MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XII - Nr. 525       LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE        Miercuri, 25 octombrie 2000

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

            178. - Lege privind produsele cosmetice

 

            394. - Decret pentru promulgarea Legii privind produsele cosmetice     

 

            384. - Decret privind conferirea Ordinului national Serviciul Credincios

 

            385. - Decret privind conferirea Ordinului national Pentru Merit

 

            398. - Decret privind conferirea Ordinului national Steaua României

 

            399. - Decret privind conferirea Ordinului national Pentru Merit în grad de Mare Ofiter

 

            400. - Decret privind conferirea Ordinului national Pentru Merit în grad de Mare Ofiter

 

            401. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

            402. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

            403. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă unor colonei din Serviciul Român de Informatii

 

            404. - Decret privind înaintarea în gradul de general de divizie a unui general de brigadă din Serviciul Român de Informatii

 

            405. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă unui colonel din Serviciul de Telecomunicatii Speciale si trecerea acestuia în rezervă

 

DECIZII

 

            11. - Decizie privind asigurarea conducerii Senatului în perioada 24-28 octombrie 2000

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 171 din 26 septembrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            168. - Ordonantă de urgentă privind unele măsuri de restructurare a activitătii regiilor autonome prin vânzarea unor active aflate în patrimoniul acestora

 

REPUBLICĂRI

 

            Ordonanta Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apărării nationale a României

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind produsele cosmetice

 

            Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

            CAPITOLUL I - Dispozitii generale

            Art. 1. - Prezenta lege reglementează conditiile care trebuie să fie respectate la fabricarea si comercializarea produselor cosmetice de uz uman.

            Art. 2. - Pentru aplicarea prezentei legi termenii si sintagmele de mai jos semnifică după cum urmează:

            a) produs cosmetic - orice substantă sau preparat care vine in contact cu diverse pării externe ale corpului uman (piele, ochi, unghii, buze, organe genitale externe, păr de pe cap si de pe corp etc.) sau cu dintii si mucoasa bucală, pentru a le curăta, a le parfuma, a le modifica aspectul si/sau a le corecta mirosurile corporale si/sau a le proteja ori a le mentine în bună stare;

            b) ingredient cosmetic - orice substantă chimică sau preparat de origine sintetică ori naturală, cu exceptia compozitiilor aromatice sau parfumante, care intră în compozitia unui produs cosmetic;

            c) coloranti cosmetici - substante care se adaugă în produse cosmetice în scopul colorării produsului si/sau a unor părti ale corpului uman;

d) conservanti - substante care se adaugă în produsele cosmetice în scopul principal de a inhiba dezvoltarea microorganismelor în aceste produse;

            e) filtre ultraviolete - substante care se adaugă în produsele cosmetice pentru a filtra anumite radiatii ultraviolete, în scopul protejării pielii de efectele nedorite ale acestor radiatii;

            f) lot de fabricatie - o cantitate definită în materie primă, material de ambalare sau produs finit; fabricată în conditii identice printr-un proces sau o serie de procese, astfel încât să poată fi considerată omogenă;

            g) număr de lot de fabricatie - o combinatie distinctivă de numere si/sau de litere, care în mod specific identifică un lot;

            h) termen de valabilitate - data stabilită de producător până la care produsul conservat în conditiile impuse îsi mentine caracteristicile prescrise si poate fi utilizat;

            i) etichetă - orice material scris care contine elemente de identificare a produsului si, după caz, instructiuni de utilizare pentru consumator;

            j) ambalaj primar - material care vine în contact direct cu produsul cosmetic, folosit la mentinerea caracteristicilor prescrise ale produsului pe toată perioada de valabilitate;

            k) ambalaj secundar - material folosit la protejarea ambalajului primar.

            Art. 3. - Lista prezentată în anexă cuprinde categoriile de produse cosmetice definite conform art. 2 si face parte integrantă din prezenta lege.

 

            CAPITOLUL II - Conditii impuse produselor cosmetice pentru securitatea consumatorilor

            Art. 4. - Produsele cosmetice comercializate nu trebuie să pericliteze sănătatea umană, atunci când sunt respectate conditiile de utilizare, si anume: prezentarea produselor, etichetarea, instructiunile privind conservarea, depozitarea, utilizarea si îndepărtarea acestora, precum si orice altă indicatie prevăzută de fabricant, respectiv de importator.

            Art. 5. - Se interzic fabricarea si comercializarea produselor cosmetice în a căror compozitie se utilizează:

            a) substante interzise de Ministerul Sănătătii;

            b) substante în afara limitelor de admisibilitate si a conditiilor impuse de Ministerul Sănătătii.

            Art. 6. - (1) Ministerul Sănătătii va stabili listele cuprinzând:

            a) substante interzise să fie folosite la fabricarea produselor cosmetice;

            b) substante, inclusiv coloranti, conservanti, filtre ultraviolete, care pot fi folosite numai în anumite conditii si limite de admisibilitate.

            (2) Listele prevăzute la alin. (1) vor fi modificate de Ministerul Sănătătii ori de câte ori acest lucru se impune.

            Art. 7. - Produsele cosmetice pot fi comercializate pe teritoriul României numai dacă producătorul, respectiv importatorul, este înregistrat legal în România si a notificat Ministerului Sănătătii intentia de punere în circulatie a produselor cosmetice.

            Art. 8. - (1) Notificarea constă în transmiterea în formă scrisă a următoarelor date:                                

            a) numele/denumirea producătorului, respectiv a importatorului, si numărul de înregistrare la registrul comertului;

            b) adresa la care are sediul în România producătorul sau importatorul;

            c) tara de origine pentru produsul fabricat în afara teritoriului României;

            d) denumirea comercială a produsului cosmetic;

            e) categoria de produs cosmetic;

            f) compozitia calitativă a produsului;

            g) caracteristicile fizico-chimice si microbiologice ale produsului finit;

            h) copie de pe documentul de evaluare a riscului pentru sănătatea umană a produsului cosmetic, prevăzut la art. 10 lit. e);

            i) o prezentare a ambalajului si a etichetei de comercializare a produsului.

            (2) Datele prevăzute la alin. (1) lit. a)-e), lit. g) si h), trebuie să fie prezentate în limba română, iar cele indicate la lit. f), conform denumirilor din Nomenclatorul international pentru produsele cosmetice - INCI si Indexul culorilor - Colour Index.

