MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A I

 Anul XII - Nr. 231      LEGI, DECRETE, HOTARÂRI SI ALTE ACTE   Vineri, 26 mai 2000

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

401. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată

 

410. - Hotărâre privind aprobarea cifrei de scolarizare pentru invătămantul preuniversitar de stat in anul scolar 2000/2001

 

411. - Hotărâre privind aprobarea cifrei de scolarizare pentru anul universitar 2000/2001

 

 412. - Hotărâre privind acordarea cetăteniei române unor persoane

 

423. - Hotărâre pentru aprobarea mandatului Fondului Proprietătii de Stat privind privatizarea societătilor comerciale de turism cu profil balneoclimateric

 

429. - Hotărâre pentru completarea art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 327/2000 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor de aplicare aOrdonantei de urgentă a Guvernului nr. 17/2000

privind taxa pe valoarea adăugată

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 36 din Ordonanta de

urgentă a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se aprobă Normele de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.

17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, prevăzute în anexa care face parte integrantă din

prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

 

Bucuresti, 19 mai 2000.

Nr. 401.

 

ANEXĂ

 

Norme

de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea

adăugată

 

CAPITOLUL I

Operatiuni impozabile

 

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 2

- alin. 1 -

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operatiunile cu plată, precum si cele asimilate acestora, potrivit prezentei ordonante de urgentă, efectuate de o manieră independentă de către contribuabili, privind:

a) livrări de bunuri mobile si/sau prestări de servicii efectuate în cadrul exercitării activitătii profesionale, indiferent de forma juridică prin care se realizează: vânzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social;

Norme:

1.1. Livrarea de bunuri mobile constituie transferul dreptului de proprietate asupra

bunurilor detinute de proprietar către beneficiar, direct sau prin persoanele care actionează în

numele acestora.

Livrarea cuprinde toate operatiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridică prin care se realizează: vânzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societătii comerciale.

Gazele, energia electrică si termică si altele similare sunt considerate bunuri mobile

corporale.

1.2. Intrările si iesirile de produse pentru constituirea si reîmprospătarea rezervelor

nationale materiale si/sau de mobilizare nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea

adăugată la contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată si mandatati în

acest scop. Bunurile respective intră în sfera taxei pe valoarea adăugată la scoaterea din

regimul mentionat mai sus si la livrarea către alti beneficiari.

1.3. Prin prestare de servicii, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se întelege orice activitate

desfăsurată de un contribuabil, care nu constituie livrare de bunuri mobile sau transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.

Astfel de activităti pot avea ca obiect:

a) lucrări de constructii-montaj;

b) transport de persoane si de mărfuri;

c) servicii de postă si telecomunicatii, de transmisiuni radio si televiziune;

d) închiriere de bunuri;

e) operatiuni de leasing;

f) locatia de gestiune;

g) operatiuni de intermediere sau de comision;

h) reparatii de orice natură;

i) cesiuni si/sau concesiuni de bunuri mobile necorporale, precum: dreptul de autor, brevete,

licente, mărci de fabrică si de comert, titluri de participare;

j) operatiuni de publicitate, consulting, studii, cercetări si expertize;

k) operatiuni bancare, financiare, de asigurare sau de reasigurare;

l) organizarea de licitatii;

m) orice altă muncă fizică sau intelectuală.

Ordonantă de urgentă:

b) transferul proprietătii bunurilor imobile între contribuabili, precum si între acestia si persoane fizice;

Norme:

1.4. Intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operatiunile privind transferul

proprietătii bunurilor imobile, indiferent de forma juridică prin care se realizează.

În categoria bunurilor imobile se cuprind:

a) constructiile imobile prin natura lor, cum sunt: locuintele, vilele, constructiile industriale,

comerciale, agricole sau cele destinate exercitării altor activităti;

b) terenurile;

c) bunurile mobile care nu pot fi detasate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea

imobilelor însesi.

Ordonantă de urgentă:

c) importul de bunuri;

Norme:

1.5. În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intră bunurile introduse în tară direct

sau prin intermediari autorizati, de orice persoană fizică sau juridică, potrivit Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României.

Ordonantă de urgentă:

d) serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România în conformitate cu criteriile de teritorialitate stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgentă.

Norme:

1.6. Persoanele juridice, liber-profesionistii autorizati, indiferent de modul de exercitare a

profesiei, persoanele fizice si asociatiile familiale autorizate să desfăsoare activităti economice pe

baza liberei initiative, indiferent dacă sunt înregistrate sau nu ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, datorează taxa pe valoarea adăugată stabilită potrivit legii pentru operatiunile prevăzute la art. 2 alin. 1 lit. d) din ordonanta de urgentă.

Ordonantă de urgentă:

- alin. 3 -

Sunt asimilate cu livrările de bunuri si/sau prestările de servicii, în sensul prezentei

ordonante de urgentă, următoarele operatiuni:

a) vânzarea cu plata în rate, închirierea unor bunuri pe bază de contract, precum si

închirierea unor bunuri cu clauza trecerii proprietătii asupra bunurilor respective după

plata ultimei rate sau la o anumită dată stabilită prin contract;

b) preluarea de către contribuabili a unor bunuri care fac parte din activele societătii comerciale pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăsurată de acestia sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit. Acelasi regim se aplică si prestărilor de servicii. Se exceptează de la aceste prevederi bunurile si/sau serviciile acordate în mod gratuit, în limitele si potrivit destinatiilor prevăzute prin lege;

c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul contribuabililor, în conditiile prevăzute de legislatia referitoare la proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;

d) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite.

Norme:

1.7. Se asimilează cu livrarea de bunuri preluarea de către contribuabilii înregistrati ca

plătitori de taxă pe valoarea adăugată a unor bunuri din productia proprie sau, după caz, achizitionate, pentru care s-a exercitat dreptul de deducere, pentru a fi utilizate în scopuri care

nu au legătură cu activitatea economică desfăsurată de acestia sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice ori juridice în mod gratuit. Acelasi regim se aplică si prestărilor de servicii.

Nu se asimilează cu livrarea de bunuri preluarea de către contribuabilii înregistrati ca plătitori de

taxă pe valoarea adăugată a unor bunuri din productia proprie pentru a fi utilizate în vederea

realizării de operatiuni impozabile în sensul ordonantei de urgentă. Acelasi regim se aplică si

prestărilor de servicii.

1.8. Bunurile si serviciile acordate în mod gratuit în limitele si potrivit destinatiilor prevăzute de lege nu sunt asimilate cu livrările de bunuri si/sau cu prestările de servicii.

Încadrarea în plafoanele în limita cărora pot fi predate bunuri si prestate servicii cu titlu gratuit se determină pe baza datelor raportate prin bilantul contabil anual. Depăsirea plafonului

reprezintă operatiune impozabilă. Taxa pe valoarea adăugată aferentă depăsirii plafonului

se include în decontul întocmit pentru luna în care contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă

pe valoarea adăugată au depus bilantul contabil anual, dar nu mai târziu de termenul legal de

depunere a bilantului.

1.9. Intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată numai partea din produsele agricole retinută drept plată în natură a prestatiei efectuate de contribuabilii înregistrati ca plătitori

de taxă pe valoarea adăugată, care prestează servicii pentru obtinerea si/sau prelucrarea

produselor agricole.

1.10. Intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată repartizarea activului între

asociatii sau actionarii societătilor comerciale în nume colectiv, în comandită simplă, cu

răspundere limitată si pe actiuni, după terminarea lichidării acestor societăti, conform Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, dacă pentru bunurile respective s-a exercitat dreptul de deducere.

1.11. Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile prin executare silită intră în

sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de taxă

pe valoarea adăugată si si-a exercitat dreptul de deducere pentru bunurile respective.

Nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată transferul dreptului de proprietate

asupra bunurilor mobile supuse executării silite, dacă debitorul nu avea obligatia legală să se

înregistreze ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, precum si dacă bunurile în cauză sunt

scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Aceste prevederi se aplică si în cazul transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile prin executare silită.

 

CAPITOLUL II

Operatiuni care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

 

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 3

Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operatiunile privind livrările de bunuri si prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizată, efectuate de:

a) asociatiile fără scop lucrativ, pentru activitătile cu caracter social-filantropic;

b) organizatiile care desfăsoară activităti de natură religioasă, politică sau civică;

c) organizatiile sindicale, pentru activitătile legate direct de apărarea colectivă a intereselor materiale si morale ale membrilor lor;

d) institutiile publice, pentru activitătile lor administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publică, siguranta statului, culturale si sportive;

e) Regia Autonomă "Administratia Natională a Drumurilor din România".

Contribuabilii prevăzuti la alin. 1 sunt supusi taxei pe valoarea adăugată, dacă realizează direct sau prin unităti subordonate alte operatiuni impozabile decât cele mentionate la alineatul precedent.

Norme:

2.1. În prevederile art. 3 lit. d) din ordonanta de urgentă se încadrează institutiile publice ale

căror cheltuieli curente si de capital se asigură din fondurile prevăzute în Legea nr. 72/1996 privind finantele publice.

2.2. Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată:

a) vânzarea către populatie a imobilelor sau părtilor de imobile aflate în proprietatea statului,

date în folosintă înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată; închirierea de imobile sau

părti ale acestora, aflate în proprietatea statului, în scop de locuintă; închirierea de spatii în scop

de locuintă în cămine, locuinte de serviciu sau în alte spatii destinate locuintei, cu conditia

respectării prevederilor legale privind determinarea tarifului de închiriere.

Sumele aferente lucrărilor executate si decontate de constructori până la data de 30 iunie 1993 pentru blocurile de locuinte aflate în diferite stadii de executie, construite din fondurile

statului, nu se includ în baza de impozitare la vânzarea către populatie a locuintelor terminate;

b) operatiunile efectuate de contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea

adăugată, care au ca obiect de activitate administrarea si întretinerea locurilor publice, pentru încasările cuvenite bugetelor locale potrivit art. 42 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale, republicată cu modificările si completările ulterioare;

c) valorificarea de către directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat a bunurilor confiscate potrivit legii, precum si distribuirea de către acestea, contra cost, a

formularelor tipizate comune pe economie, cu regim special de tipărire, înseriere si numerotare,

reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară si contabilă si a normelor metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora;

d) Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti si camerele de comert si industrie teritoriale, pentru activitătile desfăsurate în favoarea membrilor în contul

cotizatiilor încasate în baza art. 6 din Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comert si industrie din România, precum si pentru activitatea de arbitraj comercial.

2.3. Contribuabilii prevăzuti la art. 3 lit. a)-d) din ordonanta de urgentă intră în sfera de

aplicare a taxei pe valoarea adăugată, dacă realizează direct sau prin unităti subordonate

operatiuni impozabile cum sunt:

a) activităti comerciale;

b) activităti hoteliere;

c) alimentatie publică;

d) activităti de turism;

e) prestări de servicii.

Pentru operatiunile impozabile de natura celor mentionate mai sus se înregistrează ca plătitoare de taxă pe valoarea adăugată numai partea din structura asociatiei, organizatiei sau institutiei - magazin, hotel, atelier, gospodărie-anexă -, prin care se realizează operatiunile respective si pentru care este obligatorie organizarea distinctă a evidentei gestiunilor si contabilitătii, care să

permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibile si colectate.

Subunitătilor respective li se atribuie cod fiscal de plătitor de taxă pe valoarea adăugată potrivit procedurii prevăzute la art. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 82/1998 privind

înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite si taxe, aprobată prin Legea nr. 228/1998.

2.4. Unitătile teritoriale din subordinea Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat,

autorizate să desfăsoare activităti cu caracter comercial, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.

2.5. Aeroporturile de interes public national cu specific deosebit intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată numai pentru veniturile proprii rezultate din prestările de servicii către

terti.

Pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la bugetele locale sub formă de subventii pentru acoperirea cheltuielilor de administrare, întretinere, exploatare, reparatii si modernizări,

care depăsesc veniturile, nu se datorează taxă pe valoarea adăugată.

Taxa pe valoarea adăugată deductibilă, aferentă bunurilor si serviciilor achizitionate, se determină pe bază de pro rata, calculată anual ca raport între veniturile proprii si veniturile totale, inclusiv cele din subventiile prevăzute în bugetele de venituri si cheltuieli.

Regularizarea taxei deductibile determinate potrivit alineatului precedent se efectuează la

finele anului pe bază de pro rata efectiv realizată si se înscrie în decontul de taxă pe valoarea

adăugată întocmit pentru luna decembrie.

2.6. Pentru prestările de servicii efectuate de regiile autonome de interes local având ca

obiect construirea, întretinerea si modernizarea drumurilor si podurilor de interes judetean si

comunal, contractate cu consiliile locale sau cu consiliile judetene, nu se datorează taxa pe

valoarea adăugată.

Lucrările privind construirea, întretinerea si modernizarea drumurilor si podurilor de interes

judetean si comunal, contractate de consiliile locale sau de consiliile judetene cu alti contribuabili, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată potrivit legii.

De asemenea, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată si alte lucrări si servicii de gospodărie comunală, contractate de consiliile locale si de consiliile judetene cu contribuabili

înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.

Taxa pe valoarea adăugată deductibilă, aferentă bunurilor si serviciilor destinate realizării

operatiunilor impozabile, se stabileste pe bază de pro rata determinată ca raport între valoarea

prestărilor de servicii către terti si valoarea totală a prestărilor de servicii prevăzută în bugetul de venituri si cheltuieli aprobat pentru anul respectiv. Taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă, rezultată conform pro rata, se include în preturile si în tarifele cu care se decontează lucrările executate pentru consiliile locale sau consiliile judetene.

Regularizarea taxei deductibile determinate potrivit alineatului precedent se efectuează la

finele anului pe bază de pro rata efectiv realizată si se înscrie în decontul de taxă pe valoarea

adăugată întocmit pentru luna decembrie.

