MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI
P A R T E A I
Anul XII - Nr. 98 LEGI, DECRETE, HOTARÂRI SI ALTE
ACTE Luni, 6 martie 2000
DECRETE
38. - Decret privind conferirea Ordinului national Steaua României în grad de Mare ofiter
40. - Decret privind acordarea gradului diplomatic de ambasador în centrala Ministerului Afacerilor Externe
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 222 din 7 decembrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, si a dispozitiilor Art. 10 alin. 1 lit. l) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, rănitilor, precum si luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicată
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
373. - Ordin al ministrului finantelor pentru modificarea Ordinului ministrului finantelor nr. 287/2000 privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie, cod 1023
REPUBLICĂRI
Legea cetăteniei române nr. 21/1991
DECRETE
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
DECRET
privind conferirea Ordinului national Steaua României
în grad de Mare ofiter
În
temeiul Art. 94 lit. a) si al Art. 99 alin. (1) din Constitutia României,
precum si al Legii nr. 77/1999,
Presedintele
României d e c r e t e a z ă :
Articol
unic. - Se conferă Excelentei sale domnului Max van der Stoel, Înalt Comisar
O.S.C.E. pentru Minorităti Nationale, Ordinul national Steaua României
în grad de Mare ofiter, în semn de apreciere deosebită pantru sprijinul
important si constant pe care l-a acordat eforturilor României de integrare în
structurile europene.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
EMIL CONSTANTINESCU
În temeiul Art. 99 alin. (2) din
Constitutia României,
contrasemnăm acest decret.
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU
Bucuresti, 28 februarie 2000.
Nr. 38.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
DECRET
privind acordarea gradului diplomatic de ambasador în centrala Ministerului
Afacerilor Externe
În
temeiul Art. 94 lit. c) si al Art. 99 alin. (1) din Constitutia României,
precum si al Art. 6 alin. (1) din Statutul Corpului Diplomatic si Consular al
României,
având în
vedere propunerile ministrului de stat, ministrul afacerilor externe,
Presedintele
României d e c r e t e a z ă :
Articol
unic. - Se acordă gradul diplomatic de ambasador în centrala Ministerului
Afacerilor Externe următorilor diplomati:
- domnului
Ion Pascu - domnului loan Donca
- domnului
Dumitru Ciausu - domnului Sabin Pop
- domnului
Stelian Oancea - domnului Mircea Geoană.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
EMIL CONSTANTINESCU
Bucuresti, 2 martie 2000.
Nr. 40.
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
DECIZIA Nr. 222
din 7 decembrie 1999
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7
alin. 1 lit. e)
din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, si a
dispozitiilor art. 10 alin. 1 lit. l) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea
eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, rănitilor,
precum si luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989,
republicată
Lucian
Mihai - presedinte
Costică
Bulai - judecător
Constantin
Doldur - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Ioan Muraru
- judecător
Nicolae Popa
- judecător
Lucian
Stângu - judecător
Florin Bucur
Vasilescu - judecător
Romul Petru
Vonica - judecător
Paula C.
Pantea - procuror
Gabriela
Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr.
32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, si a dispozitiilor Art. 10
alin. 1 lit. l) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si
acordarea unor drepturi urmasilor acestora, rănitilor, precum si luptătorilor
pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicată, exceptie ridicata de
Iosif Doman în Dosarul nr. 3.140/1999 al Judecătoriei Buzău.
La apelul nominal s-a constatat lipsa părtilor, fată de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de
respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate, invocând decizii anterioare ale Curtii Constitutionale,
pronuntate asupra aceleiasi exceptii, prin care, în esentă, s-a retinut că
dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile Art. 94 lit. a) din
Constitutie, care reglementează doar atributiile fundamentale ale Presedintelui
României de a conferi decoratii si titluri de onoare. Legea nr. 42/1990,
republicată, care este în cazul în spetă, legea-cadru, prevede că Presedintele
României conferă titlurile de onoare pentru participantii la Revolutia din
decembrie 1989. Presedintele României este autoritatea publică prevăzută de
Constitutie, chemată să confere titluri de onoare, de natură să creeze pentru
beneficiar drepturi, iar nu Comisia pentru cinstirea si sprijinirea eroilor
Revolutiei din decembrie 1989, a cărei menire este aceea de a propune numai
acordarea titlurilor:
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea din 10 iunie 1999, pronuntată în Dosarul nr. 3.138/1999, Judecătoria
Buzău a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
Art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii,
republicată, si a Art. 10 alin. 1 lit. l) din Legea nr. 42/1990 pentru
cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora,
rănitilor, precum si luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie
1989, republicată, exceptie ridicată de Pompiliu Fălcută. În motivarea
exceptiei se arată că textele criticate "constată existenta unor drepturi
ce se conferă luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 si
urmasilor acestora, drepturi ce se acordă conform procedurii instituite de
Hotărârea Guvernului nr. 566 din 15 iulie 1996, dar se precizează ca această
calitate să fie acordată prin brevet". Întrucât Art. 94 lit. a) din
Constitutie prevede că Presedintele României "conferă decoratii si titluri
de onoare", iar constatarea calitătii de Luptător pentru Victoria
Revolutiei din Decembrie 1989 este în atributiile Presedintelui României, se
sustine că textele, de lege criticate nu sunt în concordantă cu prevederile
Constitutiei, întrucât titlul respectiv nu este titlu de onoare în sensul dat
de textul constitutional.
