MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 P A R T E A  I

Anul XII - Nr. 511   LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE  Marti, 28  noiembrie 2000

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Hotărârea nr. 27 din 3 noiembrie 2000 privind contesta­rea înregistrării candidaturilor domnilor Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Theodor-Dumitru Stolojan, Teodor Melescanu si Constantin Mugur Isărescu pentru functia de Presedinte al României

 

Hotărârea nr. 29 din 6 noiembrie 2000 privind contesta­rea înregistrării candidaturii domnului Nicolae Cerveni, a domnului Paul-Philippe Hohenzollern, precum si a doamnei Elena Graziela Bârlă pentru functia de Presedinte al României

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.050. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protectiei mediului, semnat la Bucuresti la 26 mai 1997

 

Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protectiei mediului

 

1.052. - Hotărâre pentru aprobarea Protocolului dintre Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului din România si Ministerul Mediului si Amenajării Teritoriului din Republica Moldova pri­vind cooperarea în domeniul lucrărilor publice, amenajării teritoriului si gospodăriei comunale, semnat la lasi la 20 iulie 2000

 

Protocol între Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului din România si Ministerul Mediului si Amenajării Teritoriului din Republica Moldova pri­vind cooperarea în domeniul lucrărilor publice, amenajării teritoriului si gospodăriei comunale

 

1.086. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului si în admi­nistrarea Ministerului de Interne a unui imobil sitpat în municipiul Bucuresti si aprobarea închirie­rii unei pării din acesta Asociatiei "Fotbal Club Dinamo" Bucuresti sau, după caz, asocierii cu aceasta

 

           1.099. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Apărării Nationale în administrarea Ministerului de Interne

           1.100. - Hotărâre pentru aprobarea închirierii unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, aflate     în administrarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei

           1.139. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri care au apartinut cultelor religioase din România

 

           1.154. - Hotărâre privind stabilirea dreptului de proprietate asupra rezultatelor cercetării din domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei natonale

 

HOTĂRÂRI ALE CURTII CONSTITU'TIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

HOTĂRÂREA Nr. 27

din 3 noiembrie 2000

privind contestarea înregistrării candidaturilor domnilor Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Theodor-Dumitru Stolojan, Teodor Melescanu si Constantin Mugur Isărescu pentru functia de Presedinte al Romăniei

 

Lucian Mihai - presedinte
Costică Bulai - judecător
Constantin Doldur    - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stângu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Mariana Trofimescu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent

 

La data de 3 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curtii Constitutionale, în vederea solutionării, con­testatia înregistrată la nr. 305 din 2 noiembrie 2000, formu­lată de domnul Aurel Scripcariu.

Contestatia priveste înregistrarea candidaturilor domni­lor Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Theodor-Dumitru Stolojan, Teodor Melescanu si Constantin Mugur Isărescu pentru functia de Presedinte al României la ale­gerile din 26 noiembrie 2000 si formează obiectul Dosarului nr. 363 D/2000.

Potrivit dispozitiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curtii Constitutionale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestatiile se solutionează fără citarea părtilor, cu participarea numai a judecătorilor Curtii, pe baza sesizării si a celorlalte documente aflate la dosar.

Contestatia domnului Aurel Scripcariu este îndreptată împotriva "unor candidati la Presedintia tării si a partidelor politice care din 1990 au fost la guvernare". Dintre can­didatii pentru functia de Presedinte al României sunt nomi­nalizati Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Theodor-Dumitru Stolojan, Teodor Melescanu si Constantin Mugur Isărescu, care, în opinia sa, "au colaborat cu fosta securitate, au făcut numai rău, au jefuit tara".

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru ale­gerea Camerei Deputatilor si a Senatului, coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Presedintelui României, solicită respingerea contestatiei, întrucât argumentele invocate nu privesc conditiile impuse de Constitutie. În ceea ce priveste contestarea partidelor politice, se arată că această problemă excede competentei Curtii Constitutionale.

 

CURTEA,

analizând contestatia în raport cu prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Presedintelui României, cu modificările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum si documentele aflate la dosar, retine următoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 144 lit. d) din Constitutie, ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, ale art. 2 alin. (2) si  ale art. 11 alin. (2) si (3) din Legea nr. 69/1992, Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă să solutioneze contestatiile privind înregis­trarea candidaturilor domnilor Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Theodor-Dumitru Stolojan, Teodor Melescanu si Constantin Mugur Isărescu pentru functia da Presedinte al României.

În motivarea contestatiei se susfine că domnii Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Theodor-Dumitru Stolojan, Teodor Melescanu si Constantin Mugur Isărescu sunt "poli­truci mincinosi", iar partidele care au fost la guvernare au distrus economia tării si nimeni nu mai poate avea încre­dere în programele lor.

Curtea constată că atât conditiile de eligibilitate, cât si impedimentele constitutionale pentru a fi ales în functia de Presedinte al României sunt prevăzute expres si limitativ la art. 35, art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) si la art. 81 alin. (4) din Constitutie, texte al căror continut este următorul:

- Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi alesi cetătenii cu drept de vot câre îndeplinesc conditiila prevăzute în articolul 16 alinea­tul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).

(2) Candidatii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel putin 23 de ani, pentru a fi în Camera Deputatilor sau în organele locale, si vârsta de cel putin 35 de ani, pentru a fi alesi în Senat sau în functia de Presedinte al României.”;

- Art. 34 alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor elec­torale. "

- Art. 16 alin. (3): "Functiile si demnitătile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetătenia română si domiciliul în tară.”;

- Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organică.”;­

- Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini functia de Presedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi si succesive. " .

În spetă, examinând motivele invocate de contestator, Curtea constată că acestea nu se regăsesc în continutul prevederilor constitutionale anterior mentionate. Asemenea motive reprezintă opinii personale ale contestatorului, care, eventual pot fi avute în vedere cu ocazia exprimării votului.

În consecintă, contestatia care face obiectul prezentei cauze urmează să fie respinsă.

Cu privire la contestarea unor partide politice, Curtea observă că nu sunt întrunite conditiile pentru învestirea sa cu examinarea constitutionalitătii unui partid politic, conditii prevăzute la art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora: "Contestatia privind constitutionalitatea unui partid politic poate fi formulată de presedintele uneia din tre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Presedintele Camerei poate formula contestatia numai pe baza unei hotărâri adoptate de Cameră cu votul majoritătii membrilor săi. " .

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constitutie al art. 13 alin. (1) lit. B. a), al art. 16, 26 si 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum si al art. 2 alin. (2) si al art. 11 alin. (2) si (3) din Legea nr. 69/1992,

 

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂSTE:

Respinge contestatia privind înregistrarea candidaturilor domnilor Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Theodor­Dumitru Stolojan, Teodor Melescanu si Constantin Mugur Isărescu pentru functia de Presedinte al României, contestatie formulată de domnul Aurel Scripcariu.

