MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XII - Nr. 479    LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Luni, 2 octombrie 2000

 

SUMAR

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

138. - Ordonantã de urgentã pentru modificarea si completarea Codului de procedurã civilã

 

ORDONANTE ALE  GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTÃ DE URGENTÃ

pentru modificarea si completarea Codului de procedurã civilã

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

 

Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã de urgentã:

 

Art. I. - Codul de procedurã civilã se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1.      Litera a) a punctului 1 al articolului 2 va avea urmãtorul cuprins:

"a) procesele si cererile în materie comercialã al cãror obiect are o valoare de pânã la 10 miliarde lei inclusiv, precum si procesele si cererile în aceastã materie al cãror obiect este neevaluabil în bani;"

2. Litera b) a punctului 1 al articolului 2 va avea urmãtorul cuprins:

"b) procesele si cererile în materie civilã al cãror obiect are o valoare de peste 2 miliarde lei;"

3. Dupã litera b) a punctului 1 al articolului 2 se introduce litera b¹) cu urmãtorul cuprins:

"b¹) conflictele de muncã, cu exceptia celor date prin lege în competenta altor instante;"

4. Punctul 1 al articolului 3 va avea urmãtorul cuprins:

“1. în primã instantã, procesele si cererile în materie comercialã al cãror obiect are o valoare de peste 10 miliarde lei, precum si procesele si cererile în materie de contencios administrativ privind actele autoritãtilor administratiei publice centrale;”

5. Punctul 3 al articolului 3 va avea urmãtorul cuprins:

3. ca instante de recurs, recursurile declarate împotriva hotãrârilor pronuntate de tribunale în apel sau împotriva hotãrârilor pronuntate în primã instantã de tribunale în procesele si cererile în materie comercialã, precum si în alte cauze prevãzute de lege;"

6. Articolul 16 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 16. - Cererile în materia reorganizãrii judiciare si a falimentului sunt de competenta exclusivã a tribunalului în circumscriptia cãruia se aflã sediul principal al debitorului."

7. Dupã articolul 18 se introduce articolul 18¹ cu urmãtorul cuprins:

"Art. 18¹. - Instanta învestitã potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupã valoarea obiectului cererii rãmâne competentã sã judece chiar dacã, ulterior învestirii, intervin modificãri. în ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect."

8. Alineatul 5 al articolului 22 va avea urmãtorul cuprins:

"Instanta competentã sã judece conflictul va hotãrî în camera de consiliu, fãrã citare pãrtilor. Hotãrârea este supusã recursului în termen de 5 zile de la comunicare."

9. Punctul 6 al articolului 27 va avea urmãtorul cuprins:

“6. dacã este tutore sau curator al uneia dintre pãrti;"

10. Alineatul 3 al articolului 30 va avea urmãtorul cuprins:

"Recuzarea tuturor membrilor unei sectii a Curtii Supreme de Justitie se judecã de o altã sectie a Curtii Supreme de Justitie."

11. Alineatul 2 al articolului 32 va avea urmãtorul cuprins:

"Dacã recuzarea a fost admisã, judecãtorul se va retrage de la judecarea pricinii."

12. Articolul 35 se abrogã.

13. Alineatul 2 al articolului 38 va avea urmãtorul cuprins:

"Strãmutarea pentru sigurantã publicã se poate cere numai de cãtre procurorul de la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie."

14. Dupã alineatul 4 al articolului 40 se introduce un alineat, care devine alineatul 5, cu urmãtorul cuprins:

"Aceastã instantã va fi înstiintatã de îndatã despre admiterea cererii de strãmutare. În cazul în care instanta a sãvârsit acte de procedurã sau a procedat între timp la judecarea pricinii, actele de procedurã îndeplinite ulterior strãmutãrii si hotãrârea pronuntatã sunt desfiintate de drept prin efectul admiterii cererii de strãmutare."

15. Alineatul 5 al articolului 40, devenit alineatul 6, se abrogã.

16. Alineatul 2 al articolului 43 va avea urmãtorul cuprins:

"Actele de procedurã îndeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea însã confirma toate sau numai o parte din aceste acte."

17. Alineatul 1 al articolului 44 va avea urmãtorul cuprins:

"În caz de urgentã, dacã persoana fizicã lipsitã de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea pãrtii interesate, va putea numi un curator special, care sã o reprezinte pânã la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant si cel reprezentat sau când o persoanã juridicã, chematã sã stea în judecatã, nu are reprezentant legal."

18. Dupã alineatul 1 al articolului 44 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu urmãtorul cuprins:

"Dispozitiile alin. 1 se aplicã, în mod corespunzãtor, si persoanelor cu capacitate de exercitiu restrânsã."

19. Articolul 45 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 45. - Ministerul Public poate porni actiunea civilã ori de câte ori este necesar pentru apãrarea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale dispãrutilor, precum si în alte cazuri expres prevãzute de lege.

În cazul în care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se referã actiunea va fi introdus în proces. EI se va putea folosi de dispozitiile prevãzute în art. 246, 247 si 271-273, iar în cazul în care procurorul si-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecãtii.

Procurorul poate pune concluzii în orice proces civil, în oricare fazã a acestuia, dacã apreciazã cã este necesar pentru apãrarea ordinii de drept, a drepturilor si libertãtilor cetãtenilor.

În cazurile anume prevãzute de lege, participarea si punerea concluziilor de cãtre procuror sunt obligatorii. Procurorul poate, în conditiile legii, sã exercite cãile de atac împotriva oricãror hotãrâri, iar în cazurile prevãzute de alin. 1 poate sã cearã punerea în executare a hotãrârilor pronuntate în favoarea persoanelor prevãzute la acel alineat."

20. Dupã articolul 45 se introduce articolul 45¹ cu urmãtorul cuprins:

"Art.45¹. - Actele procesuale de dispozitie reglementate de art. 246, 247 si 271-273, sau de alte dispozitii legale, fãcute în orice proces de reprezentantii persoanelor prevãzute la art. 45 alin. 1, nu vor împiedica judecata, dacã instanta apreciazã cã ele nu sunt în interesul acelor persoane."

21. Articolul 73 se abrogã.

22. Alineatul 1 al articolului 75 va avea urmãtorul cuprins:

"Asistenta judiciarã cuprinde:

1. acordarea de scutiri, reduceri, esalonãri sau amânãri pentru plata taxelor judiciare de timbru si a timbrului judiciar, în conditiile legii;

2. apãrarea si asistenta gratuitã printr-un avocat delegat de baroul avocatilor."

23. Alineatul 1 al articolului 81 va avea urmãtorul cuprins:

"Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviintarea asistentei judiciare vor fi puse în sarcina celeilalte pãrti, dacã aceasta a cãzut în pretentiile sale, si vor fi urmãrite potrivit legii. Dispozitivul hotãrârii, cuprinzând obligatia de platã a acestor sume, constituie titlu executoriu si se va comunica din oficiu organelor fiscale, prin îngrijirea grefierului."

24. Alineatul 1 al articolului 82 va avea urmãtorul cuprins:

“Orice cerere adresatã instantelor judecãtoresti trebuie sã fie fãcutã în scris si sã cuprindã arãtarea instantei, numele, domiciliul sau resedinta pãrtilor ori, dupã caz, denumirea si sediul lor si ale reprezentantului, obiectul cererii si semnãtura."

25. Alineatul 2 al articolului 82 va avea urmãtorul cuprins:

"În cazul în care, din orice motive, cererea nu poate fi semnatã, judecãtorul va stabili mai întâi identitatea pãrtii si îi va citi acesteia continutul cererii. Despre toate acestea judecãtorul va face mentiune pe cerere."

26. Alineatele 3 si 4 ale articolului 82 se abrogã.

27. Alineatul 3 al articolului 83 va avea urmãtorul cuprins:

"Reprezentantul legal va alãtura copie legalizatã de pe înscrisul doveditor al calitãtii sale."

28. Alineatul 4 al articolului 83 se abrogã.

29. Articolul 86 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 86. - Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedurã se va face, din oficiu, prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, în ale cãror circumscriptii se aflã cel cãruia i se comunicã actul.

Instanta solicitatã, când i se cere sã îndeplineascã procedura de comunicare pentru altã instantã, este obligatã sã ia de îndatã mãsurile necesare, potrivit legii, si sã trimitã instantei solicitante dovezile de îndeplinire a procedurii.

În cazul în care comunicarea potrivit alin. 1 nu este posibilã, aceasta se va face prin postã, cu scrisoare recomandatã cu dovadã de primire sau prin alte mijloace ce asigurã transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia."

30. Punctul 2 al articolului 87 va avea urmãtorul cuprins:

"2. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul principal sau la cel al sucursalei ori, dupã caz, al reprezentantei."

31. Punctul 4 al articolului 87 se abrogã.

32. Punctul 5 al articolului 87 va avea urmãtorul cuprins:

"5. cei supusi procedurii reorganizãrii judiciare si a falimentului prin administratorul judiciar ori, dupã caz, lichidatorul judiciar."

33. Alineatul 1 al punctului 8 al articolului 87 va avea urmãtorul cuprins:

"8. în cazul în care prin tratate sau conventii internationale la care este parte România sau prin acte normative speciale nu se prevede o altã procedurã, cei care se aflã în strãinãtate, având domiciliul sau resedinta cunoscutã, printr-o citatie scrisã trimisã cu scrisoare recomandatã cu dovadã de primire. Dispozitiile art. 114¹ alin. 4 sunt aplicabile."

34. La alineatul 1 al articolului 88, dupã punctul 5 se introduce punctul 5¹ cu urmãtorul cuprins:

5¹. alte mentiuni prevãzute de lege;"

35. Articolul 91 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 91. - Înmânarea citatiilor si a tuturor actelor de procedurã, în cazurile prevãzute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 si 7, precum si în cele prevãzute de art. 90 alin. 3, 4, 5 si 6 sau atunci când actul urmeazã sã fie înmânat unui avocat ori notar public, se poate face functionarului sau persoanei însãrcinate cu primirea corespondentei, care îsi va arãta în clar numele si prenumele, precum si calitatea, iar apoi va semna dovada."

36. Dupã articolul 92 se introduce articolul 92¹ cu urmãtorul cuprins:

"Art. 92¹. - Comunicarea citatiei si a altor acte de procedurã nu se poate realiza prin afisare în cazul persoanelor juridice, precum si al asociatiilor sau societãtilor care, potrivit legii, pot sta în judecatã, cu exceptia cazurilor în care se refuzã primirea sau dacã se constatã, la douã termene consecutive, lipsa oricãrei persoane la sediul acestora."

37. Alineatul 4 al articolului 95 va avea urmãtorul cuprins:

"Dacã pârâtul se înfãtiseazã si dovedeste cã a fost citat prin publicitate cu rea-credintã, toate actele de procedurã ce au urmat încuviintãrii acestei citãri vor fi anulate, reclamantul putând fi sanctionat cu amendã si obligat la despãgubiri, potrivit legii."

38. Articolul 99 se abrogã.

39. Dupã capitolul IV din titlul II al Cãrtii I se introduce capitolul IV¹, intitulat "Amenzi judiciare si despãgubiri", cu urmãtorul cuprins:

 

CAPITOLUL IV¹ "

Amenzi judiciare si despãgubiri

 

Art. 108¹. - Dacã legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului capitol, va sanctiona urmãtoareJe fapte sãvârsite în legãturã cu procesul, astfel:

1.      cu amendã judiciarã de la 500.000 lei la 7.000.000 lei:

a) introducerea, cu rea-credintã, a unor cereri vãdit netemeinice;

b) formularea, cu rea-credintã, a unei cereri de recuzare sau de strãmutare;

c) obtinerea, cu rea-credintã, a citãrii prin publicitate a oricãrei pãrti;

d) obtinerea, cu rea-credintã, de cãtre reclamantul cãruia i s-a respins cererea, a unor mãsuri asigurãtorii prin care pârâtul a fost pãgubit;

e) contestarea, cu rea-crediniã, a scrierii sau semnãturii unui înscris;

1.      cu amendã judiciarã de la 300.000 lei la 5.000.000 lei:

a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune mãrturie când este prezent în instantã, în afarã de cazul în care acesta este minor;

b) neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau a celui care asistã partea, ori nerespectarea de cãtre acestia a îndatoririlor stabilite de lege sau de cãtre instantã, dacã în acest mod s-a cauzat amânarea judecãrii procesului;

c) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrãrii în termenul fixat, ori refuzul de a da lãmuririle cerute;

d) neluarea, de cãtre conducãtorul unitãtii în cadrul cãreia urmeazã a se efectua o expertizã, a mãsurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei;

e) neprezentarea unui înscris sau a unui bun, de cãtre cel care îl detine, la termenul fixat, în acest scop de instantã;

f) refuzul sau omisiunea unei autoritãti ori a altei persoane de a comunica la cererea instantei, la termenul fixat în acest scop, datele care rezultã din actele si evidentele ei;

g) cauzarea amânãrii judecãrii sau executãrii silite de cãtre cel însãrcinat cu îndeplinirea actelor de precedurã. Amenda nu se va aplica persoanelor la care se referã pct. 2 al alin. 1, dacã motive temeinice le-au împiedicat sã aducã la îndeplinire obligatiile ce le revin.

Art. 108². - Nerespectarea de cãtre oricare dintre pãrti sau de cãtre alte persoane a mãsurilor luate de cãtre instantã pentru asigurarea ordinii si solemnitãtii sedintei de judecatã se sanctioneazã cu amendã de la 300.000 lei la 2.000.000 lei.

Nerespectarea de cãtre orice persoanã a dispozitiilor privind desfãsurarea normalã a executãrii silite se sanctioneazã de cãtre presedintele instantei de executare, la cererea executorului, cu amendã de la 500.000 lei la 5.000.000 lei.

O datã cu aplicarea sanctiunii se va stabili în ce constã abaterea sãvârsitã.

Art. 108³. - Cel care, cu intentie sau din culpã, a pricinuit amânarea judecãrii sau a executãrii silite, prin una dintre faptele prevãzute în art. 108¹ sau art. 108², la cererea pãrtii interesate va putea fi obligat de cãtre instanta de judecatã ori, dupã caz, de cãtre presedintele instantei de executare, la plata unei despãgubiri pentru paguba cauzatã prin amânare.

Art. 108⁴. - Amenda si despãgubirea se stabilesc prin încheiere executorie, care se comunicã celui obligat, dacã mãsura a fost luatã în lipsa acestuia.

Art. 108⁵. - Împotriva încheierii prevãzute la art. 108⁴ cel obligat la amendã sau despãgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, sã se revinã asupra amenzii ori despãgubirii sau sã se dispunã reducerea acestora.

Cererea, se face în termen de 15 zile, dupã caz, de la data la care a fost luatã mãsura sau de la data comunicãrii încheierii.

Cererea se solutioneazã prin încheiere irevocabilã, datã în camera de consiliu, de cãtre instanta de judecatã ori de presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despãgubirea."

40. La articolul 109 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu urmãtorul cuprins:

"În cazurile anume prevãzute de lege, sesizarea instantei competente se poate face numai dupã îndeplinirea unei proceduri prealabile, în conditiile stabilite de acea lege. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecatã."

41. Punctele 1 si 2 ale articolului 112 vor avea urmãtorul cuprins:

"1. numele, domiciliul sau resedinta pãrtilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupã caz, numãrul de înmatriculare în registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Dacã reclamantul locuieste în strãinãtate, va arãta si domiciliul ales în România, unde urmeazã sã i se facã toate comunicãrile privind procesul;

2. numele si calitatea celui care reprezintã partea în proces, iar în cazul reprezentãrii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional;"

42. Articolul 114 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 114. - La primirea cererii de chemare în judecatã, presedintele sau judecãtorul care îl înlocuieste va verifica dacã aceasta întruneste cerintele prevãzute de lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere sã completeze sau sã modifice cererea si sã depunã, potrivit art. 113, copii certificate de pe toate înscrisurile pe care îsi întemeiazã cererea.

Reclamantul va completa cererea de îndatã. Atunci când completarea nu este posibilã, cererea se va înregistra si i se va acorda reclamantului un termen scurt. În cazul în care cererea a fost primitã prin postã, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile ei, cu mentiunea cã, pânã la termenul acordat, urmeazã sã facã completãrile sau modificãrile necesare.

Acordarea termenului potrivit alin. 2 se face, în toate cazurile, cu mentiunea cã neîndeplinirea în acest termen a obligatiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecãtii potrivit art. 155¹.

În procesele în care, în conditiile art. 47, sunt mai multi reclamanti sau pârâti, presedintele instantei, tinând cont de numãrul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfãsurarea normalã a activitãtii de judecatã, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale pãrtilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, dupã caz, prin unul sau mai multi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozitiile art. 68 si 114¹ fiind aplicabile în mod corespunzãtor. Dovada mandatului va fi depusã de cãtre reclamant în conditiile prevãzute de alin. 2, iar de cãtre pârât, o datã cu întâmpinarea."

43. Dupã articolul 114 se introduce articolul 114¹ cu urmãtorul cuprins:

"Art. 114¹. - Presedintele, de îndatã ce constatã cã sunt îndeplinite conditiile prevãzute de lege pentru cererea de chemare în judecatã, fixeazã termenul de judecatã pe care, sub semnãturã, îL dã în cunostintã reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte pãrii vor fi citate potrivit legii.

Presedintele va dispune în acelasi timp sã se comunice pârâtului, o datã cu citatia, copii de pe cerere si de pe înscrisuri, punândui-se în vedere obligatia de a depune la dosar întâmpinare cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecatã.

Termenul de judecatã va fi stabilit astfel încât de la data primirii citatiei pârâtul sã aibã la dispozitie cel putin 30 de zile pentru a-si pregãti apãrarea, iar în procesele urgente, cel putin 5 zile.

Dacã pârâtul locuieste în strãinãtate, presedintele va putea fixa un termen mai îndelungat. Prin citatie pârâtul va fi informat cã are obligatia de a-si alege domiciliul în România, unde urmeaza sã i se facã toate comunicãrile privind procesul. În cazul în care pârâtul nu se conformeazã acestei obligatii, comunicãrile se vor face prin scrisoare recomandatã, recipisa de predare la posta românã a scrisorii, în cuprinsul cãreia vor fi mentionate actele ce se expediazã, tinând loc de dovadã de îndeplinire a procedurii.

Sub rezerva dezbaterii la prima zi de înfãtisare, presedintele, cu ocazia fixãrii termenului prevãzut la alin. 1, dacã s-a solicitat prin cerere, va putea dispune citarea pârâtului la interogatoriu, precum si orice alte mãsuri pentru administrarea probelor.

De asemenea, în conditiile legii, presedintele va putea încuviinta, prin încheiere executorie, mãsuri asigurãtorii, precum si mãsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt."

44. Articolul 118 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 118. - Întâmpinarea este obligatorie, afarã de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel. Nedepunerea întâmpinãrii în termenul prevãzut de lege atrage decãderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, în afara celor de ordine publicã.

În cazul în care pârâtul nu este reprezentat sau asistat de avocat, presedintele îi va pune în vedere, la prima zi de înfãtisare, sã arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de apãrare despre care se va face vorbire în încheierea de sedintã; instanta va acorda, la cerere, un termen pentru pregãtirea apãrãrii si depunerea întâmpinãrii."

45. Dupã alineatul 6 al articolului 122 se introduce un alineat, care devine alineatul 7, cu urmãtorul cuprins:

"Dacã în cursul sedintei se sãvârseste o faptã penalã, se aplicã dispozitiile din Codul de procedurã penalã."

46. Articolul 129 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 129. - Pãrtile au îndatorirea ca, în conditiile legii, sã urmãreascã desfãsurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sã îndeplineascã actele de procedurã în conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecãtor, sã-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin. 1, precum si sã-si probeze pretentiile si apãrãrile.

Judecãtorul, în tot cursul procesului, conduce desfãsurarea acestuia, vegheazã la respectarea dispozitiilor legale si are puterea de a fixa termenele si de a ordona mãsurile necesare judecãrii cererii. De asemenea, el are îndatorirea sã facã respectate si sã respecte el însusi principiul contradictorialitãtii si celelalte principii ale procesului civil.

În cazul în care pãrtile nu sunt asistate sau reprezentate de avocat sau de mandatarii prevãzuti la art. 68 alin. 5, judecãtorul le va da îndrumãri cu privire la drepturile si obligatiile ce le revin în proces.

Cu privire la situatia de fapt si motivarea în drept pe care pãrtile le invocã în sustinerea pretentiilor si apãrãrilor lor, judecãtorul este în drept sã le cearã acestora sã prezinte explicatii, oral sau în scris, precum si sã punã în dezbaterea lor orice împrejurãri de fapt ori de drept, chiar dacã nu sunt mentionate în cerere sau în întâmpinare.

Judecãtorii au îndatorirea sã stãruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice gresealã privind aflarea adevãrului în cauzã, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corectã a legii, în scopul pronuntãrii unei hotãrâri temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considerã necesare, chiar dacã pãrtile se împotrivesc.

În toate cazurile, judecãtorii hotãrãsc numai asupra obiectului cererii deduse judecãtii."

47. Articolul 130 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 130. - Judecãtorii sau pãrtile pot pune întrebãri martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea presedintelui, care poate însã încuviinta ca acestia sã punã întrebãrile direct."