Exprimându-si opinia, instanta consideră că exceptia de neconstitutionalitate
este nefondată, iar dispozitiile Art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991,
republicată, si ale Art. 10 alin. 1 lit. l) din Legea nr. 42/1990, republicată,
sunt în concordantă cu dispozitiile Art. 94 lit. a) din Constitutia României.
Instanta retine că "potrivit Legii nr. 42/7990, titlul de Luptător pentru
Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989" se conferă în semn de
pretuire a spiritului de sacrificiu manifestat în lupta pentru victoria
Revolutiei din decembrie 1989 si ca atare este titlu de onoare în întelesul
Art. 94 lit. a) din Constitutie. Conform punctului de vedere al instantei,
"conferirea acestor titluri se atestă prin brevet, iar titlurile care nu
au fost conferite în aceste conditii sunt nule, conform Art. 6 alin. 7 si Art.
5 alin. 2 din Legea nr. 42/1990, republicată".
În vederea solutionării exceptiei de neconstitutionalitate, în temeiul Art. 24
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituiională a
comunicat încheierea prin care a fost sesizată presedintilor celor două Camere
ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele lor de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
În punctul de vedere al Guvernului se consideră că exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Art.7 alin. 1 lit. e) din Legea nr.
32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, si ale Art. 10 alin. 1 lit.
l) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor
drepturi urmasilor acestora, rănitilor, precum si luptătorilor pentru victoria
Revolutiei din decembrie 1989, republicată, este neîntemeiată. Se arată că,
potrivit Art. 2 din Legea nr. 42/1990, titlul de Luptător pentru Victoria
Revolutiei Române din Decembrie 1989 s-a instituit în semn de pretuire si
recunostintă pentru cei care au fost răniti în luptele pentru victoria
Revolutiei din decembrie 1989, constituind titlu de onoare în sensul Art.
94 lit. a) din Constitutie. Conferirea acestui titlu se face în conditiile
prevăzute la Art. 5 din Legea nr. 42/1990, sub sanctiunea nulitătii, si se
atestă prin brevet. Faptul că în Art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991,
republicată, se precizează că titlul de Luptător pentru Victoria Revolutiei
Române din Decembrie 1989 trebuie să fie atestat prin brevet nu constituie o
încălcare a dispozitiilor constitutionale, întrucât aceste titluri de onoare se
acordă numai în conditiile legii, iar atestarea prin brevet constituie o
conditie de validitate a lor, potrivit Art. 5 alin. 2 din Legea nr. 42/1990,
republicată. Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 pentru aprobarea Regulamentului
de organizare si functionare a Comisiei pentru cinstirea si sprijinirea eroilor
Revolutiei din decembrie 1989, la care se face referire în motivarea exceptiei
de neconstitutionalitate, este adoptată pentru organizarea executării legii,
iar nu pentru a stabili o procedură diferită de conferire a titlului de onoare.
De
asemenea, în punctul de vedere al Guvernului se apreciază că nici dispozitiile
Art. 10 alin. 1 lit. l) din Legea nr. 42/1990, republicată, nu contravin
prevederilor Art. 94 lit. a) din Constitutie.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine următoarele:
În temeiul Art.144 lit. c) din Constitutie si al Art. 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, Curtea Constitutională este competentă să solutioneze exceptia cu
care a fost legal sesizată. Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile Art.
7 alin, 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii,
republicată, având următorul cuprins: "Sunt scutite de plata impozitului
prevăzut de prezenta lege următoarele categorii de persoane: (...) e) urmasii
eroilor-martiri ai Revolutiei, precum si detinătorii titlului de Luptător
pentru Victoria Revoluiiei Române din Decembrie 1989, conferit prin brevet,
pentru veniturile realizate, în cadrul functiei de bază si dispozitiile Art. 10
alin. 1 lit. l) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si
acordarea unor drepturi urmasilor acestora,
rănitilor, precum si luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie
1989, republicată, care ca urmare a modificării prin Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 17/1999, prevăd: "Persoanele care si-au pierdut total sau
partial capacitatea de muncă, marii mutilati, rănitii si urmasii celor care au
decedat ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revolutiei din
decembrie 1989 beneficiază si de următoarele drepturi: (...) l) posibilitatea
cumulării pensiei cu orice alte venituri; (...)
