12. - Salarizarea personalului ANRGN se stabileste în conformitate cu reglementãrile în vigoare pentru institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare:
            Art. 13. - (1) ANRGN întocmeste anual bugetul de venituri si cheltuieli în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor, care va fi supus spre aprobare ministrului industriei si comertului.
            (2) Soldurile anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli al ANRGN rãmân la dispozitia acesteia si se vor folosi în anul urmãtor cu aceeasi destinatie.
            (3) Activitatea economicã a ANRGN este supusã controlului Curtii de Conturi si al celorlalte organe abilitate, potrivit legii.
            Art. 14. - (1) Agentii economici din sectorul gazelor naturale au obligatia de a pune la dispozitie ANRGN informatiile necesare pentru desfãsurarea în bune conditii a activitãtii acesteia.
            (2) Furnizarea cu rea-credintã de informatii incorecte, incomplete sau eronate, dacã nu a fost sãvârsitã în astfel de conditii încât, potrivit legii, sã fie consideratã infractiune, constituie contraventie si se sanctioneazã cu amendã de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei.
            (3) Sanctiunea contraventionalã prevãzutã la alin. (2) se aplicã persoanelor juridice.
            (4) Constatarea contraventiei prevãzute la alin. (2) si aplicarea sanctiunilor se fac de cãtre persoane împuternicite din cadrul ANRGN.
            (5) Contraventiei prevãzute la alin. (2) îi sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare.
            Art. 15. - Pentru îndeplinirea atributiilor sale ANRGN colaboreazã cu Consiliul Concurentei, Oficiul Concurentei si cu Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, cu ministerele si cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale sau locale, cu asociatiile consumatorilor de gaze naturale, cu agentii economici care functioneazã pe piata gazelor naturale, cu asociatiile profesionale din domeniul gazelor naturale si cu organizatiile patronale.
            Art. 16. - (1) În termen de 4 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante ANRGN elaboreazã regulamentul privind acordarea licentelor si autorizatiilor în sectorul gazelor naturale, în care vor fi stabilite procedurile, termenele si conditiile de acordare, de suspendare, de retragere sau de modificare a acestora.
            (2) Agentii economici din sectorul gazelor naturale sunt obligati sã solicite acordarea licentelor si autorizatiilor în termen de cel mult 3 luni de la emiterea regulamentului prevãzut la alin. (1).
            (3) În termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante ANRGN va emite reglementãri privind stabilirea criteriilor si metodelor pentru calculul preturilor si al tarifelor în sectorul gazelor naturale.
            Art. 17. - Termenii specifici utilizati în prezenta ordonantã au întelesul definit în anexa nr. 2.
            Art. 18. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantã din prezenta ordonantã.
            Art. 19. - La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante se abrogã orice dispozitie contrarã.

Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 41.

ANEXA Nr. 1

ANEXA Nr. 2

Sectorul gazelor naturale - ansamblul activitãtilor si instalatiilor aferente transportului, dispecerizãrii, distributiei si furnizãrii gazelor naturale, precum si ansamblul instalatiilor aferente productiei si înmagazinãrii gazelor naturale.
Furnizor - persoanã juridicã, românã sau strãinã, licentiatã sã comercializeze gaze naturale.
Consumator final - persoanã fizicã sau juridicã, românã ori strãinã, care cumpãrã gaze naturale pentru propria utilizare.
Consumator eligibil - persoanã fizicã sau juridicã, românã ori strãinã, care are deplina libertate de a cumpãra gaze naturale de la orice producãtor si/sau furnizor; calitatea de consumator eligibil este stabilitã de ANRGN.
Consumator captiv - persoanã fizicã sau juridicã, românã ori strãinã, care este obligatã, în conformitate cu reglementãrile în domeniu, sã contracteze gaze naturale cu un anumit producãtor sau furnizor.
Sistem (de transport si/sau de distributie) - ansamblul retelelor de transport si/sau distributie a gazelor naturale, conectate între ele, inclusiv instalatiile si echipamentele aferente.
Autorizatie - permisiune acordatã unei persoane juridice, românã sau strãinã, pentru a construi, a pune în functiune si a opera sau a modifica o instalatie de productie, înmagazinare, transport si distributie a gazelor naturale.
Licentã - permisiune acordatã unei persoane juridice, românã sau strãinã, pentru desfãsurarea de activitãti comerciale si/sau prestãri de servicii în legãturã cu una sau mai multe functiuni de productie, înmagazinare, transport si distributie a gazelor naturale.
Acces la sistem (de transport si/sau de distributie) - dreptul unui producãtor, furnizor si/sau consumator de a utiliza sistemul de transport si/sau de distributie în conditiile legii.

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit. K pct. 1 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
            Guvernul României emite prezenta ordonantã.

            Art. 1. - Prezenta ordonantã reglementeazã protejarea patrimoniului arheologic prin definirea regimului juridic general al descoperirilor si al cercetãrii arheologice.
            Art. 2. - În întelesul prezentei ordonante:
            a) prin regimul juridic general al descoperirilor si al cercetãrii arheologice se întelege ansamblul de mãsuri stiintifice, juridice, administrative, financiar-fiscale si tehnice menite sã asigure prospectarea, identificarea, decopertarea, inventarierea, conservarea si restaurarea, asigurarea pazei, întretinerea si punerea în valoare a bunurilor arheologice, precum si a terenurilor în care se gãsesc acestea, în vederea
cercetãrii sau, dupã caz, clasãrii acestora ca bunuri culturale mobile sau ca monumente istorice;
            b) prin patrimoniu arheologic se întelege ansamblul bunurilor arheologice format din:
            (i) siturile arheologice clasate în Lista cuprinzând monumentele istorice situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: structuri, constructii, grupuri de clãdiri, precum si terenurile cu potential arheologic reperat, instituite conform legii;
            (ii) bunurile mobile, obiecte sau urme ale manifestãrilor umane, împreunã cu terenul în care acestea au fost descoperite;
            c) prin cercetare arheologicã se întelege ansamblul de mãsuri cu caracter stiintific si tehnic menite sã asigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin sãpãturi arheologice, investigarea, recoltarea, înregistrarea si valorificarea sfiintificã, inclusiv publicarea, a patrimoniului arheologic.
            Cercetarea arheologicã se realizeazã în conditiile prezentei ordonante de cãtre personalul de specialitate atestat si înregistrat în Registrul arheologilor.
            Evaluarea rezultatelor cercetãrii arheologice stã la baza stabilirii statutului juridic de protectie a descoperirilor arheologice sau, dupã caz, descãrcãrii de sarcinã arheologicã a zonei;
            d) prin descoperire arheologicã se întelege evidentierea, prin intermediul sãpãturii arheologice, a vestigiilor, obiectelor si urmelor manifestãrilor umane, care constituie mãrturii ale epocilor si civilizatiilor dispãrute;
            e) prin descoperire arheologicã întâmplãtoare se întelege evidentierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a actiunii factorilor naturali sau a actiunilor umane, altele decât cercetarea arheologicã;
            f) prin zonã cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat se întelege terenul în care, ca urmare a cercetãrii arheologice, au fost descoperite bunuri din categoria celor prevãzute la art. 2 lit. b);
            g) prin sit arheologic declarat zonã de interes national se întelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului unitãtii administrativ-teritoriale ce cuprinde acele situri arheologice a cãror cercetare stiintificã, protejare si punere în valoare este de importantã exceptionalã pentru istoria si cultura nationalã prin mãrturiile materiale, bunurile mobile sau imobile, ce fac parte sau sunt propuse sã facã parte din categoria "tezaur al patrimoniului cultural national mobil" sau, respectiv, fac parte ori sunt propuse sã fie incluse în categoria monumentelor istorice aflate în Lista patrimoniului mondial.
            Zonele de interes arheologic prioritar se instituie prin lege, în baza cercetãrii stiintifice de specialitate si potrivit documentatiilor specifice de urbanism sau, dupã caz, de amenajare a teritoriului.
            La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante zonele de interes arheologic prioritar sunt cele cuprinse în anexa care face parte integrantã din prezenta ordonantã;
            h) prin zonã cu patrimoniu arheologic reperat se întelege terenul delimitat conform legii, în care urmeazã sã se efectueze cercetãri arheologice pe baza informatiilor sau a studiilor stiintifice care atestã existenta subteranã sau subacvaticã de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile sã facã parte din patrimoniul cultural national.
            Pânã la finalizarea cercetãrii arheologice si luarea mãsurilor corespunzãtoare de protectie si punere în valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protectie a siturilor arheologice sau istorice, instituite conform legii, sunt totodatã si zone cu potential arheologic reperat;
            i) prin zonã cu potential arheologic evidentiat întâmplãtor se întelege terenul delimitat conform legii, în care existenta de bunuri de patrimoniu arheologic se evidentiazã în mod neprevãzut, ca urmare a:
            (i) actiunilor umane, altele decât cercetarea arheologicã, cum ar fi: lucrãri de constructii, lucrãri de prospectiuni geologice, inclusiv teledetectie, lucrãri agricole, precum si alte tipuri de lucrãri si cercetãri efectuate subteran sau subacvatic;
            (ii) actiunilor factorilor naturali; cum ar fi: seism, alunecãri de teren, inundatii, eroziunea solului si altele, si în cazul cãrora este necesarã o cercetare arheologicã în vederea înregistrãrii si valorificãrii stiintifice a acestora. Zona cu patrimoniu arheologic evidentiat întâmplãtor se delimiteazã în jurul locului descoperirii arheologice întâmplãtoare, dupã caz, astfel:
            (i) pe toatã suprafata terenului care face obiectul autorizãrii de construire;
            (ii) pe o razã de 50 metri fatã de locul descoperirii, în cazul în care descoperirea s-a fãcut ca urmare a lucrãrilor agricole sau a altor lucrãri care nu au nevoie de autorizatie de construire;
            (iii) pe toatã suprafata terenului afectat de actiunea factorilor naturali.