 

CAPITOLUL III

Teritorialitatea

 

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 4

- alin. 3 -

Prestările de servicii sunt impozabile în România când locul prestării se consideră a fi în România în conformitate cu criteriile de teritorialitate stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgentă.

Norme:

3.1. Locul prestării de servicii este locul unde prestatorul îsi are stabilit sediul activitătii

economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau resedinta sa obisnuită, cu următoarele exceptii pentru care locul prestării este:

1. Locul unde sunt situate bunurile de natură imobiliară

3.2. Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată lucrările de constructii-montaj executate pentru

realizarea, repararea si întretinerea bunurilor imobile existente în România, indiferent de locul

unde este situat sediul prestatorului - în tară sau în străinătate.

Acelasi regim se aplică si închirierii de bunuri imobile, operatiunilor de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor imobile, serviciilor de arhitectură, proiectare, de coordonare a

lucrărilor de constructii, precum si serviciilor prestate de alti contribuabili înregistrati ca

plătitori de taxă pe valoarea adăugată cu activitate în domeniul bunurilor imobile - studii,

expertize, reparatii si alte prestări ale agentilor imobiliari.

2. Locul de plecare a transportului de bunuri sau de persoane, respectiv locul de sosire a

transportului aferent bunurilor importate

3.3. Transportul de bunuri sau de persoane se supune taxei pe valoarea adăugată, dacă locul de plecare a transportului se află în România.

Serviciile de transport aferente bunurilor importate se supun taxei pe valoarea adăugată,

dacă locul de sosire a transportului se află în România.

3. Locul unde beneficiarul are stabilit sediul activitătii sau, în lipsa acestuia, domiciliul stabil al

acestuia

3.4. În această categorie se încadrează:

a) închirierea de bunuri mobile corporale;

b) operatiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale si/sau

necorporale;

c) cesiunile si/sau concesiunile dreptului de autor, de brevete, de licente, de mărci de

fabrică si de comert si alte drepturi similare;

d) serviciile de publicitate;

e) serviciile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocatilor, expertilor contabili si alte servicii similare;

f) prelucrarea de date si/sau furnizarea de informatii;

g) operatiunile bancare, financiare, de asigurare si/sau de reasigurare;

h) punerea la dispozitie de personal;

i) prestările intermediarilor care intervin în furnizarea serviciilor prevăzute la lit. a)-h).

4. Locul unde serviciile sunt prestate efectiv

3.5. În această categorie se cuprind următoarele activităti:

a) culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv

serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activităti;

b) prestările accesorii transportului, cum sunt: încărcarea-descărcarea mijloacelor de

transport, manipularea, paza si/sau depozitarea mărfurilor si alte servicii similare;

c) expertize privind bunurile mobile corporale;

d) lucrări efectuate asupra bunurilor mobile corporale.

3.6. Pentru operatiunile prevăzute la pct. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 si 3.5 se aplică regulile si cotele de impozitare prevăzute prin ordonanta de urgentă.

 

CAPITOLUL IV

Operatiuni scutite

 

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 6

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele operatiuni:

A. Livrările de bunuri si prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizată, efectuate în tară de:

a) unitătile sanitare, inclusiv veterinare, si de asistentă socială: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de îngrijire si asistentă, centre de integrare pentru terapie ocupatională, centrepilot pentru tineri cu handicap, cămine de bătrâni si de pensionari, case de copii, statii de salvare si altele, autorizate să desfăsoare activităti sanitare si de asistentă socială; unitătile autorizate să desfăsoare activităti sanitare si de asistentă socială în statiuni balneoclimaterice; serviciile de

cazare, masă si tratament prestate cumulat de către contribuabilii autorizati care îsi desfăsoară activitatea în statiuni balneoclimaterice si a căror contravaloare este decontată pe bază de bilete de tratament;

Norme:

4.1. Unitătile autorizate să desfăsoare activităti sanitare, inclusiv veterinare, si/sau de asistentă socială sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, indiferent de forma de organizare si

de titularul dreptului de proprietate.

Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unitătile sanitare.

Ordonantă de urgentă:

b) unitătile si institutiile de învătământ cuprinse în sistemul national de învătământ aprobat prin Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare;

Norme:

4.2. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată unitătile autorizate de Ministerul Educatiei

Nationale să desfăsoare activitătile cuprinse în sistemul national de învătământ reglementate de

art. 15 alin. (5) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată.

Ordonantă de urgentă:

c) unitătile care desfăsoară, potrivit legii, activităti de cercetare-dezvoltare si inovare si execută programe, subprograme, teme, proiecte, precum si actiuni componente ale Programului national de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică sau ale Planului national de cercetare, dezvoltare si inovare. Acelasi regim se aplică si unitătilor care desfăsoară, potrivit legii, astfel de activităti cu finantare în parteneriat international, regional si bilateral;

Norme:

4.3. Se încadrează în prevederile art. 6 lit. A.c) din ordonanta de urgentă unitătile cărora li s-au atribuit spre executie programe, subprograme si teme componente ale Programului national de

cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică, precum si actiuni cuprinse în acestea, în baza

art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării si finantării

activitătii de cercetare-dezvoltare, aprobată si modificată prin Legea nr. 51/1996, cu modificările ulterioare.

Unitătile care desfăsoară activităti de cercetare-dezvoltare si inovare sunt supuse taxei

pe valoarea adăugată pentru operatiunile care nu se încadrează în prevederile alineatului

precedent.

Ordonantă de urgentă:

g) societătile de investitii financiare, de intermediere financiară si de valori mobiliare;

Norme:

4.4. Se încadrează în prevederile art. 6 lit. A.g) din ordonanta de urgentă:

a) societătile de investitii financiare, pentru activitatea desfăsurată în baza Legii nr.

133/1996 pentru transformarea Fondurilor Proprietătii Private în societăti de investitii financiare;

b) fondurile deschise de investitii si societătile de investitii, constituite ca institutii de intermediere financiară, pentru activitatea desfăsurată în baza Ordonantei Guvernului nr. 24/1993 privind reglementarea constituirii si functionării fondurilor deschise de investitii si a societătilor

de investitii ca institutii de intermediere financiară, aprobată prin Legea nr. 83/1994;

c) societătile de valori mobiliare si bursele de valori, pentru activitatea desfăsurată în baza

Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori, cu modificările si completările

ulterioare;

d) transferul dreptului de proprietate, total sau partial, asupra actiunilor gestionate de Fondul

Proprietătii de Stat, precum si asupra actiunilor sau părtilor sociale emise de o societate comercială, persoană juridică română, indiferent de forma de proprietate;

e) Agentia Natională pentru Locuinte, pentrutitlurile de valoare emise sub formă de

obligatiuni pe termen mediu si lung, conform art. 7 din Legea nr. 152/1998 privind înfiintarea

Agentiei Nationale pentru Locuinte, precum si societătile comerciale pe actiuni, pentru emiterea

de obligatiuni la purtător sau nominative în baza prevederilor art. 162 din Legea nr. 31/1990

privind societătile comerciale, republicată.

Ordonantă de urgentă:

h)1. Banca Natională a României, pentru operatiunile specifice reglementate în mod expres prin Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României;

Norme:

4.5. Banca Natională a României este scutită de taxa pe valoarea adăugată pentru operatiunile specifice reglementate în mod expres prin Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare.

Achizitiile de aur si argint efectuate de Banca Natională a României de la contribuabili sunt

supuse taxei pe valoarea adăugată.

Ordonantă de urgentă:

i) societătile de asigurare si/sau reasigurare, inclusiv intermediarii în astfel de activităti;

Norme:

4.6. Societătile de asigurare si/sau de asigurare-reasigurare si societătile de reasigurare, precum si intermediarii în astfel de activităti sunt scutiti de taxa pe valoarea adăugată pentru sumele încasate de la asigurati.

Despăgubirile acordate asiguratilor includ si taxa pe valoarea adăugată.

Ordonantă de urgentă:

k)3. activitatea de taximetrie desfăsurată de persoane fizice autorizate, precum si operatiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

Norme:

4.7. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)3 din ordonanta de

urgentă:

a) operatiunile care intră în sfera impozitului pe spectacole, reglementate prin Legea nr.

147/1998 privind impozitul pe spectacole. Sunt scutite sumele încasate din vânzarea biletelor si a

abonamentelor, pentru care se datorează impozitul pe spectacole de către unitatea de

exploatare, precum si sumele repartizate din încasări proprietarilor si difuzorilor de filme, în

activitatea de exploatare si de difuzare de filme cinematografice pentru public;

b) activitătile de taximetrie efectuate de persoane fizice autorizate potrivit Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice pe baza liberei initiative, cu modificările si completările ulterioare, precum si de colaboratorii societătilor comerciale, care

desfăsoară cu autoturisme proprii activitate de taximetrie în conditiile legii.

Ordonantă de urgentă:

k)4. editarea, tipărirea si/sau vânzarea demanuale scolare si/sau de cărti, exclusiv

activitatea cu caracter de reclamă si publicitate; realizarea si difuzarea programelor de radio si televiziune, cu exceptia celor cu caracter de reclamă si publicitate; productia de filme, cu exceptia celor cu caracter de reclamă si publicitate, destinate difuzării prin televiziune;

Norme:

4.8. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)4 din ordonanta de

urgentă:

a) editarea si/sau tipărirea de către edituri si/sau tipografii de: cărti, manuale scolare, dictionare si/sau enciclopedii, cărti ilustrate pentru copii, cărti de desenat pentru copii. Nu se încadrează în prevederile de mai sus lucrările realizate de alti contribuabili care livrează bunuri si/sau

prestează servicii pentru edituri si/sau tipografii;

b) vânzarea de cărti, manuale scolare, dictionare si/sau enciclopedii, cărti ilustrate pentru copii, cărti de desenat pentru copii, indiferent demodul de realizare, direct sau prin intermediari.

Nu sunt scutite încasările pentru reclamă si/sau publicitate, precum si tipăriturile realizate exclusiv în scopuri comerciale, de reclamă si publicitate. Intermediarii sunt scutiti de taxa pe

valoarea adăugată numai dacă vânzarea se realizează la pretul stabilit de editor sau la pretul

de achizitie;

c) programele de radio si/sau de televiziune, altele decât cele de reclamă si/sau publicitate,

atât la unitătile care le realizează, cât si la cele care le difuzează. Lucrările efectuate pentru

receptionarea programelor audiovizuale sunt supuse taxei pe valoarea adăugată;

d) productia de filme realizată pe peliculă sau bandă video cu destinatia de a fi difuzate la

televiziune. Nu se încadrează în prevederile de mai sus: reproducerea filmelor si/sau a benzilor

video folosindu-se originalul, serviciile de prelucrare a filmelor nelegate de difuzarea la

televiziune.

Ordonantă de urgentă:

k)5. proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum si produse ortopedice;

Norme:

4.9. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)5 din ordonanta de

urgentă, următoarele produse:

a) fotolii rulante si/sau alte vehicule similare pentru invalizi, chiar cu motor sau cu alte

mecanisme de propulsie; părti si/sau accesorii de fotolii rulante sau de vehicule similare pentru

invalizi;

b) articole si/sau aparate de ortopedie, inclusiv centurile si/sau bandajele medico-chirurgicale si cârjele; atele, gutiere si alte articole si aparate pentru fracturi; articole si aparate de proteză; aparate pentru facilitarea auzului la surzi si alte aparate care se poartă, se duc în mână sau se implantează în organism pentru compensarea unei deficiente sau infirmităti.

Ordonantă de urgentă:

k)6. uniforme pentru copiii din învătământul prescolar si primar;

Norme:

4.10. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)6 din ordonanta de

urgentă, următoarele produse:

a) costume, pantaloni, sacouri, rochite, sortulete;

b) cămăsi si bluze;

c) obiecte de acoperit capul.

Ordonantă de urgentă:

k)7. articole de îmbrăcăminte si încăltăminte pentru copiii în vârstă de până la un an;

Norme:

4.11. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)7 din ordonanta de

urgentă, următoarele produse:

a) îmbrăcăminte din tesături si din tricot, gama de mărimi 0-24 sau pentru copiii cu o înăltime a corpului care nu depăseste 86 cm - pieptărase, veste, chiloti, maiouri, căciulite, sepci,

pălărioare, bonete, băscute, jachete, pantaloni, costumase, spilhozeni, cămăsute, bluze, rochite,

treninguri, salopete, halate de baie, fuste, pijamale, sarafane, fulare, mănusi; ciorapi, sosete, mărimea maximă 12;

b) articole de încăltăminte, mărimea maximă 14,5 - ghetute, sandale, papuci, botosei;

Ordonantă de urgentă:

k)8. aportul de bunuri la capitalul social al societătilor comerciale;

Norme:

4.12. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)8 din ordonanta de

urgentă, bunurile ce se constituie ca aport în natură la capitalul social de către actionarii sau

asociatii unei societăti comerciale, conform prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată.

Se supune taxei pe valoarea adăugată achizitionarea de către contribuabili, de pe piata

internă sau din import, de bunuri destinate utilizării ca aport în natură la capitalul social.

Ordonantă de urgentă:

k)10. activitătile specifice desfăsurate în zona liberă de contribuabilii autorizati în acest scop;

Norme:

4.13. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)10 din ordonanta de

urgentă, următoarele activităti specifice desfăsurate în zona liberă: prelucrarea, manipularea, depozitarea, sortarea, măsurarea, ambalarea, asamblarea, fabricarea, conditionarea, marcarea, testarea si licitarea, expertizarea, repararea si dezmembrarea, vânzarea-cumpărarea mărfurilor; transporturi, expeditii interne si internationale; închirierea sau concesionarea de spatii de depozitare si/sau terenuri; concesionarea clădirilor; controlul cantitativ si calitativ al mărfurilor; navlosirea,

agenturarea si aprovizionarea navelor; aprovizionarea altor mijloace destinate transportului în zonele libere; eliberarea de permise pentru accesul în zona liberă si de licente pentru desfăsurarea de activităti în zona liberă.

Alte operatiuni desfăsurate în zonele libere, care nu sunt specifice acestora, se supun regulilor si cotelor de taxă pe valoarea adăugată prevăzute de ordonanta de urgentă.