Autorul exceptiei consideră că dispozitiile Art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea
nr. 32/1991, republicată, sunt neconstitutionale, deoarece conditionează
scutirea de plata impozitului pe salarii de conferirea titlurilor prin brevet.
Or, după cum se sustine, drepturile celor distinsi cu titlurile mentionate se
acordă de către o comisie, printr-un certificat de atestare a calitătii, în
temeiul Hotărârii Guvernului nr. 566/1996. Fiind astfel atestată calitatea,
dispozitiile Art. 7 alin. 1 lit. e) constată existenta unor drepturi si de
aceea în conceptia autorului exceptiei teza referitoare la conferirea titlului
prin brevet este neconstitutională, întrucât nu este "în concordantă cu
dispozitiile Art. 94 lit. a) din Constitutie".
Aceste dispozitii constitutionale au următorul cuprins: "Presedintele
României îndeplineste si următoarele atributii:
a) conferă decoratii si titluri de onoare;"
Curtea Constitutională constată că dispozitiile Art. 7 alin. 1 lit. e) din
Legea nr. 32/1991, republicată, au mai fost supuse controlului de
constitutionalitate, concretizat în mai multe decizii pronuntate de Curte,
dintre care mentionăm: Decizia nr. 112 din 13 iulie 1999, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 19 octombrie 1999,
deciziile nr. 132 si nr. 133 din 5 octombrie 1999, publicate în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 540 din 4 noiembrie 1999. Prin aceste decizii s-a
constatat că dispozitiile Art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991,
republicată, sunt constitutionale. În motivarea deciziilor mentionate s-au
retinut cele ce urmează: Examinarea constitutionalitătii prevedederilor legale
criticate trebuie făcută prin raportare la dispozitii
din legea fundamentală, iar nu prin raportare la un act normativ cu fortă
juridică inferioară legii, cum este o hotărâre a Guvernului.
Titlurile de onoare la care se referă dispozitiile Art. 7 alin. 1 lit. e) din
Legea nr. 32/1991, republicată, sunt: titlul de Erou-Martir al Revolutiei
Române din Decembrie 1989, de care beneficiază urmasii eroilor-martiri, si
titlul de Luptător pentru Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989. Aceste
titluri au fost instituite prin dispozitiile Art. 1 si 2 din Legea nr. 42/1990,
republicată.
Potrivit Art. 1 din această lege, titlul de Erou-Martir al Revolutiei Române
din Decembrie 1989 s-a instituit pentru cinstirea si eternizarea memoriei celor
care si-au jertfit viata pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, iar
potrivit Art. 2 din aceeasi lege, titlul de Luptător pentru Victoria Revolutiei
Române din Decembrie 1989 s-a instituit în semn de pretuire si recunostintă
pentru cei care au fost răniti în luptele pentru victoria Revolutiei din
decembrie 1989. Desi în lege nu este utilizată notiunea de titlu de onoare, se
poate constata că în intentia legiuitorului a stat tocmai dezideratul de a
onora prin distinctii, post-mortem sau în viată, pe cei care s-au jertfit sau
au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989.
Asadar, titlurile instituite sunt titluri de onoare în întelesul Art. 94 lit.
a) din Constitutie. Conferirea acestor titluri se face, sub sanctiunea
nulitătii, în conditiile Art. 5 din Legea nr. 42/1990, republicată, la
propunerea Comisiei pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei din
decembrie 1989, a cărei componentă este prevăzută de lege, si conform
criteriilor stabilite în anexele nr. 1 si 2 la lege.
Prin Legea nr. 30 din 6 mai 1996 Parlamentul României a modificat si a
completat Legea nr. 42/1990 - inclusiv titlul de Luptător pentru Victoria
Revolutiei Române din Decembrie 7989, care se conferă de Presedintele României,
la propunerea unei comisii, în componenta fixată prin Art. 4 din lege.
Necesitatea atestării prin brevet a titlului este prevăzută si la pct. 9 al
articolului unic din Legea nr. 30/1996, care modifică Art. 5 din Legea nr.
42/1990 si care prevede la alineatul ultim: "Conferirea distinctiilor
prevăzute în prezenta lege se atestă prin brevet "
În baza si în vederea aplicării Legii nr. 42/1990, republicată si completată
prin Legea nr. 30/1996, Guvernul a emis Hotărârea nr. 566 din 15. iulie 1996
pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei pentru
cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei din decembrie 1989. Printre
drepturile de care beneficiază, conform Legii nr. 42/1990, republicată,
detinătorii titlului de Luptător pentru Victoria Revolutiei Române din
Decembrie 1989 se află si scutirea de plata impozitului pe salariu. Acest drept
urmează să fie exercitat de titularul său în conditiile fixate de lege.
