MONITORUL
OFICIAL AL ROMÂNIEI
P
A R T E A I
Anul XII
- Nr. 436 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Duminică, 3 septembrie 2000
SUMAR
ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
100. - Ordonantă
pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 152/1999 privind
produsele medicamentoase de uz uman
102. - Ordonantă
privind statutul si regimul refugiatilor în România
103. - Ordonantă
pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor la normele legale de igienă si sănătate publică
104. - Ordonantă
privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri
105. - Ordonantă
privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si
subofiteri
106. - Ordonantă
privind constituirea si organizarea clerului militar
ORDONANTE
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru modificarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 152/1999
privind
produsele medicamentoase de uz uman
În temeiul prevederilor art. 107
alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit. P pct. 3 din Legea
nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonantă.
Art. I. - Ordonanta de urgentă
a Guvernului privind produsele medicamentoase de uz uman nr. 152/1999,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 20 octombrie
1999, se modifică si va avea următorul cuprins:
1. Alineatul (1) al articolului
104 va avea următorul cuprins:
“Art 104. - (1) Unitătile
farmaceutice vor plăti, în vederea obtinerii autorizatiei de functionare,
următoarele sume în contul Ministerului Sănătătii:
a) unitătile de productie a
produselor medicamentoase 6.000.000 lei
b) depozitele farmaceutice 4.000.000
lei
c) farmaciile 3.000.000 lei
d) drogheriile 2.000.000 lei.”
2. Articolul 105 se abrogă.
3. Articolul 106 se modifică si va
avea următorul cuprins:
“Art. 106. - Sumele încasate potrivit
art. 104 constituie venituri ale Fondului special pentru sănătate publică si se
utilizează în conditiile legii.”
4. Alineatul (2) al articolului
108 se modifică si va avea următorul cuprins:
“(2) Cheltuielile necesare pentru
efectuarea inspectiilor în vederea acordării autorizatiilor de functionare sunt
suportate de Ministerul Sănătătii din Fondul special pentru sănătate publică.
Art. II. - Prezenta ordonantă
intră în vigoare la 3 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Ministru de
stat, ministrul sănătătii,
Ministrul
finantelor
p. Ministrul
industriei si comertului,
Sorin
Potânc,
secretar de
stat
Bucuresti, 31 august 2000.
Nr. 100.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind
statutul si regimul refugiatilor în România
În temeiul prevederilor art. 107
alin. (1) si (3) din Constitutia României, precum si ale art. 1 lit. G pct. 2
din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonantă.
CAPITOLUL I - Dispozitii generale
Art. 1. - În conditiile prezentei
ordonante, străinilor li se poate acorda una dintre următoarele forme de
protectie:
a) statutul de refugiat;
b) protectie umanitară
conditionată;
c) protectie umanitară temporară.
Art. 2. - (1) Statutul de refugiat se
poate acorda la cerere străinului care dovedeste că, datorită unei temeri bine
întemeiate de a fi persecutat pe considerente de rasă, religie, nationalitate,
apartenentă la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara
tării sale de origine si care nu poate primi sau, datorită acestei temeri, nu
doreste protectia acestei tări.
(2) Prin termenul tară de origine,
în cazul unei persoane care detine mai multe cetătenii, se întelege fiecare
tară al cărei cetătean este, iar în cazul unei persoane fără cetătenie, tara în
care acesta îsi are domiciliul.
Art. 3. - (1) Statutul de refugiat se
acordă, la cerere, si sotiei sau, după caz, si sotului, precum si copiilor
minori cu exceptia cazurilor în care persoanele respective se află în una
dintre situatiile prevăzute la art. 4.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică
numai în cazul căsătoriilor încheiate de persoana căreia i s-a recunoscut
statutul de refugiat în temeiul art. 2 alin. (1) înainte de intrarea pe
teritoriul României.
Art. 4. - Nu se acordă statutul de
refugiat străinului care:
a) a comis o infractiune contra păcii
si omenirii ori o infractiune la care se referă conventiile internationale la
care România este parte;
b) a comis o infractiune gravă de
drept comun în afara României înainte de a fi admis pe teritoriul acesteia ca
refugiat;
c) a comis fapte care sunt contrare
scopurilor si principiilor enuntate în Carta Organizatiei Natiunilor Unite sau
tratatelor si conventiilor internationale privitoare la refugiati, la care
România este parte.
Art. 5. - Protectia umanitară
conditionată se poate acorda străinului care nu îndeplineste conditiile
prevăzute la art. 2 alin. (1) si care dovedeste că în tara sa de origine:
a) a săvârsit fapte pentru care riscă
o condamnare la pedeapsa cu moartea, cu conditia ca legea tării sale să prevadă
pedeapsa cu moartea pentru acele fapte si pedeapsa să îi fie aplicabilă;
b) riscă să fie supus la tortură sau
tratamente inumane ori degradante;
c) din cauza apartenentei sale la o
categorie defavorizată de persoane poate fi expus unor pericole de natură să îi
aducă atingere vietii, integritătii corporale ori libertătii sale.
Art. 6. - (1) În perioade de
conflicte armate, în care România nu este angajată, se poate acorda protectie
umanitară temporară persoanelor care provin din zonele de conflict.
(2) Guvernul stabileste măsurile si
perioada pentru care se acordă protectia prevăzută la alin. (1).
CAPITOLUL II - Procedura acordării
statutului de refugiat
SECTIUNEA 1 - Procedura ordinară
Art. 7. - (1) Pentru acordarea
statutului de refugiat în România străinul se adresează cu o cerere scrisă,
personal, Oficiului National pentru Refugiati din cadrul Ministerului de
Interne sau organelor teritoriale ale Ministerului de Interne.
(2) Cererea
de acordare a statutului de refugiat se depune de îndată ce:
a) solicitantul s-a prezentat într-un
punct de control pentru trecerea frontierei de stat;
b) solicitantul a intrat pe
teritoriul României;
c) au survenit evenimente în tara de
origine a solicitantului, care îl determină să ceară protectie, pentru străinul
cu drept de sedere în România.
Art. 8. - (1) În cazul străinului
minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, interesele acestuia sunt sustinute
de reprezentantul său legal, iar în lipsa acestuia i se numeste un reprezentant
legal în conformitate cu prevederile legii române.
(2) După împlinirea vârstei de 14 ani
minorul poate depune cererea personal si i se poate numi un reprezentant legal
în conditiile prevăzute de legea română.
(3) Până la numirea unui reprezentant
legal Oficiul National pentru Refugiati asigură minorului protectia necesară.
Art. 9. - (1) După primirea cererii
de acordare a statutului de refugiat organul teritorial al Ministerului de
Interne eliberează solicitantului o adeverintă provizorie, care tine loc de
document temporar de identitate în România si asigură transportul gratuit până
la Oficiul National pentru Refugiati.
(2) În cazul în care cererea a fost
depusă la organele teritoriale ale Ministerului de Interne dintr-un punct de
control pentru trecerea frontierei de stat, organele politiei de frontieră
eliberează documentul prevăzut la alin. (1) numai după ce străinul primeste
permisiunea de a intra pe teritoriul României si asigură transportul gratuit până
la Oficiul National pentru Refugiati.
