MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XII – Nr. 340     LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE     Vineri, 21 iulie 2000

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 116 din 15 iunie 2000  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 3, ale art. 861 alin. 3 si ale art. 867 alin. 3 din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

625. – Hotărâre pentru aprobarea strategiei nationale de reformă a sistemului de protectie a drepturilor copilului pentru perioada 2000-2003

 

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIE NR. 116

din 15 iunie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 3, ale art. 861 alin. 3 si ale art. 867 alin. 3 din Codul penal

 

            Lucian Mihai - presedinte

            Costică Bulai - judecator

            Constantin Doldur - judecator

            Kozsokár Gábor - judecator

            Ioan Muraru - judecator

            Nicolae Popa - judecator

            Lucian Stângu - judecator

            Florin Bucur Vasilescu - judecator

            Romul Petru Vonica - judecator

            Iuliana Nedelcu - procuror

            Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

 

            Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 3, ale art. 861 alin. 3 si ale art. 867 alin. 3 din Codul penal, exceptie ridicata de Claudiu Ion Moldovan în Dosarul nr. 146/P/1999 al Judecatoriei Zarnesti, judetul Brasov.

            La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

            Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public arata ca, fata de jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, se impune respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

C U R T E A,

            având în vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

            Prin Încheierea din 3 aprilie 2000, pronuntata în Dosarul nr. 146/P/1999, Judecatoria Zarnesti, judetul Brasov a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 3, ale art. 861 alin. 3 si ale art. 867 alin. 3 din Codul penal, exceptie ridicata de Claudiu Ion Moldovan.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine ca dispozitiile art. 81 alin. 3, ale art. 861 alin. 3 si ale art. 867 alin. 3 din Codul penal, potrivit carora suspendarea conditionata a executarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere si executarea pedepsei la locul de munca nu pot fi dispuse în cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 12 ani, contravin atât prevederilor art. 16 din Constitutie, care la alin. (1) stabilesc principiul ca cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari, cât si principiului separatiei puterilor în stat. se sustine ca este încalcat principiul egalitatii în fata legii si a autoritatii judecatoresti, deoarece aplicarea acestor mijloace moderne de individualizare a pedepsei se face în functie de limitele pedepsei stabilite în abstract de legiuitor, în loc sa porneasca de la individualizarea realizata de judecator, în functie de pericolul social concret al infractiunii savârsite. Ceea ce trebuie sa primeze, sustine autorul exceptiei, nu este pedeapsa prevazuta de lege, ci aceea stabilita de judecator în functie de pericolul social concret, de persoana faptuitorului si de celelalte criterii generale de individualizare a pedepsei prevazute la art. 72 din Codul penal. Legiuitorul exclude anumite categorii de infractiuni de la aplicarea acestor masuri de individualizare a pedepselor, pornind de la maximul pedepsei prevazute de lege, ignorând minimul special, care reflecta gradul de pericol social minim al unei anumite infractiuni. Or, atunci când o persoana care a savârsit infractiunea de furt calificat nu poate cere aplicarea art. 86, 861 sau 867 din Codul penal, în timp ce o alta persoana care a savârsit, de exemplu, infractiunea de sclavie sau de luare de mita ori trafic de influenta poate beneficia de aplicarea acestor prevederi, aceasta face sa fie încalcate dispozitiile art. 16 din Constitutie. Autorul exceptiei mai sustine ca prin adoptarea dispozitiilor criticate legiuitorul a intervenit în domeniul de activitate al autoritatii judecatoresti, deoarece numai instantele judecatoresti pot aprecia daca scopul pedepsei poate fi atins si fara privare de libertate, aceasta apreciere având la baza elemente ce decurg dintr-o fapta concreta ce a fost savârsita.

            Judecatoria Zarnesti, judetul Brasov, exprimându-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, considera ca aceasta este întemeiata, deoarece prin dispozitiile legale criticate se creeaza o reala inegalitate a cetatenilor în fata legii. Este adevarat ca legiuitorul a dorit sa evidentieze pericolul social deosebit pe care îl prezinta pentru societate infractiunile intentionate pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoarea mai mare de 12 ani. Acesta este pericolul social abstract, însa în procesul de individualizare a pedepsei ceea ce intereseaza cu prioritate este gradul de pericol social concret al faptei, evaluat de organele judiciare în functie de vatamarea efectiva a valorii sociale, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce în conditiile savârsirii faptei, de împrejurarile acesteia, de persoana faptuitorului etc. se mai arata ca însesi dispozitiile art. 72 din Codul penal prevad, drept criteriu de individualizare a pedepsei, gradul de pericol social concret al faptei, si nu pericolul abstract. De aceea, conchide instanta, ar fi mai echitabil sa se revina la reglementarea anterioara, care prevedea posibilitatea aplicarii masurilor de individualizare prevazute la art. 81, 861 si 867 din Codul penal în functie de pedeapsa aplicata, si nu de pedeapsa prevazuta de lege, actuala reglementare creând inegalitati de tratament sanctionator.

            În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei ridicate.

            Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca legiuitorul a voit sa excluda de la beneficiul masurilor de individualizare a executarii pedepsei pe acei infractori care au savârsit infractiuni intentionate grave sau infractiunile de violenta mentionate, în scopul evitarii riscului la care societatea s-ar expune prin lasarea în libertate a anumitor categorii de condamnati. Aceasta restrângere a cadrului de aplicare a mijloacelor de individualizare a executarii pedepsei nu contravine prevederilor art. 16 din Constitutie, deoarece nu încalca nici unul dintre criteriile egalitatii în drepturi prevazute la art. 4 din Legea fundamentala. Dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie vizeaza egalitatea în drepturi în ceea ce priveste recunoasterea unor drepturi si libertati fundamentale, iar nu identitatea de tratament juridic cu privire la aplicarea unor masuri, indiferent de natura acestora. De aceea se justifica nu numai posibilitatea, dar si necesitatea unui regim juridic diferit fata de anumite categorii de persoane. În ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile art. 81 alin. 3, ale art. 861 alin. 3 si ale art. 867 alin. 3 din Codul penal permit o imixtiune a legiuitorului în atributiile puterii judecatoresti, Guvernul citeaza Decizia Curtii Constitutionale nr. 202 din 25 noiembrie 1999, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 16 februarie 2000, în care se arata ca judecatorii nu pot fi independenti fata de lege.         Individualizarea judiciara a pedepsei poate avea loc numai în cadrul individualizarii legale, care este opera legiuitorului. Or, tocmai în cadrul individualizarii legale au fost instituite mijloacele de individualizare a executarii pedepsei aflate în discutie. În încheiere Guvernul evoca jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume Decizia nr. 95 din 17 iunie 1999, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 28 iulie 1999, prin care a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale criticate, si conchide ca exceptia este neîntemeiata.

            Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.

C U R T E A,

            examinând încheierea de sesizare, sustinerile autorului exceptiei, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

            Exceptia priveste dispozitiile art. 81 alin. 3, ale art. ale art. 861 alin. 3 si ale art. 867 alin. 3 din Codul penal, care au urmatorul cuprins:

            - Art. 81 alin. 3: "suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa în cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 12 ani, precum si în cazul infractiunilor de vatamare corporala grava, viol si tortura.";

            - Art. 861 alin. 3: "suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere nu poate fi dispusa în cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 12 ani, precum si în cazul infractiunilor de vatamare corporala grava, viol si tortura.";

            - Art. 867 alin. 3: "Executarea pedepsei la locul de munca nu poate fi dispusa în cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 12 ani, precum si în cazul infractiunilor de vatamare corporala grava, viol si tortura."

            Autorul exceptiei sustine ca prevederile mentionate încalca dispozitiile art. 16 din Constitutie, care au urmatorul continut: "(1) Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

            (2) Nimeni nu este mai presus de lege."

            Asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale mentionate Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin numeroase decizii, unele privind dispozitiile art. 81 alin. 3, altele privind dispozitiile art. 81 alin. 3 si ale art. 861 alin. 3 si altele privind dispozitiile art. 81 alin. 3, ale art. 861 alin. 3 si ale art. 867 alin. 3 din Codul penal. Dintre acestea din urma, care au avut acelasi obiect ca si exceptia ridicata în cauza de fata, mentionam Decizia nr. 95 din 17 iunie 1999, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 28 iulie 1999, si Decizia nr. 167 din 21 octombrie 1999, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 30 noiembrie 1999. Curtea Constitutionala a respins toate exceptiile de neconstitutionalitate având ca obiect dispozitiile legale în discutie, subliniind ca cele trei masuri de individualizare a executarii pedepsei, si anume suspendarea conditionata a executarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere si executarea pedepsei la locul de munca, sunt create de legiuitor si puse la dispozitia instantei ca mijloace de individualizare judiciara a executarii pedepsei. Ele dau inculpatului numai o vocatie, iar nu un drept de a beneficia de aceste masuri. Fiind o creatie a legiuitorului, este firesc ca acesta sa determine nu numai conditiile, dar si sfera de incidenta a acestor masuri, respectiv sa excluda de la aceste masuri persoanele care au savârsit infractiuni deosebit de grave sau infractiuni de violenta care vadesc o periculozitate aparte a infractorului. Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile legale în discutie nu încalca dispozitiile sau principiile Constitutiei.

            Curtea mai constata ca în cauza de fata autorul exceptiei, care, asa cum declara, cunoaste jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 3, ale art. 861 alin. 3 si ale art. 867 alin. 3 din Codul penal, considera ca exceptia pe care o ridica se sprijina pe alte temeiuri. În esenta însa în motivarea exceptiei se insista asupra încalcarii principiului egalitatii în drepturi. Or, în Decizia nr. 167 din 21 octombrie 1999, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 30 noiembrie 1999, Curtea Constitutionala a retinut ca Parlamentul are competente exclusive atât in instituirea unor mijloace de individualizare a executarii pedepsei, cât si în stabilirea exceptiilor de la aplicarea acestora, fara ca prin aceasta sa se încalce dispozitiile art. 4 alin. (2) si ale art. 16 din Constitutie sau alte texte constitutionale.

            În ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei, în sensul ca prin dispozitiile legale criticate legiuitorul ar interveni în sfera de competenta a autoritatii judecatoresti, aceasta nu poate fi retinuta. În Decizia nr. 95 din 17 iunie 1999, mentionata mai sus, Curtea Constitutionala a statuat ca individualizarea judiciara a pedepsei poate avea loc numai în cadrul individualizarii legale, care este opera legiuitorului. Or, tocmai în cadrul individualizarii legale au fost instituite mijloacele de individualizare a executarii pedepsei, cum sunt masurile în discutie.

            Întrucât nu au intervenit elemente noi, care sa determine o schimbare a jurisprudentei Curtii Constitutionale, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 3, ale art. 861 alin. 3 si ale art. 867 alin. 3 din Codul penal urmeaza sa fie respinsa.

 

            Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 3, ale art. 861 alin. 3 si ale art. 867 alin. 3 din Codul penal, exceptie ridicata de Claudiu Ion Moldovan în Dosarul nr. 146/P/1999 al Judecatoriei Zarnesti, judetul Brasov.

            Definitiva si obligatorie.

            Pronuntata în sedinta publica din data de 15 iunie 2000.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Laurentiu Cristescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea strategiei nationale de reformă a sistemului de protectie a drepturilor copilului pentru perioada 2000-2003


          În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României,
          Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
          Articol unic. - se aprobă strategia natională de reformă a sistemului de protectie a drepturilor copilului, pentru perioada 2000-2003, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:
p. Presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului,

Teodora Bertzi

Ministru de stat, ministrul sănătătii,

Hajdú Gábor

Ministrul educatiei nationale,

Andrei Marga

p. Ministrul finantelor,

Sebastian Vlădescu,

secretar de stat

Ministrul muncii si protectiei sociale,

Smaranda Dobrescu

Ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Petre Roman

Ministrul functiei publice,
Vlad Rosca
Ministru de interne,
Constantin Dudu Ionescu
Secretariatul de stat
pentru Persoanele cu Handicap
Gabriela Popescu,
secretar de stat


Bucuresti, 13 iulie 2000.
Nr. 625.

STRATEGIA NATIONALĂ
de reformă a sistemului de protectie a drepturilor copilului 2000-2003
Introducere


           
Agentia Natională pentru Protectia Drepturilor Copilului (A.N.P.D.C.) a fost creată în baza prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 192/1999 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si reorganizarea activitătilor de protectie a copilului, ca autoritate centrală responsabilă cu elaborarea, coordonarea si monitorizarea politicilor în domeniul protectiei copilului, creându-se premisele unei reforme concrete si globale a sistemului de servicii si institutii care asigură promovarea drepturilor copilului, îngrijirea si protectia copiilor aflati în dificultate si a celor cu deficiente sau cu handicap.
            Functiile principale ale A.N.P.D.C., explicitate în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 192/1999, sunt de strategie, de reglementare, de administrare, de autoritate în stat si de reprezentare     - toate aceste functii fiind exercitate pentru atingerea obiectivelor în domeniul protectiei drepturilor copilului.
            Strategia natională de reformă a sistemului de protectie a drepturilor copilului este documentul care, pornind de la misiunea A.N.P.D.C. si bazându-se pe principii fundamentale de actiune, explicitează obiectivele, tipurile de activităti prioritare, indicatorii de evaluare si rezultatele asteptate în evolutia reformei protectiei copilului în perioada 2000-2003. Acest document continuă si dezvoltă liniile reformei sistemului de protectie a copilului initiate în 1997 si reprezintă principalul instrument de fundamentare a planurilor de actiune nationale, judetene si locale, care converg către pregătirea integrării europene a României în ceea ce priveste asigurarea calitătii protectiei copilului.
            Propunând un cadru de actiune coerent, strategia stabileste prioritătile de interventie pentru donatorii internationali, facilitează coordonarea programelor acestora si contribuie la derularea actiunilor de strângere de fonduri, atât pe plan international, cât si national.

           
Misiunea A.N.P.D.C.

            A.N.P.D.C. are misiunea de a coordona aplicarea la nivel national a politicilor în domeniul protectiei drepturilor copilului, pentru a asigura fiecărui copil, inclusiv copilului din categoriile cele mai vulnerabile si marginalizate, conditii de viată adecvate nevoilor sale de dezvoltare, cu prioritate într-un mediu familial, în familia naturală, în familia substitutivă, adoptivă sau în servicii comunitare.