Faptul că într-o hotărâre a Guvernului nu se specifică necesitatea atestării tittului
prin brevet nu poate însemna că această conditie legală a fost înlăturată. O
hotărâre a Guvernului nu poate adăuga la lege si nu poate fi contrară legii.
Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, prin dispozitia ce face
obiectul exceptiei, nu face altceva decât să preia conditia existeniei
brevetului, fixată prin Legea
nr. 42/1990.
Rezultă că prin Legea nr. 42/1990, republicată, s-a instituit titlul de
Luptător pentru Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989, titlu care se
conferă prin brevet. Legea prevede acordarea scutirii de plata impozitului pe
salariu, drept mentionat si în Hotărârea Guvernului nr. 566/1996.
Raportând prevederile Art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991,
republicată, la dispozitiile Art. 94 lit. a) din Constitutie, se constată că
textul criticat este în concordantă cu legea fundamentală. Conferirea unei
decoratii sau a unui titlu de onoare de Presedintele României în baza Art. 94
lit. a) din Constitutie se atestă prin brevet. Brevetele sunt validate sub semnătura
aufografă a Presedintelui României, precum si prin sigiliu. Ipoteza cuprinsă în
dispozitia legală criticată, referitoâre la conditionarea scutirii de plata
impozitului, concretizează prerogativa constitutională a Presedintelui
României.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât considerentele, cât si solutiile
pronuntate prin deciziile mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de
fată; astfel că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Art. 7 alin.
1 lit. e) din Legea nr. 32/1991, republicată, urmează să fie respinsă.
Curtea constată că si exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Art. 10
alin. 1 lit. l) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si
acordarea unor drepturi urmasilor acestora, rănitilor, precum si luptătorilor
pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicată, modificată si
completată prin Ordonania de urgentă a Guvernului nr. 17/1999, prevederi
potrivit cărora "Persoanele care si-au pierdut total sau partial
capacitatea de muncă, marii mutilati, rănitii si urmasii celor care au decedat
ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989
beneficiază si de următoarele drepturi: (...) l) posibilitatea cumulării
pensiei cu orice alte venituri (...)" este neîntemeiată si urmează să fie
respinsă. Textul legal criticat nu contine nici o referire la
"brevet", la "decret" sau la Presedintele României, astfel
că nu sunt încălcate, asa cum sustine autorul exceptiei,
prevederile Art. 94 lit. a) din Constitutie. Pe de altă parte, dispozitiile
Art. 10 alin. 1 ) lit. l) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea
eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, rănitilor,
precum si luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989,
republicată, nu au legătură cu obiectul litigiului, care priveste contestarea
unei decizii de imputare pentru o sumă reprezentând impozit pe salariu
neretinut si penalităti pentru nevirarea în termen a acestui impozit către
buget.
Pentru aceste considerente urmează ca exceptia de neconstitutionalitate să fie
respinsă ca neîntemeiată.
Fată de cele de mai sus, în temeiul Art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
al Art. 13 alin. (1) lit. A.c) si Art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Art. 7 alin. 1 lit.
e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, si a
dispozitiilor Art. 10 lit. l) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea
eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor,
precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989,
republicată, exceptie ridicata de Iosif Doman în dosarul 3.138/1999 al
Judecătoriei Buzău.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 7 decembrie 1999.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL FINANTELOR
ORDIN
pentru modificarea Ordinului ministrului finantelor nr. 287/2000 privind
prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru
populatie, cod 1023
Ministrul
finantelor,
în baza
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 447/1997 privind organizarea si
functionarea Ministerului Finantelor; cu modificările ulterioare,
având în
vedere că statul, prin emisiunea de certificate de trezorerie cu dobândă pentru
populatie, protejează economiile bănesti ale populatiei de riscurile inflatiei
si ale pietei bancare si contribuie la consolidarea încrederii în moneda
natională, garantând rambursarea la scadentă si plata dobânzilor aferente,
emite
următorul ordin:
Art. 1. - Ordinul
ministrului finanielor nr. 287/2000 privind prospectul de emisiune al
certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie, cod 1023 se
prelungeste, astfel încât vânzarea certificatelor de trezorerie cu dobândă
pentru populatie se efectuează si în zilele de 7, 8, 9 si 10 martie 2000, cu
termen de răscumpărare în zilele de 5, 6, 7 si 8 iunie 2000.
