MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XII - Nr. 436    LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE      Duminică, 3 septembrie 2000

 

SUMAR

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            100. - Ordonantă pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman

 

            102. - Ordonantă privind statutul si regimul refugiatilor în România

 

            103. - Ordonantă pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igienă si sănătate publică

 

            104. - Ordonantă privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri

 

            105. - Ordonantă privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri

 

            106. - Ordonantă privind constituirea si organizarea clerului militar

 

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 152/1999

privind produsele medicamentoase de uz uman

 

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit. P pct. 3 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

            Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

            Art. I. - Ordonanta de urgentă a Guvernului privind produsele medicamentoase de uz uman nr. 152/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 20 octombrie 1999, se modifică si va avea următorul cuprins:

            1. Alineatul (1) al articolului 104 va avea următorul cuprins:

            “Art 104. - (1) Unitătile farmaceutice vor plăti, în vederea obtinerii autorizatiei de functionare, următoarele sume în contul Ministerului Sănătătii:

            a) unitătile de productie a produselor medicamentoase 6.000.000 lei

            b) depozitele farmaceutice 4.000.000 lei

            c) farmaciile 3.000.000 lei

            d) drogheriile 2.000.000 lei.”

            2. Articolul 105 se abrogă.

            3. Articolul 106 se modifică si va avea următorul cuprins:

            “Art. 106. - Sumele încasate potrivit art. 104 constituie venituri ale Fondului special pentru sănătate publică si se utilizează în conditiile legii.”

            4. Alineatul (2) al articolului 108 se modifică si va avea următorul cuprins:

            “(2) Cheltuielile necesare pentru efectuarea inspectiilor în vederea acordării autorizatiilor de functionare sunt suportate de Ministerul Sănătătii din Fondul special pentru sănătate publică.

            Art. II. - Prezenta ordonantă intră în vigoare la 3 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                       

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul sănătătii,

Hajdú Gábor

Ministrul finantelor

Decebal Traian Remes

p. Ministrul industriei si comertului,

Sorin Potânc,

secretar de stat

                                               

Bucuresti, 31 august 2000.

Nr. 100.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

privind statutul si regimul refugiatilor în România

 

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României, precum si ale art. 1 lit. G pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

            Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

            CAPITOLUL I - Dispozitii generale

            Art. 1. - În conditiile prezentei ordonante, străinilor li se poate acorda una dintre următoarele forme de protectie:

            a) statutul de refugiat;

            b) protectie umanitară conditionată; 

            c) protectie umanitară temporară.

            Art. 2. - (1) Statutul de refugiat se poate acorda la cerere străinului care dovedeste că, datorită unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe considerente de rasă, religie, nationalitate, apartenentă la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara tării sale de origine si care nu poate primi sau, datorită acestei temeri, nu doreste protectia acestei tări.

            (2) Prin termenul tară de origine, în cazul unei persoane care detine mai multe cetătenii, se întelege fiecare tară al cărei cetătean este, iar în cazul unei persoane fără cetătenie, tara în care acesta îsi are domiciliul.

            Art. 3. - (1) Statutul de refugiat se acordă, la cerere, si sotiei sau, după caz, si sotului, precum si copiilor minori cu exceptia cazurilor în care persoanele respective se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 4.

            (2) Prevederile alin. (1) se aplică numai în cazul căsătoriilor încheiate de persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat în temeiul art. 2 alin. (1) înainte de intrarea pe teritoriul României.

            Art. 4. - Nu se acordă statutul de refugiat străinului care:

            a) a comis o infractiune contra păcii si omenirii ori o infractiune la care se referă conventiile internationale la care România este parte;

            b) a comis o infractiune gravă de drept comun în afara României înainte de a fi admis pe teritoriul acesteia ca refugiat;

            c) a comis fapte care sunt contrare scopurilor si principiilor enuntate în Carta Organizatiei Natiunilor Unite sau tratatelor si conventiilor internationale privitoare la refugiati, la care România este parte.

            Art. 5. - Protectia umanitară conditionată se poate acorda străinului care nu îndeplineste conditiile prevăzute la art. 2 alin. (1) si care dovedeste că în tara sa de origine:

            a) a săvârsit fapte pentru care riscă o condamnare la pedeapsa cu moartea, cu conditia ca legea tării sale să prevadă pedeapsa cu moartea pentru acele fapte si pedeapsa să îi fie aplicabilă;

            b) riscă să fie supus la tortură sau tratamente inumane ori degradante;

            c) din cauza apartenentei sale la o categorie defavorizată de persoane poate fi expus unor pericole de natură să îi aducă atingere vietii, integritătii corporale ori libertătii sale.

            Art. 6. - (1) În perioade de conflicte armate, în care România nu este angajată, se poate acorda protectie umanitară temporară persoanelor care provin din zonele de conflict.

            (2) Guvernul stabileste măsurile si perioada pentru care se acordă protectia prevăzută la alin. (1).

 

            CAPITOLUL II - Procedura acordării statutului de refugiat

            SECTIUNEA 1 - Procedura ordinară

            Art. 7. - (1) Pentru acordarea statutului de refugiat în România străinul se adresează cu o cerere scrisă, personal, Oficiului National pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne sau organelor teritoriale ale Ministerului de Interne.

(2) Cererea de acordare a statutului de refugiat se depune de îndată ce:

            a) solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat;

            b) solicitantul a intrat pe teritoriul României;

            c) au survenit evenimente în tara de origine a solicitantului, care îl determină să ceară protectie, pentru străinul cu drept de sedere în România.

            Art. 8. - (1) În cazul străinului minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, interesele acestuia sunt sustinute de reprezentantul său legal, iar în lipsa acestuia i se numeste un reprezentant legal în conformitate cu prevederile legii române.

            (2) După împlinirea vârstei de 14 ani minorul poate depune cererea personal si i se poate numi un reprezentant legal în conditiile prevăzute de legea română.

            (3) Până la numirea unui reprezentant legal Oficiul National pentru Refugiati asigură minorului protectia necesară.

            Art. 9. - (1) După primirea cererii de acordare a statutului de refugiat organul teritorial al Ministerului de Interne eliberează solicitantului o adeverintă provizorie, care tine loc de document temporar de identitate în România si asigură transportul gratuit până la Oficiul National pentru Refugiati.

            (2) În cazul în care cererea a fost depusă la organele teritoriale ale Ministerului de Interne dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, organele politiei de frontieră eliberează documentul prevăzut la alin. (1) numai după ce străinul primeste permisiunea de a intra pe teritoriul României si asigură transportul gratuit până la Oficiul National pentru Refugiati.

            (3) In cazul în care cererea a fost depusă la Oficiul National pentru Refugiati, acesta eliberează solicitantului un document temporar de identitate.

            (4) Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale, Oficiul National pentru Refugiati îi poate stabili un loc de resedintă si îi asigură asistenta materială necesară pentru întretinere pe întreaga durată a procedurii de acordare a statutului de refugiat.

            (5) Pentru motive justificate de interesul public, siguranta natională, ordinea publică, protectia sănătătii si moralitătii publice, protectia drepturilor si libertătilor altor persoane - chiar dacă străinul are mijloace materiale necesare pentru întretinere Oficiul National pentru Refugiati, pe toată durata procedurii de acordare a statutului de refugiat, îi poate stabili un loc de resedintă si poate dispune transportarea lui cu însotitor în acel loc, la solicitarea autoritătilor competente.

            Art. 10. - (1) În cazul în care străinul a tranzitat anterior o tară tertă sigură si i s-a oferit deja protectia în acea tară sau a avut ocazia, la frontieră ori pe teritoriul acesteia, să contacteze autoritătile pentru a obtine protectie, Oficiul National pentru Refugiati poate decide retrimiterea străinului în tara respectivă, fără analizarea pe fond a cererii sale.

            (2) Oficiul National pentru Refugiati poate analiza cererea depusă de străin chiar dacă acesta se afla în situatia prevăzută la alin: (1), cu acordul expres al solicitantului.

Art. 11. - Sunt considerate tări terte sigure statele membre ale Uniunii Europene, precum si alte state stabilite prin ordin al ministrului de interne, la propunerea Oficiului National pentru Refugiati, cu respectarea următoarelor conditii:

            a) pe teritoriile lor viata sau libertatea solicitantului nu este si nu va fi amenintată,  în sensul art. 33 din Conventia privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991;

            b) pe teritoriile lor străinul nu riscă să fie supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante;

            c) în tările respective străinului i se asigură protectie efectivă împotriva returnării în tara de origine, în sensul prevederilor Conventiei privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, precum si în baza informărilor efectuate de Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati cu privire la practica aplicării principiului nereturnării.

            Art. 12. - (1) Intervievarea, analizarea motivelor invocate si decizia asupra cererilor sunt de competenta Oficiului National pentru Refugiati.

            (2) Aceste activităti sunt realizate de functionarii Oficiului National pentru Refugiati anume desemnati.

            (3) Numirea functionarilor se face prin ordin al ministrului de interne.

            (4) În procesul decizional functionarii prevăzuti la alin. (2) au dreptul de a consulta experti.

            (5) Ministerul Afacerilor Externe furnizează periodic materiale de sinteză referitoare la situatia din tările de origine ale solicitantilor statutului de refugiat, precum si răspunsuri la solicitările punctuale ale Oficiului National pentru Refugiati, necesare în vederea solutionării cererilor de acordare a statutului de refugiat.