            Art. 9. - Documentatia de notificare prevăzută la art. 8 se depune cu 10 zile înainte de comercializarea produselor cosmetice.

            Art. 10. - (1) Producătorul, respectiv importatorul, este obligat să detină la adresa indicată pe etichetă un dosar privind produsul cosmetic, care să cuprindă următoarele date:

            a) compozitia calitativă si cantitativă a produsului; informatiile privind compozitia parfumantă si parfumurile sunt limitate la numele si la numărul de cod al compozitiei si la identitatea furnizorului;

            b) caracteristicile fizico-chimice si microbiologice ale materiilor prime si ale produsului finit;

            c) metoda de fabricare, conform normelor de bună practică de fabricatie a produselor cosmetice;

            d) metodele de analiză necesare pentru controlul calitătii produselor cosmetice si informatii privind stabilitatea produsului;

            e) evaluarea riscului pentru sănătatea umană a produsului finit; în acest scop fabricantul ia în considerare profilul toxicologic general al ingredientelor, structura lor chimică si nivelul lor de expunere;

            f) numele si adresa laboratorului si ale persoanelor răspunzătoare care au evaluat produsul cosmetic din punct de vedere al securitătii pentru sănătatea umană; persoanele răspunzătoare de evaluare trebuie să aibă diplomă de studii superioare de specialitate în farmacie, medicină, chimie sau biologie;

            g) datele existente în materie de efecte nedorite pentru sănătatea umană, provocate de produsele cosmetice ca urmare a utilizării lor;

            h) dovada privind efectul declarat al produsului cosmetic, în cazul în care natura acestuia o justifică.

            (2) În cazul în care pe etichetă sunt indicate mai multe adrese ale fabricantului, respectiv importatorului, se va sublinia adresa la care se află dosarul privind produsul cosmetic.

            Art. 11. - Datele prevăzute la art. 10 trebuie să fie prezentate în limba română.

            Art. 12. - În urma efectuării actiunii de verificare, întreprinsă de reprezentantii împuterniciti ai organelor de control abilitate, producătorul, respectiv importatorul, este obligat să asigure accesul acestora la dosarul mentionat la art. 10 în cel mult 48 de ore de la solicitare.

            Art. 13. - (1) Produsele cosmetice vor fi comercializate numai în recipiente si/sau ambalaje inscriptionate vizibil, lizibil si cu caractere care nu se sterg usor, indicându-se următoarele date:

            a) denumirea firmei;

            b) adresa la care are sediul în România fabricantul, respectiv importatorul;

            c) tara de origine pentru produsele din import;

            d) continutul nominal în momentul ambalării produsului, indicat în greutate sau în volum, exceptând ambalajele ce contin mai putin de 5 grame sau mai putin de 5 mililitri, esantioanele gratuite si dozele unice; în ceea ce priveste ambalajele în care se comercializează produse într-un

ansamblu de bucăti si pentru care indicarea greutătii sau a volumului nu este semnificativă, continutul poate să nu fie indicat, dar se va mentiona pe ambalaj numărul de bucăti; această mentiune nu este necesară atunci când numărul de piese este usor de determinat din exterior sau dacă produsul este comercializat în mod uzual ca unitate;

            e) termenul de valabilitate înscris prin cuvântul expiră, urmat de dată sau de detalii privirid locul de pe ambalaj unde se află inscriptionată data expirării, exprimată prin lună si an, în această ordine, în cifre arabe. In cazul produselor cosmetice cu o valabilitate mai mare de 30 de luni indicarea termenului minim de valabilitate nu este obligatorie;

f) instructiunile de conservare, utilizare si îndepărtare, inclusiv pentru produsele cosmetice de folosintă profesională;

            g) numărul lotului de fabricatie, după caz, marcat pe recipient sau pe ambalaj ori o indicatie care să permită identificarea produsului;

            h) categoria de produs cosmetic, exceptând cazul în care aceasta rezultă din prezentarea produsului;

            i) lista cuprinzând ingredientele care fac parte din compozitia produsului cosmetic, în ordinea descrescătoare a greutătii în momentul încorporării lor; această listă este precedată de cuvântul ingrediente.

            (2) În cazul unor recipiente sau ambalaje de dimensiuni reduse, datele prevăzute la alin. (1) lit. f) si i) se pot înscrie pe o etichetă, banderolă sau prospect, care va însoti în mod obligatoriu produsul.

            (3) Se vor mentiona ingredientele în concentratie mai mică de 1 %, fără o ordine anuale, după cele a căror concentratie este mai mare de 1 %. Colorantii se pot mentiona după celelalte ingrediente. Ansamblul de coloranti utilizati în produsele cosmetice decorative, fabricate în mai multe

nuante coloristice, va fi indicat pe etichetă, precedat de "+/-". Compozitiile de parfumare sau de aromatizare vor fi mentionate prin cuvântul parfum, respectiv aromă.

            (4) Nu sunt considerate ingrediente:

            a) impuritătile continute în materiile prime;

            b) substantele utilizate în timpul fabricatiei, dar care nu se regăsesc în compozitia produsului final;

            c) substantele utilizate în cantităti absolut indispensabile, în calitate de solventi sau de purtâtori ai compozitiilor parfumante sau aromatice.

            Art. 14. - Datele prevăzute la art. 13 trebuie să fie scrise în limba română, cu exceptia listei cuprinzând ingredientele, pentru care se vor folosi denumirile din Nomenclatorul international pentru produse cosmetice INCI, iar colorantii vor fi scrisi conform numărului din Indexul culorilor - Colour Index.

            Art. 15. - Datele nu trebuie să inducă în eroare consumatorii cu privire la natura, identitatea, originea, utilizarea si caracteristicile produsului cosmetic.

 

            CAPITOLUL III - Sanctiuni

            Art. 16. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contraventională sau penală, după caz.

            Art. 17. - Constituie contraventii, dacă nu au fost comise în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infractiuni, si se sanctionează cu amendă următoarele fapte:

            a) nerespectarea prevederilor art. 10, 11 si 14, cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei;

            b) nerespectarea prevederilor art. 12, ale art. 13 alin. (1)-(3) si ale art. 15, cu amendă de la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei;

            c) nerespectarea prevederilor art. 4, 5, 7 si 19, cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.

            Art. 18. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 17 se fac de către reprezentantii împuterniciti ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor si ai Ministerului Sănătătii.