Operatiunea
de vânzare a certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie se
închide în ziua de 10 martie 2000, ora 14,00.
Art. 2. -
Subscrierile la certificatele de trezorerie eu dobândă pentru populatie se pot
efectua si prin virare de către, persoanele fizice, din conturile deschise la
bănci, în contul curent general al trezoreriei statului.
Dobânda se
calculează din ziua în care suma a fost înregistrată în contul curent general
al trezoreriei statului.
Art. 3. -
Dobânda acordată la certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie, se
mentine la 59% pe an pentru o perioadă de subscriere de 90 de zile si se
calculează după formula:
D = |
VN x 59 x 90 |
360 x 100 |
în care:
D = suma dobânzii;
VN = valoarea nominală a certificatelor de trezorerie.
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
Bucuresti, 3 martie 2000.
Nr. 373.
REPUBLICĂRI
LEGEA CETĂTENIEI ROMÂNE Nr. 21/1991*)
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. -
Cetătenia română este legătura si apartenenta unei persoane fizice la statul
român.
Cetătenii
români sunt egali în fata legii; numai ei vor fi admisi în functiile publice
civile si militare.
Cetătenii
României se bucură de protectia statului român.
Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 192/1999
pentru modificarea si completarea Legii cetăteniei române nr. 21/1991,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 611 din 14 decembrie
1999, dându-se articolelor o nouă numerotare.
Legea cetăteniei române nr. 21/1991 a fost publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 44 din 6 martie 1991.
CAPITOLUL II
Dobândirea cetăteniei române
Art. 2. - Modurile de dobândire si de pierdere a cetăteniei române sunt cele
prevăzute în prezenta lege.
Art. 3. -
Încheierea, declararea nulitătii, anularea sau desfacerea căsătoriei între un
cetătean român si un străin nu produce efecte asupra cetăteniei sotilor.
Art. 4. -
Cetătenia română se dobândeste prin:
a) nastere;
b) adoptie;
c) acordare
al cerere.
Art. 5. -
Copiii născuti pe teritoriul României, din părinti cetăteni români, sunt
cetăteni români.
Sunt, de
asemenea, cetăteni români cei care:
a) s-au
născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinti este
cetătean român;
b) s-au
născut în străinătate si ambii părinti sau numai unul dintre ei are cetătenia
română.
Copilul
găsit pe teritoriul statului român este cetătean român, dacă nici unul dintre
părinti nu este cunoscut.
B. Prin
adoptie
Art. 6. -
Cetătenia română se dobândeste de către copilul cetătean străin sau fără
cetătenie prin adoptie, dacă adoptatorii sunt cetăteni români, iar adoptatul nu
a împlinit vârsta de 18 ani.
În cazul în
care numai unul dintre adoptatori este cetătean român, cetătenia adoptatului
minor va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptatori. În situatia în care
adoptatorii nu cad de acord, instanta judecătorească competentă să încuviinteze
adoptia va decide asupra cetăteniei minorului, tinând seama de interesele
acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar
consimtământul acestuia.
Dacă adoptia
se face de către o singură persoană, iar aceasta este cetătean român, minorul
dobândeste cetătenia adoptatorului.
Art. 7. - În
cazul declarării nulitătii sau anulării adoptiei, copilul care nu a împlinit
vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetătean român, dacă
domiciliază în străinătate sau dacă părăseste tara pentru a domicilia în
străinătate.
În cazul
desfacerii adoptiei copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani pierde
cetătenia română pe data desfacerii adoptiei, dacă acesta domiciliază în
străinătate sau dacă părăseste tara pentru a domicilia în străinătate.
C. Prin
acordare la cerere
Art. 8. -
Cetătenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetătenie sau
cetăteanului străin, dacă îndeplineste următoarele conditii:
a) s-a
născut si domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, desi nu s-a
născut pe acest teritoriu, locuieste în mod legal, continuu si statornic pe
teritoriul statului român de cel putin 7 ani sau, în cazul în care este
căsătorit cu un cetătean român, de cel putin 5 ani;
b) dovedeste
prin comportarea si atitudinea sa loialitate fată de statul si de poporul
român;
c) a
împlinit vârsta de 18 ani;
d) are
asigurate mijloacele legale de existentă;
e) este
cunoscut cu o bună comportare si nu a fost condamnat în tară sau în străinătate
pentru o infractiune care îl face nedemn de a fi cetătean român;
f) cunoaste
limba română si posedă notiuni elementare de cultură si civilizatie românească,
în măsură suficientă pentru a se integra în viata socială;
g) cunoaste
prevederile Constitutiei României. Termenele prevăzute la alin. 1 lit. a) pot
fi reduse până la jumătate în cazul în care solicitantul este o personalitate
recunoscută pe plan international.
