MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XII - Nr. 422    LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE    Vineri, 1 septembrie 2000

 

SUMAR

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            71. - Ordonantă pentru aprobarea extinderii si completării Aranjamentului de credit stand-by dintre România si Fondul Monetar International, încheiat la Washington la 5 august 1999, aprobate la Washington la 7 iunie 2000, precum si a Memorandumului Guvernului României privind politicile economice si a Suplimentului la acest memorandum, ambele convenite cu Fondul Monetar International

 

            718. - Hotărâre privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2000 ale unor societăti nationale, societăti comerciale si institute nationale de cercetare-dezvoltare, aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Industriei si Comertului, precum si a transferurilor pentru societătile comerciale din sectorul minier si pentru Societatea Comercială „Romplumb” - S.A. Baia Mare

 

            723. - Hotărâre privind stabilirea criteriilor si conditiilor de finantare din sumele alocate de la bugetul de stat a unor lucrări la monumentele istorice aflate în proprtetatea sau în folosinta unor persoane fizice sau a unor persoane juridice, altele decât institutiile publice 

 

            730. - Hotărâre pentru aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente programelor nationale de sănătate publică finantate în anul 2000 din bugetul Ministerului Sănătătii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.173. - Ordin al ministrului finantelor privind organizarea activitătii de administrare si control financiar fiscal la marii contribuabili

 

ORDONANTE SI HOTĂRĂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

pentru aprobarea extinderii si completării Aranjamentului de credit stand-by, dintre România si Fondul Monetar International, încheiat la Washington la 5 august 1999, aprobate la Washington la 7 iunie 2000, precum si a Memorandumului Guvernului României privind politicile economice si a Suplimentului la acest memorarudum, ambele convenite cu

Fondul Monetar International

 

            În temeiul art. 107 din Constitutia României si al art. 1 lit. A pct. 22 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

            Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

            Art. 1. - Se aprobă extinderea si completarea Aranjamentului de credit stand-by în valoare de 400 milioane DST dintre România si Fondul Monetar International, încheiat la Washington la 5 august 1999, aprobate la Washington la 7 iunie 2000, precum si Memorandumul Guvernului României privind politicile economice si Suplimentul la acest memorandum, ambele convenite cu Fondul Monetar International.

            Art. 2. - Echivalentul în lei al sumei netrase de 347 milioane DST se acoperă de Banca Natională a României si se virează, pe măsura primirii transelor de credit, în contul Fondului Monetar International, deschis la Banca Natională a României.

            Art. 3. - Rambursarea creditului prevăzut la art. 1, plata dobânzilor si a comisioanelor aferente, precum si diferentele în lei rezultate din regularizări se suportă de Banca Natională a României.

            Art. 4. - Se autorizează Guvernul României, prin Ministerul Finantelor si Banca Natională a României, să introducă, de comun acord cu Fondul Monetar International, amendamente la textul Memorandumului de politici economice si al Suplimentului la acesta, care privesc detalii care nu sunt de natură să sporească obligatiile financiare ale României fată de Fondul Monetar International.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

p. Ministru de stat,

ministrul afacerilor externe,

Stelian Oancea,

secretar de stat

Guvernatorul Băncii Nationale a României,

Emil Iota Ghizari

 

Bucuresti, 24 august 2000.

Nr. 71 .

 

 

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL

 

ROMÂNIA - ARANJAMENT STAND-BY - REVIZUIRE

 

DECIZIA CONSILIULUI DIRECTORILOR EXECUTIVI DIN 7 IUNIE 2000

 

            1. România a avut consultări cu Fondul în conformitate cu paragraful 3c) al Aranjamentului stand-by pentru România (EBS/99/14, Sup. 2, 8/6/99) si cu cel de-al doilea paragraf al scrisorii datate 26 iulie 1999 din partea ministrului finantelor al României si a guvernatorului Băncii Nationale a României si cu paragraful 43 al memorandumului atasat la aceasta.

            2. Scrisoarea datată 16 mai 2000 din partea ministrului finantelor al României si a guvernatorului Băncii Nationale a României, cu memorandumul anexat, si scrisoarea suplimentară din 6 iunie 2000 din partea ministrului finantelor al României si a guvernatorului Băncii Nationale a României se anexează la Aranjamentul stand-by pentru România, iar scrisorile datate 26 iulie 1999, cu memorandumul atasat, si 5 august 1999 din partea ministrului finantelor al României si a guvernatorului Băncii Nationale a României sunt suplimentate si modificate de scrisorile din 16 mai 2000 si 6 iunie 2000.

            3. În consecintă, Aranjamentul stand-by pentru România se modifică după cum urmează:

            a) Paragraful 1 se modifică partial astfel:

            "Până la 28 februarie 2001...

 

            6 iunie 2000

            Domnului Horst Kohler

            Managing Director

            Fondul Monetar International

            700 19th Street

            Washington D.C. 20431

 

            Stimate domnule Kohler,

            1. Această scrisoare este menită să vă informeze cu privire la progresul în implementarea preconditiilor pentru încheierea primei analize în cadrul aranjamentului stand-by, evolutiile macroeconomice recente si la măsurile de politici pentru solutionarea evolutiilor recente din sistemul financiar.

            b) Paragraful 2 a) se modifică după cuvintele "15 septembrie 1999" astfel:

            "echivalentul a 139,75 milioane DST până la 15 august 2000, echivalentul a 226,50 milioane DST până la 15 noiembrie 2000, echivalentul a 313,25 milioane DST până la 15 februarie 2001".

            c) Criteriile de performantă stabilite în paragraful 3 a) pentru 30 iunie 2000, 30 septembrie 2000 si 31 decembrie 2000 sunt cele stabilite în Memorandumul de politici economice si în Memorandumul tehnic, anexate la scrisoarea datată 16 mai 2000.

            d) Paragraful 3 c) se modifică după cuvintele "14 septembrie 1999" astfel:

            "14 august 2000 si 14 noiembrie 2000, după ce analizele respective mentionate în cel de-al doilea paragraf al scrisorii datate 16 mai 2000 si în paragraful 40 al Memorandumului de politici economice anexat la aceasta."

            4. Fondul decide că prima analiză mentionată în paragraful 3 c) al Aranjamentului stand-by pentru România este finalizată si România poate continua să efectueze cumpărări în conformitate cu prevederile aranjamentului, desi nu a respectat criteriile de performantă stabilite în paragrafele 3a)(iii), 3a)(iv), 3a)(v), 3a)(ix) 3a)(x) si 3b) ale aranjamentului (EBS/00/87, Sup. 1 ,6/6/00).

 

*

 

            I. Preconditii

            2. Preconditiile incluse în memorandumul nostru de politici economice din 16 mai 2000 au fost realizate: a) expresiile scrise de interes privind Banca Agricolă au fost primite de la investitorii potentiali înainte de termenul limită de 19 mai si urmăm programul de privatizare a băncii în graficul convenit; b) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 67/1999 a fost abrogată pe data de 14 mai 2000; si c) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 98/1999, care acordă dreptul la plăti compensatorii în întreaga economie, a fost modificată pe data de 30 mai 2000, în vederea anulării dreptului pentru orice noi solicitanti, cu exceptia cazurilor în care astfel de plăti sunt cofinantate de donatori. Mai mult, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2000 cuprinzând măsuri de întărire a disciplinei financiare si salariale în anul 2000 la regii autonome, societăti comerciale, companii nationale si anumite societăti comerciale cu capital majoritar de stat a fost adoptată pe data de 24 mai 2000.

            II. Evolutii macroeconomice

            3. Ajustarea pozitiei externe a României înregistrează un avânt puternic: contul curent pe bază cumulată pentru primul trimestru al anului 2000 arată un deficit de numai 38 milioane USD, realizat pe baza unei cresteri a exportului de 26,9% si a unei cresteri a importului de 14,5% fată de perioada corespunzătoare din 1999. În acelasi timp datele preliminare pentru soldul balantei comerciale indică un deficit de 79 milioane USD în perioada ianuarie-aprilie 2000, reprezentând doar 20,5% din soldul perioadei corespunzătoare din 1999, cu exporturi si importuri în crestere cu 28,4% si, respectiv, 14,3% fată de aceeasi perioadă a anului anterior.

            4. De asemenea, evolutiile monetare sunt în parametri, iar datele privind activele externe nete si activele interne nete pe luna aprilie sunt în conformitate cu evolutia prevăzută în programul pentru perioada ianuarie-iunie pentru acesti indicatori agregati.

            5. În ceea ce priveste programul nostru fiscal, deficitul bugetului general consolidat pentru perioada ianuarie-aprilie 2000 este estimat la 6.751,6 miliarde lei sau 0,9% din P.I.B. anual. În lumina recentelor declaratii din mass-media, am dori, de asemenea, să reiterăm că Guvernul României nu va lua în considerare noi măsuri de reducere a impozitelor, inclusiv a ratelor T.V.A. În mod similar, anularea avută în vedere pentru veniturile alocate fondurilor speciale se va face în limita tintei convenite de deficit bugetar, deoarece cheltuielile respective ale fondurilor nu se vor mai face sau vor fi finantate prin noi măsuri de venituri.

            III. Evolutiile recente din sectorul financiar

            6. În ultima săptămână a lunii mai România a fost martora esecului celui mai mare fond de investitii al tării, F.N.I. O evaluare preliminară, pe baza activitătii expertilor si a autoritătilor legale, indică faptul că acest esec reflectă un management gresit si practici frauduloase, precum si reglementări slabe de supraveghere. Am estimat că activele reale reprezintă doar o mică parte din valoarea supraevaluată declarată a activelor. De asemenea, esecul F.N.I. a implicat Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.) a statului cu privire la următoarele aspecte:

            · participarea directă a C.E.C. la compania de management a F.N.I. (SOV Invest)

            · investitia directă de 290 miliarde lei a C.E.C. în certificate F.N.I. în perioada aprilie-iulie 1999;

            · garantia fraudulos acordată si nulă din punct de vedere juridic pentru certificatele de investitii la F.N.I.; si

            · vânzările de certificate F.N.I. prin filialele unei sucursale C.E.C.

            7. Dificultătile financiare ale F.N.I., amplificate de zvonurile fără temei privind situatia financiară a Băncii Comerciale Române, au contribuit la îngrijorarea publicului cu privire la siguranta sistemului financiar iar noi am fost nevoiti să actionăm rapid pentru a limita contaminarea potentială a esecului fondului. Prin satisfacerea rapidă a retragerilor considerabile de depozite în numerar, B.C.R. a fost capabilă să calmeze situatia într-o perioadă foarte scurtă. B.N.R. a fost capabilă să asigure logistica lină pentru continuarea plătilor în numerar peste tot în tară si să limiteze injectia de  lichidităti suplimentare. Ulterior, preocuparea investitorului s-a îndreptat către sectorul financiar nebancar si pe data de 5 iunie Banca Populară Română în ciuda numelui, de fapt o cooperativă de credit care nu a fost subiectul nici unui tip de supraveghere financiară si-a încetat operatiunile după ce nu a mai fost capabilă să satisfacă cererile de retragere de depozite. Banca Populară Română a fost de departe cea mai mare cooperativă de credit cu active totale estimate la aproximati'v 800 miliarde lei la sfârsitul lunii martie 2000. Între timp, pieiele interne monetară si valutară au rămas calme. Cursul de schimb afisat la casele de schimb (care joacă un rol marginal pe piată), după atingerea unui vârf mai mare de 25.000 lei/USD pentru o zi, a revenit la un nivel compatibil cu programul monetar, sub 21.000. lei/USD. Rata dobânzii pe piata interbancară a rămas stabilă la aproximativ 35% overnight, reflectând încrederea continuă în sistemul bancar.

            8. Ca un prim principiu, nu vom folosi nici o sumă publică pentru a compensa investitorii F.N.I. Mesajele clare date de Guvern în mass-media au scos în evidentă diferentele dintre unităti la fondul de investitii si depozite bancare si absenta oricăror garantii de stat pentru fondurile de investitii. În acelasi timp Guvernul actionează în vederea restabilirii încrederii sectorului financiar nebancar, inclusiv în vederea protejării valorii activelor rămase ale F.N.I. si SOV Invest. Ca măsuri imediate, am făcut deja următorii pasi:

            · am impus înghetarea completă a tuturor tranzaciiilor si activitătilor F.N.I. si SOV Invest;

            · am salvat datele si documentele critice. Concret, autoritătile legale ale statului au procedat la preluarea si punerea în sigurantă a tuturor documentelor contabile, tuturor fisierelor computerizate si suporturilor lor scrise, corespondentei si minutelor cons'liilor de administratie ale F.N.I. si SOV Invest. La SOV Invest aceasta constă în izolarea/sigilarea tuturor birourilor pentru angajatii trecuti si prezeni; pentru a se preîntâmpina orice falsificare de evidente. La C.E.C. (si la sucursalele sale) aceasta a inclus toată corespondenta privind această operatiune, minutele si documentele contabile originale care au stat la baza tranzactiilor de orice fel cu F.N.I. si SOV Invest.

            9. Între timp am întreprins un set cuprinzător de investigatii în vederea initierii rapide a procedurilor legale împotriva persoanelor fizice si juridice responsabile incluzând:

            · investigarea mărimii pierderilor pentru investitorii F.N.I., pe baza valorii si datei investitiei lor initiale; si analiza fluxului de fonduri, incluzând în particular înscrieri si răscumpărări de unităti de investitii, ceea ce va face posibil să se înteleagă cum a functionat schema F.N.I. si care au fost principalii săi beneficiari. Această lucrare urmează să se încheie până la 15 iunie 2000;

            · investigarea factorilor care au împiedicat detectarea timpurie a schemei F.N.I., care urmează să se încheie până la sfârsitul lunii iunie 2000. Aceasta va include, între altele: determinarea datei posibile la care a început raportarea supraevaluată si frauduloasă a activelor; rolul C.N.V.M. si motivele absentei unei reactii; vânzarea din 1998 a SOV Invest; rolul auditorilor F.N.I. si circumstantele certificării de către acestia că situatiile financiare au corespuns tuturor regulilor si reglementărilor aplicabile; si rolul oricărei alte părti care ar fi putut sau ar fi trebuit să cunoască schema F.N.I.;

            · investigarea implicării C.E.C. în schema F.N.I., care urmează să se încheie până la sfârsitul lunii iunie 2000. Aceasta se va concentra concret pe comportamentul C.E.C. ca actionar, investitor si furnizor de servicii prin sucursalele sale (subscriptie de actiuni, răscumpărare, marketing), precum si pe marginea contractului de garantie semnat de fostul presedinte al C.E.C.;

            · impunerea controlului asupra activelor personale ale persoanelor fizice si juridice care au fost responsabile pentru schema F.N.I. si ale persoanelor fizice care au realizat câstiguri semnificative din schema F.N.I. în timpul perioadei suspectate.

            10. Aceste investigatii vor conduce în final la proceduri juridice împotriva persoanelor fizice si juridice care au încălcat legi civile si comerciale si a persoanelor fizice care au încălcat legi penale si la aducerea în fata justitiei a acestora. Între timp, pe baza unei ordonante de urgentă a Guvernului am revocat deja comisarii si presedintele existenti la C.N.V.M. si în locul lor am numit o conducere interimară compusă din experti de la institutiile publice relevante. De asemenea, am înlăturat Consiliul de administratie si echipa de conducere, inclusiv presedintele, existenti la C.E.C., si i-am înlocuit cu persoane fizice care întrunesc cerintele specificate în legile existente si în reglementările B.N.R. Mai mult, toate persoanele fizice implicate anterior în F.N.I. si SOV Invest au fost îndepărtate de la pozitiile care le-ar putea permite accesul si/sau dispunerea de activele si documentele F.N.I./SOV Invest.

            11. Mai mult, cu asistenta expertilor Băncii Mondiale, care urmează să înceapă la mijlocul lunii iunie, vom căuta să rezolvăm slăbiciunile structurale din reglementarea si supravegherea institutiilor financiare nebancare din România si să prevenim reaparitia unor probleme similare. Concret, în termen de 3 luni intentionăm să convenim cu Banca Mondială diagnosticul cadrului legal si de reglementare a intermedierii financiare în România, inclusiv cel pentru cooperativele de credit, si să initiem implementarea unui plan de actiuni pe baza rezultatului acestei diagnosticări, incluzând, dar nelimitându-se la:

            · un studiu în profunzime al pozitiei financiare si al legalitătii activitătilor celorlalte fonduri mutuale (si expunerea sistemului bancar) pentru a descoperi orice situatii suplimentare ale pozitiilor si valorilor supraevaluate ale activelor nete;

            · un studiu în profunzime al cadrului juridic si de reglementare, inclusiv împărtirea responsabilitătilor între B.N.R. si C.N.V.M.;

            · întărirea rolului de supraveghere si a eficientei C.N.V.M., prin clarificarea regulilor sale de conducere, făcând-o mai responsabilă si definind măsurile de urgentă aplicabile în cazul în care eficienta sa este diminuată;

            · o întărire a rolului de supraveghere si a eficientei C.N.V.M., prin clarificarea regulilor sale de conducere, determinarea responsabilitătii sale în conformitate cu practica internatională si definirea măsurilor de urgentă aplicabile în cazul în care eficienta sa este redusă;

            · introducerea unui cadru de supraveghere si reglemen tare corespunzător pentru cooperativele de credit sau asa numitele bănci populare, cât mai curănd posibil si nu mai târziu de sfârsitul lui iunie 2000;

            · evaluarea situatiei juridice a tuturor fondurilor de investitii care operează în valută;

            · întărirea supravegherii bancare în domeniul investitiilor băncilor în institutii financiare nebancare.

            12. Ca mijloc pentru rezolvarea problemelor de conducere corporatistă de la C.E.C., Guvernul, ca prim pas, va angaja până la sfârsitul lunii iunie o firmă de contabilitate/audit pentru a realiza un audit de management operational si financiar al băncii pe baza standardelor contabile acceptate international (IAS). Ca urmare a acestor măsuri, se va întreprinde o reformă mai largă a C.E.C., incluzând statutul său, în cooperare cu Banca Mondială.

 

 

            Cu stimă,

Decebal Traian Remes,

ministrul finantelor

Emil Iota Ghizari,

guvernatorul Băncii Nationale a României

 

*          *          *

 

16 mai 2000

Domnului Horst Kohler

Managing Director

Fondul Monetar International

700 l9th Street

Washington D.C. 20431

 

            Stimate domnule Kohler,

            Declaratia de politici anexată - care actualizează Memorandumul de politici economice din 26 iulie 1999 si scrisoarea noastră din 5 august 1999 - prezintă politicile noastre pentru următoarea perioadă si propune criterii de performantă pentru sfârsitul lunii iunie, sfârsitul lunii septembrie si sfârsitul lunii decembrie 2000. Eforturile noastre privind politicile pentru anul 2000 se vor concentra pe îmbunătătirea inflatiei si a performantei productiei în economia românească, consolidând în acelasi timp ajustarea externă considerabilă de anul trecut, si vor include politici macroeconomice prudente, precum si accelerarea efortului nostru de reformă structurală. Pe baza acestor politici, vă solicităm: a) derogări de la nerespectarea câtorva criterii de performantă; b) încheierea primei analize în cadrul Aranjamentului stand-by; si c) extinderea în continuare a aranjamentului până la sfârsitul lunii februarie 2001, cu reasezarea corespunzătoare a transelor.