            (2) Organele de control abilitate potrivit alin. (1) pot dispune oprirea fabricării si/sau comercializării produselor cosmetice pentru care nu s-a făcut notificarea prevăzută la art. 7, precum si a celor care pot afecta viata sau sănătatea consumatorilor.

            (3) Organele de control pot preleva probe de materii prime sau de produs finit pe care le consideră necesare, în vederea efectuării de analize.

            Art. 19. - Producătorul, respectiv importatorul, este obligat să oprească livrările, respectiv să retragă de pe piată sau de la beneficiari produsele cosmetice la care organismele abilitate de lege ori specialistii proprii au constatat că acestea pot afecta viata, sănătatea sau securitatea consumatorilor si să aducă la cunostintă publicului acest fapt, prin mass-media, cel putin în două cotidiene centrale.

            Art. 20. - Reprezentantii împuterniciti ai organelor de control sunt obligati să respecte caracterul secret al informatiilor continute în documentele prevăzute la art. 8 si 10 sau de care au luat cunostintă în timpul actiunilor de control.

            Art. 21. - Contraventiilor prevăzute la art. 17 le sunt aplicabile si dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia art. 25-27.

            Cuantumul amenzilor se va actualiza periodic, prin hotărâre a Guvernului, în functie de rata inflatiei.

 

            CAPITOLUL IV - Dispozitii finale

            Art. 22. - Produsele aflate în stoc înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi pot fi comercializate cu elementele de identificare si caracterizare marcate initial, dar nu

mai mult de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

            Art. 23. - (1) În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Sănătătii împreună cu Ministerul Industriei si Comertului vor elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

            (2) În termeri de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Sănătătii va elabora listele cuprinzând substantele prevăzute la art. 6. Ordinul ministrului sănătătii cuprinzând aceste liste va fi publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

            Art. 24. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe aceeasi dată se abrogă dispozitiile cuprinse în art. 4 lit. b) din Ordonanta Guvernului rir. 125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Medicamentului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 31 august 1998, referitoare la înregistrarea produselor cosmetice, precum si orice alte dispozitii contrare.

            Această lege a lost adoptată de Senat în sedinta din 18 septembrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

            Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 19 septembrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VASILE LUPU

 

Bucuresti, 18 octombrie 2000.

Nr. 178.

 

ANEXA

LISTA

cuprinzând categoriile de produse cosmetice

 

            - Creme, emulsii, lotiuni, geluri si uleiuri pentru piele (mâini, fată, picioare etc.)

            - Măsti pentru fată (cu exceptia produselor care actionează ca abrazive superficiale ale pielii pe cale chimică)

- Baze nuantatoare (lichide, paste, pudre etc.)

            - Pudre de machiaj, pudra după baie, pudre igienice etc.

            - Săpunuri de toaletă, săpunuri deodorante etc.

            - Parfumuri, ape de toaletă, ape de colonie etc.

            - Preparate pentru baie si dus (săruri, spume, uleiuri, geluri etc.)

            - Depilatoare

            - Deodorante si antiperspirante

            - Produse pentru îngrijirea părului:

            · nuantatoare si decolorante

            · produse pentru ondulare, îndreptare si fixare

            · produse pentru aranjare (decorare)

            · produse pentru curătare (lotiuni, pudre, sampoane etc.)

            · produse de conditionare (lotiuni, creme, uleiuri etc.)

            · produse de coafare (lotiuni, lacuri, briantine etc.)

            - Produse pentru ras (creme, spume, lotiuni etc.)

            - Produse pentru machiaj si îndepărtarea acestuia de pe fată si ochi

            - Produse destinate aplicării pe buze

            - Produse pentru îngrijirea dintilor si a gurii

            - Produse pentru îngrijirea unghiilor si decorarea lor

            - Produse pentru igiena intimă externă

            - Produse pentru băi de soare (plajă)

            - Produse pentru bronzare fără soare

            - Produse de albire a pielii

            - Produse antirid.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind produsele cosmetice

 

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

            Presedintele României d e c r e t e a z ă :

            Articol unic. - Se promulgă Legea privind produsele cosmetice si se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

EMIL CONSTANTINESCU

 

Bucuresti, 14 octombrie 2000.

Nr. 394.

 

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului national Serviciul Credincios

 

În temeiul art. 94 lit. a) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României, precum si al art. 4 alin. (1), al art. 6 lit. A pct. II si al art. 11 alin. (1) pct. I din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României,

            Presedintele României d e c r e t e a z ă :

            Articol unic. - Pentru modul strălucit în care au reprezentat România la Olimpiada de la Sydney, câstigând medalii de aur, de argint si de bronz, se conferă sportivilor si antrenorilor acestora Ordinul national Serviciul Credincios, după cum urmează:

            - în grad de Comandor:

1. Simona Amânar

2. Andreea Mădălina Răducan

3. Maria Olaru

4. Georgeta Damian

5. Doina Ignat

6. Elisabeta Lipă

7. Diana luliana Mocanu

8. Gabriela Szabo

 

            - în grad de Ofiter:

1. Octavian Ioan Atanase Bellu, antrenor

2. Mariana Bitang, antrenor

3. Ivan Potzaichin, antrenor

4. Igor Lipalit, antrenor

5. Nicolae Gioga, antrenor

 

            - în grad de Cavaler:

1. Violeta Beclea-Sekely

2. Marian Simion

3. Lidia Elena Simon

4. Maricica Puică, antrenor

5. Zsolt Lorinc Gyongyossy, antrenor

6. Francisc Vastag, antrenor

7. Gheorghe Simion, antrenor

8. Gabriela Laura Sachelarie, antrenor

9. Dan Grecu, antrenor.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

EMIL CONSTANTINESCU

 

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

Bucuresti, 10 octombrie 2000.