48. Articolul 131 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 131. - În fata primei instante judecãtorii au datoria de a încerca împãcarea pãrtilor. În acest scop ei pot solicita înfãtisarea personalã a pãrtilor, chiar dacã acestea sunt reprezentate.

Dacã pãrtile se împacã, judecãtorul va constata conditiile împãcãrii în cuprinsul hotãrârii pe care o va da. Dispozitiile art. 273 sunt aplicabile."

49. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 138 va avea urmãtorul cuprins:

“4. când dovada nu a fost cerutã în conditiile legii, din pricina nestiintei sau lipsei de pregãtire a pãrtii, care nu a fost asistatã sau reprezentatã de avocat."

50. Dupã alineatul 1 al articolului 138 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu urmãtorul cuprins:

"În cazurile prevãzute la pct. 2 si 4, partea adversã are dreptul la contraprobã numai asupra aceluiasi aspect."

51. Articolul 153 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 153. - Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termenul în cunostintã, precum si partea care a fost prezentã la o înfãtisare, ea însãsi sau prin mandatar, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va fi citatã în tot cursul judecãrii la acea instantã, prezumându-se cã ea cunoaste termenele ulterioare.

Aceastã dispozitie nu se aplicã:

1. în cazul redeschiderii judecãtii dupã ce a fost suspendatã;

2. în cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu;

3. în cazul când procesul se repune pe rol;

4. în cazul militarilor în termen si al detinutilor. Termenul luat în cunostintã sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice si cu citarea pãrtilor. Citarea acestora se face în termen scurt, în camera de consiliu. Solutionarea cererii de preschimbare a termenului este de competenta presedintelui instantei, a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecãtorului care îl înlocuieste. În cursul judecãrii procesului cererea de preschimbare a termenului se solutioneazã de cãtre completul de judecatã."

52. Articolul 154 se abrogã.

53. Dupã articolul 155 se introduce articolul 155¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 155¹. - Când constatã cã desfãsurarea normalã a procesului este împiedicatã din vina pãrtii reclamante, prin neîndeplinirea obligatiilor prevãzute de lege ori stabilite la primirea cererii de chemare în judecatã sau în cursul judecãtii, instanta poate suspenda judecata, arãtând în încheiere care anume obligatii nu au fost respectate. Dispozitiile art. 1083 sunt aplicabile.

La cererea pãrtii, judecata va fi reluatã dacã obligatiile la care se referã alin. 1 au fost îndeplinite si, potrivit legii, aceasta poate continua."

54. Alineatul 3 al articolului 158 va avea urmãtorul cuprins:

"Dacã instanta se declarã necompetentã, împotriva hotãrârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronuntare. Dosarul va fi trimis instantei competente sau, dupã caz, altui organ cu activitate jurisdictionalã competent, de îndatã ce hotãrârea de declinare a competentei a devenit irevocabilã."

55. Alineatul 1 al articolului 169 va avea urmãtorul cuprins:

"Administrarea probelor se face în fata instantei de judecatã, dacã legea nu dispune altfel."

56. Articolul 175 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 175. - Dacã înscrisul se gãseste în pãstrarea unei autoritãti sau a altei persoane, instanta va dispune aducerea lui în termenul fixat în acest scop. Cel care detine înscrisul este îndreptãtit sã refuze aducerea acestuia în cazurile prevãzute de art. 173.

Înfãtisarea si aducerea înscrisului se fac pe cheltuiala pãrtii care a cerut dovada; suma de platã va fi stabilitã prin încheiere irevocabilã."

57. Articolul 185 se abrogã.

58. Alineatul 1 al articolului 188 va avea urmãtorul cuprins:

"Împotriva martorului care lipseste la prima citare instanta poate emite mandat de aducere."

59. La articolul 189 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu urmãtorul cuprins:

"Pãrtile pot conveni, expres sau tacit, sã fie ascultate ca martori si persoanele prevãzute la alin. 1 pct. 1 si 2."

60. Punctul 3 al alineatului 1 al articolului 191 va avea urmãtorul cuprins:

"3. cei care prin rãspunsurile lor s-ar expune ei însisi sau ar expune pe vreuna dintre persoanele arãtate în art. 189 la pct. 1 si 2 la o pedeapsã penalã sau la dispretul public."

61. Articolul 194 se abrogã.

62. Alineatul 2 al articolului 200 va avea urmãtorul cuprins:

Încheierea instantei este executorie.”

63. Articolul 201 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 201. – Când pentru lãmurirea unor împrejurãri de fapt instanta considerã necesar sã cunoascã pãrerea unor specialisti, va numi, la cererea pãrtilor sau din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin încheiere punctele asupra cãrora ei urmeazã sã se pronunte si termenul în care trebuie sã efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea expertizei la instantã sã aibã loc conform dispozitiilor art. 209.

Când este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.

În domeniile strict specializate, în care nu existã experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricãreia dintre pãrti judecãtorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitãti ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat în camera de consiliu sau în sedintã publicã, pãrtile fiind îndreptãtite sã punã si ele întrebãri.

Dispozitiile referitoare la expertizã, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea cu amendã si obligarea la plata de despãgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzãtor în cazurile prevãzute la alin. 2 si 3.

La efectuarea expertizei în conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati de pãrti, dacã prin lege nu se dispune altfel."

64. Articolul 202 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.202. - Dacã pãrtile nu se învoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de cãtre instantã, prin tragere la sorti, în sedintã publicã, de pe lista întocmitã de biroul local de expertizã.

Încheierea de numire va stabili si plata expertilor."

65. Articolul 203 se abrogã.

66. Alineatul 3 al articolului 205 se abrogã.

67. Se reintroduce articolul 206 cu urmãtorul cuprins:

"Art. 206. - Expertul, precum si cei solicitati sã-si exprime punctul de vedere potrivit art. 201 alin. 3 vor depune urmãtorul jurãmânt: «Jur cã îmi voi îndeplini cu cinste si nepãrtinire însãrcinarea încredintatã de instanta de judecatã. Asa sã-mi ajute Dumnezeu!» Dispozitiile art. 193 alin. 2-7 sunt aplicabile în mod corespunzãtor.

Pentru depunerea jurãmântului ei vor fi chemati în camera de consiliu, îndatã dupã numire, fãrã citarea pãrtilor. Instanta va constata depunerea jurãmântului prin încheiere."

68. Alineatele 2 si 3 ale articolului 209 se abrogã.

69. Articolul 211 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.2ll. - Expertii sunt datori sã se înfãtiseze înaintea instantei spre a da lãmuriri ori de câte ori li se va cere, caz în care au dreptul la despãgubiri, ce se vor stabili prin încheiere executorie."

70. Articolul 220 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 220. - Reprezentantul legal poate fi chemat personal la interogatoriu pentru actele încheiate si faptele sãvârsite de el în aceastã calitate."

71. Alineatul 1 al articolului 238 va avea urmãtorul cuprins:

"Încheierea instantei este executorie si poate fi atacatã cu recurs în termen de 5 zile de la pronuntare, dacã s-a dat cu citarea pãrtilor, si de la comunicare, dacã s-a dat fãrã citarea lor."

72. Alineatul 1 al articolului 239 va avea urmãtorul cuprins:

"Orice persoanã care are interes sã constate de urgentã o anumitã stare de fapt care ar putea sã înceteze ori sã se schimbe pânã la administrarea dovezilor va putea cere instantei în circumscriptia cãreia urmeazã sã se facã constatarea sã delege un executor judecãtoresc din aceeasi circumscriptie sã constate la fata locului aceastã stare de fapt".

73. La capitolul III al titlului III din Cartea a II-a, dupã articolul 241 se introduce sectiunea a III-a, intitulatã "Cercetarea procesului în cazul administrãrii probelor de cãtre avocati", cu urmãtorul cuprins:

 

 

"SECTIUNEA a III-a¹

Cercetarea procesului în cazul administrãrii probelor de cãtre avocati

Art. 241¹. - Dispozitiile prezentei sectiuni sunt aplicabile numai în cazul litigiilor patrimoniale, afarã de acelea ce privesc drepturi asupra cãrora legea nu permite a se face tranzactie.

Art. 241². - La prima zi de înfãiisare pãrtile pot conveni ca avocatii care le asistã si le reprezintã sã administreze probele în cauzã, potrivit dispozitiilor prezentei sectiuni.

Consimtãmântul pentru administrarea probelor, prevãzut la alin. 1, se va da de cãtre pãrti, personal sau prin mandatar cu împuternicire specialã, în fata instantei, luându-se act despre aceasta în încheiere, sau prin înscris întocmit în fata avocatului, care este obligat sã certifice consimtãmântul si semnãtura pãrtii pe care o asistã sau o reprezintã. Dacã sunt mai multe pãrti asistate de acelasi avocat, consimtãmântul se va da de fiecare dintre ele separat.

Totodatã, fiecare parte este obligatã sã declare cã pentru procedura din prezenta sectiune îsi alege domiciliul la avocatul care o reprezintã.

Consimtãmântul dat potrivit alin. 2 nu poate fi revocat de cãtre una dintre pãrti.

Art. 241³. - În cazul reprezentãrii pãrtilor în conditiile art. 2412, sedintele de judecatã se pot desfãsura în camera de consiliu, cu participarea obligatorie a avocaiilor, fiind admise si pãrtile ori, când este cazul, mandatarii lor.

Art. 241⁴. - Dupã constatarea valabilitãtii consimtãmântului dat conform art. 2412 instanta:

1. va rezolva exceptiile ce se invocã ori pe care le poate ridica din oficiu;

2. va hotãrî asupra cererilor de interventie formulate de pãrti sau de terte persoane, în conditiile legii;

3. va examina fiecare pretentie si apãrare în parte, pe baza cererii de chemare în judecatã, a întâmpinãrii si a explicatiilor avocaiilor;

4. va constata care din preteniii sunt recunoscute si care sunt contestate;

5. la cerere, va dispune, în conditiile legii, mãsuri asigurãtorii, mãsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt, în cazul în care aceste mãsuri nu au fost luate, în tot sau în parte, potrivit art. 114¹ alin. 6;

6. va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea pârâtului sau de tranzactia pãrtilor;

7. va încuviinta probele solicitate de pãrti, pe care le gãseste concludente, precum si pe cele pe care, din oficiu, le considerã necesare pentru judecarea procesului; dispoziiiile art. 168 sunt aplicabile;

8. va decide în legãturã cu orice alte cereri care se pot formula la prima zi de înfãtisare.

Când, potrivit legii, cererile arãtate la alin. 1 pot fi formulate si ulterior primei zile de înfãtisare, instanta poate acorda în acest scop un termen scurt dat în cunostintã pãrtilor reprezentate prin avocat.

Dispozitiile art. 131 si ale art. 138, cu exceptia celor de la pct. 4 al acestui din urmã articol, sunt aplicabile. Partea care lipseste nejustificat la termenul de încuviintare a dovezilor va fi decãzutã din dreptul de a mai propune si administra orice dovadã, cu exceptia celei cu înscrisuri, dar va putea participa la administrarea dovezilor de cãtre cealaltã parte si va putea combate aceste dovezi.

Art. 241⁵. - Pentru administrarea probelor de cãtre avocati instanta va stabili un termen de pânã la 6 luni, tinând seama de volumul si complexitatea acestora.

Termenul prevãzut la alin. 1 va putea fi prelungit dacã în cursul administrãrii probelor:

1. se invocã o exceptie sau un incident procedural agupra cãruia, potrivit legii, instanta trebuie sã se pronunte; în acest caz, termenul se prelungeste cu timpul necesar solutionãrii exceptiei sau incidentului;

2. a încetat, din orice cauzã, contractul de asistentã juridicã dintre una din pãrti si avocatul sãu; în acest caz, termenul se prelungeste cu cel mult o lunã pentru angajarea altui avocat;

3. una dintre pãrti a decedat; în acest caz, termenul se prelungeste cu timpul în care procesul este suspendat potrivit art. 243 alin. 1 pct. 1 sau cu termenul acordat pãrtii interesate pentru introducerea în proces a mostenitorilor;

4. în orice alte cazuri în care legea prevede suspendarea procesului, termenul se prelungeste cu perioada suspendãrii, dispozitiile art. 242 alin. 1 pct. 2 nefiind însã aplicabile.

Art. 241⁶. - În cel mult 15 zile de la încuviintarea probelor avocatii pãrtilor vor prezenta instantei programul de administrare a acestora, purtând semnãtura avocatilor, în care se vor arãta locul si data administrãrii fiecãrei probe. Programul se încuviinteazã de instantã, în camera de consiliu, si este obligatoriu pentru pãrti si avocatii lor.

În procesele prevãzute la art. 45 alin. 3 si 4 programul încuviintat potrivit alin. 1 va fi comunicat de îndatã procurorului, în conditiile art. 241 ¹⁷.

Probele pot fi administrate în cabinetul unuia dintre avocati sau în orice alt loc convenit, dacã natura probei impune aceasta. Pãrtile, prin avocati, sunt obligate sã-si comunice înscrisurile si orice alte acte, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire sau în mod direct, sub luare de semnãturã.

Nerespectarea nejustificatã a programului prevãzut la alin. 1 atrage decãderea pãrtii din dreptul de a mai administra proba respectivã.

Dispozitiile art. 170 sunt aplicabile.

Art. 241⁷. - Dacã în cursul administrãrii probelor una dintre pãrti formuleazã o cerere, invocã o exceptie, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanta care, cu citarea celeilalte pãrti, prin încheiere datã în camera de consiliu, se va pronunta de îndatã, iar când este necesar, în cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizatã. Încheierea poate fi atacatã numai o datã cu fondul procesului.

Art. 241⁸. - În cazul în care se dispune înfãtisarea unui înscris detinut de o autoritate sau de o altã persoanã, instanta, potrivit dispozitiilor art. 175, vâ dispune solicitarea înscrisului si, îndatã ce acesta este depus la instantã, comunicarea lui în copie fiecãrui avocat.

Art. 241⁹. - Dacã una dintre pãrti nu recunoaste scrisul sau semnãtura dintr-un înscris, avocatul pãrtii interesate, potrivit art. 241⁷, va solicita instantei sã procedeze la verificarea de scripte.

Art. 241¹⁰. - Martorii vor fi ascultati, la locul si data prevãzute în programul încuviintat de instantã, de cãtre avocatii pãrtilor, în conditiile art. 192 si 196, care se aplicã în mod corespunzãtor. Ascultarea martorilor se face fãrã prestare de jurãmânt, punându-li-se însã în vedere cã, dacã nu vor spune adevãrul, sãvârsesc infractiunea de mãrturie mincinoasã. Despre toate acestea se face mentiune în declaratia scrisã.

Martorii arãtati la art. 195 vor fi ascultati numai de cãtre instantã.

Art. 241¹¹. - Mãrturia se va consemna întocmai de cãtre o persoanã convenitã de pãrti si se va semna, pe fiecare paginã si la sfãrsitul ei, de cãtre avocatii pãrtilor, de cel ce a consemnat-o si de martor, dupã ce acesta a luat cunostintã de cuprinsul consemnãrii.

Orice adãugiri, stersãturi sau schimbãri în cuprinsul mãrturiei trebuie încuviintate prin semnãtura celor arãtati la alin. 1, sub sanctiunea de a nu fi luate în seamã.

Dacã mãrturia a fost stenodactilografiatã, aceasta va fi transcrisã. Atât stenograma, cât si transcrierea ei vor fi semnate potrivit alin. 1 si depuse la dosar.

Art. 241¹². - Pãrtile pot conveni ca declaratiile martorilor sã fie consemnate si autentificate de un notar public. Dispozitiile art. 241¹⁰ sunt aplicabile.

Art. 241¹³. - În cazul în care este încuviintatã o expertizã, în programul administrãrii probelor pãrtile vor trece numele expertului pe care îl vor alege prin învoiala lor, precum si numele consilierilor fiecãreia dintre ele.

Dacã pãrtile nu se învoiesc asupra alegerii expertului, ele vor cere instantei sã procedeze la desemnarea acestuia, potrivit art. 202.

Expertul este obligat sã efectueze expertiza si sã o predea avocatilor pãrtilor, sub semnãturã de primire, cu cel putin 30 de zile înainte de termenul fixat de instantã potrivit art. 2415. De asemenea, el are îndatorirea sã dea explicatii avocatilor si pãrtilor, iar dupã fixarea termenului de judecatã, sã se conformeze dispozitiilor art. 211 si urmãtoarele.

Art. 241¹⁴. - Dacã s-a dispus o cercetare la fata locului, aceasta se va face de cãtre instantã potrivit dispozitiilor art. 215-217. Procesul-verbal prevãzut la art. 216 alin. 2 va fi întocmit în atâtea exemplare câte pãrti sunt si va fi înmânat avocatilor acestora în cel mult 5 zile de la efectuarea cercetãrii.

Art. 241¹⁵. - Când s-a încuviintat chemarea la interogatoriu, instanta va cita pãrtile, la termenul stabilit, în camera de consiliu. Copii de pe interogatoriul astfel luat, precum si de pe cel dispus si primit potrivit art. 222 alin. 1 vor fi înmânate de îndatã avocatilor pãrtilor.

Art. 241¹⁶. - Instanta, în conditiile art. 241⁷, va hotãrî asupra cererii de înlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau de confruntare a acestora.

De asemenea, în conditiile arãtate la alin. 1, instanta se va pronunta cu privire la cererea de a se admite noi martori sau alte probe ce se dovedesc necesare si care nu puteau fi prevãzute pentru a fi solicitate potrivit art. 241⁴ alin. 1 pct. 7.

Art. 241¹⁷. - Dupã administrarea tuturor probelor încuviintate de instantã reclamantul, prin avocatul sãu, va redacta concluziile scrise privind sustinerea pretentiilor sale, pe care le va trimite, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, sau le va înmâna în mod direct, sub luare de semnãturã, celorlalte pãrti din proces si, când este cazul, Ministerului Public.

Dupã primirea concluziilor scrise ale reclamantului fiecare parte, prin avocatul sãu, va redacta propriile concluzii scrise pe care le va comunica, potrivit alin. 1, reclamantului, celorlalte pãrti, precum si, când este cazul, Ministerului Public.

Art. 241¹⁸. - Avocatii pãrtilor vor alcãtui pentru fiecare parte cãte un dosar si unul pentru instantã, în care vor depune câte un exemplar al tuturor înscrisurilor prin care, potrivit legii, se constatã administrarea fiecãrei probe.

Dosarele prevãzute la alin. 1 vor fi numerotate, snuruite si vor purta semnãtura avocatilor pãrtilor pe fiecare paginã.

Art. 241¹⁹. - La expirarea termenului stabilit de instantã potrivit art. 241⁵ avocatii pãrtilor vor prezenta împreunã instantei dosarul cauzei întocmit potrivit art. 241¹⁸.

Primind dosarul, instanta va fixa termenul de judecatã dat în curlostiniã pãrtilor, care nu va putea fi mai lung de o lunã de la data primirii dosarului. La termen, instanta poate proceda la judecarea în fond a procesului, acordând pãrtilor cuvântul pentru a pune concluzii prin avocat.

Art. 241²⁰. - La termenul prevãzut de art. 241¹⁹ alin. 2, dacã socoteste necesar, instanta va dispune, prin încheiere motivatã, sã fie administrate nemijlocit în fata sa toate sau numai unele dintre probele administrate de avocati. În acest caz, pentru administrarea probelor instanta va stabili termene scurte, în continuare, date în cunostintã pãrtilor.

Pentru prezentarea în fata instantei martorii vor fi citati, de asemenea, în termen scurt, cauzele fiind considerate urgente. Dispozitiile art. 89 alin. 1 si ale art. 188 alin. 2 sunt aplicabile.

Art. 241²¹. - Dispozitiile sectiunii a III-a a acestui capitol sunt aplicabile dacã în prezenta sectiune nu se prevede altfel.

La cererea avocatului sau a pãrtii interesate instanta poate lua mãsura amenzii si obligãrii la plata de despãgubiri, în cazurile si conditiile prevãzute de dispozitiile art. 108¹-108⁴.

Art. 241²². - Dispozitiile prezentei sectiuni sunt aplicabile în mod corespunzãtor si consilierilor juridici care, potrivit legii, reprezintã partea."

74. Punctul 2 al alineatului 1 al articolului 243 va avea urmãtorul cuprins:

"2. prin interdictie sau punere sub curatelã a unei pãrti pânã la numirea tutorelui sau curatorului;"

75. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 243 va avea urmãtorul cuprins:

"4. prin încetarea functiei tutorelui sau curatorului;"

76. Punctul 5 al alineatului 1 al articolului 243 va avea urmãtorul cuprins:

"5. prin deschiderea procedurii reorganizãrii judiciare si a falimentului asupra reclamantului, în temeiul unei hotãrâri judecãtoresti irevocabile."

77. Dupã articolul 244 se introduce articolul 244¹ cu urmãtorul cuprins:

"Art. 244¹. - Asupra suspendãrii judecãrii procesului instanta, în toate cazurile, se va pronunta prin încheiere, care poate fi atacatã cu recurs, în mod separat.

Recursul se poate declara cât timp dureazã suspendarea cursului judecãrii procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât si împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului."