Hotărârea este definitivă si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

HOTĂRÂREA Nr. 29

din 6 noiembrie 2000

privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Nicolae Cerveni,

a domnului Paul-Philippe Hoherizollern, precum si a doamnei Elena Graziela Bârlă pentru functia de Presedinte al României

 

Lucian Mihai - presedinte
Costică Bulai - judecător
Constantin Doldur    - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stângu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Mariana Trofimescu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent

 

La data de 5 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curtii Constitutionale, în vederea solutionării, con­testatiile înregistrate la nr. 329, nr. 328 si nr. 327, toate din 3 noiembrie 2000, formulate de domnul Ilie Mircea Rai.

Constestatiile privesc înregistrarea candidaturii domnului Nicolae Cerveni, a domnului Paul-Philippe Hohenzollern, precum si a doamnei Elena Graziela Bârlă pentru functia de Presedinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000 si formează obiectul dosarelor nr. 368D/2000, nr. 369D/2000 si nr. 370D/2000.

Potrivit dispozitiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curtii Constitutiohale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestatiile se solutionează fără citarea părtilor, cu participarea numai a judecătorilor Curtii, pe baza sesizării si a celorlalte documente aflate la dosar.

În motivarea contestatiei cu privire la înregistrarea can­didaturii domnului Nicolae Cerveni, contestatorul, fiind de acord cu programele acestuia referitoare la instaurarea ordi­nii în justitie, consideră însă că programul de aplicare se caracterizează prin "lipsa de coerentă si conexiuni cu feno­menele sociale".

Cu privire la înregistrarea candidaturii domnului Paul­ Philipe Hohenzollern, se arată că angajarea sa într-o luptă electorală în care are sanse minime aduce deservicii fami­liei regale din care acesta face parte. De aceea se solicită neadmiterea sa la afegerile prezidentiale, pentru ,a-l feri de "bâlciul electoral".

Referitor la înregistrarea candidaturii doamnei Elena Graziela Bârlă, autorul contestatiei arată că este "lăudabilă prezenta la alegerile prezidentiale a unei persoane de sex feminin", dar consideră că "sensilbilitatea feminină îi scade rezistenta la solicitările situatiei existente în tară".

Deoarece cele trei contestatii au acelasi autor, Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt înde­plinite conditiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, si ale art. 169 din Codul de pro­cedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 369D/2000 si a Dosarului nr. 370D/2000 la Dosarul nr. 368D/2000.

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru ale­gerea Camerei Deputatilor si a Senatului, coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Presedintelui României, solicită respingerea contestatiilor, întrucât argumentele invocate nu privesc conditiile impuse de Constitutie.

 

CURTEA,

analizând contestatiile în raport cu prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Presedintelui României, cu modificările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum si documentele aflate la dosar, retine următoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 144 lit. d) din Constitutie, ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, ale art. 2 alin. (2) si ale art. 11 alin. (2) si (3) din Legea nr. 69/1992l Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentã să solutioneze contestatiile privind înregistrarea canditiaturii domnului Nicolae Cerveni, a domnului Paul-Philippe Hohenzollern, precum si a doamnei Elena Graziela Bârlă pentru functia de Presedinte al României.

Examinând contestatiile, Curtea constată că acestea nu sunt întemeiate pe norme cuprinse în Constitutie sau în Legea nr. 69/1992 pentru alegerea presedintelui României, ci pe aprecieri personale cu privire la candidatii pentru functia de Presedinte al României. Atât conditiile de eligibi­litate, cât si impedimentele constitutionale pentru a fi ales în functia de Presedinte al României sunt prevăzute expres si limitativ la art. 35, art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) si la art. 81 alin. (4) din Constitutie, texte al căror continut este următorul:

- Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi alesi cetătenii cu drept de vot câre îndeplinesc conditiila prevăzute în articolul 16 alinea­tul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).

(2) Candidatii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel putin 23 de ani, pentru a fi în Camera Deputatilor sau în organele locale, si vârsta de cel putin 35 de ani, pentru a fi alesi în Senat sau în functia de Presedinte al României.”;

- Art. 34 alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor elec­torale. "

- Art. 16 alin. (3): "Functiile si demnitătile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetătenia română si domiciliul în tară.”;

- Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organică.”;­

- Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini functia de Presedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi si succesive. " .

În spetă, examinând motivele invocate de contestator, Curtea constată că acestea nu se regăsesc în continutul prevederilor constitutionale anterior mentionate. Asemenea motive reprezintă opinii personale ale contestatorului, care, eventual pot fi avute în vedere cu ocazia exprimării votului.

În consecintă, contestatia care face obiectul prezentei cauze urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constitutie al art. 13 alin. (1) lit. B. a), al art. 16, 26 si 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum si al art. 2 alin. (2) si al art. 11 alin. (2) si (3) din Legea nr. 69/1992,

 

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂSTE:

Respinge contestatiile privind înregistrarea candidaturii domnului Nicolae Cerveni, a domnului Paul-Philippe Hohenzollern, precum si a doamnei Elena Graziela Bârlă pentru functia de Presedinte al României, contestatii formulate de domnul Ilie Mircea Rai.

Hotărârea este definitivă si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protectiei mediului, semnat la Bucuresti la 26 mai 1997

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 5 alin. 1 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea si ratificarea tratatelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în dome­niul protectiei mediului, semnat la Bucuresti la 26 mai 1997.

Art. 2. - Cheltuielile necesare pentru aducerea la înde­plinire a prevederilor acordului vor fi efectuate în conformi­tate cu reglementările legale în vigoare, în limita bugetului anual aprobat pentru ministerele implicate.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU
Contrasemnează:
p. Ministru de stat, ministrul afacerilor
externe,
Eugen Dijmărescu,
secretar de stat
Ministrul apelor, pădurilor si protectiei
mediului,
Romică Tomescu
Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes


Bucuresti, 6 noiembrie 2000.
Nr. 1.050.