            Credem că politicile si măsurile descrise în memorandumul anexat sunt suficiente pentru a-si atinge obiectivele, dar suntem gata să luăm măsuri suplimentare si să căutărn noi întelegeri cu Fondul, dacă este necesar, pentru a mentine programul în parametri. Guvernul României va rămâne în strânsă consultare cu Fondul, în conformitate cu politicile acestuia privind astfel de consultări, si va furniza Fondului toate informatiile pe care acesta le cere pentru evaluarea implementării programului. Programul va fi analizat de către Fond până la 15 august si până la 15 noiembrie 2000. Următoarea analiză va acoperi, printre altele, probleme legate de evolutiiie pe buget, arierate interne si restructurarea bancară.

 

            Cu stimă,

Decebal Traian Remes,

ministrul finantelor

Emil Iota Ghizari,

guvernatorul Băncii Nationale a României

 

MEMORANDUMUL

Guvernului României privind politicile economice

 

            1. Acest memorandum - care completează si actualizează memorandumul din 26 iulie si scrisoarea suplimentară de intentie din 5 august 1999 - stabileste obiectivele si politicile economice ale Guvernului României pentru anul 2000, formulate într-un cadru pe termen mediu, în scopul aderării la U.E. După cum este descris mai jos, programul economic este cuprinzător ca domenii, incluzând politici pentru solutionarea dezechilibrelor macroeconomice continue, precum si a problemelor structurale din sectorul bancar si cel al întreprinderilor.

 

            I. Performanta din cadrul programului

            2. Programul economic peritru anul 1999 a înregistrat rezultate foarte favorabile în termenii ajustării externe si ai stabilitătii financiare, creând astfel conditiile pentru reluarea cresterii economice si reducerea inflatiei în acest an. Datorită politicilor macroeconomice mai stricte si îmbunătătirii competitivitătii externe, se estimează că deficitul contului curent s-a redus drastic la 1,3 miliarde USD (3,9% din P.I.B.) în 1999, comparativ cu tinta initială din program de 2,2 miliarde USD si cu un deficit de 3,0 miliarde USD (7,2% din P.I.B.) înregistrat în anul 1998. Această evolutie favorabilă, precum si progresul în restructurarea bancară si eliminarea incertitudinii legate de rambursările mari de datorie externă de la mijlocul anului au condus la conditii considerabil îmbunătătite pe piata valutară interbancară si pe cea monetară. De la 1,5 miliarde USD la mijlocul lui 1999 rezervele valutare brute ale statului s-au refăcut la 2,5 miliarde USD (2,3 luni din total importuri) la sfârsitul anului 1999, reflectând, în principal, cumpărările considerabile de către B.N.R. de pe piata interbancară, în timp ce rata medie lunară a deprecierii nominale a leului a scăzut drastic după luna martie 1999. Între timp ratele dobânzilor interbancare au scăzut semnificativ fată de nivelurile lor din prima jumătate a anului 1999, în parte datorită sporirii încrederii pietei. Performanta externă deosebită a continuat în anul 2000: se estimează că în primul trimestru al anului 2000 balanta comercială a fost aproape echilibrată, în timp ce rezervele oficiale au continuat să crească, în ciuda unui vârf al serviciului datoriei.

            3. În ceea ce priveste productia si inflatia, evolutiile au fost mai putin favorabile în anul 1999. Se estimează că P.I.B. real a scăzut cu 3,2% în anul 1999, al treilea an consecutiv de declin. Ca aspect pozitiv, declinul din anul 1999 a fost usor mai redus decât se astepta în cadrul programului si acum se pare că a atins limita minimă, estimările preliminare sugerând o crestere a P.I.B. real de aproape 1% pe an pe baza datelor pentru primul trimestru al anului 2000. Inflatia, care era deja la niveluri ridicate ca rezultat al cresterilor continue ale costurilor unitare cu forta de muncă si ale preturilor administrate, s-a accelerat după corectia mare a cursului de schimb din ultima parte a anului 1998 si la începutul anului 1999. În ciuda conditiilor unei cereri scăzute, rata inflatiei exprimată ca IPC pe 12 luni a atins aproape 55% la sfârsitul anului 1999, comparativ cu 41 % la sfârsitul anului 1998. Evolutiile recente sunt mai încurajatoare: pe baza datelor la nivelul lunii martie 2000, rata anuală a inflatiei s-a redus de atunci la 49%.

            4. Politicile macroeconomice au fost consolidate în mod considerabil în anul 1999 si au fost în linii mari în conformitate cu programul, în ciuda devierilor din câteva domenii.

            Concret, criteriile de performantă pentru politicile monetare si externe au fost respectate la sfârsitul lunilor iulie, octombrie si decembrie 1999. De asemenea, programul fiscal a fost implementat efectiv, dar au fost întâmpinate probleme în domeniul disciplinei financiare la nivelul autoritătilor locale si al întreprinderilor de stat (spre exemplu, reducerea arieratelor interne) si în politica salarială (vezi tabelul nr. I).

            5. Criteriile de performaniă de la sfârsitul lunilor iulie, octombrie si decembrie 1999 privind activele externe nete si activele interne nete ale B.N.R. au fost respectate cu marje confortabile. Reflectând o slăbire a performantei fiscale în decembrie, plafonul privind creditul net guvernamental a fost depăsit la sfârsitul lunii decembrie 1999 cu echivalentul a 0,6% din P.I.B. În cursul anului plafonul a fost în mod conforfabil respectat la sfârsitul lunii octombrie, în timp ce la sfârsitul lunii iulie fusese usor depăsit, devierea fiind explicată prin emiterea mai devreme a titlurilor de stat pentru restructurarea Băncii Agricole. Cu toate acestea, pozitia mai slabă a fost compensată de întârzierea efectivă a unor cheltuieli programate cu restructurarea bancară pentru anul 2000, astfel încât deficitul bugetar a atins numai 3,5% din P.I.B. (recent revizuit), în conformitate cu tinta noastră (aproximativ 3,9% din P.I.B. pe baza datelor vechi). Această performaniă fiscală a fost în conformitate cu o îmbunătătire a soldului primar de 3% din P.I.B. fată de anul 1998. Reflectând evolutiile de mai sus, B.N.R. a fost în măsură să sterilizeze efectiv cea mai mare parte din depăsirea cresterii programate pentru activele externe nete, asigurând astfel ca tintele indicative pentru masa monetară si baza monetară să fie atinse sau numai usor depăsite.

            6. Totusi eforturile noastre de întărire a disciplinei financiare la nivel de întreprindere au obtinut un succes limitat. Concret, trei criterii de performantă - privind arieratele interne si preluarea/garantarea creditelor bancare acordate întreprinderilor - nu au fost respectate, la sfârsitul lunilor iulie, octombrie si decembrie 1999.

            7. Criteriul de performantă privind cheltuielile cu salariile în sectorul de stat (buget de stat, regii autonome, companii nationale si 24 dintre întreprinderile cu cele mai mari pierderi) a fost respectat la sfârsitul lunii iulie, dar a fost încălcat la sfârsitul lunilor octombrie si decembrie 1999 din cauza revizuirii, în sensul majorării, a datelor pe 1998 care au format baza pentru politica salarială pentru regiile autonome si companiile nationale, precum si a cresterilor salariale mari în sectorul bugetului de stat. În general, cresterea salarială din întreaga economie a persistat la niveluri mai mari decât cele tintite, agravând declinul ocupării fortei de muncă în cursul anului trecut.

            8. Dificultătile în administrarea garantiilor de stat executate pentru împrumuturile garantate de stat, acordate anterior întreprinderilor, au dat nastere la arierate la plătile externe pentru o scurtă perioadă, astfel încât criteriul de performantă permanent privind neacumularea de arierate la plătile externe către creditorii oficiali nu a fost respectat în perioada august-decembrie 1999.

            9. Preconditia privind eliminarea cotei mai mici de accize pentru produsele din tutun fabricate în România nu a fost realizată la timp din cauza respingerii neasteptate a ordonantei Guvernului de către Parlament. Totusi, la aflarea acestei întârzieri, Guvernul a instituit această măsură printr-o ordonantă de urgentă.

 

            II. Obiectivele si politicile economice pentru anul 2000 si în continuare

            A. Strategia de bază si obiectivele

            10. Revenind la obiectivele noastre economice pentru anul 2000, credem că eforturile noastre ar trebui să se concentreze pe îmbunătătirea performantei de inflatie si productie, consolidând în acelasi timp ajustarea externă considerabilă de anul trecut. În consecintă, în anul 2000 deficitul contului curent va fi proiectat să rămână, în linii mari, neschimbat în raport cu P.I.B.; pe baza intrărilor de capital prevăzute de la creditorii oficiali si privati, aceasta va fi în conformitate cu o crestere a rezervelor valutare ale statului, până la sfârsitul anului 2000, de aproape 1 miliard USD până la echivalentul a aproximativ 3,1 luni din total importuri. După scăderea de 3,2% în 1999 se asteaptă ca P.I.B. real să înregistreze o crestere pozitivă de 1,3% în anul 2000, pentru prima dată în ultimii 4 ani. Aceasta va reflecta îmbunătătirea recentă a exporturilor si desprinderea cererii interne de limita sa minimă. În cele din urmă, vom urmări reducerea inflatiei exprimate ca IPC pe 12 luni, la aproape 27% până la sfârsitul anului 2000, comparativ cu 55% la sfârsitul anului 1999. Scăderea inflatiei va reflecta în parte o rată mult mai redusă a deprecierii leului fată de anul trecut, când a fost efectuată o depreciere reală corectivă mare; iar aceasta ar cere în mod critic ca, în linii mari, cresterea salariului nominal să fie încetinită corespunzător cu inflatia proiectată.

            11. Pe partea de politici vom mentine politici monetare si fiscale restrictive, consolidând în acelasi timp implementarea politicilor în domeniile disciplinei financiare si politicii salariale, în vederea solutionării problemelor persistente ale inflatiei ridicate si scăderii productiei. Pentru a pune bazele unei cresteri sustenabile, intentionăm să redresăm slăbiciunile structurale prin continuarea restructurării sectorului bancar si accelerarea privatizării si lichidării întreprinderilor.

            12. Pe termen mediu - în conformitate cu obiectivele noastre cheie de aderare la U.E. si realizarea unei cresteri puternice si sustenabile - intentionăm să facem noi progrese în stabilizarea economiei si solutionarea rigiditătilor structurale. Concret, intentionăm să limităm deficitul contului curent, în linii mari, la niveluri care ar putea fi finantate de fluxuri de capital care nu creează datorie, în conformitate cu o reducere constantă a datoriei externe în P.I.B. si a ratelor serviciului datoriei. De asemenea, intentionăm să facem un progres constant în următorii câtiva ani pentru reducerea ratei inflatiei la niveluri mai apropiate de cele existente în U.E. Realizarea acestor obiective va necesita implementarea sustinută a politicilor fiscale si monetare prudente, limitarea salariilor în sectorul de stat si intensificarea eforturilor pentru avansarea în continuare a privatizării si restructurării bancilor si întreprinderilor.

 

            B. Politica fiscală

            13. Pentru a sprijini reducerea inflatiei si a elibera resurse financiare pentru sectorul privat, tintim limitarea deficitului bugetar (exclusiv donatii si venituri din privatizare) la 3,5% din P.I.B. în anul 2000, nemodificat fată de anul 1999. Aceasta este însotită de reforma fiscală care are ca scop reducerea distorsiunilor provocate de facilitătile economice, reducerea evaziunii fiscale si îmbunătătirea răspunsului de ofertă al economiei. O asemenea tintă de deficit bugetar va fi în conformitate cu un excedent primar (definit aici ca excluzând cheltuielile cu dobânda si restructurarea bancară) de 2,1% din P.I.B. (fată de 2,6% din P.I.B.), precum si cu o reducere drastică a contractării de datorie internă nouă echivalentă cu aproape 0,1% din P.I.B. în anul 2000 (comparat cu împrumutul net estimat de pe piata internă de 1,75% din P.I.B. în anul 1999). Tinta va continua să fie monitorizată pe baza creditului net al sistemului bancar dat bugetului general consolidat.

            14. Pe partea de venituri am implementat o reformă fiscală pe scară largă, în scopul micsorării ratelor de impozitare, lărgirii bazei impozabile si reducerii distorsiunilor, implicând o reducere a poverii fiscale asupra economiei cu 1% din P.I.B. În domeniul impozitării directe am introdus: a) o nouă lege a impozitului pe profit, cu o rată de impozitare de 25% (redusă de la 38%) si o alocatie fiscală pentru investitii de 10% (micsorând colectările din venituri cu 1,25% din P.I.B., luând în considerare rata preferentială de 5% pentru activitătile de export); b) o nouă lege pentru impozitul pe venitul global, care lărgeste baza de impozitare, spre exemplu, prin impozitarea venitului din pensiile mari si prin corectarea venitului impozabil minim pentru erodarea trecută din inflatie (reducând veniturile cu 0,75% din P.I.B.); si c) solicitarea prin care conventiile civile (precum si contractele de muncă) ale angajatilor să facă obiectul tuturor contributiilor de asigurări sociale (crescând veniturile cu 0,25% din P.I.B. pe bază netă). În domeniul impozitării indirecte am adoptat o rată uniformă de 19% pentru a înlocui precedentele rate de 1 1 % si 22%, anulând în acelasi timp exceptări selectate de la plata T.V.A. pentru liber-profesionisti si asociatiile familiale, combustibilii de tipul M si P, preciam si pentru consumul casnic de energie termică si electrică (crescând veniturile cu 0,25% din P.I.B.). Am redus, de asemenea, suprataxa la import de la 4% la 2%, în conformitate cu angajamentele la Organizatia Mondială a Comertului (reducând veniturile cu 0,1% din P.I.B.). În cele din urmă am lărgit baza de impozitare pentru toate accizele si am majorat accizele pentru alcool (crescând veniturile cu aproape 0,66% din P.I.B.).

            15. Cel mai important, am abrogat, de asemenea, definitiv legile nr. 92 si nr. 241 cere prevedeau o varietate de facilităti fiscale; aceste legi fuseseră suspendate în anul 1999 si, dacă ar fi intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2000, ar fi micsorat veniturile fiscale cu echivalentul a 3% din P.I.B. în anul 2000. De asemenea, am abrogat definitiv Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 67 la 15 mai 2000. Pentru a înlocui acest sistem de facilităti discretionar, costisitor si distorsionant, am redus deja cota impozitului pe profit si în prezent introducem în etape reduceri drastice ale taxelor vamale la importurile de echipamente tehnologice pentru investitii proprii, de care vor beneficia în primul rând întreprinderile mici si mijlocii, precum si doi mari noi investitori, iar într-o etapă ulterioară - în functie de cât de suficiente sunt resursele bugetare - toate întreprinderile. Vom evita orice exceptare de la plata T.V.A. pentru investitori si rezolvăm problema de bază a perioadelor excesiv de lungi pentru procesarea rambursărilor de T.V.A.

            16. Pe partea de cheltuieli bugetul anului 2000 va marca un prim pas către un sector public mai sustenabil, cu o reducere tintită a ponderii cheltuielilor totale în P.I.B. de aproape 1,25% din P.I.B. Cel mai important, sectorul public civil va suferi o reducere considerabilă: bugetul prevede o reducere de 22.700 de posturi; în plus, planificăm reducerea personalului din sectoarele apărare/ordine publică/sigurantă natională cu 22.000 până la sfârsitul anului 2000; si am făcut cresteri salariale suplimentare la ministere, conditionate de reducerea personalului acestora. În domeniul cheltuielilor materiale si de functionare asteptăm, să putem genera economii ca rezultat al închiderii a 3 agentii guvernamentale. În ceea ce priveste subventiile, am oprit programul cupoanelor pentru motorină pentru agricultură si am limitat suma totală a cupoanelor agricole la 4,3 trilioane lei; am redus subventiile bugetare pentru metroul din Bucuresti cu 36% în termeni reali; vom închide 425 km de linii locate de cale ferată neprofitabile si 366 de statii C.F.R. si vom reduce 123 de perechi de trenuri pe distantă scurtă până la sfârsitul lunii mai 2000 (ceea ce ne permite să reducem subventiile pentru calea ferată cu aproximativ 8% în termeni reali); proiectăm ca cheltuiala cu subventiile pentru diferentele de pret să fie diminuată cu 40% în termeni reali din cauza încetării subventionării pentru depozitarea grâului si importul de pesticide. Cu privire la transferuri, ne asteptăm ca în anul 2000 cheltuielile către Fondul pentru pensiile de stat să însumeze 6,9% din P.I.B. De asemenea, ne-am orientat către o mai bună repartizare a cheltuielilor sociale, urmând recomandarea Băncii Mondiale si a Uniunii Europene prin alocarea a 1% din P.I.B. pentru cheltuielile cu protectia copilului si a persoanelor cu handicap, reprezentând o crestere reală de 10%. În general, ponderea transferurilor sociale în P.I.B. va reprezenta 9,1% din P.I.B., comparativ cu 9,2% în 1999. Guvernul a decis, de asemenea, să anuleze 5 din cele 12 "fonduri speciale" finantate prin venituri alocate care în trecut au îngreunat foarte mult o repartizare mai ratională a cheltuielilor. De asemenea, am implementat legi noi cu privire la achizitiile publice, auditul si controlul intern, care ar trebui să reducă cheltuielile inutile. Sprijinul financiar pentru întreprinderile de stat inclusiv prin injectii de capital sau utilizarea depozitelor F.P.S. drept garantii pentru împrumuturile de la băncile comerciale, va fi evitat de acum înainte, reflectând nevoia de a aloca aceste resurse reduse unei mai bune utilizări. Acest angajament reprezintă un criteriu de performantă în cadrul Aranjamentului stand-by.

            17. În ceea ce priveste politicile de venituri, a trebuit, de asemenea, să facem pasul dificil în vederea modificării legislatiei din trecut pentru a depăsi implicatiile lor nesustenabile pe partea de cheltuieli: am suspendat cerinta de a plăti prime de vacantă în sectorul public civil; am modificat dreptul general de acordare a plătilor compensatorii dat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 98, pentru a preveni orice alte plăti către noi solicitanti; începând cu data de 20 iulie vom înceta plătile de ajutor de somaj tehnic pentru personalul din industria de apărare; am revizuit noua lege a pensiilor de stat, astfel încât să limităm cresterea implicată în rata de înlocuire (aceasta va permite ca recorelarea pensiilor să continue în limitele cadrului bugetar existent).

            18. Ne-am confruntat cu serioase nerealizări în ceea ce priveste noile aranjamente privind veniturile si împărtirea sarcinilor între bugetul de stat si bugetele locale, mai ales cu privire la asigurarea fondurilor pentru orfelinate si la arieratele autoritătilor locale către utilitătile de termoficare. Ca răspuns, Guvernul a mandatat consiliile locale să aloce sumele fixe desemnate pentru orfelinate; a înfiintat Agentia de Protectie a Copilului care va primi veniturile alocate ce nu mai pot fi utilizate pentru alte cheltuieli ale autoritătilor locale; a eliberat imediat în anul 1999 400 miliarde lei ca subventii pentru încălzire si a alocat în acest scop 1,2 trilioane lei în bugetul pe anul 2000. De asemenea, Ministerul Finantelor si Ministerul Functiei Publice vor conduce împreună un grup pentru studierea problemei arieratelor atât ale, cât si către autoritătile publice locale si utilitătile locale. Până la 30 iunie vom implementa recomandările acestui grup, în consultare cu personalul F.M.I.