           
Principii

            1. Principiul nediscriminării si egalitătii sanselor
            Politica în domeniul reformei protectiei copilului este concepută si aplicată astfel încât să asigure în România respectarea si promovarea drepturilor copilului prevăzute în Conventia O.N.U. privind drepturile copilului, indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politică sau de altă natură, nationalitatea, apartenenta etnică si socială, infirmitatea, locul nasterii sau de situatia materială a părintelui ori tutorelui său.
            2. Principiul interesului superior al copilului
            În toate actiunile care se realizează ca urmare a aplicării strategiei nationale primează interesul superior al copilului. strategia promovează actiuni care converg prioritar către protectia copilului aflat în dificultate sau în situatie de risc, indiferent care ar fi natura cauzelor care determină această situatie.
            3. Principiul interventiei multisectoriale si interdisciplinare
            Apreciindu-se complexitatea problematicii în domeniul protectiei drepturilor copilului, multitudinea si diversitatea cauzelor care determină intrarea copilului în dificultate, gravitatea situatiei dată de numărul mare de copii institutionalizati si în risc de a fi institutionalizati, se impune necesitatea unei interventii coordonate multisectoriale si interdisciplinare.
            4. Principiul descentralizării
            Strategia A.N.P.D.C. se bazează pe implicarea serviciilor publice specializate pentru protectia drepturilor copilului, aflate în subordinea consiliilor judetene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Aceste structuri sunt responsabile de proiectarea si aplicarea strategiilor judetene pentru protectia drepturilor copilului, în conformitate cu obiectivele si tipurile de activităti din strategia natională.
            5. Principiul parteneriatului
            A.N.P.D.C. promovează în toate tipurile de activităti specificate în strategia natională pentru protectia drepturilor copilului cooperarea cu:
            - ministere si, respectiv, structuri publice descentralizate care au legătură cu domeniul protectiei copilului si a familiei;
            - organizatii neguvernamentale din România, care actionează în domeniul protectiei copilului prin programe umanitare si profesionale;
            - institutii, organisme si organizatii europene si internationale;
            - servicii publice specializate din judete si sectoarele municipiului Bucuresti;
            - comunităti locale.
            Principiul parteneriatului se regăseste la toate nivelurile de interventie, de la nivelul national până la cel local. Prin cooperare si parteneriat se realizează toate tipurile de activităti, de la conceptia si coordonarea strategiei până la interventia interdisciplinară în favoarea copilului si a familiei.

           
Obiective generale

            1. Restructurarea serviciilor si a institutiilor de tip rezidential existente, inclusiv a serviciilor pentru copiii cu deficiente sau cu handicap, si reorientarea utilizării resurselor financiare, materiale, umane si tehnice ale acestora către organizarea si diversificarea de servicii alternative la îngrijirea rezidentială
            2. Îmbunătătirea/armonizarea cadrului legislativ necesar pentru organizarea si functionarea sistemului de protectie a drepturilor copilului la standardele prevăzute de normele si tratatele internationale în domeniu, la care România este parte
            3. Crearea si dezvoltarea unui sistem national de monitorizare si evaluare a situatiei copilului aflat în dificultate sau în situatie de risc, precum si a activitătii serviciilor si institutiilor de îngrijire si protectie a drepturilor copilului, a resurselor financiare disponibile la nivel central si local si a modului de utilizare a acestor resurse, având capacitatea de a prevedea eventualele crize bugetare ale sistemului de protectie a copilului
            4. Întărirea capacitătii institutionale a A.N.P.D.C. pentru asigurarea unei coordonări eficiente a politicilor în domeniul protectiei drepturilor copilului, inclusiv a proiectelor desfăsurate la nivel national, evitându-se dublarea eforturilor si asigurându-se controlul eficientei utilizării resurselor
            5. Sustinerea dezvoltării capacitătii institutionale a autoritătilor administratiei publice locale, pentru a se asigura eficienta serviciilor oferite de acestea în beneficiul copiilor
            6. Dezvoltarea resurselor umane care intervin în sistemul de protectie a drepturilor copilului, prin definirea si promovarea statutului profesional si asigurarea formării initiale si permanente a personalului de toate categoriile din sistem
            7. Promovarea participării societătii civile la dezvoltarea sistemului national de protectie a drepturilor copilului

           
Rezultate asteptate la finele anului 2003

            uându-se în considerare faptul că scopul central al reformei sistemului de protectie a drepturilor copilului în România constă în diminuarea ponderii îngrijirii de tip rezidential si în dezvoltarea unui sistem alternativ destinat îngrijirii copilului aflat în dificultate, centrat pe crearea si multiplicarea de servicii comunitare de prevenire a abandonului si institutionalizării, rezultatele asteptate sunt următoarele:
            - scăderea numărului de copii ocrotiti în sistem rezidential clasic;
            - cresterea numărului de copii care beneficiază de servicii de prevenire a abandonului si institutionalizării;
            - cresterea progresivă a numărului de copii aflati în sistemul alternativ de servicii si în institutii de tip familial sau reintegrati în familie;
            - scăderea duratei de sedere a copiilor în institutiile rezidentiale;
            - îmbunătătirea calitătii îngrijirii copiilor aflati în sistemul rezidential, ca urmare a:
            - îmbunătătirii raportului dintre adultul implicat direct în îngrijire si copilul îngrijit;
            - dezvoltării unui model de îngrijire (demedicalizare), educare, socializare, care să răspundă nevoilor copilului ocrotit;
            - deschiderii institutiilor spre comunitate;
            - cresterea numărului de servicii alternative oferite copilului în dificultate, raportat la numărul institutiilor clasice de protectie;
            - scăderea numărului de institutii rezidentiale si, în special, a celor cu capacităti mai mari de 150 de locuri;
            - punerea în practică la nivel national a standardelor minime obligatorii, regulamentelor-cadru de functionare si a ghidurilor metodologice de bună practică pentru organizarea si functionarea serviciilor si institutiilor din sistemul de protectie a copilului;
            - functionarea unui sistem national de monitorizare, flexibil si operational, a întregii activităti de protectie a drepturilor copilului, precum si cresterea ponderii personalului de specialitate în domeniu proportional cu nevoile de îngrijire ale copiilor;
            - cresterea numărului de personal din cadrul serviciilor publice specializate pentru protectia drepturilor copilului, care beneficiază de cursuri de formare;
            - cresterea participării societătii civile.

           
Tipuri de activităti
            I. Asigurarea calitătii protectiei copilului în unitătile de tip rezidential, inclusiv în cele destinate copilului cu deficiente sau cu handicap, prin respectarea unor standarde minime de locuit, îngrijire, recuperare, educare, socializare si reintegrare
            II. Promovarea protectiei copilului prin alternative de tip familial, precum si prin noile tipuri de servicii complementare care intervin în sprijinul copilului si al familiei sale
            III. Prevenirea abandonului copilului, a abuzului si a neglijării, sub orice formă, precum si a tuturor fenomenelor care determină intrarea copilului în dificultate
            IV. Analizarea fenomenului "copiii străzii" si interventia în vederea ameliorării acestuia
            V. Pregătirea pentru viată si integrarea socială si profesională a tinerilor care până la vârsta de 18 ani au beneficiat de una dintre măsurile de protectie a copilului prevăzute de lege
            VI. Orientarea, reeducarea si reintegrarea socială a copilului delincvent
            VII. Popularizarea drepturilor copilului si sensibilizarea opiniei publice din România, în sensul întelegerii problematicii copilului si a familiei în situatie de risc sau dificultate si al participării la prevenirea si ameliorarea problemelor

           
I. Asigurarea calitătii protectiei copilului în toate unitătile de tip rezidential, inclusiv în cele destinate copilului cu deficiente sau cu handicap, prin respectarea unor standarde minime de locuit, îngrijire, recuperare, educare, socializare si reintegrare

           
Obiective operationale

           
Cadru juridic

           
1.1. Elaborarea si promovarea proiectului de hotărâre a Guvernului privind lista institutiilor, unitătilor si sectiilor de spital care sunt transferate în cadrul serviciilor publice specializate pentru protectia copilului, din judete si sectoarele municipiului Bucuresti - aprilie 2000
           
1.2. Elaborarea si promovarea standardelor de calitate privind protectia copilului în unitătile de tip rezidential - iunie 2000-februarie 2001
           
1.3. Elaborarea si promovarea normativelor de personal pentru unitătile de protectie de tip rezidential (centrul de plasament, căsuta de tip familial, centrul de primire în regim de urgentă, centrul de plasament pentru copilul cu handicap) - septembrie 2000-aprilie 2001
           