            (6) Oficiul National pentru Refugiati consultă Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii tărilor unde în general nu există risc serios de persecutie si tărilor terte sigure.

Art. 13. - (1) Până la solutionarea cererii sale prin hotărâre definitivă si irevocabilă străinul care solicită acordarea statutului de refugiat are următoarele drepturi si obligatii:

            a) dreptul de sedere în România, până la expirarea unui termen de 15 zile de la rămânerea definitivă si irevocabilă a hotărârii pronuntate asupra cererii de acordare a statutului de refugiat, cu exceptia cererilor respinse ca evident nefondate în urma solutionării acestora în cadrul procedurilor accelerate;

            b) dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat si de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret, pe întreaga durata a procedurii de acordare a statutului de refugiat;

            c) dreptul de a fi consiliat si asistat de un reprezentant al organizatiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii de acordare a statutului de refugiat;

            d) dreptul de a fi informat, într-o limbă pe care o cunoaste, în momentul depunerii cererii, cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat;

            e) dreptul la protectia datelor personale si a oricăror alte detalii în legătură cu cererea sa;

            f) dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate;

            g) dreptul la asigurarea transportului în conditiile prevăzute la art. 9 alin. (1) si (2), la asistenta necesară pentru întretinere, în conditiile prevăzute la art. 9 alin. (4), precum si la asistenta medicală primară si spitalicească de urgentă gratuită;

            h) obligatia de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului de Interne, în scris, cererea motivată cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum si de a se supune fotografierii si amprentării;

            i) obligatia de a urmări stadiul procedurii si de a declara orice schimbare de resedintă;

            j) obligatia de a preda documentul pentru trecerea frontierei, urmând să primească documentul prevăzut la art. 9 alin. (1);

            k) obligatia de a răspunde la solicitările organelor cu atributii în domeniul acordării statutului de refugiat si de a furniza acestora informatii complete si reale cu privire la persoana si la cererea sa;

            i) obligatia de a nu părăsi localitatea de resedintă fără autorizarea Oficiului National pentru Refugiati;

            m) obligatia de a se prezenta la examenele medicale ce îi sunt stabilite;

            n) obligatia de a respecta legile statului român, precum si măsurile dispuse de organele române competente în materie de refugiati.

            (2) Solicitantii statutului de refugiat beneficiază de masă în limita sumei de 12.000 lei/persoană/zi si de cazare în limita sumei de 8.000 lei/persoană/zi, la cererea acestora, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate cu această destinatie în bugetul Ministerului de Interne.

            (3) În cursul executiei bugetului de stat, în functie de posibilitătile financiare, la o crestere a ratei inflatiei de cel putin 10% fată de ultima lună când s-a efectuat o actualizare a cuantumurilor de mai sus, acestea, se majorează cu rata inflatiei, prin hotărâre a Guvernului.

            (4) Dacă străinul care solicită acordarea statutului de refugiat este cazat în centrele de primire si cazare ale Ministerului de Interne, suma prevăzută la alin. (2) referitoare la cazare nu se acordă.

            (5) Sumele necesare transportului gratuit până la locul de resedintă prevăzut la art. 9 alin. (1) si (2) se asigură din bugetul Ministerului de Interne.

            (6) Fondurile bănesti pentru asistenta medicală primară si spitalicească de urgentă gratuită prevăzutâ,la alin. (1) lit. g) se asigură de la bugetul de stat si se alocă Ministerului de Interne.

Art. 14. - (1) În urma analizării cererii, în termen de 30 de zile de la primirea acesteia functionarul prevăzut la art. 12 alin. (2) poate hotărî:

            a) acordarea statutului de refugiat;

b) acordarea protectiei umanitare conditionate;

            c) respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat.

            (2) Dacă solutionarea cererii necesită o documentare suplimentară, termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeste cu cel mult 30 de zile.

            (3) Admiterea sau respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat se face prin hotărâre, care se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentantii Oficiului National pentru Refugiati sau prin trimitere postală la ultima resedintă declarată a acestuia.

            (4) Hotărârea de acordare a protectiei umanitare conditionate cuprinde si motivele neacordării statutului de refugiat.

            (5) Hotărârea de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat cuprinde motivele corespunzătoare pentru fiecare formă de protectie prevăzută la art. 2, 3 sau 5, precum si dispozitia de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii definitive si irevocabile.

            Art. 15. - (1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 14 alin. (3) se poate face plângere în termen de 10 zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că solicitantul nu se mai află la ultima resedintă declarată.

            (2) În cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, plângerea se depune de către reprezentantul său legal, iar minorul cu vârsta cuprinsă între 14 si 18 ani poate depune plângere personal sau prin reprezentantul său legal.

            (3) Plângerea se solutionează de către judecătoria în a cărei rază teritorială îsi are sediul Oficiul National pentru Refugiati sau în a cărei rază teritorială îsi are resedinta contestatarul.

            (4) Plângerea se depune la Oficiul National pentru Refugiati si va fi însotită de copia de pe hotărârea de respingere a cererii de acordare a unei forme de protectie.

            (5) Plângerea se înaintează de îndată instantei competente, care o va solutiona în termen de 30 de zile, cu participarea obligatorie a procurorului.

            (6) Instanta se pronuntă printr-o hotărâre motivată.

            (7) Împotriva hotărârii instantei contestatarul sau procurorul poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare pentru cei lipsă.

            (8) Recursul se judecă în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa, hotărârea pronuntată în recurs fiind definitivă si irevocabilă.

            (9) Hotărârile definitive si irevocabile sunt executorii de drept.

            (10) Plângerea, precum si celelalte acte de procedură privind solutionarea acesteia sunt scutite de taxa de timbru.

            Art. 16. - (1) După rămânerea definitivă si irevocabilă a hotărârii instantei prin care s-a respins plângerea, străinul este obligat să părăsească România în termen de 15 zile de la comunicare.

            (2) În cazul în care, din motive obiective, străinul nu poate părăsi teritoriul României în termenul prevăzut la alin. (1), Ministerul de Interne acordă acestuia dreptul de sedere în tară, în conditiile prevăzute de reglementările legale privind regimul străinilor în România.

            (3) O nouă cerere de acordare a statutului de refugiat poate fi depusă numai dacă a fost pronuntată o hotărâre definitivă si irevocabilă asupra cererii anterioare si numai dacă sunt îndeplinite alternativ următoarele conditii:

            a) pe parcursul procedurii de solutionare a cererii anterioare au apărut elemente noi care nu au putut fi prezentate, din motive neimputabile solicitantului, cu conditia ca aceste elemente să nu fie rezultatul unor actiuni provocate în scopul obtinerii unei forme de protectie din partea statului român. Solicitantul este obligat să facă dovada existentei noilor motive invocate si a imposibilitătii prezentării lor cu ocazia solutionării cererii anterioare.

            b) au survenit transformări de ordin politic, social, militar sau legislativ în tara de origine, de natură a avea consecinte grave pentru solicitant.

            (4) Solutionarea unei noi cereri depuse în conditiile alin. (3) se face de către functionarul prevăzut la art. 12 alin. (2), altul decât cel care s-a pronuntat în cadrul procedurii de solutionare a cererii anterioare.

            (5) Hotărârea se pronuntă în termen de 5 zile, numai în baza noii cereri depuse, motivate corespunzător, si a documentatiei prezentate anterior de solicitant si se comunică, în scris, de îndată acestuia.

            (6) Hotărârea prin care se acordă accesul la soluiionarea unei noi cereri de acordare a statutului de refugiat are ca efect si anularea dispoziiiei de a părăsi teritoriul României, prevăzută în hotărârea anterioară, solicitantul urmând să beneficieze de drepturile prevăzute la art. 13.

            (7) Împotriva hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă o nouă cerere de acordare a statutului de refugiat se poate face plângere.

            (8) Solutionarea plângerii prevăzute la alin. (7) se face potrivit prevederilor art. 15.

 

            SECTIUNEA a 2-a - Procedura accelerată

            Art. 17. - (1) Fac obiectul procedurii accelerate:

            a) cererile evident nefondate;

            b) cererile persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenenta lor la o anumită grupare, prezintă un pericol pentru siguranta natională ori pentru ordinea publică în România.

            c) cererile persoanelor care provin dintr-o tară unde, în general, nu există risc serios de persecutie.

            (2) De asemenea, pot face obiectul procedurii accelerate si cererile persoanelor care se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 4.

            (3) Cererile de acordare a statutului de refugiat minorilor neînsotiti nu pot fi solutionate în procedura accelerată.

            Art. 18. - (1) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat este considerată evident nefondată dacă se constată:

            a) lipsa de fundament a invocării unei temeri de persecutie în tara de origine, în conditiile art. 2 alin. (1);

            b) inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea în mod abuziv, cu rea-credintă, la procedura de acordare a statutului de refugiat.

            (2) Lipsa de fundament a invocării unei temeri de persecutie în tara de origine există în următoarele cazuri:

            a) solicitantul nu invocă nici o temere de persecutie în sensul art. 2 alin. (1);

            b) solicitantul nu oferă date sau informatii în sensul că ar fi expus unei temeri de persecutie ori relatările sale nu contin detalii circumstantiale sau personale;

            c) cererea este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerentă, contradictorie sau flagrant neadevărată fată de situatia din tara sa de origine;

            d) solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscută si de Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati.