Art. 9. -
Copilul născut din părinti cetăteni străini sau fără cetătenie si care nu a
împlinit vârsta de 18 ani dobândeste cetătenia română o dată cu părintii săi.
În cazul în
care numai unul dintre părinti dobândeste cetătenia română, părintii vor
hotărî, de comun acord, cu privire la cetătenia copilului. În situatia în care
părintii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorutui va decide,
tinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta
de 14 ani este necesar consimtământul acestuia.
Copilul
dobândeste cetătenia română pe aceeasi dată cu părintele său.
Art. 10. -
Cetătenia română se poate acorda si persoanei care a avut această cetătenie si
care cere redobândirea ei, cu păstrarea cetăteniei străine si stabilirea
domiciliului în tară sau cu mentinerea acestuia în străinătate, dacă
îndeplineste în mod corespunzător conditiile prevăzute la Art. 8 lit. b), c) si
e).
Părintii
care se repatriază si solicită redobândirea cetăteniei române hotărăsc si în
privinta cetăteniei copiilor lor minori. În situatia în care părintii nu cad de
acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, tinând seama de
interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta dee 14 ani este
necesar consimtământul acestuia.
Redobândirea
cetăteniei de către unul dintre soti nu are nici o consecintă asupra cetăteniei
celuilalt sot. Sotul cetătean străin sau fără cetătenie al persoanei care se
repatriază si redobândeste cetătenia română poate cere dobândirea cetăteniei
române în conditiile prezentei legi.
CAPITOLUL III
Procedura acordării cetăteniei române
Art. 11.
- Aprobarea cererilor de acordare a cetăteniei române se face prin hotărâre a
Guvernului care apreciază, în acest sens, asupra propunerilor ministrului
justitiei.
Hotărârea
Guvernului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 12. -
Cererea de acordare a cetăteniei române se face personal sau prin mandatar cu
procură specială si autentică si va fi însotită de acte care dovedesc
îndeplinirea conditiilor prevăzute de prezenta lege.
Art. 13. -
Cererea de acordare a cetăteniei române se adresează comisiei pentru
constatarea conditiilor de acordare a cetăteniei, care functionează pe lângă
Ministerul Justitiei.
Comisia,
formată din 5 magistrati de la Tribunalul Bucuresti, este desemnată, pe o
perioadă de 4 ani, de presedintele acestei instante.
Presedintele
comisiei este magistratul cu functia cea mai mare sau, la functii egale,
magistratul cu cea mai mare vechime în functie.
Comisia are
un secretariat condus de un consilier din Ministerul Justitiei, desemnat de
ministru.
Art. 14. -
Comisia dispune, pe cheltuiala petitionarului, publicarea în extras a cererii
de acordare a cetăteniei române în Monitorul Oficial al României, Partea a
III-a.
Examinarea
cererii de către comisie se va putea face numai după trecerea a 30 de zile de
la data publicării acesteia.
Art. 15. -
În vederea solutionării cererii, comisia poate dispune:
a)
completarea actelor, precum si orice explicatii din partea petitionarului;
b)
solicitarea de relatii de la orice autorităti;
c) citarea
oricărei persoane care ar putea da informatii folositoare.
Art. 16. -
Autoritătile publice care detin date sau informatii din care rezultă că
solicitantul nu întruneste conditiile legale pentru acordarea cetăteniei sunt
obligate să le comunice comisiei.
Orice
persoană poate face întâmpinare la comisia prevăzută la Art. 13, cu privire la
cererea de obtinere a cetăteniei române, în cazul prevăzut la alin. 1.
Art. 17. -
După examinarea cererii comisia va întocmi un raport pe care îl va înainta,
împreună cu cererea de acordare a cetăteniei române, ministrului justitiei.
În raport se
va mentiona, în mod obligatoriu, dacă sunt sau nu sunt întrunite conditiile
legale pentru acordarea cetăteniei.
Art. 18. -
Pe baza raportului comisiei ministrul justitiei va prezentă Guvernului
proiectul de hotărâre pentru acordarea cetăteniei.
În cazul în
care nu sunt îndeplinite conditiile cerute de lege pentru acordarea cetăteniei,
pe baza raportului comisiei ministrul justitiei va comunica aceasta
petitionarului.
Art. 19. -
Persoana căreia i se acordă cetătenia română, potrivit Art. 8 si 10, cu
stabilirea domiciliului în tară, depune în termen de 6 luni, în fata
ministrului justitiei sau a secretarului de stat delegat anume în acest scop,
jurământul de credintă fată de România.
Jurământul
are următorul continut:
"Jur
să fiu devotat patriei si poporului român, să apăr drepturile si interesele
nationale, să respect Constitutia si legile României."