(3) In cazul în care cererea a fost
depusă la Oficiul National pentru Refugiati, acesta eliberează solicitantului
un document temporar de identitate.
(4) Dacă solicitantul nu dispune de
mijloace materiale, Oficiul National pentru Refugiati îi poate stabili un loc
de resedintă si îi asigură asistenta materială necesară pentru întretinere pe
întreaga durată a procedurii de acordare a statutului de refugiat.
(5) Pentru motive justificate de
interesul public, siguranta natională, ordinea publică, protectia sănătătii si
moralitătii publice, protectia drepturilor si libertătilor altor persoane -
chiar dacă străinul are mijloace materiale necesare pentru întretinere Oficiul
National pentru Refugiati, pe toată durata procedurii de acordare a statutului
de refugiat, îi poate stabili un loc de resedintă si poate dispune
transportarea lui cu însotitor în acel loc, la solicitarea autoritătilor
competente.
Art. 10. - (1) În cazul în care străinul
a tranzitat anterior o tară tertă sigură si i s-a oferit deja protectia în acea
tară sau a avut ocazia, la frontieră ori pe teritoriul acesteia, să contacteze
autoritătile pentru a obtine protectie, Oficiul National pentru Refugiati poate
decide retrimiterea străinului în tara respectivă, fără analizarea pe fond a
cererii sale.
(2) Oficiul National pentru Refugiati
poate analiza cererea depusă de străin chiar dacă acesta se afla în situatia
prevăzută la alin: (1), cu acordul expres al solicitantului.
Art. 11. -
Sunt considerate tări terte sigure statele membre ale Uniunii Europene, precum
si alte state stabilite prin ordin al ministrului de interne, la propunerea
Oficiului National pentru Refugiati, cu respectarea următoarelor conditii:
a) pe teritoriile lor viata sau
libertatea solicitantului nu este si nu va fi amenintată, în sensul art. 33 din Conventia privind
statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, la care România a
aderat prin Legea nr. 46/1991;
b) pe teritoriile lor străinul nu
riscă să fie supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante;
c) în tările respective străinului i
se asigură protectie efectivă împotriva returnării în tara de origine, în
sensul prevederilor Conventiei privind statutul refugiatilor, încheiată la
Geneva la 28 iulie 1951, precum si în baza informărilor efectuate de Înaltul
Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati cu privire la practica
aplicării principiului nereturnării.
Art. 12. - (1) Intervievarea,
analizarea motivelor invocate si decizia asupra cererilor sunt de competenta
Oficiului National pentru Refugiati.
(2) Aceste activităti sunt realizate
de functionarii Oficiului National pentru Refugiati anume desemnati.
(3) Numirea functionarilor se face
prin ordin al ministrului de interne.
(4) În procesul decizional
functionarii prevăzuti la alin. (2) au dreptul de a consulta experti.
(5) Ministerul Afacerilor Externe
furnizează periodic materiale de sinteză referitoare la situatia din tările de
origine ale solicitantilor statutului de refugiat, precum si răspunsuri la
solicitările punctuale ale Oficiului National pentru Refugiati, necesare în
vederea solutionării cererilor de acordare a statutului de refugiat.
(6) Oficiul National pentru Refugiati
consultă Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii tărilor unde în
general nu există risc serios de persecutie si tărilor terte sigure.
Art. 13. -
(1) Până la solutionarea cererii sale prin hotărâre definitivă si irevocabilă
străinul care solicită acordarea statutului de refugiat are următoarele
drepturi si obligatii:
a) dreptul de sedere în România, până
la expirarea unui termen de 15 zile de la rămânerea definitivă si irevocabilă a
hotărârii pronuntate asupra cererii de acordare a statutului de refugiat, cu
exceptia cererilor respinse ca evident nefondate în urma solutionării acestora
în cadrul procedurilor accelerate;
b) dreptul de a fi asistat sau
reprezentat de un avocat si de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret, pe
întreaga durata a procedurii de acordare a statutului de refugiat;
c) dreptul de a fi consiliat si
asistat de un reprezentant al organizatiilor neguvernamentale, române sau
străine, în orice fază a procedurii de acordare a statutului de refugiat;
d) dreptul de a fi informat, într-o
limbă pe care o cunoaste, în momentul depunerii cererii, cu privire la
drepturile si obligatiile pe care le are pe parcursul procedurii de acordare a
statutului de refugiat;
e) dreptul la protectia datelor
personale si a oricăror alte detalii în legătură cu cererea sa;
f) dreptul de a i se elibera un
document temporar de identitate;
g) dreptul la asigurarea
transportului în conditiile prevăzute la art. 9 alin. (1) si (2), la asistenta
necesară pentru întretinere, în conditiile prevăzute la art. 9 alin. (4),
precum si la asistenta medicală primară si spitalicească de urgentă gratuită;
h) obligatia de a prezenta organelor
teritoriale ale Ministerului de Interne, în scris, cererea motivată cuprinzând
datele indicate de organul la care o depune, precum si de a se supune
fotografierii si amprentării;
i) obligatia de a urmări stadiul
procedurii si de a declara orice schimbare de resedintă;
j) obligatia de a preda documentul
pentru trecerea frontierei, urmând să primească documentul prevăzut la art. 9
alin. (1);
k) obligatia de a răspunde la
solicitările organelor cu atributii în domeniul acordării statutului de
refugiat si de a furniza acestora informatii complete si reale cu privire la
persoana si la cererea sa;
i) obligatia de a nu părăsi
localitatea de resedintă fără autorizarea Oficiului National pentru Refugiati;
m) obligatia de a se prezenta la
examenele medicale ce îi sunt stabilite;
n) obligatia de a respecta legile
statului român, precum si măsurile dispuse de organele române competente în
materie de refugiati.
(2) Solicitantii statutului de
refugiat beneficiază de masă în limita sumei de 12.000 lei/persoană/zi si de
cazare în limita sumei de 8.000 lei/persoană/zi, la cererea acestora, cu
încadrarea în creditele bugetare aprobate cu această destinatie în bugetul
Ministerului de Interne.
(3) În cursul executiei bugetului de
stat, în functie de posibilitătile financiare, la o crestere a ratei inflatiei
de cel putin 10% fată de ultima lună când s-a efectuat o actualizare a
cuantumurilor de mai sus, acestea, se majorează cu rata inflatiei, prin
hotărâre a Guvernului.
(4) Dacă străinul care solicită
acordarea statutului de refugiat este cazat în centrele de primire si cazare
ale Ministerului de Interne, suma prevăzută la alin. (2) referitoare la cazare
nu se acordă.
(5) Sumele necesare transportului
gratuit până la locul de resedintă prevăzut la art. 9 alin. (1) si (2) se
asigură din bugetul Ministerului de Interne.
(6) Fondurile bănesti pentru
asistenta medicală primară si spitalicească de urgentă gratuită prevăzutâ,la
alin. (1) lit. g) se asigură de la bugetul de stat si se alocă Ministerului de
Interne.