1.4. Elaborarea si promovarea proiectului de hotărâre a  Guvernului privind metodologia de stabilire a nivelului contributiilor obligatorii ale consiliilor locale municipale, orăsenesti si comunale din al căror teritoriu provine copilul aflat în dificultate, copilul cu handicap sau persoana majoră care beneficiază de protectie, în conditiile art. 19 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat în dificultate, republicată, si de aplicare a mecanismului de finantare - mai 2000
           
1.5. Initierea unui proiect de act normativ privind modificarea cadrului legal, care să clarifice pozitia copilului în sistemul national de asigurări de sănătate - decembrie 2000
           
1.6. Elaborarea si promovarea standardelor de evaluare a copilului cu handicap si a potentialului lui de recuperare - 2001

            1.7. Elaborarea si promovarea unui proiect de hotărâre a Guvernului privind rolul A.N.P.D.C. în organizarea si validarea cursurilor de pregătire complementară a personalului din domeniul protectiei copilului - iulie 2000

           
Monitorizare

           
1.8. Elaborarea si validarea fisei copilului si a procedurii de monitorizare, la nivel national, a situatiei copiilor protejati în unităti de tip rezidential - iulie 2000
           
1.9. Realizarea si publicarea de situatii statistice anuale, la nivel national, si elaborarea de studii cu privire la evolutia protectiei copilului în unităti de tip rezidential - 2001-2003
           
1.10. Implementarea sistemului de monitorizare a situatiei copiilor din unităti de tip rezidential - 2001
           
1.11. Proiectarea si testarea fiselor de monitorizare a costurilor/copil institutionalizat - 2001

           
Cadru metodologic

           
1.12. Elaborarea unui cod de practică în centrul de plasament, care să promoveze bunele practici profesionale în aplicarea standardelor de calitate - august-decembrie 2000

1.13. Elaborarea unei grile de evaluare a institutiilor si serviciilor nou-preluate si a unei grile de întocmire a proiectului de restructurare a unitătii - mai-iunie 2000

1.14. Elaborarea unui ghid metodologic cu privire la restructurarea si transformarea unitătilor rezidentiale pentru copilul cu handicap în centre de plasament pentru copiii cu handicap si
la întocmirea proiectului institutional - 2001

1.15. Elaborarea de ghiduri metodologice privind bunele practici profesionale în centre de plasament pentru copiii cu handicap (pentru diferitele categorii de handicap) - 2001-2002

1.16. Elaborarea standardelor de evaluare a copilului cu handicap/invalidităti si a potentialului de recuperare – 2001

 

Cadru institutional

 

1.17. Preluarea si integrarea în sistemul judetean/de sector de servicii pentru protectia drepturilor copilului a unitătilor si sectiilor apartinřnd Ministerului Educatiei Nationale, Ministerului sănătătii, secretariatului de stat pentru Persoanele cu Handicap - aprilie-mai 2000

1.18. Restructurarea, în etape, a unitătilor nou-preluate în centre de plasament de tip familial pentru copiii cu handicap, în centre de îngrijire de zi si de recuperare pentru copiii cu handicap sau, după caz, în alte servicii destinate îngrijirii, reabilitării siprotectiei copilului cu handicap, în conformitate cu nevoile si cu resursele locale iulie 2000-2003

 

Formare

 

1.19. Realizarea si validarea modelului de pregătire complementară de bază a educatorului din centrul de plasament, conform evolutiei nevoilor de formare a acestei categorii profesionale - iunie-iulie 2000   

1.20. Formarea obligatorie de bază a educatorilor din centrele de plasament - 2002

1.21. Elaborarea si experimentarea, prin cursuri-pilot, a unor modele de pregătire complementară pentru sefi de centre de plasament, pentru educatori, psihologi, asistenti sociali, infirmiere, supraveghetori de noapte din aceste unităti, în strânsă legătură cu prevederile standardelor de calitate si ale ghidurilor metodologice de bună practică profesională – mai 2000-iunie 2001

1.22. Aplicarea modelelor de formare validate în unităti/judete - iulie 2000-2003

 

Comunicare

1.23. Îmbunătătirea comunicării interne în cadrul sistemului de protectie a copilului permanent

1.24. Dezvoltarea comunicării externe cu institutii si organizatii din afara sistemului, precum si cu mass-media, pentru a face cunoscută evolutia reformei sistemului de protectie a copilului în regim rezidential permanent

1.25. sensibilizarea opiniei publice în legătură cu problematica copilului institutionalizat si stimularea voluntariatului permanent

 

Indicatori de evaluare a îndeplinirii obiectivelor operationale

La sfârsitul anului 2000:

 

I.Elaborarea si promovarea actelor normative referitoare la:

- lista unitătilor si sectiilor care vor fi preluate de directiile judetene/de sector pentru protectia drepturilor copilului;

- standardele de calitate cu privire la protectia copilului în centrul de plasament;

- metodologia de stabilire a nivelului contributiilor consiliilor judetene si consiliilor locale si de aplicare a acestui mecanism financiar;

- validarea cursurilor de formare complementară a personalului de către A.N.P.D.C.

II. Elaborarea, testarea si validarea următoarelor documente metodologice:

- Fisa copilului si procedura de monitorizare a copiilor din unităti de tip rezidential;

- Codul de practică în centrul de plasament;

- Modelul de pregătire de bază a educatorului specializat din centrul de plasament;

- Sistemul de monitorizare a parteneriatelor internationale promovate de unitătile de tip rezidential;

- Norme si standarde de calitate privind protectia copilului în centrul de plasament pentru copiii cu handicap.

III. Preluarea si integrarea în sistem a unitătilor si sectiilor prevăzute în lista aprobată prin hotărâre a Guvernului si realizarea următoarelor documente pentru fiecare unitate sau sectie preluată:
            - raport de evaluare;
            - proiect de restructurare.
            IV. Formarea următoarelor categorii profesionale:
            - formatori pentru aplicarea modelului de pregătire de bază a educatorilor din centre de plasament (30 de persoane din 15 judete);
            - educatori din centre de plasament (500 de persoane din cele 15 judete) - pregătire complementară de bază.
            Elaborarea modelelor de formare, în urma unor cursuri-pilot, pentru:
            - pregătirea sefilor de centre de plasament pentru aplicarea standardelor de calitate;
            - pregătirea complementară a personalului din centrul de plasament pentru aplicarea standardelor de calitate.
            V. Debutul următoarelor actiuni, la nivel national:
            - implementarea sistemului de monitorizare;
            - campania de informare si sensibilizare "Copiii nostri";
            - aplicarea standardelor de calitate în toate centrele de plasament.
            VI. Indicatori care reflectă eficienta activitătilor în beneficiul copilului institutionalizat:
            - redimensionarea institutiilor rezidentiale si reducerea numărului unitătilor de talie mare;
            - reducerea numărului de copii ocrotiti în sistem rezidential clasic, ca urmare a activitătilor  desfăsurate pentru dezinstitutionalizarea copiilor, precum si prin promovarea activitătilor de prevenire a abandonului si institutionalizării prevăzute la cap. II "Promovarea protectiei copilului prin alternative de tip familial, precum si prin noile tipuri de servicii complementare care intervin în sprijinul copilului si al familiei sale";
            - scăderea duratei sederii copilului în institutiile rezidentiale.