Persoana
care a obtinut cetătenia română în conditiile prevăzute la Art. 10, cu
mentinerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credintă în
fata sefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din
tara în care domiciliază.
Art. 20. -
Cetătenia română se dobândeste pe data depunerii jurământului de credintă.
După
depunerea jurământului ministrul justitiei ori, după caz, seful misiunii diplomatice
sau al oficiului consular va elibera persoanei căreia i s-a acordat cetătenia
română un certificat constatator.
CAPITOLUL IV
Dovada cetăteniei române
Art. 21.
- Dovada cetăteniei române se face cu buletinul de identitate sau, după caz, cu
cartea de identitate, pasaportul ori cu certificatul prevăzut la Art. 20 alin.
2.
Cetătenia
copilului până la vârsta de 14 ani se dovedeste cu certificatul său de nastere,
însotit de buletinul ori cartea de identitate, după caz, sau pasaportul
oricăruia dintre părinti.
În cazul în
care copilul este înscris în buletinul sau în cartea de identitate, după caz,
ori în pasaportul unuia dintre părinti, dovada cetăteniei se face cu oricare
dintre aceste acte.
Dacă dovada
cetăteniei copilului până la vârsta de 14 ani nu se poate face în conditiile
alineatului precedent, dovada se va putea face cu certificatul eliberat de
organele de evidentă a populatiei.
Dovada
cetăteniei copiilor găsiti se face, până la vârsta de 14 ani, cu certificatul
de nastere.
Art. 22. -
În caz de nevoie misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României
eliberează, la cerere, dovezi de cetătenie pentru cetătenii români aflati în
străinătate.
CAPITOLUL V
Pierderea cetăteniei române
Art. 23.
- Cetătenia română se pierde prin:
a)
retragerea cetăteniei române;
b) aprobarea
renuntării la cetătenia română;
c) în alte
cazuri prevăzute de lege.
A. Prin
retragerea cetăteniei române
Art. 24. -
Cetătenia română se poate retrage persoanei care:
a) aflată în
străinătate, săvârseste fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele
statului român sau lezează prestigiul României;.
b) aflată în
străinătate, se înrolează în fortele armate ale unui stat cu care România a
rupt relatiile diplomatice sau cu care este în stare de război;
c) a obtinut
cetătenia română prin mijloace frauduloase. Cetătenia română nu poate fi retrasă
persoanei care a dobândit-o rin năstere.
Art. 25. -
Retragerea cetăteniei române nu produce efecte asupra cetăteniei sotului sau
copiilor persoanei căreia i s-a retras cetătenia.
B. Prin
aprobarea renuntării la cetătenia română
Art. 26. -
Pentru motive temeinice se poate aproba renuntarea la cetătenia română
persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani si care:
a) nu este
învinuită sau inculpată într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă
penală;
b) nu este
urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din tară sau,
având astfel de debite, le achită ori prezintă garantii corespunzătoare pentru
achitarea lor;
c) a
dobândit ori a solicitat si are asigurarea că va dobândi o altă cetătenie.
Art. 27. -
Pierderea cetăteniei române prin aprobarea renuntării nu produce nici un efect
asupra cetăteniei sotului sau copiilor minori.
Cu toate
acestea, în cazul în care ambii părinti obtin aprobarea renuntării la cetătenia
română, iar copilul minor se află împreună cu ei în străinătate ori părăseste
împreună cu ei tara, minorul pierde cetătenia română o dată cu părintii săi,
iar dacă acestia au pierdut cetătenia română la date diferite, pe ultima dintre
aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia în străinătate, părăseste
tara după ce ambii părinti au pierdut cetătenia română pierde cetătenia română
pe data plecării sale din tară.
Dispozitiile
alineatului precedent se aplică în mod corespunzător si în cazul în care numai
unul dintre părinii este cunoscut sau este în viată.
Copilul
minor, încredintat prin hotărâre judecătorească părintelui care are domiciliul
în străinătate si care renuntă la cetătenie, pierde cetătenia română pe aceeasi
dată cu părintele căruia i-a fost incredintat si .la care locuieste, cu
conditia obtinerii acordului celuilalt părinte, cetătean român.
În
situatiile prevăzute la alin. 2, 3 si 4 copilului care a împlinit vârsta de 14
ani i se cere consimtământul.
C. Alte
cazuri de pierdere a cetăteniei române
Art. 28. -
Copilul minor, cetătean român, adoptat de un cetătean străin, pierde cetătenia
română, dacă, la cererea adoptatorului sau, după caz, a adoptatorilor,
dobândeste cetătenia acestora în conditiile prevăzute de legea străină.
Minorului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimtământul.