            (3) Inducerea în eroare, în mod deliborat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea abuzivă la procedura de acordare a statutului de refugiat există în toate cazurile în care solicitantul, fără a oferi o explicatie plauzibilă, se află în una dintre următoarele situatii:

            a) a depus cererea sub o identitate falsă sau a prezentat documente false ori falsificate, sustinând că sunt autentice;

            b) după depunerea cererii, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta;

            c) cu rea-credintă a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-si stabili o identitate falsă în scopul solicitării si acordării statutului de refugiat, fie pentru a îngreuna solutionarea cererii sale;

            d) în mod deliberat a ascuns faptul că a mai depus anterior o cerere pentru acordarea statutului de refugiat în una sau mai multe tări, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsă;

            e) a depus o cerere pentru acordarea statutului de refugiat, cu scopul evident de a împiedica punerea iminentă în executare a unei măsuri dispuse de autoritătile competente, de scoatere din tară sau de expulzare, desi anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere;

            f) a încălcat în mod flagrant obligatiile prevăzute la art. 13;

            g) a depus cererea pentru acordarea statutului de refugiat după ce anterior unei examinări, care contine garantiile procedurale adecvate si în conformitate cu prevederile Conventiei privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, i s-a respins o astfel de cerere într-o tară tertă sigură.

            (4) Motivele enumerate la alin. (1) nu pot să prevaleze temerii bine întemeiate de persecutie conform art. 2 alin. (1).

            Art. 19. - (1) Sunt considerate tări în care în general nu există risc serios de persecutie, în sensul art. 2 alin. (1), statele membre ale Uniunii Europene, precum si alte state stabilite, la propunerea Oficiului National pentru Refugiati, prin ordin al ministrului de interne, pe baza următoarelor criterii:

            a) numărul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat formulate de cetătenii tării respective si coeficientii de acordare a acestui statut;

            b) situatia respectării drepturilor fundamentale ale omului;

            c) functionarea principiilor democratice, a pluralismului politic si a alegerilor libere, precum si existenta unor institutii democratice functionale, care să asigure garantarea si respectarea drepturilor fundamentale ale omului;

            d) existenta unor factori de stabilitate.

            (2) Pot fi luate în considerare si alte criterii de evaluare decât cele prevăzute la alin. (1).

            (3) Cererea străinului care provine dintr-o tară în care în general nu există un risc de persecutie este respinsă ca evident nefondată, cu exceptia cazului în care situatia de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arată existenta unei temeri bine întemeiate de persecutie în sensul art. 2 alin. (1); în acest caz solicitantul primeste accesul la procedura prevăzută la art. 7-16.

            Art. 20. - (1) Functionarul prevăzut la art. 12 alin. (2), după efectuarea interviului si analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat, se pronuntă în termen de 3 zile de la primirea cererii.

            (2) În cazul în care a fost pronuntată o hotărâre de respingere a cererii ca evident nefondată sau în temeiul art. 4, termenul de depunere a plângerii este de 2 zile de la comunicare.

            (3) Plângerea este de competenta judecătoriei în a cărei rază teritorială îsi are sediul Oficiul National pentru Refugiati sau în raza căreia îsi are resedinta contestatarul.

            (4) Instanta solutionează plângerea, cu prezenta obligatorie a procurorului, în termen de 10 zile si pronuntă o hotărâre motivată.

            (5) Hotărârea definitivă este executorie de drept.

            (6) Împotriva hotărârii instantei contestatarul sau procurorul poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsă.

 

            SECTIUNEA a 3-a - Procedura în cazul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat

            Art. 21. - (1) Cererea depusă la organele teritoriale ale Ministerului de Interne dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat este înaintată de îndată Oficiului National pentru Refugiati, care o analizează si pronuntă o hotărâre în termen de 2 zile de la primire.

            (2) Functionarul prevăzut la art. 12 alin. (2), după efectuarea interviului si analizarea motivelor invocate pentru acordarea statulului de refugiat, în raport cu datele privind situatia din tara de orgine poate hotărî:

            a) acordarea unei forme de protectie si a dreptului de a intra în România, dacă solicitantul se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 2, 3 sau 5;

            b) acordarea dreptului de a intra în România si de a avea acces la procedura ordinară de solutionare a cererii sale de acordare a statutului de refugiat, dacă, motivele invocate necesită o documentare suplimentară;

            c) respingerea cererii.

            (3) Împotriva hotărârii de respingere a cererii străinul poate depune o plângere în termen de 2 zile de la comunicare.

            (4) Plângerea se depune la Oficiul National pentru Refugiati, care o înaintează de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială îsi are sediul.

            (5) Instanta solutionează plângerea în termen de 5 zile si pronuntă o hotărâre motivată, prin care:

            a) respinge plângerea pentru cel putin unul dintre motivele prevăzute la art. 1 alin. (1);

            b) admite plângerea, dispune ca Oficiul National pentru Refugiati să analizeze cererea în procedură ordinară si permite accesul solicitantului în teritoriu.

            (6) În cazul prevăzut la alin. (5) lit. a) hotărârea este motivată, definitivă si executorie de drept, putând fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

            Art. 22. - (1) Străinul care solicită acordarea statutului de refugiat în România rămâne în zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de stat până la primirea hotărârii de aprobare a intrării în România sau, dupa caz, până la rămânerea definitivă si executorie a hotărârii de respingere a cererii pentru acordarea statutului de refugiat, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit.

            (2) Prin zonă de tranzit, în sensul prezentei ordonante, se întelege suprafata situată la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinată stationării persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, mijloacelor de transport si bunurilor până la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. În cazul aeroporturilor internationale prin zonă de tranzit se întelege suprafata situată între punctul de îmbarcare/debarcare si locul unde se efectuează controlul pentru trecerea frontierei.

            (3) Solicitantul statutului de refugiat poate fi cazat în centre speciale de primire si cazare aflate în apropierea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului de interne si având regimul juridic al zonei de tranzit.

            (4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), dacă cererea nu este solutionată printr-o hotărâre definitivă si executorie, străinului i se permite intrarea în tară.

            (5) Pe perioada în care se află în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat solicitantul statutului de refugiat are dreptul la asistentă juridico-socială si la ajutoare umanitare din partea organizatiilor neguvernamentale cu atributii în materie de refugiati, precum si din partea reprezentantei din România a Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si, de asemenea, are drepturile si obligatiile prevăzute la art. 13, cu exceptia celor care intră în contradictie cu prevederile acestei proceduri.

 

            CAPITOLUL III - Drepturile si obligatiile refugiatifor si ale persoanelor care au dobândit o formă de protectie

            Art. 23. - (1) Acordarea statutului de refugiat sau a unei alte forme de protectie conferă beneficiarului următoarele drepturi:

            a) să rămână pe teritoriul României si să obtină documentele corespunzătoare pentru dovedirea identitătii si pentru trecerea frontierei de stat. Au dreptul la document pentru trecerea frontierei de stat numai refugiatii si persoanele cărora li s-a acordat protectie umanitară conditionată.

            b) să îsi aleagă locul de resedintă si să circule liber, în conditiile stabilite de lege pentru străini;

            c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite activităti nesalarizate, să exercite profesiuni libere, să efectueze acte si fapte de comert, precum si alte acte juridice, în conditiile legii;

            d) să îsi transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte tări, în vederea reinstalării;

            e) să beneficieze de tratamentul cel mai favorabil stabilit de lege pentru cetătenii străini, în ceea ce priveste dobândirea proprietătilor mobiliare si imobiliare;

            f) să beneficieze de protectia proprietătii intelectuale în conditiile stabilite de lege;

            g) să beneficieze de asigurări sociale, ajutor social si asigurări sociale de sănătate, în conditiile legii;

            h) să urmeze învătământul primar si gimnazial, în conditiile stabilite de lege pentru cetătenii români, si celelalte forme de învătământ, în aceleasi conditii stabilite pentru cetătenii străini;

            i) să beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetătenilor români în ceea ce priveste libertatea de a practica propria religie si de instruire religioasă a copiilor săi;

            j) să beneficieze de dreptul la protectia datelor personale si a oricăror alte detalii în legătură cu cazul său;

            k) să beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce priveste asociatiile cu scop apolitic si nelucrativ si sindicatele profesionale, în conditiile prevăzute de lege pentru străini;

            l) să aibă acces liber la instantele de judecată si la asistenta administrativă;

            m) să nu fie expulzat sau returnat, cu exceptia cazurilor impuse de ratiuni de sigurantă natională sau de ordine publică, iar atunci când se dispun aceste măsuri, cel în cauză să nu poată fi trimis în teritorii unde viata sau libertatea i-ar fi amenintată, pe motive de rasă, religie, nationalitate, apartenentă la un anumit grup social sau opinii politice.

            (2) Minorii neînsotiti care nu au împlinit vârsta de 18 ani beneficiază de aceeasi protectie oferită, în conditiile legii, minorilor români aflati în dificultate.

            (3) Străinul care a dobândit statutul de refugiat beneficiază, în plus, de următoarele drepturi:

            a) să primească, la cerere, în limitele disponibilitătilor financiare ale statului, un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe tară, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existentă necesare. Pentru motive bine întemeiate acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni;

            b) să beneficieze de cazare, în cazul în care are nevoi speciale, în limita spatiului disponibil, în centre de cazare a solicitantilor statutului de refugiat, cu perceperea unei chirii la nivelul celei stabilite pentru spatiile de locuit, proprietatea statului; minorii neînsotiti vor putea fi cazati fără perceperea vreunei chirii.