Art. 14. -
(1) În urma analizării cererii, în termen de 30 de zile de la primirea acesteia
functionarul prevăzut la art. 12 alin. (2) poate hotărî:
a) acordarea statutului de refugiat;
b)
acordarea protectiei umanitare conditionate;
c) respingerea cererii de acordare a
statutului de refugiat.
(2) Dacă solutionarea cererii
necesită o documentare suplimentară, termenul prevăzut la alin. (1) se
prelungeste cu cel mult 30 de zile.
(3) Admiterea sau respingerea cererii
de acordare a statutului de refugiat se face prin hotărâre, care se comunică de
îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către
reprezentantii Oficiului National pentru Refugiati sau prin trimitere postală
la ultima resedintă declarată a acestuia.
(4) Hotărârea de acordare a
protectiei umanitare conditionate cuprinde si motivele neacordării statutului
de refugiat.
(5) Hotărârea de respingere a cererii
de acordare a statutului de refugiat cuprinde motivele corespunzătoare pentru
fiecare formă de protectie prevăzută la art. 2, 3 sau 5, precum si dispozitia
de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la comunicarea
hotărârii definitive si irevocabile.
Art. 15. - (1) Împotriva hotărârii
prevăzute la art. 14 alin. (3) se poate face plângere în termen de 10 zile de
la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată
că solicitantul nu se mai află la ultima resedintă declarată.
(2) În cazul minorului care nu a
împlinit vârsta de 14 ani, plângerea se depune de către reprezentantul său
legal, iar minorul cu vârsta cuprinsă între 14 si 18 ani poate depune plângere
personal sau prin reprezentantul său legal.
(3) Plângerea se solutionează de
către judecătoria în a cărei rază teritorială îsi are sediul Oficiul National
pentru Refugiati sau în a cărei rază teritorială îsi are resedinta
contestatarul.
(4) Plângerea se depune la Oficiul
National pentru Refugiati si va fi însotită de copia de pe hotărârea de
respingere a cererii de acordare a unei forme de protectie.
(5) Plângerea se înaintează de îndată
instantei competente, care o va solutiona în termen de 30 de zile, cu
participarea obligatorie a procurorului.
(6) Instanta se pronuntă printr-o
hotărâre motivată.
(7) Împotriva hotărârii instantei
contestatarul sau procurorul poate declara recurs în termen de 5 zile de la
pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare pentru cei lipsă.
(8) Recursul se judecă în termen de
30 de zile de la înregistrarea sa, hotărârea pronuntată în recurs fiind
definitivă si irevocabilă.
(9) Hotărârile definitive si
irevocabile sunt executorii de drept.
(10) Plângerea, precum si celelalte
acte de procedură privind solutionarea acesteia sunt scutite de taxa de timbru.
Art. 16. - (1) După rămânerea
definitivă si irevocabilă a hotărârii instantei prin care s-a respins
plângerea, străinul este obligat să părăsească România în termen de 15 zile de
la comunicare.
(2) În cazul în care, din motive
obiective, străinul nu poate părăsi teritoriul României în termenul prevăzut la
alin. (1), Ministerul de Interne acordă acestuia dreptul de sedere în tară, în
conditiile prevăzute de reglementările legale privind regimul străinilor în
România.
(3) O nouă cerere de acordare a
statutului de refugiat poate fi depusă numai dacă a fost pronuntată o hotărâre
definitivă si irevocabilă asupra cererii anterioare si numai dacă sunt
îndeplinite alternativ următoarele conditii:
a) pe parcursul procedurii de
solutionare a cererii anterioare au apărut elemente noi care nu au putut fi
prezentate, din motive neimputabile solicitantului, cu conditia ca aceste
elemente să nu fie rezultatul unor actiuni provocate în scopul obtinerii unei
forme de protectie din partea statului român. Solicitantul este obligat să facă
dovada existentei noilor motive invocate si a imposibilitătii prezentării lor
cu ocazia solutionării cererii anterioare.
b) au survenit transformări de ordin
politic, social, militar sau legislativ în tara de origine, de natură a avea
consecinte grave pentru solicitant.
(4) Solutionarea unei noi cereri
depuse în conditiile alin. (3) se face de către functionarul prevăzut la art.
12 alin. (2), altul decât cel care s-a pronuntat în cadrul procedurii de
solutionare a cererii anterioare.
(5) Hotărârea se pronuntă în termen
de 5 zile, numai în baza noii cereri depuse, motivate corespunzător, si a
documentatiei prezentate anterior de solicitant si se comunică, în scris, de
îndată acestuia.
(6) Hotărârea prin care se acordă
accesul la soluiionarea unei noi cereri de acordare a statutului de refugiat
are ca efect si anularea dispoziiiei de a părăsi teritoriul României, prevăzută
în hotărârea anterioară, solicitantul urmând să beneficieze de drepturile
prevăzute la art. 13.
(7) Împotriva hotărârii prin care a
fost respinsă ca inadmisibilă o nouă cerere de acordare a statutului de
refugiat se poate face plângere.
(8) Solutionarea plângerii prevăzute
la alin. (7) se face potrivit prevederilor art. 15.
SECTIUNEA a 2-a - Procedura
accelerată
Art. 17. - (1) Fac obiectul
procedurii accelerate:
a) cererile evident nefondate;
b) cererile persoanelor care, prin
activitatea ori prin apartenenta lor la o anumită grupare, prezintă un pericol
pentru siguranta natională ori pentru ordinea publică în România.
c) cererile persoanelor care provin
dintr-o tară unde, în general, nu există risc serios de persecutie.
(2) De asemenea, pot face obiectul
procedurii accelerate si cererile persoanelor care se află în una dintre
situatiile prevăzute la art. 4.
(3) Cererile de acordare a statutului
de refugiat minorilor neînsotiti nu pot fi solutionate în procedura accelerată.
Art. 18. - (1) Cererea pentru
acordarea statutului de refugiat este considerată evident nefondată dacă se
constată:
a) lipsa de fundament a invocării
unei temeri de persecutie în tara de origine, în conditiile art. 2 alin. (1);
b) inducerea în eroare, în mod
deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea în
mod abuziv, cu rea-credintă, la procedura de acordare a statutului de refugiat.
(2) Lipsa de fundament a invocării
unei temeri de persecutie în tara de origine există în următoarele cazuri:
a) solicitantul nu invocă nici o
temere de persecutie în sensul art. 2 alin. (1);
b) solicitantul nu oferă date sau
informatii în sensul că ar fi expus unei temeri de persecutie ori relatările
sale nu contin detalii circumstantiale sau personale;
c) cererea este evident lipsită de
credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerentă,
contradictorie sau flagrant neadevărată fată de situatia din tara sa de
origine;
d) solicitantul avea posibilitatea
refugiului intern, recunoscută si de Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru
Refugiati.