Ordonantă de urgentă:

k)11. activitătile contribuabililor cu venituri din operatiuni impozabile în sensul prezentei ordonante de urgentă, declarate organului fiscal competent sau, după caz, realizate, de până la 50 milioane lei anual; activitătile care îndeplinesc conditiile unor operatiuni impozabile desfăsurate de contribuabilii prevăzuti la art. 3, cu venituri de până la 50 milioane lei anual, realizate din astfel de operatiuni.

În situatia realizării unor venituri superioare plafonului prevăzut mai sus, contribuabilii mentionati la alineatul precedent devin plătitori de taxă pe valoarea adăugată în conditiile si la termenele stabilite la art. 25. După înscrierea ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată contribuabilii respectivi nu mai beneficiază de scutire chiar dacă ulterior realizează venituri inferioare plafonului prevăzut mai sus;

Norme:

4.14. În situatia în care contribuabilii scutiti de taxa pe valoarea adăugată potrivit art. 6 lit. A

din ordonanta de urgentă realizează si operatiuni impozabile, obtinând din acestea venituri de

peste 50 milioane lei anual, acestia sunt obligati să solicite luarea în evidentă ca plătitori de taxă

pe valoarea adăugată.

Se înregistrează ca plătitoare de taxă pe valoarea adăugată numai partea din structura

organizatorică a contribuabilului prin care se realizează operatiunile impozabile si pentru care

este obligatorie organizarea distinctă a evidentei gestiunilor si contabilitătii, care să permită

determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibile si colectate.

 

CAPITOLUL V

Operatiuni impozabile prin optiune

 

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 7

Contribuabilii care efectuează operatiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată pot opta pentru plata acestei taxe, pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. Aprobarea se dă de Ministerul Finantelor prin organele fiscale teritoriale si se referă la ansamblul normelor privind taxa pe valoarea adăugată, iar aplicarea se face începând cu data de întâi a lunii următoare datei aprobării.

Norme:

5.1. Aprobarea se dă de Ministerul Finantelor prin organele fiscale la care contribuabilii sunt

înregistrati ca plătitori de impozite si taxe, pe bază de cerere si justificare economică, prezentate de solicitant, numai în conditiile în care includerea operatiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu influentează negativ alte activităti specifice sau bunuri scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Cererile de optiune pentru o parte a activitătii se aprobă de organele fiscale numai în conditiile organizării distincte a evidentei gestiunilor si contabilitătii, care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibile si colectate.

Aprobarea este irevocabilă până la data de 31 decembrie a celui de-al patrulea an următor

anului în care s-a optat pentru plata taxei pe valoarea adăugată si se prelungeste, de drept,

pentru încă 5 ani, dacă în cursul perioadei initiale contribuabilul plătitor prin optiune si-a exercitat

dreptul de deducere a taxei aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumpărate.

 

CAPITOLUL VI

Plătitorii taxei pe valoarea adăugată

 

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 8

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se plăteste de către:

- contribuabilii înregistrati la organele fiscale competente ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri mobile, transferul proprietătii bunurilor imobile si/sau pentru prestările de servicii supuse taxei pe valoarea adăugată în cotele prevăzute la art. 17;

- titularii operatiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terte persoane juridice care actionează în numele si din ordinul titularului operatiunii de import;

- persoanele fizice, pentru bunurile introduse în tară potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;

- persoanele juridice sau fizice cu sediul sau cu domiciliul stabil în România, pentru bunurile din import închiriate, precum si pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, referitoare la: operatiuni de leasing; cesiuni si/sau concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de mărci de fabrică si de comert sau alte drepturi similare; servicii de publicitate; serviciile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, expertilor contabili si alte servicii similare; prelucrarea de date si furnizarea de informatii; operatiuni bancare si financiare; punerea la dispozitie de personal.

În situatia în care persoana care realizează operatiuni impozabile nu are sediul sau domiciliul stabil în România, este obligată să desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, carese angajează să îndeplinească obligatiile ce îi  revin conform prevederilor prezentei ordonante de urgentă.

Norme:

6.1. Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere depusă de persoana străină la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plătitor de impozite si taxe.

Cererea trebuie să fie însotită de:

a) declaratia de începere a activitătii, care să cuprindă: data, volumul si natura activitătii pe

care o va exercita în România;

b) copie de pe actul de constituire în străinătate a persoanei juridice respective;

c) acceptul scris al reprezentantului fiscal propus, în care acesta trebuie să precizeze

natura operatiunilor si valoarea estimată a acestora.

Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operatiunilor impozabile

desfăsurate de persoana străină în România. De asemenea, nu se admite coexistenta mai multor

reprezentanti fiscali cu angajamente limitate.

Reprezentantul fiscal propus trebuie să prezinte o solvabilitate suficientă, care să îi permită

îndeplinirea obligatiilor prevăzute de ordonanta de urgentă si alte reglementări legale pentru

activitatea sa si a persoanei străine pe care o reprezintă.

Organul fiscal verifică îndeplinirea conditiilor mentionate mai sus si, în termen de cel mult 30

de zile de la data primirii cererii, comunică decizia luată atât persoanei străine, cât si reprezentantului fiscal propus de aceasta.

În cazul acceptării cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare, se indică si

codul fiscal atribuit reprezentantului fiscal, care trebuie să fie diferit de codul fiscal atribuit

pentru activitatea proprie a acestuia. Atribuirea codului fiscal se face de Directia generală pentru

tehnologia informatiei financiare din cadrul Ministerului Finantelor.

În cazul respingerii cererii, decizia se comunică ambelor părti, cu precizarea motivului refuzului.

Reprezentantul fiscal, după ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat pentru toate operatiunile efectuate în România de persoana străină atâta timp cât durează

mandatul său.

Reprezentantul fiscal poate să renunte la angajamentul asumat printr-o cerere adresată

organului fiscal. În cerere acesta trebuie să precizeze ultimul decont de taxă pe valoarea

adăugată, pe care îl va depune în această calitate, si propune o dată ulterioară depunerii cererii, când va lua sfârsit mandatul său. De asemenea, reprezentantul fiscal este obligat să precizeze dacă renuntarea la mandat este ca urmare a încetării activitătii persoanei străine.

În cazul în care persoana străină îsi continua activitatea în România, cererea poate fi

acceptată numai după ce aceasta a întocmit toate formalitătile necesare în vederea desemnării unui alt reprezentant fiscal.

După încetarea activitătii persoanei străine sau după înlocuirea reprezentantului fiscal desemnat de aceasta reprezentantului fiscal îi revin toate obligatiile referitoare la plata taxei pe valoarea adăugată, a majorărilor de întârziere si a amenzilor, în termenele prevăzute de lege.

Reprezentantul fiscal poate cere organului fiscal competent să efectueze, într-un termen de până la 5 luni de la data retragerii mandatului, un control de fond al operatiunilor efectuate sub

responsabilitatea sa.

Aprobarea cererii de renuntare la angajamentul asumat de reprezentantul fiscal se va face de

organul fiscal, sub rezerva că acesta rămâne răspunzător de neregulile ce vor fi descoperite ulterior, dacă acestea rezultă din vina lui sau din complicitatea dintre el si persoana străină ori alte persoane.

Obligatiile reprezentantului fiscal privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată aferente

operatiunilor efectuate în România de persoana străină sunt cele prevăzute de legislatia română

pentru plătitorii de taxă pe valoarea adăugată cu sediul în România, cu următoarele derogări

referitoare la:

A. Modul de întocmire a facturilor

Persoana străină transmite reprezentantului fiscal factura externă destinată clientului său, fără a indica în aceasta suma taxei datorate, precum si două copii de pe factura respectivă.

Reprezentantul fiscal emite factura fiscală potrivit reglementărilor în vigoare în România, cu

următoarele date:

a) datele de identificare, adresa si calitatea de reprezentant fiscal;

b) data emiterii;

c) numărul de cod fiscal românesc atribuit reprezentantului fiscal al persoanei străine;

d) numărul de ordine al facturii din plaja de numere primite de la organul fiscal, aferente

operatiunilor efectuate de către persoana străină;

e) suma taxei pe valoarea adăugată colectate;

f) alte date prevăzute în modelul de factură fiscală si care nu se regăsesc în factura originală

emisă de persoana străină.

Exemplarul 1, completat conform celor de mai sus, se transmite clientului împreună cu factura originală emisă de persoana străină;

B. Întocmirea si depunerea decontului de taxă pe valoarea adăugată

Decontul va cuprinde exclusiv operatiunile rezultate din activitatea desfăsurată în România

de persoana străină pe care o reprezintă.

În situatia în care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane străine, acesta

va depune câte un decont pentru fiecare persoană străină pe care o reprezintă.

Pentru activitatea proprie, pentru care reprezentantul fiscal este înregistrat ca plătitor

de taxă pe valoarea adăugată, se întocmeste un decont distinct, în conditiile prevăzute de

reglementările în vigoare pentru plătitorii de taxă pe valoarea adăugată cu sediul în România.

C. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor si

serviciilor achizitionate din tară de persoana străină, destinate operatiunilor impozabile

realizate de aceasta în România, se face potrivit prevederilor art. 18-21 din ordonanta de

urgentă.

Pentru exercitarea dreptului de deducere reprezentantul fiscal trebuie, de regulă, să detină

documentele originale prevăzute de reglementările mentionate mai sus.

Cu aprobarea organului fiscal la care este înregistrat ca plătitor de taxă pe valoarea

adăugată, reprezentantul fiscal poate justifica deducerea taxei pe baza fotocopiei facturii

originale, dacă sunt îndeplinite următoarele conditii:

a) persoana străină justifică organului fiscal obligatia legală impusă de tara în care aceasta

este stabilită de a detine facturi originale la sediul societătii străine;

b) fotocopiile să aibă mentiunea pusă de societatea străină si să fie certificate de aceasta

că sunt conforme cu originalul;

c) persoana străină să prezinte atestarea organului fiscal din străinătate că detine

documentele originale care sunt evidentiate în contabilitate;

d) persoana străină trebuie să se angajeze în scris că va pune temporar la dispozitie

reprezentantului fiscal, la cererea organului fiscal, facturile originale pentru control.

6.2. Nu au obligatia să desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România persoanele străine care realizează prestări de servicii contractate cu contribuabili cu sediul în România, pentru care locul prestării se consideră a fi în România, potrivit criteriilor stabilite la pct. 3.4, precum si persoanele juridice străine care au în România subunităti prin care îsi desfăsoară activitatea, înregistrate ca plătitoare de impozite si taxe în România.

6.3. Societătile comerciale care cedează o parte din veniturile realizate din vânzarea produselor supuse taxei pe valoarea adăugată vor determina suma cuvenită partenerului extern prin

aplicarea cotei prevăzute în contractele încheiate asupra sumelor obtinute din vânzarea produselor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

 

CAPITOLUL VII

Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată

 

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 10

Obligatia de plată a taxei pe valoarea adăugată ia nastere la data efectuării livrării de bunuri mobile, transferului proprietătii bunurilor imobile si/sau prestării serviciilor.

Pentru livrările de bunuri si/sau prestările de servicii cu plata în rate obligatia de plată a taxei pe valoarea adăugată intervine la data prevăzută pentru plata ratelor.

Cotele aplicate operatiunilor impozabile sunt cele în vigoare la data la care ia nastere obligatia de plată a taxei pe valoarea adăugată.

Norme:

7.1. Ca regulă generală, cotele aplicate operatiunilor impozabile sunt cele în vigoare la

data la care ia nastere obligatia de plată a taxei pe valoarea adăugată, respectiv data efectuării

livrării de bunuri mobile, transferului proprietătii bunurilor imobile sau prestării serviciilor.

Bunurile livrate si serviciile prestate până la data de 31 decembrie 1999, justificate cu documente de expeditie si transport, procese-verbale de receptie sau cu alte documente similare, din care să rezulte că livrarea si/sau prestarea s-a efectuat până la data mentionată, vor fi facturate

cu cotele de taxă pe valoarea adăugată în vigoare la data efectuării operatiunilor respective.

Produsele si serviciile scutite de taxa pe valoarea adăugată conform art. 6 lit. A.k)12 din

ordonanta de urgentă, care au fost livrate si, respectiv, prestate până la data de 31 martie 2000 inclusiv, vor fi facturate fără taxa pe valoarea adăugată.

7.2. Sumele rămase de încasat la data de 31 decembrie 1999 pentru livrări de bunuri sau

prestări de servicii cu plata în rate se supun taxei pe valoarea adăugată în cotele existente la data

prevăzută în contract pentru plata ratelor.

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 11

Pentru operatiunile prevăzute mai jos obligatia de plată a taxei pe valoarea adăugată ia nastere la:

a) data înregistrării declaratiei vamale, în cazul importurilor de bunuri;

b) termenele de plată pentru ratele prevăzute în contractele de leasing pentru operatiunile de

leasing;

c) data vânzării bunurilor către beneficiari, în cazul operatiunilor efectuate prin intermediari

sau prin consignatie;

d) data emiterii documentelor în care se consemnează preluarea de către contribuabili a

unor bunuri din activele societătii comerciale pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură

cu activitatea economică desfăsurată de acestia sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane

fizice ori juridice în mod gratuit;

e) data documentelor prin care se confirmă prestarea de către contribuabili a unor servicii în

scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăsurată de acestia sau pentru alte persoane fizice ori juridice în mod gratuit;

f) data colectării monedelor din masină pentru mărfurile vândute prin masini automate.

Norme:

7.3. Pentru bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporară în tară, obligatia de plată a taxei pe valoarea adăugată ia nastere la data prevăzută în Legea nr. 141/1997.

7.4. Bunurile introduse în tară ulterior datei de 1 iulie 1993, care fac obiectul unor contracte de leasing, se supun taxei pe valoarea adăugată la beneficiar, corespunzător cotelor în vigoare,

sumelor si termenelor de plată pentru ratele prevăzute în contractele de leasing.