Nr. 384.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului national Pentru Merit

 

            În temeiul art. 94 lit. a) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României, precum si al art. 4 alin. (1), al art. 6 lit. A pct. III si al art. 11 alin. (1) pct. I din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României,

            Presedintele României d e c r e t e a z ă :

            Articol unic. - Pentru modul strălucit în care au reprezentat România la Olimpiada de la Sydney, câstigând medalii de aur, de argint si de bronz, se conferă sportivilor si antrenorilor acestora Ordinul national Pentru Merit după cum urmează:

            - în grad de Comandor :

1. Maria Claudia Presecan

2. Loredana Boboc

3. Florenta Andreea Isărescu

4. Marius Daniel Urzică

5. Angela Alupei

6. Constanta Burcică

7. Veronica Cochelea

8. Liliana Gafencu

9. Maria Magdalena Dumitrache

10. Viorica Susanu

11. loana Olteanu

12. Elena Georgescu

13. Mihai Claudiu Covaliu

14. Florin Popescu

15. Mitică Pricop

 

            - în grad de Ofiter :

Beatrice Nicoleta Câslaru

 

            - în grad de Cavaler:

1. Oana Manuela Pantelimon

2. Sanda Toma

3. Mariana Limbău

4. Raluca Andreea Ionită

5. Elena Radu

6. Simona Marcela Richter

7. Iulian Raicea

8. Dorel Simion

9. Mircea Eugen Roman, antrenor

10. Alexandru Chiculită, antrenor

11. Virgil Atanasiu, antrenor

12. Liviu Simon, antrenor

13. Eduard Câslaru, antrenor

14. Adrian Ghioroaie, antrenor

15. Florin Bercean, antrenor.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

EMIL CONSTANTINESCU

 

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

Bucuresti, 10 octombrie 2000.

Nr. 385.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului national Steaua României

 

            În temeiul art. 94 lit. a) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României, precum si al art. 3 alin. (3) al art. 4 alin. (1), al art. 6 lit. A pct. 1 si al art. 11 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României,

            Presedintele României d e c r e t e a z ă :

            Articol unic. - Se conferă Ordinul national Steaua României medicilor care au contribuit în mod substantial la promovarea transplantului de organe în România, ramură de vârf a medicinei mondiale, după cum urmează:

            1. Steaua României în grad de Mare Cruce, domnului prof. dr. Eugen Proca, pentru îndelungata si prestigioasa sa activitate medicală practică si teoretică, pentru rolul său în dezvoltarea învătământului medical si în formarea unor generatii de medici de mare valoare, fondator al scolii de transplant, precum si pentru realizarea primului transplant renal din România;

            2. Steaua României în grad de Mare Ofiter:

            - domnului prof. dr. Irinel Popescu, seful Sectiei clinice de chirurgie generală si transplant hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni, pentru realizarea unor importante progrese în chirurgia ficatului, pentru efectuarea cu succes a primelor transplanturi hepatice în tara noastră, precum si

pentru meritele sale în organizarea retelei de transplant în România;

            - domnului dr. Serban Brădisteanu, seful Sectiei de chirurgie cardiovasculară din cadrul Spitalului Clinic de Urgentă Floreasca, pentru meritele sale deosebite în progresul chirurgiei cardiace, pentru realizarea cu succes a primului implant de cord artificial si pentru efectuarea primului transplant cardiac în România;

            3. Steaua României în grad de Comandor:

            - domnului prof. dr. Radu Deac, seful Sectiei clinice de chirurgie cardiovasculară din cadrul Centrului de Boli Cardiovasculare Târgu Mures, presedintele Comisiei de transplant, pentru realizarea unor însemnate progrese în chirurgia cardiovasculară, pentru activitatea sa de sef de scoală în domeniu, care a format generatii de chirurgi, si pentru realizarea celui de-al doilea transplant cardiac în România;

            - domnului prof. dr. Ionel Sinescu, seful Sectiei clinice de urologie si transplant renal din cadrul Institutului Clinic Fundeni, pentru merite în dezvoltarea chirurgiei urologice si în dezvoltarea programului de transplant renal la Institutul Clinic Fundeni;

            - domnului prof. dr. Mihai Lucan, directorul Institutului de Urologie si Transplant Renal din Cluj-Napoca, pentru merite în dezvoltarea chirurgiei urologice si pentru contributia sa importantă la stabilirea programului de transplant renal la Cluj-Napoca;

            - domnului prof. dr. Dan Tulbure, seful Sectiei clinice de anestezie si terapie intensivă din cadrul Institutului Clinic Fundeni, pentru contributiile sale majore în anestezia si terapia intensivă specifică operatiilor de transplant, pentru rolul său în formarea specialistilor în acest domeniu si pentru contributia sa deosebită în stabilirea conceptului de moarte cerebrală", care a permis rezolvarea problemelor legate de donatori.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

EMIL CONSTANTINESCU

 

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

Bucuresti, 18 octombrie 2000.

Nr. 398.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului national Pentru Merit în grad de Mare Ofiter

 

            În temeiul art. 94 lit. a) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României, precum si al art. 4 alin. (1), al art. 6 lit. A pct. III si al art. 11 alin. (1) pct. I din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României,

            Presedintele României d e c r e t e a z ă :

            Articol unic. - Se conferă Ordinul national Pentru Merit în grad de Mare Ofiter medicilor care au contribuit substantial la promovarea transplantului de organe în România,

după cum urmează:

            1. domnului prof. dr. Vladimir Belis, directorul Institutului de Medicină Legală din Bucuresti, pentru merite deosebite în stabilirea normelor etice si juridice legate de transplant, precum si pentru contributia avută în dezvoltarea retelei de transplant din România;

            2. domnului prof. dr. Petru Drăgan, seful Sectiei clinice de urologie I din cadrul Spitalului Clinic nr. 1 Judetean Timisoara, pentru merite deosebite în dezvoltarea scolii de chirurgie urologică la Timisoara si pentru realizarea în România a primului transplant renal de la un cadavru.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

EMIL CONSTANTINESCU

 

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

Bucuresti, 18 octombrie 2000.

Nr. 399.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului national Pentru Merit în grad de Mare Ofiter

 

            În temeiul art. 94 lit. a) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României, precum si al art. 4 alin. (1), al art. 6 lit. A pct. III si al art. 11 alin. (1) pct. I din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României,

            Presedintele României d e c r e t e a z ă :

            Articol unic. - Se conferă Excelentei sale domnului Niko Bezmalinovic, ambasadorul Republicii Croatia la Bucuresti, Ordinul national Pentru Merit în grad de Mare Ofiter, în semn de apreciere pentru meritele sale în promovarea, lărgirea si consolidarea pe multiple planuri a relatiilor dintre România si Republica Croatia.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

EMIL CONSTANTINESCU

 

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

Bucuresti, 19 octombrie 2000.