            Art. 3. - (1) Statul garanteazã si asigurã protejarea patrimoniului arheologic în conditiile stabilite prin prezenta ordonantã.
            (2) Ministerul Culturii este autoritatea administratiei publice centrale de specialitate care rãspunde de elaborarea strategiilor si normelor specifice de cercetare în vederea protejãrii patrimoniului arheologic si care urmãreste aplicarea acestora.
            (3) Autoritãtile administratiei publice centrale de specialitate, institutiile de specialitate subordonate acestora si autoritãtile administratiei publice locale colaboreazã si rãspund, conform legii, de activitatea de protejare a patrimoniului arheologic.
            Art. 4. - (1) Bunurile de patrimoniu arheologic pot fi parte integrantã a patrimoniului cultural national si pot fi clasate si protejate ca bunuri de patrimoniu cultural national mobil sau ca monumente istorice, conform legii.
            (2) Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor care fac obiectul clasãrii în patrimoniul cultural national mobil, realizate ca urmare a cercetãrilor arheologice, se anuntã de titularul autorizatiei de cercetare serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii, în conformitate cu Regulamentul sãpâturilor arheologice.
            (3) Persoana descoperitoare sau proprietarul ori administratorul terenului în care s-a fãcut dsscoperirea arheologicã întâmplãtoare este obligat sã anunie acest fapt primarului localitãtii, în termen de 72 de ore de la descoperire.
            Art. 5. - (1) Prin protejarea bunurilor si terenurilor de patrimoniu arheologic din zonele definite la art. 2 lit. h) si i) se întelege adoptarea mãsurilor stiintifice, administrative si tehnice care urmãresc pãstrarea vestigiilor descoperite întâmplãtor sau ca urmare a cercetãrii arheologice pânã la clasarea bunurilor respective sau pânã la finalizarea cercetãrii arheologice, prin instituirea de obligatii în sarcina proprietarilor, administratorilor sau a titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care contin sau au continut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum si prin reglementarea sau interzicerea activitãtilor umane, inclusiv a celor autorizate anterior.
            (2) Descãrcarea unei zone de sarcinã arheologicã este confirmatã prin Certificatul de descãrcare de sarcinã arheologicã, care reprezintã actul administrativ, emis în conditiile prezentei ordonante, prin care se anuleazã regimul de protectie instituit anterior.
            (3) În cazul zonelor cu potential arheologic cunoscut si cercetat, regimul de protectie este reglementat de legislatia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice si a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural national.
            (4) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate si instituite conform legii, beneficiazã de protectia acordatã zonelor protejate, precum si de mãsurile specifice de protectie prevãzute de prezenta ordonantã.
            (5) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat întâmplãtor, în interiorul delimitãrii prevãzute la art. 2 lit. i) se instituie, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, în vederea cercetãrii si stabilirii regimului de protejare, temporar, pentru o perioadã ce nu poate depãsi 12 luni, regimul de protectie pentru bunurile arheologice si zonele cu potential arheologic.
            (6) Sãpãtura arheologicã si aetivitãtile umane întreprinse asupra patrimoniului arheologic se efectueazã numai pe baza si în conformitate cu autorizatia emisã de Ministerul Culturii, în conditiile legii.
            (7) Utilizarea detectoarelor de metale în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar si în zonele cu patrimoniu arheologic reperat este permisã numai pe baza autorizãrii prealabile emise de Ministerul Culturii.
            (8) Pânã la descãrcarea de sarcinã arheologicã terenul care face obiectul cercetãrii este protejat ca sit arheologic, conform legii.
            (9) Autorizarea lucrãrilor de construire sau desfiintare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat se aprobã numai pe baza si în conformitate cu avizul Ministerului Culturii.
            (10) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat întâmplãtor, în conditiile prevederilor alin. (5), pânã la descãrcarea de sarcinã arheologicã, autorizarea de construire se suspendã sau, dupã caz, primarul localitãtii dispune întreruperea oricãrei alte activitãti, în conformitate cu avizul serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii, si se instituie regimul de supraveghere sau sãpãturã arheologicã.
            Art. 6. - În cazul lucrãrilor de construire, modificare, extindere sau reparare privind cãi de comunicatie, dotãri tehnico-edilitare, subterane si subacvatice, excavãri, exploatãri de cariere, investitorii, persoane fizice ori juridice de drept privat, sau ordonatorii de credite ai institutiilor publice finantatoare, dupã caz, au obligatia de a finanta:
            a) stabilirea, prin studiul de fezabilitate a investitiei, a mãsurilor tehnice ce urmeazã sã fie detaliate prin proiectul tehnic si a necesarului de fonduri pentru cercetarea si protejarea patrimoniului arheologic sau, dupã caz, a descãrcãrii de sarcinã arheologicã din zona afectatã de lucrãri;
            b) activitatea de supraveghere arheologicã pe întreaga duratã a lucrãrilor, având drept scop luarea mãsurilor necesare pentru protectia patrimoniului arheologic si a descoperirilor arheologice întâmplãtoare;
            c) orice modificãri ale proiectului, necesare pentru protejarea descoperirilor arheologice.
            Art. 7. - (1) Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, oficiile din subordinea sa si, dupã caz, oficiile de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol au obligatia sã includã zonele de patrimoniu arheologic reperat, pe baza listei cuprinzând zonele cu patrimoniu arheologic reperat, în planurile cadastrale si în hãriile topografice.
            (2) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat se inctud în cadastrul de specialitate al zonelor protejate naturale si construite.
            Art. 8. - (1) Proprietarii, administratorii sau titularii de alte drepturi reale asupra terenurilor în care se aflã situri arheologice sau pe care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat au obligatia de a permite accesul personalului autorizat, în conditiile prezentei ordonante, îrn vederea cercetãrii arheologice si protejãrii patrimoniului arheologic, precum si asigurãrii mãsurilor de protectie si de pazã a bunurilor de patrimoniu arheologic.
            (2) Proprietarii sau administratorii de terenuri, persoane fizice sau juridice de drept privat, sunt îndreptãtiti la plata unor despãgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sãpãturilor arheologice si pentru perioada în care se desfãsoarã acestea, în cuantumurile si conditiile stabilite prin metodologia aprobatã prin hotãrâre a Guvernului.
            (3) Despãgubirea pentru venitul agricol nerealizat se plãteste persoanei îndreptãtite de cãtre finantatorul sãpãturii arheologice în termen de 60 de zile de la data începerii cercetãrii arheologice.
            (4) Aducerea terenului la conditia sa initialã revine finantatorului cercetãrii arheologice.
            Art. 9. - Proprietarii terenurilor agricole sunt scutiti de plata impozitului pe terenul agricol pentru suprafetele afectate de cercetãrile arheologice pe întreaga duratã a efectuãrii acestora.