Dacă la expirarea perioadei prevăzute prin contractul de leasing bunurile trec în

proprietatea beneficiarului, se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru valoarea la care se

face transferul dreptului de proprietate.

Sumele rămase de plată, aferente bunurilor introduse în tară care fac obiectul unor contracte

de leasing înainte de data de 1 iulie 1993, prevăzute în contracte cu scadente după această

dată, nu se supun taxei pe valoarea adăugată.

La expirarea perioadei prevăzute prin contractul de leasing se datorează taxa pe valoarea

adăugată pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului

respectiv.

7.5. Operatiunile legate, import-export, realizate în baza Hotărârii Guvernului nr. 276/1995

privind efectuarea de operatiuni legate de import-export, încheiate la nivel de agent economic, cu modificările si completările ulterioare, de către contribuabilii cu activitate de comert exterior, privind: importul de produse energetice si materii prime de bază, legat de exportul de produse liberalizate la export, precum si importul de materiale, componente, subansambluri, echipamente si utilaje pentru

productie, legat de exportul de produse finite rezultate, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, astfel:

a) la intrarea bunurilor în tară importatorul este obligat să întocmească declaratia vamală de

import, să plătească taxa pe valoarea adăugată aferentă si, în mod corespunzător, să îsi exercite

dreptul de deducere în conditiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;

b) bunurile din import predate producătorilor în vederea realizării produselor ce urmează să fie exportate, a căror contravaloare reprezintă plata importului, se facturează la preturi negociate

plus taxa pe valoarea adăugată;

c) produsele realizate de unitătile producătoare, livrate unitătilor cu activitate de comert exterior pentru plata bunurilor din import primite de la acestea, se facturează la preturile negociate plus taxa pe valoarea adăugată.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente operatiunilor prevăzute la lit. b) si c) ia

nastere, atât la furnizor, cât si la beneficiar, la data livrării produselor la export.

Operatiunile legate, import-export, vor fi justificate cu următoarele documente:

a) licenta de operatiune;

b) contractele încheiate de agentul economic cu activitate de comert exterior cu partenerul

extern si cu producătorii interni, din care să rezulte că operatiunile nu se fac cu plată, ci prin

compensatii valorice;

c) documentele prevăzute la pct. 9.3.

7.6. Pentru bunurile exportate care s-au returnat obligatia de plată a taxei pe valoarea adăugată intervine la data la care bunurile respective sunt valorificate către beneficiarii interni.

7.7. Taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor contractate de persoane juridice din

România cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate si pentru care locul prestării se

consideră a fi în România, potrivit pct. 3.4, se plăteste la organul fiscal teritorial sau la banca

comercială, în termen de 7 zile de la data primirii facturii externe. Pentru plătile efectuate fără

factură taxa pe valoarea adăugată se plăteste concomitent cu plata prestatorului extern.

7.8. În situatia în care din decontul lunii precedente rezultă suma de rambursat,

contribuabilii pot să compenseze această sumă cu suma datorată potrivit pct. 7.7.

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 12

Taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă atunci când organul fiscal este îndreptătit să solicite plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată plata taxei datorate bugetului de stat.

Exigibilitatea ia nastere, de regulă, la data efectuării livrării bunurilor mobile, transferului proprietătii bunurilor imobile sau prestării serviciilor

Prin derogare de la prevederile alineatului precedent, exigibilitatea poate fi anticipată sau ulterioară faptului generator, în conditii stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgentă.

Pentru livrările de bunuri si/sau prestările de servicii care se efectuează continuu – energie electrică, termică, gaze naturale, apă, servicii telefonice si altele similare -, precum si pentru cele la care se încasează, de regulă, avansuri, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe bază de factură fiscală sau de alt document legal.

Antreprenorii de lucrări imobiliare pot să opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrărilor, în conditii stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgentă.

Norme:

7.9. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipată faptului generator, atunci când:

a) factura fiscală este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor;

b) contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se încasează înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor;

c) se încasează avansuri, cu exceptia avansurilor acordate pentru:

1. plata importurilor si a datoriei vamale stabilite potrivit legii;

2. realizarea productiei destinate exportului;

3. efectuarea de plăti în contul clientului;

4. livrări de bunuri si prestări de servicii scutitede taxa pe valoarea adăugată.

7.10. Pentru cazurile în care exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipată faptului

generator se aplică cotele în vigoare la data la care taxa devine exigibilă, iar în situatia modificării cotelor, se va proceda la o regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data la care ia nastere obligatia de plată a taxei pe valoarea adăugată. Regularizarea se efectuează prin facturarea integrală a contravalorii livrărilor de bunuri si/sau prestărilor de servicii cu cotele în vigoare la data la care ia

nastere obligatia de plată a taxei pe valoarea adăugată. În cadrul aceleiasi facturi fiscale se va

scădea contravaloarea facturilor emise pentru situatiile prevăzute la pct. 7.9 lit. a)-c).

7.11. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente avansurilor încasate de contribuabilii

înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care au câstigat licitatii pentru efectuarea obiectivelor finantate din credite acordate de organismele financiare internationale, cum sunt B.I.R.D., B.E.R.D., statului român sau garantate de acesta, ia nastere la data facturării situatiilor de lucrări.

7.12. Antreprenorii de lucrări imobiliare pot opta pentru plata taxei pe valoarea adăugată la

livrarea bunurilor imobile, în următoarele conditii:

a) lucrările imobiliare să aibă caracter deosebit si să fie executate în cadrul unui contract unic

care prevede obligatia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau încorporarea

bunurilor mobile în lucrarea respectivă;

b) lucrările imobiliare la care materialele si aparatele indispensabile pentru functionarea

instalatiilor sau încorporate în lucrare depăsesc 50% din preturile negociate între antreprenor si

beneficiar.

Optiunea se aprobă de organul fiscal la care antreprenorul este înregistrat ca plătitor de taxă

pe valoarea adăugată, pe baza unei declaratii prin care acesta se obligă să achite, la efectuarea livrărilor, taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor, care se încadrează în prevederile mentionate mai sus. Aprobarea optiunii se comunică beneficiarilor în termen de10 zile de la acordare.

După obtinerea aprobării se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrării, iar beneficiarilor, deducerea taxei pe valoarea adăugată înainte de receptionarea lucrării.

Nerespectarea conditiilor mentionate mai sus atrage anularea optiunii si obligarea la plata taxei pe valoarea adăugată, în conditiile prevăzute la art. 12 din ordonanta de urgentă.

Antreprenorul poate renunta oricând la optiunea primită. În această situatie el are obligatia să achite taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate.

7.13. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente sumelor constituite drept garantie

pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea lucrărilor ia nastere la data încheierii

procesului-verbal de receptie definitivă sau, după caz, la data încasării sumelor, dacă încasarea este anterioară acestuia.

7.14. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente livrărilor de bunuri si/sau prestărilor de servicii cu plata în rate ia nastere la data prevăzută în contracte pentru plata ratelor.

 

CAPITOLUL VIII

Baza de impozitare

 

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 13

Baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Baza de impozitare este determinată de:

a) preturile negociate între vânzător si cumpărător, precum si alte cheltuieli datorate de cumpărător pentru livrările de bunuri si care nu au fost cuprinse în pret. Aceste preturi cuprind si accizele stabilite potrivit normelor legale;

b) tarifele negociate pentru prestările de servicii;

c) suma rezultată din aplicarea cotei de comision sau suma convenită între parteneri pentru operatiunile de intermediere;

d) preturile de piată sau, în lipsa acestora, costurile de productie ale bunurilor preluate din activele societătii de către contribuabili pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăsurată de acestia sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice ori juridice în mod gratuit;

e) valoarea în vamă, determinată potrivit legii, la care se adaugă taxa vamală, alte taxe si accizele datorate pentru bunurile importate;

f) preturile de piată sau, în lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate de

contribuabili în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăsurată de acestia sau pentru alte persoane fizice ori juridice în mod gratuit;

g) preturile vânzărilor efectuate din depozitele vămii sau preturile stabilite prin licitatie.

Norme:

8.1. Ca regulă generală, baza de impozitare pentru livrările de bunuri si prestările de servicii este constituită din toate sumele, valorile, bunurile si/sau serviciile primite ori care urmează

să fie primite de furnizor sau prestator în contrapartidă pentru livrările de bunuri si/sau

prestările de servicii efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

8.2. În cazul plătii în natură, valoarea tuturor bunurilor si/sau serviciilor primite trebuie să

asigure acoperirea integrală a contravalorii bunurilor livrate sau, după caz, a serviciilor prestate.

8.3. Pentru determinarea bazei de impozitare pentru livrările de bunuri si/sau prestările de

servicii contractate în valută, a căror decontare se face în lei la cursul de schimb valutar din ziua

plătii, furnizorul sau, după caz, prestatorul este obligat să emită concomitent factura atât în

valută, cât si în lei. Baza de impozitare se corectează cu diferenta de pret rezultată ca urmare a modificării cursului pietei valutare în vigoare la data încasării facturii fată de cel utilizat la data facturării. Furnizorul este obligat să emită factura fiscală, în negru pentru sumele suplimentare încasate sau, după caz, în rosu pentru sumele de scăzut.

8.4. Baza de impozitare se determină integral la livrarea bunurilor si/sau la prestarea serviciilor, chiar dacă prin contract se prevede plata în rate sau la anumite termene.

8.5. Contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care au câstigat licitatii pentru realizarea unor obiective finantate din credite acordate de organisme financiare

internationale statului român sau garantate de acesta, determină baza de impozitare pe baza cursului de schimb valutar stabilit prin contractele încheiate.

8.6. Pentru vânzările de bunuri în regim de consignatie baza de impozitare se determină

după cum urmează:

a) suma obtinută din vânzarea bunurilor încredintate de plătitorii de taxă pe valoarea

adăugată pentru a fi vândute. Pentru bunurile încredintate vândute plătitorii de taxă pe valoarea adăugată respectivi sunt obligati să emită facturi fiscale continând elementele prevăzute la art. 25 lit. B din ordonanta de urgentă cel mai târziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vânzarea;

b) suma reprezentând comisionul aplicat asupra vânzărilor de bunuri apartinând neplătitorilor de taxă pe valoarea adăugată sau scutite de plata taxei pe valoarea adăugată.

8.7. Pentru activitatea de intermediere în turism baza de impozitare este comisionul determinat prin scăderea din pretul sau tariful total, inclusive taxa pe valoarea adăugată, plătit de clienti agentiei de turism sau organizatorului de circuite turistice, a următoarelor elemente:

a) pretul, inclusiv taxa pe valoarea adăugată,contractat de agentie cu prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant si cu alti prestatori;

b) cheltuielile preconizate să fie efectuate de agentie sau de organizatorul de circuite turistice, cum ar fi cheltuielile privind: asigurarea auto a mijlocului de transport; taxe pentru viza, diurna si cazarea soferului; taxe de autostradă; taxe de parcare; combustibil.

Taxa pe valoarea adăugată colectată se calculează prin aplicarea cotei recalculate de

15,966% asupra bazei de impozitare determinate potrivit prevederilor alineatuluiprecedent. Exigibilitatea taxei ia nastere la data prestării serviciilor de intermediere în turism. Din taxa colectată se scade taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor si/sau serviciilor achizitionate, destinate necesitătilor proprii de functionare a agentiei de turism sau a organizatorilor de circuite turistice.

În cazul în care după prestarea efectivă a serviciilor turistice apar diferente între pretulcontractat de agentie, avut în vedere la stabilirea pretului sau tarifului plătit de clienti, si pretul facturat de prestatorii serviciilor turistice se va proceda la regularizare. Acelasi procedeu se aplică si de organizatorii de circuite turistice pentru diferentele dintre pretul antecalculat si pretul efectiv realizat pe baza documentelor justificative.

Contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care prestează servicii de

turism folosind mijloace proprii sau închiriate, cum sunt: mijloace de transport, hoteluri, restaurante, determină baza de impozitare pe baza preturilor si a tarifelor negociate cu beneficiarii serviciilor turistice.

Contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care prestează atât

operatiuni de intermediere, cât si servicii turistice folosind mijloace proprii sau închiriate,

determină baza de impozitare distinct pentru fiecare activitate.

8.8. Pentru vânzările de bunuri în regim second hand baza de impozitare se determină la livrarea efectivă a bunurilor si este constituită din suma reprezentând diferenta dintre pretul de vânzare obtinut, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, si pretul de cumpărare a bunurilor respective.

Taxa pe valoarea adăugată colectată, aferentă vânzărilor de bunuri în regim second hand, se

calculează prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra sumei astfel determinate.

Prin livrare de bunuri în regim second hand, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se întelege

vânzarea de către contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată de bunuri

second hand, achizitionate din tară de la persoane fizice sau de la contribuabili care nu

sunt înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.

Prin bunuri second hand, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se întelege bunuri mobile

corporale care au fost utilizate anterior achizitionării si care urmează să fie reparate, îmbunătătite sau vândute ca atare, cu exceptia lucrărilor de artă, obiectelor de antichitate sau de colectie, metalelor si pietrelor pretioase.

8.9. Operatiunile realizate de casele de amanet sunt supuse taxei pe valoarea adăugată astfel:

a) corespunzător comisionului încasat, când împrumutul este restituit la termen;

b) corespunzător valorii obtinute din vânzarea bunurilor care devin proprietatea casei de

amanet, ca urmare a nerestituirii împrumutului;

c) corespunzător pretului de piată, pentru bunurile care devin proprietatea casei de amanet

si sunt utilizate potrivit art. 2 alin. 3 lit. b) din ordonanta de urgentă.

8.10. Pentru locatia de gestiune baza de impozitare o constituie suma convenită prin

contractul încheiat de părti.

8.11. Echipamentul de lucru si/sau de protectie, a cărui contravaloare este suportată partial de salariati, se supune taxei pe valoarea adăugată numai corespunzător valorii bunurilor, care este

suportată de salariati, iar exigibilitatea intervine la data prevăzută pentru plata ratelor.