78. Punctul 2 al articolului 245 va avea urmãtorul cuprins:

"2. prin cererea de redeschidere, fãcutã cu arãtarea mostenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, dupã caz, a pãrtii interesate, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, în cazurile prevãzute de art. 243."

79. Articolul 249 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 249. - Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedurã fãcut în vederea judecãrii procesului de cãtre partea care justificã un interes."

80. Alineatul 1 al articolului 250 va avea urmãtorul cuprins:

"Cursul perimãrii este suspendat cât timp dãinuieste suspendarea judecãrii, pronuntatã de instantã în cazurile prevãzute de art. 244, precum si în alte cazuri stabilite de lege, dacã suspendarea nu este cauzatã de lipsa de stãruintã a pãrtilor în judecatã."

81. Articolul 252 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 252. - Perimarea se constatã din oficiu sau la cererea pãrtii interesate. Presedintele instantei va cita de urgentã pãrtile si va dispune ca grefa sã întocmeascã o dare de seamã asupra actelor de procedurã în legãturã cu perimarea.

Perimarea poate fi invocatã si pe cale de exceptie, în camera de consiliu sau în sedintã publicã."

82. Articolul 253 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 253. - Dacã instanta constatã cã perimarea nu a operat, pronuntã o încheiere, care poate fi atacatã o datã cu fondul procesului.

Hotãrârea care constatã perimarea este supusã recursului în termen de 5 zile de la pronuntare."

83. Alineatul 1 al articolului 258 va avea urmãtorul cuprins:

"Dupã ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndatã dispozitivul hotãrârii care se semneazã, sub sanctiunea nulitãtii, de cãtre judecãtori si în care se va arãta, când este cazul, opinia separatã a judecãtorilor aflati în minoritate."

84. Alineatul 2 al articolului 260 va avea urmãtorul cuprins:

"Judecãtorul care a luat parte la judecatã este îndreptãtit sã se pronunte, chiar dacã nu mai face parte din alcãtuirea instantei, afarã de cazul când i-a încetat calitatea de magistrat sau este suspendat din functie. În acest caz procesul se repune pe rol, cu citarea pãrtilor, pentru ca acestea sã punã din nou concluzii în fata instantei legal constituite."

85. Alineatul 3 al articolului 261 va avea urmãtorul cuprins:

"Hotãrârea se va comunica pãrtilor, în copie, în cazul în care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea se va face în termen de 7 zile de la pronuntarea hotãrârii."

86. Alineatul 2 al articolului 272 se abrogã.

87. Punctul 1 al articolului 278 va avea urmãtorul cuprins:

"1. plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncã, precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;"

88. Punctul 3 al articolului 278 va avea urmãtorul cuprins:

"3. rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de întretinere sau alocatie pentru copii, precum si pensii acordate în cadrul asigurãrilor sociale;"

89. Dupã punctul 3 al articolului 278 se introduce punctul 3¹ cu urmãtorul cuprins:

"3¹. despãgubiri în caz de moarte sau vãtãmare a integritãtii corporale ori sãnãtãtii, dacã despãgubirile s-au acordat sub formã de prestatii bãnesti periodice;"

90. Alineatele 3, 4 si 5 ale articolului 280 vor avea urmãtorul cuprins:

"Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel. Dispozitiile art. 403 alin. 3 sunt aplicabile. Suspendarea va putea fi încuviintatã numai cu dare de cautiune, al cãrei cuantum îl va fixa instanta.

Pânã la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi încuviintatã vremelnic, prin ordonantã presedintialã, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerintei prevãzute la alin. 4."

91. Sectiunea a VI-a a capitolului IV din titlul III al Cãrtii a II-a se va intitula "Îndreptarea, lãmurirea si completarea hotãrârii" si va avea urmãtorul cuprins:

 

"SECTIUNEA a VI-a

Îndreptarea, lãmurirea si completarea hotãrãrii

 

Art. 281. - Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile pãrtilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotãrâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.

Instanta se pronuntã prin încheiere datã în camera de consiliu. Pãrtile vor fi citate numai dacã instanta socoteste cã este necesar sã dea anumite lãmuriri.

În cazul hotãrârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotãrârii.

Art. 281¹. - În cazul în care sunt necesare lãmuriri cu privire la întelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotãrârii ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice, pãrtile pot cere instantei care a pronuntat hotãrârea sã lãmureascã dispozitivul sau sã înlãture dispozitiile potrivnice. Cererea poate fi formulatã în termenul prevãzut de lege pentru declararea, dupã caz, a apelului sau recursului împotriva acelei hotãrâri.

Instanta va rezolva cererea de urgentã, prin încheiere datã în camera de consiliu, cu citarea pãrtilor.

Încheierea se va atasa la hotãrâre atât în dosarul cauzei, cât si în dosarul de hotãrâri al instantei.

Art. 281². - Dacã prin hotãrârea datã instanta a omis sã se pronunte asupra unui capãt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotãrârii în acelasi termen în care se poate declara, dupã caz, apel sau recurs împotriva acelei hotãrâri, iar în cazul hotãrârilor date în fond dupã casarea cu retinere, în termen de 15 zile de la pronuntare.

Cererea se solutioneazã de urgentã, cu citarea pãrtilor, prin hotãrâre separatã. Prevederile art. 281 1 alin. 3 se aplicã în mod corespunzãtor.

Dispozitiile prezentului articol se aplicã si în cazul când instanta a omis sã se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor, traducãtorilor, interpretilor sau apãrãtorilor, cu privire la drepturile lor.

Art. 281³. - Încheierile pronuntate în temeiul art. 281 si 281¹, precum si hotãrârea pronuntatã potrivit art. 281² sunt supuse acelorasi cãi de atac ca si hotãrârile în legãturã cu care s-a solicitat, dupã caz, îndreptarea, lãmurirea sau înlãturarea dispozitiilor potrivnice ori completarea.

Pãrtile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea, lãmurirea sau completarea hotãrârii."

92. Titlul IV "Cãile ordinare de atac" din Cartea a II-a se va intitula "Apelul".

93. Sectiunea I "Termenul si formele apelului" din capitolul I al titlului IV devine capitolul I "Termenul si formele apelului" din titlul IV.

94. Dupã articolul 282 se introduce articolul 282¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 282¹. - Nu sunt supuse apelului hotãrârile judecãtoresti date în primã instantã în cererile introduse pe cale principalã privind pensii de întretinere, obligatii de platã a unei sume de bani sau de predare a unui bun mobil, în valoare de pânã la 200 milioane lei inclusiv, actiunile posesorii, cele referitoare la înregistrãrile în registrele de stare civilã, luarea mãsurilor asigurãtorii, precum si în alte cazuri prevãzute de lege.

Hotãrârile instantelor judecãtoresti prin care se solutioneazã plângerile împotriva hotãrârilor autoritãTilor administratiei publice cu activitate jurisdictionalã si ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dacã legea nu prevede altfel."

95. Dupã alineatul 4 al articolului 284 se introduce alineatul 5 cu urmãtorul cuprins:

“Apelul declarat în termen suspendã executarea hotãrârii de primã instantã, cu exceptia cazurilor anume prevãzute de lege."

96. Alineatele 1 si 2 ale articolului 289 vor avea urmãtorul cuprins:

"Presedintele instantei de apel, îndatã ce primeste dosarul, va fixa termen de înfãtisare, potrivit dispozitiilor art. 114¹, si va dispune citarea pãrtilor.

Totodatã, presedintele va dispune sã se comunice intimatului, o datã cu citatia, o copie de pe cererea si de pe motivele de apel, împreunã cu copiile certificate de pe înscrisurile alãturate si care nu au fost înfãtisate la prima instantã, punându-i-se în vedere obligatia de a depune la dosar întâmpinare cu cel putin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecatã."

97. Articolul 291 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 291. - În cazul când intimatul nu a primit, în termenul prevãzut de art. 114¹, comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de înfãtisare, un termen înãuntrul cãruia sã depunã la dosar întâmpinare.

Dacã intimatul lipseste la prima zi de înfãtisare si instanta constatã cã motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amânarea cauzei si efectuarea comunicãrii, iar dacã motivele nu au fost comunicate în termen, instanta va dispune amânarea cauzei, cu îndeplinirea cerintelor art. 114¹ alin. 3."

98. Articolul 292 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 292. - Pãrtile nu se vor putea folosi înaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de apãrare si dovezi decât de cele invocate la prima instantã sau arãtate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanta de apel poate încuviinta si administrarea probelor a cãror necesitãte rezultã din dezbateri.

În cazul în care apelul nu se motiveazã ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apãrare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instantã."

99. Se reintroduce articolul 293 cu urmãtorul cuprins:

"Art. 293. - Intimatul este în drept, chiar dupã împlinirea termenului de apel, sã adere la apelul fãcut de partea potrivnicã, printr-o cerere proprie, care sã tindã la schimbarea hotãrârii primei instante. Cererea se poate face pânã la prima zi de înfãtisare.

Dacã apelantul principal îsi retrage apelul sau dacã acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implicã cercetarea fondului, aderarea la apel prevãzutã da alin. 1 rãmâne fãrã efecte. Cu toate acestea, dacã aderarea s-a fãcut înãuntrul termenului de apel, ea se considerã apel principal."

100. Dupã articolul 293 se introduce articolul 293¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 293¹. - În caz de coparticipare procesualã, precum si atunci când la prima instantã au intervenit terte persoane în proces, intimatul este în drept, chiar dupã împlinirea termenului de apel, sã declare apel împotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat în primã instantã si care nu este parte în apelul principal, dacã acesta din urmã ar fi de naturã sã producã consecinte asupra situatiei sale juridice în proces. Dispozitiile art. 293 se aplicã în mod corespunzãtor."

101. Sectiunea a II-a "Judecarea apelului" din capitolul I al titlului IV devine capitolul II "Judecarea apelului" din titlul IV.

102. Articolul 295 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 295. - Instanta de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de cãtre prima instantã. Motivele de ordine publicã pot fi invocate si din oficiu.

Instanta va putea încuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instantã, precum si administrarea probelor noi propuse în conditiile art. 292, dacã considerã cã sunt necesare pentru solutionarea cauzei."

103. Articolul 296 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 296. - Instanta de apel poate pãstra ori schimba, în tot sau în parte, hotãrârea atacatã. Apelantului nu i se poate însã crea în propria cale de atac o situatie mai grea decât aceea din hotãrârea atacatã, afarã de cazul în care sunt aplicabile dispozitiile art. 293 sau 293¹."

104. Articolul 297 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 297. - În cazul în care prima instantã s-a declarat necompetentã ori a respins sau a anulat cererea de chemare în judecatã fãrã a intra în cercetarea fondului si instanta de apel, gãsind apelul întemeiat, a anulat hotãrârea apelatã, va evoca fondul si va judeca procesul, pronuntând o hotãrâre definitivã.

Dacã prima instantã s-a declarat competentã si instanta de apel stabileste cã a fost necompetentã, anulând hotãrârea atacatã, va trimite cauza spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionalã competent, afarã de cazul când constatã propria sa competeniã. În acest caz, precum si atunci când existã vreun alt motiv de nulitate, iar prima instantã a judecat în fond, instanta de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmatã si hotãrârea pronuntatã, vã retine procesul spre judecare."

105. Articolul 298 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 298. - Dispozitiile de procedurã privind judecata în primã instantã se aplicã si în instanta de apel, în mãsura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul titlu."

106. Capitolul II "Recursul" al titlului IV "Cãile ordinare de atac" din Cartea a II-a va deveni capitolul I "Recursul" al titlului V "Cãile extraordinare de atac" din Cartea a II-a.

107. Alineatul 3 al articolului 300 va avea urmãtorul cuprins:

"Suspendarea la cerere a executãrii hotãrârii poate fi acordatã numai dupã depunerea unei cautiuni ce se va stabili, prin încheiere, cu ascultarea pãrtilor în camera de consiliu, scop în care acestea vor fi citate în termen scurt, chiar înainte de primul termen de judecatã, dacã este cazul. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplicã în mod corespunzãtor."

108. Alineatul 4 al articolului 300 se abrogã.

109. Alineatul 5 al articolului 300 va avea urmãtorul cuprins:

"Pentru motive temeinice instanta poate reveni asupra suspendãrii acordate, dispozitiile alin. 3 aplicându-se în mod corespunzãtor. Cautiunea se elibereazã recurentului de îndatã, dacã intimatul declarã în mod expres cã nu urmãreste obligarea recurentului la despãgubiri pentru prejudiciile cauzate în urma exercitãrii recursului."

110. Partea introductivã a articolului 304 va avea urmãtorul cuprins:

“Modificarea sau casarea unei hotãrâri se poate cere:”

111. Punctul 6 al articolului 304 va avea urmãtorul cuprins:

"6. dacã instanta a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut."

112. Punctul 11 al articolului 304 se abrogã.

113. Alineatul 2 a1 articolului 308 va avea urmãtorul cuprins:

"Intimatul este obligat sã depunã întâmpinare cu cel putin 5 zile înainte de termenul de judecatã."

114. Alineatul 3 al articolului 308 va avea urmãtorul cuprins:

"Dupã fixarea termenului de judecatã presedintele completului va întocmi un raport asupra recursului sau va desemna un alt membru al completului în acest scop. La Curtea Supremã de Justitie raportul poate fi întocmit si de un magistrat-asistent."

115. Alineatul 4 al articolului 308 va avea urmãtorul cuprins:

"Raportorul va verifica dacã recursul îndeplineste cerintele de formã, dacã motivele invocate se încadreazã în cele prevãzute de art. 304 si va arãta pozitia jurisprudentei si a doctrinei în problemele de drept vizând dezlegarea datã prin hotãrârea atacatã."

116. Articolul 312 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 312. - Instanta poate admite recursul, îl poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.

În caz de admitere a recursului, hotãrârea atacatã poate fi modificatã sau casatã, în tot sau în parte.

Modificarea hotãrârii atacate se pronuntã pentru motivele prevãzute de art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 si 10 iar casarea pentru cele prevãzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 si 5. Dacã sunt gãsite întemeiate mai multe motive dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanta de recurs va casa în întregime hotãrârea atacatã, pentru a se asigura o judecatã unitarã.

În caz de casare, curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina în fond, fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, situatie în care se pronuntã o singurâ decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop.

Cu toate acestea, în cazul în care instanta a cãrei hotãrâre este recuratã a solutionat procesul fãrã a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a fãcut în lipsa pãrtii care nu a fost regulat citatã atât la administrarea probelor, cât si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupã casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotãrârea casatã sau altei instante de acelasi grad.

În caz de casare a hotãrârii atacate, pentru motivul prevãzut de art. 304 pct. 3, instanta va trimite dosarul spre judecare instantei judecãtoresti competente sau organului cu activitate jurisdictionalã competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevãzut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibilã.

Dacã instanta de recurs constatã cã ea însãsi era competentã sã solutioneze pricina în primã instantã sau în apel, va casa hotãrârea recuratã si va solutiona cauza potrivit competeniei sale."

117. Alineatul 1 al articolului 315 va avea urmãtorul cuprins:

“În caz de casare, hotãrârile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitãtii administrãrii unor probe sunt obligatorii pentru judecãtorii fondului."

118. La articolul 315, dupã alineatul 3 se introduce un alineat, care devine alineatul 4, cu urmãtorul cuprins:

"La judecarea recursului, precum si la rejudecarea procesului dupã casarea hotãrârii de cãtre instanta de recurs, dispozitiile art. 296 sunt aplicabile în mod corespunzãtor."

119. Capitolul 1 "Contestatia în anulare" din titlul V "Cãile extraordinare de atac" al Cãrtii a II-a devine capitolul I¹ "Contestatia în anulare" al titlului V al Cãrtii a II-a.

120. Partea introductivã a alineatului 1 al articolului 317 va avea urmãtorul cuprins:

"Hotãrârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare, pentru motivele arãtate mai jos, numai dacã aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:"

121. Alineatul 2 al articolului 318 se abrogã.

122. Alineatul 2 al articolului 320 va avea urmãtorul cuprins:

"Întâmpinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile înaintea termenului de judecatã."

123. Punctul 4 al articolului 322 va avea urmãtorul cuprins:

"4. dacã un judecãtor, martor sau expert, care a luat parte la judecatã, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricinã sau dacã hotãrârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecãtii. În cazul în care, în ambele situatii, constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotãrâre penalã, instanta de revizuire se va pronunta mai întâi, pe cale incidentalã, asupra existentei sau inexistentei infractiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat si cel învinuit de sãvârsirea infractiunii;"

124. Punctul 5 al articolului 322 va avea urmãtorul cuprins:

"5. dacã, dupã darea hotãrârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnicã sau care, nu au putut fi înfãtisate dintr-o împrejurare mai presus de vointa pãrtilor, ori dacã s-a desfiintat sau s-a modificat hotãrârea unei instante pe care s-a întemeiat hotãrârea a cãrei revizuire se cere;"

125. Punctul 3 al alineatului 1 al articolului 324 va avea urmãtorul cuprins:

"3. în cazurile prevãzute de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunostintã de hotãrârea instantei penale de condamnare a judecãtorului, martorului sau expertului ori de hotãrârea care a declarat fals înscrisul. În lipsa unei astfel de hotãrâri termenul curge de la data când partea a luat cunostintã de împrejurãrile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotãrâre penalã, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora;"

126. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 324 va avea urmãtorul cuprins:

"4. în cazurile prevãzute de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocã ori, dupã caz, din ziua în care partea a luat cunostintã de hotãrârea desfiintatã sau modificatã pe care s-a întemeiat hotãrârea a cãrei revizuire se cere."

127. Articolul 325 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.325. - Instanta poate suspenda executarea hotãrârii a cãrei revizuire se cere, sub conditia dãrii unei cautiuni. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplicã în mod corespunzãtor."

128. Alineatul 2 al articolului 326 va avea urmãtorul cuprins:

"Întâmpinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile înaintea termenului de judecatã."

129. Dupã alineatul 2 al articolului 326 se introduce un alineat, care devine alineatul 3, cu urmãtorul cuprins:

"Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se întemeiazã."

130. Articolul 329 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.329. - Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, are dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitarã a legii pe întreg teritoriul României, sã cearã Curtii Supreme de Justitie sã se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecãtoresti.

Deciziile prin care se solutioneazã sesizãrile se pronuntã de Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie si se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Solutiile se pronuntã în interesul legii si nu au efect asupra hotãrârilor judecãtoresti examinate."

131. Articolul 330 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.330. - Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, poate ataca cu recurs în anulare, la Curtea Supremã de Justitie, hotãrârile judecãtoresti irevocabile pentru urmãtoarele motive:

1.      când instanta a depãsit atributiile puterii judecãtoresti;

2. când s-a produs o încãlcare esentialã a legii, ce a determinat o solutionare gresitã a cauzei pe fond, printr-o hotãrâre rãmasã irevocabilã, în urma epuizãrii cãilor de atac prevãzute de lege;

3. când s-au sãvârsit infractiuni de cãtre judecãtori în legãturã cu hotãrârea pronuntatã;

4. când Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a constatat o încãlcare a drepturilor sau libertãtilor fundamentale si faptul cã partea, potrivit legii române, poate obtine o reparatie, cel putin partialã, prin anularea hotãrârii pronuntate de o instantã românã."

132. Articolul 330¹ va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 330¹. - În cazurile prevãzute de art. 330 alin. 1 pct. 1 si 2, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data când hotãrârea judecãtoreascã a rãmas irevocabilã.

Pentru motivul prevãzut la art. 330 alin. 1 pct. 3, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data rãmânerii definitive a hotãrârii de condamnare.

În cazul prevãzut de art. 330 alin. 1 pct. 4, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data comunicãrii hotãrârii Curtii Europene a Drepturilor Omului cãtre statul român."

133. Articolul 330² va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 330². - Dupã introducerea recursului în anulare, la cererea pãrtii interesate, instanta poate sã dispunã suspendarea executãrii hotãrârii atacate. Cautiunea este obligatorie si va fi stabilitã de cãtre instantã. Dispozitiile art. 403 alin. 3 se aplicã în mod corespunzãtor.

Cererea de suspendare se poate solutiona si înainte de primul termen de judecatã, în camera de consiliu, cu citarea pãrtilor si concluziile procurorului."

134. Alineatul 2 al articolului 3303 va avea urmãtorul cuprins:

"Judecata recursului în anulare se face de urgentã si cu precãdere, cu participarea procurorului, care expune motivele acestui recurs si pune concluzii."

135. Alineatul 3 al articolului 339 va avea urmãtorul cuprins:

"Apelul împotriva încheierii date de presedintele judecãtoriei se judecã de tribunal, iar apelul împotriva încheierii date de presedintele tribunalului sau al curtii de apel se judecã de completul instantei respective."

136. Alineatul 3 al articolului 365 va avea urmãtorul cuprins:

"Instanta judecãtoreascã va putea suspenda executarea hotãrârii arbitrale atacate cu actiune în anulare numai dupã depunerea unei cautiuni fixate de ea. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplicã în mod corespunzãtor."

137. La capitolul I din Cartea a V-a se introduce sectiunea I, intitulatã "Scopul si obiectul executãrii silite", cu urmãtorul cuprins:

 

"SECTIUNEA I

Scopul si obiectul executãrii silite

 

Art.371¹. - Obligatia stabilitã prin hotãrârea unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunãvoie.