Nr. 400.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

            În temeiul art. 91 alin. (2) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

            Presedintele României d e c r e t e a z ă :

            Articol unic. - Domnul Ion Pascu, ambasadorul extraordinar si plenipotentiar al României în Japonia, se acreditează si în calitatea de ambasador nerezident în Republica Singapore, cu resedinta la Tokio.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

EMIL CONSTANTINESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

Bucuresti, 20 octombrie 2000.

Nr. 401.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

            În temeiul art. 91 alin. (2) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

            Presedintele României d e c r e t e a z ă :

            Articol unic. - Domnul Cristian Lăzărescu, ambasadorul extraordinar si plenipotentiar al României în Republica Argentina, se acreditează si în calitatea de ambasador nerezident în Republica Paraguay, cu resedinta la Buenos Aires.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

EMIL CONSTANTINESCU

 

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

Bucuresti, 20 octombrie 2000.

Nr. 402.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă unor colonei

din Serviciul Român de Informatii

 

            În temeiul art. 94 lit. b) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României, al art. 30 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Român de Informatii, precum si al art. 45 lit. a) si al art. 109 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare,

            având în vedere propunerile directorului Serviciului Român de Informatii,

            Presedintele României d e c r e t e a z ă :

            Articol unic. - Pe data de 25 octombrie 2000 se acordă gradul de general de brigadă următorilor colonei:

            - Iamandi Constantin Bujorel-Aurelian;

            - Ionită Nicolae Marin;

            - Tonescu Nicolae Alexandru.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

EMIL CONSTANTINESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

Bucuresti, 20 octombrie 2000.

Nr. 403.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind înaintarea în gradul de general de divizie

a unui general de brigadă din Serviciul Român de Informatii

 

            În temeiul art. 94 lit. b) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României, al art. 30 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Român de Informatii, precum si al art. 45 lit. a), al art. 58 alin. (4) si al art. 10 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare,

            având în vedere propunerea directorului Serviciului Român de Informatii,

            Presedintele României d e c r e t e a z ă :

            Articol unic. - Pe data de 25 octombrie 2000 generalul de brigadă Zăgărin Grigorie Grigorie se înaintează în gradul de general de divizie.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

EMIL CONSTANTINESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

Bucuresti, 20 octombrie 2000.

Nr. 404.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă unui colonel

din Serviciul de Telecomunicatii Speciale si trecerea acestuia în rezervă

 

            În temeiul art. 94 lit. b) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României, al art. 43 alin. 1 lit. a), al art. 45 lit. a), al art. 66 alin. 1 si al art. 109 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, precum si al art. 16 din Legea nr. 92/1996 privind organizarea si functionarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale,

            având în vedere propunerea directorului Serviciului de Telecomunicatii Speciale,

            Presedintele României d e c r e t e a z ă :

            Art. 1. - Pe data de 4 noiembrie 2000 se acordă gradul de general de brigadă colonelului Cutucos Franciscu Ilie.

            Art. 2. - Pe data de 4 noiembrie 2000 generalul de brigadă Cutucos Franciscu Ilie se trece în rezervă prin aplicarea art. 85 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

EMIL CONSTANTINESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

Bucuresti, 20 _octombrie 2000.

Nr. 405.

 

DECIZII

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

DECIZIE

privind asigurarea conducerii Senatului

în perioada 24-28 octombrie 2000

 

            În conformitate cu art. 26 din Regulamentul Senatului,

            Presedintele Senatului d e c i d e :

            Articol unic. - În perioada 24-28 octombrie 2000 conducerea Senatului va fi asigurată de domnul senator Ulm Nicolae Spineanu, vicepresedinte al Senatului.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA IONESCU-QUINTUS

 

Bucuresti, 20 octombrie 2000.

Nr. 11.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 171

din 26 septembrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 din Legea nr. 168/1999

privind solutionarea conflictelor de muncă

 

Ioan Muraru                       - presedinte

Costică Bulai                      - judecător

Kozsokár Gábor                - judecător

Nicolae Popa                     - judecător

Lucian Stângu                     - judecător

Florin Bucur Vasilescu     - judecător

Romul Petru Vonica            - judecător

Mariaria Trofimescu            - procuror

Doina Suliman                    - magistrat-asistent

 

            Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, exceptie ridicată de Emilia Panait în Dosarul nr. 1.007/2000 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

            La apelul nominal lipsesc părtile, Emilia Panait si Societatea Natională de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" - S.A. din Bucuresti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

            Reprezentantul Ministerului Public, considerând că instantele judecătoresti care exercită potrivit legii jurisdictia în materia conflictelor de muncă nu pot fi încadrate în notiunea de instante extraordinare în sensul art. 125 alin. (2) din Constitutie, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

            Prin Încheierea din 3 martie 2000, pronuntată în Dosarul nr. 1.007/2000, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, exceptie ridicată, prin apărător, de Emilia Panait. Obiectul litigiului în care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate îl constituie cererea formulată de Societatea Natională de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" - S.A. din Bucuresti pentru suspendarea executării sentintei civile nr. 10.185 din 23 iunie 1999 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti, pronuntată în solutionarea unui conflict individual de muncă.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile art. 71 din Legea nr. 168/1999, dispunând ca prin lege să se stabilească instantele judecătoresti competente să solutioneze conflictele de muncă, încalcă prevederile art. 125 alin. (2) din Constitutie, care interzic înfiintarea de instante extraordinare.

            Instanta de judecată, exprimându-si opinia, apreciază că exceptia ridicată este nefondată, întrucât art. 71 din Legea nr. 168/1999 nu contravine prevederilor constitutionale ale art. 125 alin. (2). "Prin acest text de lege - arată instanta - nu se dispune înfiintarea de instante extraordinare, ci stabilirea unor instante judecătoresti competente să judece cereri referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi, iar conform art. 125 alin. (1) si (3) din Constitutie, instantele judecătoresti, competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege."

            Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

            Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât "Dispozitia art. 71 din lege nu este altceva decât o normă de trimitere la o altă lege, care poate fi cea de organizare judecătorească, Codul de procedură civilă ori o altă reglementare legală. Aceasta reprezintă însă un aspect de aplicare a legii si, nicidecum, un element al contenciosului constitutional". Se mai arată că "Instantele judecătoresti ce vor exercita, potrivit legii, jurisdictia în materia conflictelor de muncă nu pot fi încadrate în natiunea de instante extraordinare, utilizată de art. 125 alin. (2) din Constitutie". Trimiterea expresă la lege pentru stabilirea instantelor competente să judece cererile pentru solutionarea conflictelor de drepturi este conformă prevederilor constitutionale ale art. 123 alin. (1) si ale art. 125 alin. (3), iar "instantele judecătoresti avute în vedere de Legea nr. 168/1999 se încadrează în sfera autoritătii judecătoresti, asa cum aceasta este reglementată de Constitutie".

            Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază, de asemenea, că exceptia ridicată este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în concordantă cu prevederile art. 125 alin. (1) si (2) din  Constitutie. De asemenea, se arată că, "În concordantă cu prevederile art. 71 din Legea

nr. 168/1999, Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 179/1999, prevede, la art. 13 alin. 3, art. 15 alin. 11 si art. 17 alin. 11, crearea de sectii, precum si de complete specializate pentru conflicte de muncă si litigii de muncă. Aceste sectii si complete vor functiona în structura instantelor ordinare si nu pot fi calificate ca instante extraordinare".

            Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor si cel al Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992,

retine următoarele:

            Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

            Exceptia de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 71 din Legea nr. 168/1999, care au următoarea redactare: "Instantele judecătoresti competente să judece cereri referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se stabilesc prin lege."

            Autorul exceptiei consideră că acest text de lege prevede posibilitatea înfiintării unor instante extraordinare si că astfel sunt încălcate prevederile art. 125 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora "Este interzisă înfiintarea de instante extraordinare".

            Legea nr. 168/1999 reglementează solutionarea celor două categorii de conflicte de muncă, respectiv conflictele de interese si conflictele de drepturi. Potrivit art. 70 din lege, "Conflictele de drepturi se solutionează de către instantele judecătoresti". Este evident că acest text de lege

nu prevede înfiintarea unor noi instante extraordinare, ci are în vedere instantele care compun autoritatea judecătorească în sensul prevederilor art. 125 alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora "Justitia se realizează prin Curtea Supremă de Justitie si prin celelalte instante judecătoresti

stabilite de lege".

            Nici art. 71 din Legea nr. 168/1999 nu se referă la înfiintarea altor instante ci doar la stabilirea prin lege a instantelor competente, dintre cele existente, să solutioneze

conflicte de drepturi, si aceasta în conformitate cu prevederile art. 125 alin. (3) din Constitutie, potrivit cărora "Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege".

            Scopul urmărit de legiuitor a fost acela de a crea posibilitatea solutionării conflictelor de muncă de către instante (sectii sau complete) specializate în materie, tocmai în vederea înfăptuirii în mai bune conditii a actului de justitie.

            Faptul că dispozitiile art. 71 din Legea nr. 168/1999 nu vizează înfiintarea unor instante extraordinare rezultă si din modul de punere în aplicare. Astfel, în executarea lor a fost emisă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii

nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. Prin această ordonantă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, la art. 13 din Legea nr. 92/1992 a fost introdus alin. 3 cu următorul cuprins: "Ministrul justitiei stabileste instantele la care functionează sectii maritime si fluviale, precum si sectii pentru conflicte de muncă si litigii de muncă ori de asigurări

sociale, în raport cu volumul de activitate si cu natura cauzelor deduse judecătii", iar la art. 15 s-a introdus alin. 11 în următoarea redactare: "La instantele cu volum mic de cauze privind conflictele de muncă si litigiile de muncă, precum si de asigurări sociale, la care nu functionează astfel de sectii, pentru judecarea acestor cauze se constituie complete specializate. Complete specializate se pot constitui si pentru judecarea cauzelor în alte materii. "

            În consecintă, dispozitiile legale criticate nu contravin art. 125 alin. (2) din Constitutie.

            Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, exceptie ridicată de Emilia Panait în Dosarul nr. 1.007/2000 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

            Definitivă si obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 26 septembrie 2000.

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. Ioan Muraru

Magistrat-asistent,

Doina Suliman

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIE1

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind unele măsuri de restructurare a activitătii regiilor autonome prin vânzarea unor active

aflate în patrimoniul acestora

 

            În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

            Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

            Art. 3. - (1) Consiliul de administratie al regiei autonome sau, după caz, administratorul unic ori conducătorul acesteia, cu acordul prealabil al ministerului de resort sau al autoritătii administratiei publice centrale ori locale sub autoritatea căreia se află regia, aprobă vânzarea activelor, pentru fiecare în parte, către persoane fizice sau juridice de drept privat, numai cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor conditii:

            a) situatia juridică a activelor în cauză este clarificată, iar acestea nu sunt grevate de sarcini

            b) activele respective sunt amortizate cel putin 50% din valoarea de inventar actualizată;

            c) activele nu sunt utilizate în mod direct de către regia autonomă sau ponderea acestora în realizarea cifrei de afaceri anuale nu este semnificativă;

            d) sumele necesare în vederea efectuării lucrărilor de investitii si modernizări pentru reabilitarea acestor active si introducerea lor în circuitul economic ar fi egale sau mai mari decât valoarea lor reevaluată conform prevederilor legale ori investitiile si modernizările necesare au fost deja efectuate de către un partener contractual al regiei autonome; în cazul în care investitiile si modernizările necesare au fost efectuate de persoane fizice sau juridice care utilizează activul respectiv în baza unui contract care nu intră sub incidenta Legii nr. 133/1999, vânzarea activului se va face prin negociere directă cu respectivele persoane fizice sau juridice; în această situatie, din pretul de vânzare a activului va fi scăzută valoarea actualizată, a investitiei efectuate.

            (2) Consiliul de administratie al regiei autonome sau, după caz, administratorul unic ori conducătorul acesteia răspunde pentru exactitatea datelor cu privire la îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1), care se prezintă în vederea obtinerii acordului prealabil al ministerului de resort

ori al autoritătii administratiei publice centrale sau locale sub a cărei autoritate se află regia autonomă.

            (3) Persoanele fizice sau juridice de drept privat, care cumpără active ce constituie capacităti de mobilizare conform prevederilor art. 13 din Legea nr. 73/1995 privind pregătirea economiei nationale si a teritoriului pentru apărare, sunt obligate să preia sarcinile ce le revin potrivit acestei legi.

            Art. 4. - (1) Nu fac obiectul vânzării terenurile proprietate publică a statului sau a unei unităti administrativ-teritoriale pe care sunt amplasate activele supuse valorificării potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentă.

            Acestea pot fi închiriate sau concesionate cumpărătorului activului. Contractul de închiriere sau de concesiune se încheie prin negociere directă o dată cu contractul de vânzare-cumpărare a activului în cauză.