8.12. În cazul în care anumite elemente accesorii ale pretului nu sunt determinate în mod precis în momentul livrării bunurilor din tară sau din import ori al prestării serviciilor, toate sumele

percepute ulterior se impozitează separat în conditiile prevăzute de ordonanta de urgentă.

Reprezintă cheltuieli accesorii livrărilor de bunuri si/sau prestărilor de servicii comisioanele,

cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare si altele de asemenea natură datorate de cumpărător, în măsura în care nu au fost cuprinse în preturile negociate.

8.13. Potrivit prevederilor art. 4 alin. 1 pct. 1 si ale art. 4 alin. 2 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea si utilizarea Fondului special al drumurilor publice, republicată, cu modificările

si completările ulterioare, aplicarea cotei de 25% se va reflecta în nivelul preturilor cu ridicata si al preturilor cu amănuntul pentru carburantii auto livrati la intern, fără să intre în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată.

Pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată aferente pretului de vânzare cu amănuntul

contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată care comercializează carburanti auto vor deduce din pretul cu amănuntul suma reprezentând contributia la Fondul special al drumurilor publice, facturată de furnizor sau achitată la import pe fiecare tip de produs. Rezultatul obtinut se înmulteste cu cota recalculată de taxă pe valoarea adăugată si se obtinte taxa pe valoarea adăugată aferentă pretului de vânzare cu amănuntul pe fiecare tip de produs.

În situatia în care aprovizionarea cu carburanti auto se face de la mai multi producători la

preturi diferite, se va proceda după cum urmează:

- se determină, pe fiecare tip de produs, un pret mediu de aprovizionare, calculat pe baza

preturilor de achizitie fără contributia la Fondul special al drumurilor publice din luna anterioară;

- se determină contributia medie pe tip de produs la Fondul special al drumurilor publice

prin aplicarea cotei de 25% la pretul mediu de aprovizionare, calculat pe tip de produs;

- se scade din pretul de vânzare cu amănuntul contributia medie la Fondul special al drumurilor publice. Rezultatul obtinut se înmulteste cu cota recalculată de taxă pe valoarea adăugată si se obtine taxa pe valoarea adăugată aferentă pretului de vânzare cu amănuntul pe fiecare tip

de produs.

Contributia medie lunară pe tip de produs la Fondul special al drumurilor publice se va aplica si pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată aferente bonurilor valorice emise pe

tip de produs si destinate achizitionării de carburanti auto. Taxa pe valoarea adăugată aferentă bonurilor valorice este exigibilă în luna emiterii acestora.

Contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată care comercializează

carburanti auto au obligatia să evidentieze distinct pe documentele legale de vânzare suma

reprezentând contributia la Fondul special  al drumurilor publice.

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 14

Nu se cuprind în baza de impozitare următoarele:

a) remizele si alte reduceri de pret acordate de furnizor direct clientului; bunurile acordate de furnizori clientilor în vederea stimulării vânzărilor, în conditiile prevăzute în contractele încheiate;

Norme:

8.14. Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare remizele si alte reduceri de pret

trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) să fie efective si în sume exacte în beneficiul clientului;

b) să nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartidă pentru o prestatie

oarecare;

c) să fie reflectate în facturi fiscale sau în alte documente legale.

Ordonantă de urgentă:

b) penalizările pentru neîndeplinirea totală sau partială a obligatiilor contractuale;

Norme:

8.15. Excluderea din baza de impozitare se face numai dacă penalitătile sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate.

Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor

provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate saualtele similare, care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate.

Ordonantă de urgentă:

d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului si care apoi se decontează acestuia;

Norme:

8.16. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente sumelor achitate de furnizor sau prestator în contul clientului sicare apoi se decontează acestuia se face numai

de clientul în contul căruia s-au achitat sumele respective.

Ordonantă de urgentă:

f) sumele încasate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale de către contribuabilii înregistrati la organele fiscale ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată si care sunt destinate finantării investitiilor, acoperirii diferentelor de pret si de tarif, finantării stocurilor de produse cu destinatie specială.

Norme:

8.17. Nu se cuprind în baza de impozitare sumele încasate de la bugetul de stat sau de la

bugetele locale de către contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care

sunt destinate finantării obiectivelor proprii de investitii.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizării

obiectivelor de investitii finantate în conditiile de mai sus, se deduce în conformitate cu prevederile art. 18-21 din ordonanta de urgentă.

Cu sumele deduse potrivit ordonantei de urgentă este obligatorie reîntregirea disponibilitătilor pentru investitii. Sumele respective pot fi utilizate în cursul anului financiar

numai pentru plăti aferente aceluiasi obiectiv de investitii pentru care s-au primit alocatiile de la

bugetul de stat.

La încheierea exercitiului financiar sumele deduse si neutilizate potrivit alineatului precedent

se virează la bugetul de stat sau la bugetele locale în conturile si la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind încheierea exercitiului financiar-bugetar si financiar-contabil, emise de Ministerul Finantelor.

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 15

În cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, suma impozabilă va fi redusă corespunzător.

Norme:

8.18. Ambalajele care circulă pe bază de facturare se supun taxei pe valoarea adăugată la

livrare, urmând ca la restituire suma impozabilă să fie redusă corespunzător.

Ambalajele de circulatie cum sunt navetele, sticlele, borcanele, la schimb între furnizorii de

marfă si clienti, nu se facturează si nu se supun taxei pe valoarea adăugată la livrare.

În conditiile în care clientii nu detin cantitătile de ambalaje necesare în vederea efectuării

schimbului prevăzut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfă ambalajele necesare în

schimbul unei garantii depusă acestora, fără facturare si fără taxa pe valoarea adăugată la

livrare.

Periodic, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, se vor

factura si se vor supune taxei pe valoarea adăugată la livrare cantitătile de ambalaje date în

garantie clientilor si scoase din evidentă de acestia ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor si

altor cauze de aceeasi natură.

Regimul circulatiei ambalajelor pe bază de schimb se aplică în mod obligatoriu la livrare în

relatiile cu neplătitorii de taxă pe valoarea adăugată.

 

CAPITOLUL IX

Cotele de impozitare

 

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 17

În România se aplică următoarele cote:

A. Cota de 19% pentru operatiunile privind livrările de bunuri mobile si  transferurile proprietătii bunurilor imobile efectuate în tară, prestările de servicii, precum si importul de bunuri, cu exceptia celor prevăzute la lit. B.

Norme:

9.1. Cota de 19% se aplică asupra operatiunilor privind:

a) livrările de bunuri mobile, transferul proprietătii bunurilor imobile, efectuate de

contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, către beneficiari cu sediul

sau cu domiciliul în România, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Aceeasi cotă se aplică si vânzărilor de bunuri către persoanele nerezidente în România;

b) importul de bunuri mobile;

c) prestările de servicii pentru care locul prestării se consideră a fi în România conform

prevederilor cap. III, cu exceptia celor supuse cotei zero si a celor scutite de taxa pe valoarea

adăugată.

Ordonantă de urgentă:

B. Cota zero pentru:

a) exportul de bunuri, transportul si prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de contribuabili cu sediul în România, a căror contravaloare se încasează în valută în conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Natională a României.

Prin derogare de la aceste prevederi, beneficiază de cota zero exporturile de bunuri

care se derulează în sistem barter;

Norme:

9.2. Exportul constă în livrări de bunuri efectuate de contribuabili înregistrati ca plătitori

de taxă pe valoarea adăugată pentru beneficiarii cu sediul în străinătate si care sunt transportate

în afara teritoriului tării, cu îndeplinirea formalitătilor vamale de export.

Pentru operatiunile prevăzute la art. 17 lit. B.a) din ordonanta de urgentă nu beneficiază de cota zero de taxă pe valoarea adăugată contribuabilii care încasează valuta în numerar sau prin

transferuri din conturi bancare personale.

9.3. Pentru exportul realizat direct de unitătile care actionează în nume propriu, justificarea

cotei zero se face cu:

a) factura externă;

b) declaratia vamală de export, vizată de organele vamale;

c) documentul care atestă efectuarea transportului international, după caz, în functie

de conditia de livrare;

d) dovada introducerii în bancă a declaratiei de încasare valutară sau, după caz, a încasării

contravalorii mărfii în valută.

9.4. Pentru exportul în nume propriu realizat de unitătile exportatoare în cazul în care, potrivit contractului încheiat între producător si exportator, livrarea bunurilor către beneficiarul

extern se face direct de unitatea producătoare, beneficiază de cota zero atât unitatea

exportatoare, cât si unitatea producătoare.

Unitatea exportatoare va justifica cota zero pebaza documentelor prevăzute la pct. 9.3.

Unitatea producătoare va justifica cota zero a taxei pe valoarea adăugată cu:

a) factura fiscală emisă către unitatea exportatoare, în lei si în valută, cu mentiunea

"cota zero";

b) copie de pe documentul de transport international, după caz, în functie de conditia de

livrare, în care la rubricile referitoare la locul de încărcare, predare-expeditie se înscriu

denumirea producătorului si localitatea;

c) copie de pe declaratia vamală de export, vizată de unitatea vamală, în care la rubrica 27

se înscriu denumirea producătorului si localitatea;

d) contractul încheiat cu unitatea exportatoare prin care se prevede obligativitatea plătii în

valută a contravalorii bunurilor exportate.

9.5. Pentru bunurile contractate cu beneficiari cu sediul în străinătate, care dispun livrarea către unităti producătoare din tară în vederea prelucrării lor pentru bunuri de export destinate

aceluiasi beneficiar extern, beneficiază de cota zero atât unitătile exportatoare, cât si unitătile

producătoare. Unitătile exportatoare vor justifica cota zero pe baza documentelor prevăzute la pct. 9.3.

Unitătile producătoare justifică cota zero cu:

a) contractul încheiat cu partenerul extern, din care să rezulte produsele, cantitătile, unitătile din tară la care se face livrarea, precum si termenul pentru justificarea exportului cu copia de pe

declaratia vamală de export vizată de organul vamal;

b) factura externă;

c) dovada introducerii în bancă a declaratiei de încasare valutară sau, după caz, a încasării

contravalorii mărfii în valută.

            9.6. Pentru exportul realizat prin comisionari comitentul va justifica cota zero de taxă pe

valoarea adăugată pe baza următoarelor documente:

a) copie de pe factura externă;

b) copie de pe declaratia vamală de export pe care comisionarul a înscris denumirea unitătii

proprietare a mărfurilor exportate;

c) factura fiscală emisă de comitent, pe care este înscrisă "cota zero de T.V.A." cu mentiunea "export în comision";

d) contractul încheiat între comitent si comisionar, în care se prevede obligativitatea

plătii în valută a bunurilor exportate.

Comisionarul beneficiază de cota zero de taxă pe valoarea adăugată pe baza următoarelor

documente:

a) factura externă;

b) declaratia vamală de export, vizată de organele vamale;

c) documentul care atestă efectuarea transportului international, după caz, în functie

de conditia de livrare;

d) dovada introducerii în bancă a declaratiei de încasare valutară sau, după caz, a încasării

contravalorii mărfii în valută;

e) factura fiscală pentru comision, pe care este înscrisă "cota zero de T.V.A.".

9.7. Pentru transportul mărfurilor exportate la destinatie în străinătate transportatorii, respectiv casele de expeditie, vor justifica cota zero cu:

a) contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, după caz, cu casa de expeditie ori cu

beneficiarul din străinătate, în care se prevede obligativitatea plătii în valută a contravalorii

transportului;

b) documentul de transport international având confirmarea destinatarului privind receptia mărfii pentru transportator sau copia de pe acesta pentru casele de expeditie;

c) polita de asigurare si/sau reasigurare pentru transportator sau copia de pe aceasta pentru

casele de expeditie.

În cazul transporturilor combinate, legate direct de exportul bunurilor, justificarea cotei zero se face cu:

a) contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, după caz, cu casa de expeditie ori cu

beneficiarul din străinătate, în care se prevede obligativitatea plătii în valută a contravalorii

transportului;

b) copie de pe declaratia vamală de export vizată de organele vamale;

c) documentul specific de transport.

9.8. Pentru alte prestări de servicii legate direct de exportul bunurilor efectuate de prestatori cu sediul în România cota zero se justifică cu:

a) contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau cu beneficiarul din străinătate, în care se

prevede obligativitatea plătii în valută a contravalorii serviciilor prestate;

b) documente prezentate de exportatori, din care să rezulte că operatiunile respective sunt

legate direct de exportul bunurilor.

9.9. Nerespectarea prevederilor pct. 9.3-9.8 privind justificarea cotei zero de taxă pe

valoarea adăugată si/sau nerespectarea conditiei de încasare a valutei în conturi bancare deschise

la bănci autorizate de Banca Natională a României atrag obligatia plătii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotei corespunzătoare livrărilor si prestărilor la intern si a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atestă livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. În cazul în care la verificarea aplicării cotei zero de taxă pe valoarea adăugată s-au avut în vedere termenele de încasare mentionate în declaratiile de încasare valutară sau, după caz, în contractele

încheiate, organele de control au obligatia să verifice în termen de un an de la data verificării

aplicării cotei zero dacă încasarea valutei a devenit efectivă.

9.10. Pentru contribuabilii care realizează export de bunuri în sistem barter justificarea cotei zero de taxă pe valoarea adăugată se face cu:

a) factura externă;

b) declaratia vamală de export vizată de organele vamale;

c) documentele de transport international, după caz, în functie de conditia de livrare;

d) dovada introducerii în bancă a declaratiei de încasare valutară;

e) contractul extern din care să rezulte că exportul se derulează în sistem barter, precum si

termenul la care se va efectua importul în compensatie.

Nerespectarea prevederilor alineatului precedent în ceea ce priveste justificarea cotei

zero, precum si nerealizarea în termenul prevăzut de legislatia în vigoare a importului în compensatie atrag obligatia plătii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare livrărilor la intern si a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atestă livrarea bunurilor.