 

 

ACORD

între Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protectiei mediului

 

Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare, denurrrite în cele ce urmează părti contractante,

convinse că protectia mediului, conservarea naturii si a diversitătii biologice, utilizarea ratională si ocrotirea resur­selor naturale si mentinerea echilibrului ecologic si climatic sunt permise si conditii fundamentale pentru o dezvoltare durabilă,

luând în considerare si hotărâte să actioneze în spiritul abiectivelor strategice si al actiunilor în cadrul Agendei 21, adoptată la Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, Rio de Janeiro, iunie 1992, si în spiritul Programului de Mediu pentru Europa, adoptat de Conferinta Ministerială asupra Mediului din Europa, Sofia, octombrie 1995, precum si în spiritul convenitilor din cadrul -O.N.U./C.E.E.,

evidentiind importanta si necesitatea aproximării unor strategii si politici, precum si aplicării armonizate a măsuri­lor de supraveghere, prevenire si reducere a efectelor nedorite asupra mediului în general si în special asupra mediului în teritoriul de frontieră,

considerând că aprofundarea cooperării bilaterale va conduce la rezultate benefice pentru protectia si ameliorarea stării mediului în teritoriul de frontieră, precum si la nivel subregional si european,

în dorinta de a dezvolta această cooperare în conformitate cu normele dreptului international,

în interesul realizării celor cuprinse în Tratatul de întelegere, cooperare si bună vecinătate dintre România si Republica Ungară,

au convenit asupra celor ce urmează:

 

ARTICOLUL 1

Scopul acordului

 

Prezentul acord urmăreste stabilirea cadrului si conditiilor cooperării dintre părtile contractante în domeniul proteciiei mediului înconjurător, în conservarea naturii si diversitătii biologice, în folosirea durabilă a resurselor naturale si meniinerea echilibrului climatic (denumite în cele ce urmează protectia mediului), inclusiv în pregătirea si realiza­rea măsurilor întreprinse de părtile contractante pentru îmbunătătirea stării mediului si prevenirea deteriorării mediului înconjurător, acordând atentie deosebită prevenirii poluărilor chimice si radioactive.

 

ARTICOLUL 2

Domenii de cooperare

 

Părtile contractante, avănd responsabilitătile determinate de propriile strategii si politici în materie de mediu si dez­voltare si în conformitate cu prevederile conventiilor internationale la care cele două state sunt părti si cu legis­latiile lor nationale, se angajează:

1. să promoveze schimbul de informatii dintre autoritătile si institutiile lor competente în materie de protectia mediu­lui, în special asupra aspectelor referitoare la:

a) informarea reciprocă fluentă despre activitătile exis­tente pe teritoriile statelor lor, în măsura în care aceste activităti prezintă un risc major de impact transfrontier asu­pra mediului;

b) alertarea reciprocă în situatii de accident cu risc major pentru mediu în context transfrontier;

2. să evalueze în comun starea mediului si a ecosiste­melor din zona de frontieră pentru îmbunătăiirea pe lungă durată a acesteia, să execute măsuri concrete de regle­mentare, administrative si tehnice, conform jurisdictiei interne a fiecărui stat, pentru prevenirea poluării în context transfrontier si pentru reducerea cantitătilor de poluanti la niveluri cât mai mici posibil;

3. să convină asupra modului de organizare, dezvoltare si exploatare a sistemelor de măsurare si de monitori,zare a stării mediului din zona de frontieră;

4. să dezvolte si să implementeze măsurile de regle­mentare, administrative si tehnice pentru prevenirea acci­dentelor industriale si să asigure un înalt nivel de securitate industrială, nucleară, chimică si biologică, scop în care:

a) identifică activitătile periculoase pentru mediu, care necesită aplicarea de măsuri preventive speciale pentru reducerea riscului de accident, inclusiv planuri de interventie în caz de accident si pentru limitarea si înlătura­rea urmărilor acestuia. Fiecare parte contractantă comunică celeilalte părti, din proprie initiativă sau la solicitare, obiecti­vele ce desfăsoară activităti periculoase pentru mediu în context de impact transfrontier, care printr-un accident ar putea afecta mediul si sănătatea oamenilor în zonele de frontieră sau peste frontieră, în asa fel ca ambele părti să poată prevedea si organiza măsurile necesare pentru situatii de urgentă, inclusiv planuri de asistentă operativă reciprocă în caz de accident industrial;

b) satisfac solicitările reciproce - cu respectarea regle­mentărilor nationale specifice - privind controlul suprave­gherii activitătilor periculoase, inclusiv, după caz, efectuarea de verificări si constatări în comun, precum si realizarea măsurilor destinate reducerii si anihilării efectelor unor eventuale accidente industriale cu impact transfrontier;

c) notifică reciproc situatiile de iminentă de accident, catastrofe naturale, incident sau accident industrial ce pot prejudicia mediul, sănătatea oamenilor, ecosistemelor în zonele de frontieră si peste frontieră, după procedura ce va fi stabilită de comun acord;

d) pun în aplicare măsurile stabilite prin planurile de urgentă pentru reducerea, limitarea si evitarea urmărilor dăunătoare ale oricărui accident industrial cu impact trans­frontier;

5. să pună în aplicare măsurile juridice, administrative si tehnice pentru sporirea eficientei controlului privind asigura­rea aplicării si respectării prevederilor Conventiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminării acestora, în special cu privire la:

a) îndeplinirea formalitătilor si procedurilor legale pentru autorizarea activitătilor reglementate de această conventie;

b) întărirea controlului la tranzitul transporturilor deseuri­lor periculoase pe căile rutiere, ferate si navigabile, nead­miterea acestora în cazurile de tranzit ilegal, precum si sesizarea reciprocă pentru situatiile de tranzit suspect;

c) acceptarea si facilitarea de către ambele părti con­tractante a tranzitului unor transporturi de deseuri pericu­loase spre tările de origine, în cazurile în care acestea s-au făcut ilicit pe teritoriul statului uneia dintre cele două părti. În cazul în care exportul ilegal are la origine teritoriul

sfatului uneia dintre părti, ele se obligă la facilitarea repri­mirii acestuia cu mijloacele si pe cheltuiala părtii de ori­gine;

d) întărirea controlului autoritătilor competente ale celor două părti contractante asupra activitătilor de import/export desfăsurate de participanti economici aflati sub jurisdictia acestora, în vederea prevenirii/eliminării oricăror tentative de mascare a exportului reglementat de deseuri toxice periculoase pe teritoriul statului celeilalte părti;

6. să coopereze pentru protectia si conservarea habitâ­telor naturale, a diversitătii biologice si a peisajului din zona de frontieră, pentru exploatarea si valorificarea dura­bilă a resurselor biologice naturale din flora si fauna sălba­tică în limitele potentialului natural de regenerare, cu atentie deosebită la:

a) punerea sub regim de protectie ecologică a unor zone pentru ocrotirea unor plante si animale aflate în peri­col de disparitie si în interesul refacerii populatiilor viabile ale acestora, inclusiv pentru speciile de animale migratoare. Părtile contractante vor identifica zonele de frontieră în care se poate aplica un sistem comun de protectie ecolo­gică prin crearea de rezervatii naturale de o parte si de alta a frontierei;

b) folosirea resurselor biologice ale vegetatiei si faunei sălbatice existente în zonele de frontieră în limitele potentialului lor de regenerare, întărirea protectiei acestor resurse în interesul utilizării lor durabile de către ambele state;

c) consolidarea instrumentelor juridice si a cadrului institutional national pentru autorizarea importului, exportu­lui, tranzitului cu plante si animale apartinând unor specii de floră si faună amenintate cu disparitia, în conformitate cu prevederile conventiilor internationale la care participă cele două părti contractante;