            (4) Fondurile bănesti necesare în vederea acordării ajutorului rambursabil prevăzut la alin. (3) lit. a) sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.

            Art. 24. - Beneficiarul uneia dintre formele de protectie prevăzute la art. 2, 3 sau 5 are următoarele obligatii:

a) să respecte Constitutia României, legile si celelalte acte normative emise de autoritătile române;

            b) să aibă o conduită corectă si civilizată, să respecte măsurile stabilite de organele române competente în materie de refugiati si să răspundă la solicitările acestora;

            c) să evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populatia ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidenta legii penale;

            d) să se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel.

            Art. 25. - (1) Persoana care a dobândit statutul de refugiat are obligatia să ramburseze ajutorul primit potrivit art. 23 alin. (3) lit. a), dacă a realizat venituri care permit acest lucru, fără a fi afectată întretinerea sa si a familiei sale.

(2) Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.

 

            CAPITOLUL IV - Încetarea, retragerea sau anularea unei forme de protectie

            Art. 26. - (1) Forma de protectie acordată în temeiul art. 2, 3 sau 5 încetează în următoarele situatii:

            a) beneficiarul formei de protectie a decedat;

            b) străinul a dobândit o nouă cetătenie si se bucură de protectia statului al cărui cetătean a devenit;

            c) străinul a solicitat renuntarea la forma de protectie acordată în conformitate cu dispozitiile prezentei ordonante.

            (2) Functionarul prevăzut la art. 12 alin. (2) emite o hotărâre constatatoare privind una dintre situatiile de fapt prevăzute la alin. (1).

            Art. 27. - (1) Statutul de refugiat se retrage străinului care se află în una dintre următoarele situatii:

            a) a solicitat din nou si în mod voluntar protectia tării a cărei cetătenie o are;

            b) după ce si-a pierdut cetătenia, a redobândit-o în mod voluntar;

            c) s-a restabilit în mod voluntar în tara pe care a părăsit-o sau în afara căreia a stat datorită temerii de a fi persecutat;

            d) nu mai poate continua să refuze protectia tării a cărei cetătenie o are datorită faptului că împrejurările în urma cărora el a fost recunoscut ca refugiat au încetat să existe;

            e) în cazul unei persoane fără cetătenie, dacă nu mai există împrejurările care au stat la baza acordării statutului de refugiat si dacă este în măsură să se întoarcă în tara în care a avut resedinta obisnuită;

            f) dacă există motive justificate de interesul public, siguranta natională si ordinea publică.

            (2) Prevederile alin. (1) lit. d) nu se aplică persoanei căreia i s-a acordat statutul de refugiat si care din motive imperioase ce se referă la persecutii anterioare refuză protectia tării a cărei cetătenie o are.

            (3) Prevederile alin. (1) lit. e) nu se aplică persoanei căreia i s-a acordat statutul de refugiat si care din motive imperioase ce se referă la persecutii anterioare refuză să se întoarcă în tara în care în mod obisnuit avea resedinta.

Art. 28. - Protectia umanitară conditionată se retrage străinului în următoarele situatii:

            a) au dispărut motivele ce au stat la baza acordării ei;

            b) după obtinerea ei străinul, prin actiunile sale sau prin apartenenta la o anumită grupare, reprezintă un pericol pentru siguranta natională sau ordinea publică în România.

            Art. 29. - (1) Forma de protectie acordată se anulează în următoarele situatii:

            a) acordarea ei s-a făcut în baza unor declaratii false ale solicitantului sau a fost obtinută de acesta în mod fraudulos;

            b) după acordarea formei de protectie s-a descoperit că străinul se afla în una dintre situatiile prevăzute la art. 4.

            (2) Prevederile alin. (1) lit. b) se aplică numai în cazul străinului care a obtinut statutul de refugiat.

            Art. 30. - (1) Retragerea si anularea unei forme de protectie se dispun prin hotărâre pronuntată de functionarul prevăzut la art. 12 alin. (2), din oficiu sau la propunerea uneia dintre institutiile cu atributii în domeniul sigurantei nationale sau ordinii publice.

            (2) Aceste măsuri nu produc efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei fată de care au fost dispuse.

            (3) În functie de motivele care au stat la baza pronuntării hotărârii de retragere sau de anulare a unei forme de protectie, străinul poate face plângere împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1), în conditiile prevăzute de prezenta ordonantă în cazul procedurii ordinare sau procedurii accelerate, după caz.

            Art. 31. - Dacă rămâne în continuare pe teritoriul României, persoana căreia i s-a retras ori i s-a anulat forma de protectie acordată se supune prevederilor legale privind regimul juridic al străinilor în Rornânia.

 

            CAPITOLUL V - Oficiul National pentru Refugiati

            Art. 32. - (1) Autoritatea centrală responsabilă de implementarea politicilor României în domeniul refugiatilor, precum si de aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante este Oficiul National pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne, care:

            a) are în componentă structuri centrale si teritoriale;

            b) beneficiază de fonduri bugetare proprii, seful său având calitatea de ordonator de credite;

            c) poate utiliza fonduri bănesti sau bunuri materiale provenite din donatii si sponsorizări ori obtinute în baza unor acorduri interne sau internationale.

            (2) Pentru aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante se vor înfiinta, prin ordin al ministrului de interne, în subordinea Oficiului National pentru Refugiati, centre de primire si cazare a persoanelor solicitante ale statutului de refugiat si a refugiatilor.

            (3) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înfiintarea, functionarea si întretinerea centrelor de primire si cazare se suportă din bugetul Ministerului de Interne, în functie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinatie de la bugetul de stat.

            Art. 33. - Eliberarea documentelor prevăzute la art. 13 lit. f) si a celor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a) este de competenta Oficiului National pentru Refugiati.

            Art. 34. - Organizarea, functionarea si atributiile Oficiului National pentru Refugiati se vor stabili prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

            CAPITOLUL VI - Dispozitii finale si tranzitorii

            Art. 35. - (1) Dispozitiile prezentei ordonante se aplică fără discriminare pe motive de rasă, religie, tară de origine, cetătenie, handicap.

            (2) Solicitantilor statutului de refugiat nu li se aplică sanctiuni penale pentru motivul intrării sau sederii ilegale pe teritoriul României.

            Art. 36. - Cererilor de acordare a statutului de refugiat sau a unei forme de protectie în temeiul art. 2, 3 sau 5, depuse înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonante, li se aplică în continuare dispozitiile Legii vr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor în România, cu modificările ulterioare.

            Art. 37. - (1) Statutul personal al străinului care a dobândit o formă de protectie în temeiul dispozitiilor prezentei ordonante este reglementat de legea tării de origine.

            (2) Drepurile care decurg din statutul personal, dobândite anterior de străinul căruia i-a fost acordată o formă de protectie în temeiul dispozitiilor prezentei ordonante, sunt recunoscute de statul român, în conditiile legii.

            Art. 38. - Ministerul de Interne poate aproba refugiatului, în timpul sederii sale pe teritoriul României, în functie de gradul integrării sale în societate, stabilirea domiciliului în tară, în conditiile reglementărilor legale privind regimul străinilor în România.

            Art. 39. - Ministerul de Interne, prin intermediul Oficiului National pentru Refugiati, împreună cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, initiază si derulează programe speciale, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru integrarea socioprofesională a străinilor care au dobândit statutul de refugiat.

            Art. 40. - Prezenta ordonantă intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

            Art. 41. - În vederea aplicării prezentei ordonante Ministerul de Interne va elabora norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

            Art. 42. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă Legea nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 5 aprilie 1996; Hotărârea Guvernului nr. 1.182/1996 pentru aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 26 noiembrie 1996; Hotărârea Guvernului nr. 322/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 25 aprilie 2000; art. 7 si 8 din Hotărârea Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Român pentru Probleme de Migrări, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995, cu modificările ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministru de interne,

Constantin Dudu Ionescu

Ministru de stat, ministrul justitiei,

Valeriu Stoica

p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,

Eugen Dijmărescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

 

Bucuresti, 31 august 2000.

Nr. 102.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igienă si sănătate publică

 

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit. P pct. 6 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

            Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

            Art. I. - Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igienă si sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 16 noiembrie 1994, se modifică după cum urmează:

            1. Litera e) a articolului 3 se abrogă.

            2. Articolul 41 va avea următorul cuprins:

            “Art. 41. - În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificările si completările ulterioare.”

            Art. II. - Prezenta ordonantă intră în vigoare în 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul sănătătii,

Hajdú Gábor

p. Ministrul agriculturii si alimentatiei,

Stefan Pete,

secretar de stat

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

 

 

Bucuresti, 31 august 2000.                                           

Nr. 103.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri

 

            În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 1 lit. G pct. 5 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, precum si ale art. 79. din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României,

            Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

            Art. 1. - (1) Decoratia Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri, prevăzută la art. 10 pct. 3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, face parte din categoria semnelor onorifice.

            (2) Semnul onorific În Serviciul Armatei prevăzut la alin. (1) se conferă ofiterilor din Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pază si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, care au 15, 20 si 25 de ani de activitate în armată.