(3) Inducerea în eroare, în mod
deliborat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea
abuzivă la procedura de acordare a statutului de refugiat există în toate
cazurile în care solicitantul, fără a oferi o explicatie plauzibilă, se află în
una dintre următoarele situatii:
a) a depus cererea sub o identitate
falsă sau a prezentat documente false ori falsificate, sustinând că sunt
autentice;
b) după depunerea cererii, în mod
deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta;
c) cu rea-credintă a distrus, a
deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei
sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-si stabili o
identitate falsă în scopul solicitării si acordării statutului de refugiat, fie
pentru a îngreuna solutionarea cererii sale;
d) în mod deliberat a ascuns faptul
că a mai depus anterior o cerere pentru acordarea statutului de refugiat în una
sau mai multe tări, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsă;
e) a depus o cerere pentru acordarea
statutului de refugiat, cu scopul evident de a împiedica punerea iminentă în
executare a unei măsuri dispuse de autoritătile competente, de scoatere din
tară sau de expulzare, desi anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut
posibilitatea să depună o asemenea cerere;
f) a încălcat în mod flagrant
obligatiile prevăzute la art. 13;
g) a depus cererea pentru acordarea
statutului de refugiat după ce anterior unei examinări, care contine garantiile
procedurale adecvate si în conformitate cu prevederile Conventiei privind
statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, i s-a respins o
astfel de cerere într-o tară tertă sigură.
(4) Motivele enumerate la alin. (1)
nu pot să prevaleze temerii bine întemeiate de persecutie conform art. 2 alin.
(1).
Art. 19. - (1) Sunt considerate tări
în care în general nu există risc serios de persecutie, în sensul art. 2 alin.
(1), statele membre ale Uniunii Europene, precum si alte state stabilite, la
propunerea Oficiului National pentru Refugiati, prin ordin al ministrului de
interne, pe baza următoarelor criterii:
a) numărul cererilor pentru acordarea
statutului de refugiat formulate de cetătenii tării respective si coeficientii
de acordare a acestui statut;
b) situatia respectării drepturilor
fundamentale ale omului;
c) functionarea principiilor
democratice, a pluralismului politic si a alegerilor libere, precum si
existenta unor institutii democratice functionale, care să asigure garantarea
si respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
d) existenta unor factori de
stabilitate.
(2) Pot fi luate în considerare si
alte criterii de evaluare decât cele prevăzute la alin. (1).
(3) Cererea străinului care provine
dintr-o tară în care în general nu există un risc de persecutie este respinsă
ca evident nefondată, cu exceptia cazului în care situatia de fapt sau dovezile
prezentate de solicitant arată existenta unei temeri bine întemeiate de
persecutie în sensul art. 2 alin. (1); în acest caz solicitantul primeste
accesul la procedura prevăzută la art. 7-16.
Art. 20. - (1) Functionarul prevăzut
la art. 12 alin. (2), după efectuarea interviului si analizarea motivelor
invocate pentru acordarea statutului de refugiat, se pronuntă în termen de 3
zile de la primirea cererii.
(2) În cazul în care a fost
pronuntată o hotărâre de respingere a cererii ca evident nefondată sau în
temeiul art. 4, termenul de depunere a plângerii este de 2 zile de la
comunicare.
(3) Plângerea este de competenta
judecătoriei în a cărei rază teritorială îsi are sediul Oficiul National pentru
Refugiati sau în raza căreia îsi are resedinta contestatarul.
(4) Instanta solutionează plângerea,
cu prezenta obligatorie a procurorului, în termen de 10 zile si pronuntă o
hotărâre motivată.
(5) Hotărârea definitivă este
executorie de drept.
(6) Împotriva hotărârii instantei
contestatarul sau procurorul poate declara recurs în termen de 5 zile de la
pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsă.
SECTIUNEA a 3-a - Procedura în
cazul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat depuse în punctele de
control pentru trecerea frontierei de stat
Art. 21. - (1) Cererea depusă la
organele teritoriale ale Ministerului de Interne dintr-un punct de control
pentru trecerea frontierei de stat este înaintată de îndată Oficiului National
pentru Refugiati, care o analizează si pronuntă o hotărâre în termen de 2 zile
de la primire.
(2) Functionarul prevăzut la art. 12
alin. (2), după efectuarea interviului si analizarea motivelor invocate pentru
acordarea statulului de refugiat, în raport cu datele privind situatia din tara
de orgine poate hotărî:
a) acordarea unei forme de protectie
si a dreptului de a intra în România, dacă solicitantul se află în una dintre
situatiile prevăzute la art. 2, 3 sau 5;
b) acordarea dreptului de a intra în
România si de a avea acces la procedura ordinară de solutionare a cererii sale
de acordare a statutului de refugiat, dacă, motivele invocate necesită o
documentare suplimentară;
c) respingerea cererii.
(3) Împotriva hotărârii de respingere
a cererii străinul poate depune o plângere în termen de 2 zile de la
comunicare.
(4) Plângerea se depune la Oficiul
National pentru Refugiati, care o înaintează de îndată judecătoriei în a cărei
rază teritorială îsi are sediul.
(5) Instanta solutionează plângerea
în termen de 5 zile si pronuntă o hotărâre motivată, prin care:
a) respinge plângerea pentru cel
putin unul dintre motivele prevăzute la art. 1 alin. (1);
b) admite plângerea, dispune ca
Oficiul National pentru Refugiati să analizeze cererea în procedură ordinară si
permite accesul solicitantului în teritoriu.
(6) În cazul prevăzut la alin. (5)
lit. a) hotărârea este motivată, definitivă si executorie de drept, putând fi
atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Art. 22. - (1) Străinul care solicită
acordarea statutului de refugiat în România rămâne în zona de tranzit din
punctul de control pentru trecerea frontierei de stat până la primirea hotărârii
de aprobare a intrării în România sau, dupa caz, până la rămânerea definitivă
si executorie a hotărârii de respingere a cererii pentru acordarea statutului
de refugiat, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit.
(2) Prin zonă de tranzit, în
sensul prezentei ordonante, se întelege suprafata situată la frontiera de stat
ori în apropierea acesteia, destinată stationării persoanelor care nu au primit
aprobarea de intrare în teritoriu, mijloacelor de transport si bunurilor până la
stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. În cazul
aeroporturilor internationale prin zonă de tranzit se întelege suprafata
situată între punctul de îmbarcare/debarcare si locul unde se efectuează
controlul pentru trecerea frontierei.
(3) Solicitantul statutului de
refugiat poate fi cazat în centre speciale de primire si cazare aflate în
apropierea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, stabilite
prin ordin al ministrului de interne si având regimul juridic al zonei de
tranzit.
(4) După expirarea termenului
prevăzut la alin. (1), dacă cererea nu este solutionată printr-o hotărâre
definitivă si executorie, străinului i se permite intrarea în tară.
(5) Pe perioada în care se află în
punctul de control pentru trecerea frontierei de stat solicitantul statutului
de refugiat are dreptul la asistentă juridico-socială si la ajutoare umanitare
din partea organizatiilor neguvernamentale cu atributii în materie de
refugiati, precum si din partea reprezentantei din România a Înaltului
Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si, de asemenea, are drepturile
si obligatiile prevăzute la art. 13, cu exceptia celor care intră în
contradictie cu prevederile acestei proceduri.