            Art. 10. - În domeniul protejãrii patrimoniului arheologic, Ministerul Culturii îndeplineste direct sau prin institutiile sale subordonate urmãtoarele atributii:
            a) asigurã aplicarea strategiei nationale, elaborarea normelor si metodologiilor specifice si urmãreste respectarea prevederilor legale din domeniu;
            b) asigurã îndeplinirea angajamentelor asumate prin conventiile internationale referitoare la protectia patrimoniului arheologic la care România este parte;
            c) reprezintã statul în relatia cu proprietarii imobilelor, terenurilor sau ai constructiilor din zonele cu patrimoniu arheologic si din zonele în care se evidentiazã descoperiri arheologice;
            d) elibereazã autorizatia de sãpãturã arheologicã în baza deciziei Comisiei Nationale de Arheologie;
            e) instituie Regulamentul sãpãturilor arheologice;
            f) instituie lista cuprinzând zonele de patrimoniu arheologic reperat, precum si metodologia db avizare a lucrãrilor din aceste zone;
            g) administreazã baza de date care alcãtuieste Repertoriul arheologic national;
            h) instituie Registrul arheologilor;
            i) finanteazã sau cofinanteazã, împreunã cu autoritãtile si institutiile publice, cu persoanele fizice sau juridice de drept privat interesate, cercetarea patrimoniului arheologic;
            j) asigurã editarea anuarului Comisiei Nationale de Arheologie, precum si a altor publicatii de specialitate;
            k) organizeazã sesiunea anualã de rapoarte arheologice.
            Art. 11. - Serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii îndeplinesc, în domeniul protejãrii patrimoniului arheologic, urmãtoarele atributii:
            a) supravegheazã sãpãturile arheologice efectuate în unitatea administrativ-teritorialã, urmãrind respectarea autorizatiei emise de Ministerul Culturii;
            b) avizeazã, pe baza referatelor de specialitate, lucrãrile ce urmeazã sã fie efectuate în zonele cu patrimoniu arheologic reperat;
            c) rãspund de supravegherea din punct de vedere stiintific a lucrãrilor la care au fost consemnate descoperiri arheologice întâmplãtoare, declansând, dupã caz, procedurile de clasare prevãzute de lege;
            d) emit Certificatul de descãrcare de sarcinã arheologicã, pe baza deciziei Comisiei Nationale de Arheologie, în cazul sãpãturilor arheologice sau pe baza raportului de supraveghere arheologicã, în cazul descoperirilor întâmplãtoare.
            Art. 12. - (1) Se reorganizeazã Comisia Nationalã de Arheologie, ca organism stiintific de specialitate, fãrã personalitate juridicã, cu rol consultativ în domeniul patrimoniului arheologic, pe lângã Ministerul Culturii. Comisia Nationalã de Arheologie functioneazã sub autoritatea stiintificã a Academiei Române.
            (2) Comisia Nationalã de Arheologie este formatã din specialisti în domeniu care îsi desfãsoarã activitatea în institutele de profil arheologic, muzee, precum si în alte institutii.
            (3) Comisia Nationalã de Arheologie elaboreazã strategiile, avizeazã programele nationale de cercetare, metodologiile, normativele si reglementãrile tehnico-stiintifice din domeniul cercetãrii arheologice.
            (4) Comisia Nationalã de Arheologie are 31 de membri si functioneazã în conformitate cu regulamentul sãu de organizare si functionare, aprobat prin ordin al ministrului culturii în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante.
            (5) Functionarea Comisiei Nationale de Arheologie este asiguratã de Ministerul Culturii.
            (6) Conducãtorul compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Culturii este de drept secretarul Comisiei Nationale de Arheologie.
            Art. 13. - (1) Componenta nominalã a Comisiei Nationale de Arheologie este aprobatã prin ordin al ministrului culturii, din rândul specialistilor în domeniu propusi în conformitate cu prevederile prezentului articol. La data numirii lor, membrii Comisiei Nationale de Arheologie au un mandat de 3 ani ce poate fi reînnoit, consecutiv, o singurã datã.
            (2) Membrii Comisiei Nationale de Arheologie sunt propusi de:
            a) Comisia Nationalã de Arheologie;
            b) Academia Românã, prin institutele sale de specialitate;
            c) facultãtile si institutele de cercetare de specialitate din domeniul educatiei nationale;
            d) Ministerul Culturii;
            e) muzeele si asociatiile profesionale în domeniu, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii.
            (3) Propunerile Comisiei Nationale de Arheologie se vor face începând cu al doilea mandat de la data reorganizãrii.
            (4) Presedintele Comisiei Nationale de Arheologie este propus ministrului culturii de cãtre membrii acesteia prin vot secret si are, la data alegerii sale, un mandat de 5 ani.
            (5) Ministrul culturii aprobã prin ordin propunerea Comisiei Nationale de Arheologie cu privire la presedintele acesteia sau o poate respinge, motivat, o singurã datã.
            Dacã prin votul a douã treimi din numãrul membrilor sãi Comisia Nationalã de Arheologie îsi mentine propunerea initialã ministrul culturii are obligatia sã o aprobe prin ordin. Dacã nu sunt întrunite cele douã treimi, ministrul culturii solicitã Comisiei Nationale de Arheologie o nouã propunere.
            Art. 14. - Comisia Nationalã de Arheologie are urmãtoarele atributii principale:
            a) elaboreazã strategia nationalã în domeniul cercetãrii arheologice;
            b) avizeazã planul anual al cercetãrilor arheologice finantate sau cofinantate prin bugetul Ministerului Culturii;
            c) avizeazã normele si metodologiile din domeniul cercetãrii arheologice;
            d) elaboreazã Regulamentul sãpãturilor arheologice;
            e) emite avizele pentru eliberarea autorizatiilor de sãpãturi arheologice indiferent de sursa lor de finantare;
            f) propune clasarea siturilor arheologice;
            g) avizeazã criteriile de atestare a specialistilor si expertilor din domeniul cercetãrii arheologice, înregistrati în Registrul arheologilor;
            h) avizeazã documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului, care cuprind situri arheologice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;
            i) avizeazã studiile de fundamentare care urmãresc definirea, instituirea si delimitarea zonelor protejate de patrimoniu care cuprind patrimoniu arheologic;
            j) formuleazã prioritãtile cercetãrii arheologice în vederea fundamentãrii sumelor necesare ce urmeazã sã fie alocate în acest scop de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, si avizeazã prioritãtile de finantare din fondurile aprobate Ministerului Culturii prin bugetul de stat;
            k) propune Ministerului Culturii achizitionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;
            l) analizeazã contestatiile din domeniul sãu de competentã;
            m) avizeazã programele de pregãtire a specialistilor si planurile de specializare în domeniul cercetãrii arheologice;
            n) reprezintã România în cadrul organismelor internationale de specialitate similare;
            o) avizeazã planul cercetãrilor arheologice efectuate de misiunile arheologice române pe teritoriul altor state, precum si protocoalele de colaborare cu parteneri strãini privind cercetãrile arheologice din România;
            p) îndeplineste si alte atributii din domeniu, în conditiile legii.
            Art. 15. - (1) Se instituie Repertoriul arheologic national, administrat de Ministerul Culturii, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului culturii în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante.
            (2) Repertoriul arheologic national cuprinde imagini, date cartografice, topografice si stiintifice, precum si orice alte informatii privitoare la:
            a) zonele cu potential arheologic cunoscut si cercetat, zonele cu potential arheologic necercetat si, pe mãsurã ce acestea devin cunoscute, zonele al cãror poteniial arheologic devine cunoscut întâmplãtor;
            b) monumentele, ansamblurile si siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfãsurare cercetãri arheologice;
            c) date provenite din fisele de evidentã a bunurilor mobile descoperite în zonele sau la monumentele istorice prevãzute la lit. a) si b).
            Art. 16. - Monumentele, ansamblurile si siturile arheologice înregistrate în Repertoriul arheologic national sunt cuprinse în lista cuprinzând monumentele istorice.