            Art. 2. - (1) Semnul onorific În ServiciulArmatei pentru ofiteri se conferă pe viată. Numărul posesorilor este nelimitat pentru toate categoriile.

            (2) Ofixerilor în rezervă sau retragere împotriva cărora au fost pronuntate hotărâri definitive de condamnare la pedepse privative de libertate li se pot retrage semnele onorifice În Serviciul Armatei la propunerea făcută Cancelariei Ordinelor de către ministrul sau conducătorul institutiei în care acestia au activat. Retragerea se face pe bază de decret semnat de Presedintele României.

            Art. 3. - (1) Însemnul semnului onorific este o piesă ovală, care are câmpul fin granulat si care are marginal o cunună din frunze de laur la stânga si frunze de stejar la dreapta, legate jos cu o fundă.

            (2) Pe avers este aplicat numărul cu cifre latine "XV", "XX" sau "XXV", în functie de numărul anilor de activitate pentru care se acordă.

            (3) Pe revers este aplicat vulturul cruciat, care tine în gheare spada si sceptrul si are pe piept armele României.

            (4) Insemnul este surmontat de o semicunună formată din două ramuri de laur.

            (5). Panglica este din rips moarat galben, străbătută de cinci benzi albastre.

            Art. 4. - Însemnele Semriului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri se poartă la uniformă, de regulă, cu prilejul Zilei Nationale a României si al celorlalte sărbători nationale sau religioase, la festivităti cu caracter oficial si la diferite activităti cu caracter stiintific, aniversar sau comemorativ.

            Art. 5. - Însemnele semnului onorific se poartă de către ofiteri pe partea stângă a pieptului, în ordinea ierarhică prevăzută la art. 31-36 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României.

            Art. 6. - Baretele semnului onorific se poartă de către ofiteri la uniforma militară, numai la veston, în partea stângă a pieptului, pe acelasi rând, asezate de la stânga, în ordinea cronologică în care acestea au fost acordate.

            Art. 7. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri este o distinctie care se poate acorda numai cetătenilor români.

            Art. 8. - (1) Ofiterilor care îndeplinesc conditiile de conferire a decoratiei în anul 2000 li se vor elibera brevetele si li se vor înmâna numai baretele corespunzătoare.

            (2) Ofiterilor prevăzuti la alin. 1 li se vor înmâna însemnele decoratiei, iar celorlalti ofiteri în activitate li se vor preschimba, conform prevederilor art. 2, însemnele vechiului Ordin Meritul Militar, pe măsura alocării resurselor bugetare necesare.

            Art. 9. - Ordinul Meritul Militar, instituit în 1954 si care s-a conferit ofiterilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, este substituit cu următoarele semne onorifice:

            a) Ordinul Meritul Militar clasa a III-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri care au 15 ani de activitate în armată;

            b) Ordinul Meritul Militar clasa a II-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri care au 20 de ani de activitate în armată;

            c) Ordinul Meritul Militar clasa I, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri care au 25 de ani de activitate în armată.

            Art. 10. - Descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri, materialul din care se realizează, dimensiunile, modelul desenat al decoratiei, precum si motivele care determină conferirea ei sunt prevăzute în regulamentul cuprins în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Cantrasemnează:

p. Ministrul apărării nationale;

Ioan Mircea Plângu,

secretar de stat

Ministru de interne,

Constantin Dudu Ionescu

Ministru de stat, ministrul justitiei,

Valeriu Stoica

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

Directorul Serviciului Român de Informatii,

Costin Georgescu

Directorul Serviciului de Informatii Externe,

Cătălin Harnagea

Directorul Serviciului de Protectie si Pază,

Neculai Stoina

Directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale,

Ion Sima

 

Bucuresti, 31 august 2000.

Nr. 104.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind conferirea si descrierea Semnului onorific

În Serviciul Armatei pentru ofiteri

 

            CAPITOLUL I - Conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri

            Art. 1. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri se conferă ofiterilor din Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pază si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

            Art. 2. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri se conferă de Presedintele Românîei, prin decret, în baza propunerilor individuale ale ministrilor si conducătorilor institutiilor mentionate la art. 1.

            Art. 3. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri se conferă o dată pe an, cu ocazia Zilei Nationale a României.

            Art. 4. - (1) Conform prevederilor art. 10 pct. 3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri se conferă pentru:

            a) 15 ani de activitate în armată;

            b) 20 de ani de activitate în armată;

            c) 25 de ani de activitate în armată.

            (2) În sensul prezentului regulament, prin activitate în armată se întelege vechimea ca ofiter în activitate, în conditiile prevăzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

            Art. 5. - Ofiterii care sunt propusi să li se confere semnul onorific trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

            a) să aibă vechimea în calitate de ofiter în activitate prevăzută la art. 10 pct. 3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României;

            b) să aibă rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, evidentiate prin calificativele de cel putin "Bun" în aprecierile de serviciu din ultimii 4 ani premergători anului în care urmează să li se confere decoratia. Dacă în această perioadă cei în cauză au obtinut un calificativ anual inferior calificativului "Bun", anul respectiv nu se ia în calcul.

            Art. 6. - Timpul cât ofiterii în activitate au fost condamnati cu suspendarea conditionată a executării pedepsei ori au fost condamnati cu executarea acesteia, însă au fost amnistiati sau grajiati înainte de a începe executarea, nu se ia în calculul vechimii în activitate în armată pentru conferirea semnului onorific, cu exceptia cazurilor în care, în urma rejudecării cauzei, instanta competentă a pronuntat achitarea.

            Art. 7. - Ministrii, respectiv conducătorii institutiilor mentionate la art. 1, comunică Cancelariei Ordinelor anual, în scris, până la data de 1 iunie, numărul ofiterilor care vor fi decorati cu semnul onorific.

            Art. 8. - Pentru ofiterii îndreptătiti să li se confere semnul onorific durata activitătii în armată se calculează până la data de 31 august a anului în care sunt propusi să fie decorati.

            Art. 9. - (1) Tabelele cuprinzând propunerile nominale de conferire a Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri se trimit de ministrii, respectiv de conducătorii institutiilor mentionate la art. 1 la Cancelaria Ordinelor până la data de 31 august a fiecărui an.

            (2) Fac obiectul propunerilor de conferire a semnului onorific inclusiv ofiterii care au îndeplinit conditiile de decorare si au fost trecuti în rezervă sau direct în retragere, pentru motive neimputabile lor, până la data emiterii decretului prin care se conferă decoratiile.

            Art. 10. - (1) Ofiterii sanctionati pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispozitii legale, în perioada de la ultima apreciere de serviciu si până la data de 31 august a anului când se conferă semnul onorific; nu mai sunt propusi, iar dacă abaterile au fost săvârsite în perioada 31 august-1 decembrie, ministrul, respectiv conducătorul institutiei mentionate la art. 1, solicită Cancelariei Ordinelor radierea acestora din tabelele cu propuneri.

            (2) Prevederile alin. (1) se aplică numai în situatia în care abaterea gravă săvârsită ar avea ca urmare si acordarea unui calificativ inferior calificativului "Bun" în aprecierea de serviciu pentru anul în curs.

 

            CAPITOLUL II - Brevetele Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri

            Art. 11. - Brevetul reprezintă documentul oficial prin care se atestă conferirea decoratiilor. Până la emiterea brevetului, institutiile prevăzute la art. 1 pot elibera titularilor, pe baza decretului de conferire a decoratiei, adeverinte care să ateste conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri.

            Art. 12. - Brevetul pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri are pe suprafata sa stema tării si are înscrise date privind denumirea acestui semn, numărul si data decretului de conferire, numele si prenumele posesorului, cu initiala tatălui, indicativul unitătii militare din care face parte, meritele pentru care se acordă semnul onorific: pentru 15 ani, 20 de ani sau 25 de ani de activitate în armată, rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională.

            Art. 13. - Brevetele pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri sunt validate prin semnătura sau parafa ministrilor, respectiv a conducătorilor institutiilor mentionate la art. 1, si a cancelarului ordinelor.

            Art. 14. - Brevetele pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri poartă două numere, astfel:

            a) numărul "IX.3." si literele: a) - pentru 15 ani de activitate în armată, b) - pentru 20 de ani de activitate în armată sau c) - pentru 25 de ani de activitate în armată, care corespunde cu numărul de ordine din ierarhia decoratiilor, prevăzut la art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României;

            b) numărul de înregistrare în evidenta Cancelariei Ordinelor.

 

            CAPITOLUL III - Însemnul si descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri

            Art. 15. - (1) Însemnul pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri este o piesă ovală, usor bombată, având înăltimea de 35 mm si lătimea de 31 mm, care are câmpul fin granulat. Marginal este aplicată, atât pe avers, cât si pe revers, o cunună aurită, deschisă, în relief, având frunze de laur la stânga si frunze de stejar la dreapta, legate jos cu o fundă; lătimea frunzei este de 6 mm.

            (2) Pe avers este aplicat numărul cu cifre latine aurite: "XV", "XX" sau "XXV"; înăltimea cifrelor este de 8 mm.

            (3) Pe revers este aplicat vulturul cruciat, care tine în gheare spada si sceptrul si are pe piept armele României, aurit; înăltimea vulturului este de 12 mm.

            (4) Însemnul este surmontat de un inel de la care porneste o semicunună formată din două ramuri de laur legate sus cu o bară; lătimea semicununei este de 31 mm si înăltimea este de 14 mm.