            (2) Terenurile aflate în administrarea regiilor autonome ori terenurile care constituie  patrimoniul propriu al acestora pot fi vândute o dată cu activul numai dacă există titlu de proprietate si dacă au situatia juridică clarificată.

            (3) Terenul aferent unui activ proprietate privată a statului sau a unei unităti administrativ-teritoriale aflat în administrarea regiei autonome ori terenul care constituie patrimoniul propriu al acesteia, a cărui situatie juridică se clarifică după data vânzării activului, va fi vândut cumpărătorului activului, la cererea acestuia, prin negociere directă, avându-se în vedere valoarea de circulatie a terenului.

            Art. 5. - Sumele încasate efectiv din vânzarea activelor prevăzute la art. 1 rămân la dispozitia regiei autonome si se utilizează pentru:

            a) stingerea datoriilor si a dobânzilor sau a penalitătilor aferente către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat si către alti creditori;

            b) finantarea investitiilor proprii în curs de executie si efectuarea de noi investitii;

            c) finantarea activităiilor cuprinse în actul constitutiv.

            Art. 6. - Este interzisă utilizarea sumelor încasate de regiile autonome din vânzarea activelor prevăzute la art. 1 pentru efectuarea plătilor drepturilor salariale ale personalului.

            Art. 7. - (1) Constituie contraventii, dacă nu au fost săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să constituie infractiuni, următoarele fapte:

            a) prezentarea de date inexacte în vederea obtinerii acordului prealabil al ministerului de resort ori al autoritătii administratiei publice centrale sau locale sub autoritatea căreia se află regia autonomă;

            b) vânzarea activelor cu nerespectarea conditiilor prevăzute la art. 3 alin. (1);

            c) nerespectarea destinatiei sumelor încasate din vânzarea activelor, conform prevederilor art. 5.

            (2) Contraventiile prevăzute la alin. (1) lit. a) si b) se sanctionează cu amendă de la 6.000.000 lei la 30.000.000 lei, iar cea prevăzută la alin. (1) lit. c), cu amendă de la 4.000.000 lei la 20.000.000 lei.

            (3) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se fac de Ministerul Finantelor sau de autoritătile administratiei publice locale, prin agentii lor împuterniciti potrivit legii.

            (4) Contraventiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 3211968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificările ulterioare, cu exceptia art. 25 si 26.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii si alimentatiei,

Stefan Pete,

secretar de stat

Ministrul industriei si comertului,

Radu Berceanu

p. Ministrul transporturilor,

Adrian Gheorghe Marinescu,

secretar de stat

Ministrul apelor, pădurilor si protectiei mediului;

Romică Tomescu

Secretarul general al Guvernului,

Radu Stroe

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

 

Bucuresti, 19 octombrie 2000.

Nr. 168.

 

REPUBLICĂRI

 

ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 52/1998

privind planificarea apărării nationale a Romăniei*)

 

            CAPITOLUL I - Dispozitii generale

            Art. 1. - Planificarea apărării nationale a României este activitatea prin care se stabilesc volumul, structura si modul de alocare a resurselor naturale, umane, materiale si financiare necesare materializării obiectivelor fundamentale ale securitătii nationale si apărării armate a României.

            Planificarea apărării nationale include si programele, actiunile si măsurile luate de România în domeniul securitătii si apărării colective, în virtutea cooperării internationale si a obligatiilor asumate fată de statele partenere sau aliate si fată de organismele internationale din care face parte.

            Art. 2. - Planificarea apărării este atributul exclusiv si inalienabil al autoritătilor prevăzute de Constitutia României.

            Ea se realizează pe baza optiunilor si deciziilor politice si strategice ale Parlamentului României, Presedintelui României si Guvernului României, precum si ale, celorlalte institutii publice, care, potrivit legii, au răspunderi în domeniul securitătii si apărării nationale.

            Art. 3. - Documentele pe baza cărora se realizează planificarea apărării nationale sunt: Strategia de securitate natională a României, Programul de guvernare, Carta albă a securitătii si apărării nationale a Guvernului, precum si strategiile, directivele, planurile si programele departamentale elaborate de ministerele si institutiile cu atributii în domeniul apărării, ordinii publice si siguraniei nationale.

            CAPITOLUL II - Fundamentarea planificării apărării nationale a României

            Art. 4. - Strategia de securitate natională a României este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel national. Presedintele României, în termen de cel mult 3 luni de la învestitură, prezintă Parlamentului Strategia de securitate natională a României. Parlamentul României, în sedintă comună, va dezbate Strategia de securitate natională a României si o va adopta prin hotărâre.

            Art. 5. - Strategia de securitate natională a României cuprinde: definirea intereselor si obiectivelor proprii de securitate, evaluarea mediului international de securitate, identificarea factorilor de risc din mediul intern si international, directiile de actiune si principalele mijloace

pentru asigurarea securitătii nationale a României. Strategia are un orizont de evaluare pe termen mediu de 4 ani si o perspectivă pe termen lung cuprinzând estimarea resurselor ce vor fi alocate de România pentru realizarea obiectivelor sale de securitate si apărare.

            Art. 6. - În vederea realizării prevederilor Strategiei de securitate natională a României, Guvernul, pe baza Programului de guvernare, elaborează Carta albă a securitătii si apărării nationale, prin care se stabilesc: obiectivele si sarcinile principale ale institutiilor angajate în realizarea securitătii si apărării nationale, măsurile si actiunile ce urmează să fie întreprinse de acestea, resursele naturale, umane, materiale, financiare si de altă natură pe care urmează sâ le asigure anual pentru constituirea si pregătirea fortelor participante la apărarea natională si la asigurarea securitătii, conform misiunilor ce le revin.

            Carta albă a securitătii si apărării nationale a Guvernului vizează aceeasi perioadă de valabilitate ca si Strategia de securitate natională a României si se supune spre aprobare Parlamentului în termen de cel mult 3 luni de la acordarea votului de încredere.

            Art. 7. - Pe baza Strategiei de securitâte natională a României, a Programului de guvernare si a Cartei albe a securitătii si apărării nationale a Guvernului, ministerele si celelalte institutii publice cu atributii în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale elaborează strategii,

programe si planuri departamentale proprii, menite să realizeze obiectivele si interesele de securitate ale României.