7. să identifice, să promoveze si să realizeze în comun proiecte de reconstructie ecologică în zona de frontieră sau în zone ce pot influenta starea mediului din zona de fron­tieră sau peste frontieră, folosindu-se experienta si posibi­lităiile tehnice ale celor două state, precum si facilitătile financiare, inclusiv din partea unor terte părti;

8. să se consulte, după caz, asupra dezvoltării legislatiei de mediu si a sistemului institutional specific celor două părti contractante în acest domeniu, pentru asigurarea cadrului juridic si administrativ necesar în vederea realizării politicilor, strategiilor si planurilor de actiune nationale pen­tru protectia mediului pe principiile dezvoltării durabile;

9. să promoveze cooperarea în domeniul cercetării si implementării metodelor, tehnicilor si tehnologiilor eficiente de prevenire, control si de diminuare a poluării mediului. În acest scop si luând în considerare activitătile de cercetare desfăsurate la nivel international, părtile contractante încu­rajează în cadru bi- sau multilateral demersurile pentru rea­lizarea programelor de cercetare speciale. Pentru aceasta ele vor stabili programe de cercetare adecvate.

 

ARTICOLUL 3

Mijloacele cooperării

 

(1) În realizarea angajamentelor asumate prin prezentul acord părtile contractante vor proceda la înfiintarea Comisiei mixte româno-ungare pentru protectia mediului, denumită în cele ce urmează comisia mixtă.

a) Responsabilitatea constituirii în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentului acord a comisiei mixte revine autoritătilor centrale de mediu din cele două tări.

b) Ministrii responsabili pentru protectia mediului din cele două tări îndeplinesc functiile de copresedinti ai comisiei mixte. Comisia mixtă functionează cu 9-11 membri desem­nati de fiecare parte contractantă, în conformitate cu nor­mele legale din cele două state.

c) Comisia mixtă îsi desfăsoară activitatea potrivit regu­lamentului propriu de organizare si functionare care trebuie să fie aprobat de fiecare parte contractantă.

d) Autoritătile centrale de mediu ale părtilor contractante vor îndeplini atributiile fluente de secretariat al comisiei mixte.

(2) În cadrul comisiei mixte părtile contractante convin:

a) să organizeze echipe de specialisti care, în activităti separate si/sau comune, să identifice, să analizeze si să recomande propuneri pentru realizarea prevederilor prezen­tului acord;

b) să faciliteze vizitele care contribuie la schimbul de informatii reciproce în zonele de frontieră, la organizarea unor seminarii si reuniuni de lucru cu participarea unor specialisti din institute de cercetări în domeniul protectiei mediului, din administratia publică centrală si locală cu res­ponsabilităti în acest domeniu, precum si a reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale;

c) să stabilească regulamente pentru monitorizarea stării mediului în zona de frontieră, pentru schimbul de informatii si pentru alte activităti necesare în vederea realizării obiec­tivelor prezentului acord.

 

ARTICOLUL 4

Reuniunile comisiei mixte

 

(1) Comisia mixtă se întruneste în reuniuni ordinare anuale si, după caz, în reuniuni extraordinare, la solicita­rea oricăreia dintre părtile contractante.

(2) Reuniunile comisiei mixte vor avea loc alternativ în Republica Ungară si în România.

(3) La fiecare reuniune va fi adoptat un protocol al acesteia.

(4) Limbile oficiale ale reuniunilor si ale protocoalelor sunt limba română si limba maghiară.

(5) Cheltuielile de pregătire si de organizare a reuniuni­lor comisiei mixte si grupurilor de specialisti sunt suportate de partea organizatoare, iar cheltuielile de călătorie, de partea care se deplasează.

 

ARTICOLUL 5

Asistenta mutuală

 

(1) În cazul unei situatii critice, la cererea uneia dintre părtile contractante cealaltă parte va furniza asistentă mutuală conform procedurii ce urmează să fie stabilită printr-un regulament special de către comisia mixtă.

(2) Regulamentul referitor la asigurarea asistentei mutu­ale pentru situatii critice va fi elaborat în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului acord si va intra în vigoare după aprobarea autorităiilor nationale compe­tente potrivit legislatiei lor. În principal, regulamentul va stabili:

a) categoriile de evenimente considerate situatii critice;

b) pregătirea planurilor de alertare si interventie în situatii critice;

c) mijloacele si serviciile locale disponibile ce trebuie oferite în conditii de reciprocitate părtilor contractante în cadrul asistentei mutuale;

d) gestiunea, supravegherea si armonizarea asistentei mutuale.

 

ARTICOLUL 6

Informarea publicului

 

Părtile asigură publicitatea informatiilor cu privire la starea mediului si la măsurile ce se iau pentru prevenirea, controlul si reducerea efectelor dăunătoare asupra mediului din zona de frontieră, respectiv care se extind peste frontieră.

 

ARTICOLUL 7

Utilizarea informatiilor

 

(1) Părtile contractante pot transmite unor terie părti informatii rezultate din activitătile prevăzute în prezentul acord, cu respectarea normelor legale ale frecăreia dintre părtile contractante si a celor stabilite în protocoalele comi­siei mixte.

(2) Accesul la informatiile protejate este supus regle­mentărilor legale nationale ale fiecărei părti contractante. Acelasi regim îl au si drepturile asupra proprietătii intelec­tuale.

 

ARTICOLUL 8

Solutionarea diferendelor

 

Orice diferend în legătură cu interpretarea sau aplicarea prezentului acord va fi solutionat în mod amiabil, prin con­sultări între păriile contractante.

 

ARTICOLUL 9

Intrarea în vigoare

 

(1) Prezentul acord intră în vigoare atunci când părtile contractante se înstiintează pe cale diplomatică că au înde­plinit exigentele prescrise de legislatia lor internă pentru intrarea în vigoare a acordului.

(2) Acordul intră în vigoare în ziua în care soseste noti­ficarea diplomatică de la a doua parte contractantă.