            Art. 17. - În vederea protejãrii patrimoniului arheologic si a respectãrii prevederilor legale în acest domeniu, autoritãtile administratiei publice locale au urmãtoarele atributii principale:
            a) coopereazã cu organismele si institutiile publice cu responsabilitãti în domeniul protejãrii patrimoniului arheologic pentru punerea în aplicare si urmãrirea respectãrii deciziilor acestora;
            b) asigurã protejarea patrimoniului arheologic si a descoperirilor arheologice întâmplãtoare aflate în domeniul public sau privat al unitãtilor administrativ-teritoriale respective, alocând resurse financiare în acest scop;
            c) pot colabora cu persoane fizice sau juridice de drept public ori privat pentru finantarea cercetãrii si punerea în valoare a descoperirilor arheologice;
            d) finanteazã cercetarea arheologicã în vederea descãrcãrii de sarcinã arheologicã a terenurilor pe care se efectueazã lucrãri publice pentru care sunt ordonatori principali de credite, prevãzând distinct sumele necesare în acest scop în bugetele lucrãrilor pe care le finanteazã;
            e) cuprind în programele de dezvoltare economico-socialã si urbanisticã, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea patrimoniului arheologic, aprobã documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii si sunt obligate sã elaboreze sau sã modifice astfel de documentatii în scopul stabilirii mãsurilor de protejare a patrimoniului arheologic evidentiat întâmplãtor, potrivit legii;
            f) colaboreazã cu serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii, transmitând acestora informatii actualizate cu privire la cererile de autorizare de construire în zonele de patrimoniu arheologic reperat;
            g) precizeazã în certificatul de urbanism regimul imobilelor aflate în zone cu patrimoniu arheologic reperat;
            h) iau mãsurile administrative corespunzãtoare si notificã proprietarilor si titularilor de drepturi reale asupra imobilelor obligatiile ce le revin pentru prevenirea degradãrii descoperirilor arheologice întâmplãtoare.
            Art. 18. - În domeniul protejãrii patrimoniului arheologic aflat în teritoriul sãu administrativ de competentã, primarul are urmãtoarele atributii specifice:
            a) dispune suspendarea autorizatiei de construire si oprirea oricãror lucrãri de construire sau desfiintare de constructii în situatia descoperirii de vestigii arheologice sau de alte bunuri pentru care s-a declansat procedura de clasare, anuntã în cel mai scurt timp serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii si dupã caz, la solicitarea serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii, organizeazã paza descoperirilor arheologice întâmplãtoare;
            b) elibereazã autorizatia de construire sau de desfiintare pe baza si în conformitate cu avizul Ministerului Culturii pentru lucrãrile din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum si pentru lucrãrile din zonele cu patrimoniu arheologic evidentiat întâmplãtor;
            c) asigurã paza si protectia descoperirilor arheologice aflate în proprietate publicã, semnalând de urgentã serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii orice nerespectare a legii.

            Art. 19. - (1) Dezvoltarea durabilã a zonelor de interes arheologic prioritar este obiectiv de interes national, iar protejarea si punerea în valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone constituie, în conditiile legii, cauzã de utilitate publicã.
            (2) Finantarea cercetãrii arheologice, a conservãrii, a restaurãrii si a punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se va face de la bugetul de stat prin bugetul alocat Ministerului Culturii.
            (3) Cheltuielile necesare în vederea cercetãrilor arheologice, conservãrii, restaurãrii si punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura, prin cofinantare, în conditiile legii, din bugetele autoritãtilor administratiei publice locale pe al cãror teritoriu se aflã aceste situri.
            Art. 20. - (1) Autoritãtile administratiei publice locale pe al cãror teritoriu se gãsesc zonele de interes arheologic prioritar au obligatia de a prevedea mãsurile administrative si tehnice necesare pentru protejarea patrimoniului arheologic si punerea sa în valoare prin integrarea acestuia în planurile de dezvoltare economicã, socialã si teritorialã a localitãtilor.
            (2) În acest scop, autoritãtile prevãzute la alin. (1) îsi prevãd în bugetele proprii fondurile necesare pentru asigurarea:
            a) elaborãrii si, dupã caz, modificãrii documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, în vederea includerii mãsurilor necesare de protectie si punere în valoare a patrimoniului arheologic;
            b) elaborãrii reglementãrilor speciale de protectie în zonã;
            c) marcãrii limitelor zonei de interes arheologic prioritar si informãrii publicului cu privire la regimul special de protectie a zonei.
            (3) Pentru îndeplinirea atributiilor ce le revin autoritãtile administratiei publice locale pot beneficia de transferuri cu destinatie specialã din bugetul de stat, în conditiile legii, precum si de cofinantare de la bugetul Ministerului Culturii si Ministerului Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului pentru elaborarea documentatiilor prevãzute la alin. (2).
            (4) Avizarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic prioritar se face de Ministerul Culturii si de Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului.
            Art. 21. - Guvernul, la propunerea Ministerului de Interne, Ministerului Culturii si a Ministerului Functiei Publice, va aproba, prin hotãrâre, metodologia de organizare si pregãtire a pazei speciale a siturilor de interes arheologic prioritar si modul de finantare a acestor mãsuri.
            Art. 22. - (1) Proprietarii, administratorii si titularii altor drepturi reale asupra imobilelor din siturile arheologice din zonele de interes arheologic prioritar au obligatia de a permite accesul personalului autorizat de Ministerul Culturii în vederea cercetãrii arheologice si protejãrii patrimoniului arheologic si de a asigura mãsurile de protectie si de pazã a bunurilor de patrimoniu arheologic, conform legii.
            (2) Ca urmare a protectiei speciale a siturilor arheologice înscrise în Repertoriul arheologic national în conditiile prevederilor art. 20, proprietarii sau administratorii de terenuri, persoane fizice ori juridice de drept privat, sunt îndreptãtiti la plata unor despãgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe  terenurile care fac obiectul sãpãturilor arheologice si pentru perioada în care se desfãsoarã acestea, în cuantumurile si în conditiile stabilite prin metodologia aprobatã ptin hotãrãre a Guvernului.
            (3) Despãgubirea pentru venitul agricol nerealizat se plãteste persoanei îndreptãtite de cãtre finantatorul sãpãturii arheologice, în termen de 60 de zile de la data începerii cercetãrii arheologice.

            Art. 23. - Încãlcarea dispozitiilor prezentei ordonante atrage, dupã caz, rãspunderea civilã, administrativã, materialã, disciplinarã, contraventionalã sau penalã.
            Art. 24. - (1) Constituie contraventii, dacã nu au fost sãvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, sã fie considerate infractiuni, urmãtoarele fapte:
            a) desfãsurarea, fãrã autorizatia emisã în conditiile prezentei ordonante, de cercetãri arheologice, precum si orice alte activitãti umane întreprinse asupra patrimoniului arheologic, care afecteazã integritatea sau pun în pericol conservarea acestuia;
            b) neanuntarea descoperirilor arheologice în termenul prevãzut la arf. 4 alin. (2) de cãtre titularul autorizatiei de cercetare si, respectiv, de persoanele prevãzute la art, 4 alin. (3) pentru descoperiri arheologice întâmplãtoare;
            c) încãlcarea prevederilor art. 6 lit. a) si b);
            d) nerespectarea avizului Ministerului Culturii sau emiterea autorizatiei de construire în absenta acestuia pentru lucrãrile de construire sau desfiintare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat;
            e) neluarea mãsurilor prevãzute la art. 11 lit. a) si c);
            f) desfãsurarea de activitãti de cercetare arheologicã de cãtre persoane neatestate, precum si folosirea detectoarelor de metale în alte conditii decât cele prevãzute la art. 5 alin. (7);
g) încãlcarea prevederilor art. 8 alin. (1) si ale art. 22 alin. (1 ).
            (2) Contraventiile prevãzute la alin. (1) lit. b), d) si g) se sanctioneazã cu amendã de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, iar cele de la alin. (1) (it. a), c), e) si f) se sanctioneazã cu amendã de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei, care se fac venit la bugetul de stat.
            Art. 25. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de cãtre:
            a) specialistii serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii;
            b) împuternicitii Ministerului Culturii;
            c) inspectorii teritoriali ai Inspectiei de Stat în Constructii, Lucrãri Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului;
            d) organele de politie.
            (2) Pentru contraventiile prevãzute la art. 24 alin. (1) lit. a), b) si g) constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se pot face si de cãtre primar, presedintele consiliului judetean si împuternicitii acestora.
            Art. 26. - Contraventiilor prevãzute la art. 24 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare, cu exceptia prevederilor art. 25-27.
            Art. 27. - (1) Desfiintarea, distrugerea partialã sau degradarea monumentelor istorice se sanctioneazã conform legii penale.
            (2) În cazul degradãrii monumentelor istorice se aplicã si mãsura corelativã a obligãrii fãptuitorului la refacerea pãrtilor de constructie degradate, pe baza avizului organismelor de specialitate prevãzute în prezenta ordonantã.

Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 43.

ANEXÃ

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit. K pct. 7 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã:

            Art. 3. - (1) Pentru monumentele istorice care fac parte din Lista patrimoniul mondial se instituie mãsuri speciale de protectie.
            (2) Prin mãsuri speciale de protectie pentru monumentele istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial se întelege mãsurile de ordin stiintific, juridic, administrativ, financiar, fiscal si tehnic menite sã asigure paza, întretinerea si reparatiile curente, conservarea, consolidarea si restaurarea, precum si punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor si siturilor care le compun.
            (3) Conservarea, restaurarea si punerea în valoare a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial reprezintã obiectiv de interes national; în conditiile legii, pentru protejarea acestora se poate proceda la expropriere pentru cauzã de utilitate publicã.
            Art. 4. - Finantarea pazei, a lucrãrilor de reparatie, întretinere curentã, punere în valoare, restaurare, consolidare si conservare a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial este în sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor altor drepturi reale, dupã caz.
            Art. 5. - (1) În conditiile legii, finantarea lucrãrilor de conservare, consolidare si restaurare a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, indiferent de regimul de proprietate al acestora, se poate face si de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Culturii.
            (2) În conditiile legii, finantarea pazei, a lucrãrilor de reparatie, întretinere curentã, precum si a celor de punere în valoare a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial se poate face si din venituri extrabugetare si alocatii acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale, în limita sumelor prevãzute în bugetele anuale ale ordonatorilor principali de credite, dupã caz.
            (3) Pentru monumentele istorice ale cultelor religioase finantarea pazei, a lucrãrilor de reparatie, întretinere curentã, precum si a celor de punere în valoare a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial se poate face, în conditiile legii, de cãtre Secretariatul de Stat pentru Culte.
            Art. 6. - (1) Pentru fiecare monument istoric care face parte din Lista patrimoniului mondial se întocmeste un program de gestiune si protectie.
            (2) Programul de gestiune si protectie cuprinde mãsurile administrative ce trebuie întreprinse de autoritãtile competente, precum si mãsurile tehnice la care sunt obligati proprietarii, administratorii si titularii altor drepturi reale asupra monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial si cei ai imobilelor din zona de protectie a acestora.
            (3) Programul de gestiune si protectie se detaliazã prin planuri anuale de gestiune si protectie, prin care este fundamentat necesarul de fonduri pentru finantarea lucrãrilor prevãzute la art. 4 si 5.
            (4) Programul de gestiune si protectie a monumentului istoric care face parte din Lista patrimoniului mondial este elaborat de Ministerul Culturii, avizat de cãtre autoritãtile administratiei publice locale respective si aprobat prin hotãrâre a Guvernului.
            (5) Planurile anuale de gestiune si protectie sunt elaborate de cãtre consiliul judetean pe teritoriul cãruia se aflã monumentul istoric care face parte din Lista patrimoniului mondial, cu consultarea proprietarilor, administratorilor sau titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor în cauzã si a consiliului local respectiv si sunt avizate de Ministerul Culturii, Secretariatul de Stat pentru Culte si Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului.
            (6) În conditiile speciale stabilite prin programele de gestiune si protectie, paza monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial se realizeazã de efective sau de subunitãti ale Ministerului de Interne, în conditiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului.
            (7) Imobilele monument istoric sau împrejmuirile siturilor ce fac parte din Lista patrimoniului mondial sunt marcate, prin grija primarului localitãtii, cu sigla "Monument istoric înscris în Lista patrimoniului mondial", prezentatã în anexa care face parte integrantã din prezenta ordonantã.
            Art. 7. - (1) Documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului pentru zonele care cuprind monumentele istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial si zonele lor de protectie se elaboreazã sau se actualizeazã prin includerea prevederilor si reglementãrilor de urbanism si amenajarea teritoriului din programele de gestiune si protectie, în termen de 12 luni de la aprobarea programelor.
            (2) Finantarea elaborãrii sau actualizãrii documentatiilor de amenajare a teritoriului si urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial se face din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului.
            (3) Aprobarea planurilor zonale de amenajare a teritoriului si, dupã caz, a planurilor urbanistice gerierale sau zonale pentru localitãtile sau, respectiv, zonele care cuprind monumentele istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial si zonele lor de protectie se face prin hotãrâre a Guvernului.
            (4) Interventiile asupra monumentului istoric care face parte din Lista patrimoniului mondial si asupra imobilelor din zona sa de protectie sunt avizate, în conditiile legii, de Ministerul Culturii si, respectiv, de Ministerul Culturii si Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului si sunt comunicate Comitetului patrimoniului mondial în conformitate cu reglementãrile Conventiei pentru protejarea patrimoniului mondial natural si cultural a UNESCO, prin grija Ministerului Culturii.
            Art. 8. - (1) La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante se instituie titlul "Localitate cu monument istoric înscris în Lista patrimoniului mondial", care se acordã unitãtilor administrativ-teritoriale pe al cãrui teritoriu se aflã monumerite istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial.
            (2) Titlul se înscrie, prin grija primarului localitãtii, pe panouri aflate la intrãrile în localitate, de dimensiunea celor cu denumirea localitãtii, cu litere albe pe fond maro, si este însotit de sigla patrimoniului mondial.
            (3) Pentru sederea pe o duratã mai mare de 48 de ore în unitãtile administrativ-teritoriale declarate "Localitate cu monument istoric înscris în Lista patrimoniului mondial" autoritãtile administratiei publice locale pot stabili o taxã ce va fi încasatã de cãtre persoanele fizice sau juridice care asigurã servicii de cazare turisticã. Sumele reprezentând aceste taxe se fac venit la bugetul local.
            (4) Sumele realizate prin aplicarea taxei prevãzute la alin. (3) vor fi folosite exclusiv pentru finantarea lucrãrilor de întretinere si reparatii curente la monumentele istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial.

            Art. 9. - În vederea protejãrii monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial si a respectãrii prevederilor legale în acest domeniu, autoritãtile administratiei publice locale au urmãtoarele atributii principale:
            a) coopereazã cu organismele si institutiile publice cu responsabilitãti în domeniul protejãrii monumentelor istorice si asigurã punerea în aplicare si respectarea deciziilor âcestora;
            b) colaboreazã cu proprietarii, administratorii sau titularii altor drepturi reale asupra monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial;
            c) participã, în conditiile legii, la finantarea din bugetele proprii, precum si din venituri extrabugetare, a lucrãrilor prevãzute la art. 5 alin. (2);
            d) includ obiectivele specifice prevãzute în programul de gestiune si protectie privind monumentele istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial în programele si planurile de dezvoltare economico-socialã si urbanisticã, respectiv de amenajare a teritoriului, precum si în autorizatiile pe care le emit potrivit legii;
            e) iau mãsurile tehnice si administrative necesare pentru prevenirea degradãrii monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, în colaborare cu serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii;
            f) înfiinteazã, în structura aparatului propriu compartimente specializate sau posturi ori, dupã caz, stabilesc sarcini de serviciu precise în domeniul protejãrii monumentelor istorice, monitorizãrii si controlului aplicãrii reglementãrilor legale cu privire la protejarea monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, a programelor si planurilor de gestiune;
            g) emit autorizatia de construire, în confiormitate cu avizul Ministerului Culturii, în vederea executãrii lucrãrilor provizorii urgente de consolidare temporarã si punere în sigurantã a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial;
            h) asigurã, împreunã cu serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii, aplicarea siglei "Monument istoric înscris în Lista patrimoniului mondial" si controleazã întretinerea acesteia de cãtre proprietar;
            i) stabilesc mãsurile de pazã si protectie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, indiferent de regimul de proprietate al acestora, semnalând serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii, de urgeniã, orice nerespectare a legii.