            Strategiile departamentale se supun spre aprobare Guvernului în termen de cel mult 45 de zile de la data aprobării de către Parlament a Cartei albe a securitătii si apărării nationale, asigurând complementaritatea si integritatea actiunilor si activitătilor cuprinse în aceste documente.

            Coordonarea aplicării unitare a actiunilor întreprinse de Guvern, de ministerele si celelalte institutii publice cu atributii în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale se realizează de Consiliul Suprem de Apărare a Tării.

            CAPITOLUL III - Organizarea si realizarea planificării în domeniul apărării militare

            Art. 8. - Ministerul Apărării Nationale elaborează Strategia militară a României. Acest document exprimă obiectivele si optiunile fundamentale de politică militară ale statului român în perioada de valabilitate a Strategiei de securitate natională a României.

            Ministerul de Interne si alte institutii publice cu atributii în domeniul apărării elaborează strategii proprii, ale căror denumiri si continut sunt stabilite de acestea, în raport cu răspunderile ce le revin în cadrul Sistemului national de apărare.

            Art. 9. - Strategia militară a României evaluează consecintele, în planul apărării, ale riscurilor si amenintărilor la adresa securitătii nationale si defineste volumul, structura si modul de alocare a resurselor necesare apărării armate.

            Strategia militară a României stabileste: structura fortelor, misiunile, organizarea, dotarea, nivelul de instruire si de operativitate, sprijinul logistic si nevoile de infrastructură necesare organismului militar în vederea reatizării obiective lor nationale de securitate, precum si conceptia de pregătire si angajare în actiuni militare a armatei române.

            Strategia militară a României prevede, de asemenea, măsurile, în plan militar, necesare în vederea îndeplinirii angajamentelor de cooperare, parteneriat si aliantă, asumate de România pe plan international.

            Art. 10. - Pe baza prevederilor Strategiei militare a României si ale celorlalte strategii departamentale aprobate de Guvern ministrul apărării nationale, ministrul de interne si sefii altor institutii publice cu atributii în domeniul apărării emit directive sau ordine de planificare strategică proprii.

            Acestea contin obiectivele, principiile si optiunile politico-militare fundamentale, pe baza cărora structurile specializate ale ministerelor si ale institutiilor respective planifică structura si capacitatea fortelor componente, precum si alocarea resurselor, formulează politici si programe sectoriale.

            Directivele sau ordinele de planificare strategică se referă la aceeasi perioadă ca si strategiile departamentale.

            Art. 11. - Pe baza directivelor sau a ordinelor de planificare strategică Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne si alte institutii publice cu atributii în domeniul apărării elaborează propriile planuri strategice si operatationale de întrebuintare si programe de constituire, modernizare si pregătire a fortelor componente.

            Art. 12. - Planurile strategice si operationale de întrebuintare a fortelor cuprind: misiunile categoriilor de forte, în conditii de pace, de criză si de război, scenariile probabile în care aceste misiuni vor fi îndeplinite, modalitătile de actiune pentru executarea acestora. Scenariile vor avea în vedere actiuni militare de luptă clasice, operatiuni speciale, operatiuni, altele decât cele de război, si actiuni umanitare, executate în cadrul national, international sau în cadrul unor grupări de forte multinationale.

            Aceste documente se elaborează, se actualizează si se aprobă conform reglementărilor specifice ale fiecărui minister sau ale altor instituiii publice cu atributii în domeniul apărării.

            Art. 13. - Programele de constituire, modernizare si pregătire a fortelor cuprind măsurile si actiunile concrete ce se execută pentru: constituirea, înzestrarea si cartiruirea unitătilor militare; asigurarea conditiilor optime de viată pentru personal, pregătirea comandamentelor si unitătilor asigurarea sprijinului logistic si a rezervelor pentru mobilizare si război; crearea si întretinerea infrastructurii pentru actiuni militare; participarea la actiuni de cooperare internatională

cu statele partenere, sau aliate, precum si resursele necesare anual pentru desfăsurarea acestora.

Programele se elaborează pentru o perioadă de 4 ani, cu o perspectivă pe termen lung, se aprobă de Parlament, se completează si se actualizează în raport cu stadiul de executie.

            Art. 14. - Pe baza programelor de constituire, modernizare si pregătire a fortelor si a fondurilor alocate prin bugetul de stat Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne si alte institutii publice cu atributii în domeniul apărării întocmesc planuri anuale privind modernizarea si pregătirea fortelor componente si rapoarte privind stadiul realizării programelor de constituire, modernizare si pregătire a fortelor în perioada anterioară.

            Planurile anuale sunt aprobate de ministri si, respectiv, de sefii institutiilor publice cu atributii în domeniul apărării.

            Rapoartele privind stadiul realizării programelor de constituire, modernizare si pregătire a fortelor sunt prezentate Guvernului.

            Urmărirea executiei programelor pe termen mediu si lung, precum si a planurilor anuale intră în răspunderea organelor de planificare ale Ministerului Apărării Nationale, Ministerului de Interne si ale altor institutii publice cu atributii în domeniul apărării, iar executia acestora, în sarcina comandantilor si sefilor tuturor structurilor din ministerele si institutiile respective.

            Art. 15. - Modalitătile concrete referitoare la elaborarea, coordonarea, executia, urmărirea si raportarea îndeplinirii prevederilor directivei sau ordinului de planificare strategică, planurilor strategice si operationale de întrebuintare a fortelor, programelor de constituire, modernizare

si pregătire a fortelor, precum si ale planurilor anuale se reglementează prin instructiuni interne, aprobate de ministrul apărării nationale, ministrul de interne si sefii institutiilor publice cu atributii în domeniul apărării.

 

            CAPITOLUL IV - Răspunderi

            Art. 16. - Încălcarea ori neîndeplinirea prevederilor prezentei ordonante de către persoanele cu atributii în organizarea si realizarea planificării apărării nationale, a obiectivelor Strategiei de securitate natională a României si ale strategiilor departamentale atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz.

 

            CAPITOLUL V - Dispozitii tranzitorii si finale

            Art. 17. - Dispozitiile art. 4 si 6 se aplică la 3 luni de la data publicării legii pentru aprobarea prezentei ordonante în Monitorul Oficial al României.

 


            *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 63 din 24 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 185 din 28 aprilie 2000.

                Ordonanta Guvernului nr. 52 din 12 august 1998 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 18 august 1998 si a fost aprobată si modificată prin Legea nr. 63/2000.