            II. Promovarea protectiei copilului prin alternative de tip familial, precum si prin noile tipuri de servicii complementare care intervin în sprijinul copilului si al familiei sale

            Obiective operationale

            Cadru juridic

            2.1. Completarea cadrului juridic existent cu privire la atestarea, angajarea, formarea si evaluarea asistentului maternal profesionist - 2001
            2.2. Revizuirea si armonizarea prevederilor legislative cu privire la adoptia copilului si a normativelor de aplicare, în spiritul normelor si tratatelor internationale în domeniu, la care Romřnia este parte - mai-iulie 2000

            Monitorizare

            2.3. Realizarea si aplicarea fisei de monitorizare a copilului ocrotit în familia substitutivă martie-iunie 2000
            2.4. Realizarea si aplicarea fisei de monitorizare a asistentului maternal martie-iunie 2000
            2.5. Realizarea si publicarea de rapoarte statistice anuale cu privire la dezvoltarea protectiei copilului prin alternative de tip familial - 2000-2003

            Cadru metodologic

            2.6. Elaborarea unui ghid metodologic privind evaluarea pluridisciplinară a candidatului la obtinerea atestatului de asistent maternal profesionist, precum si pentru evaluarea pluridisciplinară a calitătii îngrijirii copilului în familia substitutivă iunie-decembrie 2000
            2.7. Elaborarea unei metodologii-cadru de colaborare între serviciul public specializat si organisme private autorizate care angajează asistenti maternali, pentru asigurarea coerentei procedurilor de selectie, formare si evaluare - 2001
            2.8. Elaborarea unei metodologii de evaluare si pregătire a familiei adoptive septembrie 2000

            Formare

            2.9. Elaborarea si validarea modelelor de formare complementară a asistentului social, respectiv a psihologului - pentru aplicarea metodologiilor de selectie, atestare, formare si evaluare a asistentului maternal, în conformitate cu evolutia nevoilor de formare în procesul de promovare a protectiei copilului prin alternative de tip familial - august-decembrie 2000
            2.10. Organizarea activitătilor de formare a asistentilor maternali profesionisti permanent
            2.11. Elaborarea unui model de formare a asistentului maternal specializat în primirea în regim de urgentă a copilului si în îngrijirea copilului cu deficiente/handicap - 2001
            2.12. Formarea asistentilor sociali si a psihologilor, conform modelului prevăzut la pct. 2.9 - 2001
            2.13. formarea asistentilor maternali specializati, conform modelului prevăzut la pct. 2.11 - 2001-2002

            Comunicare

            2.14. Continuarea si dezvoltarea popularizării profesiei de asistent maternal, pentru consolidarea retelelor de asistenti maternali în judete/sectoarele municipiului Bucuresti - mai 2000-2001
            2.15. Informarea si sensibilizarea opiniei publice în legătură cu protectia copilului prin alternative de tip familial permanent
           
            Indicatori de evaluare a îndeplinirii obiectivelor operationale
            La sfârsitul anului 2000:

            I. Elaborarea, testarea si validarea următoarelor documente metodologice:
            - fisele de monitorizare a copilului ocrotit în familia substitutivă;
            - fisa de monitorizare a asistentului maternal.
            II. Eficienta programelor de creare si dezvoltare a retelelor de asistenti maternali profesionisti:
            - va fi elaborat un raport cu privire la modul de implicare a serviciilor pentru probleme de protectie de tip familial a copilului în crearea/dezvoltarea retelelor de asistenti maternali profesionisti, continând si propuneri de îmbunătătire a activitătii, de completare a cadrului normativ, de elaborare a metodologiei de colaborare cu organismele private autorizate.
            III. Formarea asistentilor maternali profesionisti
            IV. Elaborarea modelelor de formare pentru profesionistii implicati în aplicarea metodologiilor de selectie, atestare, formare, evaluare a asistentului maternal, respectiv:
            - asistentul social (lucrătorul social);
            - psihologul.
            V. Debutul, la nivel national, al unor actiuni precum:
            - campania de informare "Copiii nostri", care va avea o componentă de sensibilizare a comunitătii în legătură cu protectia copilului prin alternative de tip familial.
            VI. Indicatori care reflectă eficienta activitătilor de promovare a alternativelor de tip familial:
            - cresterea numărului copiilor ocrotiti prin alternative de tip familial, comparativ cu numărul copiilor protejati în sistem rezidential, până la un raport de 3:4;
            - cresterea numărului de asistenti maternali profesionisti;
            - cresterea numărului de copii reintegrati în familia naturală sau integrati în familii adoptive.

            III. Prevenirea abandonului copilului, a abuzului si a neglijării sub orice formă, precum si a tuturor fenomenelor care determină intrarea copilului în dificultate

            Obiective operationale

            Cadru juridic

           
            3.1. Moificarea si completarea legislatiei primare (Codul civil, Codul penal si, după caz, alte prevederi legale), pentru a se asigura respectarea drepturilor copilului si protectia acestuia fată de orice formă de abuz sau neglijare - 2001-2003
            3.2. Elaborarea si promovarea standardelor de organizare a serviciilor care intervin în prevenirea intrării copilului în dificultate - mai 2000-august 2001

            Cadru institutional

            3.3. Înfiintarea si dezvoltarea la nivelul comunitătii locale a serviciilor care intervin în prevenirea abandonului sau a intrării copilului în dificultate (centre maternale, servicii de monitorizare, consiliere si sprijin al femeii gravide predispuse să abandoneze copilul, centre de zi pentru copilul cu probleme sociale, centre de zi pentru copiii cu deficiente sau cu handicap, centre de consiliere si sprijin pentru familie, centre de pregătire a reintegrării si integrării familiale a copilului, servicii de prevenire a abandonului copilului) mai 2000 si permanent
            3.4. Înfiintarea de servicii si linii telefonice de tipul "telefonul copilului", la care se poate apela în regim de urgentă pentru orice situatie care pune în pericol integritatea fizică si psihică a copilului - 2002-2003


            Monitorizare


            3.5. Proiectarea unor fise de monitorizare specifice fiecărui tip de serviciu care intervine în prevenirea abandonului sau a intrării copilului în dificultate si integrarea acestora în sistemul de monitorizare a copilului - 2001
            3.6. Includerea în sistemul national de monitorizare a problematicii copiilor-victime ale abuzului si neglijării în familii si în institutii (date culese, la nivelul fiecărui judet sau sector, referitoare la cazurile de maltratare infantilă semnalate serviciilor publice specializate) - 2001

            Cadru metodologic

            3.7. Elaborarea de studii cu privire la definirea familiilor în situatii de risc si la inventarierea cauzelor posibile ale acestor situatii, precum si la evolutia fenomenului demaltratare a copilului, pe baza cărora să se poată realiza si aplica programe de recuperare si reintegrare a copiilor-victime ale diferitelor formelor de abuz si neglijare - noiembrie 2000 si anual
            3.8. Elaborarea unui program national pentru desfăsurarea unei campanii de actiuni preventive care să antreneze 3 categorii de parteneri: scoala, familia si serviciul public specializat - octombrie 2000-2001
            3.9. Elaborarea unui ghid metodologic cu privire la formele de abuz si neglijare a copilului si metodele de observare a efectelor acestora - 2001
            3.10. Elaborarea si validarea de metodologii de organizare a serviciilor care intervin în prevenirea abandonului sau a intrării copilului în dificultate, precum si în consilierea, asistenta si recuperarea copiilor-victime ale abuzului sau neglijării - iulie-octombrie 2000

            Formare

            3.11. Elaborarea si validarea de modele de formare complementară a tuturor categoriilor profesionale care lucrează în toate serviciile destinate prevenirii abandonului sau a intrării copilului în dificultate si adaptarea permanentă a acestor modele, conform nevoilor de formare - 2001

            Comunicare

            3.12. Dezvoltarea comunicării interne în cadrul sistemului de protectie a copilului, pentru favorizarea schimbului de informatii si experiente privind tehnicile profesionale de observare si de interventie, functionarea serviciilor de prevenire, antrenarea comunitătii permanent
3.13. Informarea si sensibilizarea publicului larg cu privire la necesitatea protejării copilului împotriva oricărei forme de abuz sau neglijare permanent
            3.14. Informarea publicului, potential beneficiar, cu privire la serviciile si facilitătile existente pentru familiile aflate în dificultate permanent