 

ARTICOLUL10

Valabilitate

 

(1) Prezentul acord se încheie între părtile contractante pe o perioadă nelimitată. Fiecare parte poate denunta acordul pe cale diplomatică, în scris. În acest caz acordul îsi pierde valabilitatea în a 180-a zi după primirea avizului de denuntare.

(2) Prezentul acord nu influentează obligatiile care revin părtilor contractante din alte contracte bilaterale.

 

ARTICOLUL 11

Amendamente la acord

 

Prezentul acord poate fi amendat prin acordul comun al părtilor contractante. Amendamentele vor intra în vigoare conform prevederilor art. 9.

Semnat la Bucuresti la 26 mai 1997, în câte două exemplare originale, fiecare în limba română si în limba maahiară ambele texte fiind eaal autentice.

 

Pentru Guvernul României,

Ioan Oltean,

ministrul apelor, pădurilor, si protectiei mediului

Pentru Guvernul Republicii Ungare,

Ferenc Baja,

ministrul mediului

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Protocolului dintre Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului

din România si Ministerul Mediului si Amenajării Teritoriului din Republica Moldova privind cooperarea în domeniul lucrărilor publice, amenajării teritoriului si gospodăriei comunale, semnat la lasi la 20 iulie 2000

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 5 alin. 1 din Legea nr. 4/1991 privind înche­ierea si ratificarea tratatelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Protocolul dintre Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului din România si Ministerul Mediului si Amenajării Teritoriului din Republica

Moldova privind cooperarea în domeniul lucrărilor publice, amenajării teritoriului si gospodăriei comunale, semnat la Iasi la 20 iulie 2000.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul lucrărilor publice si amenajării teritoriului,

Nicolae Noica
p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Eugen Dijmărescu,
secretar de stat
p. Ministrul finantelor,
Sebastian Vlădescu,
secretar de stat

 

Bucuresti, 6 noiembrie 2000.

Nr. 1.052.

 

PROTOCOL

între Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului din România si Ministerul Mediului si Amenajării Teritoriului din Republica Moldova privind cooperarea în domeniul lucrărilor publice, amenajării teritoriului si gospodăriei comunale

 

Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului din România si Ministerul Mediului si Amenajării Teritoriului din Republica Moldova, denumite în continuare părti, exprimând dorinta comună de a dezvolta colaborarea în domeniul lucrărilor publice, amenajării teritoriului si gos­podăriei comunale,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Părtile îsi vor acorda reciproc facilitătile necesare pentru dezvoltarea cooperării economice si tehnico-stiintifice în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, arhitecturii, lucrărilor publice, constructiilor si gospodăriei comunale.

 

ARTICOLUL 2

 

(1) Părtile vor constitui împreună Grupul de lucru de cooperare economică si tehnico-stiintifică, denumit în conti­nuare grup de lucru.

(2) Conducerea grupului de lucru va reveni inspectorului de stat sef al Inspectiei de Stat în Constructii, Lucrări Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului din România; respectiv prim-viceministrului din cadrul Ministerului Mediului si Amenajării Teritoriului din Republica Moldova, care vor fi copresedinti.

(3) Regulamentul grupului de lucru se anexează la pre­zentul protocol si face parte integrantă din acesta.

(4) Grupul de lucru se reuneste ori de câte ori este necesar, dar cel putin o dată, pe semestru.

(5) La reuniunile grupului de lucru vor putea fi invitati si experti din diverse institutii guvernamentale si neguvernamentale, inclusiv universitare, cu atributii si preocupări în domeniu.

(6) Hotărârile privind functionarea grupului de lucru, pro­punerile si recomandările vor fi adoptate prin consens.

(7) Reuniunile grupului de lucru vor fi organizate alter­nativ pe teritoriul statelor părtilor. Partea gazdă a reuniunii grupului de lucru va suporta cheltuielile legate de cazare, masă si transport, intern, precum si cheltuielile legate de pregătirea si organizarea reuniunii, în conformitate cu legis­latia în vigoare din fiecare tară.

(8) Părtile, prin grupul de lucru, îsi vor desfăsura activi­tatea pe baza programelor anuale care vor stabili moda­lităiile concrete de actiune (teme, programe, proiecte etc.) pentru domeniile de interes reciproc, în scopul:

a) elaborării, corelării si armonizării cadrului lor legislativ si de reglementări tehnice si standarde, tinând seama de practica si tendiniele existente pe plan european si international;

b) armonizării metodelor si principiilor de exercitare a controlului investitiilor si al utilizatorilor de constructii cu privire la calitatea constructiilor;

c) extinderii sub diverse forme a schirnbului reciproc de informatii si de experientă, prin promovarea activitătilor de consultantă, know-how în domeniul cercetării, proiectării, informatizării, asistentei (economice, financiar-bancare, teh­nice etc.), licentelor si tehnologiilor noi etc.;

d) intensificării cooperării dintre agentii economici ai părtilor, prin promovarea de forme moderne de conlucrare: societăti mixte, investitii comune de capital pentru realizarea unor obiective;

e) cooperării în vederea formării si perfectionării perso­nalului în domeniul managementului administrativ, gestiunii si serviciilor urbane, amenajării teritoriului, urbanismului, constructiilor si gospodăriei comunale.

 

ARTICOLUL 3

 

Programele anuale de actiuni în domeniile de interes reciproc vor fi definitivate de către ambele părti până la finele trimestrului IV al anului premergător, convenindu-se asupra obligatiilor reciproce, termenelor de solutionare si formelor de cooperare (conventii, protocoale, contracte etc.).

 

ARTICOLUL 4

 

(1) Pentru realizarea cooperării părtile se vor iriforma reciproc si sistematic asupra problemelor economice teh­nico-stiintifice, legislative; financiare, de piată, prognoză si altele.

(2) Partea care a primit propunerea cu privire la realiza­rea în comun a unei teme neprevăzute în programul anual de cooperare se obligă să răspundă celeilalte părti în ter­men de 30 de zile de la primirea informatiei în legătură cu oportunitatea si modul de angajare.

 

ARTICOLUL 5

 

(1) Trimiterea de specialisti în cadrul derulării actiunilor si termenelor stabilite se va efectua pe bază de schimb (număr-om-zile).

(2) Cheltuielile de transport international vor fi suportate de partea trimitătoare.

(3) Cheltuielile legate de asigurarea conditiilor tehnice de lucru ale specialistilor pe timpul deplasării, precum si trans­miterea documentatiilor necesare se vor suporta de tara gazdă, detaliile urmând să fie definitivate în functie de temă.

(4) Durata si numărut de specialisti vor fi corivenite pen­tru fiecare temă prin planurile de lucru (Programul comun de măsuri).