            (5) Panglica este din rips moarat galben, străbătută de cinci benzi albastre, late fiecare de câte 2 mm; lătimea panglicii este de 35 mm si are înăltimea aparentă de 50 mm.

            Art. 16. - (1) Diferenta dintre categorii este următoarea: a) pentru 15 ani de activitate în armată, piesa este din tombac argintat, iar cununa din frunze de laur si de stejar, numărul cu cifre latine "XV" si vulturul cruciat, din tombac aurit;

            b) pentru 20 de ani de activitate în armată, piesa este din argint cu titlu de 800%, iar cununa din frunze de laur si de stejar, numărul cu cifre latine "XX" si vulturul cruciat sunt aurite;

            c) pentru 25 de ani de activitate în armată, piesa este din argint cu titlu de 800%, iar cununa din frunze de laur si de stejar, numărul cu cifre latine "XXV" si vulturul cruciat sunt din argint cu titlu de 925%, aurit.

            (2) Însemnele pentru "XX" si "XXV" de ani vor avea poanson cu titlul metalului din care sunt confectionate.

            Art. 17. - (1) Ecranul (cutia) care contine distinctia este îmbrăcat(ă) în piele galbenă si în interior este căptusit(ă) cu plus albastru.

            (2) Pe capacul cutiei sunt imprimate cu albastru stema României si titulatura decoratiei.

            Art. 18. - Modelul desenat al Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri este reprezentat grafic în anexa care face parte din prezentul regulament.

 

            CAPITOLUL IV - Baretele Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri            

Art. 19. - (1) O dată cu semnul onorific se acordă si bareta.

            (2) Bareta, lungă de 18 mm si lată de 10 mm, are culorile panglicii reduse cu 50%; pe centru este aplicat numărul cu cifre latine "XV", "XX" sau "XXV", confectionat din argini cu titlu de 800%, înalt de 8 mm. Panglica este prinsă pe un suport metalic care are, pe spate, o agrafă de prindere.

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri

 

            În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 1 lit. G pct. 5 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea  Guvernului de a emite ordonante, precum si ale art. 79 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României,

            Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

            Art. 1. - (1) Decoratia Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri, prevăzută la art. 10 pct. 4 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, face parte din categoria semnelor onorifice.

            (2) Semnul onorific În Serviciul Armatei prevăzut la alin. (1) se conferă maistrilor militari si subofiterilor din Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pază si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, care au 15, 20 si 25 de ani de activitate în armată.

            Art. 2. - (1) Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri se conferă pe viată. Numărul posesorilor este nelimitat pentru toate categoriile.

            (2) Maistrilor militari si subofiterilor în rezervă sau retragere împotriva cărora au fost pronuntate hotărâri definitive de condamnare la pedepse privative de libertate li se pot retrage Semnele onorifice În Serviciul Armatei la propunerea făcută Cancelariei Ordinelor de către ministrul sau conducătorul institutiei în care acestia au activat.  Retragerea se face pe bază de decret semnat de Presedintele României.

            Art. 3. - (1) Însemnul semnului onorific este o piesă ovală, confectionată din tombac, având bordura usor ridicată; marginal are stantată, în relief usor o cunună din frunze de laur la stânga si din frunze de stejar la dreapta, legate jos cu o fundă.

            (2) Pe avers este redat, suprapunând partial cununa, conturul unei cruci de Malta cu un medalion circular central în care se află înscris numărul cu cifre latine "XV", "XX" sau "XXV"; în functie de numărul anilor de activitate pentru care se acordă.

            (3) Pe revers, în jumătatea superioară, este aplicat vulturul cruciat, care tine în gheare spada si sceptrul si are pe piept armele României iar în partea inferioară a câmpului este scris: "RĂSPLATA/SERVICIULUI/MILITAR".

            (4) Însemnul este surmontat de o semicunună formată din două ramuri de laur.

            (5) Panglica este din rips moarat galben, străbătută de sase benzi albastre.

            Art. 4. - Însemnele Semnului onorific În Serviciul Armatei`pentru maistri militari si subofiteri se poartă la uniformă, de regulă, cu prilejul Zilei Nationale a României si al celorlalte sărbători nationale sau religioase, la festivităti cu caracter oficial si la diferite activităti cu caracter stiintific, aniversar sau comemorativ.

            Art. 5. - Însemnele semnului onorific se poartă de către maistri militari si subofiteri pe partea stângă a pieptului, în ordinea ierarhică prevăzută la art. 31-36 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României.

            Art. 6. - Baretele semnului onorific se poartă de către maistri militari si subofiteri la uniforma militară numai la veston, în partea stângă a pieptului, pe acelasi rând, asezate de la stânga, în ordinea cronologică în care acestea au fost acordate.

            Art. 7. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri este o distinctie care se poate acorda numai cetătenilor români.

            Art. 8. - (1) Maistrilor militari si subofiterilor care îndeplinesc conditiile de conferire a decoratiei in anul 2000 li se vor elibera brevetele si li se vor înmâna numai baretele corespunzătoare.

            (2) Maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti la alin. (1) li se vor înmâna însemnele decoratiei, iar celorlalti maistri militari si subofiteri în activitate li se vor preschimba, conform prevederitor art. 2, însemnele vechiului Ordin Meritul Militar, pe măsura alocării resurselor bugetare necesare.

            Art. 9. - Ordinul Meritul Militar, instituit în 1954 si care s-a conferit maistrilor militari si subofiterilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 29/2000 privmd sistemul national de decoratii al României, este substituit cu următoarele semne onorifice:

            a) Ordinul Meritul Militar clasa a III-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei peritru maistri militari si subofiteri care au 15 ani de activitate în armată;

            b) Ordinul Meritul Militar clasa a Il-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri care au 20 de ani de activitate în armată;

            c) Ordinul Meritul Militar clasa I, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri care au 25 de ani de activitate în armată.

            Art. 10. - Descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri, materialul din care se realizează dimensiunile, modelul desenat al decoratiei precum si motivele care determină conferirea ei sunt prevăzute în regulamentul cuprins în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării nationale,

Ioan Mircea Plângu,

secretar de stat

Ministru de interne,

Constantin Dudu Ionescu

Ministru de stat, ministrul justitiei,

Valeriu Stoica

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

Directorul Serviciului Român de Informatii,

Costin Georgescu

Directorul Serviciului de Informatii Externe,

Cătălin Harnagea

Directorul Serviciului de Protectie si Pază,

Neculai Stoina

Directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale,

Ion Sima

 

Bucuresti, 31 august 2000.

Nr. 105.

 

ANEXA

 

REGULAMENT

privind conferirea si descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri

 

            CAPITOLUL I - Conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri

            Art. 1. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri se conferă maistrilor militari si subofiterilor din Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pază si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

            Art. 2. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri se conferă de Presedintele României, prin decret, în baza propunerilor individuale ale ministrilor, respectiv ale conducătorilor institutiilor mentionate la art. 1.

            Art. 3. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri se conferă o dată pe an, cu ocazia Zilei Nationale a României.

            Art. 4. - (1) Conform prevederilor art. 10 pct. 4 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri se conferă pentru:

            a) 15 ani de activitate în armată;

            b) 20 de ani de activitate în armată;

            c) 25 de ani de activitate în armată.

            (2) În sensul prezentului regulament, prin activitate în armată se întelege vechimea ca maistru militar sau subofiter în activitate în conditiile prevăzute de Lege nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

            Art. 5 - Maistrii militari si subpfiterii care sunt propusi să li se confere semnul onorific trebuie să îndeplinească urmatoareie conditii:

            a) să aibă vechimea în calitate de maistru militar sau subofiter în activitate prevăzută la art. 10 pct. 4 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României;

            b) să aibă rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, evidentiate prin calificativele de cel putin "Bun" în aprecierea de serviciu din ultimii 4 ani premergători anului în care urmează să li se confere decoratia. Daca în această perioadă cei în cauză au obtinut un calificativ anual inferior calificativului "Bun", anul respectiv nu se ia în calcul.

            Art. 6. - Timpul cât maistrii militari si subofiterii în activitate au fost condamnati cu suspendarea conditionată a executării pedepsei ori au fost condamnati cu executarea acesteia, însă au fost amnistiati sau gratiati înainte de a începe executarea, nu se ia în calculul vechimii în activitate în armată pentru conferirea semnului onorific, cu exceptia cazurilor în care, în urma rejudecării cauzei, instanta competentă a pronuntat achitarea.

            Art. 7. - Ministrii, respectiv conducătorii institutiilor mentionate la art. 1, comunică Cancelariei Ordinelor anual, în scris, până la data de 1 iunie, numărul maistrilor militari si subofiterilor care vor fi decorati cu semnul onorific.

            Art. 8. - Pentru maistrii militari si subofiterii îndreptătiti să li se confere semnul onorific; durata activitătii în armată se calculează până la data de 31 august a anului în care sunt propusi să fie decorati.

            Art. 9. - (1) Tabelele cuprinzând propunerile nominale de conferire a Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri, ori se trimit de ministrii, respectiv de conducătorii institutiilor mentionate la art. 1, la Cancelaria Ordinelor până la data de 31 august a fiecărui an.