            19. În ciuda acestor reforme cuprinzătoare si determinante, Guvernul recunoaste că acestea reprezintă numai un punct de pornire către un program pe termen mediu care tinteste o pozitie bugetară mai sustenabilă. Suntem în mod special îngrijorati de modelul sistemului nostru de pensii din ultimii ani, în care o rată de dependentă în crestere a necesitat întotdeauna contributii si cheltuieli mai mari. În acest sens, reforma noastră cuprinzătoare va tinti reducerea în mod constant a ratei de contributie în următorii ani. Aceasta va necesita în mod considerabil o crestere a vârstei de pensionare si o revizuire a planurilor actuale de a introduce un pilon de pensii privat, astfel încât să-l facă mai putin costisitor pentru buget. Pentru a facilita o politică de cheltuieli mai ratională, vom întreprinde în scurt timp, cu asistenta Băncii Mondiale, o analiză a cheltuielilor publice. Ne asteptăm, de asemenea, ca mentinerea unui excedent primar în acest an să reducă povara cheltuielilor cu dobânzile în anul următor si asteptăm să folosim acest câstig pentru o reducere a deficitului bugetar. În eforturile noastre îndreptate către reforma sistemului de pensii vom analiza atent, de asemenea, legile existente si initiativele legislative curente, conform cerintelor bugetare si într-o modalitate acceptabilă Băncii Mondiale - după cum am procedat când am modificat legea pensiilor de stat recent promulgată, care acum prevede o limită pentru rata de înlocuire si majorează vârstele minime de pensionare începând cu anul 2001.

 

            C. Politica monetară si a cursului de schimb

            20. Tintele de politică monetară pentru anul 2000 vor fi compatibile cu o reducere drastică a inflatiei si cu o acumulare mare a rezervelor valutare si se vor baza pe premisa unei viteze de rotatie a masei monetare în linii mari neschimbate de la an la an. Pozitia avută în vedere pentru politica cursului de schimb, însotită de un control - strict al cresterii salariale, va servi la păstrarea recentelor căstiguri în competitivitatea externă, contribuind în acelasi timp la o stabilizare a asteptărilor pietei si la rate mai scăzute ale dobânzii în termeni reali. Implementarea programului monetar va continua să se bazeze pe luarea drept tintă a activelor interne nete ale băncii centrale. În cazul unor presiuni de majorare neasteptate pe rezerve si/sau curs de schimb, B.N.R. se va angaja în interventia de sterilizare, în vederea atingerii tintei indicative pentru baza monetară, asa cum s-a făcut începând de la mijlocul anului 1999. B.N.R. va fi, de asemenea, pregătită să-si mentină activele interne nete sub nivelul din program în cazul unor presiuni neasteptate de reducere pe rezerve si/sau al unor presiuni de depreciere pe cursul de schimb al leului.

            21. B.N.R. intentionează să se bazeze din ce în ce mai mult pe instrumentele de piată. În contextul cerintelor mari de sterilizare, precum si al injectiilor de lichiditate în curs la Barica Agricolă, B.N.R. a crescut în perioada noiembrie-decembrie 1999 rezerva minimă obligatorie pentru depozitele în lei cu încă 10 puncte procentuale la 30% (rezerva minimă obligatorie pentru depozitele în valută a rămas nemodificată la 20%) pentru a reduce dependenta sa masivă de operatiunile de atragere de depozite - comparativ cu o rezervă minimă obligatorie unificată de 15% în iunie 1999. Pentru a diminua efectele pe costurile de intermediere B.N.R. a decis să ajusteze lunar remunerarea asupra volumului de rezerve obligatorii rezultat prin majorare suplimentară (15%) pe baza diferitilor indicatori de piată. În plus, intentionăm să ne abtinem de la alte cresteri ale rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în lei si, într-adevăr, să le reducem gradual si să le unificăm cu cele pentru depozitele în valută imediat ce conditiile pietei monetare se îmbunătătesc suficient. Între timp în conformitate cu recomandările Departamentului de politică monetară si curs de schimb din cadrul F.M.I., am publicat la sfârsitul lunii martie 2000 un set de reglementări pentru operatiuni pe piata creditului. Aceste reglementări: a) vor clarifica statutul juridic al operatiunilor de credit; inclusiv facilitătile de credit Lombard, si vor defini garantiile eligibile; b) vor defini si vor clarifica procedurile de licitatie pentru operatiunile de atragere de depozite; si c) vor defini tranzactiile de răscumpărare si răscumpărare inversă, swap si cumpărări sau vânzări directe de titluri de stat. Reglementările ar trebui să faciliteze dezvoltarea în continuare a pietei monetare interbancare; a pietei secundare pentru titlurile de stat si utilizarea în mai mare măsură de către B.N.R. a instrumentelor de piată pentru operatiunile monetare. Intentionăm, de asemenea, să trecem de la atragerea de depozite bilateral la licitarea de depozite (cu licitatii de depozite care se asteaptă să crească la cel putin 30% din totalul depozitelor existente până la sfârsitul lunii iunie 2000), ca o modalitate de crestere a eficientei acestor operatiuni si, de asemenea, de extindere a utilizării tranzactiilor repo si repo invers - în special luând în considerare că cerintele de sterilizare se asteaptă să rămână mari în cursul anului 2000. Mai mult, rata Lombard a B.N.R, va rămâne la un nivel semnificativ mai mare decât dobânda pieiei interbancare.

 

            D. Politica de venituri si disciplina financiară

            22. Implementarea strictă a politicii de venituri din sfera sectorului de stat (buget de stat, regii autonome, companii nationale si 33 dintre întreprinderile cu cele mai mari pierderi) va fi cheia atingerii tintei de inflatie si a protejării câstigurilor din competitivitatea externă de cost.

            · După cum s-a discutat mai sus, legea bugetului limitează cheltuielile cu salariile în bugetul de stat si Fondul special pentru învătământ la 35.182 miliarde lei în anul 2000, care ar reprezenta o crestere de 56% în termeni nominali si o crestere de 12,5% în termeni reali pe baza ratei inflatiei proiectate. Plata cresterilor salariale recent anuntate - inclusiv cresterile pentru învătământ si lucrătorii altor sectoare bugetare, ca urmare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2000 - va depinde strict de disponibilitatea fondurilor în cadrul acestui plafon pentru cheltuielile cu salariile. Personalul din sectorul public civil va fi redus din nevoia de a garanta că majorările salariale efectuate nu vor conduce la încălcarea alocatiilor bugetare. Am prevăzut deja în buget reduceri medii anuale ale personalului din sectorul public civil de 22.700 (circa 4,5%), inclusiv pentru personalul nedidactic de 10.500 la Ministerul Educatiei Nationale; planificăm încă o reducere de 12.500 a personalului din Ministerul Educatiei Natioriale în septembrie. Personalul din sectoarele apărare/ordine publică/sigurantă natională va fi redus cu circa 22.000 până la sfârsitul anului. Alte reduceri de personal pot să aibă loc în continuare în contextul restructurării ministerelor; si ar fi, de asemenea, necesar să se efectueze cresteri mai mari de salarii pentru functionarii publici, altii decât cei din învătământ, fată de limitele minime cuprinse în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2000.

            · Introducem un sistem de "avertizare din timp" al monitorizării salariilor, care să stea la baza controlului cresterilor salariale din sectorul bugetar. Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale vor monitoriza împreună, lunar, cheltuiala salarială pe fiecare minister pentru a se asigura că cheltuielile cu salariile nu depăsesc fondul de salarii alocat acelui minister. Fiecare ordonator de credite si fiecare agentie vor avea plafonul lor specific pentru cheltuielile salariale lunare, în conformitate cu alocatia bugetară, în cadrul căreia trebuie acoperită orice crestere salarială. Acest sistem va fi supravegheat de primul-ministru si de Guvern.

            · Totalul fondului de salarii pentru regiile autonome si companiile nationale va fi strict limitat la de patru ori nivelul acestuia din trimestrul IV 1999 si va fi ajustat în sensul scăderii în concordantă cu reducerile de personal care nu contribuie la cresterea productivitătii muncii, spre exemplu; ca urmare a depăsirii resurselor unei activităti pentru care personalul a fost transferat la alte întreprinderi. Aceasta reprezintă o scădere de 9,5% în termeni reali în anul 2000 pe baza ratei inflatiei proiectate. Bugetele pe anul 2000 ale regiilor autonome si companiilor nationale, care urmează să fie aprobate de Guvern, vor fi în conformitate cu această linie directoare si vor fi monitorizate îndeaproape de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, precum si de ministerele responsabile.

            · O politică salarială mult mai restrictivă pentru regiile autonome si companiile nationale, comparativ cu sectorul bugetului de stat, ar trebui, de asemenea, să reducă disparitatea mare dintre salarii, care a apărut între cele două sectoare. La sfârsitul anului 1999 si începutul anului 2000 salariile brute lunare în regiile autonome si companiile nationale au fost în medie de 3,7 milioane lei, în timp ce salariile în administratia publică, în învătământ si în sectoarele de sănătate si asistentă socială au fost în medie de 2,1 milioane lei.

            · Fondurile de salarii în anul 2000 ale celor 33 de societăti comerciale cu cele mai mari pierderi vor fi limitate la de patru ori nivelul estimat al acestora în trimestrul IV 1999; aceasta ar reprezenta o crestere nominală de 10% si o scădere de 21% în termeni reali pe baza ratei inflatiei proiectate. Evolutiile salariale în aceste întreprinderi cu pierderi vor fi monitorizate îndeaproape de Ministerul Muncii si Proteciiei Sociale si de Fondul Proprietătii de Stat (F.P.S.).

            În consecintă, intentionăm să limităm fondul de salarii nominale în sectorul de stat, monitorizat la 32.480 miliarde lei în ianuarie-iunie, 45.572 miliarde lei în ianuarie-septembrie si 62.095 miliarde lei în ianuarie-decembrie 2000. Aceasta reprezintă o crestere nominală de 40% si o crestere de 1% în termeni reali în anul 2000 pe baza ratei inflatiei proiectate ca medie anuală.

            23. Luăm câteva măsuri pentru a da un impuls reducerii arieratelor din economie, în special pentru arieratele la cele 3 mari utilităti - PETROM, ROMGAZ si CONEL - si la buget. Primul set de măsuri este legat de continuarea reformelor pentru întărirea disciplinei salariale si financiare în regiile autonome si companiile nationale ale căror bugete sunt aprobate de Guvern si în cele 33 de întreprinderi cu capital majoritar de stat cu cele mai mari pierderi. În acest scop vom implementa o nouă ordonantă până la sfârsitul lunii mai 2000, care prevede înlocuirea contractelor de management cu durată nelimitată existente cu contracte cu termen fix, si vom conditiona plata de prime si beneficii de îndeplinirea criteriilor financiare, conditia-cheie între acestea fiind reducerea arieratelor.

            · Pentru fiecare dintre aceste întreprinderi bugetul de venituri si cheltuieli va include un program pentru reducerea arieratelor si tinte anuale pentru reducerea costurilor si cresterea productivitătii muncii. Programul reducerii arieratelor pentru fiecare întreprindere va include tinte trimestriale, în conformitate cu tinta de reducere anuală a arieratelor. Pentru regiile autonome si companiile nationale ca grup si pentru cele 33 de întreprinderi cu cele mai mari pierderi ca grup tintele vor fi în conformitate cu limitarea arieratelor la nivelul lor de Ia sfârsitul lunii aprilie 2000.

            · Fondurile de salarii vor fi restructurate fată de sistemul actual, în care primele si beneficiile sunt în general la fel de mari sau chiar mai mari decât salariile de bază. Pentru majoritatea angajatilor salariile de bază vor rămâne la nivelurile curente avute în vedere, dar primele si beneficiile, obisnuite vor fi limitate la 50% din fondul salariilor de

bază. Soldul primelor si beneficiilor obisnuite va fi transferat către un fond de premiere în functie de performante, iar acestea si vor fi acordate doar la sfârsitul anului fiscal, strict pe baza criteriilor de performantă, care vor include realizarea unui progres privind reducerea arieratelor de la si către întreprindere.

            · Pentru directori, salariul de bază al unui director de întreprindere va fi restrictionat la salariul unui subsecretar de stat; salariile de bază ale directorilor subordonati vor fi corelate cu cel al directorului general, iar primele si beneficiile vor fi acordate ca si pentru majoritatea angajatilor. Noua ordonantă prevede ca în cazul unei cresteri a arierate1or peste tinta lor trimestrială fondul lunar de salarii pentru conducere (inclusiv salariul de bază, prime si beneficii obisnuite) să fie imediat redus cu suma cresterii arieratelor, până la maximum 30% din fondul de salarii. La sfârsitul

anului fiscal directorului întreprinderii i se poate acorda o primă de performantă de până la 100% numai dacă au fost atinse tintele pentru reducerea costurilor si arieratelor

si pentru cresterea productivitătii muncii. Directorul întreprinderii va fi responsabil pentru acordarea premiilor de performantă pentru directorii subordonati si angajati; ordonatorul principal de credite - adică ministerul implicat va fi responsabil pentru acordarea de premii de performantă pentru directorul general. Acordarea nejustificată de premii de performantă va reprezenta o încălcare a Legii.

            24. Alte măsuri pentru cresterea disciplinei financiare includ stabilirea unui plan de actiune de poprire a soldurilor bancare ale celor mai mari 30 de debitori la bugetul general consolidat (excluzând PETROM, CONEL si ROMGAZ, pentru care se aplică un program separat). Aceasta va permite bugetului să aibă drept de preemtiune asupra resurselor financiare ale întreprinderilor. Prin acest mecanism intentionăm să reducem asemenea arierate fiscale cu cel putin 100 miliarde lei până la sfârsitul lunii iunie si cu 200 miliarde lei până la sfârsitul lunii iulie, fată de nivelul acestora de la sfârsitul lunii aprilie 2000. Eficienta acestei măsuri va fi evaluată la următoarea analiză a programului.

            25. Măsurile pentru rezolvarea problemei arieratelor sunt în special urgente, dată fiind cresterea recentă a arieratelor interne la cele 3 mari utilităti cu 10% în termeni reali în perioada ianuarie-martie 2000 fată de scăderea tintită, de aproape 4% în termeni reali în aceeasi perioadă.

            · Au apărut probleme în cazurile în care CONEL furnizează agent termic unei utilităti locale pentru distributia către consumatorii casnici, pentru care consumatorii casnici plătesc utilitătii locale, dar utilitatea locală nu mai efectuează plata către CONEL. În colaborare cu Banca Mondială vom căuta măsuri pentru a reduce numărul intermediarilor responsabili de efectuarea plătii consumatorilor către CONEL, inclusiv posibilitatea transferării proprietătii centralelor termoelectrice (energie electrică si tennică) si retelei de distributie, de la caz la caz.

            · De asemenea, facem câtiva pasi suplimentari pentru îmbunătătirea situatiei financiare de la CONEL si ROMGAZ. În cazul CONEL intentionăm să reducem semnificativ costurile si capacitatea excedentară prin închiderea câtorva centrale termoelectrice care reprezintă aproximativ 4.500 MW/h; în prezent capacitatea instalată este de 18.000 MW/h, dar cererea este de numai aproape 8.000 MW/h. Aceste închideri de centrale vor implica, de asemenea, o reducere de personal de aproape 20.000 muncitori dintr-un total în prezent de 72.000. Ca parte a acestui plan de restructurare, intentionăm, de asemenea, să majorăm tarifele la energie electrică, neschimbate  din noiembrie 1999, cu 20% la începutul lunii iulie 2000. În cazul ROMGAZ, unde tarifele au rămas neschimbate din iunie 1999, tarifele vor fi majorate cu cel putin 20% în luna iunie.

            26. În consecintă, tintim să reducem arieratele către cele trei utilităti cu aproximativ 15% în termeni reali în timpul anului până în decembrie 2000, pe baza ratei inflatiei tintite. Plafoanele noastre tintă pentru soldul arieratelor la cele trei mari utilităti sunt 18.735 miliarde lei la sfârsitul lunii iunie, 17.652 miliarde lei la sfârsitul lunii septembrie si 16.997 miliarde lei la sfârsitul lunii decembrie 2000. Aceste plafoane reprezintă un criteriu de performantă în cadrul Aranjamentului stand-by. Mai mult, măsurile descrise în paragrafele anterioare vor ajuta cele trei mari utilităti să reducă propriile arierate fiscale către buget. Stocul arieratelor de la cele trei mari utilităti către bugetul general consolidat a însumat 9.057 miliarde lei în decembrie 1999 si s-a majorat cu 1,4 trilioane lei la 10.445 miliarde lei în luna rnartie 2000. Tintim o reducere a acestor arierate la 10.195 miliarde lei până în iunie 2000, la 9.745 miliarde lei până la sfârsitul lunii septembrie si la nivelul lor din decembrie 1999 de 9.057 miliarde lei până în luna decembrie 2000. Aceste plafoane reprezintă o scădere cumulată de 1.388 miliarde lei fată de nivelul lor de la sfârsitul lunii martie si reprezintă, de asemenea, un criteriu de performantă în cadrul Aranjamentului stand-by. Tintim o reducere similară a nivelului arieratelor altor utilităti, regii autonome si companii nationale către bugetul general consolidat fată de nivelul lor de la sfârsitul lunii aprilie 2000. Tinta pentru arieratele celor 33 de societăti comerciale cu pierderi către bugetul general consolidat este de a fi mentinute la nivelul lor de la sfârsitul lunii aprilie 2000.

 

            E. Balanta de plăti si managementul datoriei externe

            27. Date fiind deficitul proiectat al contului curent de 1,4 miliarde USD (3,9% din P.I.B.), intrările de capital si cresterea programată pentru activele externe nete ale B.N.R., tinta noastră pentru rezervele brute pentru anul 2000 este de 3,5 miliarde USD (3,1 luni de importuri). Acumularea rezervelor brute în anul 2000 va fi atinsă prin finantarea exceptională de la Banca Mondială, U.E. si F.M.I.

            28. Ne angajăm să evitâm acumularea de noi arierate către creditorii externi, prin consolidarea procedurilor interne de managernent al datoriei la Ministerul Finantelor. Cu diferite ocazii, în perioada augus-decembrie 1999, România acumulase sume relativ mici ca arierate la plata externă pentru împrumuturile garantate de stat pentru întreprinderi, ca rezultat al procedurilor lente legate de autorizarea plătilor în numele întreprinderilor aflate în incapacitate de plată. În consecintă, pentru a se asigura că nu va avea loc nici o nouă acumulare de arierate de plăti externe pe perioada aranjamentului, am luat măsuri de consolidare a procedurilor interne la Ministerul Finantelor si de coordonare cu B.N.R. în efectuarea plătilor de datorie scadente. Concret, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se solicită ca toate întreprinderile care au plăti în contul serviciului datoriei garantate de stat, care devin scadente, să notifice Ministerului Finantelor cu două săptărnâni înainte de data scadentei plătii. După primirea acestei notificări Ministerul Finantelor va trimite documentele de plată la B.N.R., B.N.R. va face atunci imediat plata către creditorul extern, iar Ministerul Finanielor va rambursa B.N.R. suma în lei în două zile lucrătoare.

            29. Vom limita împrumuturile neconcesionale pe termen mediu si lung la 8 miliarde USD pentru anul 2000 cu un subplafon de 0,6 miliarde USD pentru scadentele între 1 si 3 ani. Plafoanele vor acoperi toate împrumuturile statului, B.N.R.,băncilor si întreprinderilor pentru care Guvernul detine controlul actiunilor. Pentru o mai bună administrare a datoriei vom limita contractarea/garantarea de către stat de instrumente de angajare de datorie care au clauza "put option" inclusă în contractele de datorie. Aceste plafoane constituie criteriu de performantă în cadrul Aranjamentului stand-by.