            Indicatori de evaluare a îndeplinirii obiectivelor operationale
            La sfârsitul anului 2000:

            I. Elaborarea, experimentarea si validarea următoarelor documente metodologice:
            - metodologiile de organizare pentru:
            - Centrul maternal
            - Centrul de primire a copilului în regim de urgentă si de evaluare
            - Centrul de consiliere si sprijin pentru părinti
            - Serviciul de monitorizare, asistentă si sprijin al femeii gravide predispuse să abandoneze copilul
            - Centrul de zi pentru copiii cu probleme sociale
            - Centrul de asistentă si sprijin pentru readaptarea psihologică a copilului cu probleme psihosociale.
            II. Realizarea următoarelor studii, rapoarte si materiale informative:
            - studiu cu privire la definirea familiilor în situatie de risc si la inventarierea cauzelor acestor situatii;
            - raport cu privire la toate serviciile de prevenire a abandonului asigurate de comunitatea locală;
            - raport privind liniile telefonice care functionează în judete si cele existente în faza de proiect;
            - repertoar anual al serviciilor de prevenire din judete;
            - modele de pliante de popularizare a acestora.
            III. Înfiintarea următoarelor servicii:
            - centre de zi - 4;
            - centre maternale - 4;
            - centre de consiliere si sprijin pentru părinti - 10.
            Pregătirea demarării unor asemenea proiecte si în alte judete.

            IV. Analizarea fenomenului "copiii străzii" si interventia în vederea ameliorării acestuia

            Obiective operationale

            Cadru institutional

            4.1. Crearea si dezvoltarea de centre de primire a copilului în regim de urgentă si evaluarea fenomenului "copiii străzii" - septembrie 2000-2003
            4.2. Crearea si dezvoltarea de centre de zi destinate protejării, educării si reintegrării copiilor străzii în toate orasele care se confruntă cu acest fenomen - septembrie 2000-2003
            4.3. Promovarea parteneriatului cu organizatiile neguvernamentale care desfăsoară activităti de recuperare socială a copiilor străzii permanent

 

Monitorizare

            4.4. Includerea în sistemul de monitorizare a problematicii "copiii străzii" - 2001

            Cadru metodologic

            4.5. Elaborarea unei metodologii de analiză si evaluare a fenomenului "copiii străzii", aplicabilă la nivel national - mai-septembrie 2000
            4.6. Identificarea cauzelor fenomenului "copiii străzii" si stabilirea liniilor de actiune prin care se poate interveni asupra acestor cauze - octombrie 2000-septembrie 2001
            4.7. Elaborarea si aplicarea unei metodologii de interventie pentru evaluarea, protejarea si recuperarea în regim de urgentă a copiilor străzii cu vârstă mai mică de 10 ani - octombrie 2000-octombrie 2001
            4.8. Elaborarea de programe de sensibilizare a comunitătii pentru a se evita încurajarea fenomenului si pentru a se stimula atitudinea civică eficientă - 2001
            4.9. Elaborarea unei metodologii de organizare a centrului de îngrijire de zi destinat copiilor străzii si a unor standarde de calitate a protectiei acordate - 2001

            Formare

            4.10. Elaborarea si experimentarea unor modele de formare a personalului care intervine în evaluarea, protejarea, recuperarea si reintegrarea copiilor străzii, precum si formarea unui număr cřt mai mare de asemenea specialisti, în functie de nevoile existente la nivel local - 2001

            Comunicare

            4.11. Sensibilizarea opiniei publice pentru a contribui la integrarea copiilor marginalizati social si la ameliorarea fenomenului "copiii străzii" 2000 si permanent

            Indicatori de evaluare a îndeplinirii obiectivelor operationale
            La sfârsitul anului 2000:

            I. Elaborarea, experimentarea si validarea următoarelor documente metodologice:
            - Metodologia de analiză si evaluare a fenomenului "copiii străzii";
            - Metodologia de interventie pentru evaluarea, protejarea si recuperarea în regim de urgentă a copiilor străzii cu vârstă mai mică de 10 ani.
            II. Realizarea următoarelor studii, rapoarte si materiale informative:
            - raport referitor la prioritătile de actiune pentru fiecare localitate în care fenomenul "copiii străzii" este îngrijorător (conform situatiei din anul 2000);
            - studiu national cu privire la amploarea si cauzele fenomenului "copiii străzii", continând directiile de actiune viitoare.
            III. Înfiintarea următoarelor servicii:
            - centre de zi pentru copiii străzii - 4;
            - centre de coordonare - 6 (unul în municipiul Bucuresti si încă 5 centre regionale).
            IV. Debutul următoarelor actiuni:
            - elaborarea de proiecte de centre de zi destinate copiilor străzii în localitătile stabilite anterior;
            - campania "Copiii nostri", care va avea si o componentă destinată sensibilizării opiniei publice în ceea ce priveste problema copiilor străzii.

            V. Pregătirea pentru viată si integrarea socială si profesională a tinerilor care până la vârsta de 18 ani au beneficiat de una dintre măsurile de protectie a copilului, prevăzute de lege

            Obiective operationale
           
            Cadru metodologic

            5.1. Elaborarea si validarea unei metodologii de organizare a serviciului de asistentă si sprijin pentru tineri - iulie 2000
            5.2. Elaborarea unui ghid metodologic destinat echipei pluridisciplinare implicate în pregătirea integrării sociale si profesionale a adolescentilor protejati în unităti tip rezidential - 2001

            Cadru institutional

            5.3. Înfiintarea la nivelul comunitătii locale a serviciilor de asistentă si sprijin pentru tineri, ca structuri integrate în sistemul de servicii de protectie a copilului noiembrie 2000 si permanent


            Formare

            5.4. Elaborarea unui model de formare complementară a  educatorilor care pregătesc adolescentii din centrul de plasament pentru părăsirea institutiei si integrarea lor socială si profesională, precum si de formare a unui număr cřt mai mare de educatori, conform nevoilor de formare existente în judete - 2000-2003
            5.5. Formarea profesională a adolescentilor si tinerilor, împreună cu institutii abilitate în domeniu, pentru a lucra în micile întreprinderi, ateliere protejate, ferme etc. - 2000-2003

            Comunicare

            5.6. Promovarea unui program de comunicare pentru sensibilizarea comunitătii la problemele tinerilor permanent
            5.7. Informarea tinerilor cu privire la serviciile de care pot beneficia permanent

            Indicatori de evaluare a îndeplinirii obiectivelor operationale
            La sfârsitul anului 2000:

            I. Elaborarea, experimentarea si validarea Metodologiei de organizare a serviciului de asistentă si sprijin pentru tineri.
            II. Realizarea următoarelor studii, rapoarte si materiale informative:
            - raport anual cu privire la situatia tinerilor care părăsesc centrele de plasament la împlinirea vârstei de 18 ani si la măsurile luate în vederea integrării lor sociale si profesionale;
            - model de pliant de sensibilizare a opiniei publice si de stimulare a voluntariatului pentru pregătirea integrării tinerilor din centrele de plasament;
            - ghid de informare a tânărului care se pregăteste pentru viata autonomă la iesirea din centrul de plasament.
            III. Înfiintarea următoarelor servicii:
            - servicii de asistentă si sprijin pentru tineri - 3.