CAPITOLUL III - Drepturile si
obligatiile refugiatifor si ale persoanelor care au dobândit o formă de
protectie
Art. 23. - (1) Acordarea statutului
de refugiat sau a unei alte forme de protectie conferă beneficiarului
următoarele drepturi:
a) să rămână pe teritoriul României
si să obtină documentele corespunzătoare pentru dovedirea identitătii si pentru
trecerea frontierei de stat. Au dreptul la document pentru trecerea frontierei
de stat numai refugiatii si persoanele cărora li s-a acordat protectie
umanitară conditionată.
b) să îsi aleagă locul de resedintă
si să circule liber, în conditiile stabilite de lege pentru străini;
c) să fie angajat de persoane fizice
sau juridice, să exercite activităti nesalarizate, să exercite profesiuni
libere, să efectueze acte si fapte de comert, precum si alte acte juridice, în
conditiile legii;
d) să îsi transfere bunurile pe care
le-a introdus în România pe teritoriul unei alte tări, în vederea reinstalării;
e) să beneficieze de tratamentul cel
mai favorabil stabilit de lege pentru cetătenii străini, în ceea ce priveste
dobândirea proprietătilor mobiliare si imobiliare;
f) să beneficieze de protectia
proprietătii intelectuale în conditiile stabilite de lege;
g) să beneficieze de asigurări
sociale, ajutor social si asigurări sociale de sănătate, în conditiile legii;
h) să urmeze învătământul primar si
gimnazial, în conditiile stabilite de lege pentru cetătenii români, si
celelalte forme de învătământ, în aceleasi conditii stabilite pentru cetătenii
străini;
i) să beneficieze de un tratament
egal cu cel acordat cetătenilor români în ceea ce priveste libertatea de a
practica propria religie si de instruire religioasă a copiilor săi;
j) să beneficieze de dreptul la
protectia datelor personale si a oricăror alte detalii în legătură cu cazul
său;
k) să beneficieze de dreptul la
asociere în ceea ce priveste asociatiile cu scop apolitic si nelucrativ si
sindicatele profesionale, în conditiile prevăzute de lege pentru străini;
l) să aibă acces liber la instantele
de judecată si la asistenta administrativă;
m) să nu fie expulzat sau returnat,
cu exceptia cazurilor impuse de ratiuni de sigurantă natională sau de ordine
publică, iar atunci când se dispun aceste măsuri, cel în cauză să nu poată fi
trimis în teritorii unde viata sau libertatea i-ar fi amenintată, pe motive de
rasă, religie, nationalitate, apartenentă la un anumit grup social sau opinii
politice.
(2) Minorii neînsotiti care nu au
împlinit vârsta de 18 ani beneficiază de aceeasi protectie oferită, în
conditiile legii, minorilor români aflati în dificultate.
(3) Străinul care a dobândit statutul
de refugiat beneficiază, în plus, de următoarele drepturi:
a) să primească, la cerere, în
limitele disponibilitătilor financiare ale statului, un ajutor rambursabil
stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe tară, pentru o perioadă de
maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de
existentă necesare. Pentru motive bine întemeiate acest ajutor poate fi
prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni;
b) să beneficieze de cazare, în cazul
în care are nevoi speciale, în limita spatiului disponibil, în centre de cazare
a solicitantilor statutului de refugiat, cu perceperea unei chirii la nivelul
celei stabilite pentru spatiile de locuit, proprietatea statului; minorii
neînsotiti vor putea fi cazati fără perceperea vreunei chirii.
(4) Fondurile bănesti necesare în
vederea acordării ajutorului rambursabil prevăzut la alin. (3) lit. a) sunt
asigurate din bugetul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
Art. 24. - Beneficiarul uneia dintre
formele de protectie prevăzute la art. 2, 3 sau 5 are următoarele obligatii:
a) să
respecte Constitutia României, legile si celelalte acte normative emise de
autoritătile române;
b) să aibă o conduită corectă si
civilizată, să respecte măsurile stabilite de organele române competente în
materie de refugiati si să răspundă la solicitările acestora;
c) să evite provocarea oricăror stări
conflictuale sau incidente cu populatia ori comiterea unor fapte ce pot intra
sub incidenta legii penale;
d) să se supună regulilor privind
regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel.
Art. 25. - (1) Persoana care a
dobândit statutul de refugiat are obligatia să ramburseze ajutorul primit
potrivit art. 23 alin. (3) lit. a), dacă a realizat venituri care permit acest
lucru, fără a fi afectată întretinerea sa si a familiei sale.
(2) Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.
CAPITOLUL IV - Încetarea,
retragerea sau anularea unei forme de protectie
Art. 26. - (1) Forma de protectie
acordată în temeiul art. 2, 3 sau 5 încetează în următoarele situatii:
a) beneficiarul formei de protectie a
decedat;
b) străinul a dobândit o nouă
cetătenie si se bucură de protectia statului al cărui cetătean a devenit;
c) străinul a solicitat renuntarea la
forma de protectie acordată în conformitate cu dispozitiile prezentei
ordonante.
(2) Functionarul prevăzut la art. 12
alin. (2) emite o hotărâre constatatoare privind una dintre situatiile de fapt prevăzute
la alin. (1).
Art. 27. - (1) Statutul de refugiat
se retrage străinului care se află în una dintre următoarele situatii:
a) a solicitat din nou si în mod
voluntar protectia tării a cărei cetătenie o are;
b) după ce si-a pierdut cetătenia, a
redobândit-o în mod voluntar;
c) s-a restabilit în mod voluntar în
tara pe care a părăsit-o sau în afara căreia a stat datorită temerii de a fi
persecutat;
d) nu mai poate continua să refuze
protectia tării a cărei cetătenie o are datorită faptului că împrejurările în
urma cărora el a fost recunoscut ca refugiat au încetat să existe;
e) în cazul unei persoane fără
cetătenie, dacă nu mai există împrejurările care au stat la baza acordării
statutului de refugiat si dacă este în măsură să se întoarcă în tara în care a
avut resedinta obisnuită;
f) dacă există motive justificate de
interesul public, siguranta natională si ordinea publică.
(2) Prevederile alin. (1) lit. d) nu
se aplică persoanei căreia i s-a acordat statutul de refugiat si care din motive
imperioase ce se referă la persecutii anterioare refuză protectia tării a cărei
cetătenie o are.
(3) Prevederile alin. (1) lit. e) nu
se aplică persoanei căreia i s-a acordat statutul de refugiat si care din
motive imperioase ce se referă la persecutii anterioare refuză să se întoarcă
în tara în care în mod obisnuit avea resedinta.
Art. 28. -
Protectia umanitară conditionată se retrage străinului în următoarele situatii:
a) au dispărut motivele ce au stat la
baza acordării ei;
b) după obtinerea ei străinul, prin
actiunile sale sau prin apartenenta la o anumită grupare, reprezintă un pericol
pentru siguranta natională sau ordinea publică în România.
Art. 29. - (1) Forma de protectie
acordată se anulează în următoarele situatii:
a) acordarea ei s-a făcut în baza
unor declaratii false ale solicitantului sau a fost obtinută de acesta în mod
fraudulos;
b) după acordarea formei de protectie
s-a descoperit că străinul se afla în una dintre situatiile prevăzute la art.
4.