            30. Ne angajăm să nu introducem noi restrictii de schimb sau să le intensificăm pe cele existente, să nu permitem practica valutelor multiple sau să nu impunem si să nu intensificăm restrictiile de import pentru scopuri de balantă de plăti/fiscale. În legătură cu aceasta, în conformitate cu programul convenit cu O.M.C., am redus la jumătate suprataxa de import la 2% la începutul anului 2000 si planificăm să o eliminăm la începutul anului 2001. Mai mult, am făcut progrese în negocierile în curs cu Suedia privind solutionarea arieratelor externe în dispută si vom continua aceste discutii pentru a rezolva această problemă într-o manieră corespunzătoare obiectivelor programului nostru.

 

            F. Reforma sectorului financiar

            31. După progresul înregistrat anul trecut în domeniul reformei sectorului financiar si al restructurării bancare remarcabil prin rezolvarea cazului Bancorex - prioritătile pentru anul 2000 vor fi privatizarea Băncii Agricole (B.A.) si a Băncii Comerciale Române (B.C.R.), functionarea efectivă a Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.) si consolidarea în continuare a supravegherii bancare.

            32. Restructurareâ bancară în cadrul programului s-a concentrat pe trei bănci principale de stat care reprezentau peste 50% din sistemul bancar la sfârsitul anului 1998.

            · În decembrie 1999 am finalizat cu succes închiderea Bancorex prin transferarea activelor sale neperformante la A.V.A.B., transferarea pasivelor sale (acoperite de titluri de stat) la B.C.R. si absorbirea părtii rămase din bilantul său de către B.C.R. Ca rezultat, a fost solutionată o sursă serioasă de instabilitate financiară, în timp ce bugetul si-a asumat pasive echivalente cu 4,5% din P.I.B. anual.

            · Între timp s-au făcut progrese în restructurarea/privatizarea Băncii Agricole prin: o diminuare a costurilor administrative prin reducerea drastică a personalului si închiderea de sucursale; transferul tuturor activelor neperformante, inclusiv a Fondului Dunărea (în sumă totală de 3.700 mili arde lei) la A.V.A.B. în schimbul titlurilor de stat; o înghetare a acordării de noi credite; abtinerea de a se împrumuta de pe piata interbancară; si mentinerea unor dobânzi la depozite la niveluri usor mai mici decât cele oferite de alte bănci. Mai mult, în efortul de a îmbunătăti practicile de management si perspeetivele pentru o privatizare rapidă, Guvernul a numit o nouă conducere în noiembrie anul trecut, prin aceasta aducând efectiv B.A. sub controlul direct al B.N.R. Am insistat ca B.A. să respecte cerintele de rezerve minime obligatorii (începând cu mijlocul lunii martie 2000), în parte din motive de transparentă financiară si eficientă a politicii monetare, si vom recapitaliza B.A. doar la terminarea privatizării băncii. Intentionăm să grăbim procesul de privatizare a B.A. Ca urmare a încheierii raportului de due-diligence la începutul lunii februarie, asteptăm să primim până la mijlocul lunii mai expresii scrise de interes de la investitori potentiali si o ofertă fermă până la sfârsitul lunii iunie 2000.

            · Cu privire la B.C.R., intentionăm să procedăm la pregătirea rapidă a acesteia pentru privatizare. O bancă de investitii importantă a fost numită drept consultant de privatizare în decembrie 1999, iar un raport de due-diligence va fi pregătit până la sfârsitul lunii mai 2000. Intentionăm ca B.C.R. să fie oferită spre vânzare până la sfârsitul lunii iulie 2000 si ca o ofertă fermă să fie primită până la sfârsitul lunii septembrie 2000.

            33. Pentru a face A.V.A.B. functională si responsabilă, mai ales în lumina implicatiilor sale pentru buget, Guvernul a numit în noiembrie anul trecut un nou presedinte al agentiei si a stabilit un consiliu de supraveghere compus din 5 membri - conform unui acord anterior cu Banca Mondială privind termenii cerintelor de organizare institutională, inclusiv numirea unei conduceri si personal calificate, cu termeni de referintă acceptabili pentru Bancă. Pentru a preveni erodarea prin inflatie a valorii reale a datoriei - care a fost evaluată la aproximativ 2,3 miliarde USD la momentul transferului acesteia către A.V.A.B. în diferite momente începând de la mijlocul anului 1999, am decis: a) mentinerea denominării în valuta initială a datoriei în valută (71% din portofoliul A.V.A.B.); b) indexarea valorii datoriei denominate în moneda locală, care urmează să fie reesalonată în USD; c) indexarea la dolar a datoriei neesalonate care depăseste 10.000 USD. De la începutul lunii februarie o firmă internatională de contabilitate auditează portofoliul A.V.A.B. si va prezenta o estimare completă a valorii recuperabile din activele A.V.A.B. la mijlocul lunii mai 2000. Aceasta ne va permite să stabilim obiectivele de performantă - în termeni de venituri din recuperarea creditelor - pentru perioada rămasă din anul 2000 si anii următori. Tinta noastră preliminară pentru acest an, pe care s-a bazat bugetul pe anul 2000, era de a colecta venituri de cel putin 2.000 miliarde lei până la sfârsitul anului 2000. Am revizuit această tintă, majorând-o la 2.250 miliarde lei pe baza unor colectări efective mai bune în primul trimestru (610 miliarde lei) decât cele estimate, si vom revizui din nou tinta la momentul viitoarei analize pe baza rezultatelor raportului auditorului.

            34. Recenta restructurare organizatorică a B.N.R: a consolidat responsabilitătile de supraveghere din cadrul băncii centrale, prin formarea unui nou departament de supraveghere bancară care uneste departamentele anterioare de control si supraveghere. B.N.R. intentionează să îsi dubleze efortul pentru întărirea supravegherii bancare, astfel încăt să asigure practici bancare solide. În legătură cu dezvoltarea si aducerea la deplina operabilitate a unui sistem "indicator de avertizare timpurie" pentru supravegherea bancară - ca un mijloc de identificare a băncilor în dificultate - vom consolida actiunile de efectuare a supravegherii descrise în Matricea decizională a actiunilor implementate progresiv (MDAIP), care este în discutie si revizuită în consultare cu F.M.I. (atât cu consultantul F.M.I., cât si cu misiunea Departamentului de politică monetară si curs de schimb). Până la sfârsitul lunii iunie 2000 MDAIP consolidată va fi pusă în aplicare, iar în consecintă toate regulile bancare si reglementările prudentiale vor fi cu si mai multă strictete consolidate. Spre exemplu, băncilor care nu respectă cerintele de adecvare a capitalului si/sau cerintele de provizionare bazate pe clasificarea activelor, în functie de gradul de nerespectare, li se va da un timp limitat pentru îndeplinirea treptată, împreună cu (sau urmat progresiv de) supravegherea întărită, administrarea specială, suspendarea activitătilor de acordare a creditelor, amenzi pentru conducătorii băncilor si, în sfârsit, retragerea licentei bancare si initierea procedurilor de faliment. În vederea iesirii usoare a băncilor insolvabile din sistemul bancar, am început să analizăm legislatia curentă cu privire la procedurile de faliment si lichidare pentru bănci, cu ajutorul juristilor si specialistilor în proceduri de faliment, în vederea întăririi autoritătii băncii centrale si facilitării rezolvării din timp. Această analiză va fi realizată în consultare cu consilierul F.M.I. de la B.N.R. si până la sfârsitul lunii mai 2000 vor fi făcute propuneri de modificare a legilor relevante. În plus, toate băncile comerciale vor fi inspectate în anul 2000 si rapoarte în rezumat ale echipelor de supraveghere din B.N.R. vor fi pregătite până la sfârsitul lunii decembrie 2000. Au început să fie pregătite rapoarte lunare, ale căror copii vor fi furnizate personalului F.M.I., privind riscul sistemic al sistemului bancar din România, inclusiv actiunile specifice de supraveghere/penalitătile aplicate folosind sistemul întărit al MDAIP. În ceea ce priveste cooperativele de credit sau asa-numitele bănci populare - care nu fac obiectul reglementării băncii centrale sau al supravegherii, dar care se pare că si-au extins considerabil operatiunile de-a lungul timpului -, B.N.R. a initiat pregătirea unui proiect de lege pentru reglementarea si supravegherea lor, care este în prezent în fază finală. Intentionăm să discutăm proiectul cu F.M.I. si cu Banca Mondială înainte de a-l înainta spre aprobare Parlamentului.

 

            G. Restructurarea si privatizarea întreprinderilor

            35. În ciuda progresului fără precedent al privatizării de anul trecut si reducerii considerabile a fortei de muncă din industrie în ultimii câtiva ani, problemele structurale la nivel de întreprindere rămân un impediment-cheie al cresterii si stabilitătii în România, demonstrând nevoia pentru restructurarea accelerată a întreprinderilor.

            36. Efortul nostru de privatizare actionează la trei niveluri:

            · Primul, vânzările directe ale întreprinderilor de stat de către Fondul Proprietătii de Stat (F.P.S.). Aproape 1.470 de întreprinderi (dintre care 70 au fost mari) au fost privatizate în 1999, reprezentând aproape 13% din capitalul F.P.S. (evaluat la sfârsitul anului 1998), aceasta comparată cu tinta din program de 14%. Totalul cumulat al întreprinderilor privatizate la sfârsitul anului 1999, de la începutul reformei, reprezintă 35% din capitalul F.P.S. Privatizările prin vânzare ar fi fost mai mari în 1999, dacă nu ar fi fost efectele perturbatoare ale noii legi a privatizării adoptate la mijlocul anului, care a mărit cerintele de protectie a mediului si a creat incertitudini juridice cu privire la obligatiile legate de datoria fată de stat a întreprinderilor care sunt privatizate. Până în luna decembrie volumul lunar al privatizărilor prin vânzare fusese restabilit la nivelul din prima jumătate a anului 1999. La începutul anului 2000, 2.154 de întreprinderi au rămas în portofoliul F.P.S. cu o cotă în capitalul F.P.S. de aproape 29 trilioane lei. Aproximativ trei pătrimi din aceste întreprinderi reprezentând aproape 85% din cota totală rămasă la F.P.S. vor fi oferite spre vânzare în anul 2000; celelalte vor fi fie lichidate, fie restructurate. Ca nivel minim, ne asteptăm să privatizăm un procent suplimentar de 15% din capitalul initial al F.P.S. în anul 2000 prin vânzări directe de către F.P.S.

            · Al doilea, privatizarea/lichidarea - prin metoda "în pachet" sau metoda "caz cu caz", implicând licitatii internationale - a 64 de întreprinderi mari, inclusiv 50 de întreprinderi grupate în 5 pachete - reprezentând 25% din capitalul F.P.S. Acest proces a atras un puternic interes din partea băncilor de investitii renumite pentru a servi drept consultanti, ceea ce este de bun augur pentru eventuala restructurare a acestor întreprinderi. Până la începutul lunii aprilie 2000 au fost semnate cu bănci de investitii sau consultanti de lichidare toate contractele cu exceptia SIDEX si TRACTORUL. Licitatia pentru TRACTORUL, care a fost împărtit în zece unităti mici, a fost redeschisă. Dată fiind deteriorarea în continuare a pozitiei financiare a SIDEX, ne angajăm să continuăm procesul de privatizare a SIDEX în cea mai expeditivă manieră, prin initierea unei noi licitatii si luarea unei decizii până la 15 iunie 2000. În conformitate cu întelegerile la care s-a ajuns cu Banca Mondială, ne angajăm să oferim spre vânzare sau lichidare/restructurare până la sfârsitul lunii septembrie 2000 toate întreprinderile pentru care au fost deja semnate contracte cu bănci de investitii. De asemenea, intentionăm să finalizăm privatizarea sau lichidarea pentru 3 din cele 5 pachete si 10 din cele 12 întreprinderi "caz sau caz" (pentru care contractele cu băncile de investitii au fost deja semnate) până la sfârsitul anului 2000.

            · Al treilea, cu privire la companiile nationale (fostele regii autonome), după cum s-a convenit cu Banca Mondială, am oferit pentru privatizare la sfârsitul anului 1999 o cotă minoritară de capital al PETROM (35%). Totusi această strategie a esuat în atragerea vreunui interes serios. Vom analiza motivele care au condus la esuarea acestei strategii, împreună cu Banca Mondială, si vom deschide o licitatie pentru privatizarea pachetului de control al PETROM anul acesta. De asemenea, pregătim pentru privatizare companiile nationale din domeniul distributiei energiei. Împărtim CONEL în câteva unităti separate: o unitate de producere a energiei hidroelectrice, o unitate pentru producerea energiei termice, o unitate pentru transport si livrare si o unitate pentru distributie către consumatori. Unitatea de distributie va fi împărtită într-un număr de sucursale mai mici care vor fi privatizate separat. De asemenea, vom împărti ROMGAZ în câteva unităti separate: o unitate pentru productie, o unitate pentru transport, o unitate pentru stocarea gazului si două unităti pentru distributie. Cele două unităti pentru distributie care initial erau separate pe baza criteriului geografic nord-sud, vor fi în schimb separate în câteva unităti mai mici care urmează să fie privatizate separat.

            37. Până acum a fost făcut un progres în initierea lichidării sau încheierii operatiunilor câtorva întreprinderi cu pierderi. Totusi, din cauza procesului lent si a declinului economic continuu, totalul pierderilor generate de întreprinderile aflate în portofoliul F.P.S. si de alte întreprinderi de stat a continuat să crească. La zi, măsurile de reducere a pierderilor sunt considerate satisfăcătoare, conform conditionalitătii din PSAL cu Banca Mondială: au fost numiti lichidatorii sau a fost oprită functionarea pentru întreprinderile de stat generând 12% din pierderile F.P.S. (care, în schimb, reprezintă aproape 40% din totalul pierderilor din economie la sfârsitul anului 1998). Între timp pierderile a 6 companii miniere au fost reduse cu 47% în termeni reali. În anul 2000 intentionăm să ne dublăm eforturile pentru reducerea pierderilor totale din sectorul de stat (si din întreprinderile aflate în portofoliul F.P.S., în particular) prin combinarea măsurilor de restructurare, privatizare si lichidare. În această privintă, un alt set de întreprinderi din portofoliul F.P.S. este selectionat pentru lichidarea/încetarea operatiunilor pentru reducerea pierderilor, iar alte închideri de mine se asteaptă în anul 2000, după cum s-a convenit provizoriu cu Banca Mondială. Pierderile din sectorul minier vor fi reduse cu 20% în termeni reali în anul 2000 iar contractele privind închiderea tehnică si protectia mediului pentru cel putin 10 mine trebuie încheiate.

 

            H. Protectia socială

            38. Declinul activitătii economice în ultimul an a sporit în continuare povara pentru cei mai săraci din societate. Criza recentă din orfelinate nu a fost decât un exemplu de continuare a suferintei umane pe care Guvernul trebuie să o rezolve. În timp ce o îmbunătătire sustinută în economia reală va trebui să fie principalul factor în îmbunătătirea conditiilor sociale, Guvernul trebuie, de asemenea, să actioneze direct. Am făcut pasi pentru consolidarea tuturor functiilor legate de îngrijirea copiilor si orfanilor doar într-o singură agentie. În plus, va fi întreprinsă o analiză cuprinzătoare a finantării autoritătii locale (paragraful 18). Pentru a redresa situatia financiară precară a pensionarilor cu cele mai mici pensii, am recorelat toate pensiile (paragraful 16). Casa Natională pentru Asigurări de Sănătate este înfiintată acum si este dotată cu resursele necesare pentru a asigura o prestare mult îmbunătătită a serviciilor medicale pentru populatie. În următoarele luni vom întări protectia socială pentru somerii pe termen lung si pentru cei mai săraci din societate, prin întreprinderea unor actiuni legale în vederea consolidării responsabilitătii institutionale pentru livrarea de ajutoare si servicii de asistentă socială; vom îmbunătăti alocatiile pentru schema de sprijinire a venitului minim, în functie de mijloacele de existentă; si o mai bună tintire a alocatiilor pentru copii pentru familiile cu mai multi copii. Pentru a îmbunătăti impactul politicii publice privind reducerea sărăciei vom înfiinta, de asemenea, o unitate de monitorizare a politicii de combatere a sărăciei (UMPCS) pe lângă cabinetul primului-ministru.

 

            III. Monitorizarea programului

            39. Pe baza performantelor din cadrul programului de până acum si a politicilor descrise în această scrisoare, cerem încheierea primei analize în cadrul aranjamentului si derogări pentru neîndeplinirea criteriului de performantă permanent privind arieratele de plată la extern pentru creditorii oficiali si a celor 5 criterii de performantă de la sfârsitul lunii decembrie 1999 privind creditul net acordat bugetului general consolidat de sistemul bancar, cheltuielile totale cu salariile, preluarea datoriei întreprinderilor la bănci de către bugetul general consolidat si emiterea de garantii de staf pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor, arieratele interne către CONEL, ROMGAZ si PETROM, precum si reducerea netă a arieratelor fiscale ale CONEL si ROMGAZ către bugetul general consolidat.

            40. De asemenea, cerem extinderea programului până la sfârsitul lunii februarie 2001. Implementarea programului va fi monitorizată pe baza criteriilor de performantă si a tintelor indicative, după cum sunt descrise în următoarele câteva paragrafe. În plus, programul va fi revizuit de către Fond de două ori în perioada rămasă a Aranjamentului stand-by: 15 august si 15 noiembrie 2000.

            41. Criteriile de performantă sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale privind activele interne nete ale B.N.R.; (ii) plafoane trimestriale privind creditul sistemului bancar pentru bugetul general consolidat (iii) limitele trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R.; (iv) plafoanele trimestriale pentru fondurile de salarii nominale pentru bugetul de stat si Fondul special pentru învătământ, regiile autonome, companiile nationale si societătile comerciale cu pierderi; (v) plafoanele trimestriale privind contractarea sau garantarea de către stat a datoriei externe nenconcesionale, cu subplafoane pentru scadentele între 1 si 3 ani; (vi) plafoane trimestriale privind nivelul datoriei externe cu scadenta de până la un an, contractată sau garantată de către stat; (vii) plafoane trimestriale privind preluarea de către stat a datoriei întreprinderilor către bănci si garantarea împrumuturilor bancare pentru întreprinderi de către bugetul general consolidat; (viii) plafoane trimestriale privind arieratele interne către CONEL, ROMGAZ si PETROM; (ix) limite trimestriale privind reducerea netă a arieratelor fiscale ale CONEL, ROMGAZ si PETROM; (x) un criteriu de performantă permanent de neacumulare a arieratelor la plăti externe către creditorii externi oficiali se va aplica de asemenea.

            42. Tintele indicative sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale privind baza monetară; (ii) plafoane trimestriale privind stocul arieratelor la plătile externe; (iii) limite trimestriale privind activele externe nete ale sistemului bancar; si (iv) plafoane trimestriale privind baza monetară: Plafoanele monetare pentru B.N.R. vor fi definite ca medie a pozitiilor zilnice pentru perioada lunară în cauză.