Data
pierderii cetăteniei române în conditiile alin. 1 este data dobândirii de către
minor a cetăteniei adoptatorului. În cazul declarării nulitătii sau anulării
adoptiei, copilul care nu a. împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a
pierdut niciodată cetătenia română.
Act. 29. -
În situatia prevăzută la Art. 5 aliri. 3 copilul găsit pierde cetătenia română,
dacă până la împlinirea vârstei de 18 ani i s-a stabilit filiatia fată de
ambii părinti, iar acestia sunt cetăteni străini.
Cetătenia
română se pierde si în cazul în care filiatia s-a stabilit numai fată de un
părinte cetătean străin, celălalt părinte rămânând necunoscut.
Data
pierderii cetăteniei române în conditiile alin. 1 si 2 este data stabilirii
filiatiei copilului.
CAPITOLUL VI
Procedura retragerii cetăteniei române si aprobării renuntării la cetătenia
română
Art. 30.
- Guvernul României dispune prin hotărâre retragerea cetăteniei române sau,
după caz, aprobarea renuntării la cetătenia română, apreciind asupra propunerii
ministrului justitiei, făcută potrivit procedurii prevăzute la Art. 13-18.
Art. 31. -
Orice autoritate sau persoană care are cunostintă de existenta unui motiv
pentru retragerea cetăteniei române poate sesiza, în scris, comisia de pe lângă
Ministerul Justitiei, având obligatia să producă dovezile de care dispune.
Comisia
sesizată poate cere date sau informatii de la orice autoritate sau persoană
care are cunostintă despre existenta situatiei prevăzute la Art. 24.
Art. 32. -
Cererea de renuntare la cetătenia română se face personal sau prin mandatar cu
procură specială si autentică si se depune la comisia care functionează pe
lângă Ministerul Justitiei, care va proceda potrivit prevederilor Art. 13-18.
Art. 33. -
Data pierderii cetăteniei române prin retragere sau prin aprobarea renuntării
la aceasta este data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
hotărârii Guvernului.
CAPITOLUL VII
Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 34.
- Sunt si rămân cetăteni români persoanele care au dobândit si au păstrat
această cetătenie potrivit legislatiei anterioare.
Art. 35. -
Fostii cetăteni români care, înainte de data de 22 decembrie 1989, au pierdut
cetătenia română din diferite motive o pot redobândi la cerere, în baza unei
declaratii autentificate, în străinătate, la misiunile diplomatitice sau
oficiile consulare ale României, iar în tară, la notarul public, chiar dacă au
altă cetătenie si riu îsi stabilesc domiciliul în Roniânia.
Beneficiază
de dispozitiile alin. 1 si cei cărora li s-a ridicat cetătenia română fără voia
lor sau din alte motive neimputabile lor, precum si descendentii acestora.
Art. 36. -
Cererile privind acordarea cetăteniei române si aprobarea renuntării la
cetătenia română sunt supuse unei taxe prevăzute de lege.
Prin
derogare de la prevederile alin. 1, redobândirea cetăteniei române potrivit
prevederilor Art. 35 este scutită de plata taxelor consulare.
Art. 37. -
Persoanele cărora li s-a acordat cetătenia română, potrivit legii, au toate
drepturile si libertătile, precurm si obligatiile prevăzute prin Constitutie si
prin legile tării pentru cetătenii români.
Art. 38. -
Cetătenia română cu titlu de "cetătenie de onoare" se poate acorda
unor străini, pentru servicii deosebite aduse tării si natiunii române, la
propunerea Guvernului, fără nici o altă formalitate, de către Parlamentul
României.
Persoanele
care au dobândit cetătenia de onoare se bucură de toate drepturile civile si
politice recunoscute cetătenilor români, cu exceptia dreptului de a alege si de
a fi ales si de a ocupa o functie publică.
Art. 39. -
Pentru situatiile în care se cere consimtământul minorului care a împlinit
vârsta de 14 ani, acesta trebuie făcut în forma unei declaratii autentice date
în fata notarului public.
Art. 40. -
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul
Oficial al României*). Cererile aflate în curs de solutionare la data intrării
în vigoare a prezentei legi se vor rezolva în conformitate cu prevederile
acesteia. Conditiile de dobândire a cetăteniei române rămân supuse
reglementărilor în vigoare la data depunerii cererii.
Art. 41. -
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 24/1971 -
Legea cetăteniei române, Decretul-lege nr. 137/1990 privind unele dispozitii
referitoare la cetătenia română, prevederile Art. 3 si ale Art. 8 din
Decretul-lege nr. 7/1989 privind repatrierea cetătenilor români si a fostilor
cetăteni români, precum si orice alte dispozitii contrare prevederilor
prezentei legi.
*) A se vedea si data intrării în vigoare a actului normativ
modificator.