(2) Prevederile alin. (1) lit. b) se
aplică numai în cazul străinului care a obtinut statutul de refugiat.
Art. 30. - (1) Retragerea si anularea
unei forme de protectie se dispun prin hotărâre pronuntată de functionarul
prevăzut la art. 12 alin. (2), din oficiu sau la propunerea uneia dintre
institutiile cu atributii în domeniul sigurantei nationale sau ordinii publice.
(2) Aceste măsuri nu produc efecte cu
privire la membrii de familie ai persoanei fată de care au fost dispuse.
(3) În functie de motivele care au
stat la baza pronuntării hotărârii de retragere sau de anulare a unei forme de
protectie, străinul poate face plângere împotriva hotărârii prevăzute la alin.
(1), în conditiile prevăzute de prezenta ordonantă în cazul procedurii ordinare
sau procedurii accelerate, după caz.
Art. 31. - Dacă rămâne în continuare
pe teritoriul României, persoana căreia i s-a retras ori i s-a anulat forma de
protectie acordată se supune prevederilor legale privind regimul juridic al
străinilor în Rornânia.
CAPITOLUL V - Oficiul National
pentru Refugiati
Art. 32. - (1) Autoritatea centrală
responsabilă de implementarea politicilor României în domeniul refugiatilor,
precum si de aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante este Oficiul National
pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne, care:
a) are în componentă structuri
centrale si teritoriale;
b) beneficiază de fonduri bugetare
proprii, seful său având calitatea de ordonator de credite;
c) poate utiliza fonduri bănesti sau
bunuri materiale provenite din donatii si sponsorizări ori obtinute în baza
unor acorduri interne sau internationale.
(2) Pentru aplicarea dispozitiilor
prezentei ordonante se vor înfiinta, prin ordin al ministrului de interne, în
subordinea Oficiului National pentru Refugiati, centre de primire si cazare a
persoanelor solicitante ale statutului de refugiat si a refugiatilor.
(3) Sumele necesare în vederea
acoperirii cheltuielilor ocazionate de înfiintarea, functionarea si întretinerea
centrelor de primire si cazare se suportă din bugetul Ministerului de Interne,
în functie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această
destinatie de la bugetul de stat.
Art. 33. - Eliberarea documentelor
prevăzute la art. 13 lit. f) si a celor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a)
este de competenta Oficiului National pentru Refugiati.
Art. 34. - Organizarea, functionarea
si atributiile Oficiului National pentru Refugiati se vor stabili prin
regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la
data publicării prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
CAPITOLUL VI - Dispozitii finale
si tranzitorii
Art. 35. - (1) Dispozitiile prezentei
ordonante se aplică fără discriminare pe motive de rasă, religie, tară de
origine, cetătenie, handicap.
(2) Solicitantilor statutului de
refugiat nu li se aplică sanctiuni penale pentru motivul intrării sau sederii
ilegale pe teritoriul României.
Art. 36. - Cererilor de acordare a
statutului de refugiat sau a unei forme de protectie în temeiul art. 2, 3 sau
5, depuse înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonante, li se aplică în
continuare dispozitiile Legii vr. 15/1996 privind statutul si regimul
refugiatilor în România, cu modificările ulterioare.
Art. 37. - (1) Statutul personal al
străinului care a dobândit o formă de protectie în temeiul dispozitiilor
prezentei ordonante este reglementat de legea tării de origine.
(2) Drepurile care decurg din
statutul personal, dobândite anterior de străinul căruia i-a fost acordată o
formă de protectie în temeiul dispozitiilor prezentei ordonante, sunt
recunoscute de statul român, în conditiile legii.
Art. 38. - Ministerul de Interne
poate aproba refugiatului, în timpul sederii sale pe teritoriul României, în
functie de gradul integrării sale în societate, stabilirea domiciliului în
tară, în conditiile reglementărilor legale privind regimul străinilor în
România.
Art. 39. - Ministerul de Interne,
prin intermediul Oficiului National pentru Refugiati, împreună cu Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale, initiază si derulează programe speciale, aprobate
prin hotărâre a Guvernului, pentru integrarea socioprofesională a străinilor
care au dobândit statutul de refugiat.
Art. 40. - Prezenta ordonantă intră
în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 41. - În vederea aplicării
prezentei ordonante Ministerul de Interne va elabora norme metodologice, care
vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data
publicării prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 42. - La data intrării în
vigoare a prezentei ordonante se abrogă Legea nr. 15/1996 privind statutul si
regimul refugiatilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 69 din 5 aprilie 1996; Hotărârea Guvernului nr. 1.182/1996 pentru
aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor în
România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 26
noiembrie 1996; Hotărârea Guvernului nr. 322/2000, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 25 aprilie 2000; art. 7 si 8 din
Hotărârea Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Român pentru
Probleme de Migrări, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 248 din 31 octombrie 1995, cu modificările ulterioare, precum si orice alte
dispozitii contrare.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Ministru de
interne,
Ministru de
stat, ministrul justitiei,
p. Ministru
de stat, ministrul afacerilor externe,
Eugen
Dijmărescu,
secretar de
stat
Ministrul
finantelor,
Bucuresti, 31 august 2000.
Nr. 102.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru
modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor la normele legale de igienă si sănătate publică
În temeiul prevederilor art. 107
alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit. P pct. 6 din Legea
nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonantă.
Art. I. - Legea nr. 98/1994
privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igienă
si sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
317 din 16 noiembrie 1994, se modifică după cum urmează:
1. Litera e) a articolului 3 se
abrogă.
2. Articolul 41 va avea următorul
cuprins:
“Art. 41. - În măsura în care
prezenta lege nu dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968
privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificările si
completările ulterioare.”
Art. II. - Prezenta ordonantă
intră în vigoare în 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Ministru de
stat, ministrul sănătătii,
p.
Ministrul agriculturii si alimentatiei,
Stefan
Pete,
secretar de
stat
Ministrul
finantelor,
Bucuresti, 31 august 2000.
Nr. 103.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind
Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri
În temeiul prevederilor art. 107 din
Constitutia României si ale art. 1 lit. G pct. 5 din Legea nr. 125/2000 privind
abilitarea Guvernului de a emite ordonante, precum si ale art. 79. din Legea
nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României,
Guvernul României adoptă prezenta
ordonantă.
Art. 1. - (1) Decoratia Semnul
onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri, prevăzută la art. 10 pct.
3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României,
face parte din categoria semnelor onorifice.
(2) Semnul onorific În Serviciul
Armatei prevăzut la alin. (1) se conferă ofiterilor din Ministerul Apărării
Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de
Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pază si
Serviciul de Telecomunicatii Speciale, care au 15, 20 si 25 de ani de
activitate în armată.
Art. 2. - (1) Semnul onorific În
ServiciulArmatei pentru ofiteri se conferă pe viată. Numărul posesorilor
este nelimitat pentru toate categoriile.
(2) Ofixerilor în rezervă sau
retragere împotriva cărora au fost pronuntate hotărâri definitive de condamnare
la pedepse privative de libertate li se pot retrage semnele onorifice În
Serviciul Armatei la propunerea făcută Cancelariei Ordinelor de către
ministrul sau conducătorul institutiei în care acestia au activat. Retragerea
se face pe bază de decret semnat de Presedintele României.