În cazul în care debitorul nu executã de bunãvoie obligatia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silitã, potrivit dispozitiilor prezentei cãrti, dacã legea nu prevede altfel.

Executarea silitã are loc pânã la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalitãtilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.

Art. 371². - Pot fi executate silit obligatiile al cãror obiect constã în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori altei lucrãri sau în luarea unei alte mãsuri admise de lege.

În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalitãti sau alte sume, fãrã sã fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii.

Art. 371³. - Veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executãrii silite dacã, potrivit legii, sunt urmãribile si numai în mãsura necesarã pentru realizarea drepturilor creditorilor.

Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmãrite numai cu respectarea conditiilor prevãzute de lege.

Art.371⁴. - Creditorul si debitorul pot conveni, în tot cursul executãrii silite, ca aceasta sã se efectueze numai asupra veniturilor bãnesti ale debitorului.

De asemenea, ei pot stabili ca vânzarea bunurilor supuse urmãririi sã se facã, în tot sau în parte, prin bunã învoialã.

Art.371⁵. - Executarea silitã înceteazã dacã:

a) s-a realizat integral obligatia prevãzutã în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum si alte sume datorate potrivit legii; în acest caz, executorul va preda debitorului titlul executoriu, mentionând pe acesta stingerea totalã a obligatiilor;

b) nu mai poate fi efectuatã ori continuatã din cauza lipsei de bunuri urmãribile ori a imposibilitãtii de valorificare a unor astfel de bunuri; în aceste cazuri, executorul va restitui creditorului titlul executoriu, mentionând pe acesta cauza restituirii si partea de obligatie ce a fost executatã;

c) creditorul a renuntat la executare;

d) a fost desfiintat titlul executoriu.

Art.371⁶. - În cazurile prevãzute de art. 371⁵ lit. b) se poate cere reluarea executãrii silite, înãuntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silitã, dacã se indicã bunuri ce pot fi urmãrite potrivit legii.

Reluarea executãrii silite poate fi cerutã si asupra aceluiasi bun, dacã acesta este un imobil. În acest caz, atât timp cât potrivit legii, poate avea loc reluarea executãrii silite, nu se va putea dispune radierea somatiei înscrise potrivit dispozitiilor art. 497 alin. 2.

Art.371⁷. - Partea care solicitã îndeplinirea unui act sau a altei activitãti care intereseazã executarea silitã este obligatã sã avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitãtile dispuse din oficiu cheltuielile se avanseazã de cãtre creditor.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea executãrii silite sunt în sarcina debitorului urmãrit, afarã de cazul când creditorul a renuntat la executare sau dacã prin lege se prevede altfel.

Sumele ce urmeazã sã fie plãtite se stabilesc de cãtre executorul judecãtoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesatã, în conditiile legii.

Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu.

Art.371⁸. - Depunerea sau consemnarea oricãrei sume în scopul participãrii la desfãsurarea, potrivit legii, a executãrii silite, cum sunt sumele cu titlu de cautiune ori de pret al bunurilor supuse vânzãrii, se face numai la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia instantei de executare sau a executorului judecãtoresc."

138. Sectiunea I din capitolul I al Cãrtii a V-a devine sectiunea I¹ si se va intitula:

 

"SECTIUNEA I¹

Sesizarea organului de executare. Titlul executoriu"

 

139. Articolul 372 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.372. - Executarea silitã se va efectua numai în temeiul unei hotãrâri judecãtoresti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu."

140. Articolul 373 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.373. - Hotãrârile judecãtoresti si celelalte titluri executorii se executã de executorul judecãtoresc din circumscriptia judecãtoriei în care urmeazã sã se efectueze executarea ori, în cazul urmãririi bunurilor, de cãtre executorul judecãtoresc din circumscriptia judecãtoriei în care se aflã acestea. Dacã bunurile urmãribile se aflã în circumscriptiile mai multor judecãtorii, este competent oricare dintre executorii judecãtoresti care functioneazã pe lângã acestea.

Instanta de executare este judecãtoria în circumscriptia cãreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

141. Dupã articolul 373 se introduc articolele 373¹, 373², 373³ si 373⁴ cu urmãtorul cuprins:

"Art.373¹. - Cererea de executare silitã se depune la executorul judecãtoresc, dacã legea nu dispune altfel. Executorul judecãtoresc va solicita încuviintarea executãrii de cãtre instanta de executare, cãreia îi va înainta, în copie, cererea creditorului urmãritor si titlul executoriu.

Instanta încuviinteazã executarea silitã prin încheiere datã în camera de consiliu, fãrã citarea pãrtilor.

Dupã încuviintarea cererii instanta va alcãtui un dosar privind executarea, la care executorul judecãtoresc este obligat sã depunã câte un exemplar al fiecãrui act de executare, în termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.

Art. 373². - În cazurile prevãzute de lege, precum si atunci când executorul judecãtoresc considerã necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice, dupã caz, sunt obligati sã-i acorde concursul la îndeplinirea efectivã a executãrii silite.

La cererea instantei de executare sau a executorului judecãtoresc cei care datoreazã sume de bani debitorului urmãrit ori detin bunuri ale acestuia, supuse urmãririi potrivit legii, au datoria sã dea informatiile necesare pentru efectuarea executãrii.

De asemenea, la cererea instantei de executare sau a executorului judecãtoresc institutiile, bãncile si orice alte persoane sunt obligate sã-i comunice de îndatã, în scris, datele si informatiile necesare realizãrii executãrii silite, chiar dacã prin legi speciale se dispune altfel. La cererea executorului sau a pãrtii interesate instanta de executare poate lua mãsurile prevãzute de art. 108¹ alin. 1 pct. 2 lit. f) si de art. 108³.

Instanta de executare si executorul judecãtoresc sunt obligati sã asigure secretul informatiilor primite, dacã legea nu prevede altfel.

Art. 373³. - Încheierea prin care presedintele instantei judecãtoresti respinge cererea de învestire cu formulã executorie a hotãrârii judecãtoresti sau a altui înscris, în cazurile prevãzute de lege, poate fi atacatã cu recurs de cãtre creditor. Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la pronuntare, pentru creditorul prezent, si de la comunicare, pentru cel lipsã.

Dacã se refuzã emiterea titlului executoriu de cãtre alte organe competente potrivit legii si dacã legea specialã nu prevede altfel, creditorul poate face plângere la judecãtoria în circumscriptia cãreia se aflã organul care trebuia sã emitã titlul executoriu, în termen de 15 zile de la data când a luat cunostintã de refuz.

Art.373⁴. - Când privitor la aceleasi bunuri se efectueazã mai multe executãri silite, instanta de executare în circumscriptia cãreia a început prima executare, la cererea persoanei interesate, va putea sã le reuneascã, dispunând sã se facã o singurã executare de cãtre executorul judecãtoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacã executãrile sunt în acelasi stadiu, de cãtre executorul judecãtoresc care a început cel dintâi executarea, chiar dacã ele au fost pornite de organe de executare diferite, în afarã de cazul în care legea prevede altfel.

Instanta se va pronunta prin încheiere si asupra cheltuielilor de executare.

Desistarea, dupã conexare, a oricãruia dintre creditorii urmãritori nu va putea sã împiedice continuarea executãrii de la actul de executare cel mai înaintat."

142. Alineatul 1 al articolului 374 va avea urmãtorul cuprins:

"Nici o hotãrâre judecãtoreascã nu se va putea executâ dacã nu este învestitã cu formula executorie prevãzutã de art. 269 alin. 1, afarã de încheierile executorii, de hotãrârile executorii provizoriu si de alte hotãrâri prevãzute de lege, care se executã fãrã formula executorie."

143. Alineatul 1 al articolului 377 va avea urmãtorul cuprins:

"Sunt hotãrâri definitive:

1. hotârârile date în primã instantã, potrivit legii, fãrã drept de apel;

2. hotãrârile date în primã instantã care nu au fost atacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, dacã judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a fost respinsã sau anulatã;

3. hotãrârile date în apel;

4. orice alte hotãrâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel."

144. Alineatul 1 al articolului 379 va avea urmãtorul cuprins:

“Nici o urmãrire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creantã certã, lichidã si exigibilã."

145. Dupã articolul 379 se introduce articolul 379¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art.379¹. - În cazul în care s-a desfiintat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desfiintate de drept. Dispozitiile art. 404¹-404³ sunt aplicabile."

146. Articolul 380 se abrogã.

147. Dupã articolul 384 se introduce articolul 384¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 384¹. - În vederea executãrii unei hotãrâri judecãtoresti, executorul judecãtoresc poate intra în încãperile ce reprezintã domiciliul, resedinta sau sediul unei persoane, precum si în orice alte locuri, cu consimtãmântul acesteia, iar în caz de refuz, cu forta publicã.

În cazul altor titluri executorii decât hotãrârile judecãtoresti, la cererea executorului judecãtoresc, instanta de executare va autoriza, prin hotãrâre, intrarea în locurile mentionate la alin. 1. Instanta se pronuntã de urgentã în camera de consiliu, fãrã citarea pãrtilor, prin hotãrâre irevocabilã si executorie."

148. Alineatul 1 al articolului 385 va avea urmãtorul cuprins:

"Nici o executare nu se va putea face înainte de ora 6,00 si dupã ora 20,00."

149. Articolul 386 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 386. - Executarea silitã nu se va putea face la alte ore decât cele mentionate si nici în zilele nelucrãtoare stabilite potrivit legii, afarã de cazurile urgente în care executarea poate fi încuviintatã de presedintele instantei de executare."

150. Articolul 387 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.387. - În afarã de cazurile în care legea prevede altfel, executarea poate începe numai dupã ce se va comunica debitorului o somatie care va cuprinde urmãtoarele:

1. denumirea si sediul organului de executare;

2. data emiterii somatiei si numãrul dosarului de executare;

3. numele si domiciliul sau, dupã caz, denumirea si sediul debitorului;

4. arãtarea titlului executoriu anexat în baza cãruia urmeazã sã se facã executarea silitã;

5. termenul în care cel somat urmeazã sã-si execute de bunãvoie obligatia prevãzutã în titlul executoriu si arãtarea consecintelor nerespectãrii acesteia;

6. semnãtura si stampila organului de executare.

Dacã în termenul arãtat în somatie debitorul nu-si executã de bunãvoie obligatia, executorul judecãtoresc va proceda de îndatã la executarea silitã."

151. Articolul 388 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 388. - Pentru toate actele de executare pe care le efectueazã, executorul judecãtoresc este obligat sã încheie procese-verbale care vor cuprinde urmãtoarele mentiuni:

1. denumirea si sediul organului de executare;

1.      numele si calitatea celui care încheie procesul-verbal;

2.      data întocmirii procesului-verbal si numãrul dosarului de executare;

3.      titlul executoriu în temeiul cãruia se efectueazã actul de executare;

5. numele si domiciliul ori, dupã caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului urmãritor;

6. locul, data si ora efectuãrii actului de executare;

7. mãsurile luate de executor sau constatãrile acestuia;

8. consemnarea explicatiilor si obiectiunilor participantilor la executare;

9. alte mentiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor;

10. mentionarea, când este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul sau împiedicarea de a semna procesul-verbal;

11. mentionarea numãrului de exemplare în care s-a întocniit procesul-verbal, precum si a persoanelor cãrora li s-a înmânat acesta;

12. semnãtura executorului, precum si, când este cazul, a altor persoane interesate în executare sau care asistã la efectuarea actului de executare;

13. stampila executorului judecãtoresc.

Mentiunile de la pct. 2, 3, 4, 5, 7, 12 si 13 sunt prevãzute sub sanctiunea nulitãtii."

152. Articolul 390 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 390. - Dispozitiile art. 387 si 389 nu se aplicã în cazurile când legea încuviinteazã executarea fãrã somatie. De asemenea, nu se va notifica debitorului nici somatia, nici titlul executoriu, când executarea se face potrivit art. 382."

153. Articolul 391 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 391. - Încãlcarea dispozitiilor art. 384, 385, 387 si 389 atrage anularea executãrii."

154. Sectiunea a IV-a "Pentru primirea cautiunii" din capitolul I al Cãrtii a V-a se va intitula:

 

"SECTIUNEA a IV-a

Despre cautiuni"

 

155. Articolul 394 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 394. - Partea potrivnicã va putea sã conteste solvabilitatea garantului si instanta va hotãrî de urgentã."

156. Sectiunea a VI-a din capitolul I al Cãrtii a V-a va avea urmãtorul cuprins:

 

"SECTIUNEA a VI-a

Contestatia la executare

 

Art.399. - Împotriva executãrii silite însesi, precum si împotriva oricãrui act de executare se poate face contestatie de cãtre cei interesati sau vãtãmati prin executare. De asemenea, dacã nu s-a utilizat procedura prevãzutã de art. 281¹, se poate face contestatie si în cazul în care sunt necesare lãmuriri cu privire la întelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si în cazul în care organul de executare refuzã sã îndeplineascã un act de executare în conditiile prevãzute de lege.

Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silitã însãsi sau la efectuarea oricãrui act de executare atrage sanctiunea anulãrii actului nelegal.

În cazul în care executarea silitã se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instantã judecãtoreascã, se pot invoca în contestatia la executare apãrãri de fond împotriva titlului executoriu, dacã legea nu prevede în acest scop o altã cale de atac.

Art. 400. - Contestatia se introduce la instanta de executare.

Contestatia privind lãmurirea întelesului, întinderii sau aplicãrii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotãrârea ce se executã. Dacã o asemenea contestatie vizeazã un titlu executoriu ce nu emanã de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.

Art.400¹. - Împãrtirea bunurilor proprietate comunã poate fi hotãrâtã, la cererea pãrtii interesate, si în cadrul judecãrii contestatiei la executare.

Art. 401. - Contestatia se poate face în termen de 15 zile de la data când:

a) contestatorul a luat cunostintã de actul de executare pe care-l contestã sau de refuzul de a îndeplini un act de executare;

b) cel interesat a primit, dupã caz, comunicarea ori înstiintarea privind înfiintarea popririi. Dacã poprirea este înfiintatã asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuãrii primei retineri din aceste venituri de cãtre tertul poprit;

c) debitorul care contestã executarea însãsi a primit somatia ori de la data când a luat cunostintã de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somatia sau executarea se face fãrã somatie.

Contestatia prin care o tertã persoanã pretinde cã are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmãrit poate fi introdusã în termen de 15 zile de la efectuarea vânzãrii ori de la data predãrii silite a bunului.

Neintroducerea contestatiei în termenul prevãzut de alin. 2 nu-l împiedicã pe cel de-al treilea sã-si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în conditiile legii.

Art. 402. - Contestatia la executare se judecã cu procedura prevãzutã pentru judecata în primã instantã, care se aplicã în mod corespunzãtor. Pãrtile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgentã si cu precãdere.

Hotãrârea pronuntatã cu privire la contestatie se dã fãrã drept de apel, cu exceptia hotãrârii pronuntate în temeiul art. 400¹ si al art. 401 alin. 2.

Hotãrârea prin care s-a solutionat contestatia privind întelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusã acelorasi cãi de atac ca si hotãrârea ce se executã.

Art.403. - Pânã la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silitã, instanta competentã poate suspenda executarea, dacã se depune o cautiune în cuantumul fixat de instantã, în afarã de cazul în care legea dispune altfel.

Dacã bunurile urmãrite sunt supuse stricãciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului. Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 si 2 instanta, în toate cazurile, se pronuntã prin încheiere, care poate fi atacatã cu recurs, în mod separat.

În cazuri urgente, presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a executãrii pe cale de ordonantã presedintialã, pânã la solutionarea de cãtre instantã a cererii de suspendare prevãzute de prezentul articol.

Art.404. - Dacã admite contestatia la executare, instanta, dupã caz, anuleazã actul de executare contestat sau dispune îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executãrii însesi, anularea ori lãmurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a cãrui îndeplinire a fost refuzatã.

În cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despãgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executãrii, iar când contestatia a fost exercitatã cu rea-credintã, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 7.000.000 lei."

157. Dupã sectiunea a VI-a din capitolul I al Cãrtii a V-a se introduce sectiunea a VI-a¹, intitulatã “Întoarcerea executãrii", cu urmãtorul cuprins:

 

“SECTIUNEA a VI-a¹

Întoarcerea executãrii

 

Art.404¹. - În toate cazurile în care se desfiinieazã titlul executoriu sau însãsi executarea silitã, cel interesat are dreptul la întoarcerea executãrii, prin restabilirea situatiei anterioare acesteia.

Bunurile asupra cãrora s-a fãcut executarea se vor restitui celui îndreptãtit.

În cazul în care executarea silitã s-a fãcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executãrii se va face prin restituirea de cãtre creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizatã în functie de rata inflatiei, cu exceptia situatiei când îsi gãseste aplicare art. 449.

Art.404². - În cazul în care instanta judecãtoreascã a desfiintat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeasi hotãrâre, si asupra restabilirii situatiei anterioare executãrii.

Dacã instanta care a desfiintat hotãrârea executatã a dispus rejudecarea în fond a procesului si nu a luat mãsura restabilirii situatiei anterioare executãrii, aceastã mãsurã se va putea dispune de instanta care rejudecã fondul.

Dacã nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare executãrii în conditiile alin. 1 si 2, cel îndreptãtit o va putea cere instantei judecãtoresti competente potrivit legii.

Art. 404³. - Dacã titlul executoriu emis de un alt organ decât o instantã judecãtoreascã a fost desfiintat de acel organ sau de un ait organ din afara sistemului instantelor judecãtoresti, iar modalitatea restabilirii situatiei anterioare executãrii nu este prevãzutã de lege ori, desi este prevãzutã, nu s-a luat aceastã mãsurã, ea se va putea obtine pe calea unei cereri introduse la instanta prevãzutã de art. 4042 alin. 3."

158. Dupã sectiunea a VI-a¹ din capitolul I al Cãrtii a V-a se introduce sectiunea a VI-a², intitulatã "Prescriptia dreptului de a cere executarea silitã", cu urmãtorul cuprins:

 

"SECTIUNEA a VI-a2

Prescriptia dreptului de a cere executarea silitã

 

Art. 405. - Dreptul de a cere executarea silitã se prescrie în termen de 3 ani, dacã legea nu prevede altfel. În cazul titluriloe emise în materia actiunilor reale mobiliare, termenul de prescriptie este de 10 ani.

Termenul de prescriptie începe sã curgã de la data când se naste dreptul de a cere executarea silitã.

Prin împlinirea termenului de prescriptie orice titlu executoriu îsi pierde puterea executorie.

Art.405¹. - Cursul prescriptiei se suspendã:

a) în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului material la actiune;

b) pe timpul cât suspendarea executãrii silite este prevãzutã de lege ori a fost stabilitã de instantã sau de alt organ jurisdictional competent;

c) atâta timp cât debitorul îsi sustrage veniturile si bunurile de la urmãrire;

d) în alte cazuri prevãzute de lege.

Prescriptia nu se suspendã pe timpul cât executarea silitã este suspendatã la cererea creditorului urmãritor.

Art.405². - Cursul prescriptiei se întrerupe:

a) pe data îndeplinirii de cãtre debitor, înainte de începerea executãrii silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligatiei prevãzute în titlul executoriu ori a recunoasterii, în orice alt mod, a datoriei;

b) pe data depunerii cererii de executare, însotitã de titlul executoriu, chiar dacã a fost adresatã unui organ de executare necompetent;

c) pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu, în conditiile art. 453 alin. 2;

d) pe data îndeplinirii în cursul executãrii silite a unui act de executare;

e) pe data depunerii cererii de reluare a executãrii, în conditiile art. 371⁶ alin. 1;

f) în alte cazuri prevãzute de lege.

Dupã întrerupere începe sã curgã un nou termen de prescriptie.

Prescriptia nu este întreruptã dacã cererea de executare a fost respinsã, anulatã sau dacã s-a perimat ori dacã cel care a fãcut-o a renuntat la ea.

Art.405³. - Dupã împlinirea termenului de prescriptie creditorul poate cere repunerea în acest termen, numai dacã a fost împiedicat sã cearã executarea datoritã unor motive temeinice.

Cererea de repunere în termen se introduce la instanta de executare competentã, în termen de 15 zile de la încetarea împiedicãrii."

159. Capitolul II din Cartea a V-a se va intitula "Urmãrirea silitã asupra bunurilor mobile".

160. Sectiunea I din capitolul II al Cãrtii a V-a se va intitula "Bunurile mobile care nu se pot urmãri".

161. Articolul 406 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.406. - Nu pot fi supuse executãrii silite:

a) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, dacã nu sunt mai multe de acelasi fel;

b) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de douã luni, iar dacã debitorul se ocupã exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pânã la noua recoltã, animalele destinate obtinerii mijloacelor de existentã si furajele necesare pentru aceste animale pânã la noua recoltã;

c) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru 3 luni de iarnã;

d) bunurile declarate neurmãribile prin alte dispozitii legale."

162. Articolul 407 va avea urmãtorul cuprins:

“Art.407. - Bunurile care servesc la exercitarea ocupatiei debitorului nu pot fi supuse executãrii silite decât numai în lipsã de alte bunuri urmãribile si numai pentru obligatii de întretinere, chirii, arenzi sau alte creante privilegiate asupra mobilelor.