 

ARTICOLUL 6

 

Părtile vor conveni asupra schimbului de specialisti din­tre cele două institutii, pe bază de reciprocitate, cu desfăsurarea activitătii acestora în administratia publică centrală si/sau locală, în vederea implicării directe pentru cunoasterea practică a procesului de trecere la economia de piată în domeniul constructiilor, serviciilor comunale si realizării integrării economice.

 

ARTICOLUL 7

 

Cheltuielile si decontarea acestora, rezultate în urma derulării actiunilor conform programelor comune de măsuri anuale - altele decât cele generate de deplasarea specia­listilor-, se vor realiza pe bază de reciprocitate sau sub alte forme reciproc avantajoase.

 

ARTICOLUL 8

 

Părtile convin să actioneze pentru armonizarea regle­mentărilor tehnice în domeniile lor de activitate, în vederea utilizării si difuzării lor în cele două state.

 

ARTICOLUL 9

 

Publicarea informatiilor cu privire la desfăsurarea si modul de solutionare a lucrărilor realizate se va face numai prin consimtământul reciproc al părtilor, după asigurarea de la caz la caz a protectiei juridice converiite a rezultatelor.

 

ARTICOLUL 10

 

(1) Prezentul protocol va intra în vigoare la data ultimei notificări de către părti a îndeplinirii procedurilor prevăzute de legislatia internă a statelor părtilor pentru aprobarea acestuia.

(2) Prezentul protocol se încheie pe o perioadă de 5 ani. Protocolul se va prelungi automat pe noi perioade de câte 2 ani, dacă nici una dintre părti nu îl va denunia în scris, pe cale diplomatică, cu cel putin 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate.

(3) Oricare dintre părti va putea initia modificarea prezentului protocol, iar pe baza luării de pozitie în comun, amendamentele vor intra în vigoare în conformitate cu dis­pozitiile alin. (1).

(4) Orice problemă de interpretare a textului prezentului protocol va fi rezolvată de părti pe bază de întelegere reciprocă.

Semnat la lasi la 20 iulie 2000, în două exemplare ori­ginale, ambele texte fiind legal autentic'.

 

Pentru Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului din România,

Nicolae Noica,

ministru

Pentru Ministerul Mediului si Amenajării Teritoriului din Republica Moldova,

Arcadie Capcelea,

ministru

 

REGULAMENTUL

Grupului de lucru pentru cooperare economică si tehnico-stiintifică în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, arhitecturii, lucrărilor publice, constructiilor si gospodăriei comunale între Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului din România si Ministerul Mediului si Amenajării Teritoriului din Republica Moldova

 

1. Sarcinile principale ale grupului de lucru:

- urmărirea modului de punere în practică a prevederi­lor Protocolului de cooperare economică si tehnico-stiintifică;

- examinarea, initierea, sprijinirea si promovarea de noi actiuni care să conducă la dezvoltarea si consolidarea co­operării economice si tehnico-stiintifice dintre cele două părti în perspectiva accelerării procesului de integrare;

- analiza periodică a stadiului programelor, precum si a altor întelegeri ce decurg din protocol.

2. Modul de lucru:

- data si ordinea de zi a reuniunilor grupului de lucru se precizează cu cel putin o lună înainte de data întrunirii, pe baza propunerilor prezentate de copresedintii părtilor în grupul de lucru;

- cele două părti îsi vor comunica, cu cel putin 10 zile înainte de începerea lucrărilor reuniunii, componenta delegatiilor;

- la reuniunea grupului de lucru pot participa, în functie de necesităti, experti si personal tehnic din România si Republica Moldova;

- rezultatele reuniunii grupului de lucru se vor con­semna în procesele-verbale încheiate cu această ocazie;

- elaborarea programelor concrete de lucru pentru domeniile specifice activitătii ministerelor enuntate în protocol, cu stabilirea resporisabilitătilor si termenelor, se realizează în cadrul grupului de lucru.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului

si în administrarea Ministerului de Interne a unui imobil situat în municipiul Bucuresti si aprobarea închirierii unei părti din acesta Asociatiei "Fotbal Club Dinamo" Bucuresti sau, după caz, asocierii cu aceasta

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului si în administrarea Ministerului de Interne a imobilului situat în municipiul Bucuresti, sos. Stefan cel Mare nr. 7-9, sectorul 2, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Ministerul de Interne este împuternicit să închirieze bunurile având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2 Asociatiei "Fotbal Club Dinamo" Bucuresti sau să se asocieze cu aceasta, în conditiile legii.

(2) În cazul în care contractul de închiriere sau, după caz, de asociere nu se încheie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Asociatia “Fotbal Club Dinamo" Bucuresti este decăzută din beneficiul facilitătii prevăzute la alin. (1), urmând ca bunurile res­pective să fie închiriate prin licitatie publică.

(3) Veniturile rezultate din închirierea bunurilor respective sau, după caz, din asociere au regim de venituri extrabu­getare si vor fi utilizate de Ministerul de Interne pentru finantarea cheltuielilor materiale si de capital ale Clubului Sportiv "Dinamo" Bucuresti.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministru de interne,

Constantin Dudu Ionescu

Ministrul finantelor

Decebal Traian Remes

p. Ministrul lucrărilor publice si amenajării teritoriului,

László Borbély,

secretar de stat

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2000.

Nr. 1.086.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care trece din domeniul public al statului in domeniul privat al statului si in administrarea Ministerului de Interne

 

Locul unde este

situat imobilul

Persoana juridică care

administrează imobilul

Caracteristicile imobilului

Suprafata terenului - m2 ­-

Municipiul Bucuresti, sos. Stefan cel Mare nr. 7-9, sectorul 2

Ministerul de Interne

Pavilion central:
Parter - partial: suprafaia desfăsurată = 696 m2
Etaj I - partial - 17 birouri: suprafata desfăsurată = 450 m2
Etaj II - partial - 15 camere: suprafata desfăsurată = 420,5 m2
S1 - suprafată teren alei si spatii verzi
S2 - suprafată teren platou intrarea principală, alei si spatii verzi
S3 - suprafată teren pistă betonată velodrom si graderie din beton
S4 - suprafată teren înierbată velodrom
S6 - suprafată teren fotbal (amenajată gazon)
S7 - suprafată teren alee acces - pietruită
S8 - suprafaiă teren pistă si amenajări pentru atletism
9 - suprafată teren spatiu verde
S10 - suprafată terenuri de joc si spatiu verde, din care: Stadion "Victoria": suprafata construită si desfăsurată = 3.866 m2 , Teren fotbal nr. 1 (zgură): suprafata amenajată = 5.824 m2 , Garaj auto (rampă ), Garaj autobuze - partial: suprafata desfăsurată = 140 m2 , Garaj auto utilaje: suprafata construită si desfăsurată = 35 m2