            43. Obiectivele structurale din cadrul programului includ: (i) tinte trimestriale pentru privatizări prin vânzare; (ii) oferirea B.C.R. pe piată pentru privatizare si primirea expresiilor de interes scrise si detaliate până la sfârsitul lunii iulie (iii) ofertă fermă pentru privatizarea B.C.R. până la sfârsitul lunii septembrie; (iv) implementarea Matricei decizionale îmbunătătite a actiunilor implementate progresiv, după cum s-a convenit cu F.M.I. (sfârsitul lunii mai 2000); (v) tinte trimestriale privind veniturile minime din recuperarea activelor neperformante din posesia A.V.A.B.; (vi) în absenta unei oferte ferme pentru privatizarea Băncii Agricole (B.A.), initierea rezolvării situatiei până la sfârsitul lunii iunie 2000; (vii) finalizarea privatizării B.A. sau încheierea situatiei până la sfârsitul lunii septembrie; (viii) oferirea spre vânzare a 7 mari întreprinderi de stat selectate pentru privatizare (TAROM, ALRO, ALPROM, ELECTROPUTERE HIDROMECANICA, ANTIBIOTICE, ROMVAG) si a celor 5 pachete de întreprinderi până la sfârsitul lunii septembrie 2000; (ix) semnarea până la sfârsitul lunii septembrie 2000 de noi contracte cu băncile de investitii pentru privatizarea SIDEX si TRACTORUL; (x) initierea procedurilor de lichidare/restructurare pentru toate cele 5 mari întreprinderi de stat selectate pentru lichidare/restrtacturare (CLUJANA Cluj, SIDERURGICA, ROMAN, NITRAMONIA, IUG) până la sfârsitul lunii octombrie; (xi) încheierea acestor proceduri de lichidare/restructurare până la sfârsitul lunii decembrie 2000; si (xii) revizuirea legislatiei existente privind procedurile de faliment bancar si pregătirea amendamentelor propuse (sfârsitul lunii iunie 2000).

            44. Preconditiile pentru încheierea primei analize includ: (i) abrogarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 67 si amendarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 98; (ii) expresia scrisă de interes pentru Banca Agricolă sau o decizie pentru a trece la rezolvarea Băncii Agricole.

 

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale B.N.R.

 

                                                                                                            - miliarde lei –

 

Plafon

Efectiv

Stoc la:

 

 

31 decembrie 1999

(criteriu de performantă)

 

19.865

31 martie 2000

 

19.764

30 iunie 2000

(criteriu de performantă)

15.898

 

30 septembrie 2000 (criteriu de performantă)

16.686

 

31 decembrie 2000 (criteriu de performantă)

10.982

 

 

                                                                                   

            Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferentă între baza monetară medie (asa cum este definită în tabelul nr. XI) si media activelor externe nete (activele externe nete, asa cum sunt definite în tabelul nr. II), ambele exprimate în moneda locală.

            Pentru scopurile programului, stocurile medii ale activelor externe nete vor fi transformate în lei în vederea calculării activelor medii interne nete la cursul de schimb mediu lunar leu/dolar programat: 20.639 lei/dolar, iunie 2000; 21.037 lei/dolar, septembrie 2000; 22.191 lei/dolar, decembrie 2000. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca medie a activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în tabelul nr. II.

            Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din evidenta contabilă a Băncii Nationale a României, date care vor fi furnizate săptămânal Fondului Monetar International de către B.N.R. Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în următoarele conditii: (1) Plafonul va fi coborât în mod proportional pentru fractiunea din luna în care finantarea externă brută, asa cum este definită în tabelul nr. II, depăseste nivelurile programate, specificate în tabelul nr. II.

            (2) Plafonul va fi ridicat unu la unu, în mod proportional pentru fractiunea din lună si în limita insuficientelor din finantarea externă brută (specificată în tabelul nr. II) până la sfârsitul lunii iunie 2000 si de până la 200 milioane dolari; valoare cumulată pentru perioada rămasă din anul 2000.

            (3) Plafonul va fi ajustat pentru orice schimbare în rezervele minime obligatorii, conform tabelului nr. XI. Înainte de a efectua orice schimbare, B.N.R. se va consulta cu personalul F.M.I.

 

II. Tinte pentru nivelurile minime ale activelor externe nete (AEN) ale B.N.R.

 

                                                                                                 - milioane dolari S.U.A –

 

Nivel minim

Efectiv

Stoc la:

 

 

31 decembrie 1999

 

846

31 martie 2000

 

945

30 iunie 2000

(criteriu de performantă)

1.226

 

30 septembrie 2000 (criteriu de performantă)

1.337

 

31 decembrie 2000 (criteriu de performantă)

1.740

 

 

            Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferenta dintre activele de rezervă si pasivele externe.

            Pentru scopurile programului, activele de rezervă trebuie să fie definite ca aurul monetar, disponibilitătile în DST, orice pozitie de rezervă la F.M.I. si disponibilitătile de valută în monede convertibile ale B.N.R. Se exclud din rezervele brute activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezervă grevate, activele de rezervă angajate drept colateral pentru creditele externe, activele de rezervă utilizate în contracte forward si metalele pretioase, altele decât aurul. Aurul monetar trebuie evaluat la pretul contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie si disponibilitătile în DST la 1,355109 dolari S.U.A. per DST. La 31 decembrie 1999 activele de rezervă ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, aveau valoarea de 2.462 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 932 milioane dolari S.U.A.

            Pentru scopurile programului, pasivele externe trebuie definite ca împrumut, depozit, operatiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garantie) si pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile către rezidenti si nerezidenti, ca si obligatiile ce decurg din depozitele în valută ale băncilor comerciale rezidente la B.N.R.; cumpărări de la F.M.I.; împrumuturi de pe pietele internationale de capital; si creditele "punte" de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau de la alte institutii financiare, indiferent de scadenta lor. Obligatiunile denominate în yeni trebuie evaluate la respectivele lor cursuri de swap Samurai I la 108,25/USD si Samurai II la 111,9/USD. La 31 martie 1999 pasivete externe ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, se ridicau la 1.616 milioane dolari S.U.A.

            Toate activele si pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A. trebuie convertite la respectivele lor cursuri de schimb fată de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Toate modificările în definirea ori evaluarea activelor sau pasivelor, precum si detaliile operatiunilor privind vânzările, cumpărările sau operatiunile de swap cu aur trebuie, de asemenea, comunicate personalului F.M.I.

            AEN ale B.N.R. vor fi automat ajustate pentru sumele finantării externe brute1) care se abat de la nivelurile programate (pe o bază cumulată).

            iunie 2000 - 295 milioane dolari S.U.A.

            septembrie 2000 - 490 milioane dolari S.U.A.

            decembrie 2000 - 640 milioane dolari S.U.A.

 

                1) Finantarea externă este definită ca intrări din credite acordate Guvernului pentru sustinerea balantei de plăti, cu o scadentă mai mare de un an, de la creditori bilaterali si multilaterali, precum si din resurse cu o scadentă mai mare de un an, obtinute de Guvern de pe pietele internationale de capital. Aceasta exclude utilizarea resurselor Fondului.

           

            Concret, dacă intrările din finantarea externă:

            (1) depăsesc limitele din program, limita inferioară a AEN la trimestru va fi mărită cu valoarea integrală a finantării suplimentare;

            (2) nu îndeplinesc limitele stabilite în program, limita inferioară a AEN va fi micsorată cu valoarea integrală a nerealizării până în iunie 2000, iar pentru perioada rămasă din an nu poate depăsi valoarea de 200 miliaane dolari S.U.A.

 

            III. Plafoane pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat

 

      - milioane dolari S.U.A –

 

Plafon

Efectiv

Stoc la:

 

 

31 decembrie 1999

 

43.621

31 martie 1999

 

43.154

30 iunie 2000

(criteriu de performantă)

46.441

 

30 septembrie 2000 (criteriu de performantă)

46.213

 

31 decembrie 2000 (criteriu de performantă)

44.440

 

 

            Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autoritătilor locale, fondurile de protectie socială2), Fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea vămilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemelor energetice, Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului, Fondul special pentru protejarea asiguratilor, Fondul special pentru aviatia civilă; Fondul national de solidaritate, Fondul special de sustinere a învătământului de stat, Fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finantelor sau de alte ministere si agentii în afara cadrului bugetar; alte operatiuni extrabugetare ale ministerelor finantate din credite externe; fonduri în contrapartidă constituite din sumele creditelor externe si Fondul Proprietătii de Stat. Orice fonduri noi create în perioada programului pentru preluarea operatiunilor de natură fiscală, asa cum sunt ele definite de Manualul Fondului Monetar International de Statistică financiară guvernamentală, vor fi incluse în definitia bugetului general consolidat.

            Pentru scopurile programului, creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definit ca incluzând toate creantele sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus toate depozitele bugetului general consolidat în sistemul bancar. Creditul guvernamental în valută, existent la 31 decembrie 1999 va fi convertit la cursul de schimb de la sfârsitul lunii decembrie 1999. Creditul guvernamental în valută nou-acordat în anul 2000 va fi evaluat la cursurile de schimb contabile (lei/USD): 18.697; 20.347; 20.916 si 21.964 pentru o asemenea datorie emisă în perioadele ianuarie-martie, aprilie-iunie, iulie-septembrie si, respectiv, octombrie-decembrie.

            Împrumuturile statului la bănci, la o rată a dobânzii mai mică decât rata de referintă a B.N.R., pentru finantarea subîmprumuturilor către agentii economici sunt excluse din depozitele guvernamentale; o listă convenită a conturilor care trebuie tratate ca depozite guvernamentale pentru scopurile programului este inclusă în FAD aide memoire "România: Măsurarea deficitului bugetar", Partea a II-a, anexa nr. 11 , februarie 1994.

            Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul general consolidat vor fi ajustate în următoarele situatii:

            1. Plafoanele vor fi micsorate cu cresterea cumulată a stocului datoriei statului detinute de sectorul nebancar, începând cu 1 ianuarie 2000, si majorate cu orice descresteri ale acesteia.

            2. Plafoanele pentru creditul guvernamental net vor fi micsorate cu întreaga sumă a contra partidei în lei a finantării externe a bugetului general consolidat, care depăseste nivelurile specificate în tabelul nr. II, utilizându-se următoarele cursuri medii de schimb (leu/dolar S.U.A.):

            - aprilie-iunie - 20.347

            - iulie-septembrie - 20.916

            - octombrie-decembrie - 21.964

            Plafoanele vor fi majorate cu 100% din nerealizarea finantări externe (fată de nivelurile specificate în tabelul nr. II) a bugetului general consolidat în iunie 2000 si cu până la 200 milioane dolari S.U.A., cumulat, pentru perioada rămasă din an.

            3. Plafoanele creditului net vor fi ajustate pentru minusul sau plusul de finantare externă, alta decât cea pentru sustinerea balantei de plăti, adică finantare externă pe proiecte către bugetul general consolidat, fată de următoarea evolutie (date cumulate de la 1 ianuarie 2000):

            sfârsitul lunii iunie 2000 - 287 milioane dolari S.U.A., la un curs de 20.863 lei/USD;

            sfârsitul lunii septembrie 2000 - 428 milioane dolari S.U.A., la un curs de 21.204 lei/USD;

            sfârsitul lunii decembrie 2000 - 543 milioane dolari S.U.A., la un curs de 22.193 lei/USD.

            2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru plata ajutorului de somaj, Fondul pentru sănătate, Fondul asigurărilor sociale de sănătate, Fondul pentru risc si accidente.

 

            · Plafoanele vor fi micsorate cu 100% din orice plus de finantare externă, alta decât cea pentru sustinerea balantei de plăti către bugetul general consolidat, de si peste 150 milioane dolari. S.U.Â., fată de evolutia de mai sus.

            · Plafoanele vor fi majorate cu 100% din orice minus de finantare externă, alta decât cea pentru sustinerea balantei de plăti către bugetul general consolidat, până la un maxim de:

            sfârsitul lunii iunie 2000 - 100 milioahe dolari S.U.A., la un curs de 20.863. lei/USD;

            sfârsitul lunii septembrie 2000 - 150 milioane dolari S.U.A., la un curs de 21.204 lei/USD;

            sfârsitul lunii decembrie 2000 - 200 milioane dolari S.U.A. la un curs de 22.193 lei/USD.

            4. Plafoanele vor fi reduse cu orice credit overdraft acordat Contului general al trezoreriei de B.N.R., care depăseste limita legală de 391 miliarde lei. (Această limită ar putea fi schimbată după consultarea cu personalul Fondului, în situatia în care are loc o schimbare a limitei legale a creditului overdraft, asa cum este definită în Statutul B.N.R.)

            5. Plafoanele vor fi majorate cu price emisiune de obligatiuni de stat legată de închiderea Bancorex3) si rezolvarea cazului Băncii Agricole până la un maximum de 250 milioane dolari S.U.A. la cursul de schimb existent si costurile de dobândă aferente.

            6. Plafoanele vor fi micsorate (majorate) cu plusul (minusul) încasărilor din privatizare ale F.P.S. si autoritătilor locale, precum si al veniturilor din recuperarea activelor de la A.V.A.B., comparativ cu următoarele niveluri cumulate de la 1 ianuarie 2000:

            sfârsitul lunii iunie 2000 - 3.700 miliarde lei;

            sfârsitul lunii septembrie 2000 6.100 miliarde lei;

            sfârsitul lunii decembrie 2000  10.225 miliarde lei.

 

IV. Limite pentru preluarea datoriei întreprinderilor fată de bănci

de către bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor

 

 

- miliarde lei –

Datoria preluată si garantiile date de Guvern

Plafon

Efectiv

31 marie 20004)

 

200

Crestere de la 31 martie 2000

 

 

30 iunie 2000

(criteriu de performantă)

0

 

30 septembrie 2000 (criteriu de performantă)

0

 

31 martie 2000

0

 

 

            Pentru scopurile programului, preluarea datoriei întreprinderilor fată de bănci de către bugetul general consolidat si emiterea unei garantii, pentru preluarea datoriei întreprinderilor fată de bănci sunt tratate ca fiind echivalente. Această limită include orice împrumut la care Guvernul plăteste sau garantează dobânda, chiar dacă suma împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. Criteriul se aplică, de asemenea, utilizării resurselor F.P.S. pentru recapitalizarea întreprinderilor.

Aceste limite exclud:

            · contractarea sau garantarea de datorie externă, pentru care sunt stabilite limite separate în tabelele nr. V si VI;

            · datoria transferată la A.V.A.B. în procesul restructurării bancare.

            Datele pentru monitorizare vgr fi furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finantelor.

 

V. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe

pe termen mediu si lung

 

- milioane dolari S.U.A.

 

Scadentă între 1 si 3 ani

Scadentă mai mare de 1 an

Plafon

 Efectiv

Plafon

 Efectiv

31 marie 2000

 

6

 

605

Crestere de la 31 martie 2000

300

 

1.400

 

30 iunie 2000

(criteriu de performantă)

450

 

2.100

 

30 septembrie 2000 (criteriu de performantă)

600

 

2.800

 

 

            Plafoanele se aplică la contractarea si garantarea datoriei externe neconcesionale, cu scadente initiale mai mari de un an, de către bugetul general consolidat, Banca Natională a României, regiile autonome si alte întreprinderi si bănci comerciale, la care Guvernul sau F.P.S. este actionar majoritar. Plafoanele se aplică, de asemenea, si tuturor preluărilor de împrumuturi pentru datoria externă care nu au fost garantate si contractate anterior de bugetul general, consolidat.

            3) În timp ce închiderea Bancorex s-a terminat la sfârsitul lunii decembrie 1999, câteva dintre pasivele sale transferate la B.C.R. au fost garantate de Ministerul Finantelor care va emite titluri de stat imediat ce aceste pasive ajung la scadentă si sunt realizate în decursul anului 2000 si după.

                4) Datele efective la 31 martie 2000 includ împrumuturile acordate ROMAN si TRACTORUL, garantate cu depozitele F.P.S.

 

            Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. În ceea ce priveste băncile comerciale, acestea includ: Banca Comercială Română (B.C.R.), Banca Agricolă, Eximbank si Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.). Plafoanele exclud liniile de finantare de tip revolving a importului, acordate pentru mai mult de un an, pasivele externe pe termen scurt ale sistemului bancar, precum si pasivele către F.M.I., creditele "punte" primite de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau alte institutii financiare. Datoria aflată în cadrul acestor plafoane va fi evaluată în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul sau garantia intră în vigoare. Vânzările de bonuri de tezaur către nerezidenti sunt excluse din aceste plafoane dacă vânzările sunt efectuate prin mecanismul obisnuit de licitatie si nu implică nici o garantie a cursurilor de schimb si credite care sunt considerate concesionale.

            Plafoanele vor fi ajustate în următoarele circumstante:

            În cazul în care oricare dintre băncile comerciale, la care bugetul general consolidat sau F.P.S. este actionar majoritar, este privatizată, contractarea sau garantarea datoriei sale neconcesionale pe termen mediu si lung va fi exclusă din plafoane.  Caracterul concesional al noilor împrumuturi va fi stabilit pe baza costurilor finantării (dobânzi si alte costuri) si pe baza termenilor rambursării (scadentei), după cum urmează: vor fi considerate credite concesionale cele cu un element de donatie de cel putin 35%. Caracterul concesional al unui credit va fi determinat prin compararea valorii nete prezente a plătilor de dobânzi si rambursărilor de rate de împrumut cu valoarea nominală a creditului. Valoarea netă prezentă a dobânzilor si rambursărilor de rate de împrumut va fi redusă pe baza ratelor de referintă pentru dobânzile comerciale OECD (CIN) pentru valuta creditului, plus o marjă. Pentru creditele cu o perioadă de rambursare mai mică de 15 ani reducerea va fi egală cu rata medie CIN a celor 6 luni care preced data la care creditul a fost contractat plus o marjă de 0,75%. Pentru creditele cu scadente de 15 ani sau mai mari rata de reducere va fi egală cu media dobânzilor CIN a celor 10 ani care preced data contractării creditului plus o marjă ce variază în functie de scadenta creditului. Pentru creditele ale căror scadente sunt cuprinse între 15-19 ani marja va fi de 1%, pentru creditele între 20-29 de ani marja va fi de 1,15%, iar pentru creditele cu scadente la 30 de ani sau mai mari, de 1,25%.

            Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar F.M.I. de Ministerul Finantelor  si B.N.R.

 

VI. Plafoane pentru soldul datoriei externe pe termen scurt

    - milioane USD -                 

 

Plafon

Efectiv

Soldul datoriei la:

 

200

31 decembrie 1999

 

1,7

31 martie 2000

(criteriu de performantă)

 

1,5

30 iunie 2000 (criteriu de performantă)

0

 

31 septembrie 2000 (criteriu de performantă)

0

 

31 decembrie 2000 (criteriu de performantă)

0

 

 

            Plafoanele se aplică soldului datoriei externe pe termen scurt cu scadente initiale de până la un an inclusiv, contractată sau garantată de bugetul general consolidat, B.N.R., regii autonome si de alte întreprinderi în care statul sau F.P.S. au o participare majoritară de capital. Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. Datoria externă; pe termen scurt include toate obligatiile pe termen scurt, altele decât creditele de import obisnuite si soldurile existente în baza aranjamentelor bilaterale de plăti. Plafoanele se aplică, de asemenea, instrumentelor de datorie cu „put option” care ar fi solicitate într-un an de la data contractării. Sunt excluse din plafoane pasivele pe termen scurt ale sistemului bancar, astfel cum sunt ele definite în tabelul nr. VIII. Datoria inclusă în aceste limite va fi evaluată în USD la cursul de schimb existent. O astfel de datorie care corespunde soldurilor existente din acordurile bilaterale de plăti a însumat 1,7 milioane USD la sfârsitul lunii decembrie 1999.

            Plafoanele vor fi ajustate în următoarele circumstante:

            În cazul în care oricare dintre băncile comerciale la care bugetul general consolidat sau F.P.S. detine capital majoritar se privatizează, datoria ei pe termen scurt se va exclude din plafoane.