Decã debitorul se ocupã cu agricultura, nu vor fi urmãrite, în mãsura necesarã continuãrii lucrãrilor în agriculturã, inventarul agricol, inclusiv animalele de muncã, furajele pentru aceste animale si semintele pentru cultura pãmântului, în afarã de cazul în care asupra acestor bunuri existã un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creantei."

163. Articolul 408 se abrogã.

164. Articolul 409 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 409. - Salariile si alte venituri periodice realizate din muncã, pensiile acordate în cadrul asigurãrilor sociale, precum si alte sume ce se plãtesc periodic debitorului si sunt destinate asigurãrii mijloacelor de existentã ale acestuia pot fi urmãrite:

a) pânã la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de întretinere sau de alocatie pentru copii;

b) pânã la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Dacã sunt mai multe urmãriri asupra aceleiasi sume, urmãrirea nu poate depãsi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, în afarã de cazul în care legea prevede altfel.

Veniturile din muncã sau orice alte sume ce se plãtesc periodic debitorului si sunt destinate asigurãrii mijloacelor de existentã ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmãrite numai asupra pãrtii ce depãseste jumãtate din acest cuantum.

Ajutoarele pentru incapacitate temporarã de muncã, compensatia acordatã salariatilor în caz de desfacere a contractului individual de muncã pe baza oricãror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmãrite decât pentru sume datorate cu titlu de obligatie de întretinere si despãgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vãtãmãri corporale, dacã legea nu dispune altfel.

Urmãrirea drepturilor mentionate la alin. 4 se va putea face în limita a 1/2 din cuantumul acestora.

Sumele retinute potrivit alin. 1-4 se elibereazã sau se distribuie potrivit art. 562 si urmãtoarele.

Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie specialã, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmãrite pentru nici un fel de datorii."

165. Articolul 410 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.410. - Este nulã orice urmãrire sau cesiune fãcutã cu încãlcarea dispozitiilor prezentei sectiuni."

166. Sectiunea a II-a din capitolul II al Cãrtii a V-a se va intitula "Urmãrirea bunurilor mobile".

167. Articolul 411 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.411. - Dacã în termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plãteste suma datoratã, executorul judecãtoresc de pe lângã instanta de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmãribile ale debitorutui, chiar dacã acestea sunt detinute de un tert.

În cazul în care existã pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmãrire, la cererea creditorului sau a executorului judecãtoresc, presedintele instantei de executare va putea dispune, prin încheiere irevocabilã, datã fãrã citarea pãrtilor, ca o datã cu înmânarea somatiei sã se aplice si sechestrul.

Executorul judecãtoresc este obligat sã identifice si sã evalueze cu acordul pãrtilor bunurile sechestrate, iar în caz contrar va solicita efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulatie. O copie de pe raportul de expertizã se comunicã si debitorului.

Pentru bunurile sechestrate asigurãtor nu este necesarã o nouã sechestrare, executorul judecãtoresc fiind însã obligat sã verifice dacã bunurile respective se gãsesc la locul aplicãrii sechestrului si dacã nu au fost substituite sau degradate, precum si sã sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele gãsite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creantei."

168. Punctul 5 al articolului 416 va avea urmãtorul cuprins:

"5. descrierea bunurilor sechestrate si indicarea valorii fiecãruia, dupã aprecierea executorului judecãtoresc, dacã aceasta este cu putintã;”

169. Articolul 417 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.417. - Procesul-verbal de sechestru se va semna de executorul judecãtoresc si de toate persoanele care au fost de fatã la sechestrare. Dacã vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea sã semneze, executorul judecãtoresc va mentiona aceastã împrejurare.

Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se lasã debitorului sau la domiciliul acestuia, precum si, atunci când este cazul, custodelui, acesta din urmã semnând cu mentiunea de primire a bunurilor în pãstrare."

170. Articolul 418 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.418. - Din momentul sechestrãrii bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele pe timpul cât dureazã executarea, sub sanctiunea unei amenzi de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, dacã fapta nu constituie infractiune. Dispozitiile art. 108³-108⁵ sunt aplicabile."

171. Articolul 419 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.4l9. - Bunurile sechestrate se lasã, cu acordul creditorului, în custodia debitorului; în acest caz, debitorul poate folosi bunurile sechestrate, dacã, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin întrebuintare.

Dacã existã pericolul ca debitorul sã înstrãineze, sã substituie ori sã deterioreze bunurile sechestrate, executorul judecãtoresc va proceda la sigilarea sau la ridicarea lor de la debitor.

Dacã debitorul refuzã sã primeascã în custodie bunurile sau nu este prezent la aplicarea sechestrului, precum si în cazul ridicãrii bunurilor, executorul judecãtoresc dã în pãstrare bunurile sechestrate unui custode, numit cu precãdere dintre persoanele desemnate de creditor.

Sumele în lei sau în valutã, titlurile de valoare, obiectele din metale pretioase, pietrele pretioase, obiectele de artã, colectiile de valoare si altele asemenea se ridicã si se depun, cel târziu a doua zi, la unitãti specializate. Cel care primeste bunurile în custodie semneazã procesul-verbal de sechestru.

În toate cazurile, executorul judecãtoresc pãstreazã dovada depunerii."

172. Articolul 420 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 420. - Obiectele sechestrate se vor putea strãmuta cu încuviintarea executorului judecãtoresc din locul unde se aflã, pe cheltuiala pãrtii interesate."

173. Articolul 421 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.421. - În cazul în care custode este o altã persoanã decât debitorul, acesta va avea dreptul la o remuneratie ce se va fixa de executorul judecãtoresc, tinând seama de activitatea depusã. Remuneratia si cheltuielile custodelui vor putea fi plãtite cu anticipatie de cãtre creditorul urmãritor care le va prelua cu precãdere din pretul bunurilor urmãrite."

174. Articolele 423 si 424 se abrogã.

175. Articolul 425 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.425. - Dacã bunul ce se sechestreazã se aflã în proprietate comunã sau asupra lui existã un drept de gaj ori privilegiu constituit în favoarea unei alte persoane, executorul judecãtoresc, luând cunostintã despre acest drept, va înstiinta acea persoanã despre aplicarea sechestrului si o va cita la termenele fixate pentru vânzarea bunului respectiv."

176. Articolul 427 se abrogã.

177. Articolul 428 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.428. - Debitorul sau o altã persoanã interesatã va putea solicita încetarea sau suspendarea urmãririi, numai dacã depune valoarea ce i se cere sau, dupã caz, valoarea bunului reclamat, la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia organului de executare.

Totodatã, persoanele arãtate la alin. 1 vor fi obligate sã înmâneze executorului judecãtoresc pe lângã recipisa de consemnare si o copie de pe cererea de suspendare sau de încetare a executãrii silite, depusã la instanta competentã. Pânã la solutionarea cererii de cãtre instantã urmãrirea se va opri în tot sau în parte.

Asupra cererii de încetare sau suspendare a executãrii silite instanta de executare se va pronunta prin încheiere, potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta presedintialã.

În orice alt caz, urmãrirea va continua, dispozitiile art. 399 si urmãtoarele fiind însã aplicabile."

178. Articolele 429 si 430 se abrogã.

179. Sectiunea a III-a din capitolul II al Cãrtii a V-a se va intitula "Vânzarea bunurilor mobile urmãrite".

180. Articolul 431 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.431. - Executorul judecãtoresc poate proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitatie publicã, vânzare directã si prin alte modalitãti admise de lege.

Executorul judecãtoresc, cu acordul creditorului, poate sã-i încuviinteze debitorului sã procedeze el însusi la valorificarea bunurilor sechestrate. În acest caz, debitorul este obligat sã-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite, indicând, dupã caz, numele sau denumirea si adresa potentialului cumpãrãtor, precum si termenul în care acesta din urmã se angajeazã sã consemneze pretul propus."

181. Dupã articolul 431 se introduce articolul 431¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art.431¹. - Dacã valorificarea bunurilor urmeazã sã se facã prin vânzare la licitatie publicã, executorul judecãtoresc, în termen de cel mult o zi de la întocmirea procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevãzut la art. 431 alin. 2, va fixa data, ora si locul licitatiei."

182. Articolul 432 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.432. - Vânzarea la licitatie se va face la locul unde se aflã bunurile sechestrate sau, dacã existã motive temeinice, în alt loc."

183. Articolul 433 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.433. - Executorul judecãtoresc îl va instiinta pe debitor despre data, ora si locul vânzãrii la licitatie."

184. Articolul 434 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 434. - Vânzarea nu se va putea face în mai putin de douã sãptãmâni, nici în mai mult de douã luni de la data procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevãzut la art. 431 alin. 2."

185. Articolul 436 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.436. - De asemenea, dacã bunurile sunt supuse pieirii sau stricãciunii, executorul judecãtoresc va putea chiar din oficiu sã scurteze termenul de vânzare."

186. Articolul 437 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.437. - Cu cel putin 3 zile înainte de tinerea licitatiei executorul judecãtoresc va întocmi si va afisa publicatia de vânzare la locul licitatiei, la sediul organului de executare, al primãriei de la locul vânzãrii bunurilor si al instantei de executare, iar atunci când apreciazã cã este necesar, vânzarea la licitatie va fi anuntatã si într-un ziar de largã circulatie.

În cazul nerespectãrii dispozitiilor prevãzute la alin. 1, la cererea pãrtii interesate, instanta de executare poate lua împotriva executorului judecãtoresc mãsurile prevãzute la art. 108¹ alin. 1 pct. 2 lit. g) si de art. 108³."

187. Articolul 438 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.438. - Dacã, din cauza unei contestatii sau a unei învoieli între pãrti, data, locul sau ora vânzãrii a fost schimbatã de cãtre autoritatea competentã, se vor face alte publicatii si anunturi, potrivit art. 437."

188. Articolul 439 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.439. - Publicatiile si anunturile de vânzare vor cuprinde data, ora si locul licitatiei, enumerarea bunurilor ce vor fi oferite spre vânzare, cu indicarea pentru fiecare a pretului de începere a licitatiei, care este pretul prevãzut în procesul-verbal de sechestru sau, dupã caz, cel stabilit prin expertizã.

Costul acestor publicatii si anunturi se va avansa de cãtre creditor în contul bunurilor urmãrite."

189. Dupã articolul 439 se introduce articolul 439¹ cu urmãtorul cuprins:

"Art.439¹. - Poate participa la licitatie orice persoanã care, cel mai târziu pânã la începerea vânzãrii la licitatie publicã, a consemnat la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia executorului judecãtoresc, cel putin 10% din pretul de începere a licitatiei pentru bunurile pe care intentioneazã sã le cumpere."

190. Articolul 442 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.442. - Vânzarea la licitatie se va face în mod public de cãtre executorul judecãtoresc, care va oferi spre vânzare fiecare bun în parte sau mai multe bunuri împreunã, în functie de natura si destinatia lor."

191. Articolul 443 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.443. - Pretul de la care începe licitatia este cel prevãzut în publicatii sau anunturi, potrivit art. 439 alin. 1.

Bunul se adjudecã celui care, dupã trei strigãri succesive, fãcute la intervale de timp care sã permitã optiuni si supralicitãri, oferã pretul cel mai mare, chiar si atunci când, în lipsã de alti concurenti, acesta a fost singurul ofertant.

Dacã nu se obtine pretul de începere a licitatiei, la acelasi termen, bunul va fi vândut la cel mai mare pret oferit. În toate cazurile, la pret egal va fi preferat cel care are un drept de preemtiune asupra bunului urmãrit."

192. Articolul 444 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.444. - Dupã adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sã depunã de îndatã întregul pret, în numerar ori cu ordin de platã sau orice alt instrument legal de platã; la cererea sa, încuviintatã de executorul judecãtoresc, pretul se va putea depune în cel mult 5 zile.

Dacã pretul nu se va depune potrivit alin. 1, se va relua licitatia sau, dupã caz, o altã modalitate de valorificare a bunului, iar primul adjudecatar este rãspunzãtor atât de scãderea pretului obtinut la a doua vânzare, cât si de cheltuielile fãcute pentru aceasta; sumele se vor stabili de cãtre executorul judecãtoresc prin proces-verbal cu putere de titlu executoriu si se vor retine cu precãdere din suma depusã conform art. 439¹.

Executorul judecãtoresc va consemna de îndatã sumele de bani încasate, pãstrând dovada consemnãrii. Despre aceasta el va face mentiune si în procesul-verbal de licitatie."

193. Articolul 445 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.445. - Creditorii urmãritori sau intervenienti nu pot sã adjudece bunurile oferite spre vânzare la un pret mai mic de 75% din pretul de începere a licitatiei.

În cazul în care adjudecatar este însusi creditorul urmãritor, iar la urmãrire nu participã alti creditori sau acestia se aflã într-un rang de preferintã inferior creditorului adjudecatar, el va putea depune în contul pretului creanta sa, în tot sau în parte."

194. Articolul 446 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 446. - Licitatia se va închide de îndatã ce din sumele obtinute se pot acoperi creantele ce se urmãresc, precum si toate cheltuielile de executare.

Executorul judecãtoresc va declara închisã licitatia si în cazul în care, în timpul acesteia, survine vreuna dintre situatiile prevãzute de art. 371⁵ sau, dupã caz, de art. 428;"

195. Articolul 447 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.447. - Dupã închiderea licitatiei executorul judecãtoresc va întocmi un proces-verbal despre desfãsurarea si rezultatul acesteia, care va fi semnat de executor, creditor, debitor, precum si de adjudecatar.

Executorul judecãtoresc va elibera, sub semnãtura sa, fiecãrui adjudecatar în parte o dovadã care va cuprinde data si locul licitatiei, numele adjudecatarului, indicarea bunului adjudecat si, dupã caz, a pretului plãtit sau care urmeazã sã fie plãtit.

Dovada eliberatã fiecãrui adjudecatar constituie titlu de proprietate asupra bunurilor vândute; în cazul titlurilor de credit nominative, ajudecatarul va putea obtine transferul acestora pe numele sãu, în terneiul unei copii legalizate de pe acest proces-verbal.

În toate cazurile, predarea bunului se va face dupã achitarea integralã a pretului; pânã la predare adjudecatarul suportã riscul pieirii bunului adjudecat."

196. Articolul 448 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.448. - În cazul în care bunul sechestrat nu s-a putut vinde în conditiile prezentei sectiuni, orice creditor care, potrivit legii, putea cere executarea silitã asupra bunurilor mobile ale debitorului îl poate prelua în contul creantei sale la pretul prevãzut de art. 443 alin. 1. Dacã acest pret este mai mare decât valoarea creantei, creditorul poate prelua bunul numai dacã depune, în conditiile art. 444 alin. 1, suma de bani ce reprezintã diferenta dintre pretsi valoarea creantei.

Dacã mai multi creditori vor sã preia bunul în conditiile alin. 1, acesta va fi atribuit potrivit ordinii de preferintã stabilite de art. 563 si 564.

Bunurile sechestrate, care nu au putut fi valorificate în conditiile prezentei sectiuni, rãmân indisponibilizate cel mult 6 luni de la data sechestrului. În cursul acestui termen executorul poate proceda din nou la valorificarea acestor bunuri. Dacã nici dupã expirarea acestui termen bunurile nu pot fi valorificate, ele se restituie debitorului."

197. Articolul 449 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 449. - În cazul vânzãrilor fãcute în conditiile prezentei sectiuni nu este admisibilã nici o cerere de desfiintare a vânzãrii împotriva tertului adjudecatar care a plãtit pretul, în afarã de cazul în care a existat fraudã din partea acestuia.

Când adjudecatar a fost creditorul, vânzarea va putea fi desfiiniatã, dacã existã temei de nulitate."

198. Articolele 450 si 451 se abrogã.

199. Sectiunea a V-a "Urmãrirea si poprirea bunurilor miscãtoare ale datornicului care sunt in mâna celor de-al treilea" din capitolul II al Cãrtii a V-a se va intitula "Poprirea" si va avea urmãtorul cuprins:

 

"SECTIUNEA a V-a

Poprirea

 

Art.452. - Sunt supuse executãrii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmãribile datorate debitorului de o a treia persoanã sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

Art. 453. - Poprirea se înfiinteazã la cererea creditorului, de executorul judecãtoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.

Pentru sumele datorate cuwtitlu de obligatie de întretinere sau de alocatie pentru copii, precum si în cazul sumelor datorate cu titlu de despãgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, înfiintarea popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, de îndatã ce hotãrârea este executorie potrivit legii.

Art. 454. - Poprirea se înfiinteazã fãrã somatie, prin adresã însotitã de o copie certificatã de pe titlul executoriu, comunicatã celei de-a treia persoane arãtate la art. 452, înstiintându-se totodatã si debitorul despre mãsura luatã.

În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit alin. 1 tert poprit, interdictia de a plãti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreazã ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în mãsura necesarã pentru realizarea obligatiei ce se executã silit.

În cazul în care poprirea a fost înfiintatã ca mãsurã asigurãtorie si nu a fost desfiintatã pânã la obiinerea titlului executoriu, se va comunica tertului poprit copie certificatã de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligatiilor prevãzute de art. 456.

Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va înceta dacã debitorul consemneazã, cu afectatiune specialã, întreaga valoare a creantei la dispozitia creditorului urmãritor. Debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecãtoresc, care va înstiinta de îndatã pe tertul poprit.

Art.455. - În cazurile prevãzute de art. 453 alin. 2 poprirea rãmâne în fiintã si atunci când debitorul îsi schimbã locul de muncã la o altã unitate sau este pensionat. În aceste cazuri, unitatea de la care pleacã debitorul va trimite actele prin care s-a înfiintat poprirea unitãtii la care se aflã noul loc de muncã al debitorului sau organului competent de ocrotire socialã care, de la data primirii acestor acte, devine tert poprit.

Dacã debitorul pãrãseste unitatea fãrã ca aceasta sã cunoascã noul loc de muncã, ea îl va încunostinta pe creditor despre aceastã împrejurare. Dupã aflarea noului loc de muncã al debitorului creditorul îl va aduce la cunostintã unitãtii de la care debitorul a plecat, pentru a se proceda potrivit alin. 1.

Art.456. - În termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenia acestora, tertul poprit este obligat:

a) sã consemneze suma de bani sau, dupã caz, sã indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sã trimitã dovada executorului, în cazul popririi prevãzute la art. 453 alin. 1;

b) sã plãteascã direct creditorului suma retinutã si cuvenitã acestuia, în cazul popririlor prevãzute de art. 453 alin. 2. La cererea creditorului suma îi va fi trimisã la domiciliul indicat sau, dacã este cazul, la resedinta indicatã, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului.

Dacã sunt înfiintate mai multe popriri, tertul poprit va proceda potrivit alin. 1, comunicând, dupã caz, executorului ori creditorilor arãtati la lit. a) si b) din acelasi alineat numele si adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de fiecare în parte.

Art.457. - În cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se înfiinteazã potrivit art. 453.

La data sesizãrii bãncii, sumele existente, precum si cele provenite din încasãrile viitoare sunt indisponibilizate în mãsura necesarã realizãrii creantei. Din momentul indisponibilizãrii si pânã la achitarea integralã a obligatiilor prevãzute în titlul executoriu tertul poprit nu va face nici o altã platã sau altã operatiune care ar putea diminua suma indisponibilizatã, dacã legea nu prevede altfel.

Dispozitiile alin. 2 sunt aplicabile si în cazurile în care poprirea se înfiinteazã asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmãribile ce se aflã în pãstrare la unitãti specializate.

Art.458. - Executorul judecãtoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai dupã împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume.

Creditorilor care nu locuiesc sau nu-si au sediul în localitatea unde  functioneazã executorul, acesta le va trimite sumele plãtite de tertul poprit pe cheltuiala debitorului.

Art.459. - În cazul în care sunt înfiintate mai multe popriri si sumele cuvenite creditorilor depãsesc suma urmãribilã din veniturile debitorului, tertul poprit, în termenul prevãzut de art. 458 alin. 1, va retine si va consemna suma urmãribilã si va depune dovadâ consemnãrii la executorul judecãtoresc. Distribuirea se va face potrivit dispozitiilor art. 562-571.

Art.460. - Dacã tertul poprit nu-si îndeplineste obligatiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când tertul poprit trebuia sã consemneze sau sã plãteascã suma urmãribilã, poate sesiza instanta de executare, în vederea validãrii popririi.

Instanta va cita creditorul urmãritor, debitorul si tertul poprit si, dacã din probele administrate rezultã cã tertul poprit datoreazã sume de bani debitorului, va da o hotãrâre de validare a popririi prin care va obliga tertul poprit sã plãteascã creditorului, în limita creantei, suma datoratã debitorului, iar în caz contrar, va hotãrî desfiintarea popririi. Tertul poprit, care, cu rea-credintã, a refuzat sã-si îndeplineascã obligatiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeasi hotãrâre, cu o sumã cuprinsã între 2.000.000 lei si 10.000.000 lei.

Dacã sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideazã atât pentru sumele ajunse la scadentã, cât si pentru cele care vor fi scadente în viitor, validarea producându-si efectele numai la data când sumele devin scadente.

Dupã validarea popririi tertul poprit va proceda, dupã caz, la consemnarea sau plata prevãzutã la art. 456. În caz de nerespectare a acestor obligatii, executarea silitã se va face împotriva tertului poprit, pe baza hotãrârii de validare care constituie titlu executoriu.