            (2) Fac obiectul propunerilor de conferire a semnului onorific inclusiv maistrii militari si subofiterii care au îndeplinit conditiile de decorare si au fost trecuti în rezervă sau direct în retragere, pentru motive neimputabile lor, până la data emiterii decretului prin care se confreră decoratiile.

            Art. 10 (1) Maistrii militari si subofiterii sanctionati pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispozitii legale, în perioada de la ultima apreciere de serviciu si până la data de 31 august a anului când se conferă semnul onorific, nu mai sunt propusi, iar dacă abaterile au fost săvârsite în perioada 31 august-1 decembrie, ministrul, respectiv, conducătorul institutiei mentionate la art. 1, solicită Cancelariei ordinelor radierea acestora din tabelele cu propuneri.

            (2) Prevederile alin. (1) se aplică numai în situatia în care abaterea gravă săvârsită ar avea ca urmare si acordarea unui calificativ inferior calificativului "Bun" în aprecierea de serviciu pentru anul în curs.

 

            CAPITOLUL II - Brevetele Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri

            Art. 11. - Brevetul reprezintă documentul oficial prin care se atestă conferirea decoratiilor. Până la emiterea brevetului, institutiile prevăzute la art. 1 pot elibera titularilor, pe baza decretului de conferire a decoratiei, adeverinte care să ateste conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri.

            Art. 12. - Brevetul pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri are pe suprafata sa stema tării si are înscrise date privind denumirea acestui semn, numărul si data decretului de conferire, numele si prenumele posesorului, cu initiala tatălui, indicativul unitătii militare din care face parte, meritele pentru care se acordă semnul onorific: pentru 15 ani, 20 de ani sau 25 de ani de activitate în armată si pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională.

            Art. 13. - Brevetele pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri sunt validate prin semnătura sau parafa ministrilor, respectiv a conducătorilor institutiilor mentionate la art. 1 si a cancelarului ordinelor.

            Art. 14. - Brevetele pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri poartă două numere, astfel:

            a) numărul "IX.4." si literele: a) - pentru 15 ani de activitate în armată; b) - pentru 20 de ani de activitate în armată sau c) -pentru 25 de ani de activitate în armată, care corespunde cu numărul de ordine din ierarhia decoratiilor, prevăzut la art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României;

            b) numărul de înregistrare în evidenta Cancelariei Ordinelor.

 

            CAPITOLUL III - Însemnul si descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei, pentru maistri militari si subofiteri

            Art. 15. - (1) Însemnul pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri este o piesă ovală, confectionată din tombac, având înăltimea de 35 mm si lătimea de 31 mm, cu bordura usor reliefată; la margini este stantată, în relief usor, o cunună deschisă, din frunze de laur la stânga si frunze de stejar la dreapta, legate jos cu o fundă, lătimea cununei fiind de 4 mm.

            (2) Pe avers, suprapunând partial cununa, este redată în partea superioară a câmpului o cruce de Malta, cu bratele de 24 mm, având un medalion central cu diametrul de 12 mm; în medalion este înscris numărul cu cifre latine aurite: "XV", "XX" sau "XXV", înalte de 7 mm.

            (3) Pe revers, în jumătatea superioară, este vulturul cruciat, înalt de 15 mm, care tine în gheare spada si sceptrul si are pe piept armele României; în partea inferioară a câmpului este inscriptia "RĂSPLATA/SERVICIULUI/MILITAR", cu litere înalte de 3 mm.

            (4) Însemnul este surmontat de un inel de la care porneste o semicunună formată din două ramuri de laur legate sus cu o bară; lătimea semicununei este de 31 mm si înăltimea este de 14 mm.

            (5) Panglica este din rips moarat galben străbătută de sase benzi albastre, late fiecare de câte 1,5 mm; lătimea panglicii este de 35 mm si are înăltimea aparentă de 50 mm.

            Art. 16. - Diferenta dintre categorii este următoarea:

            a) pentru 15 ani de activitate în armată, piesa este brunată;

            b) pentru 20 de ani de activitate în armată, piesa este argintată;

            c) pentru 25 de ani de activitate în armată, piesa este aurită.

            Art. 17. - (1) Ecranul (cutia) care contine distinctia este îmbrăcat(ă) în pergamoid galben si în interior este căptusit(ă) cu mătase albastră.

            (2) Pe capacul cutiei este imprimată cu albastru titulatura decoratiei.

            Art. 18. - Modelul desenat al Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri este reprezentat grafic în anexa care face parte din prezentul regulament.

 

            CAPITOLUL IV - Baretele Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri

            Art. 19. - (1) O dată cu semnul onorific se acordă si bareta.

            (2) Bareta, lungă de 18 mm si lată de 10 mm, are culorile panglicii reduse cu 50%; pe centru este aplicat numărul cu cifre latine "XV", "XX" sau "XXV", confectionat din tombac brunat, înalt de 8 mm. Panglica este prinsă pe un suport metalic care are pe spate, o agrafă de prindere.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

privind constituirea si organizarea clerului militar

 

            În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 1 lit. G pct. 8 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

            Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

           

            CAPITOLUL I - Dispozitii generale

            Art. 1. - (1) Clerul militar se constituie din preotii militari care îsi desfăsoară activitatea în structurile fortelor armate.

            (2) Clerul militar se instituie în Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pază, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Ministerul Justitiei - Directia Generală a Penitenciarelor, în scopul satisfacerii cerintelor spiritual-religioase ale militarilor; membrii săi contribuie, prin mijloace specifice si în limitele misiunii pastorale pe care o au, la cultivarea virtutilor ostăsesti, la formarea răspunderii civice si a sentimentelor patriotice în rândul militarilor.

            Art. 2. - Preotul militar este slujitorul unei Biserici sau al unui cult recunoscut de lege, încadrat în structurile forielor armate, învestit cu dreptul de a oficia acte de cult si de a transmite învătătura mostenită credinciosilor pe care îi păstoreste.

            Art. 3. - (1) Activitătile duhovnicesti si religioase se desfăsoară conform rânduielilor bisericesti, după programul stabilit de preotul militar cu aprobarea comandantului unitătii. Participarea militarilor la aceste activităti se face pe

baza optiunii liber exprimate a acestora.

            (2) Participarea militarilor la activitătile de educatie religioasă, morală sau civică, la serviciile religioase prilejuite de sărbătorile nationale, depunerea jurământului, Ziua Eroilor, zilele categoriilor de forte ale armatei, armelor, zilele unitătilor, din duminici si sărbători, precum si la programul educativ-patriotic legat de acestea se desfăsoară conform planului pregătirii pentru luptă.

            Art. 4. - Preotii militari desfăsoară în unităti si garnizoane atât activitate pastorală, potrivit doctrinei si practicii cultului respectiv, cât si activitate de educatie moral-religioasă, în spirit patriotic, pentru militarii în termen, militarii cu termen redus, militarii angajati pe bază de contract, cadrele militare, salariatii civili si familiile acestora care locuiesc în perimetrul unititătilor militare respective.

            Art. 5. - (1) Serviciile religioase se efectuează, în timp de pace, în lăcasurile de cult din unitătile militare sau în cele locale: anume destinate, în spatii special amenajate ori pe terenuri de instructie.

            (2) În campanie, în stare de asediu sau în stare de urgentă serviciile religioase se efectuează în forme si în locuri adecvate situatiilor respective.

            Art. 6. - (1) La serviciile religioase preotii militari poartă vestimentatia cultului de care apartin, iar în celelalte ocazii, uniforma militară clericală adecată.

            (2) Normele privind descierea uniformei militare clericale, a însemnelor distinctive si de ierarhizare se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.

            Art. 7. - Apartenenta confesională a militarilor este cea declarată de acestia.

            Art. 8. - În toate unitătile si formatiunile militare se interzice atragerea militarilor spre o credintă anume, prin forme si mijloace abuzive sau altele decât cele liber consimtite.

 

            CAPITOLUL II - Organizarea clerului militar

            Art. 9. - (1) Recrutarea preotilor militari se face, după caz, de către Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pază, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Ministerul Justitiei - Directia Generală a Penitenciarelor, din rândul personalului hirotonit sau ordinat care are numai cetătenie română, recomandat de un cult legal constituit, licentiat în Teologie pastorală si având cel putin 2 ani de activitate bisericească.

            (2) Încadrarea preotilor militari se face prin concurs sau examen.

            (3) Candidatii declarati admisi vor urma cursuri de pregătire specifice, organizate de institutiile prevăzute la art. 1, în colaborare cu cultele religioase care au recomandat preoti pentru mediul militar.

            Art. 10. - (1) În Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei se organizează si functionează câte o sectie de asistentă religioasă.

            (2) În celelalte institutii în care activează preoti militari se constituie structuri adecvate cerintelor, stabilite prin ordin al conducătorilor respectivelor institutii.

            (3) Organizarea, compunerea si atributiile structurilor prevăzute la alin. (1) si (2) se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare.

            Art. 11. - (1) Seful Sectiei de asistentă religioasă are rang onorific de vicar administrativ si este numit în functie de ministrul de resort, la propunerea Bisericii Ortodoxe Române, în urma consultării ecumenice a cultelor care au reprezentare în cadrul ministerelor mentionate la art. 10 alin. (1), dintre preotii care întrunesc conditiile pentru această functie.

            (2) Seful Sectiei de asistentă religioasă coordonează activitatea preotilor, pastorilor sau a deserventilor altar culte, permanenti si angajati pe bază de conventii civile de prestări de servicii.