            Art. 10. - Încãlcarea dispozitiilor prezentei ordonante atrage, dupã caz, rãspunderea civilã, administrativã, materialã, disciplinarã sau contraventionalã.
            Art. 11. - Desfiintarea, distrugerea partialã sau degradarea monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial se sanctioneazã conform legii penale.
            Art. 12. - (1) Constituie contraventii, dacã nu au fost sãvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, sã fie considerate infractiuni, urmãtoarele fapte:
            a) autorizarea lucrãrilor de construire sau de desfiintare în imobilele cu regim de monumente istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, fãrã avizele prevãzute în prezenta ordonantã;
            b) modificarea sau desfiintarea de constructii din zonele de protectie a monumentelor care fac parte din Lista patrimoniului mondial, fãrã avizul Ministerului Culturii si al Ministerului Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului;
            c) încãlcarea de cãtre proprietar a obligatiilor prevãzute în legislatia în vigoare referitoare la protectia monumentelor istorice;
            d) încãlcarea prevederilor art. 6 alin. (7), art. 7 alin. (1 ) si ale art. 9 lit. e);
            e) încãlcarea prevederilor art. 8 alin. (2).
            (2) Contraventiile prevãzute la alin. (1) lit a), b) si c) se sanctioneazã cu amendã de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei, iar cele de la lit. d) si e), cu amendã de la 3.000.000 lei la 20.000.000 lei.
            (3) Sanctiunile prevãzute la alin. (1) se aplicã persoanelor fizice si persoanelor juridice, dupã caz, potrivit legii.
            Art. 13. - Contraventiile se constatã si amenzile se aplicã de cãtre:
            a) specialistii serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii, pentru contraventiile prevãzute la art. 12 alin. (1 ) lit. c) si d);
            b) inspectorii teritoriali ai Inspectiei de Stat în Constructii, Urbanism si Amenajarea Teritoriului, peritru contraventiile prevãzute la art. 12 alin. (1 ) lit. a), b) si e).
            Art. 14. - Contraventiilor prevãzute lâ art. 12 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare, cu exceptia art. 25-27.

            Art. 15. - Mãsurile speciale de protectie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial se vor aplica si monumentelor istorice peritru care România a depus dosarul de înscriere la Comitetul patrimoniului mondial de pe lângã UNESCO, în vederea înscrierii acestora în Lista patrimoniului mondial.
            Art. 16. - Ministerul Culturii va comunica autoritãtilor administratiei publice datele de identificare a monumentelor istorice care sunt înscrise în Lista patrimoniului mondial, precum si a celor pentru care România a depus dosarul la Comitetul patrimoniului mondial de pe lângã UNESCO, în vederea înscrierii  acestora în Lista patrimoniului mondial.
            Art. 17. - (1) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante Ministerul Culturii elaboreazã metodologia de monitorizare a monumentelor înscrise în Lista patrimoniului mondial, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
            (2) Metodologia de elaborare si continutul-cadru al programelor de gestiune si protectie se stabilesc de Ministerul Culturii, în conformitate cu reglementãrile UNESCO din domeniu, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanie.
            Art. 18. - Îndrumarea metodologicã în vederea aplicãrii prezentei ordonante se realizeazã, potrivit competentelor specifice si în conformitate cu reglementãrile UNESCO, de Ministerul Culturii si Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului.

Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 47.

ANEXA

SIGLA "MONUMENT ÎNSCRIS ÎN LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL"

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României, precum si ale art. 1 lit. O pct. 3 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã:
            Art. 1. - (1 ) Prezenta ordonantã stabileste cadrul de colaborare în domeniul sãnãtãtii publice dintre Ministerul Sãnãtãtii, prin unitãtile subordonate, si autoritãtile administratiei publice locale, în functie de atribuiiile specifice prevãzute de lege.
            (2) Autoritãtile mentionate la alin. (1) elaboreazã programe comune, necesare fiecãrei comunitãti locale, de promovare a politicii de sãnãtate si iau mãsurile necesare aplicãrii acestora, asigurând.conditiile materiale si financiare.
            Art. 2. - Programele comune privind sãnãtatea publicã se finanteazã de la bugexul de stat, bugetele locale sau din alte surse prevãzute de lege.
            Art. 3. - Ministerul Sãnãtãtii, prin unitatile subordonate, si autoritãtile administratiei publice locale, în functie de atributiile lor prevãzute de lege, elaboreazã programe comune, necesare fiecãrei comunitãti locale, privind urmãtoarele domenii de activitate:
            a) protectia sau refacerea mediului înconjurãtor; în scopul îmbunãtãtirii calitãtii vietii;
            b) colectarea si epurarea apelor uzate menajere, industiale, altor ape uzate si apelor meteorice;
            c) colectarea, îndepãrtarea si neutralizarea deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, inclusiv cele stradale;
            d) dezinfectarea si deratizarea în teritoriul administrativ respectiv;
            e) prevenirea sau combaterea pericolelor provocate de animale - câini vagabonzi -, precum si interzicerea cresterii animalelor domestice, cu exceptia câinilor si a pisicilor, în zonele urbane;
            f) controlul respectãrii igienei si salubritãtii localurilor publice si a produselor alimentare puse în vânzare cãtre populatie, cu sprijinul organelor de specialitate;
            g) supravegherea si asigurarea bunei functionãri a târgurilor, pietelor, oboarelor, locurilor si parcurilor de distractii;
            h) supravegherea deszãpezirii strãzilor;
            i) prevenirea si limitarea urmãrilor calamitãtilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreunã cu organele specializate ale statului;
            j) eliberarea autorizatiilor pentru constructia, functionarea sau schimbarea destinatiei unitãtilor, indiferent de activitatea acestora, numai dupã obtinerea avizului sanitar de principiu de la directia de sãnãtate publicã judeteanã, respectiv, a municipiului Bucuresti;
            k) controlul respectãrii normelor de igienã la întretinerea drumurilor, podurilor, a întregii infrastructuri apartinând cãilor de comunicatii de interes local, cât si a celor de legãturã cu judetele;
            l) realizarea mãsurilor de protectie si de asistentã socialã prin înfiintarea, asigurarea functionãrii si controlul institutiilor sociale de interes local pentru ocrotirea copiilor strãzii si a persoanelor fãrã adãpost si supravegherea realizãrii mãsurilor de asistentã si ajutor social;
            m) controlul respectãrii normelor de igienã în zonele verzi si în locurile de joacã pentru copii;
            n) supravegherea locurilor neamenajâte si neautorizate pentru scãldat, în vederea prevenirii pericolelor reprezentate de acestea pentru sãnãtatea populatiei;
            o) supravegherea efectuãrii lucrãrilor necesare pentru obtinerea avizului sanitar de functionare de cãtre unitãtile sanitare locale, si anume: consolidarea clãdirilor, amenajarea interioarelor potrivit normelor prevãzute de lege, asigurarea si întretinerea sistemelor de apã curentã, a sistemelor de încãlzire, a instalatiilor electrice;
            p) urmãrirea comunicãrii listei persoanelor care beneficiazã de ajutor social medicilor de familie.
            Art. 4. - Nerespectarea prevederilor prezentei ordonante privind obligativitatea elaborãrii si realizãrii programelor comune necesare fiecãrei comunitãti locale atrage rãspunderea administrativã, disciplinarã, civilã sau, dupã caz, penalã a persoanelor care au atributii în domeniile mentionate la art. 3, în cazul în care acestea afecteazã sãnãtatea populatiei din unitatea administrativ-teritorialã în cauzã.
            Art. 5. - În termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentei ordonante în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Sãnãtãtii si Ministerul Functiei Publice vor elabora si vor supune Guvernului spre aprobare normele metodologice de aplicare a acesteia.
            Art. 6. - Prezenta ordonantã intrã în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia prevederilor art. 5, care intrã în vigoare la data publicãrii acesteia.

Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 50.

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit. D pct. 1 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã:

        Art. 1. - Pentru a se asigura în România depozitarea în bune conditii a cerealelor si semintelor oleaginoase de cãtre agentii economici care detin spatii special amenajate cu aceastã destinate, prin prezenta ordonantã se stabilesc reglementãri privind modul de licentiere a depozitelor si a agentilor economici respectivi, precum si regimul certificatelor de depozit pentru cereale si/sau seminte oleaginoase.
            Art. 2. - Pentru asigurarea si garantarea integritãtii cerealelor si/sau seminielor oleaginoase depozitate se instituie un sistem de garantii de operare, care include o garantie de bunã operare si un fond de garantare a certificatelor de depozit, în conditiile prevederilor prezentei ordonante.
            Art. 3. - Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, denumit în continuare ministerul de resort, reprezintã autoritatea publicã care stabileste si autorizeazã depozitarea, la cererea deponentilor, în conditiile prevederilor prezentei ordonante.
            Art. 4. - În sensul prezentei ordonante, termenii si expresiile mentionate mai jos sunt definite astfel:
            a) depozitul - o constructie, structurã sau un spatiu protejat, inclusiv siloz, administrat legal de un agent economic si utilizat special pentru depozitarea cerealelor si/sau semintelor oleaginoase destinate comercializãrii;
            b) depozitarul - agentul economic care detine cel putin un depozit care este atestat - ca urmare a inspectãrii si autorizãrii date, la cererea sa scrisã, de ministerul de resort sau de un inspector autorizat - cã îndeplineste conditiile corespunzãtoare pentru depozitarea si gradarea cerealelor si/sau semintelor oleaginoase pentru utilizare internã sau export/import si cã este îndreptãtit pentru a emite certificate de depozit;
            c) deponentul - orice persoanã fizicã sau juridicã care, în calitate de detinãtor de bunã-credintã al certificatului de depozit, poate pretinde predarea cerealelor si/sau semintelor oleaginoase depozitate, la prima cerere;
            d) detinãtorul de certificat de depozit - deponentul care primeste, în schimbul depozitãrii de cereale si/sau de seminte oleaginoase, un certificat de depozit, conform conditiilor prevãzute în prezenta ordonantã;
            e) certificatul de depozit - un document care constituie titlu de credit negociabil reprezentativ de mãrfuri, emis de cãtre depozitar la purtãtor, în schimbul primirii cerealelor si/sau semintelor oleaginoase de la deponent sau de la oricare reprezentant al acestuia;
            f) depozitarea - activitatea, incluzând operatiile de receptie, gradare, conditionare, stocare si livrare a cerealelor si/sau semintelor oleaginoase, efectuatã de cãtre depozitar sau de un alt agent economic care administreazã legal un depozit;
            g) activitatea de gradare - evaluarea si certificarea calitãtii cerealelor si/sau a semintelor oleaginoase predate depozitarului;
            h) licenta de depozit - documentul emis de ministerul de resort, care atestã cã, pe o anumitã perioadã determinatã, depozitarul îndeplineste conditiile tehnice si financiare pentru depozitare si pentru activitatea de gradare, conform prevederilor prezentei ordonante si ale normelor metodologice prevãzute la art. 36.

            Art. 5. - (1) Licenta de depozit se acordã pentru fiecare depozit, la cererea oricãrui agent economic constituit în conditiile Legii nr. 31/1990 privind societãtile comerciale, republicatã, detinãtor al depozitului, dacã sunt îndeplinite conditiile minime de performantã tehnicã si viabilitate financiarã pentru depozitare si gradare, conform prevederilor prezentei ordonante si ale normelor metodologice prevãzute la art. 36, pe care agentul ecoriomic se obligã sã le respecte.
            (2) Verificarea si certificarea conditiilor tehnice si financiare se realizeazã, dupã caz, fie de cãtre o unitate din cadrul ministerului de resort pe care acesta a abilitat-o în acest sens, fie de cãtre inspectori autorizati de ministerul de resort.
            Art. 6. - Licenta de depozit se va elibera contra unei taxe de licentiere, care nu va depãsi costurile normale necesare emiterii licentei. Cuantumul taxei si actualizarea acesteia în functie de rata inflatiei se vor stabili prin ordin comun al ministrului agriculturii si alimentatiei si al ministrului finantelor.
            Art. 7. - Licenta de depozit are o perioadã de valabilitate de 3 ani de la data emiterii sale pentru fiecare depozit.
            Art. 8. - Licenta de depozit poate fi suspendatã, revocatã sau anulatã pentru situatiile si în conditiile stabilite prin normele metodologice prevãzute la art. 36.
            Art. 9. - (1) Dupã ce se oferã depozitarului, licentiat conform prezentei ordonante, posibilitatea de a fi audiat si de a da explicatii, în cazul suspendãrii sau revocãrii licentei de depozit, ministerul de resort va controla depozitul la care s-a constatat încãlcarea prevederilor legale, iar depozitarul este obligat sã presteze activitatea de depozitare pânã la stingerea obligatiilor din contractele încheiate cu deponentii.
            (2) Pe perioada suspendãrii sau revocãrii activitatea de control se poate exercita si pentru cerealele si/sau semintele oleaginoase expediate si depozitate în altã parte, indiferent dacã aceste produse depozitate sunt proprietatea deponentului sau a însusi depozitarului.
            Art. 10. - Dupã stabilirea tuturor pierderilor financiare ce decurg din situatia prevãzutã la art. 15, stabilite de ministerul de resort sau, dupã caz, de cãtre inspectori autorizati de ministerul de resort, acestea vor fi acoperite si rambursate deponentilor în primul rând din garantia de bunã operare oferitã de fiecare depozitar si, în completare, din Fondul de garantare pentru certificatele de depozit, prevãzut pentru protectia acestor deponenti, conform prezentei ordonante si a normelor metodologice prevãzute la art. 36.
            Art. 11. - Existã posibilitatea de prelungire a licentei de depozit, la cererea depozitarului, pe unul sau mai multi ani, fãrã a se depãsi maximul de 3 ani.
            Art. 12. - Depozitarul poate solicita anularea propriei licente de depozit printr-o cerere scrisã înaintatã ministerului de resort, în conditiile stabilite prin normele metodologice prevãzute la art. 36.
            Art. 13. - În situatiile de suspendare, revocare, anulare si expirare a licentei de depozit, depozitarul transmite ministerului de resort certificatele de depozit anulate ca urmare a predãrii cerealelor si/sau seminielor oleaginoase, certificatele de depozit gresit completate si anulate, precum si certificatele necompletate.

            Art. 14. - Depozitarul va afisa permanent tariful de depozitare practicat, la loc vizibil, în spatiile destinate relatiilor cu publicul, si îl va publica în douã ziare, dintre care unul de rãspândire nationalã.
            Art. 15. - Pentru serviciile de depozitare cu plata în avans perioada negociatã nu va depãsi 12 luni. Dacã termenul de depozitare va depãsi termenul negociat, deponentul va plãti tariful corespunzãtor la livrarea cerealelor si/sau semintelor oleaginoase.

            Art. 16. - (1) Fiecare depozitar este obligat sã contracteze o asigurare a depozitului aflat în proprietatea sa.
            (2). Plaja riscurilor pentru care depozitarul este obligat sã se asigure cuprinde asigurãri contra incendiilor, inundatiilor si cutremurelor, precum si alte asigurãri stabilite prin normele metodologice prevãzute la art. 36.

            Art. 17. - Depozitarul va pãstra cerealele si/sau semintele oleaginoase separat, în functie de calitatea lor înregistratã în fiecare certificat de depozit emis, pentru a se permite astfel în orice moment o identificare precisã, precum si livrarea lor corespunzãtor calitãtii.

            Art. 18. - (1) Se înfiinteazã Comisia Nationalã de Gradare a Cerealelor si Semintelor Oleaginoase, ca organism neguvernamental, fãrã personalitate juridicã, formatã din reprezentanti ai Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, ai patronatelor si ai agentilor economici reprezentativi din domeniu.
            (2) Atributiile, modul de organizare si functionare, precum si componenta Comisiei Nationale de Gradare a Cerealelor si Semintelor Oleaginoase se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei.