Art.461. - Dacã poprirea a fost înfiintatã asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispozitiilor sectiunii III din prezentul capitol, tinând seama si de reglementãrile speciale referitoare la aceste bunuri, precum si la eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute potrivit art. 562-571."

200. Articolele 461 si 462 se abrogã.

201. Capitolul III din Cartea a V-a se va intitula "Urmãrirea silitã a fructelor neculese si recoltelor prinse de rãdãcini" si va cuprinde articolele 463, 464, 465, 466, 469 si 470.

202. Articolul 463 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 463. - Fructele neculese si recoltele prinse de rãdãcini, care sunt ale debitorului, nu se pot urmãri decât pe bazã de titluri executorii; ele se pot însã sechestra potrivit art. 591 si urmãtoarele."

203. Articolul 466 va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 466. - Dispozitiile art. 415-419, 421 si 422 se aplicã în mod corespunzãtor."

204. Articolele 467 si 468 se abrogã.

205. Articolul 469 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.469. - Executorul judecãtoresc va hotãrî, dupã caz, vânzarea fructelor sau a recoltelor asa cum sunt prinse de rãdãcini sau dupã ce vor fi culese."

206. Articolul 470 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.470. - Dispozitiile art. 437 si urmãtoarele, precum si ale art. 562-571 se aplicã în mod corespunzãtor."

207. Articolele 471-487 se abrogã.

208. Capitolul IV al Cãrtii a V-a se va intitula "Urmãrirea silitã asupra bunurilor imobile" si va avea urmãtorul cuprins:

 

"CAPITOLUL IV

Urmãrirea silitã asupra bunurilor imobile

SECTIUNEA I

Bunuri imobile care pot fi urmãrite

 

Art.488. - Sunt supuse urmãririi silite imobiliare bunurile imobile.

Pot forma obiectul urmãririi silite imobiliare si dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil, precum si dreptul de superficie.

Dreptul de servitute poate fi urmãrit silit numai o datã cu fondul dominant cãruia îi profitã.

Art.489. - Urmãrirea imobilelor înscrise în cartea funciarã se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor. Se pot urmãri în mod separat constructiile ce formeazã o proprietate distinctã de sol, drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente, precum si orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declarã imobile.

Art.490. - Urmãrirea silitã imobiliarã se întinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii imobilului, prevãzute de Codul civil.

Bunurile accesorii nu pot fi urmãrite decât o datã cu imobilul.

Art. 491. - Imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie nu poate fi urmãrit silit înaintea urmãririi mobilelor sale.

Dispozitiile alin. 1 nu împiedicã executarea silitã asupra unui imobil aflat în proprietatea comunã a minorului sau a persoanei puse sub interdictie si a unei persoane cu capacitate deplinã de exercitiu, dacã obligatia prevãzutã în titlul executoriu este comunã.

Art.492. - Creditorul ipotecar poate urmãri în acelasi timp si imobilele neipotecate ale debitorului sãu.

În cazul în care se urmãreste un imobil ipotecat înstrãinat, dobânditorul acestui bun, care nu este personal obligat pentru creanta ipotecarã, poate sã cearã instantei de executare urmãrirea altor imobile ipotecate pentru aceeasi obligatie, aflate în posesiunea debitorului principal. Pânã la solutionarea cererii urmãrirea imobilului ipotecat este suspendatã.

Contestatia prin câre dobânditorul se opune la scoaterea la vânzare se va putea face numai în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii biroului de carte funciarã prin care s-a dispus notarea în cartea funciarã a somatiei de începere a urmãririi silite.

Art.493. - Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevãlmas nu vor putea sã urmãreascã partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comunã, ci vor trebui sã cearã mai întâi împãrteala acestora.

Creditorii personali pot urmãri însã cota-parte determinatã a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fãrã a mai fi necesar sã cearã împãrteala.

 

SECTIUNEA a II-a

Formalitãtile premergãtoare vãnzãrii la licitatie

 

Art. 494. - Imobilele urmãrite silit se valorificã prin vânzare la licitatie publicã, vânzare directã si prin alte modalitãti admise de lege. Dispozitiile art. 431 sunt aplicabile.

Art. 495. - În cazul în care obiectul executãrii silite îl formeazã mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului, procedura de vânzare prin licitatie publicã se va îndeplini pentru fiecare bun în parte.

Art.496. - În vederea identificãrii imobilului urmãrit, executorul judecãtoresc se va deplasa la locul unde este situat acesta si va încheia un proces-verbal de situatie. Procesul-verbal va cuprinde, pe lângã datele prevãzute la art. 504 alin. 1 pct. 1-3, 5, 6 si 14, si descrierea cât mai amãnuntitã a imobilului urmãrit.

Art.497. - Dupã întocmirea procesului-verbat de situatie executorul va soma pe debitor cã, dacã nu va plãti, se va trece la vânzarea imobilelor cuprinse în acest proces-verbal. Somatia de platã ce va fi comunicatã debitorului va cuprinde pe lângã cele arãtate de art. 387 si datele de identificare a imobilului cuprinse în procesul-verbal de situatie, precum si mentiunea cã s-a luat mãsura înscrierii în cartea funciarã.

Executorul va lua mãsuri ca somaiia prevãzutã la alin. 1 sã fie înscrisã în cartea funciarã.

Când se urmãresc mai multe imobile, înscrise la acelasi sau la birouri de carte funciarã diferite, pentru o creantã garantatã cu ipotecã colectivã, somatia se va înainta biroului de carte funciarã la care este înscrisã ipoteca principalã, care, dupã ce a sãvârsit notãrile prevãzute de lege, va trimite din oficiu o copie de pe încheierile sale biroului de carte funciarã secundarã.

Din momentul notãrii somatiei în cartea funciarã orice act de înstrãinare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmãrit este inopozabil, afarã de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau dobânditorul imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii creantelor ce se urmãresc, inclusiv dobânzile si cheltuielile de executare.

Art.498. - Închirierile sau arendãrile, precum si cesiunile de venituri fãcute de debitor sau detinãtor dupã data înscrierii somatiei arãtate la art. 497 alin. 1 nu vor fi opozabile creditorului urmãritor sau adjudecatarului.

Închirierile sau arendãrile anterioare înscrierii somatiei sunt opozabile, în conditiile legii, atât creditorilor urmãritori, cât si adjudecatarului.

Chiriile sau arenzile plãtite debitorului urmãrit înainte de scadentã nu pot fi opuse creditorilor urmãritori sau adjudecatarului decât dacã sunt constatate prin act scris cu datã certã.

Art.499. - Dupã primirea somatiei debitorul poate cere instantei de executare, în termen de 10 zile de la comunicare, sã-i încuviinteze ca plata integralã a datoriei, inclusiv dobânzile si cheltuielile de executare, sã se facã din veniturile imobilului urmãrit sau din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni.

Instanta sesizatã potrivit alin. 1 va cita pãrtile în camera de consiliu si se va pronunta de îndatã prin încheiere irevocabilã. În caz de admitere a cererii debitorului, instanta va dispune suspendarea urmãririi silite imobiliare.

Pentru motive temeinice creditorul poate solicita instantei reluarea urmãririi înainte de expirarea termenului de 6 luni, dispozitiile alin. 2 fiind aplicabile în mod corespunzãtor.

 

SECTIUNEA a III-a

Vânzarea la licitatie

 

Art.500. - Dacã în termen de 15 zile de la primirea somatiei debitorul nu plãteste datoria, executorul judecãtoresc va începe procedura de vânzare, executorul va stabili de îndatã pretul imobilului, iar în cazul în care considerã necesar va cere pãrerea unui expert. Dispozitiile art. 411 alin. 3 sunt aplicabile.

Totodatã, executorul va cere biroului de carte funciarã sã-i comunice drepturile reale si alte sarcini care greveazã imobilul urmãrit. Titularii acestor drepturi vor fi înstiintati despre executare si vor fi citati la termenele fixate pentru vânzarea imobilului.

Separat de pretul imobilului se va determina prin expertizã si valoarea drepturilor de uzufrucut, uz, abitatie sau servitute, dacã aceste drepturi au fost intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci; în cazul imobilelor înscrise în cartea funciarã se va avea în vedere valoarea acestor drepturi mentionatã în cartea funciarã, iar dacã nu este înscrisã, ea se va stabili, când este cazul, prin expertizã.

Art.501. - Dupã emiterea somatiei si în tot cursul executãrii silite executorul judecãtoresc poate numi un administrator-sechestru dacã aceastã mãsurã este necesarã în vederea unei mai bune administrãri a imobilului urmãrit, precum încasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor necesare si apãrarea în litigiile privitoare la acest bun. De asemenea, la cererea creditorului, executorul va numi un administrator-sechestru.

Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul sau o altã persoanã fizicã ori persoanã juridicã. Administratorul-sechestru va consemna veniturile încasate si va depune recipisa la executor.

Când administrator-sechestru este numitã o altã persoanã decât debitorul, executorul îi va fixa drept remuneratie o sumã, tinând seama de activitatea depusã, stabilind totodatã si modalitatea de platã.

Art.502. - În cazul neîndeplinirii obligatiilor stabilite în sarcina sa, administratorul-sechestru, la cererea oricãrei persoane interesate, poate fi revocat de cãtre executorul judecãtoresc.

De asemenea, la cerere, administratorul-sechestru poate fi obligat la despãgubiri de cãtre instanta de executare.

Art. 503. - Dacã debitorul nu are alt mijloc de existentã decât veniturile imobilului urmãrit, la cererea acestuia, executorul judecãtoresc, prin proces-verbal, poate sã-i fixeze o cotã de cel mult 20% din aceste venituri pentru traiul lui si al familiei sale.

Împotriva mãsurii luate de cãtre executorul judecãtoresc cei interesati se pot adresa instantei de executare. Instanta va cita pãrtile în termen scurt, în camera de consiliu, si va hotãrî prin încheiere irevocabilã.

Art. 504. - În termen de 5 zile de la stabilirea pretului imobilului executorul va întocmi si va afisa publicatia de vânzare a acestuia, care va cuprinde urmãtoarele mentiuni:

1.      denumirea si sediul organului de executare;

2. numãrul dosarului de executare;

3. numele si calitatea executorului;

4. numele si domiciliul ori, dupã caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului;

4.      titlul executoriu în temeiul cãruia se face urmãrirea imobiliarã;

5.      identificarea imobilului si descrierea lui sumarã;

7. pretul la care a fost evaluat imobilul;

8. mentiunea, dacã va fi cazul, cã imobilul se vinde grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, si cã, în cazul în care aceste creante nu ar fi acoperite la prima licitatie, se va proceda, în aceeasi zi, la o nouã licitatie pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi. Pretul de la care vor începe aceste licitatii va fi cel prevãzut de art. 509 alin. 3 si 4;

9. data, ora si locul vânzãrii la licitatie;

10. invitatia pentru toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului sã-i anunte executorului înainte de data stabilitã pentru vânzare;

11. invitatia cãtre toti cei care vor sã cumpere imobilul sã se prezinte la termenul de vânzare la locul fixat în acest scop si, pânã la acel termen, sã prezinte oferte de cumpãrare;

12. mentiunea cã ofertantii sunt obligati sã depunã, pânã la termenul de vânzare, o cautiune reprezentând 10% din pretul la care a fost evaluat imobilul;

13. data afisãrii publicatiei de vânzare;

14. semnãtura si stampila executorului judecãtoresc. Termenul stabilit pentru vânzare nu va fi mai scurt de 30 de zile si nici mai lung de 60 de zile de la afisarea publicatiei de vânzare la locul unde va avea loc licitatia.

Publicatia de vânzare se va afisa la sediul organului de executare si al instantei de executare, la locul unde se aflã imobilul urmãrit, la sediul primãriei în a cãrei razã teritorialã este situat imobilul, precum si la locul unde se desfãsoarã licitatia, dacã acesta este altul decât locul unde este situat imobilul.

Executorul judecãtoresc, la cererea celui interesat, va anunta vânzarea la licitatie si într-un ziar de largã circulatie.

Debitorul va fi înstiintat despre data, ora si locul vânzãrii.

Dispozitiile art. 439 alin. 2 sunt aplicabile.

Art.505. - În cazul în care se urmãreste imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie, o copie de pe publicata de vânzare a imobilului se depune si la parchetul de pe lângã instanta de executare.

Art. 506. - Persoanele care vor sã cumpere imobilul la licitatie sunt obligate sã depunã la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia executorului judecãtoresc, pânã la termenul stabilit pentru vânzare, o cautiune reprezentând 10% din pretul la care a fost evaluat imobilul. Dovada consemnãrii va fi atasatã ofertei de cumpãrare.

Nu au obligatia de a depune cautiunea prevãzutã la alin. 1 creditorii care au creante în rang util, potrivit ordinii de preferintã prevãzute de art. 563 si 564.

De asemenea, sunt dispensate de cautiunea prevãzutã la alin. 1 persoanele care, împreunã cu debitorul, detin imobilul urmãrit în proprietate comunã pe cote-pãrti.

Art. 507. - Vânzarea se face la sediul organului de executare sau al instantei de executare ori la locul unde este situat imobilul sau în orice alt loc, dacã se considerã cã este mai potrivit pentru buna valorificare a acestuia. În comune vânzarea se poate efectua si la sediul primãriei în raza cãreia este situat imobilul.

Debitorul nu poate licita nici personal, nici prin alte persoane.

Art. 508. - Vânzarea la licitatie se face în mod public si se va tine separat pentru fiecare imobil sau corp de proprietate.

Dacã mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu aceeasi ipotecã sau dacã corpul de proprietate este compus din mai multe parcele, executorul judecãtoresc va putea dispune, la cererea debitorului sau a creditorului urmãritor, ca vânzarea sã se facã în acelasi timp pentru mai multe corpuri de proprietate sau separat pentru fiecare parcelã în parte.

În cazul când corpurile de proprietate sau parcelele se vând separat, ordinea vânzãrii lor va fi arãtatã de debitor, iar fi lipsa unei asemenea mentiuni, va fi stabilitã de executor.

Art.509. - Licitatia începe prin citirea de cãtre executor a publicatiei de vânzare si a ofertelor primite pânã la acea datã.

Executorul va oferi spre vânzare imobilul, prin trei strigãri succesive, la intervale de timp care sã permitã optiuni si supralicitãri, pornind de la pretul oferit care este mai mare decât cel la care s-a fãcut evaluarea potrivit art. 500 alin. 2 sau, în lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest pret.

Dacã imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitatie sau servitute intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vânzare strigãrile vor începe de la pretul cel mai mare oferit sau, în lipsã, de la cel fixat în publicatie, scãzut cu valoarea acestor drepturi socotitã potrivit art. 500 alin. 4.

Dacã din cauza existentei drepturilor arãtate la alin. 3 nu s-a putut obtine un pret suficient pentru acoperirea creantelor ipotecare înscrise anterior, socotite dupã datele din cartea funciarã, executorul judecãtoresc va relua în aceeasi zi licitatia pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi; în acest caz, strigãrile vor începe de la pretul mentionat în publicatia de vânzare, fãrã scãderea arãtatã în alin. 3.

În cazul în care nu este oferit nici pretul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o nouã publicatie în conditiile art. 504 alin. 3. La acest termen licitatia va începe de la pretul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Dacã nu se obtine pretul de începere a licitatiei, la acelasi termen bunul va fi vândut la cel mai mare pret oferit. Vânzarea se va putea face chiar dacã se prezintã o singurã persoanã care oferã pretul de la care începe licitatia.

Art.510. - Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitatie, a oferit pretul de vânzare potrivit dispozitiilor art. 509. La pret egal va fi preferat cel care are un drept de preemtiune asupra bunului urmãrit.

În toate cazurile, creditorii urmãritori sau intervenienti nu pot sã adjudece bunurile oferite spre vânzare la un pret mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat.

Art. 511. - Executorul va întocmi un proces-verbal despre desfãsurarea si rezultatul fiecãrei licitatii. În procesul-verbal vor fi mentionati toti cei care au participat la licitatie, sumele oferite de fiecare participant, precum si adjudecatarul imobilului. Procesul-verbal va fi semnat de executor, creditor, debitor si de adjudecatar.

Art.512. - Adjudecatarul imobilului va depune pretul la dispozitia executorului judecãtoresc în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzãrii, tinându-se seama de cautiunea depusã în contul pretului.

Când adjudecatar este un creditor, el poate depune creanta sa în contul pretului, fiind obligat, dacã este cazul, sã depunã diferenta de pret. Dacã existã alti creditori care au un drept de preferintã în conditiile art. 563 si 564, el va depune pânã la concurenta pretului de adjudecare si suma necesarã pentru plata creantelor lor, în mãsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenta de pret.

Art.513. - Dacã adjudecatarul nu depune pretul în termenul prevãzut de art. 512 alin. 1, imobilul se va scoate din nou în vânzare în contul acestuia, el fiind obligat sã plãteascã cheltuielile prilejuite de noua licitatie si eventuala diferentã de pret. Adjudecatarul va putea sã achite la termenul de licitatie pretul oferit initial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie.

Dacã la noul termen de licitatie imobilul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat sã plãteascã toate cheltuielile prilejuite de urmãrirea imobilului.

Suma datoratã potrivit alin. 1 si 2 de fostul adjudecatar se stabileste de executor prin procesul-verbal de licitatie, care constituie titlu executoriu. Aceastã sumã se va retine cu precãdere din cautiunea depusã.

Art.514. - Dupã adjudecarea imobilului cãtre unul dintre participantii la licitatie, executorul, la cerere, va dispune restituirea cautiunilor depuse de ceilalti participanti, procedând, când este cazul, potrivit dispozitiilor art. 513 alin. 3.

Art.515. - La cererea adjudecatarului, executorul judecãtoresc, cu acordul creditorului, poate stabili plata pretului în rate, numãrul acestora, cuantumul si data scadentei lor, precum si suma care se plãteste de îndatã drept avans.

SECTIUNEA a IV a

Actul de adjudecare

 

Art.516. - Dupã plata integralã a pretului sau a avansului prevãzut de art. 515, dacã imobilul a fost vândut cu plata în rate, executorul, pe baza procesului-verbal de licitatie, va întocmi actul de adjudecare, care va cuprinde urmãtoarele mentiuni:

1.      denumirea si sediul organului de executare;

2. numele si calitatea executorului;

3. numãrul si data procesului-verbal de licitatie;

4. numele si domiciliul sau, dupã caz, denumirea si sediul debitorului si adjudecatarului;

5. pretul la care s-a vândut si modalitatea de achitare în cazul în care vânzarea s-a fãcut cu plata în rate;

6. mentiunea, dacã este cazul, cã imobilul s-a vândut grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, ori, dupã caz, liber de aceste drepturi, în conditiile prevãzute de art. 509 alin. 3 si 4;

7. datele de identificare a imobilului;

8. mentiunea cã actul de adjudecare este titlu de proprietate si cã poate fi înscris în cartea funciarã;

9. mentiunea cã, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva cumpãrãtorului care nu plãteste diferenta de pret, în cazul în care vânzarea s-a fãcut cu plata pretului în rate;

10. semnãtura si stampila executorului, precum si semnãtura adjudecatarului.

Art. 517. - Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda dobânditorului spre a-i servi ca titlu de proprietate si pentru a fi înscris în cartea funciarã.

În cazul în care imobilul a fost vândut cu plata pretului în rate, executorul va înainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciarã pentru a înscrie în cartea funciarã interdictia de înstrãinare si grevare a imobilului pânã la plata integralã a pretului si a dobânzii corespunzãtoare.

Executorul va preda, totodatã, un exemplar al actului de adjudecare creditorului urmãritor, care îi va servi ca titlu executoriu împotriva cumpãrãtorului, dacã acesta nu plãteste diferenta de pret.

 

SECTIUNEA a V-a

Efectele adjudecãrii

           

Art. 518. - Prin actul de adjudecare proprietatea imobilului sau, dupã caz, un alt drept real care a fãcut obiectul urmãririi silite se transmite de la debitor la adjudecatar. De la aceastã datã adjudecatarul are dreptul la fructe si venituri, datoreazã dobânzile pânã la plata integralã a preiului si suportã toate sarcinile imobilului.

Prin intabulare adjudecatarul dobândeste dreptul de a dispune de imobilul vândut, potrivit regulilor de carte funciarã.

De la data intabulãrii imobilul rãmâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creantã, creditorii putându-si realiza aceste drepturi numai din pretul obtinut. Dacã pretul de adjudecare se plãteste în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.

Ipotecile si celelalte sarcini reale se vor radia din oficiu, afarã de cele pentru care adjudecatarul ar conveni sã fie mentinute; de asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, dacã vânzarea s-a fãcut în conditiile prevãzute de art. 509 alin. 4, toate notãrile fãcute cu urmãrirea silitã, precum si interdictia de înstrãinare sau de grevare, dacã existã.

Dacã imobilul a fost cumpãrat cu plata pretului în rate, cumpãrãtorul nu îl va putea înstrãina sau greva, fãrã încuviintarea creditorilor urmãritori, înainte de plata integralã a pretului.

Art. 519. - Locatiunea si celelalte acte juridice privitoare la imobil rãmân în fiintã sau, dupã caz, înceteazã, potrivit legii.