            VI. Orientarea, reeducarea si reintegrarea socială a copilului delincvent

            Obiective operationale

            Cadru juridic

            6.1. Elaborarea si sustinerea unui cadru normativ privind sistemul de măsuri educative aplicabile copiilor care săvřrsesc fapte penale si care nu răspund penal - iunie 2000

            Cadru metodologic

            6.2. Elaborarea si validarea metodologiei de organizare a serviciilor de orientare, supraveghere si sprijinire a reintegrării sociale a copilului delincvent, a centrelor rezidentiale de reeducare pentru copilul delincvent, precum si a institutelor medico-educative pentru protectia copilului delincvent cu nevoi
speciale, ca structuri integrate în sistemul judetean/de sector de protectie a copilului aflat în dificultate - 2001
            6.3. Elaborarea unei metodologii de monitorizare a cazurilor de delincventă juvenilă pentru care se stabilesc măsuri de protectie - 2001
            .4. Elaborarea unui studiu cu privire la fenomenul de delincventă juvenilă (cauze, factori de risc, metode de prevenire si interventie) - 2001
            6.5. Elaborarea unui ghid metodologic de prevenire a delincventei juvenile prin promovarea de programe educative si de animare a timpului liber în cartiere - 2001
            6.6. Elaborarea unui ghid metodologic de reintegrare scolară si socială a copilului delincvent -2001

            Cadru institutional

            6.7. Înfiintarea la nivelul comunitătii a serviciilor pentru protectia copilului delincvent (servicii de orientare, supraveghere, reeducare si sprijinire a reintegrării sociale, centre rezidentiale de reeducare pentru copilul delincvent, institute medico-educative pentru protectia copilului delincvent cu nevoi speciale) ca structuri integrate în sistemul de servicii de protectie a copilului - 2001-2003

            Formare


            6.8. Formarea membrilor comisiilor pentru protectia copilului în vederea abordării cazurilor de copii care au săvřrsit fapte penale, dar care nu răspund penal, din perspectiva considerării lor drept cazuri de copii aflati în dificultate, ale căror integritate si dezvoltare morală sunt periclitate, si stabilirii unor măsuri de protectie adecvate,respectřndu-se principiul interesului superior al copilului - 2001
            6.9. Elaborarea, experimentarea si validarea unui model de pregătire a educatorilor din servicii de protectie a copilului si formarea educatorilor, conform evolutiei nevoilor de formare - 2001-2003
            6.10. Elaborarea unui model de pregătire a animatorilor de cartier si formarea de animatori si voluntari care îsi vor desfăsura activitatea în cartierele defavorizate - 2002-2003

            Comunicare

            6.11. Informarea si consilierea părintilor si a cadrelor didactice, în vederea prevenirii săvřrsirii de fapte penale de către copii permanent
            6.12. Informarea copiilor si a adolescentilor asupra necesitătii respectării legilor si obligatiilor cetătenesti permanent


            Indicatori de evaluare a îndeplinirii obiectivelor operationale
            La sfârsitul anului 2000:

            I. Realizarea si sustinerea actelor normative referitoare la sistemul de măsuri educative aplicabile copiilor care săvârsesc fapte penale si care nu răspund penal.
            II. Elaborarea, experimentarea si validarea următoarelor documente metodologice:
            -  metodologii de organizare a următoarelor tipuri de servicii:
            - serviciul de orientare, supraveghere si sprijinire a reintegrării sociale a copilului delincvent;
            - Centru de reeducare pentru copilul delincvent;
            - Institut medico-educativ pentru copilul delincvent.
            -  Procedura de monitorizare a cazurilor de delincventă juvenilă.

            VII. Popularizarea drepturilor copilului si sensibilizarea opiniei publice din România, în sensul întelegerii problematicii copilului si a familiei în situatie de risc sau dificultate si al participării la prevenirea si ameliorarea problemelor

            Obiective operationale

            Cadru metodologic


            7.1. Elaborarea unui proiect de campanie de informare si sensibilizare "Copiii nostri" - aprilie-iulie 2000
            7.2. Elaborarea si validarea metodologiei de organizare a serviciului de asistentă a copilului pentru exercitarea dreptului său la exprimarea liberă a opiniei - iunie 2000
            7.3. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a instrumentelor de informare, initiate de A.N.P.D.C. - iulie 2000

            7.4. Elaborarea unui ghid metodologic cu privire la organizarea de campanii de informare si la relatia cu presa - 2001
            7.5. Elaborarea unui ghid metodologic pentru promovarea drepturilor copilului în unitătile de învătămřnt de masă - 2001

            Cadru institutional

            7.6. Înfiintarea de servicii de asistentă a copilului pentru exercitarea dreptului său la exprimarea liberă a opiniei, ca structuri integrate în sistemul de servicii de protectie a copilului - 2000-2003

            Formare

            7.7. Formarea de responsabili cu activitatea de comunicare/ informare la nivelul serviciilor publice specializate - octombrie 2000-2001
            7.8. Elaborarea si experimentarea de modele de formare complementară a diferitelor categorii de personal din serviciul de asistentă a copilului pentru exercitarea dreptului său la exprimarea liberă a opiniei - 2001
            7.9. Formarea de personal, conform modelului si răspunzând nevoilor de formare din judete - 2002-2003
            7.10. Organizarea în fiecare an a unei campanii nationale de informare si sensibilizare "Copiii nostri" - noiembrie 2000-2003
            7.11. Initierea si dezvoltarea unui site pe Internet cu tema "Protectia copilului în România" - 2000-2003
            7.12. Elaborarea, editarea si difuzarea de materiale informative destinate publicului larg permanent

            Indicatori de evaluare a îndeplinirii obiectivelor operationale
            La sfârsitul anului 2000:

            I. Elaborarea, experimentarea si validarea următoarelor documente metodologice:
            - Metodologia de organizare a serviciului de asistentă a copilului pentru exercitarea dreptului său la exprimarea liberă a opiniei;
            - Proiectul de campanie de informare si sensibilizare "Copiii nostri";
            - Proiectul de dezvoltare a buletinului informativ "În interesul copilului".
            II. Realizarea următoarelor actiuni:
            - prima campanie natională de informare "Copiii nostri";
            - lansarea paginii web "Protectia copilului în România";
            - editarea si difuzarea buletinului informativ "În interesul copilului".

            Coordonarea strategiei A.N.P.D.C.
            În vederea coordonării strategiei si a evaluării rezultatelor, precum si pentru dezvoltarea si reajustarea acesteia pe parcursul perioadei mentionate, A.N.P.D.C. promovează următoarele initiative:
            A. Constituirea unui grup de coordonare si actiune

            Pentru aplicarea principiului parteneriatului în implementarea reformei protectiei copilului se va înfiinta Grupul de coordonare si actiune (GCA). Acest organism nu va avea personalitate juridică, iar specialistii care vor face parte din GCA nu vor fi retribuiti pentru această activitate. În GCA vor fi reprezentate institutiile si organizatiile următoare:
            - A.N.P.D.C.;
            - Delegatia Comisiei Europene în România;
            - USAID;
            - Misiunea rezidentă a Băncii Mondiale;
            - organizatii ale Natiunilor Unite - UNICEF, UNESCO etc.;
            - Asociatia secretarilor consiliilor judetene;
            - organizatii neguvernamentale nationale (cu caracter umanitar si profesional) care actionează în domeniul protectiei copilului;
            - organizatii profesionale ale mass-media.