            Art. 19. - Gradarea cerealelor si a semintelor oleaginoase, depozitate conform prevederilor prezentei ordonante, se efectueazã de cãtre agentii gradatori, autorizati prin acordarea unei licente de gradator, în conformitate cu prevederile sistemului national de gradare a cerealelor si semintelor oleaginoase.
            Art. 20. - Gradarea se efectueazã conform Manualului de gradare a cerealelor si semintelor oleaginoase, care se aprobã de ministerul de resort, prin ordin al ministrului, la propunerea Comisiei Nationale de Gradare a Cerealelor si Semintelor Oleaginoase, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante. Manualul de gradare a cerealelor si semintelor oleaginoase va fi reactualizat, dacã este necesar, conform aceleiasi proceduri.

            Art. 21. - Certificatul de depozit este emis sub forma unui document cu regim special, înseriat de ministerul de resort si pus la dispozitie depozitarilor. Ministerul de resort va tine evidenta tuturor certificatelor de depozit emise, printr-un registru al certificatelor de depozit.
            Art. 22. - Depozitarii elibereazã certificate de depozit, la cerere, deponentului, pentru cerealele si/sau semintele oleaginoase predate de cãtre acesta si depozitate, confiorm prevederilor prezentei ordonante.
            Art. 23. - (1) Certificatul de depozit contine date privind cantitatea, termenii si conditiile de receptie, calitate, conditionare, custodie, garantie si de livrare a cerealelor si a semintelor oleaginoase, precum si conditiile de platã pentru serviciile prestate de cãtre depozitar.
            (2) Certificatul de depozit constituie titlu negociabil la purtãfor, transmisibil, fãrã limite sau restrictii, în lipsã de stipulatie contrarã inseratã în titlu la cererea deponentului.
            (3) Valabilitatea certificatului de depozit este de maximum 3 ani de la data emiterii sale.
            Art. 24. - Certificatul de depozit poate servi la constituirea unei garantii reale mobiliare asupra cerealelor si/sau semintelor oleaginoase depozitate, în conditiile prevâzute de legislatia în vigoare.
            Art. 25. - Certificatul de depozit emis în conformitate cu prevederile prezentei ordonante trebuie sã continã, sub sanctiunea nulitãtii, urmãtoarele mentiuni:
            a) denumirea si sediul depozitarului, numãrul de înmatriculare în registrul comertului, adresa depozitului;
            b) data emiterii certificatului de depozit;
            c) numãrul si seria certificatului de depozit;
            d) denumirile exacte ale cerealelor si/sau ale seminielor oleaginoase si cantitãtile depozitate din fiecare;
            e) tipul, clasa si gradarea cerealelor si/sau semintelor oleaginoase depozitate;
            f) tariful serviciilor de depozitare si, unde este cazul, valoarea serviciilor plãtite în avans;
            g) semnãtura autorizatã si stampila depozitarului;
            h) o sectiune afectatã pentru gajarea cerealelor si/sau semintelor oleaginoase în care se vor înscrie urmãtoarele: data constituirii gajului, valoarea garantatã, numele/denumirea si semnãtura constituentului gajului si numele/denumirea si semnãtura creditorului gajist, precum si data rambursãrii creditului si semnãturile de certificare a rambursãrii creditului.

            Art. 26. - Depozitarul este obligat sã tinã, în conditiile stabilite de normele metodologice prevãzute la art. 36, înregistrãri complete referitoare atât la certificatele de depozit emise, cât si la cerealele si/sau semintele oleaginoase depozitate.
            Art. 27. - Ministerul de resort poate cere oricãrui depozitar sã îi transmitã date si informatii precise privind evidenta certificatelor de depozit, cantitatea si calitatea cerealelor si/sau semintelor oleaginoase depozitate, conditiile de depozitare ale depozitarului, precum si date privind situatia financiar-contabilã.

            Art. 28. - La cererea detinãtorului certificatului de depozit, depozitarul este obligat sã livreze, fãrã întârziere, cerealele si/sau semintele oleaginoase depozitate în conditiile de cantitate si calitate specificate în certificatul de depozit, dupã îndeplinirea obligatiilor scadente de platã referitoare la tariful de depozitare, calculate pânã la data livrãrii. Costurile expedierii vor fi suportate de cãtre detinãtorul certificatului de depozit.

            Art. 29. - În vederea asigurãrii si garantãrii integritãtii cerealelor si/sau semintelor oleaginoase depozitate, atât din punct de vedere cantitativ, cât si calitativ, conform prevederilor prezentei ordonante, este stabilitã o garantie de bunã operare, precum si un Fond de garantare pentru certificatele de depozit, denumit în continuare Fondul.
            Art. 30. - Fondul se înfiinteazã sub forma unei societãti comerciale pe actiuni la care statul, reprezentat de ministerul de resort, detine actiunea de control. Modul de constituire a capitalului social, pãrtile, organizarea si functionarea Fondului sunt prevãzute în statutul care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei ordonante în Monitorul Oficial al României, Partea I.
            Art. 31. - Portofoliul garantiilor angajate de cãtre Fond poate fi reasigurat, în conditiile legii.
            Art. 32. - Fondul este împuternicit sã examineze în orice moment registrele, înregistrãrile, documentele, conturile si informatiile referitoare la depozitar, aferente certificatelor de depozit.
            Art. 33. - (1) Fiecare depozitar care solicitã o liceniã de depozit conform prezentei ordonante va depune si va înregistra la Fond o garantie de bunã operara, validã si suficientã, sau alte garantii acceptabile a cãror valoare va fi determinatã de ministerul de resort pentru a garanta îndeplinirea corectã a obligatiilor sale ca depozitar.
            (2) Nivelul garantiei de bunã operare, depusã de depozitar, si modul de actualizare sau de modificare a acestuia se stabilesc prin normele metodologice prevãzute la art. 36.
            (3) Dacã aceastã garaniie de bunã operare nu este constituitã într-o perioadã determinatã, care va fi stabilitã în comunicarea scrisã a ministerului de resort, licenta poate fi suspendatã sau, dupã caz, anulatã.
            Art. 34 - (1) Fondul poate cere plata unor cote depozitarilor si oricãror entitãti care au legãturã cu depdzitarea cerealelor si/sau semintelor oleaginoase, conform prezentei ordonante, determinate de ministerul de resort, într-un fond pentru asigurarea intereselor financiare ale deponentilor privind produsele depozitate în depozitele licentiate conform prezentei ordonante si normelor metodologice prevãzute la art. 36. Aceste cote colectate si introduse în acest fond vor avea o singurã utilizare, respectiv protejarea intereselor financiare ale deponentilor, în situatia în care un depozitar nu reuseste sã îsi îndeplineascã sarcinile si obligatiile conform prezentei ordonante si normelor metodologice prevãzute la art. 36.
            (2) Pierderile înregistrate de orice deponent ca urmare a încãlcãrii de cãtre depozitar a oricãror obligatii pentru care a fost emisã o garantie de bunã operare vor fi compensate de cãtre Fond în mod corespunzãtor. Fondul are dreptul sã actioneze în judecatã, în nume propriu, depozitarul pentru a-si recupera pierderile suferite.

            Art. 35. - Faptele ce constituie contraventii la prevederile prezentei ordonante si modul de sanctionare a acestora vor fi stabilite prin hotãrâre a Guvernului. Constatarea sãvârsirii faptelor si aplicarea sanctiunilor se fac de persoane împuternicite în acest sens prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei. Sanctiunile contraventionale pot fi aplicate si persoanelor juridice.
            Art. 36. - În termen de 120 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante ministerul de resort va elabora si supune aprobãrii Guvernului normele metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonante.
            Art. 37. - Prezenta ordonantã intrã în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu urmãtoarele exceptii:
            a) art. 19 si 20 din cap. III, care se aplicã începând din data de 1 mai 2000;
            b) prevederile cap. II, IV si V, care se aplicã începând din data de 1 iunie 2000;
            c) art. 30, care intrã în vigoare la data publicãrii prezentei ordonante în Monitorul Oficial al României, Partea I.
            Art. 38. - La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante orice dispozitii contrare se abrogã.

Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 56.