Plãtile fãcute înainte de scadentã de cãtre locatar sau alte persoane interesate sunt supuse dispozitiilor art. 498 alin. 3.

 

SECTIUNEA a VI-a

Dispozitii speciale

 

Art.520. - Orice cerere de evictiune, totalã sau partialã, privind imobilul adjudecare va prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în cartea funcîarã. Aceastã prescriptie curge si împotriva dispãrutilor, minorilor si persoanelor puse sub interdictie.

Art.521. - În cazul în care cererea de evictiune este introdusã înainte de împãrteala pretului de adjudecare, instanta de executare, la solicitarea adjudecatarului, va putea sã suspende, cu sau fãrã cautiune, împãrteala pretului pânã la judecarea definitivã a cererii de eviciiune.

Art. 522. - Dacã a fost evins total sau partial, adjudecatarul îl poate actiona pe debitorul urmãrit pentru a fi despãgubit.

În mãsura în care nu se poate îndestula de la debitor, adjudecatarul îi poate actiona pe creditorii care au încasat pretul de adjudecare, în limita sumei încasate de acestia.

Art. 523. - În tot cursul executãrii silite asupra bunurilor imobile, debitorul sau altã persoanã interesatã poate obtine desfiintarea mãsurilor asigurãtorii sau de executare, consemnând la dispozitia creditorului urmãritor întreaga valoare a creantei, cu toate accesoriile si cheltuielile de executare.

Dispozitiile art. 428 alin. 2-4 se aplicã în mod corespunzãtor.

În cazul în care cererea este admisã, instanta, cu acordul debitorului, va dispune si eliberarea sumei în mâinile creditorului."

209. Articolele 524-561 se abrogã.

210. Capitolul V din Cartea a V-a se va intitula "Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executarea silitã" si va avea urmãtorul cuprins:

 

"CAPITOLUL V

Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executarea silitã

 

Art.562. - Suma de bani realizatã prin executarea silitã se elibereazã creditorului urmãritor pânã la acoperirea integralã a drepturilor sale, iar suma rãmasã disponibilã se predã debitorului.

Art.563. - În cazul în care executarea silitã a fost pornitã de mai multi creditori sau când, pânã la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul judecãtoresc procedeazã la distribuirea sumei potrivit urmãtoarei ordini de preferintã, dacã legea nu prevede altfel:

a) creantele reprezentând cheltuieli de judecatã, pentru mãsuri asigurãtorii sau de executare silitã, pentru conservarea bunurilor al cãror pret se distribuie, precum si orice alte cheltuieli fãcute în interesul comun al creditorilor;

b) creantele reprezentând salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru întretinerea si îngrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporarã de muncã, prevenirea îmbolnãvirilor, refacerea sau întãrirea sãnãtãtii, ajutoarele de deces, acordate în cadrul asigurãrilor sociale, precum si creantele reprezentând obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii;

c) creantele rezultând din obligatia de întretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de platã a altor sume periodice destinate asigurãrii mijloacelor de existentã;

d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;

e) creantele rezultând din împrumuturi acordate de stat;

f) creantele reprezentând despãgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietãtii publice prin fapte ilicite;

g) creantele rezultând din împrumuturi bancare, din livrãri de produse, prestãri de servicii sau executãri de lucrãri, precum si din chirii sau arenzi;  h) creantele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat aau bugetelor locale;

i) alte creante.

În cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferintã, dacã legea nu prevede altfel, suma realizatã se repartizeazã între creditori proportional cu creanta fiecãruia.

Art. 564. - Dacã existã creditori care, asupra bunului vândut, au drepturi de gaj, ipotecã sau alte drepturi de preferiniã conservate, în conditiile prevãzute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului, creantele lor vor fi plãtite înaintea creantelor prevãzute la art. 563 alin. 1 lit. a).

Art.565. - Dobânzile si penalitãtile sau alte asemenea accesorii ale creantei principale vor urma ordinea de preferintã a acestei creante.

Art. 566. - În cazul în care unul dintre titlurile depuse de creditorii urmãritori contine obligatia debitorului de a plãti o sumã de bani în mod periodic, iar bunurile rãmase în patrimoniul debitorului dupã efectuarea executãrii sau veniturile sale nu asigurã plata în viitor a ratelor datorate, executorul judecãtoresc sau partea interesatã va sesiza instanta în circumscriptia cãreia se face executarea. Instanta va stabili suma globalã cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmãrire. Încheierea se dã cu citarea pãrtilor si este supusã numai recursului.

Dacã debitorul a decedat si se constatã cã, în raport cu numãrul mostenitorilor, locul unde acestia se gãsesc, modul în care s-a fãcut împãrteala mostenirii sau cu alte asemenea împrejurãri, plata în rate a creantelor este greu de realizat, instanta poate, la cererea creditorului, sã procedeze potrivit alin. 1, stabilind suma totalã ce se cuvine creditorului, precum si suma pe care o va plãti fiecare mostenitor în parte.

Art.567. - Creantele conditionale sau afectate de un termen suspensiv se vor plãti potrivit ordinii de preferintã prevãzute de art. 563.

Dacã conditia este rezolutorie, nu se va putea elibera creditorului suma cuvenitã decât dacã acesta va da o cautiune sau va constitui o ipotecã în favoarea celor care ar trebui sã se foloseascã de aceastã sumã în cazul îndeplinirii conditiei.

Dacã conditia este suspensivã, suma cuvenitã creditorului va fi distribuitã creditorilor care vin dupã acesta, dacã acestia vor da o cautiune sau vor constitui o ipotecã pentru a garanta restituirea sumei primite în caz de îndeplinire a conditiei.

În cazul în care creditorii prevãzuti la alin. 2 si 3 nu dau o cautiune sau nu constituie o ipotecã, suma se va consemna la Casa de Economii si Consemnatiuni pânã la îndeplinirea conditiei rezolutorii sau suspensive.

Art. 568. - Dacã creanta este afectatã de un termen suspensiv, aceasta se va plãti chiar dacã termenul nu s-a împlinit. Când o astfel de creantã este fãrã dobândã, plata înainte de termen nu se va face decât dacã se scade dobânda cuvenitã pânã la împlinirea termenului. Dacã însã creditorul nu este de acord sã se facã scãderea, partea sa se va consemna la Casa de Economii si Consemnatiuni, pentru a fi sliberatã la împlinirea termenului.

Art.569. - Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare se poate face numai dupã trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, când executorul va proceda, dupã caz, la eliberarea sau distribuirea acesteia, cu citarea pãrtilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.

În cazul valorificãrii bunurilor grevate de un drept de gaj ori ipotecã, sau de alte drepturi reale dobândite dupã înscrierea vreunei garantii reale asupra acestor bunuri, despre care a luat cunostintã în conditiile art. 425 ori art. 500 alin. 3, executorul este obligat sã încunostinteze din oficiu pe creditorii în favoarea cãrora au fost constituite aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea pretului.

În acest caz, titularii drepturilor de uzufruct, uz, abitatie si servitute, stinse prin adjudecare, vor fi trecuti în ordinea înscrierii cu valoarea acestor drepturi înscrise în cartea funciarã, iar dacã nu este înscrisã, cu valoarea determinatã potrivit art. 500 alin. 4, care poate fi contestatã în conditiile art. 570 alin. 2.

Art.570. - Despre eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, executorul va întocmi de îndatã un proces-verbal, care se va semna de persoanele interesate care sunt prezente.

Cel nemultumit de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare poate cere executorului sã consemneze obiectiile sale în procesul-verbal, care poate fi contestat în termen de 3 zile. Contestatia suspendã de drept eliberarea sau, dupã caz, distribuirea. Judecata ei se face de urgentã si cu precãdere, cu citarea în termen scurt a pãrtilor.

Art.571. - Dupã întocmirea procesului-verbal prevãzut de art. 570 alin. 1 nici un creditor nu mai este în drept sã cearã a participa la distribuirea sumelor rezultate din executarea silitã."

211. Capitolul VI din Cartea a V-a se va intitula "Predarea silitã a bunurilor si executarea silitã a altor obligatii de a face sau de a nu face" si va avea urmãtorul cuprins:

 

"CAPITOLUL VI

Predarea silitã a bunurilor si executarea silitã a altor obligatii de a face sau de a nu face

SECTIUNEA I

Dispozitii commune

 

Art.572. - În cazul în care obligatia debitorului prevãzutã în titlul executoriu constã în predarea unui bun ori a folosintei acestuia, în desfiintarea unei constructii, plantatii sau a altei lucrãri ori în îndeplinirea oricãrei alte activitãti stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu executã de bunãvoie obligatia sa în termenul prevãzut în somatie, executorul sau, dupã caz, creditorul, în raport cu împrejurãrile cauzei si natura obligatiei ce se executã, va proceda fie la executarea silitã, fie va sesiza instanta de executare în vederea aplicãrii unei amenzi civile.

Art. 573. - Dacã creditorul justificã o nevoie urgentã sau existã pericol ca debitorul sã se sustragã de la urmãrire, presedintele instantei de executare va putea dispune, prin încheiere irevocabilã, datã fãrã citarea pãrtilor, ca executarea silitã a obligatiilor prevãzute la art. 572 sã se facã de îndatã, fãrã somatie.

Art.574. - Dacã în titlul executoriu nu s-a stabilit ce sumã urmeazã a fi plãtitã ca echivalent al valorii lucrului în cazul imposibilitãtii predãrii acestuia, instanta de executare, la cererea creditorului, va stabili aceastã sumã prin hotãrâre datã cu citarea pãrtilor.

Hotãrârea este executorie si este supusã recursului. Suspendarea executãrii acestei hotãrãri nu se va putea obtine decât cu consemnarea sumei stabilite.

Dispozitiile art. 428 sunt aplicabile în mod corespunzãtor.

Pe baza cererii prevãzute la alin. 1 instanta va putea înfiinta mãsuri asigurãtorii.

 

SECTIUNEA a II-a

Predarea silitã a bunurilor mobile

 

Art.575. - Dacã partea obligatã sã predea un bun mobil, determinat prin calitate si cantitate, nu-si îndeplineste obligatia în termen de o zi de la primirea somatiei, predarea lui se va face prin executare silitã.

Art.576. - În vederea executãrii silite a obligatiei prevãzute la art. 575, executorul judecãtoresc va ridica bunul urmãrit de la debitor sau de la persoana la care se aflã, punându-l pe creditor în drepturile sale, stabilite prin titlul executoriu.

Art. 577. - Executorul judecãtoresc va încheia, în conditiile art. 388, un proces-verbal despre îndeplinirea executãrii, stabilind totodatã cheltuielile de executare pe care urmeazã sã le plãteascã debitorul. Procesul-verbal constituie titlu executoriu în privinta cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului.

 

SECTIUNEA a III-a

Predarea silitã a bunurilor immobile

 

Art.578. - Dacã partea obligatã sã pãrãseascã ori sã predea un imobil nu-si îndeplineste aceastã obligatie în termen de 5 zile de la primirea somatiei, ea va fi îndepãrtatã prin executare silitã, iar imobilul va fi predat celui îndreptãtit.

Art.579. - În vederea executãrii silite a obligatiei prevãzute la art. 578, executorul judecãtoresc va soma pe debitor sã pãrãseascã de îndatã imobilul, iar în caz de împotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul fortei publice, punând pe creditor în drepturile sate.

Art.580. - Dacã executarea priveste un imobil în care se gãsesc bunuri mobile ce nu formeazã obiectul executãrii si pe care debitorul nu le ridicã singur, executorul va încredinta aceste bunuri în pãstrarea unui custode, pe cheltuiala debitorului.

Art.580¹. - Despre îndeplinirea executãrii potrivit prevederilor prezentei sectiuni. executorul judecãtoresc va întocmi un proces-verbal, dispozitiile art. 577 fiind aplicabile.

 

SECTIUNEA a IV-a

Executarea silitã a altor obligatii de a face sau a obligatiilor de a nu face

 

Art.580². - Dacã debitorul refuzã sã îndeplineascã o obligatie de a face cuprinsã într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somatiei, creditorul poate fi autorizat de instanta de executare, prin încheiere irevocabilã, datã cu citarea pãrtilor, sã o îndeplineascã el însusi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.

Art.580³. - Dacã obligatia de a face nu poate fi îndeplinitã prin altã persoanã decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanta sesizatã de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilã, datã cu citarea pãrtilor, sã plãteascã, în favoarea statului, o amendã civilã de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilitã pe zi de întârziere pânã la executarea obligatiei prevãzute în titlul executoriu.

Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligatiei prevãzute la alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese. Dispozitiile art. 574 sunt aplicabile în mod corespunzãtor.

Art.580⁴. - Dispozitiile prevãzute în sectiunea de fatã sunt aplicabile în mod corespunzãtor si în cazul când titlul executoriu cuprinde o obligatie de a nu face.

Creditorul va putea cere instantei de executare sã fie autorizat, prin încheiere irevocabilã, datã cu citarea pãrtilor, sã desfiinteze el însusi sau prin alte persoane, dacã este cazul, pe socoteala debitorului, lucrãrile fãcute de acesta împotriva obligatiei de a nu face.

Art.580⁵. - În cazurile prevãzute de art. 580² si 580⁴, dacã debitorul se opune la executarea obligatiei de cãtre creditor, acesta va putea obtine, prin intermediul executorului judecãtoresc, concursul organelor de politie, jandarmerie sau al altor agenti ai foriei publice, dupã caz."

212. Cartea a VI-a se va intitula "Proceduri speciale"

213. Alineatul 3 al articolului 581 va avea urmãtorul cuprins:

"Ordonanta va putea fi datã si fãrã citarea pãrtilor si chiar atunci când existã judecatã asupra fondului. Judecata se face de urgentã si cu precãdere. Pronuntarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face în cel mult 48 de ore de la pronuntare".

214. Articolul 582 va avea urmãtorul cuprins

“Art. 582. - Ordonanta este supusã recursului în termen de 5 zile de la pronuntare, dacã s-a dat cu citarea pãrtilor, si de la comunicare, dacã s-a dat fãrã citarea lor.

Instanta de recurs poate suspenda executarea pânã la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al cãrei cuantum se va stabili de cãtre aceasta.

Recursul se judecã de urgentã si cu precãdere, cu citarea pãrtilor. Dispozitiile art. 581 alin. 3 referitoare la amânarea pronuntãrii si redactarea ordonantei sunt aplicabile.

Împotriva executãrii ordonantei presedintiale se poate face contestatie."

215. Alineatul 3 al articolului 584 va avea urmãtorul cuprins:

"Dacã hotãrârea nu se poate reface pe calea arãtatã la alin. 1 si 2, se va trece la refacerea ei de cãtre instanta de apel, potrivit dispozitiilor art. 583."

216. Alineatul 4 al articolului 584 va avea urmãtorul cuprins:

“Dacã dosarul, inclusiv hotãrârea, nu se poate reface nici potrivit alin. 3, instanta de apel va judeca din nou pricina în fond. Pentru judecata din nou a cauzei, pãrtile sunt obligate sã facã dovada cã între ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecãrii si cã acesta a fost solutionat prin hotãrâre judecãtoreascã. Dovada se va face cu orice înscrisuri sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instantei judecãtoresti sau ale altor autoritãti."

217. Articolul 585 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.585. - "Instanta care a pronuntat hotãrârea dispãrutã va proceda în toate cazurile la refacerea acesteia potrivit dispozitiilor art. 583 si 584.

Dacã în cursul judecãtii a fost gãsitã hotãrârea dispãrutã, cererea va fi respinsã.

De asemenea, dacã ulterior judecãtii hotãrârea dispãrutã a fost gãsitã, hotãrârea refãcutã potrivit dispozitiilor arãtate, la alin. 1 va fi anulatã de cãtre instanta care a pronuntat-o."

218. Capitolul IV din Cartea a VI-a se va intitula "Mãsurile asigurãtorii" si va avea urmãtorul cuprins:

 

"CAPITOLUL IV

Mãsurile asigurãtorii

SECTlUNEA I

Sechestrul asigurãtor

 

Art. 591. - Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cãrui creantã este constatatã prin act scris si este exigibilã, poate solicita înfiintarea unui sechestru asigurãtor asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, dacã dovedeste cã a intentat actiune. EI poate fi obligat la plata unei cautiuni în cuantumul fixat de cãtre instantã.

Acelasi drept îl are si creditorul a cãrui creantã nu este constatatã în scris, dacã dovedeste cã a intentat actiune si depune, o datã cu cererea de sechestru, o cautiune de jumãtate din valoarea reclamatã.

Instanta poate încuviinta sechestrul asigurãtor chiar dacã creanta nu este exigibilã, în cazurile în care debitorul a micsorat prin fapta sa asigurãrile date creditorului sau nu a dat asigurãrile promise ori atunci cînd este pericol ca debitorul sã se sustragã de la urmãrire sau sã-si ascundã ori sã-si risipeascã averea. În aceste cazuri, creditorul trebuie sã dovedeascã îndeplinirea celorlalte conditii prevãzute de alin. 1 si sã depunã o cautiune al cãrei cuantum va fi fixat de cãtre instantã.

Art. 592. - Cererea de sechestru asigurãtor se adreseazã instantei care judecã procesul.

Instanta va decide de urgentã, în camera de consiliu, fãrã citarea pãrtilor, prin încheiere executorie, fixând totodatã, dacã este cazul, cuantumul cautiunii si termenul înãuntrul cãruia urmeazã sã fie depusã aceasta. Încheierea este supusã numai recursului, în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judecã de urgentã si cu precãdere, cu citarea în termen scurt a pãrtilor.

Dispozitiile art. 581 alin. 3 privitoare la pronuntarea si redactarea hotãrârii se aplicã atât la solutionarea cererii, cât si la judecarea recursului.

Nedepunerea cautiunii în termenul fixat de instantã atrage desfiintarea de drept a sechestrului. Aceasta se constatã prin încheiere irevocabilã, datã fãrã citarea pãrtilor.

 . - Mãsura sechestrului asigurãtor se aduce la îndeplinire de cãtre executorul judecãtoresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silitã, care se aplicã în mod corespunzãtor.

În cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmãribile numai în mãsura necesarã realizãrii creantei.

Sechestrul asigurãtor pus asupra unui imobil se va înscrie de îndatã în cartea funciarã. Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupã înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv.

Împotriva modului de aducere la îndeplinire a mãsurii sechestrului cel interesat va putea face contestatie.

Art.594. - Dacã debitorul va da, în toate cazurile, garantie îndestulãtoare, instanta va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurãtor. Cererea se solutioneazã în camera de consiliu, de urgentã si cu citarea în termen scurt a pãrtilor, prin încheiere supusã numai recursului în termen de 5 zile de la pronuntare. Recursul se judecã de urgentã si cu precãdere. Dispozitiile art. 592 alin. 3 se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 595. - În cazul în care cererea principalã, în temeiul cãreia a fost încuviintatã mãsura asigurãtorie, a fost anulatã, respinsã sau perimatã prin hotãrâre irevocabilã, debitorul poate cere ridicarea mãsurii de cãtre instanta care a încuviintat-o. Asupra cererii instanta se pronuntã prin încheiere irevocabilã, datã fãrã citarea pãrtilor. Dispozitiile art. 593 se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 596. - Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decât dupã ce creditorul a obtinut titlul executoriu.

 

SECTlUNEA a II-a

Poprirea asigurãtorie

 

Art.597. - Poprirea asigurãtorie se poate înfiinta asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmãribile datorate debitorului de o a treia persoanã sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, în conditiile stabilite de art. 591.

Dispozitiile art. 592-595 se aplicã în mod corespunzãtor.

 

SECTIUNEA a III-a

Sechestrul judiciar

 

Art.598. - Ori de câte ori existã un proces asupra proprietãtii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrãrii unui bun proprietate comunã, instanta competentã pentru judecarea cererii principale va putea sã încuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacã aceastã mãsurã este necesarã pentru conservarea dreptului respectiv.

Art. 599. - Se va putea, de asemenea, încuviinta sechestrul judiciar, chiar fãrã a exista proces:

1. asupra unui bun pe care debitorul îl oferã pentru liberarea sa;

2. asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice sã se teamã cã va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sãu actual;

3. asupra unor bunuri mobile care alcãtuiesc garantia creditorului, când acesta învedereazã insolvabilitatea debitorului sãu ori când are motive temeinice sã bãnuiascã cã debitorul va fugi ori sã se teamã de sustrageri sau deteriarãri.

În aceste cazuri, competentã este instanta în circumscriptia cãreia se aflã bunul.

Art. 600. - Cererea de sechestru judiciar se judecã de urgentã, cu citarea pãrtilor. În caz de admitere, instanta va putea sã oblige pe reclamant la darea unei cautiuni, iar în cazul bunurilor imobile se va proceda potrivit art. 593 alin. 3. Încheierea este supusã numai recursului, în termen de 5 zile de la pronuntare. Dispozitiile art. 592 alin. 3 se aplicã în mod corespunzãtor.

Paza bunului sechestrat va fi încredintatã persoanei desemnate de pãrti de comun acord, iar în caz de neîntelegere, unei persoane desemnate de instantã, care va putea fi chiar detinãtorul bunului. În acest scop, executorul judecãtoresc se va deplasa la locul situãrii bunului ce urmeazã a fi pus sub sechestru si-l va da în primire, pe bazã de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi înaintat si instantei care a încuviintat mãsura.

Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare si administrare, va încasa orice venituri si sume datorate si va putea plãti datorii cu caracter curent, precum si cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, el va putea sta în judecatã în numele pãrtilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, dar numai cu autorizarea prealabilã a instantei care l-a numit.

Dacã administrator-sechestru a fost numitã o altã persoanã decât detinãtorul, instanta va fixa, pentru activitatea depusã, o sumã drept remuneratie, stabilind totodatã si modalitãtile de platã.

Art.601. - În cazuri urgente, presedintele instantei va putea numi, prin încheiere irevocabilã datã fãrã citarea pãrtilor, un administrator provizoriu pânã la solutionarea cererii de sechestru judiciar."

219. Alineatul 1 al articolului 612 va avea urmãtorul cuprins:

"Cererea de divort va cuprinde, pe lângã cele prevãzute de lege pentru cererea de chemare în judecatã, numele copiilor minori nãscuti din cãsãtorie sau care se bucurã de situatia legalã a copiilor nãscuti din cãsãtorie."

220. Alineatul 6 al articolului 612 va avea urmãtorul cuprins:

"Interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea motivelor de divort."

221. Articolele 643-673 se abrogã.

222. Dupã capitolul VII din Cartea a VI-a se introduce capitolul VII¹, intitulat "Procedura împãrtelii judiciare", cu urmãtorul cuprins:

 

“CAPITOLUL VII¹

Procedura împãrtelii judiciare

 

Art.673¹. - Judecarea oricãrei cereri de împãrtealã privind bunuri asupra cãrora pãrtile au un drept de proprietate comunã se face cu procedura prevãzutã în capitolul de fatã, în afara cazurilor în care legea stabileste o altã procedurã.

Art.673². - Reclamantul este obligat sã arate în cerere persoanele între care urmeazã a avea loc împãrteala, titlul pe baza cãruia se cere împãrteala, toate bunurile supuse împãrtelii, evaluarea lor, locul unde acestea se aflã, precum si persoana care le detine sau le administreazã.

Art.673³. - La prima zi de înfãtisare, dacã pãrtile sunt prezente, instanta le va cere declaratii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse împãrtelii si va lua act, când este cazul, de recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se aflã si valoarea acestora.

Art.673⁴. - În tot cursul procesului instanta va stãrui ca pãrtile sã împartã bunurile prin bunã învoialã.

Dacã pãrtile ajung la o întelegere cu privire la împãrtirea bunurilor, instanta va hotãrî potrivit învoielii lor. Împãrteala se poate face prin bunã învoialã si dacã printre cei interesati se aflã minori sau persoane puse sub interdictie, însã numai cu încuviintarea prealabilã a autoritãtii tutelare, precum si, dacã este cazul, a ocrotitorului legal.

În cazul în care întelegerea priveste împãrtirea numai a anumitor bunuri, instanta va lua act de aceastã învoialã si va pronunta a hotãrâre partialã, continuând procesul pentru celelalte bunuri.

Dispozitiile art. 271-273 sunt aplicabile.

Art.673⁵. - Dacã pãrtile nu se învoiesc, instanta va stabili bunurile supuse împãrtelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecãruia si creantele nãscute din starea de proprietate comunã pe care coproprietarii le au unii fatã de altii. Dacã se împarte o mostenire, instanta va mai stabili datoriile transmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor fatã de defunct, precum si sarcinile mostenirii.

Instanta va face împãrteala în naturã. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedeazã la formarea loturilor si la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumã de bani.

Art.673⁶. - Dacã pentru formarea loturilor sunt necesare operatii de mãsurãtoare, evaluare si altele asemenea, pentru care instanta nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele arãtate la art. 6735 alin. 1, întocmind în mod corespunzãtor minuta prevãzutã de art. 258. Prin aceeasi încheiere instanta va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor.

Raportul de expertizã va arãta evaluarea si criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica dacã bunurile pot fi comod partajabile în naturã si în ce mod anume, propunând loturile ce urmeazã sã fie atribuite.

Art.673⁷. - În cazul în care, dupã pronuntarea încheierii prevãzute de art. 6736 alin. 1, dar mai înainte de pronuntarea hotãrârii de împãrtealã, se constatã cã existã si alti coproprietari sau cã au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împãrtelii, fãrã ca, privitor la acesti coproprietari sau la acele bunuri, sã fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanta va putea da o nouã încheiere, care va cuprinde, dupã caz, si coproprietarii sau bunurile omise. În aceleasi conditii instanta poate, cu consimtãmântul tuturor coproprietarilor, sã scoatã un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împãrtit.

Art.673⁸. - Încheierile prevãzute la art. 673⁶ alin. 1 si art. 673⁷ pot fi atacate cu apel mai înainte de pronuntarea hotãrârii, dacã apelul priveste stabilirea calitãtii de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecãruia ori masa bunurilor supuse împãrtelii. Dacã aceste încheieri nu au fost atacate în ceea ce priveste stabilirea calitãtii de coproprietar, cotaparte cuvenitã fiecãruia ori masa bunurilor supuse împãrtelii, ele nu mai pot fi supuse apelului o datã cu hotãrârea asupra fondului procesului.

Art. 673⁹. - La formarea si atribuirea loturilor,instanta va tine seama, dupã caz, si de acordul pãrtilor, mãrimea cotei-pãrti ce se cuvine fiecãruia din masa bunurilor de împãrtit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia pãrtilor, faptul cã unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împãrteala, au fãcut constructii, îmbunãtãtiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Art.673¹⁰. - În cazul în care împãrteala în naturã a unui bun nu este posibilã sau ar cauza o scãdere importantã a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod pãgubitor destinatia economicã, la cererea unuia dintre coproprietari, instanta, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacã mai multi coproprietari cer sã li se atribuie bunul, instanta va tine seama de criteriile prevãzute la art. 673⁹. Prin încheiere ea va stabili si termenul în care coproprietarul cãruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat sã depunã sumele ce reprezintã cotele-pãrti cuvenite celorlalti coproprietari.

Dacã coproprietarul cãruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin hotãrârea asupra fondului procesului; îi va atribui bunul.

În cazul în care coproprietarul nu depune în termen sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta va putea atribui bunul altui coproprietar, în conditiile prezentului articol.

La cererea unuia dintre coproprietari, instanta, tinând seama de împrejurãrile cauzei, pentru motive temeinice, va putea sã-i atribuie bunul direct prin hotãrârea asupra fondului procesului, stabilind totodatã sumele ce se cuvin celorlalti coproprietari si termenul în care este obligat sã le plãteascã.

Art.673¹¹. - În cazul în care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, desi acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au depus, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin încheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodatã dacã vânzarea se va face de cãtre pãrti prin bunã învoialã ori de cãtre executorul judecãtoresc.

Dacã s-a dispus ca vânzarea bunului sã se facã de pãrti prin bunã învoialã, instanta va stabili si termenul în care aceastâ va fi efectuatã. Termenul nu poate fi mai mare de 6 luni. La împlinirea termenului pãrtile vor prezenta instantei dovada vânzãrii.

În cazul în care vânzarea prin bunã învoialã nu se realizeazã în termenul prevãzut de alin. 2, instanta, prin încheiere, va dispune ca vânzarea sã fie efetuatã de executorul judecãtoresc.

Încheierile prevãzute în prezentul articol pot fi atacate separat cu apel. Dacã nu au fost astfel atacate, aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului o datã cu hotãrârea asupra fondului procesului.

Art.673¹². - Dupã rãmânerea irevocabilã a încheierii prin care s-a dispus vânzarea bunului de cãtre executorul judecãtoresc, acesta va proceda la efectuarea vânzãrii la licitatie publicã.

Executorul va fixa termenul de licitatie, care nu va putea depãsi 30 de zile pentru bunurile mobile si 60 de zile pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii încheierii, si va înstiinta coproprietarii despre data, ora si locul vânzãrii.

Pentru termenul de licitatie a bunurilor mobile executorul va întocmi si va afisa publicatia de vânzare cu cel putin 5 zile înainte de acel termen.

În cazul vânzãrii unui bun imobil, executorul va întocmi si va afisa publicatia de vânzare cu cel putin 30 de zile înainte de termenul de licitatie.

Coproprietarii pot conveni ca vânzarea bunurilor sã se facã la orice pret oferit de participaritii la licitaiie.

Dispozitiile prezentului articol se completeazã în mod corespunzãtor cu dispozitiile capitolelor II, III si IV din Cartea a V-a privind vânzarea la licitatie a bunurilor mobile si imobile.

Art.673¹³. - La cererea uneia dintre pãrti instanta poate proceda la împãrteala bunurilor pentru care nu a dispus vânzarea potrivit art. 673¹¹.

Art. 673¹⁴. - În toate cazurile, asupra cererii de împãrtealã instanta se va pronunta prin hotãrâre.

Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalti, precum si cele rezultate din vânzare vor fi împãrtite de instantã potrivit dreptului fiecãrui coproprietar.

În cazul în care împãrteala nu se poate realiza în nici una dintre modalitãtile prevãzute de lege, instanta va hotãrî închiderea dosarului."

223. Articolele 692-697 se abrogã.

224. În Cartea a VI-a, dupã articolul 720 se introduce capitolul XIV, intitulat "Dispozitii privind solutionarea litigiilor în materie comercialã", cu urmãtorul cuprins:

 

"CAPITOLUL XIV

Dispozitii privind solutionarea litigiilor in materie comercialã

 

Art.720¹. - În procesele si cererile în materie comercialã evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecatã, reclamantul va încerca solutionarea litigiului prin conciliere directã cu cealaltã parte.

În scopul arãtat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversã, comunicându-i în scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijinã acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandatã cu dovadã de primire, prin felegramã, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigurã transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin înmânarea înscrisurilor sub semnãturã de primire.

Data convocãrii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.

Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arãtarea pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de vedere al fiecãrei pãrti.

Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocãrii prevãzute la alin. 2, dovada cã de la data primirii acestei convocãri au trecut 30 de zile se anexeazã la cererea de chemare în judecatã.

Art.720². - În procesele si cererile în materie comercialã pãrtile sau reprezentantii lor pot fi asistati de experti ori de alti specialisti.

Art. 720³. - Cererea de chemare în judecatã va cuprinde:

a) numele, domiciliul sau resedinta pãrtilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupã caz, numãrul de înmatriculare în registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar;

b) numele si calitatea celui care angajeazã partea si ale celui care o reprezintã în litigiu, anexându-se dovada calitãtii;

c) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzãtoare;

d) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se întemeiazã cererea;

e) semnãtura pãrtii sau a reprezentantului acesteia, dupã caz.

La cererea de chemare în judecatã se vor anexa copii certificate de pe toate înscrisurile pe care reclamantul îsi întemeiazã pretentiile, mentionându-se care dintre aceste înscrisuri au fost comunicate în conditiile prevãzute de art. 720¹ alin. 2.

Art.720⁴. - La primirea cererii de chemare în judecatã potrivit art. 1 14, când este cazul, reclamantului i se va pune în vedere sã depunã orice act invocat în sustinerea cererii, care nu a fost comunicat pârâtului la convocarea pentru conciliere.

Pârâtul va fi citat cu mentiunea cã este obligat sã depunã întâmpinare la dosarul cauzei cu cel putin 5 zile înainte de termenul de judecatã, iar în procesele urgente, cu cel putin 3 zile. Întâmpinarea va avea cuprinsul prevãzut de art. 115, mentionându-se si datele arãtate la art. 720³ alin. 1 lit. a) si b).

Judecãtorii vor verifica efectuarea procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen si, când este cazul, vor lua mãsuri de refacere a acestor proceduri, precum si pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura înstiintarea pãrtilor pentru înfãtisarea la termen.

Încheierea privind luarea mãsurilor prevãzute de art. 114¹ alin. 6, în cazul proceselor si cererilor în materie comercialã, poate fi atacatã cu recurs în termen de 5 zile de la pronuntare, dacã a fost datã cu citarea pãrtilor, si de la comunicare, dacã a fost datã fãrã citarea lor.

Art.720⁵. - Dacã pârâtul are pretentii împotriva reclamantului derivând din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionalã. În cazul litigiilor prevãzute de art. 720¹ nu este necesarã o altã încercare de conciliere.

Cererea reconventionalã trebuie sã îndeplineascã conditiile prevãzute pentru cererea de chemare în judecatã si va fi introdusã în cadrul termenului prevãzut pentru depunerea întâmpinãrii.

În cazul în care pârâtul a introdus cerere reconventionalã, reclamantul va depune întâmpinare pânã la prima zi de înfãtisare. La cererea pãrtii interesate, instanta, tinând seama de complexitatea cauzei, poate fi ca un termen scurt pentru completarea întâmpinãrii, precum si pentru studierea acesteia de cãtre pârât.

Art.720⁶. - Procesele si cererile în materie comercialã se judecã cu precãdere. Instanta este datoare sã asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor si obligatiilor procesuale ale pãrtilor, precum si desfãsurarea cu celeritate a procesului.

Când procedura de citare este legal îndeplinitã, judecata, chiar si asupra fondului, poate continua în sedintã publicã sau în camera de consiliu, în ziua urmãtoare sau la termene scurte, succesive, date în cunostinta pãrtilor. La aceste termene instanta poate stabili, pentru parte sau pentru cel care o reprezintã, îndatoriri în ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu înscrisuri, relatii scrise rãspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 222, asistarea si concursul la efectuarea în termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionãrii cauzei.

Pentru motive temeinice, alte termene se vor acorda numai în cazul în care judecata nu poate continua potrivit alin. 2.

Art.720⁷. - În cursul judecãtii asupra fondului procesului, instanta va stãrui pentru solutionarea lui, în tot sau în parte, prin întelegerea pãrtilor. Întelegerea se constatã prin hotãrâre irevocabilã si executorie.

Art.720⁸. - Hotãrârile date în primã instantã privind procesele si cererile în materie comercialã sunt executorii si sunt supuse numai recursului.

Art.720⁹. - Pentru hotãrârea judecãtoreascã datã în materie comercialã, care se aduce la îndeplinire prin executare silitã, hotãrârea redactatã potrivit art. 261 alin. 1 si 2, purtând mentiunea cã este irevocabilã, constituie titlu executoriu, fãrã efectuarea altor formatitãti.

Art.720¹⁰. - Litigiile privind desfãsurarea activitãtii în scopul privatizãrii prin înstrãinare de bunuri ori alte valori din patrimoniul societãtilor comerciale sau al altor persoane juridice cu capital de stat, precum si litigiile privind drepturile si obligatiile contractate în cadrul acestei activitãti se solutioneazã de cãtre instantele care au competenta de judecatã a proceselor si cererilor în materie comercialã, potrivit dispozitiilor procedurale aplicabile în aceastã materie."

225. Articolul 725 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.725. - Dispozitiile legii noi de procedurã se aplicã, din momentul intrãrii ei în vigoare, si proceselor în curs de judecatã începute sub legea veche, precum si executãrilor silite începute sub acea lege.

Procesele în curs de judecatã la data schimbãrii competentei instantelor legal învestite vor continua sã fie judecate de acele instante. În caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile legii noi privitoare la competentã sunt pe deplin aplicabile.

Hotãrârile pronuntate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rãmân supuse cãilor de atac si termenelor prevãzute de legea sub care au fost pronuntate.

Actul de procedurã îndeplinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi rãmâne supus dispozitiilor vechii legi. În cazul în care acest act de procedurã ar putea fi anulat potrivit legii vechi, el nu va fi mentinut, chiar dacã potrivit legii noi ar fi valabil."

226. Articolul 727 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.727. - Ori de câte ori prin alte legi se face trimitere la dispozitii abrogate sau modificate din cuprinsul acestui cod, trimiterea se va socoti fãcutã, când este cazul, la dispoziiiile corespunzãtoare care le înlocuiesc."

227. Articolul 733 va avea urmãtorul cuprins:

"Art.733. - Amenzile aplicate în temeiul prevederilor codului de fatã se executã de cãtre executorii judecãtoresti, potrivit dispozitiilor legale privind executarea silitã a creantelor bugetare."

Art.II. - Amenzile prevãzute în Codul de procedurã civilã, precum si limitele valorice de stabilire a competentei materiale a instantelor judecãtoresti în cazurile prevãzute de lege vor putea fi actualizate prin hotãrâre a Guvernului, în functie de rata inflatiei.

Art. III. - Urmãtorii termeni din Codul de procedurã civilã se înlocuiesc astfel:

- "ajutor de primar" cu "viceprimar";

- "casã de depuneri" cu "Casa de Economii si Consemnatiuni";

- "datornic" cu "debitor";

- "despãrtenie" cu "divort";

- "executiune", "executie”; cu "executare";

- faptele de cãpetenie" cu "faptele esentiale";

- "interogatorul" cu "interogatoriul";

- "miscãtor cu "mobil";

- "mort" cu "defunct";

- "nemiscãtor" cu "imobil";

- "nevârstnic" cu "minor";

- "notarul comunei" cu "secretarul primãriei";

- "pecete" cu "sigiliu";

- "pensie alimentarã" cu "pensie de întretinere";

- "sorocite" cu "fixate";

- "tãlmaci" cu "interpret";

- "vârstnic" cu "major".

Termenii "consiliu judiciar" si "jurãmântul" - ca mijloc de probã - se eliminã din tot cuprinsul Codului de procedurã civilã.

În vederea republicãrii, Ministerul Justitiei este autorizat sã înlocuiascã sau sã elimine, dupã caz, si alti termeni sau expresii, pentru actualizarea redactãrii textelor în conformitate cu terminologia consacratã de dispozitiile legale în vigoare si pentru corelarea cu normele privind ortografia limbii române.

Art. IV. - Prescriptiile care au început sã curgã înainte de data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã, pentru a cãror împlinire ar trebui sã treacã mai mult de 3 ani, se vor împlini dupã trecerea unui termen de 3 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgeniã.

Art. V. În cazul imobilelor neînscrise în cartea funciarã, pânã la deschiderea cãrtilor funciare în conditiile prevãzute de Legea cadastrului si a publicitãtii imobiliare nr. 7/1996, formalitãtile de publicitate privind urmãrirea silitã imobiliarã si luarea mãsurilor asigurãtorii se fac cu aceleasi efecte juridice în vechile documente de publicitate imobiliarã.

Art. VI. - Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 120 din 12 iunie 1997, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 87/1998, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. Alineatul (5) al articolului 22 va avea urmãtorul cuprins:

"(5) Cererile privitoare la nulitatea sau la desfacerea adopiiei sunt supuse acelorasi reguli de competentã ca si cele pentru încuviintarea acesteia."

2. La articolul 22, dupã alineatul (5) se introduce alineatul (6) cu urmãtorul cuprins:

"(6) Hotãrârile date în cauzele având ca obiect nulitatea si desfacerea adoptiei nu sunt supuse apelului."

Art. VII. - Articolele 58, 59, 60 si 61 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, se modificã si vor avea urmãtorul cuprins:

"Art. 58. - Dacã unitatea apreciazã cã greva a fost declaratã ori continuã cu nerespeetarea legii, ea se poate adresa tribunalului în a cãrui circumscriptie îsi are sediul unitatea cu o cerere prin care se solicitã instantei încetarea grevei.

Art. 59. - Tribunalul fixeazã termen pentru solutionarea cererii de încetare a grevei, care nu poate fi mai mare de 3 zile de la data înregistrãrii acesteia, si dispune citarea pãrtilor.

Art.60. - (1) Tribunalul examineazã cererea prin care se solicitã încetarea grevei si pronuntã de urgentã o hotãrâre prin care, dupã caz:

a) respinge cererea unitãtii;

b) admite cererea unitãtii si dispune încetarea grevei ca fiind ilegalã.

(2) Hotãrârile pronuntate de tribunal sunt definitive.

Art.6l. - (1) Tribunalul si Curtea de apel solutioneazã cererea sau, dupã caz, recursul, potrivit procedurii prevãzute pentru soluiionarea conflictelor de muncã.

(2) În cazul în care dispune încetarea grevei ca fiind ilegalã, instantele, la cererea celor interesati, pot obliga persoanele vinovate de declansarea grevei ilegale la plata unor despãgubiri."

Art. VIII. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã se abrogã:

- art. 1126, 1127 si 1824 - 1836 din Codul civil;

- Legea LX/1881 privitoare la executarea silitã imobiliarã, cu modificãrile ulterioare;

- Decretul-lege nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii împãrtelilor judiciare;

- art. 889-909 din Codul comercial;

- art. 72 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 108/1996, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

- orice alte dispozitii contrare.

Art. IX. - Prezenta ordonantã de urgeniã intrã în vigoare la 3 luni de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. X. - Codul de procedurã civilã, cu modificãrile ulterioare, inclusiv cele din prezenta ordonantã de urgentã, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o nouã numerotare.

Ministerul Justitiei este singurul autorizat sã editeze si sã publice, în volum, dupã textul publicat în Monitorul Oficial al României, editia oficialã a Codului de procedurã civilã.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU

Contrasemneazã:

Ministru de stat, ministrul justitiei,

Valeriu Stoica

 

Bucuresti, 14 septembrie 2000.

Nr. 138.