9.11. Beneficiază de cota zero de taxă pe valoarea adăugată unitătile care realizează

export de bunuri a cărui contravaloare se decontează în lei de statul român. Conditiile în

care contravaloarea bunurilor respective este încasată în valută sau în bunuri de statul român

se stabilesc pe bază de acorduri interguvernamentale.

Unitătile exportatoare vor justifica practicarea cotei zero cu:

a) factura externă;

b) declaratia vamală de export, vizată de organele vamale;

c) documentul care atestă efectuarea transportului international, după caz, în functie

de conditia de livrare;

d) prevederile acordului interguvernamental din care să rezulte că încasarea în valută sau în

bunuri a exportului se efectuează de statul român.

Nerespectarea prevederilor alineatului precedent atrage obligatia plătii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare livrărilor la intern si a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atestă livrarea bunurilor.

Ordonantă de urgentă:

b) transportul international de persoane în si din străinătate, efectuat de contribuabili autorizati prin curse regulate, precum si prestările de servicii legate direct de acesta;

Norme:

9.12. Se aplică cota zero pentru transportul international de persoane în si din străinătate,

efectuat prin curse regulate de contribuabili autorizati, înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată. Fac exceptie serviciile de transport international prestate pentru contribuabilii care intermediază activitatea de turism, care determină baza de impozitare conform prevederilor pct. 8.7.

Cota zero se aplică si prestărilor de servicii legate direct de transportul international de

persoane efectuat prin curse regulate.

Cota zero pentru transportul international auto de persoane efectuat prin curse regulate se

aplică numai dacă durata acestuia pe parcurs extern depăseste 24 de ore.

Justificarea cotei zero de taxă pe valoarea adăugată pentru transportul international auto de

persoane se face pe baza următoarelor documente:

a) licenta de transport;

b) licenta de executie pentru curse regulate de călători;

c) caietul de sarcini;

d) foaia de parcurs, scrisoarea de transport sau alte documente din care să rezulte data de

iesire/intrare din/în tară, vizate de organul vamal.

Nerespectarea prevederilor alineatului precedent atrage obligatia plătii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare prestărilor de servicii la intern si a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atestă efectuarea transportului.

9.13. Agentiile companiilor aeriene străine care functionează pe teritoriul României beneficiază de cota zero de taxă pe valoarea adăugată pentru vânzările de bilete aferente  transportului international de persoane pe bază de reciprocitate acordată companiilor aeriene române care au deschise agentii în străinătate.

Răspunderea pentru verificarea respectării conditiilor de reciprocitate revine Directiei

generale a aviatiei civile din cadrul Ministerului Transporturilor. Aceasta va comunica Ministerului Finantelor lista cuprinzând tările în care companiile aeriene române au deschise agentii, dacă acestea beneficiază în tările respective de rambursarea taxei pe valoarea adăugată si în ce conditii. Informatiile respective vor fi actualizate ori de câte ori intervin modificări în relatiile reciproce dintre tări.

Cota zero a taxei pe valoarea adăugată pentru vânzările de bilete efectuate de agentiile

companiilor aeriene străine se realizează prin restituirea de Ministerul Finantelor, prin directiile

generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau, după caz, a municipiului Bucuresti, a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate necesitătilor de functionare a agentiilor.

Restituirea taxei pe valoarea adăugată se efectuează trimestrial pe bază de cerere depusă

de agentiile companiilor aeriene străine la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau, după caz, a municipiului Bucuresti. Cererile de restituire a taxei pe valoarea adăugată vor fi justificate numai cu documente aferente cumpărărilor efectuate în trimestrul pentru care se solicită restituirea taxei pe valoarea adăugată, însotite de documentele care atestă efectuarea plătii contravalorii bunurilor si serviciilor până la depunerea cererii.

Directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau, după

caz, a municipiului Bucuresti analizează cererile de restituire, precum si documentele însotitoare.

În urma verificării si analizei se întocmeste o notă în care se consemnează numărul si data

cererii, rezultatul verificării si propunerea restituirii sau, după caz, respingerea cererii de

restituire a taxei pe valoarea adăugată. Nota se aprobă de directorul general al directiei generale

a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau, după caz, a municipiului Bucuresti.

În cazul aprobării restituirii taxei pe valoarea adăugată se întocmesc comunicările către

trezorerie, precum si comunicarea către solicitant. În baza comunicării primite trezoreria

va întocmi ordine de plată tip trezorerie  (OPHT) pentru fiecare agentie, în care se va înscrie suma

care se restituie.

Ordonantă de urgentă:

c) transportul de marfă si de persoane, în si din porturile si aeroporturile din România, cu nave si aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate;

Norme:

9.14. Cota zero se aplică pentru transporturile de marfă si/sau de persoane care au punctul de plecare din porturile si aeroporturile din România, precum si pentru cele care au punctul

de sosire în porturile si aeroporturile din România, efectuate cu nave si aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate.

Cota zero se aplică si în situatia transportului maritim international de mărfuri, comandat de

beneficiari din străinătate, efectuat de nave sub pavilion românesc, între două porturi situate în

afara României.

Ordonantă de urgentă:

f) livrările de carburanti si/sau de alte bunuri destinate utilizării sau încorporării în nave si aeronave care prestează transporturi internationale de persoane si de mărfuri;

Norme:

9.15. Bunurile destinate utilizării si/sau încorporării în nave si/sau aeronave care prestează transporturi internationale de persoane si de mărfuri sunt supuse regimului vamal al aprovizionării mijloacelor de transport în trafic international, stabilit prin Normele tehnice privind procedura simplificată de efectuare a formalitătilor vamale aferente combustibililor cu care sunt aprovizionate

aeronavele si prin Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 626/1997.

Justificarea cotei zero pentru livrările de carburanti si/sau alte bunuri destinate aprovizionării navelor sau aeronavelor sub pavilion românesc, care prestează transporturi de persoane si/sau de mărfuri în trafic international, se face pe baza documentului stampilat si semnat de agentul vamal, care atestă că bunurile respective au fost efectiv introduse la bordul navei sau aeronavei.

Justificarea cotei zero de taxă pe valoarea adăugată pentru livrările de carburanti si pentru

alte bunuri destinate utilizării sau încorporării în nave sau aeronave sub pavilion străin care

prestează transporturi internationale de persoane si de mărfuri se face cu:

a) factura externă;

b) declaratia vamală de export vizată de organele vamale;

c) dovada încasării contravalorii mărfii în valută sau, după caz, a introducerii în bancă a

declaratiei de încasare valutară.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă carburantilor si altor bunuri de provenientă străină destinate utilizării sau încorporării în nave ori aeronave care prestează transporturi internationale de persoane si de mărfuri, care au fost legal importate anterior, se plăteste în momentul efectuării formalitătilor vamale de import, urmând să fie dedusă ulterior, potrivit legii.

Nerespectarea prevederilor privind justificarea cotei zero atrage obligatia plătii taxei pe

valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare livrărilor la intern si a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atestă livrarea bunurilor.

Ordonantă de urgentă:

g) prestările de servicii efectuate în aeroporturi, aferente aeronavelor în trafic international, precum si prestările de servicii efectuate în porturi, aferente navelor de comert maritim, si pe fluvii internationale, facturate direct armatorilor sau agentilor de nave, marfă si/sau containere, care îi reprezintă pe armatori;

Norme:

9.16. În categoria serviciilor prestate în porturi si aeroporturi se includ servicii precum:

încărcare-descărcare, manipulare a mărfurilor care sunt transportate cu nave sau cu aeronave

în trafic international.

9.17. Justificarea cotei zero de taxă pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii efectuate în porturi, aferente navelor de comert maritim si pe fluvii internationale se face cu:

a) comanda si/sau contractul încheiat cu beneficiarul serviciilor;

b) documente care atestă că agentii de nave, marfă si/sau de containere îi reprezintă pe

armatori;

c) factura fiscală pe care se înscrie "cota zero de T.V.A." sau, după caz, factura externă emisă de prestatorul de servicii.

9.18. În cazul prestărilor de servicii efectuate în aeroporturi aferente aeronavelor în trafic

international, justificarea cotei zero de taxă pe valoarea adăugată se face cu:

a) comanda si/sau contractul încheiat cu beneficiarul serviciilor respective;

b) factura fiscală pe care se înscrie "cota zero de T.V.A." sau, după caz, factura externă emisă de prestatorul de servicii.

9.19. Nerespectarea prevederilor pct. 9.17 si 9.18 privind justificarea cotei zero atrage

obligatia plătii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare prestărilor la

intern si a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atestă

prestarea serviciilor.

Ordonantă de urgentă:

i) alte prestări de servicii efectuate de contribuabili cu sediul în România, contractate cu beneficiari din străinătate, a căror contravaloare se încasează în valută în conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Natională a României;

Norme:

9.20. Sunt supuse cotei zero a taxei pe valoarea adăugată, potrivit art. 17 lit. B.i) din ordonanta de urgentă:

a) serviciile prestate de contribuabili înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată,

contractate cu beneficiari cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se

situează în străinătate potrivit criteriilor stabilite la cap. III;

b) serviciile prestate de contribuabili înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată,

contractate cu beneficiari cu sediul sau cu domiciliul în străinătate si a căror contravaloare

a fost inclusă în valoarea în vamă aferentă bunurilor din import;

c) serviciile prestate de contribuabili înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată în

contul beneficiarilor cu sediul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de

garantie;

d) serviciile prestate de contribuabili înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată,

constând în efectuarea de studii, prospectiuni de piată, asistentă de specialitate;

e) prestările de servicii legate de mărfurile aflate în tranzit pe teritoriul României, contractate de contribuabili înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată cu beneficiari cu sediul sau cu

domiciliul în străinătate. Justificarea cotei zero pentru serviciile prevăzute la lit. a)-e) se face cu facturile externe si/sau contractele încheiate cu partenerii externi, din care să rezulte termenele de decontare a contravalorii prestatiei sau, după caz, dovada încasării acesteia.

Pentru operatiunile prevăzute la lit. a)-e) nu beneficiază de cota zero a taxei pe valoarea

adăugată contribuabilii care încasează valută în numerar sau prin transferuri bancare din conturi

personale.

Nerespectarea prevederilor privind justificarea cotei zero a taxei pe valoarea adăugată si/sau nerespectarea conditiei de încasare a contravalorii în valută a prestatiilor, prevăzute în

facturi si/sau în contracte, atrag obligatia plătii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotei

corespunzătoare prestărilor la intern si a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la

data documentului care atestă prestarea serviciilor. În cazul în care la verificarea aplicării

cotei zero de taxă pe valoarea adăugată s-au avut în vedere termenele de încasare mentionate

în facturi si/sau în contracte, organele de control au obligatia să verifice în termen de un an de la

data aplicării cotei zero dacă încasarea valutei a devenit efectivă.

Cota de 19% recalculată

9.21. Cota prevăzută de art. 17 lit. A din ordonanta de urgentă se aplică asupra bazei de

impozitare, determinată potrivit art. 13 din ordonanta de urgentă, în care nu este cuprinsă

taxa pe valoarea adăugată.

Cota recalculată de taxă pe valoarea adăugată este de 15,966% si se aplică asupra:

a) sumelor obtinute din vânzarea bunurilor comercializate prin comertul cu amănuntul -

magazine comerciale, consignatii, unităti de alimentatie publică sau alte unităti care au relatii

directe cu populatia -, ale căror preturi cuprind si taxa pe valoarea adăugată;

b) sumelor obtinute din unele prestări de servicii

- transport, postă, telefon, telegraf si altele de aceeasi natură -, ale căror tarife practicate

cuprind si taxa pe valoarea adăugată;

c) sumelor obtinute din vânzarea de bunuri pe bază de licitatie, de evaluare sau de expertiză,

precum si pentru alte situatii similare;

d) sumelor obtinute din prestări de servicii către populatie, realizate de liber-profesionistii

autorizati, indiferent de modul de exercitare a profesiei, precum si de persoanele fizice si

asociatiile familiale autorizate să desfăsoare activităti pe baza liberei initiative.

 

CAPITOLUL X

Regimul deducerilor

 

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 18

Contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizării de:

a) operatiuni supuse taxei conform art. 17;

b) bunuri si servicii scutite de taxa pentru care, prin lege, se prevede în mod expres exercitarea dreptului de deducere;

c) actiuni de sponsorizare, reclamă si publicitate, precum si alte actiuni prevăzute de legi, cu respectarea plafoanelor si destinatiilor prevăzute în acestea.

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileste ca diferentă între valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate si serviciile prestate si a taxei aferente intrărilor, dedusă potrivit prevederilor alin. 1.

Diferenta de taxă în plus sau în minus se regularizează, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, pe bază de deconturi ale plătitorilor.

Norme:

10.1. Dreptul de deducere ia nastere în momentul în care taxa deductibilă devine

exigibilă.

Derogările privind exigibilitatea taxei pe  valoarea adăugată la furnizorii de bunuri si

prestatorii de servicii, reglementate la cap. III "Faptul generator si exigibilitatea taxei pe

valoarea adăugată" din ordonanta de urgentă, se aplică în mod corespunzător si cumpărătorilor.

10.2. Bunurile si serviciile achizitionate pentru realizarea operatiunilor prevăzute la art. 18 din ordonanta de urgentă cuprind materiile prime si materialele, combustibilul si energia, piesele de

schimb, obiectele de inventar si de natura mijloacelor fixe, precum si alte bunuri si servicii ce urmează să fie reflectate în cheltuielile de productie, de investitii sau, după caz, de circulatie.

10.3. Prestatorii serviciilor de transport de marfă, de persoane sau de servicii accesorii

transportului au drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor si serviciilor achizitionate din tară, indiferent de faptul că acestea au fost destinate transportului pe parcurs intern sau extern, când punctul de plecare este situat în România, cu respectarea celorlalte conditii prevăzute la cap. VI din ordonanta de urgentă.