S11 - suprafată teren parcare, alei si spatii verzi

S12 - suprafată teren intrarea principală (potcoavă) din care: intrarea principală: suprafata construită si desfăsurată = 208,43 m2

S13 - suprafată teren semicerc - intrarea principală

S14 - suprafată teren alee pietruită - intrarea principală S15 - suprafată teren gradene din beton stadion si alei de acces,

din care: Tribuna I si tribuna II (scaune): suprafata desfăsurată = 8.524,56 m2, Birou auto tribuna II: suprafata desfăsurată = 9 m2 , Garaj sub tribuna II: suprafata desfăsurată = 32 m2 , Garaj sub tribuna II: suprafata desfăsurată = 45 m2 , Magazie trepte tribuna II: suprafata desfăsurată = 16 m2 , Vestiare trepte tribuna II: suprafat desfăsurată = 590,68 m2 35 garaje sub tribuna II: suprafata desfăsurată = 984,38 m2, WC tribuna I: suprafata construită si desfăsurată = 150 m2, WC peluza II: suprafata construită si desfăsurată = 75 m2

S17 - suprafată teren antrenament nr. 2 si spatiu verde 10.632,70 din care: Centru fotbal tineret: suprafata construită si desfăsurată = 304 m2

Teren fotbal nr. 2 (gazon): suprafata amenajată = 8.288 m2

SL - spatiu verde si terenuri tenis - betonate - partial: suprafata desfăsurată = 70 m2

5.089,01

16.275,32

7.081,28

8.860,30 8.033,38

3.541 ,07

11.229,20

1 .698,24 20.106,20

7.606,62

456,90

485,16

616,56

15.684,60

9.579,10

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

DATELE DE IDENTIFICARE
a imobilului aflat in administrarea Ministerului de Interne, care se inchiriază Asociatiei "Fotbal Club Dinamo" Bucuresti



Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică

care administrează

Persoana juridică căreia i se închiriază imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului imobilul

Municipiul Bucuresti, sos. Stefan cel Mare nr. 7-9, sectarul 2

Ministerul de Interne              

Asociatia "Fotbal Club Dinamo" Bucuresti

Pavilion central:

Parter – partial suprafata desfăsurată = 696 m2
Etaj I partial - 17 birouri suprafata desfăsurată = 450 m2 .
Etaj II partial - 15 camere suprafata desfăsurată = 420,5 m2 .
Stadion central (partial):
Teren fotbal (gazon) suprafata amenajată = 8.033,38 m2
Tribuna I si tribuna II suprafata desfăsurată = 8.524,56 m2
Birou auto tribuna II suprafata desfăsurată = 9 m2
Garaj sub tribuna II suprafata desfăsurată = 32 m2
Garaj sub tribuna II suprafata desfăsurată = 45 m2
Magazie trepte tribuna II suprafata desfăsurată = 16 m2
Vestiare trepte tribuna II suprafata desfăsurată = 590,68 m2
35 garaje sub tribuna II suprafata desfăsurată = 984,38 m2
Centru fotbal tineret suprafata construită = 304 m2, suprafata desfăsurată = 304 m2
WC tribuna I     suprafata construită = 150 m2 suprafata desfăsurată = 150 m2
WC peluza II     suprafata construită = 75 m2, suprafata desfăsurată = 75 m2

Intrare principală suprafata construită = 208,43 m2, suprafata desfăsurată = 208,43 rn2
Stadion "Victoria" suprafata construită = 3.866 m2, suprafata desfăsurată = 3.866 m2
Teren fotbal nr. 1 (zgură) suprafata amenajată = 5.824 m2

Teren fotbal nr. 2 (gazon) suprafata amenajată = 8.288 m2

Garaj auto (rampă) – partial suprafata desfăsurată = 70 m2

Garaj autobuze – partial suprafata desfăsurată = 140 m2

Garaj auto utilaje suprafata construită = 35 m2, suprafata desfăsurată = 35 m2

Total suprafată desfăsurată a constructiilor si amenajărilor care se închiriază = 39,069,93 m2

Total suprafată de teren care se închiriază = 73.797,74 m2, din care:

- total suprafată construită si amenajată = 35.462,37 m2

- total suprafată de teren liberă de constructii = 38.335,37 m2

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea

Ministerului Apărării Nationale în administrarea Ministerului de Interne

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 pri­vind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea imobilului, proprietate publică a statului, situat în municipiul Sighetu Marmatiei, judetul Maramures, împreună cu terenul aferent, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Ministerului Apărării Nationale în administrarea Ministerului de Interne.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Sorin Frunzăverde

Ministru de interne,

Constantin Dudu Ionescu

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

p. Ministrul lucrărilor publice si amenajării teritoriului,

László Borbély,

secretar .de stat

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2000.

Nr. 1.099.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se transmite din administrarea Ministerului Apărării Nationale în administrarea Ministerului de Interne

 

Locul unde este situat imobilul care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Municipiul Sighetu Marmatiei, judetul Maramures

Ministerul Apărării Nationale

Ministerul de Interne

Pavilionul A - săli de specialitate

- suprafata construită = 112 m2

- suprafata desfăsurată = 147 m2

Pavilionul B – administrativ

- suprafait construită = 62 m2

- suprafata desfăsurată = 62 m2

Pavilionul C - copertină

- suprafata construită = 305 m2

- suprafata desfăsurată = 305 m2

Pavilionul D - foisor

- suprafata construită = 17 m2

- suprafata desfăsurată = 30 m2

Pavilionul E - WC exterior

- suprafata construită = 8 m2

- suprafata desfăsurată = 8 m2

Pavilionul F - magazie

- suprafata construită = 30 m2

- suprafata desfăsurată = 30 m2

Terenul aferent, inclusiv constructiile

- suprafata = 36,3600 ha

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea închirierii unor bunuri imobile, proprietate publică a statului,

aflate în administrarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 14 si 16 din Legea nr. 21311998 privind pro­prietatea publică si regimul juridic al acesteia,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă închirierea unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, aflate în admi­nistrarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.

(2) Contractul de închiriere se va încheia, în conditiile legii, de către actualul administrator al bunurilor ­Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

Art. 2. - Sumele încasate din închirierea bunurilor prevăzute la art. 1 se fac venit la bugetul de stat.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii si alimentatiei,

Aurel Pană,

secretar de stat Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2000.

Nr. 1.100.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunurilor imobile, proprietate publică a statului, care se închiriază de către actualul administrator - Ministerul Agriculturii si Alimentatiei

 

Nr. crt.