            GCA va avea următoarele atributii:
            - stabilirea planurilor de actiune si a programelor care converg către atingerea obiectivelor operationale;
            - evaluarea periodică a rezultatelor planurilor de actiune;
            - asigurarea coerentei programelor si a complementaritătii resurselor;
            - urmărirea aplicării unor criterii de repartizare echilibrată, în toate regiunile tării, a fondurilor pentru proiecte, a resurselor materiale si umane;
            - studierea rapoartelor de monitorizare si a rezultatelor aplicării strategiei, în vederea dezvoltării/reajustării ei, prin completarea cu noi obiective operationale, prin reformularea celor existente sau prin stabilirea unor noi tipuri de activităti.
            Se vor întocmi si se vor valida un document de înfiintare si un regulament de functionare a GCA.
            Se va pregăti înfiintarea la nivel regional a unor grupuri de actiune pentru aplicarea strategiei de protectie a copilului, care să fie compuse din reprezentanti ai A.N.P.D.C., directori ai serviciilor publice specializate din judetele regiunii respective, secretari ai consiliilor judetene, organizatii neguvernamentale.
            B. Asigurarea coerentei programelor si a complementaritătii resurselor
            Programele si resursele aferente acestora vor fi gestionate astfel încât să asigure:
            - actiuni coerente care să contribuie la atingerea obiectivelor operationale;
            - complementaritatea resurselor si optimizarea utilizării lor;
            - evaluarea periodică si valorizarea rezultatelor.
            Toate programele si resursele financiare destinate protectiei copilului se vor încadra în obiectivele strategice prioritare stabilite.
            În acest scop va fi conceput si validat, pentru a fi utilizat ca instrument de lucru, un formular-tip de încadrare în strategia natională de reformă a sistemului de protectie a drepturilor copilului, 2000-2003.
            Formularul va fi completat si anexat la termenii de referintă ai Programului, la Contractul de colaborare sau la alte tipuri de documente oficiale care stipulează colaborarea cu A.N.P.D.C. în domeniul protectiei copilului.
            C. Dezvoltarea unei retele specializate de informare, consultantă si evaluare privind reforma protectiei copilului
            Această initiativă complexă urmează să fie promovată în a doua parte a perioadei care face obiectul strategiei (începând din anul 2002), dar pregătirea ei poate începe către finele anului 2000. se urmăreste crearea unei retele de centre de resurse în parteneriat cu organizatii neguvernamentale profesioniste si cu servicii publice specializate care au dobândit deja experientă si rezultate deosebite în promovarea reformei protectiei copilului.
            Aceste centre vor oferi informatii si consultantă personalului din serviciile publice specializate din judete/sectoare, din centre de plasament, din alte tipuri de servicii destinate copilului si familiei si, în acelasi timp, vor culege informatii despre evolutia reformei în regiunea respectivă, pentru a valoriza si multiplica initiativele si proiectele reusite.
            Centrul national, coordonator al retelei, precum si centrele regionale vor fi validate în vederea îndeplinirii acestor functii de către Grupul de coordonare si actiune la nivel national, respectiv de către grupurile regionale.
            D. Promovarea unei politici de comunicare pentru promovarea drepturilor copilului si a strategiei guvernamentale în acest domeniu
            În vederea îmbunătătirii comunicării interne si externe, precum si pentru promovarea imaginii reformei protectiei copilului si a structurilor implicate, la toate nivelurile, în acest demers va fi elaborată o strategie de comunicare.
            Prima initiativă importantă în acest sens va fi realizarea unui sondaj de opinie si a unui studiu cu privire la imaginea actuală a sistemului de protectie a copilului pentru ca proiectarea strategiei de comunicare să pornească de la o bază bine documentată.
            În politica de comunicare vor fi antrenati:
            - specialisti în relatii publice de la o firmă de specialitate, care urmează să fie selectionată;
            - organizatii care au în derulare proiecte de comunicare sub coordonarea A.N.P.D.C. (de exemplu: realizarea buletinului informativ "În interesul copilului", realizarea unei pagini web cu tema "Protectia copilului în România", editarea de pliante si brosuri etc.);
            - reprezentanti ai mass-media.
            Se va dezvolta relatia cu mass-media, atât cu presa scrisă, cât si cu posturile de radio si tV, si se va constitui un grup de ziaristi de referintă, care vor fi familiarizati cu problematica protectiei copilului.
            Se va intensifica parteneriatul cu presa în promovarea strategiei.
se vor organiza conferinte de presă pentru mediatizarea unor evenimente (de exemplu: lansarea strategiei, lansarea unor programe) si conferinte semestriale pentru a face cunoscute rezultatele acestora.
            Se vor edita si difuza materiale informative, precum:
            - pliantul de prezentare a A.N.P.D.C.;
            - colectia de brosuri "Curier juridic - protectia copilului";
            - brosurile cu date statistice anuale despre rezultatele aplicării strategiei.
            E. În luna septembrie 2000 se va face o evaluare de etapă a gradului de îndeplinire a obiectivelor; evaluări si ajustări ale strategiei vor constitui un exercitiu permanent

            Concluzii
            Noua legislatie în domeniu, initiată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 26/1997, republicată, care prevede ca obiectiv principal dezinstitutionalizarea, în paralel cu dezvoltarea de forme alternative de protectie, a avut drept consecintă micsorarea numărului de copii institutionalizati, astfel încât la sfârsitul anului 1999 numărul lor era de 30.435.
            Dezvoltarea serviciilor publice specializate pentru protectia copilului a permis luarea unor măsuri de prevenire a institutionalizării copiilor, precum si a abandonului, lucru subliniat de tendinta ascendentă a numărului de copii beneficiari ai acestei forme de asistentă (1997 - 0 cazuri, 1999 - 14.212 cazuri nou-intrate în sistem).
            O altă premisă a scăderii numărului de copii institutionalizati o constituie protectia copilului în familii substitutive, ca alternativă la institutionalizare, măsură care a înregistrat si ea un trend ascendent, de la 11.899 cazuri în 1997 la 20.504 cazuri la sfârsitul anului 1999.
            De asemenea, numărul copiilor institutionalizati a scăzut si datorită faptului că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 26/1997, republicată, prevede o nouă formă de protectie alternativă, asistentul maternal profesionist. La sfârsitul anului 1999 beneficiau de această formă de protectie 2.970 de copii.
trebuie mentionat că aceste rezultate au fost obtinute în contextul în care la sfârsitul anului 1999, la nivel national, serviciile publice specializate pentru protectia copilului înregistrau un deficit bugetar de circa 180 miliarde lei si în conditiile în care până în anul 1998 toate măsurile cu rezultatele mentionate anterior s-au bazat într-o proportie importantă pe bugetele proprii ale consiliilor judetene.
            Acest deficit a fost suplinit prin promovarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 161/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999 si prin promovarea Hotărârii Guvernului nr. 260/2000 privind aprobarea programelor de interes national în domeniul protectiei drepturilor copilului aflat în dificultate, cu modificările ulterioare. Din analiza datelor a rezultat că cea mai mare parte a fondurilor a fost îndreptată spre judetele care înregistrau cele mai mari restante financiare (suceava, Iasi, Maramures, Vaslui, Galati, Vâlcea, Vrancea). De remarcat că în aceste judete fondurile alocate au venit să suplinească deficitul de cheltuieli materiale si de personal. În contrast cu aceste judete, în sectoarele municipiului Bucuresti, în judetele timis, Prahova, Mehedinti, Brasov, Ilfov, Covasna, Călărasi, Arad si Giurgiu fondurile primite au fost utilizate în vederea restructurării institutionale si a dezvoltării serviciilor.
            În decursul anului financiar 2000 vor fi finantate de la bugetul de stat, cu preponderentă, initiativele de reformă a sistemului de protectie care se încadrează în obiectivele strategiei. Concomitent, vor continua deconcentrarea si descentralizarea responsabilitătilor până la nivel de comunitate locală.            Autoritătile judetene vor fi sprijinite în privinta finantării serviciilor de protectie rezidentiale si alternative subordonate.
            În perspectiva anului 2000, prin punerea în practică a programelor pe care A.N.P.D.C. le desfăsoară cu diferite organizatii internationale (Banca Mondială, Uniunea Europeană prin programele PHARE, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei), anticipăm reducerea în continuare a numărului copiilor institutionalizati cu 13.000 copii pe an.