Art. 3. - (1) Însemnul semnului
onorific este o piesă ovală, care are câmpul fin granulat si care are marginal
o cunună din frunze de laur la stânga si frunze de stejar la dreapta, legate
jos cu o fundă.
(2) Pe avers este aplicat numărul cu
cifre latine "XV", "XX" sau "XXV", în functie de
numărul anilor de activitate pentru care se acordă.
(3) Pe revers este aplicat vulturul
cruciat, care tine în gheare spada si sceptrul si are pe piept armele României.
(4) Insemnul este surmontat de o
semicunună formată din două ramuri de laur.
(5). Panglica este din rips moarat
galben, străbătută de cinci benzi albastre.
Art. 4. - Însemnele Semriului
onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri se poartă la uniformă, de
regulă, cu prilejul Zilei Nationale a României si al celorlalte sărbători
nationale sau religioase, la festivităti cu caracter oficial si la diferite
activităti cu caracter stiintific, aniversar sau comemorativ.
Art. 5. - Însemnele semnului onorific
se poartă de către ofiteri pe partea stângă a pieptului, în ordinea ierarhică
prevăzută la art. 31-36 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de
decoratii al României.
Art. 6. - Baretele semnului onorific
se poartă de către ofiteri la uniforma militară, numai la veston, în partea
stângă a pieptului, pe acelasi rând, asezate de la stânga, în ordinea
cronologică în care acestea au fost acordate.
Art. 7. - Semnul onorific În
Serviciul Armatei pentru ofiteri este o distinctie care se poate acorda
numai cetătenilor români.
Art. 8. - (1) Ofiterilor care
îndeplinesc conditiile de conferire a decoratiei în anul 2000 li se vor elibera
brevetele si li se vor înmâna numai baretele corespunzătoare.
(2) Ofiterilor prevăzuti la alin. 1
li se vor înmâna însemnele decoratiei, iar celorlalti ofiteri în activitate li
se vor preschimba, conform prevederilor art. 2, însemnele vechiului Ordin Meritul
Militar, pe măsura alocării resurselor bugetare necesare.
Art. 9. - Ordinul Meritul Militar,
instituit în 1954 si care s-a conferit ofiterilor anterior intrării în vigoare
a Legii nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, este
substituit cu următoarele semne onorifice:
a) Ordinul Meritul Militar
clasa a III-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri
care au 15 ani de activitate în armată;
b) Ordinul Meritul Militar
clasa a II-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri care
au 20 de ani de activitate în armată;
c) Ordinul Meritul Militar
clasa I, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri care au
25 de ani de activitate în armată.
Art. 10. - Descrierea Semnului
onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri, materialul din care se
realizează, dimensiunile, modelul desenat al decoratiei, precum si motivele
care determină conferirea ei sunt prevăzute în regulamentul cuprins în anexa
care face parte integrantă din prezenta ordonantă.
PRIM-MINISTRU
Cantrasemnează:
p.
Ministrul apărării nationale;
Ioan Mircea
Plângu,
secretar de
stat
Ministru de
interne,
Ministru de
stat, ministrul justitiei,
Ministrul
finantelor,
Directorul Serviciului
Român de Informatii,
Directorul
Serviciului de Informatii Externe,
Directorul
Serviciului de Protectie si Pază,
Directorul
Serviciului de Telecomunicatii Speciale,
Bucuresti, 31 august 2000.
Nr. 104.
REGULAMENT
privind
conferirea si descrierea Semnului onorific
În
Serviciul Armatei pentru ofiteri
CAPITOLUL I - Conferirea Semnului
onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri
Art. 1. - Semnul onorific În
Serviciul Armatei pentru ofiteri se conferă ofiterilor din Ministerul
Apărării Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul
Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si
Pază si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.
Art. 2. - Semnul onorific În
Serviciul Armatei pentru ofiteri se conferă de Presedintele Românîei, prin
decret, în baza propunerilor individuale ale ministrilor si conducătorilor
institutiilor mentionate la art. 1.
Art. 3. - Semnul onorific În
Serviciul Armatei pentru ofiteri se conferă o dată pe an, cu ocazia Zilei
Nationale a României.
Art. 4. - (1) Conform prevederilor
art. 10 pct. 3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al
României, Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri se conferă
pentru:
a) 15 ani de activitate în armată;
b) 20 de ani de activitate în armată;
c) 25 de ani de activitate în armată.
(2) În sensul prezentului regulament,
prin activitate în armată se întelege vechimea ca ofiter în activitate, în
conditiile prevăzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Art. 5. - Ofiterii care sunt
propusi să li se confere semnul onorific trebuie să îndeplinească următoarele
conditii:
a) să aibă vechimea în calitate de
ofiter în activitate prevăzută la art. 10 pct. 3 din Legea nr. 29/2000 privind
sistemul national de decoratii al României;
b) să aibă rezultate meritorii în
îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, evidentiate prin
calificativele de cel putin "Bun" în aprecierile de serviciu din
ultimii 4 ani premergători anului în care urmează să li se confere decoratia.
Dacă în această perioadă cei în cauză au obtinut un calificativ anual inferior
calificativului "Bun", anul respectiv nu se ia în calcul.
Art. 6. - Timpul cât ofiterii în
activitate au fost condamnati cu suspendarea conditionată a executării pedepsei
ori au fost condamnati cu executarea acesteia, însă au fost amnistiati sau
grajiati înainte de a începe executarea, nu se ia în calculul vechimii în
activitate în armată pentru conferirea semnului onorific, cu exceptia cazurilor
în care, în urma rejudecării cauzei, instanta competentă a pronuntat achitarea.
Art. 7. - Ministrii, respectiv
conducătorii institutiilor mentionate la art. 1, comunică Cancelariei Ordinelor
anual, în scris, până la data de 1 iunie, numărul ofiterilor care vor fi
decorati cu semnul onorific.
Art. 8. - Pentru ofiterii
îndreptătiti să li se confere semnul onorific durata activitătii în armată se
calculează până la data de 31 august a anului în care sunt propusi să fie
decorati.
Art. 9. - (1) Tabelele cuprinzând
propunerile nominale de conferire a Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru
ofiteri se trimit de ministrii, respectiv de conducătorii institutiilor mentionate
la art. 1 la Cancelaria Ordinelor până la data de 31 august a fiecărui an.
(2) Fac obiectul propunerilor de
conferire a semnului onorific inclusiv ofiterii care au îndeplinit conditiile
de decorare si au fost trecuti în rezervă sau direct în retragere, pentru
motive neimputabile lor, până la data emiterii decretului prin care se conferă
decoratiile.
Art. 10. - (1) Ofiterii sanctionati
pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau
de la alte dispozitii legale, în perioada de la ultima apreciere de serviciu si
până la data de 31 august a anului când se conferă semnul onorific; nu mai sunt
propusi, iar dacă abaterile au fost săvârsite în perioada 31 august-1
decembrie, ministrul, respectiv conducătorul institutiei mentionate la art. 1,
solicită Cancelariei Ordinelor radierea acestora din tabelele cu propuneri.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică
numai în situatia în care abaterea gravă săvârsită ar avea ca urmare si
acordarea unui calificativ inferior calificativului "Bun" în
aprecierea de serviciu pentru anul în curs.