Locul unde sunt situate bunurile imobile

Caracteristicile tehnice ale bunurilor imobile

1.

Municipiul Bucuresti, bd Carol I nr. 24, sectorul 3

Subsol:

-Atelier tâmplărie - suprafata construită = 132 m2  

- Bucătărie, bufet incintă - suprafata construită = 75 m2

2.

Municipiul Bucuresti, str. Romulus nr. 15-17, sectorul 2

Atelier reparatii auto: - sup.rafata construită = 350 m2

3.

Municipiul Bucuresti, bd Băneasa Ancuta nr. 5, sectorul 1

Grajd cai:

- suprafata construită = 1.004 m2

- suprafata terenului = 2.512 m2

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRĂRE

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Comisiei speciale

de retrocedare a unor bunuri care au apartinut cultelor religioase din România

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art, 2 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apărtinut cultelor religioase din România,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri care au apartinut cultelor religioase din România, recunoscute prin lege, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pentru exerctiiul bugetar al anului 2001 vor fi prevăzute în bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte fondurile necesare în vederea desfăsurării activitătii Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri care au apartinut cultelor religioase din România.

Art. 3. - Cheltuielile de personal pentru cazare, trans­port si diurnă, ocazionate de deplasările în teritoriu ale membrilor Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri care au apartinut cultelor religioase din Româriia, vor fi suportate de fiecare autoritate ai cărei membri sunt desemnati în comisie.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Secretariatul de Stat pentru Culte

Nicolae I. Brânzea;

secretar de stat

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

p. Ministrul educatiei nationale,

Adrian Gorun,

secretar de stat

Ministrul lucrărilor publice si amenajării teritoriului,

Nicolae Noica

p. Ministrul functiei publice,

Marian Pârjol,

secretar de stat

Ministrul culturii,

Ion Caramitru

 

Bucuresti, 15 noiembrie 2000

Nr. 1.139.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind organizarea si functionarea Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România

 

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Obiectul prezentului regulament îl consti­tuie organizarea, functionarea, competentele, precum si dotarea Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, denumită în continuare comisie.

(2) Prezentul regulament stabileste, în conditiile legii, procedurile de retrocedare a imobilelor care au apartinut cultelor religioase din România si care au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

 

Organizarea, functionarea si competentele comisiei

 

            Art. 2. - (1) Presedintele comisiei este reprezentantul Secretariatului de Stat peritru Culte, conform Hotărârii Guvernului nr. 97/2000 privind constituirea Comisiei speci­ale de retrocedare.

(2) Vicepresedintele comisiei va fi desemnat la prima sedintă, prin votul majoritătii membrilor acesteia.

Art. 3. - Comisia functionează la sediul Secretariatului de Stat pentru Culte, situat în municipiul Bucuresti, str. Nicolae Filipescu nr. 40, sectorul 2.

Art. 4. - (1) Secretariatul tehnic al comisiei va fi asigu­rat de Secretariatul de Stat pentru Culte, care pune la dis­pozitie spatiul, personalul si serviciile administrative necesare în vederea bunei desfăsurări a activitătii comisiei si secretariatului tehnic al acesteia.

(2) Componenta, organizarea si atributiile secretariatului tehnic al comisiei vor fi stabilite prin ordin al secretarului de stat pentru culte.

Art. 5. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament comisia va solicita culte­lor religioase din România să îi prezinte cereri de retroce­dare si documentatia aferentă unui număr de cel mult 10 imobile pentru fiecare centru eparhial sau centru de cult, detinute de statul român sau de unitătile administrativ-teri­toriale.

Art. 6. - (1) După primirea cererilor si documentatiilor presedintele comisiei sau, în lipsa acestuia, vicepresedintele fixează un termen în vederea analizării si solutionării cere­rilor cultelor religioase, depuse la secretariatul tehnic al comisiei.

(2) În vederea solutionării cererilor depuse comisia soli­cită toate actele sau orice alte dovezi necesare pentru sta­bilirea calitătii de proprietar sau, după caz, pentru efectuarea de expertize ale căror costuri vor fi suportate de centrul eparhial sau de centrul de cult solicitant.

(3) La termenul fixat este invitat să participe un repre­zentant al cultului religios respectiv, în vederea sustinerii cererii de retrocedare în baza documentelor legale prezen­tate.

Art. 7. - Comisia va lucra în sedintă cu minumum 5 membri si decide cu majoritate de 4 voturi.

Art. 8. - (1) Comisia îsi desfăsoară lucrările ori de căte ori este necesar, la convocarea presedintelui sau, în lipsa acestuia, a vicepresedintelui.

(2) Comisia dispune, printr-o decizie motivată, cu privire la. cererea cultului religios respectiv.

(3) Forma si continutul deciziei se stabilesc de comisie.

(4) În cazul în care retrocedarea unui imobil nu poate fi legal admisă cultul religios respectiv va putea înlocui cere­rea privind acel imobil cu altă cerere privind un alt imobil, fără a depăsi numărul de 10 imobile.

Art. 9. - (1) Decizia poate fi atacată în conditiile art. 2 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apariinut cultelor religioase din România.

(2) Hotărârea pronuntată de instanta de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit prevederilor art. 2 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000.

(3) Comisia este reprezentată în instantă prin persoane desemnate de Secretariatul de Stat pentru Culte.

Art. 10. - Decizia comisiei sau, după caz, hotărârea judecătorească rămasă definitivă constituie titlu de proprietate.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea dreptului de proprietate asupra rezultatelor cercetării din domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 22 alin. (5) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării si finantării activitătii de cercetare-dezvoltare, aprobată si modificată prin Legea nr. 51/1996, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Rezultatele cercetărilor obtinute până la data de 31 decembrie 1995 inclusiv, ca urmare a contractelor încheiate cu persoane juridice de către Agentia Natională pentru Stiintă, Tehnologie si Inovare, în calitate de benefi­ciar, în vederea rezolvării unor teme de cercetare-dezvol­tare din domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, apartin Ministerului Apărării Nationale, Ministerului de Interne sau Serviciului Român de Infiormatii, după caz, în conformitate cu anexele nr. 1, 2 si 3*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Rezultatele cercetărilor se înregistrează în evidenta contabilă a institutiilor cărora le apartin, con­form art. 1, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Sorin Frunzăverde

Ministru de interne,

Constantin Dudu Ionescu

p. Directorul Serviciului Român de Informatii,

Mihail Nica

Presedintele Agentiei Nationale pentru Stiintă, Tehnologie si Inovare,

Lányi Szabolcs

 

Bucuresti, 15 noiembrie 2000.

Nr. 1.154.


*) Anexele se comunică numai institutiilor interesate.