10.4. Pentru bunurile acordate de către furnizori clientilor, în vederea stimulării vânzărilor în

conditiile prevăzute în contractele încheiate, conform prevederilor art. 14 lit. a) din ordonanta de urgentă, contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată vor exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente intrărilor, potrivit legii.

10.5. Taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri si/sau prestările de servicii cu plata în rate este deductibilă la data prevăzută pentru plata ratelor.

10.6. Nu poate fi dedusă, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor referitoare la:

a) bunuri si/sau servicii achizitionate de contribuabilii care nu sunt înregistrati la organele

fiscale ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată;

b) bunuri si/sau servicii destinate realizării de operatiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, pentru care prin lege nu se prevede exercitarea dreptului de deducere;

c) bunuri si/sau servicii achizitionate de furnizori sau de prestatori în contul clientilor si care apoi se decontează acestora potrivit pct. 8.16;

d) servicii de transport, hoteliere, alimentatie publică si altele de aceeasi natură prestate

pentru contribuabili care desfăsoară activitate de intermediere în turism;

e) alte cheltuieli care nu au legătură directă si exclusivă cu activitatea economică, cum ar fi

cele de divertisment sau de spectacole;

f) băuturi alcoolice si produse din tutun destinate actiunilor de protocol;

g) bunuri si servicii aprovizionate pe bază de documente care nu îndeplinesc conditiile

prevăzute la art. 25 lit. B din ordonanta de urgentă si de Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea formularelor modelelor comune privind activitatea financiară si contabilă si a normelor metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora;

h) bunurile lipsă sau depreciate calitativ în timpul transportului, neimputabile, pe baza

documentelor întocmite pentru predarea-primirea bunurilor de la transportator si pentru înregistrarea lor în gestiunea contribuabilului.

10.7. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operatiune, ci pentru

ansamblul operatiunilor realizate în cursul unei luni.

10.8. Taxa pe valoarea adăugată aferentă materiilor prime si materialelor, produselor finite,

produselor în curs de fabricatie si mărfurilor existente în stoc la începutul lunii în care contribuabilii au fost luati în evidentă ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, precum si celor destinate realizării produselor si serviciilor al căror regim de taxă pe valoarea adăugată se modifică în sensul trecerii de la scutire la impozitare se deduce potrivit prevederilor art. 18 din ordonanta de urgentă.

10.9. În situatia scoaterii din evidentă ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, precum si a

modificării regimului de taxă pe valoarea adăugată în sensul trecerii de la impozitare la scutire, pentru bunurile de natura celor mentionate la pct. 10.8, existente în stoc la data respectivă, dreptul de deducere exercitat la intrarea bunurilor se recalculează corespunzător noului regim de impozitare.

10.10. Pentru bunurile comercializate la un pret, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, inferior

pretului de achizitie sau costului de productie, si pentru care s-a exercitat dreptul de deducere se

va proceda la recalcularea taxei pe valoarea adăugată deduse initial, în limita taxei aferente

pretului de vânzare. Suma rezultată din recalcularea taxei pe valoarea adăugată se va înscrie în rosu în decontul de taxă pe valoarea adăugată aferent lunii în care a avut loc vânzarea bunurilor respective, pe rândul "Regularizări" de la TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ.

10.11. Pentru bunurile din import comercializate la un pret, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, inferior valorii utilizate în vamă pentru determinarea drepturilor vamale de import

pentru care s-a exercitat dreptul de deducere se va proceda la recalcularea taxei pe valoarea

adăugată deduse initial, în limita taxei aferente pretului de vânzare. Suma rezultată din recalcularea taxei pe valoarea adăugată se va înscrie în rosu în decontul de taxă pe valoarea adăugată aferent lunii în care a avut loc vânzarea bunurilor respective, pe rândul "Regularizări" de la TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ.

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 19

Pentru efectuarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor contribuabilii sunt obligati:

a) să justifice suma taxei prin documente întocmite conform legii de către contribuabili înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată;

b) să justifice că bunurile în cauză sunt destinate  pentru nevoile firmei si sunt proprietatea acesteia.

Dreptul de deducere priveste numai taxa ce este înscrisă într-o factură fiscală sau în alt document legal care se referă la bunuri sau servicii  destinate pentru realizarea operatiunilor prevăzute la art. 18.

Norme:

10.12. Pentru exercitarea dreptului de deducere contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată sunt obligati să justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei.

Documentele legale sunt:

a) exemplarul original al facturii fiscale sau, după caz, alte documente specifice aprobate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 831/1997, pentru bunurile si serviciile cumpărate de la furnizorii

din tară;

b) bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, aprobate conform

Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza

aparate de marcat electronice fiscale, cu modificările si completările ulterioare, apartinând

unitătilor de desfacere a carburantilor auto, dacă sunt stampilate si au înscrise denumirea

contribuabilului cumpărător si numărul de înmatriculare a autovehicului.

Nerespectarea prevederilor lit. b) atrage pierderea dreptului de deducere a taxei aferente

carburantilor auto achizitionati;

c) declaratia vamală de import sau actul constatator al organelor vamale. Pentru

importurile efectuate prin comisionari taxa pe valoarea adăugată înscrisă în declaratia vamală

de import sau în actul constatator se deduce numai de către unitatea beneficiară pe baza documentelor respective, transmise în copie vertificată de comisionari;

d) documentul care confirmă achitarea taxei pe valoarea adăugată de contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, pentru operatiunile prevăzute la pct. 3.4.

10.13. Documentele aferente achizitionărilor de bunuri si/sau servicii care nu au legătură cu

activitatea economică desfăsurată de contribuabili sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit nu vor fi înscrise în jurnalul pentru cumpărări, iar taxa pe valoarea adăugată aferentă nu este deductibilă.

În conditiile în care pentru destinatiile de mai sus au fost utilizate bunuri aprovizionate initial pentru nevoile contribuabilului, se aplică prevederile pct. 1.7.

10.14. Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrise în documentele pentru

cumpărări se determină în functie de data facturii fiscale sau a altui document legal, dacă acestea

s-au primit până la data depunerii decontului taxei pe valoarea adăugată.

Documentele primite după data depunerii decontului aferent lunii în care bunurile au fost

receptionate se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare.

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 20

Contribuabilii care folosesc pentru nevoile firmei bunuri si servicii achizitionate au dreptul să deducă integral taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, numai dacă sunt destinate realizării operatiunilor prevăzute la art. 18.

În situatia în care acestia realizează atât operatiuni prevăzute la art. 18, cât si alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată sau care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, dreptul de deducere se determină în raport cu participarea bunurilor si/sau serviciilor respective la realizarea operatiunilor prevăzute la art. 18.

Norme:

10.15. În jurnalul pentru cumpărări se înscriu toate documentele aferente intrărilor de bunuri si servicii pentru nevoile firmei, indiferent dacă sunt destinate realizării de operatiuni impozabile sau

operatiuni scutite.

10.16. În situatia în care un contribuabil înregistrat ca plătitor de taxă pe valoarea

adăugată realizează atât operatiuni cu drept de deducere, cât si operatiuni fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente aprovizionărilor, dreptul de deducere se determină potrivit art. 20 din ordonanta de urgentă, în raport cu participarea bunurilor si serviciilor achizitionate la realizarea operatiunilor cu drept de deducere.

Gradul de participare a bunurilor si a serviciilor la realizarea operatiunilor cu drept de deducere se determină pe bază de pro rata rezultată caraport între contravaloarea bunurilor livrate si a  serviciilor prestate cu drept de deducere si totalul operatiunilor realizate, indiferent de sursa

de finantare. Taxa pe valoarea adăugată deductibilă se determină prin aplicarea pro rata

astfel obtinută asupra sumei taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor si serviciilor

achizitionate.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor cumpărate în vederea revânzării ca atare nu se

supune recalculării prevăzute la alineatul precedent, în acest caz aplicându-se criterii specifice de exercitare a dreptului de deducere.

Acestea vor fi evidentiate separat într-un registru pentru cumpărări si se vor prelua în

decontul de taxă pe valoarea adăugată la rubrica "Cumpărări supuse criteriilor specifice de exercitare a dreptului de deducere". Taxa respectivă se deduce integral, cu conditia respectării prevederilor art. 19 din ordonanta de urgentă.

Pro rata se determină, de regulă, anual, pe baza realizărilor din anul precedent sau corespunzător regimului taxei pe valoarea adăugată aferentebunurilor si serviciilor prevăzute a fi realizate în anul curent.

Regularizarea taxei pe valoarea adăugată deductibile determinată pe bază de pro rata, se

efectuează la finele anului si se înscrie în decontul de taxă pe valoarea adăugată întocmit pentru luna decembrie.

La cererea justificată a contribuabililor organele fiscale la care acestia sunt înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată pot aproba ca pro rata să fie determinată lunar ca raport între

contravaloarea bunurilor livrate si a serviciilor prestate cu drept de deducere si totalul operatiunilor realizate, din luna respectivă, indiferent de sursa de finantare.

În cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite două metode de determinare a pro rata.

Contribuabilii cărora li sa aprobat în cursul anului trecerea de la pro rata anuală la cea

lunară au obligatia recalculării taxei pe valoarea adăugată deductibile, înscrisă în deconturile

întocmite pentru lunile anterioare aprobării, în functie de pro rata lunară efectiv realizată.

10.17. Taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri si

servicii achizitionate înainte de punerea în functiune a unui obiectiv de investitii, dedusă potrivit legii de contribuabilii care realizează atât operatiuni cu drept de deducere, cât si operatiuni scutite fără drept de deducere, se recalculează la expirarea primului an de functionare, în conditiile prevăzute la art. 20 din ordonanta de urgentă.

Pentru obiectivele de investitii sistate pe o perioadă mai mare de un an taxa pe valoarea

adăugată aferentă bunurilor si serviciilor achizitionate pentru realizarea obiectivului respectiv se restituie la bugetul de stat împreună cu majorările de întârziere calculate de la data exercitării dreptului de deducere.

10.18. Nu se recalculează taxa pe valoarea adăugată dedusă potrivit legii, aferentă bunurilor

lipsă sau depreciate calitativ, constatate pe bază de inventariere după înregistrarea bunurilor în

gestiune.

Se datorează taxa pe valoarea adăugată, în cotele în vigoare la data constatării, pentru

bunurile lipsă sau depreciate calitativ, imputabile, precum si pentru bunurile lipsă, constatate pe bază de inventar, neimputabile.

Nu se recalculează taxa pe valoarea adăugată dedusă potrivit legii, aferentă bunurilor distruse sau depreciate calitativ ca urmare a unor calamităti sau altor cauze de fortă majoră, iar

pentru sumele încasate de la societătile de asigurare se datorează taxa pe valoarea adăugată.

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 22

În cazul în care taxa aferentă intrărilor este mai mare decât taxa aferentă iesirilor diferenta se regularizează prin:

a) compensarea efectuată de contribuabil în limita taxei de plată rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor următoare, după caz;

b) compensarea efectuată de organele fiscale în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de către contribuabil, după cum urmează:

b)1. cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat de către contribuabil;

b)2. cu taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat de furnizorii sau prestatorii acestuia, în limita taxei rezultate din facturile fiscale aferente bunurilor livrate si/sau serviciilor prestate beneficiarului care solicită compensarea, neachitate până la data efectuării controlului;

Norme:

10.19. Compensarea diferentei de taxă, prevăzută la art. 22 lit. a) din ordonanta de

urgentă, se efectuează de către contribuabil la întocmirea decontului de taxă pe valoarea adăugată, fără avizul organului fiscal.

Contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care au beneficiat de

suspendarea plătii în vamă a acesteia, potrivit art. 25 lit. D.b) din ordonanta de urgentă, pot

compensa taxa pe valoarea adăugată datorată cu taxa pe valoarea adăugată de rambursat din

decontul aferent lunii precedente, depus la organul fiscal.

10.20. Compensarea diferentei de taxă, prevăzută la art. 22 lit. b) din ordonanta de

urgentă, rămasă după aplicarea prevederilor pct. 10.19, se efectuează de organele fiscale

teritoriale în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de compensare, în situatia în care din decontul aferent lunii precedente rezultă suma de rambursat.

Contribuabilii plătitori de taxă pe valoarea adăugată care solicită compensarea trebuie să

depună la organul fiscal teritorial cererea de compensare, conform modelului prezentat în

anexa la prezentele norme, precum si decontul de taxă pe valoarea adăugată din care rezultă

suma de rambursat.

În vederea solutionării cererilor de compensare organele fiscale teritoriale vor proceda astfel:

a) în cazul în care suma de rambursat este mai mare decât suma reprezentând alte impozite si taxe datorate bugetului de stat de către contribuabil, se va efectua compensarea până la

concurenta sumei reprezentând alte impozite si taxe datorate bugetului de stat. Din suma

rămasă se va compensa suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat

de furnizori sau prestatori, în limita taxei rezultate din facturile fiscale aferente bunurilor livrate si/sau serviciilor prestate beneficiarului care solicită compensarea, neachitate până la data efectuării controlului;

b) în cazul în care suma de rambursat este mai mică decât suma reprezentând alte impozite si taxe datorate bugetului de stat de către contribuabil se va efectua compensarea până la

concurenta sumei de rambursat.

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 23

Rambursarea diferentei de taxă, rămasă după compensarea realizată conform art. 22, se efectuează în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare pe baza documentatiei stabilite prin ordin al ministrului finantelor si a verificărilor efectuate de organele fiscale teritoriale.

Rambursarea se efectuează pentru contribuabilii din ale căror deconturi lunare depuse la organul fiscal teritorial rezultă taxa de rambursat timp de 3 luni consecutiv.

Prin derogare de la prevederile alineatului precedent, rambursarea se efectuează lunar pentru contribuabilii care realizează:

a) operatiuni de export;

b) unităti productive noi, până la punerea în functiune;

c) operatiuni de import-export si care au diferente de primit rezultate din actele constatatoare întocmite de organele vamale.