            Plafoanele vor fi urmărite pe baza datelor furnizate lunar Fondului de Ministerul Finantelor si B.N.R.

 

VII. Plafoane pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ si PETROM

- miliarde lei -  

 

Plafon

Efectiv

Total

CONEL

ROMGAZ

PETROM

Total

CONEL

ROMGAZ

PETROM

Socul arieratelor la 31 decembrie 1999

 

 

 

 

15.708

            6.557

 3.351

 5.800                                                                          

31 martie 2000

(criteriu de performantă)

 

 

 

 

18.669

            8.060

 4.361

 6.248

30 iunie 2000 (criteriu de performantă)

18.735

 8.091

 4.237

 6.407

 

 

 

 

31 septembrie 2000 (criteriu de performantă)

17.652

 7.576

 3.858

            6.218                                    

 

 

 

 

31 decembrie 2000 (criteriu de performantă)

            16.997

 7.095

 3.626

            6.276

 

 

 

 

 

            Arieratele se referă la conturile de creditori cu restante de peste 30 de zile. Pentru scopurile programului arieratele de plăti fată de CONEL, ROMGAZ si PETROM cuprind arierate de la toti clientii interni, inclusiv entităti ale bugetului general consolidat (asa cum sunt definite în tabelul nr. III), întreprinderi cu capital majoritar de stat, proprietate mixtă, precum si persoane private juridice si fizice. Toate arieratele care se reesalonează vor fi specificate în raportare. Datele pentru rnonitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de Ministerul Finantelor.

 

VIII. Limite minime privind reducerea netă a arieratelor CONEL, ROMGAZ si PETROM către bugetul general consolidat

 

                                                - miliarde lei -                          

 

Plafon

Efectiv

Stocul estimat al arieratelor CONEL, ROMGAZ si PETROM la bugetul general consolidat la sfârsitul lunii martie 20005

 

10.445

Reducerea netă cumulată a arieratelor CONEL, ROMGAZ si PETROM către bugetul general consolidat:

 

 

30 iunie 2000 (criteriu de performantă)

250

 

30 septembrie 2000 (criteriu de performantă)

700

 

31 decembrie 2000 (criteriu de performantă)

1.388

 

 

            Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III.

            Limitele minime se vor aplica oricărei scăderi nete începând cu sfârsitul lunii martie 2000. Arieratele includ toate obligatiile de plată restante către bugetul general consolidat, adică includ impozite, accize, contributii de asigurări sociale, redevente de exploatare si rambursări de credite.

            Reesalonarea arieratelor nu va fi luată în calcul ca o reducere a arieratelor în cadrul acestui criteriu de performantă.

 

IX. Plafon pentru fondurile cumulate de salarii ale regiilor autonome si companiilor nationale, societătilor comerciale si sectorului bugetar

 

            Fondurile de salarii ale bugetului de stat si Fondului special pentru învătămănt, regiilor autonome si companiilor nationale si ale celor 33 de societăti comerciale cu cele mai mari pierderi vor fi limitate în conformitate cu următoarele:

            Fondul de salarii pentru bugetul de stat si pentru Fondul special pentru învătământ va creste cu 56% în termeni nominali pe întregul an 2000. Fondurile anuale de salarii ale regiilor autonome si companiilor nationale vor fi limitate la de 4 ori nivelul lor din trimestrul IV 1999 (de patru ori 5.768 miliarde lei pentru regiile autonome si companiile nationale si de patru ori 715 miliarde lei pentru societătile comerciale).

            Plafoanele cumulate pentru fondul total de salarii ale bugetului de stat, regiilor autonome si companiilor nationale si celor 33 de întreprinderi cele mai mari producătoare de pierderi vor fi:

            ianuarie-martie 2000     13.856 miliarde lei (estimat)

            ianuarie-iunie 2000                   32.480 miliarde lei (criteriu de performantă  ianuarie-septembrie 2000  45.572 miliarde lei (criteriu de performantă) ianuarie-decembrie 2000    62.095 miliarde lei (criteriu de performantă)

 

            5) Această cifră exclude arieratele fondurilor de asigurări sociale si ale autoritătilor locale care sunt oricum acoperite de criteriul de performantă.

 

            La baza acestor tinte totale stau următoarele plafoane pe sector:

            Plafoanele pentru fondul cumulat de salarii pentru sectorul bugetului de stat si Fondul special pentru învătământ în cadrul acestei politici sunt: 7.583 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 19.023 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 25.387 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; si 35.182 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.

            Plafoanele salariilor pentru regiile autonome sunt: 5.510 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 11.997 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 17.996 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; si 23.994 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.

            Plafoanele salariilor pentru cele 33 de societăti comerciale: 763 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 1.460 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 2.189 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; si 2.919 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.

            Acest criteriu de performantă va fi măsurat în mod cumulat între diferitele sectoare si în timp.

            Ministerul Muncii si Protectiei Sociale va prelua responsabilitatea pentru colectarea datelor de la Ministerul Finantelor (pentru sectorul bugetar), diferitii ordonatori de credite (pentru regiile autonome si companiile nationale) si de la F.P.S. (pentru cele 33 de societăti comerciale) si va raporta lunar Fondului.

 

X. Obiective orientative pentru nivelurile minime

ale activelor externe nete ale sistemului bancar

 

    - milioane USD -                 

 

Nivel minim

Efectiv

Stoc la:

 

 

31 decembrie 1999

 

1.397

31 martie 2000

 

1.486

30 iunie 2000

1.767

 

31 septembrie 2000

1.878

 

31 decembrie 2000

2.281

 

 

            Activele externe nete ale sistemului bancar cuprind activele externe de rezervă minus pasivele externe.

            Pentru scopurile programului, activele de rezervă vor fi definite ca incluzând aurul monetar, disponibilitătile în DST, pozitia de rezervă la F.M.I. si disponibilitătile în valute convertibile ale B.N.R. si ale băncilor comerciale. Din activele de rezervă vor fi excluse activele pe termen lung, toate activele în monede neconvertibile si metalele pretioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un pret contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie, iar disponibilitătile de DST la un curs de 1,355109 dolari S.U.A. pentru un DST la 31 decembrie 1999 activele de rezervă ale sistemului bancar, definite ca mai sus, însumau 3.623 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 932 milioane dolari S.U.A.

            Pentru scopurile programului, pasivele externe se definesc ca incluzând pasivele pe tennen scurt, mediu si lung, în valute convertibile, ale B.N.R. si ale băncilor comerciale fată de nerezidenti, precum si pasivele decurgând din creditele primite de la F.M.I. si creditele "punte" de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau de la orice altă institutie financiară, indiferent de scadentele lor. Pentru scopurile programului, pasivele externe ale B.N.R. sunt definite conform tabelului nr. II. La 31 decembrie 1999 pasivele externe ale sisteimului bancar dln România, asa cum sunt definite mai sus, se ridicau la 2.226 milioane dolari S.U.A.

            Toate activele si pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi transformate în dolari S.U.A. la cursurile lor de schimb fată de dolar la 31 decembrie 1999. Toate modificările în definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum si în detaliile operatiunilor referitoare la vânzări, cumpărări sau operatiuni de swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate personalului F.M.I.

            Nivelul minim al activelor externe nete ale sistemului bancar va fi ajustat pentru sumele finantării externe brute efective care se abat de la limitele programului [specificate la lit. c) pe bază cumulată]. Mai precis, dacă intrările din finantarea externă:

            a) depăsesc limitele stabilite de program, nivelul minim al AEN pentru trimestrul respectiv va fi mărit cu 100% din finantarea suplimentară;

            b) sunt sub limitele din program, limita inferioară a AEN va fi micsorată cu 100% la finele lunii iunie 2000, dar cu până la 200 milioane dolari S.U.A. pentru perioada rămasă din an;

            c) iunie 2000: 295 milioane dolari S.U.A.

            septembrie 2000: 490 milioane dolari S.U.A.

            decembrie 2000: 640 milioane dolari S.U.A.

 

XI. Tinte indicative pentru plafoanele bazei monetare medii

 

                                                                                                               - miliarde lei -                                   

 

Nivel minim

Efectiv

Stoc la:

 

 

31 decembrie 1999

 

34.658

31 martie 2000

 

37.262

30 iunie 2000

40.706

 

31 septembrie 2000

44.308

 

31 decembrie 2000

49.084

 

 

            Baza monetară medie este definită ca sumă a mediei numerarului în circulatie din afara B.N.R. si a depozitelor medii (rezerve obligatorii plus excesul de rezerve) ale băncilor comerciale la B.N.R. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii si excesul de rezervă în valută, constituite pentru depozitele în valută.

            Datele privind baza monetară vor fi urmărite pe baza datelor indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmise Fondului săptămânal de către B.N.R. La 31 martie 2000 numerarul în circulatie în afara B.N.R. a fost de 17.238 miliarde lei, în timp ce depozitele medii ale băncilor comerciale la B.N.R. au fost de 20.024 miliarde lei.  Estimări ale stocului bazei monetare medii calculate pe baza situatiilor contabile ale B.N.R. vor fi transmise săptămânal Fondului.

            Plafoanele pentru baza monetară medie vor fi ajustate în următoarele situatii:

            1. Dacă rata rezervelor obligatorii va fi modificată de la 30% pentru toate rezervele obligatorii tinute în lei, tintele bazei monetare vor fi ajustate prin înmultirea diferentei de rată a rezervelor obligatorii cu depozitele programate pentru care rezervele sunt tinute în lei. Înainte de a face aceste schimbări B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului.

            2. Tintele bazei monetare pentru lunile septembrie si decembrie presupun că rezerva minimă pentru toate depozitele este respectată. Tinta pentru luna iunie presupune că cerintele de rezerve pentru depozitele de la Banca Agricolă si Bankcoop sunt pe deplin respectate, dar exclude cerinta de rezervă minimă pentru partea din depozite transferată de la Bancorex la B.C.R., pentru care titlurile de stat aferente nu au ajuns la scadentă.

            3. Tintele bazei monetare vor fi reduse proportional în măsura în care totalul rezervelor din sistemul bancar scade sub nivelul rezervelor minime obligatorii. Ajustarea ar putea fi reconsiderată în perioada analizei programului.

 

XII. Obiective indicative pentru masa monetară

 

                                                                                                            -miliarde lei -   

 

Nivel minim

Efectiv

Stoc la:

 

 

31 decembrie 1999

 

34.658

31 martie 2000

 

37.262

30 iunie 2000

40.706

 

31 septembrie 2000

44.308

 

31 decembrie 2000

49.084

 

 

            Masa monetară este definită ca pasivele sistemului bancar fată de sectorul nebancar. Masa monetară include depozitele în valută ale rezidentilor, dar exclude depozitele de stat si depozitele instituiiilor monetare străine si ale altor nerezidenti.

            Pentru scopurile programului, activele externe nete si depozitele care sunt denominate în valută vor fi transformate în lei la cursurile de schimb contabile de la sfârsitul perioadei: 30 iunie 2000, 20.648 lei/dolar; 30 septembrie 2000, 21.173 lei/dolar; 31 decembrie 2000, 22.430 lei/dolar. Creditul denominat în valută va fi transformat în lei la cursul de schimb de 18.255 lei/dolar de la sfârsitul lunii decembrie 1999. Cursul de schimb la sfârsitul lunii martie 2000 a fost 19.480 lei/dolar.

            Datele pentru masa monetară vor fi monitorizate pe baza datelor lunare din situatiile contabile ale băncilor si ale sistemului bancar, care vor fi transmise Fondului lunar de B.N.R. La data de 31 martie 2000 masa monetară era constituită din: numerar în circulatie în afara băncilor de 16.070 miliarde lei; depozite în lei de 68.815 miliarde lei; si depozite în valută de 2.629 milioane dolari S.U.A., evaluate la cursul de schimb de la 31 martie 2000 de 19.480 lei/dolar.

            Plafonul pentru sfârsitul lunii decembrie 2000 include estimări ale plătilor de dobânzi de la sfârsitul anului ce vor fi plătite de C.E.C. Programul ia în considerare plăti de dobânzi de 3,5 trilioane lei la sfârsitul lunii decermbrie 2000.

 

XIII. Rezumatul întelegerilor privind tintele de reducere a arieratelor

 

            Reducerea arieratelor celor trei mari utilităti - criteriu de performantă

            · Reducerea arieratelor la CONEL, PETROM si ROMGAZ constituie criteriu de performantă (MPE, 26), iar detaliile sunt arătate în tabelul nr. VII.

            · Reducerea arieratelor CONEL, PETROM si ROMGAZ la bugetul general consolidat ("buget") constituie criteriu de performantă (MPE, 26), iar detaliile sunt arătate în tabelul nr. VIII.

           

            Alte tinte privind reducerea arieratelor includ:

            · totalul arieratelor grupului regiilor autonome si companiilor nationale cu totul, si pentru grupul celor 33 de întreprinderi cu cele mai mari pierderi ca un tot (MPE, 23);

            · arieratele la buget ale regiilor autonome si companiilor nationale, exclusiv ale celor trei mari utilităti (MPE, 26);

            · arieratele la buget ale celor 33 de întreprinderi cu cele mai mari pierderi (MPE, 26);

            · arieratele la buget ale celor 30 mai mari debitori, exclusiv ale celor trei mari utilităti (MPE, 24).

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2000 ale unor societăti nationale, societăti comerciale si institute nationale de cercetare-dezvoltare, aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Industriei si Comertului, precum si a transferurilor pentru societătile comerciale din sectorul minier si pentru Societatea Comercială "Romplumb" - S.A. Baia Mare

 

            În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 59 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2000 nr. 76/2000,

            Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

            Art. 1 . - (1) Se aprobă bugetele de venituri si cheltuieli pe anul 2000 ale societătilor nationale, societătilor comerciale, precum si institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, aflate sub autoritatea Ministerului Industriei si Comertului, prevăzute în anexa nr. I (1-11).

            (2) Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuti în anexa nr. I (1-11) se aprobă de Ministerul Industriei si Comertului.

            Art. 2. - (1) Subventia acordată societătilor comerciale din sectorul minier este prevăzută în anexa nr. II.

            (2) Regularizarea subventiei la sfârsitul anului se va face pe baza deconturilor definitive anuale, eventualele diferente în plus sau în minus fată de prevederi putând fi redistribuite între societăti comerciale de către ordonatorul principal de credite, în limita sumelor înscrise în bugetul de stat.

Art. 3. - (1) Se aprobă nivelul transferurilor pentru societătile comerciale din sectorul minier, prevăzute în anexa nr. III.

            (2) Se aprobă transferurile pentru Societatea Comercială, "Romplumb" - S.A. Baia Mare, prevăzute în anexa nr. IV. (3) Pe baza realizărilor efective se poate efectua regularizarea trimestrială în structura cheltuielilor de această natură, cu încadrarea în volumul total al transferurilor.

            Art. 4. - Ministerul Industriei si Comertului poate solicita de la bugetul de stat pentru redistribuire, pe baza deconturilor prezentate de agentii economici în luna decembrie 2000, sumele reprezentând subventii si/sau transferuri rămase disponibile la finele anului 2000.

            Art. 5. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetele de venituri si cheltuieli ale societătilor nationale, societătilor comerciale, precum si ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, prevăzute la art. 1 , reprezintă limite maxime si nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate, cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministerului de resort, cu avizul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si al Ministerului Finantelor.

            (2) În cazul în care în executie se înregistrează depăsiri sau nerealizări ale veniturilor aprobate, societătile nationale, societătile comerciale, precum si institutele nationale de cercetare-dezvoltare pot efectua cheltuieli în functie de realizarea veniturilor, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

            (3) În cadrul cheltuielilor prevăzute la art. 27 din Legea bugetului de stat pe anul 2000 nr. 76/2000 societătile comerciale din industria minieră vor prevedea si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale, în conformitate cu prevederile art. 51 din Legea minelor nr. 61 /1998.

            Art. 6. - Cheltuielile cu salariile brute corespunzătoare numărului de personal prevăzut să fie utilizat suplimentar în anul 2000 fată de cel realizat în trimestrul IV 1999, precum si cele corespunzătoare cresterii productivitătii muncii în anul 2000 fată de anul 1999, stabilite în conditiile prevederilor art. 28 din Legea nr. 76/2000, se va efectua, după caz, corespunzător perioadelor în care personalul respectiv este angajat si proportional cu gradul de realizare a cresterii productivitătii muncii.

Art. 7. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 5 si 6 constituie contraventie, dacă nu a fost săvârsită în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să fie considerată infractiune, si se sanctionează cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei.

            (2) Contraventia se constată si amenda se aplică de organele de control financiar ale statului, împuternicite potrivit legii, persoanelor vinovate de nerespectarea prezentei hotărâri.

            Art. 8. - Anexele nr. I (1-11), II, III si IV*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul industriei si comertului,

Radu Berceanu

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

Ministrul muncii si protectiei sociale,

Smaranda Dobrescu

Ministru de stat,

presedintele Consiliului de

Coordonare Economico-Financiară,

Mircea Ciumara

 

Bucuresti, 17 august 2000.

Nr. 718.


 *) Anexele nr. I (1-11), II, III si IV se comunică institutiilor interesate.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea criteriilor si conditiilor de finantare din sumele alocate de la bugetul de stat a unor lucrări la rtionumentele istorice aflate în proprietatea sau în folosinta unor persoane fizice sau a unor persoane juridice,

altele decât institutiile publice

 

            În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 22 alin. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, aprobată cu modificări prin Legea nr. 41/1995, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

            Art. 1. - Finantarea unor lucrări la monumentele istorice aflate în proprietatea sau în folosinta unor persoane fizice sau a unor persoane juridice, altele decât institutiile publice, se face potrivit criteriilor si conditiilor prevăzute de prezenta hotărâre, prin contracte încheiate între Ministerul Culturii si solicitanti, în conditiile legii.

            Art. 2. - Pot fi finantate de la bugetul de stat, în conditiile prezentei hotărâri, lucrările prevăzute la art. 22 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, aprobată cu modificări prin Legea nr. 41/1995, cu modificările si completările ulterioare, care se efectuează pentru:

            a) monumente istorice de importantă natională, clasate în categoriile A si B;

            b) monumente istorice apartinând cultelor religioase;

            c) monumente funerare considerate monumente istorice;

            d) monumente comemorative considerate monumente istorice.

            Art. 3. - Lucrările de evidentă, expertizare, studii si cercetări aferente, precum si urmărirea comportării în timp se finantează integral din bugetul Ministerului Culturii, în conformitate cu prioritătile stabilite de Comisia Natională a Monumentelor Istorice.

            Art. 4. - Se vor finanta cu prioritate lucrările de proiectare, conservare, consolidare, reparare, restaurare, constructii de protectie; amenajări în zone de protectie, reabilitare, demontare si reamplasare, precum si lucrările de punere în valoare a monumentelor istorice prevăzute la art. 22 alin. 2 lit. a), b), d) si e) din Ordonanta Guvernului nr. 68/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 41/1995, cu modificările si completările ulterioare, în functie de următoarele criterii:

            a) valoarea monumentului istoric;

            b) starea fizică a monumentului istoric;.

            c) amplasarea monumentului istoric într-o zonă cu risc seismic ridicat;

            d) amplasarea monumentului istoric în vecinătatea unor monumente înscrise în Lista patrimoniului mondial;

            e) amplasarea monumentului istoric într-o zonă construită protejată de interes national;

            f) includerea lucrărilor în programe nationale si/sau internationale.