            (3) În îndeplinirea atributiilor sale seful Sectiei de asistentă religioasă colaborează, pe linie militară, cu un consilier, ofiter în activitate.

            Art. 12. - (1) Pentru acoperirea unor nevoi de asistentă religioasă vor putea fi angajati clerici din unitătile de cult, pe bază de conventii civile de prestări de servicii, în conditiile art. 3 lit. a) si ale celorlalte prevederi ale Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri, de protectie socială a persoanelor încadrate în muncă.

            (2) Clericii angajati potrivit alin. (1) sunt recomandati de ierarhul sau de seful local al cultului respectiv, selectionati si abilitati de sectiile de asistentă religioasă, si trebuie să îndeplinească cerintele art. 9 alin. (3).

            (3) Pe durata activitătii lor clericii angajati pe bază de conventii civile de prestări de servicii vor respecta îndatoririle ce le revin clericilor militari permanenti. Pe perioada respectivă acestia nu dobândesc calitatea de salariati si nu beneficiază de drepturile prevăzute în legislatia privind protectia somerilor, în conditiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protectie a persoanelor încadrate în muncă.

            Art. 13. - Drepturile salariale ale clericilor angajati pe bază de conventii civile de prestări de servicii se vor stabili în raport cu volumul de activitate desfăsurată lunar de acestia.

            Art. 14. - Preotii militari se subordonează militar-administrativ sefilor structurilor militare în care sunt încadrati si spiritual-canonic ierarhiei bisericesti care i-a recomandat.

            Art. 15. - Preotii militari sunt asimilati corpului ofiterilor, după cum urmează:

            a) asimilati gradului de maior: preotii de garnizoană categoria I si preotii asistenti;

            b) asimilati gradului de locotenent-colonel: preotii de garnizoană categoria a II-a;

            c) asimilati gradului de colonel: preotii de garnizoană categoria a III-a, preoti ai garnizoanei Bucuresti, preoti în Sectia de asistentă religioasă;

            d) asimilati gradului de general de brigadă: inspector general si sef al Sectiei de asistentă religioasă.

 

            CAPITOLUL III - Îndatoririle si drepturile preotilor militari

            Art. 16. - Prevederile art. 9-12, 14, 17-28 si 112 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare se aplică în mod corespunzător si preotilor militari si familiilor acestora, după caz.

            Art. 17. - Preotul din structurile militare are, în principal, următoarele îndatoriri:

            a) oficiază Sfânta Liturghie, celelalte slujbe si servicii religioase, administrează Sfintele Taine, asigurând mărturisirea si împărtăsirea personalului militar si civil, desfăsoară activitatea de pastoratie individuală si de grup în unităti, în conditiile prevăzute la art. 3 alin. (1);

            b) transmite militarilor de aceeasi religie sau confesiune cu el învătătura de credintă a cultului religios pe care îl reprezintă;

            c) desfăsoară activitate de educatie moral-religioasă, etică si civică a personalului armatei;

            d) colaborează nemijlocit cu ceilalti factori educationali din unităti, comandamente si garnizoane pentru organizarea serviciilor religioase, cu ocazia unor evenimente importante din istoria si spiritualitatea poporului român;

            e) acordă asistentă religioasă, la cerere, tuturor militarilor, inclusiv celor aflati în spitale, penitenciare sau în arestul unitătilor;

            f) participă, prin mijloace pastorale specifice, la formarea spirituală, la prevenirea si combaterea manifestărilor antisociale;

            g) se preocupă, alături de comandanti sau sefi, de starea psihomorală si disciplinară a militarilor;

            h) participă, cu aprobarea comandantilor, la programele de pregătire pastorală organizate de cultul religios respectiv, fără a afecta activitatea de asistentă din structurile militare în care îsi desfăsoară activitatea, sau la cele de pregătire militară organizate de structurile în care sunt încadrati.

            Art. 18. - (1) Preotilor militari le este restrânsă exercitarea unor drepturi si libertăti, astfel:

            a) căsătoria cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetătenie română este conditionată de obtinerea aprobării prealabile a conducătorilor institutiilor în care sunt încadrati;

            b) participarea la mitinguri, demonstratii sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă;

            c) deplasarea în străinătate a preotilor militari se poate face în conditiile care se stabilesc prin ordine si dispozitii cu caracter intern;

            d) exprimarea opiniilor politice se poate face numai în afara serviciului, dar nu în fata militarilor păstoriti;

            e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-stiintific, cultural si sportiv-recreativ, cu exceptia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii si disciplinei militare, este permisă în conditiile stabilite prin regulamente.

            (2) Preotii militari permanenti nu pot functiona ca preoti de parohie decât după încetarea activitătii în rândul clerului militar.

            Art. 19. - (1) Pentru acte de eroism, curaj si devotament în executarea unor misiuni, precum si pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin preotilor militari li se pot conferi decoratii si titluri de onoare.

            (2) Pentru vechime în activitate si rezultate meritorii preotilor militari li se conferă medalii si ordine militare, iar pe linie bisericească, ranguri si distinctii. Conferirea decoratiilor si a titlurilor de onoare preotilor militari se face potrivit reglementărilor aplicabile cadrelor militare.

            (3) Prin vechime efectivă în serviciul militar a preotilor militari se întelege perioada cuprinsă între data dobândirii acestei calităti si data încetării ei.

            (4) Pentru îndeplinirea exemplară a atributiilor de serviciu preotilor militari li se pot acorda recompense morale si materiale potrivit regulamentelor militare.

            Art. 20. - (1) Pentru abateri de la disciplină, neîndeplinirea îndatoririlor sau încălcarea regulilor de convietuire socială preotilor militari li se pot aplica sanctiuni.

            (2) Normele privind stabilirea sanctiunilor si a competentelor de aplicare a acestora se vor elabora de fiecare minister si institutie, împreună cu acele culte religioase de care apartin preotii, pe baza reglementărilor militare si a rânduielilor bisericesti.

 

            CAPITOLUL IV - Încetarea calitătii de preot militar

            Art. 21. - Limitele de vârstă până la care preotii militari pot fi mentinuti în functii sunt similare cu cele ale cadrelor militare.

            Art. 22. - Preotii militari încetează a mai avea această calitate în următoarele situatii:

            a) după implinirea vârstei si a vechimii în serviciu, necesare pentru acordarea persiei de serviciu;

            b) sunt încadrati de comisiile de expertiză medico-militară în gradul I, II sau III de invaliditate, potrivit legii;

            c) când în urma reorganizării unor unităti si a reducerii unor functii din statele de organizare nu sunt posibilităti pentru a fi încadrati în alte unităti, precum si pentru alte motive sau nevoi ale ministerelor;

            d) la cerere, pentru motive bine întemeiate;

            e) prin demisie;

            f) când sunt condamnati prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă, la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia;

            g) când încalcă prevederile art. 28 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;

            h) în alte situatii imputabile acestora, stabilite de ministere si institutii, împreună cu acele culte de care apartin.

            Art. 23. - (1) Hotărârea de mentinere în activitate a clericilor militari împotriva cărora a fost pornit procesul penal sau care au fost trimisi spre judecată în fata instantelor lor ecleziastice se ia după solutionarea definitivă a procesului penal sau a judecătii ecleziastice.

            (2) În acest interval de timp preotii militari se suspendă din functie, iar cei care sunt cercetati si judecati în stare de libertate sau eliberati pe cautiune se pun la dispozitie. Pe timpul suspendării din functie preotii militari nu primesc nici un drept de la ministerele si institutiile în care isi desfăsoară activitatea.

            (3) Preotilor militari condamnati, care anterior au fost suspendati din functii, le încetează calitatea de preot militar începând cu data suspendării.

            (4) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, acestia vor fi repusi în toate drepturile avute la data suspendării din functie, respectiv a punerii la dispozitie.

            (5) Repunerea în drepturi se poate dispune si în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal.

            Art. 24. - (1) Preotii militari care nu îndeplinesc conditiile de pensionare nu îsi încetează activitatea în cadrul institutiei la care sunt încadrati, pe timpul cât se află

în incapacitate temporară de muncă, fiind internati în spitale ori sanatorii sau se află în concedii medicale.

            (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplică celor cărora urmează să le înceteze calitatea de preot militar potrivit art. 22 lit. d), e), f), g) si h).

 

            CAPITOLUL V  - Dispozitii finale

            Art. 25. - Normele privind evidenta, selectionarea, încadrarea si promovarea în functii si cele referitoare la aprecierea de serviciu a preotilor militari se stabilesc de ministerele si institutiile în cadrul cărora acestia îsi desfăsoară activitatea.

            Art. 26. - Unitătile militare asigură, în limita posibilitătilor, mijloacele necesare în vederea construirii sau amenajării spatiilor destinate desfăsurării serviciilor si asistentei religioase.

            Art. 27. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante institutiile prevăzute la art. 1 alin. (2) vor elabora regulamentul de organizare si functionare a sectiilor de asistentă religioasă, precum si statele de functii.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării nationale,

Ioan Mircea Plângu,

secretar de stat

Ministru de stat, ministrul justitiei,

Valeriu Stoica

Ministru de interne,

Constantin Dudu Ionescu

Ministrul muncii si protectiei sociale,

Smaranda Dobrescu

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

 

Bucuresti, 31 august 2000.

Nr. 106.