Nu beneficiază de rambursarea efectivă a sumelor de la bugetul de stat contribuabilii care nu au achitat total sau partial facturile furnizorilor si/sau prestatorilor din tară, din care să rezulte taxa pe valoarea adăugată deductibilă.

Norme:

10.21. Contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată beneficiază de rambursarea efectivă a taxei pe valoarea adăugată numai pentru suma aferentă facturilor plătite, total sau partial, furnizorilor de bunuri si/sau prestatorilor de servicii, din care rezultă taxa deductibilă.

Contribuabilii, cu exceptia celor care se încadrează în prevederile art. 23 alin. 3 lit. a)-c),

care au beneficiat de rambursare, pot solicita efectuarea unei noi rambursări dacă timp de 3 luni consecutive - altele decât cele avute în vedere la rambursarea anterioară – din deconturile depuse la organul fiscal teritorial rezultă taxa de rambursat.

Pentru rambursarea diferentelor de taxă rezultate din deconturile întocmite pentru lunile

ianuarie si februarie 2000 sunt aplicabile prevederile legale în vigoare în perioada respectivă.

10.22. În vederea solutionării cererilor de rambursare organele fiscale vor proceda astfel:

a) vor determina taxa aferentă facturilor neachitate furnizorilor de bunuri si/sau

prestatorilor de servicii;

b) din suma de rambursat rezultată din ultimul decont de taxă pe valoarea adăugată, corectată cu eventualele diferente rezultate în urma verificării, vor scădea taxa aferentă facturilor

neachitate, determinând astfel taxa aferentă facturilor achitate;

c) vor restitui suma taxei aferente facturilor achitate, determinată potrivit lit. b), în cazul în

care contribuabilul nu a beneficiat de compensarea prevăzută la art. 22 lit. b) din ordonanta de urgentă;

d) vor restitui diferenta dintre taxa aferentă facturilor achitate si suma compensată, în cazul

în care contribuabilul a beneficiat de compensarea prevăzută la art. 22 lit. b) din ordonanta de urgentă, dacă suma compensată este mai mică decât taxa aferentă facturilor achitate;

e) nu vor proceda la rambursare, în cazul în care contribuabilul a beneficiat de compensarea

prevăzută la art. 22 lit. b) din ordonanta de urgentă, dacă suma compensată este mai mare

sau egală cu taxa aferentă facturilor achitate.

10.23. Rambursarea taxei pe valoarea adăugată se va efectua tinându-se seama si de prevederile Ordonantei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată si

modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările si completările ulterioare.

10.24. În cazul în care organele de control propun, în urma verificării, aprobarea

rambursării partiale a taxei pe valoarea adăugată sau respingerea cererii, vor mentiona în actul de

control întocmit motivele si cauzele care determină situatia respectivă.

Prin actul de control se va stabili modul de evidentiere, pe cheltuieli sau în decontul lunii

următoare, a sumelor neadmise la rambursare, în functie de cauze.

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 24

Prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgentă se stabilesc cazurile si conditiile în care, pentru anumite rambursări de taxă pe valoarea adăugată, organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finantelor solicită garantii personale sau solidare.

Norme:

10.25. Dacă suma de rambursat depăseste 1 miliard lei, conform prevederilor art. 24 din

ordonanta de urgentă, se stabilesc următoarele cazuri în care organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finantelor solicită contribuabililor înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată garantii personale sau solidare:

a) când încasarea valutei nu s-a efectuat până la data controlului;

b) când din documentatia prezentată rezultă că s-a ajuns în situatia de a solicita rambursarea

diferentei de taxă pe valoarea adăugată, ca urmare a unor aprovizionări excesive sau de calitate necorespunzătoare ori a nelivrării produselor sau neprestării serviciilor.

Garantia se constituie printr-un depozit bănesc sau printr-o scrisoare de garantie bancară emisă de o bancă autorizată de Banca Natională a României, astfel:

a) pentru sume de rambursat între 1 si 5 miliarde lei garantia se va constitui în procent de

20% din suma solicitată la rambusare;

b) pentru sume de rambursat peste 5 miliarde lei garantia se va constitui în procent de 30% din suma solicitată la rambusare.

Organele fiscale vor debloca garantiile constituite de către contribuabili, astfel:

a) când s-a încasat contravaloarea valutei aferente exportului, pentru situatia prevăzută la

alin. 1 lit. a);

b) când s-au eliminat cauzele care au condus la constituirea garantiei, pentru situatiile prevăzute la alin. 1 lit. b).

 

CAPITOLUL XI

Obligatiile plătitorilor

 

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 25

Contribuabilii care realizează operatiuni impozabile în sensul prezentei ordonante de urgentă au următoarele obligatii:

A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale:

a) să depună sub semnătura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o

declaratie de înregistrare fiscală, conform modelului aprobat de Ministerul Finantelor, în

termen de 15 zile de la data eliberării certificatului de înmatriculare, a autorizatiei de functionare sau a actului legal de constituire, după caz.

Contribuabilii care devin plătitori de taxă pe valoarea adăugată ca urmare a depăsirii plafonului de scutire prevăzut la art. 6, ale căror conditii de desfăsurare a activitătii s-au modificat sau au intervenit modificări legislative în sensul trecerii activitătii desfăsurate de la regimul de scutire la cel de impozitare, ulterior înregistrării fiscale, sunt obligati să depună declaratie de mentiuni în termen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea, în vederea atribuirii de cod fiscal, precedat de litera "R"

care atestă calitatea de plătitor de taxă pe valoarea adăugată. Atribuirea calitătii de plătitor de taxă pe valoarea adăugată se face cu data de întâi a lunii următoare;

Norme:

11.1. Contribuabilii sunt obligati să completeze si să depună declaratie de înregistrare fiscală, în vederea atribuirii codului fiscal si a eliberării  certificatului de înregistrare fiscală, conform

reglementărilor legale în vigoare.

Organele fiscale au obligatia să stabilească, înainte de eliberarea certificatului de înregistrare

fiscală, calitatea de plătitor sau neplătitor de taxă pe valoarea adăugată. Pe baza declaratiei de înregistrare fiscală si a analizei efectuate, avându-se în vedere natura operatiunilor pe care

contribuabilul le va desfăsura si nivelul veniturilor anuale estimate, organele fiscale vor atribui

codul fiscal si vor elibera certificatul de înregistrare fiscală cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a solicitat înregistrarea.

Înregistrarea fiscală reprezintă si înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, în cazurile si în conditiile prevăzute de ordonanta de urgentă, iar codul fiscal va fi precedat de litera

"R".

11.2. Subunitătile tip sedii secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte

asemenea unităti fără personalitate juridică - nu pot fi înregistrate ca plătitoare de taxă pe

valoarea adăugată sau, după caz, vor fi scoase din evidentă în termen de 30 de zile de la data

publicării prezentelor norme în Monitorul Oficial al României.

Contribuabilii prevăzuti la art. 3 din ordonanta de urgentă sunt obligati să solicite atribuirea

calitătii de plătitor de taxă pe valoarea adăugată pentru unitătile subordonate, dacă acestea

realizează operatiuni impozabile în sensul ordonantei de urgentă.

11.3. În cazul în care un contribuabil plătitor de taxă pe valoarea adăugată îsi schimbă sediul

social, va fi luat în evidentă ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată la noul sediu numai cu avizul organului fiscal în evidenta căruia se află la data modificării si în baza dosarului de plătitor de taxă pe valoarea adăugată transmis de acesta. Codul fiscal initial se mentine si la noul sediu social.

11.4. Pentru contribuabilii care, potrivit legii, îndeplinesc conditiile de plătitori de taxă pe

valoarea adăugată, dar nu au depus declaratie de înregistrare fiscală sau, după caz, declaratie

de mentiuni, în vederea luării în evidentă ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, si care nu

au îndeplinit obligatiile prevăzute la art. 25 lit. B, C sau D din ordonanta de urgentă, organele

fiscale vor proceda astfel:

a) vor stabili taxa datorată bugetului de stat pe baza documentelor legale aferente bunurilor

livrate si serviciilor prestate sau, după caz, prin estimare;

b) vor calcula majorările legale pentru întârzierea plătii, vor aplica sanctiunile prevăzute

de lege si vor lua măsuri pentru intrarea în legalitate.

11.5. Contribuabilii care realizează exclusiv operatiuni scutite fără drept de deducere a taxei

pe valoarea adăugată nu vor fi înregistrati sau, după caz, vor fi scosi din evidentă ca plătitori de

taxă pe valoarea adăugată. Fac exceptie contribuabilii care au fost luati în evidentă ca

plătitori de taxă pe valoarea adăugată prin optiune, conform art. 7 din ordonanta de

urgentă.

Ordonantă de urgentă:

b) să solicite organului fiscal scoaterea din evidentă ca plătitor de taxă în caz de încetare a activitătii, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situatia respectivă.

Norme:

11.6. La încetarea activitătii contribuabilii nregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea

adăugată sunt obligati ca, în termen de 15 zile de la data actului legal care consemnează situatia respectivă, să solicite scoaterea din evidentă ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată conform reglementărilor legale în vigoare.

Ordonantă de urgentă:

B. Cu privire la întocmirea documentelor:

a) să consemneze livrările de bunuri si/sau prestările de servicii în facturi fiscale sau în documente legal aprobate si să completeze toate datele prevăzute de acestea. Pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii cu valoarea taxei pe valoarea adăugată mai mare de 20 milioane lei, la aceste documente se anexează si copia de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor de taxă pe valoarea adăugată;

Norme:

11.7. Contribuabilii care realizează operatiuni impozabile sunt obligati să consemneze livrările de bunuri si prestările de servicii în facturi fiscale sau în documente specifice aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 831/1997.

Pentru bunurile livrate cu aviz de însotire furnizorii sunt obligati ca în termen de 3 zile

lucrătoare de la data livrării să emită facturi fiscale si să le transmită clientilor.

Pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii care se efectuează continuu - energie electrică, termică, gaze naturale, apă, servicii telefonice si altele similare -, precum si pentru prestări de servicii decontate pe bază de situatii de lucrări facturarea se face în termen de 3 zile de la data

întocmirii documentelor prin care furnizorii, prestatorii si beneficiarii au stabilit cantitătile livrate si serviciile prestate.

Documentele prevăzute la alineatul precedent se întocmesc în mod obligatoriu până la finele lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea de bunuri sau, după caz, prestarea de servicii.

11.8. Pentru avansuri furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii sunt obligati să emită

facturi fiscale în termen de 3 zile de la data încasării sumelor. Se exceptează contribuabilii care realizează operatiunile prevăzute la pct. 7.9 lit. c) 1-4 si la pct. 7.11, precum si la art. 12

alin. 3 din ordonanta de urgentă.

11.9. Transferul proprietătii bunurilor în executarea creantelor se consemnează în mod

obligatoriu în facturi fiscale emise de contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată în conditiile prevăzute la art. 25 din ordonanta de urgentă, indiferent dacă vânzarea a avut loc pe bază de licitatie sau dacă bunurile au fost predate pe bază de întelegere între debitor si creditor.

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 25

- lit. C. b) -

C. Cu privire la evidenta operatiunilor:

b) să întocmească si să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare, decontul de taxă pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor;

Norme:

11.10. Contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată care au în structură subunităti tip sedii secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unităti fără personalitate juridică - vor întocmi un singur decont de taxă pe valoarea adăugată pentru

întrega activitate.

11.11. Contribuabilii înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată sunt obligati ca până la data de 25 a lunii următoare să depună deconturi de taxă pe valoarea adăugată

întocmite pe baza datelor din jurnalul pentru vânzări si, respectiv, jurnalul pentru cumpărări.

 

CAPITOLUL XII

Dispozitii finale

 

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 30

Diferentele în minus constatate la verificarea taxei pe valoarea adăugată se plătesc în termen de 15 zile de la data încheierii actului de control împreună cu majorările de întârziere aferente, iar cele în plus se restituie în acelasi termen sau se compensează cu plătile ulterioare.

Norme:

12.1. Diferentele constatate de organele de control se plătesc sau, după caz, se restituie în

termenul prevăzut de ordonanta de urgentă.

Sumele respective nu se includ în deconturile de taxă pe valoarea adăugată.

Ordonantă de urgentă:

ARTICOLUL 31

Pentru neplata integrală sau a unei diferente din taxa pe valoarea adăugată în termenul stabilit, contribuabilii datorează majorări de întârziere calculate conform legislatiei privind calculul si plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor si taxelor.

Norme:

12.2. Calculul majorărilor de întârziere se face din ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului legal de plată si până în ziua plătii sau a depunerii decontului din care rezultă suma de rambursat.

În cazul acoperirii partiale a debitului calculul majorărilor de întârziere se face numai pentru

sumele nete de plată.

 

ANEXĂ

 la norme

 

 

ROMÂNIA

M.F.

MINISTERUL

FINANTELOR

 

TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

 

CERERE DE COMPENSARE

 

CODUL FISCAL AL PLĂTITORULUI

DENUMIREA CONTRIBUABILULUI ...........................................

Localitatea ..................., str. ...…………........... nr. .....………….....

Solicit compensarea sumei de ......................, rezultată din decontul aferent lunii ............, anul

............, cu următoarele impozite si taxe datorate bugetului de stat:

1. Impozit pe salarii ............................

2. Impozit pe profit .............................

3. Alte impozite si taxe datorate bugetului de stat .........................

4. Taxa pe valoarea adăugată din facturile neachitate furnizorilor ..........

 

Numele si prenumele ...................., functia ……............................

Semnătura si stampila ..........................

 

CADRU REZERVAT ORGANULUI FISCAL

Se aprobă compensarea pentru suma de

......................

Nu se aprobă compensarea sumei de.........................

Numele persoanei care aprobă compensarea

Functia ...... Semnătura ...... Data (ZZ/LL/AA)

.../.../...-

Organul fiscal ........... Codul

Numărul de înregistrare

Data depunerii (ZZ/LL/AA)

Primit,

 

Tipărit la R.A. "Imprimeria Natională"

 

Continuarea in pagina a 2-a