            Art. 5. - Alocarea sumelor din bugetul Ministerului Culturii, potrivit dispozitiilor art. 4, se poate face numai cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor conditii:

a)      monumentul istoric să nu facă obiectul unui litigiu;

b) monumentul istoric să nu se afle sub sechestru;

            c) monumentul istoric să nu fie ipotecat.

            Art. 6. - Titularii dreptului de proprietate sau de folosintă, persoane fizice sau juridice, altele decât institutiile publice, care solicită finantarea, îsi asumă, prin declaratie în formă autentică, după caz, următoarele obligatii:

            a) monumentul istoric să fie destinat si utilizat exclusiv în scopul realizării unor activităti culturale, de binefacere, de învătământ sau a altor activităti asemănătoare;

            b) să permită accesul specialistilor si, după caz, al publicului la monumentul istoric, în conditiile stabilite prin contractul încheiat cu Ministerul Culturii.

            Art. 7. - (1) Lucrările prevăzute la art. 4 pot fi finantate din bugetul Ministerului Culturii integral în cazul celor efectuate pentru monumentele istorice religioase si pentru cele funerare prevăzute la art. 2 lit. b) si c) si, respectiv, în proportie de până la 55% din suma stabilită prin devizul general pentru celelalte monumente istorice prevăzute la art. 2 lit. a) si d).

            (2) Finantarea din bugetul Ministerului Culturii a unor lucrări la monumentele istorice se va face în baza unui contract cu clauze asigurătorii, încheiat între Ministerul Culturii si beneficiarul finantării.

            (3) În cazul lucrărilor de proiectare si/sau al celor de executare de lucrări Ministerul Culturii va stabili, potrivit dispozitiilor legale în vigoare, proiectantul, respectiv antreprenorul general.

            Art. 8. - Pentru alocarea de sume necesare pentru finantarea lucrărilor solicitantii vor prezenta Ministerului Culturii - Directia monumente istorice un dosar

cuprinzând:

            a) cerere de finantare;

            b) declaratia prevăzută la art. 6;

            c) extras din registrul de publicitate imobiliară privind monumentul istoric;

            d) declaratie, pe propria răspundere, referitoare la utilizarea monumentului istoric exclusiv pentru activităti culturale, de binefacere, de învătământ sau altele asemenea;

            e) fotografii ale monumentului istoric, dimensiunea 15 x 24 cm;

            f) deviz estimativ al lucrărilor ce urmează să fie efectuate;

            g) documente justificative din care să rezulte că solicitantul finantării dispune de diferenta de fonduri necesară lucrărilor, fată de sumele alocate conform art. 7 alin. (1).

            Art. 9. - (1) Finantările acordate potrivit prevederilor prezentei hotărâri sunt nerambursabile, în conditiile în care beneficiarul finantării îsi îndeplineste obligatiile prevăzute la art. 6 lit. a) si b) pe o durată de maximum 10 ani, stabilită în contractul încheiat cu Ministerul Culturii în functie de valoarea finantării.

            (2) În cazul în care beneficiarul finantării îsi încalcă obligatiile asumate înainte de expirarea duratei prevăzute la alin. (1) acesta va fi obligat să ramburseze sprijinul financiar primit, la care se va adăuga dobânda de refinantare stabilită pentru resursele financiare publice.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul culturii,

Ion Caramitru

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

p. Ministrul lucrărilor publice si amenajării teritoriului,

László Borbély,

secretar de stat

 

Bucuresti, 22 august 2000.

Nr. 723.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente programelor nationale de sănătate publică finantate în anul 2000 din bugetul

Ministerului Sănătătii

 

            În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 66 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2000 nr. 76/2000,

            Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

            Art. 1. - În anul 2000 din bugetul Ministerului Sănătătii se finantează programele nationale de sănătate publică prevâzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

            Art. 2. - (1) Indicatorii aferenti programelor nationale prevăzute la art. 1 sunt orientativi si sunt stabiliti în conditiile macroeconomice care au stat la baza elaborării bugetului de stat. Indicatorii respectivi se monitorizează pe baza evidentei tehnico-operative la nivelul unitătilor sanitare, al directiilor de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si al Ministerului Sănătătii, urmând ca pe măsura dezvoltării sistemului informational, de raportare să fie reanalizati din punct de vedere al continutului si reprezentativitătii.

            (2) Sumele utilizate pentru finantarea programelor nationale de sănătate, până la aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2000 nr. 76/2000, rămân cheltuieli ale programelor respective.

            (3) Raportarea si controlul indicatorilor specifici privind realizarea programelor nationale de sănătate publică se efectuează pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului sănătătii.

            Art. 3. - (1) În cadrul Programului national de planificare familială si protectie a stării de sănătate a mamei si copilului se acordă contraceptive fără plată, prin cabinetele de planificare familială, pe baza unei liste aprobate de Ministerul Sănătătii, următoarelor categorii de persoane: somere, eleve si studente, persoane care fac parte din familii beneficiare de ajutor social, precum si alte persoane fără venituri.

            (2) Pentru celelalte categorii de persoane care se adresează cabinetelor de planificare familială, contraceptivele se acordă cu plată. Sumele rezultate din recuperarea valorii contraceptivelor se utilizează în continuare pentru realizarea unei aprovizionări continue si diversificate cu contraceptive. La sfârsitul anului financiar cu sumele rămase în cont se reîntregesc creditele bugetare utilizate pentru plata acestora.

            (3) În zonele rurale si în orasele în care nu sunt organizate cabinete de planificare familială contraceptivele vor fi distribuite de cabinetul de planificare familială la care este arondată unitatea administrativ-teritorială respectivă, prin intermediul medicilor de familie.

            Art. 4. - Modificarea volumului si a structurii programelor nationale de sănătate, pe parcursul derulării finantării acestora, în functie de necesităti si cu încadrarea în sumele aprobate prin bugetul de stat si, respectiv, prin bugetul Fondului special pentru sănătate publică, se aprobă de ministrul sănătătii, în calitate de ordonator principal de credite.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul sănătătii,

Hajdú Gábor

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

           

Bucuresti,22 august 2000.

Nr. 730.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

PROGRAME NATIONALE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

 

Anul 2000

 

A. Scop:

Supravegherea si mentinerea sub control a bolilor transmisibile,             în vederea limitării izbucnirilor epidemice

 

Obiective:

Asigurarea prevenirii bolilor transmisibile; promovarea unui comportament sănătos; maximizarea utilizării serviciilor de preventie a bolilor transmisibile; depistarea precoce; identificarea cazurilor existente si profilaxia primară; supravegherea epidemiologică a cazurilor existente

 

Indicatori de rezultate:

Incidenta bolilor transmisibile

0,4

A.1PROGRAM NATIONAL:

SUPRAVEGHEREA SI CONTROLUL BOLILOR INFECTIOASE (PN1)

Cresterea eficientei si calitătii sistemelor de supraveghere a principalelor boli transmisibile, în vederea identificării precoce a pericolului aparitiei unor epidemii si instituirea măsurilor adecvate de control        

44.131,7 milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/actiune de prevenire si control în focarele de boli infectioase

20

milioane lei

 

Costul mediu/test diagnostic de laborator pentru boli infectioase

100

mii lei

Fizici

Numărul de actiuni de prevenire si control în focarele de boli infectioase

300

 

Numărul de teste diagnostic de laborator pentru boli infectioase

300.000

A.2PROGRAM NATIONAL:

IMUNIZĂRI (PN2)

Asigură prevenirea prin vaccinare a următoarelor boli considerate probleme de sănătate publică: tuberculoza, hepatita B, poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola

101.603,3 milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu imunizare/persoană

100

mii lei

 

Fizici

Numărul de persoane vaccinate

1.000.000

A.3PROGRAM NATIONAL:

SUPRAVEGHEREA SI CONTROLUL TUBERCULOZEI (PN3)

Prevenirea transmiterii tuberculozei prin supravegherea bolnavilor si prin administrarea tratamentului profilactic la contactii acestora indicatori:

18.385,9 milioane lei

 

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/depistare (tubereulinică si activă)

200 mii lei

Fizici

Numărul de depistări (active si tuberculinice)

50.000

A.4PROGRAM NATIONAL:

SUPRAVEGHEREA SI CONTROLUL INFECTIEI HIV/SIDA (PN4)

Supravegherea epidemiologică a cazurilor de infectie HIV/SIDA, identificarea grupelor la risc, în vederea implementării celor mai adecvate măsuri de control care să prevină extinderea infectiei si reducerea impactului social al acesteia

21.328,0 milioane lei

 

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/test HIV/SIDA

175 mii lei

Fizici

Numărul de teste de depistare a infectiei HIV/SIDA

100.000

A.5PROGRAM NATIONAL:

PROGRAM NATIONAL: PREVENIREA SI CONTROLUL BOLILOR CU TRANSMITERE SEXUALĂ (PN5) Evaluarea situatiei actuale a bolilor cu transmitere sexuală derularea unor actiuni de depistare a acestora si de prevenire a transmiterii (inclusiv promovarea unui comportament sexual sănătos)

15.005,1 milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/test depistare gonoree

50 mii lei

 

Costul mediu/test depistare sifilis

26 mii lei

Fizici

Numărul de teste depistare gonoree

100.000

 

Numărul de teste depistare sifilis

300.000

A.6PROGRAM NATIONAL:

PREVENIREA SI CONTROLUL INFECTIILOR NOSOCOMIALE (PN6) Supravegherea epidemiologică a infectiilor nosocomiale, identificarea factorilor de risc, elaborarea si implementarea măsurilor de control

9.475,6

milioane lei

 

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/actiune de control al focarelor de infectii nosocomiale

29

milioane lei

Fizici

Numărul de actiuni de control al focarelor de infectii nosocomiale

300

A.7PROGRAM NATIONAL:

TRANSFUZIOLOGIE SI HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALĂ (PN7) 

Testarea sângelui si a derivatelor de sânge pentru realizarea transfuziilor în conditii sigure     

100.451 ,6 milioane , lei

Eficientă

Costul mediu/testare unitate de sânge total

360 mii lei

Fizici

Numărul de teste pentru securizare transfuzională

250.000

TOTAL A:

 

310.381,2 milioane lei

Finantare:

bugetul de stat, din care:

143.113,2 milioane lei

 

- cheltuieli materiale si servicii

141.113,2 milioane lei

 

- transferuri

2.000,0

milioane lei

 

- Fondul special pentru sănătate publică, din care:

167.268,0 milioane lei

 

- cheltuieli materiale si servicii

167.268,0 milioane lei

B. Scop:

Prevenirea, combaterea si controlul bolilor netransmisibile determină reducerea sperantei medii de viată

 

Obiective:

Reducerea mortalitătii si a prevalentei în populatie a bolilor , netransmisibile; profilaxia primară, secundară si tertiară în diabet si boli de nutritie; reducerea complicatiilor bolilor cronice; terapii alternative; protejarea populatiei împotriva riscurilor legate de mediul înconjurător; supravegherea factorilor de risc din mediul profesional; scăderea prevalentei afectiunilor orodentare

 

Indicatori de rezultate:

Cresterea procentului de pacienti testati

5%

B.1PROGRAM NATIONAL:

ACTIUNE PENTRU SĂNĂTATE ÎN RELATIE CU MEDIUL (IMPACTUL

FACTORILOR DE RISC DIN MEDIU) (PN9)

Prevenirea posibilelor efecte nocive exercitate de factorii de

mediu asupra sănătătii populatiei prin actiuni de supraveghere a calitătii factorilor de mediu si studii de evaluare a actiunii acestora asupra sănătătii populatiei.

33.303,8 milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/actiune de investigare a calitătii mediului (aer, apă, sol, determinare zgomot) si a calitătii alimentelor

183

milioane lei

Fizici

Numărul de actiuni de investigare a calitătii mediului (aer, apă, sol, determinare zgomot) si a calitătii alimentelor

170

B.2PROGRAM NATIONAL:

SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE ÎN COLECTIVITĂTI DE

COPII SI ADOLESCENTI (PN10)

Evaluarea stării de sănătate si a factorilor de risc, în vederea promovării sănătătii si a preventiei îmbolnăvirilor la copii si tineri

44.935,5 milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Numărul de actiuni de evaluare, promovare si perfectionare a dezvoltării antropofiziometrice si adaptabilitătii copiilor si tinerilor

689.155

B.3PROGRAM NATIONAL:

SUPRAVEGHEREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE MUNCĂ SI PROFESIONAL (PN11) Prevenirea eventualelor efecte nocive exercitate de factorii din mediul de muncă si profesional asupra sănătătii angajatilor prin activităti de supraveghere a factorilor de risc, din diferite locuri de muncă si de investigare a expunerii profesionale la factorii de risc din mediul de muncă si profesional

21.869,5 milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/actiune de supraveghere a factorilor de risc din mediul de muncă si profesional

67,4

milioane lei

 

Costul mediu/actiune de investigare a expunerii la noxe în mediul de muncă si profesional, reducerea morbiditătii profesionale

24,2

milioane lei

Fizici

Numărul de actiuni de investigare a expunerii la noxe în mediul de muncă si profesional

135

 

Numărul de actiuni de supraveghere a factorilor de risc din mediul de muncă si profesional

87

B.4PROGRAM NATIONAL:

SĂNĂTATEA MINTALĂ SI PROFILAXIA ÎN PATOLOGIA PSIHIATRICĂ SI PSIHOSOCIALĂ (PN13)

Alternative terapeutice specifice psihiatriei (ergoterapie meloterapie, ateliere de artă aplicată, baze de informare, ateliere protejate); formarea personalului mediu de îngrijire, de supraveghere în activităti specifice bolnavilor psihici

10.321,6 milioane

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/centru de consiliere

500

milioane lei

 

Costul mediu/program de instruire

200

milioane lei

Fizici

Numărul de centre de consiliere           

11

 

Numărul de persoane tratate si supravegheate

3.000

 

Numărul de cursuri de pregătire

20

B.5PROGRAM NATIONAL:

PREVENTIA GERIATRICĂ SI PROTECTIA VARSTNICULUI (PN14)

Monitorizarea afectiunilor specifice vârstei a III-a, evitarea aparitiei complicatiilor unor boli specifice vârstei

1.000,0

milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/persoană monitorizată

2,0

milioane lei

Fizici

Numărul de persoane vârstnice monitorizate

500

B.6PROGRAM NATIONAL:

PROFILAXIA SI CONTROLUL BOLILOR CARDIOVASCULARE MEDICALE SI CHIRURGICALE (PN15)

Depistarea riscurilor clasice (hipertensiune arterială, hiperlipidemii etc.) prin efectuarea screeningului populational; depistarea bolnavilor cardiaci asimptomatici sau oltgosimptomattciv pregătirea infrastructurii, depistarilor populationale, crearea sistemului informatic al centrelor de recuperare cardiovasculară, întocmirea bazei de date electronice

36.105,4 milioane lei

 

 

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/program screening

3,1

miliarde lei

Fizici

Numărul de programe screening

10

B.7PROGRAM NATIONAL:

PREVENTIA ÎN PATOLOGIA NEFROLOGICĂ SI DIALIZA RENALĂ/TRANSPLANT RENAL (PN16)

Efectuarea screeningului la suspiciunea de afectare renală cu potential evolutiv, depistarea precoce a bolilor renale, studiul etiopatogeniei, nefropatiei balcanice, depistarea activă a nefropatiilor asimptomatice sau paucisimptomatice

10.600,0 milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/program screening

2.680,5 mii lei

Fizici

Numărul de bolnavi suspecti

3.800

B.8PROGRAM NATIONAL:

PREVENTIA SI CONTROLUL ÎN PATOLOGIA ONCOLOGICĂ SI TRANSPLANT MEDULAR (PN17)

Profilaxia primară, secundară în bolile de cancer prin actiuni-pilot de diagnosticare precoce a cancerului de col uterin, structuri si mecanisme pentru coordonarea actiunilor de control al cancerului la nivel judetean si national

18.000,0 milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/test screening

20 mii lei

Fizici

Numărul de examene screening la cancer de col

700.000

 

B.9PROGRAM NATIONAL:

PREVENTIA ÎN TALASEMIE, HEMOFILIE SI ALTE HEMOPATII (PN18) Reinsertia socială a bolnavilor si prelungirea duratei de viată a acestora fără complicatii

1.632,0

milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/pacient cu hemofilie

2,0 milioane lei

 

Costul mediu/pacient cu talasemie

1,9 milioane lei

Fizici

Numărul de bolnavi investigati pentru hemofilie

700

 

 

 

 

Numărul de examene screening talasemie

100

B.10PROGRAM NATIONAL:

PROGRAM NATIONAL: PREVENTIA SI CONTROLUL ÎN DIABET SI ALTE BOLI DE NUTRITIE (PN19)

Profilaxia primară în diabet identificarea pacientilor cu risc penfru diabet; profilaxia secundară: diagnosticul diabetului la persoanele cu risc; profilaxia tertiară: automonitorizare pentru copii, tineri gravide; screening pentru complicatiiie cronice ale diabetului (retineopatii, nefropatii, neuropatii, boli cardiovasculare etc.)

236.666,2 milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/pacient tratat

850 mii lei

Fizici

Numărul de bolnavi tratati

303.480

 

B.11PROGRAM NATIONAL:

ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE PREVENTIVĂ SI RECUPEFRATOARE (PN20)

Preventia în ortopedie si traumatologie; perfectionarea mijloacelor de combatere a accentuării patologiei deformatiilor de pe coloana vertebrală, preexistente si dobândite

900,0

milioane lei

 

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/pacient monitorizat si recuperat

10 milioane lei

Fizici

Numărul de bolnavi monitorizati

90

B.12PROGRAM NATIONAL:

PREVENTIA ÎN PATOLOGIA ENDOCRINĂ (PN21)

Depistarea hipotiroidismului tranzitoriu, investigatii efectuate în judetele endemice si profilaxia osteoporozei

6.000,0

milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/screening

10 milioane lei

Fizici

Numărul de persoane examinate

600

B.13PROGRAM NATIONAL:

PREVENTIA STOMATOLOGICĂ (PN22)

Cresterea cario-rezistentei la un număr de 250.000 de copii din clasele I-IV, aplicarea metodelor specifice promovării si educatiei pentru sanătate; adoptarea de către copii a unui comportament favorabil sănătătii; sustinerea activitătilor de preventie primară, secundară si tertiară stomatologică din unitătile clinice de învătământ stomatologic

6.000,0

milioane lei

 

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/trusă pentru clătire orală

500 lei

 

Fizici

Numărul de truse pentru clătiri orale

10.000.000

B.14PROGRAM NATIONAL:

PREVENTIA SI RECUPERAREA ÎN NEUROLOGIE (PN28)

Profilaxia pentru evitarea producerii accidentului vascular cerebral la persoanele predispuse sau cu afectiuni vasculo-cerebrale, ateroscleroze, hipertensiune în antecedente; recuperarea functionării nervului acustic în diferite maladii prin diverse manevre si metode

6.600,0

milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/screening pentru profilaxia accidentelor vasculare

2,5

milioane lei

 

Costul mediu/persoană monitorizată

15,0 milioane lei

Fizici

Numărul de teste screening

2.000

 

Numărul de persoane monitorizate

100

B.15PROGRAM NATIONAL:

PROFILAXIA SI RECUPERAREA BALNEOFIZIOCLIMATOLOGICĂ (PN31)

Monitorizare la bolnavi cu factori de risc în patologia dureroasă a coloanei vertebrale

 

1.300,0

milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul aparaturii necesare screeningului

360 milioane lei

 

Costul mediu/pacient recuperat si monitorizat

200 mii lei

Fizici

Numărul de pacienti monitorizati

700

B.16PROGRAM NATIONAL:

TRANSPLANT DE ORGANE SI TESUTURI

Restabilirea stării de sănătate a unor bolnavi aflati în faza terminală prin insuficienta diferitelor organe

15.500,0 milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Reabilitarea centrelor de referintă

4.300,0

milioane lei

 

Costul mediu pentru pacient/transplant

71,0 milioane lei

Fizici

Numărul de bolnavi cu transplant de organe

100

TOTAL B:

 

450.733,9 milioane lei

Finantare:

- bugetul de stat, din care:

450.733,9 milioane lei

 

- cheltuieli materiale si servicii

50.628,5 milioane lei

 

- transferuri

400.105,4 milioane lei

C. Scop:

Dezvoltarea de politici si strategii în sectorul sanitar

 

Obiective:

Îmbunătătirea stării de sănătate a femeii si copilului, planificare familială, standardizarea serviciilor medicale, evaluarea stării de sănătate a populatiei, îmbunătătirea activitătii de asistentă medicală; sustinerea centrelor nationale de referintă pentru laborator; promovarea în rândul populatiei a unui comportament favorabil prevenirii si depistării bolilor cronice

 

Indicatori de rezultate:

Reducerea mortalitătii materne prin avort

0,18%

C.1 PROGRAM NATIONAL:

PREVENIREA SI CONTROLUL TOXICOMANIEI SI PATOLOGIA INDUSĂ (PN8)

Prevenirea uzului si abuzului de droguri si controlul dependentei prin activităti adresate grupelor de populatie cu risc, diagnosticarea si testarea pacientilor, terapia de reabilitare si insertie socială

 

 

 

21.840,0 milioane lei

 

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/centru de consiliere sau centru postcură

550,0

milioane lei

 

Costul mediu/pacient toxicoman testat

100,0 mii lei

 

Costul mediu/pacient tratat

1,0 milioane lei

Fizici

Numărul de centre de consiliere, postcură si detoxificare

14

 

Numărul de pacienti testati

2.000

 

Numărul de pacienti tratati

1.000

C.2 PROGRAM NATIONAL:

PLANIFICARE FAMILIALĂ SI PROTECTIA STĂRII DE SĂNĂTATE A MAMEI SI COPILULUI (PN12)

Reducerea morbiditătii infantile si materne, redresarea patologiei nutritionale, prevenirea bolilor neuropsihice, reducerea numărului de sarcini nedorite; protectia persoanelor defavorizate

 

 

 

39.060,0 milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/test si tratament profilactic

198,9 mii lei

Fizici

Numărul de copii testati

108.696

 

Numărul de copii tratati profilactic

54.565

 

Numărul de femei testate

10.870

 

Numărul de gravide tratate profilactic

21 .957

C.3 PROGRAM NATIONAL:

SUSTINEREA CENTRELOR NATIONALE DE REFERINTĂ PENTRU LABORATOR

Implementarea functională a centrelor de referintă în România

 

 

5.142,7

milioane lei

 

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/analiză

500 mii lei

Fizici

Numărul de analize efectuate

10.000

C.4 PROGRAM NATIONAL:

STANDARDIZAREA SERVICIILOR MEDICALE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ (PN24)

Autorizarea prin testare si certificarea dispozitivelor medicale si serviciilor din reteaua sanitară publică si privată; monitorizarea evaluării clinice; certificarea dispozitivelor medicale cu standardele internationale si europene si supravegherea utilizării lor în reteaua sanitară; achizitii de echipamente medicale; autorizarea prin testare a produselor parafarmaceutice

1,895,0

 milioane lei

Indicatori:

 

 

Fizici

Numărul de lucrări/tipodimensiuni

685

C.5 PROGRAM NATIONAL:

PROMOVAREA SĂNĂTĂTII SI EDUCATIA PENTRU SĂNĂTATE

8,583,3

milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/campanie de informare, educare si comunicare

19 milioane lei

Fizici

Numărul de campanii de informare, educare, comunicare

430

C.6 PROGRAM NATIONAL:

EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULATIEI SI SUPRAVEGHEREA DEMOGRAFICĂ (PN26)

Identificarea si ierarhizarea problemelor de sănătate, stabilirea nevoilor (materiale si umane) si a criteriilor de alocare a resurselor si de măsurare a calitătii vietii populatiei

548,6 milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/anchetă epidemiologică

11 milioane lei

Fizici

Numărul de anchete epidemiologice

46

C.7 PROGRAM NATIONAL:

PERFECTIONAREA CONTINUĂ SI STRATEGIA RESURSELOR UMANE (PN27)       

Elaborarea, derularea, certificarea si evaluarea programelor educationale adresate resurselor umane din sectorul sanitar; organizarea examenelor si concursurilor pentru specializarea si obtinerea gradelor profesionale de către personalul cu studii superioare si medii; evaluarea resurselor umane; diversificarea             ariei profesionale medicale si farmaceutic

 

 

 

1.950,0

milioane lei

Indicatori:

 

 

Fizici

Numărul de persoane incluse în programul de perfectionare

500

C.8 PROGRAM NATIONAL:

REABILITAREA SERVICIILOR DE URGENTĂ PRESPITALICEASCĂ (PN29) Formarea de personal specializat în serviciile medicale de urgentă; pregătirea serviciilor de urgentă pentru interventia la dezastre; derularea programului Remssy

29.186,2 milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/persoană formată

10 milioane lei

 

Costul mediu dotări pentru dezastre/judet

500 milioane lei

 

Costul mediu instalare echipamente Remssy/judet

3.500

milioane lei

Fizici

Numărul de persoane formate

200

 

Numărul de judete dotate pentru dezastre

10

 

Numărul de judete în care se derulează programul Remssy

6

C.9 PROGRAM NATIONAL:

ACREDITAREA UNITĂTILOR DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SI SERVICII DE INTERES NATIONAL (PN30)

Garantarea functionării spitalelor la un standard corespunzător complexitătii serviciilor medicale

 

 

500

milioane lei.

Indicatori:

 

 

Fizici

Elaborarea catalogului de acreditare     

1

C.10PROGRAM NATIONAL:

TRATAMENT ÎN STRĂINĂTATE

Rezolvarea situatiei medicale a unor bolnavi care nu pot fi tratati în tară; investigatii de înaltă performantă pentru precizare de diagnostic, tratament chirurgical, transplant de tesuturi si organe

16.300,0 milioane lei

Indicatori:

 

 

Eficientă

Costul mediu/pacient    

326 milioane lei

Fizici

Numărul de pacienti     

50

C.11PROGRAM NATIONAL:

REZERVA MINISTERULUI SĂNĂTĂTII PENTRU SITUATII SPECIALE Aprovizionarea cu medicamente, produse biologice, antiseptice, produse parafarmaceutice si  alte materiale specifice pentru folosirea lor în situatii speciale (dezastre, crize si situatii altele decât războiul)

 

 

71.903,4 milioane lei

TOTAL C:

 

196.909,3 milioane lei

Finantare:

- bugetul de stat, din care:

196.909,3 milioane lei

 

- cheltuieli materiale si servicii

37.314,7 milioane lei

 

- transferuri

159.594,6 milioane lei

TOTAL GENERAL

(A+B+C):

 

 

Finantare:

bugetul de stat, din care:

958.024,4 milioane lei

 

- cheltuieli materiale si servicii

790.756,4 milioane lei

 

- transferuri

229.056,4 milioane lei

 

- Fondul special pentru sănătate publică, din care:

167.268,0 milioane lei

 

            NOTĂ: În sumele aferente fiecărui program sunt cuprinse si fondurile necesare activitătilor complementare de realizare a scopului si obiectivelor programelor, stabilite de Ministerul Sănătătii.

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR

 

ORDIN

privind organizarea activitătii de administrare si control financiar fiscal

la marii contribuabili

 

 

            Ministrul finantelor,

            în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 447/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor, cu modificările ulterioare,

            în vederea cresterii eficientei administrării si colectării veniturilor bugetului de stat, monitorizării si asistării fiscale, precum si a controlului financiar fiscal la marii contribuabili,

            pentru organizarea în teritoriu a activitătii de administrare si control financiar fiscal la marii contribuabili, emite următorul ordin:

            Art. 1 . - (1) Prin mari contribuabili, în sensul prezentului ordin, se întelege toti contribuabilii ale căror obligatii la bugetul de stat constituite la nivelul anului 1999 au fost mai mari de 10 miliarde lei.

            Pentru judetele în care numărul de contribuabili care îndeplinesc conditiile prevăzute la alineatul precedent este mai mic de 10, în categoria marilor contribuabili sunt cuprinsi primii 10 contribuabili înregistrati ca plătitori de impozite si taxe, în ordinea descrescătoare a obligatiilor la bugetul de stat constituite la nivelul anului 1999.

            (2) Lista marilor contribuabili înregistrati ca plătitori de impozite si taxe la fiecare directie generală a finantelor publice si controlului financiar de stat judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, în baza prelucrării informatiilor din bilantul la data de 31 decembrie 1999, este prezentată în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

            (3) În actiunea de monitorizare sunt cuprinse si sucursalele si filialele, înregistrate ca plătitori de impozite si taxe, ale regiilor autonome, companiilor nationale, unitătilor financiar-bancare, precum si ale societătilor comerciale la nivelul fiecărui judet, pentru obligatiile la bugetul de stat pe care, potrivit dispozitiilor legale, le achită la nivel teritorial.

            (4) În termen de 15 zile de la data prezentului ordin directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, care au înregistrati ca plătitori de impozite si taxe regii autonome, companii nationale, unităti financiar-bancare si societăti comerciale, vor transmite Directiei monitorizarea contribuabililor mari lista, pe judete, cuprinzând sucursalele si filialele pe fiecare contribuabil mentionat mai sus, cu precizarea obligatiilor fiscale pe care acestea le achită la nivelul fiecărui judet.

            (5) Anual, începând cu anul 2001, până la data de 31 iulie, Directia monitorizarea contribuabililor mari va actualiza lista cuprinzând marii contribuabili pe baza obligatiilor fiscale constituite si reflectate în bilanturile de la sfârsitul anului precedent depuse de contribuabili, transmise de direciiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, plafonul obligatiilor la bugetul de stat mentionat la alin. (1) va fi corectat cu indicele de inflatie, calculat la 31 decembrie al anului de raportare.

            Prin exceptie de la prevederile alineatului precedent, contribuabilii rezultati prin fuziune, conform legii, în timpul anului si care îndeplinesc conditia mentionată I.a alin. (1), prin cumularea informatiilor individuale din ultimul bilant anual, vor fi inclusi în lista cuprinzând marii contribuabili în termen de 30 de zile de la fuziune.

            (6) Contribuabilii mari ale căror obligatii fiscale înregistrate în anul precedent sunt inferioare conditiilor de încadrare a acestora în categoria contribuabililor mari vor fi monitorizati timp de 3 ani consecutivi. În situatia în care obligatiile fiscale constituite în acest interval nu mai justifică mentinerea acestora în categoria contribuabililor mari, administrarea acestora va fi trecută în sarcina organelor fiscale teritoriale în a căror rază îsi au sediul social.

            Prin exceptie de la prevederile alineatului precedent, atunci când în urma divizării ca urmare a unui act normativ sau prin manifestarea de vointă a actionarilor sau asociatilor un contribuabil mare nu mai există ca persoană juridică, acesta va fi scos din lista cuprinzând marii contribuabili în termen de 30 de zile de la divizare. Contribuabilii rezultati în urma divizării, care, conform informatiilor din protocoalele încheiate, îndeplinesc conditia mentionată la alin. (1), vor fi inclusi în lista cuprinzând marii contribuabili în termen de 30 de zile de la constituirea acestora.

            Art. 2. - (1) Începând cu data prezentului ordin structurile organizatorice ale directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, aprobate prin ordinele ministrului finantelor nr. 125/1999 si nr. 2.465/1998, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

            - la nivelul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene se înfiintează Serviciul (biroul, compartimentul) de administrare mari contribuabili în cadrul Directiei administrarea veniturilor statului si Serviciul (biroul, compartimentul) de control financiar fiscal mari contribuabili în cadrul Directiei de control financiar fiscal;

            - la nivelul Directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat a municipiului Bucuresti se înfiintează Directia de administrare mari contribuabili si Directia de control financiar fiscal mari contribuabili prin reorganizarea Directiei de control financiar fiscal, astfel:

            · Directia de administrare a marilor contribuabili are următoarele servicii:

            - Serviciul gestionare dosare fiscale, declaratii si bilanturi;

            - Serviciul contabilitate si evidentă analitică pe plătitori;

            - Serviciul colectare si executare silită nr. 1;

            - Serviciul colectare si executare silită nr. 2;

            - Serviciul asistentă mari contribuabili;

            - Serviciul rambursare T. V.A.

            · Directia de control financiar fiscal la marii contribuabili are în structură 4 servicii de control financiar fiscal.

            · Serviciul reprezentante străine, Serviciul de valorificare bunuri, Serviciul PAD si cod fiscal, Serviciul de monitorizare si verificare achizitii publice trec în subordinea directorului general adjunct al Directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat a municipiului Bucuresti.

            Structura organizatorică a Directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat a municipiului Bucuresti este redată în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin:

            Structurile organizatorice nou-înfiintate vor asigura îndeplinirea următoarelor functiuni:

            - gestionare dosare fiscale, declaratii si bilanturi;

            - contabilitate si evidentă pe plătitori;

            - colectare si executare silită;

            - rambursare T.V.A.;

            - asistentă contribuabili;

            - control financiar fiscal.

            Art. 3. - (1) Se aprobă modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor nr. 450/1999, cu modificările si completările ulterioare, cu sarcinile si atributiile noilor structuri organizatorice, respectiv serviciu, birou sau compartiment, după caz, organizate în cadrul Directiei de administrare a veniturilor statului la nivelul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, redate în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin; sarcinile si atributiile noilor structuri organizatorice, respectiv serviciu, birou sau compartiment, după caz, organizate în cadrul Directiei control financiar fiscal la nivelul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene se vor elabora în termen de 30 de zile de la data prezentului ordin si se vor aproba de secretarul de stat coordonator al Departamentului politica impozitelor si administrarea veniturilor.

            (2) Se aprobă modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor nr. 565/1999, cu sarcinile si atributiile Directiei de administrare a marilor contribuabili organizate în cadrul Directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat a municipiului Bucuresti, redate în anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezentul ordin. În termen de 30 de zile de la data prezentului ordin se vor elabora sarcinile si atributiile Directiei control financiar fiscal la marii contribuabili, organizată în cadrul Directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat a municipiului Bucuresti, care se vor aproba de secretarul de stat coordonator al Departamentului politica impozitelor si administrarea veniturilor.

            Art. 4. - (1) Conducerile directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor lua măsuri ca sarcinile si atributiile ce revin structurilor organizatorice înfiintate să fie realizate cu personalul existent, prin redistribuire din posturile existente la data prezentului ordin.

            (2) Structurile organizatorice nou-înfiintate se vor dimensiona în raport cu numărul de contribuabili mari administrati sau care urmează să fie controlati.

            (3) Contribuabilii mari care în prezent sunt înregistrati ca plătitori de impozite si taxe la administratiile financiare, circumscriptiile fiscale sau la perceptiile fiscale, după caz, trec în administrarea serviciilot (birou, compartiment) de administrare a marilor contribuabili din cadrul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene.

            (4) În termen de 30 de zile de la data prezentului ordin conducerile directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene vor asigura încheierea de protocoale între serviciile (birourile, compartimentele) de administrare a marilor contribuabili si administratiile financiare municipale, circumscriptiile fiscale orăsenesti sau perceptiile fiscale, după caz, de primire-predare a dosarelor fiscale si de urmărire a contribuabililor mari nominalizati conform anexei nr. 1.

            (5) Contribuabilii mari care în prezent sunt înregistrati ca plătitori de impozite si taxe la administratiile financiare de sector ale municipiului Bucuresti trec în administrarea Directiei de administrare a marilor contribuabili din cadrul Directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat a municipiului Bucuresti.

            (6) În termen de 30 de zile de la data prezentului ordin conducerea Directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat a municipiului Bucuresti va asigura încheierea de protocoale între Directia de administrare a marilor contribuabili si administratiile financiare ale sectoarelor 1, 2, 3, 4, 5 si 6 de primire-predare a dosarelor fiscale si de urmărire a contribuabililor mari nominalizati conform anexei nr. 1.

            (7) În termen de 30 de zile de la data preluării dosarelor fiscale ale marilor contribuabili structurile organizatorice înfiintate conform prevederilor art. 2 vor organiza fisiere cu informatii colaterale despre contribuabilii respectivi, în care se regăsesc numele si calitatea celor care reprezintă contribuabilul în relatiile cu tertii, conturile bancare deschise, principalii furnizori si creditori, principalii clienti si debitori, existenta depozitelor bancare, cota de participare a contribuabililor la capitalul social al altor firme, orice alte elemente considerate a fi necesare în vederea îmbunătătirii gradului de colectare a veniturilor bugetului de stat de la acestia.

            Art. 5. - Se aprobă Normele metodologice privind organizarea colectării veniturilor bugetului de stat de la marii contribuabili, prezentate în anexa nr. 5 care face parte integrantă din prezentul ordin.

            Art. 6. - Activitatea de monitorizare si control financiar fiscal la contribuabilii mari este coordonată de secretarul general adjunct al Departamentului politica impozitelor si administrarea veniturilor.

            Directia monitorizarea contribuabililor mari si Directia generală control fiscal colaborează cu celelalte directii din cadrul Ministerului Finantelor pentru selectarea contribuabililor mari care urmează să fie administrati si verificati în vederea îmbunătătirii colectării veniturilor bugetului de stat de la acestia, clarificarea problemelor privind aplicarea legislatiei fiscale, valorificarea actelor de control. De asemenea, în realizarea sarcinilor pe care le au directiile mentionate mai sus colaborează si cu alte institutii abilitate ale statului.

            Monitorizarea colectării veniturilor bugetului de stat de la marii contribuabili se realizează pe baza raportărilor lunare pe care directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, le transmit, până cel mai târziu în ultima zi a lunii următoare celei de raportare, la Directia monitorizarea contribuabililor mari, conform modelelor prezentate în anexele nr. 6 si 7 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

            Coordonarea activitătii de control financiar fiscal la nivel teritorial, elaborarea programelor de control pentru verificarea marilor contribuabili si transmiterea acestora la structurile teritoriale specializate, precum si urmărirea realizării sarcinitor de control financiar fiscal la marii contribuabili se exercită de Directia generală control fiscal din cadrul Ministerului Finantelor:

            Programele informatice necesare pentru prelucrarea informatiilor din situatiile prezentate la anexele nr. 6 si 7, precum si cele necesare calculării si centralizării indicatorilor de eficientă mentionati în anexa nr. 5, capitolul VI, se realizează de specialisti din cadrul Directiei generale tehnologia informatiei.

            Art. 7. Directia generală, dezvoltare institutională si resurse umane, Directia monitorizarea contribuabililor mari, Directia generală control fiscal, Directia generală trezorerie si contabilitate publică, Directia generală tehnologia informatiei, împreună cu directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, administratiile financiare, circumscriptiile fiscale, precum si perceptiile fiscale vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

            Art. 8. - Anexele nr. 1 -7 se comunică directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si celorlalte directii interesate.

 

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

 

Bucuresti, 23 august 2000.

Nr. 1.173.