CAPITOLUL II - Brevetele Semnului
onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri
Art. 11. - Brevetul reprezintă
documentul oficial prin care se atestă conferirea decoratiilor. Până la emiterea
brevetului, institutiile prevăzute la art. 1 pot elibera titularilor, pe baza
decretului de conferire a decoratiei, adeverinte care să ateste conferirea
Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri.
Art. 12. - Brevetul pentru Semnul onorific
În Serviciul Armatei pentru ofiteri are pe suprafata sa stema tării si
are înscrise date privind denumirea acestui semn, numărul si data decretului de
conferire, numele si prenumele posesorului, cu initiala tatălui, indicativul
unitătii militare din care face parte, meritele pentru care se acordă semnul
onorific: pentru 15 ani, 20 de ani sau 25 de ani de activitate în armată,
rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională.
Art. 13. - Brevetele pentru Semnul
onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri sunt validate prin
semnătura sau parafa ministrilor, respectiv a conducătorilor institutiilor
mentionate la art. 1, si a cancelarului ordinelor.
Art. 14. - Brevetele pentru Semnul
onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri poartă două numere, astfel:
a) numărul "IX.3." si
literele: a) - pentru 15 ani de activitate în armată, b) - pentru 20 de ani de
activitate în armată sau c) - pentru 25 de ani de activitate în armată, care
corespunde cu numărul de ordine din ierarhia decoratiilor, prevăzut la art. 11
din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României;
b) numărul de înregistrare în
evidenta Cancelariei Ordinelor.
CAPITOLUL III - Însemnul si
descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri
Art. 15. - (1) Însemnul pentru Semnul
onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri este o piesă ovală, usor
bombată, având înăltimea de 35 mm si lătimea de 31 mm, care are câmpul fin
granulat. Marginal este aplicată, atât pe avers, cât si pe revers, o cunună
aurită, deschisă, în relief, având frunze de laur la stânga si frunze de stejar
la dreapta, legate jos cu o fundă; lătimea frunzei este de 6 mm.
(2) Pe avers este aplicat numărul cu
cifre latine aurite: "XV", "XX" sau "XXV";
înăltimea cifrelor este de 8 mm.
(3) Pe revers este aplicat vulturul
cruciat, care tine în gheare spada si sceptrul si are pe piept armele României,
aurit; înăltimea vulturului este de 12 mm.
(4) Însemnul este surmontat de un
inel de la care porneste o semicunună formată din două ramuri de laur legate
sus cu o bară; lătimea semicununei este de 31 mm si înăltimea este de 14 mm.
(5) Panglica este din rips moarat
galben, străbătută de cinci benzi albastre, late fiecare de câte 2 mm; lătimea
panglicii este de 35 mm si are înăltimea aparentă de 50 mm.
Art. 16. - (1) Diferenta dintre
categorii este următoarea: a) pentru 15 ani de activitate în armată, piesa este
din tombac argintat, iar cununa din frunze de laur si de stejar, numărul cu
cifre latine "XV" si vulturul cruciat, din tombac aurit;
b) pentru 20 de ani de activitate în
armată, piesa este din argint cu titlu de 800%, iar cununa din frunze de laur
si de stejar, numărul cu cifre latine "XX" si vulturul cruciat sunt
aurite;
c) pentru 25 de ani de activitate în
armată, piesa este din argint cu titlu de 800%, iar cununa din frunze de laur
si de stejar, numărul cu cifre latine "XXV" si vulturul cruciat sunt
din argint cu titlu de 925%, aurit.
(2) Însemnele pentru "XX"
si "XXV" de ani vor avea poanson cu titlul metalului din care sunt
confectionate.
Art. 17. - (1) Ecranul (cutia) care
contine distinctia este îmbrăcat(ă) în piele galbenă si în interior este
căptusit(ă) cu plus albastru.
(2) Pe capacul cutiei sunt imprimate
cu albastru stema României si titulatura decoratiei.
Art. 18. - Modelul desenat al
Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri este reprezentat
grafic în anexa care face parte din prezentul regulament.
CAPITOLUL IV - Baretele Semnului
onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri
Art. 19. -
(1) O dată cu semnul onorific se acordă si bareta.
(2) Bareta, lungă de 18 mm si lată de
10 mm, are culorile panglicii reduse cu 50%; pe centru este aplicat numărul cu
cifre latine "XV", "XX" sau "XXV", confectionat
din argini cu titlu de 800%, înalt de 8 mm. Panglica este prinsă pe un suport
metalic care are, pe spate, o agrafă de prindere.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind
Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri
În temeiul prevederilor art. 107 din
Constitutia României si ale art. 1 lit. G pct. 5 din Legea nr. 125/2000 privind
abilitarea Guvernului de a emite
ordonante, precum si ale art. 79 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul
national de decoratii al României,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonantă.
Art. 1. - (1) Decoratia Semnul
onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri,
prevăzută la art. 10 pct. 4 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de
decoratii al României, face parte din categoria semnelor onorifice.
(2) Semnul onorific În Serviciul
Armatei prevăzut la alin. (1) se conferă maistrilor militari si
subofiterilor din Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne,
Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii
Externe, Serviciul de Protectie si Pază si Serviciul de Telecomunicatii
Speciale, care au 15, 20 si 25 de ani de activitate în armată.
Art. 2. - (1) Semnul onorific În
Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri se conferă pe
viată. Numărul posesorilor este nelimitat pentru toate categoriile.
(2) Maistrilor militari si
subofiterilor în rezervă sau retragere împotriva cărora au fost pronuntate
hotărâri definitive de condamnare la pedepse privative de libertate li se pot
retrage Semnele onorifice În Serviciul Armatei la propunerea făcută
Cancelariei Ordinelor de către ministrul sau conducătorul institutiei în care
acestia au activat. Retragerea se face
pe bază de decret semnat de Presedintele României.
Art. 3. - (1) Însemnul semnului
onorific este o piesă ovală, confectionată din tombac, având bordura usor
ridicată; marginal are stantată, în relief usor o cunună din frunze de laur la
stânga si din frunze de stejar la dreapta, legate jos cu o fundă.
(2) Pe avers este redat, suprapunând
partial cununa, conturul unei cruci de Malta cu un medalion circular central în
care se află înscris numărul cu cifre latine "XV", "XX" sau
"XXV"; în functie de numărul anilor de activitate pentru care se
acordă.
(3) Pe revers, în jumătatea
superioară, este aplicat vulturul cruciat, care tine în gheare spada si
sceptrul si are pe piept armele României iar în partea inferioară a câmpului
este scris: "RĂSPLATA/SERVICIULUI/MILITAR".
(4) Însemnul este surmontat de o
semicunună formată din două ramuri de laur.
(5) Panglica este din rips moarat
galben, străbătută de sase benzi albastre.
Art. 4. - Însemnele Semnului onorific
În Serviciul Armatei`pentru maistri militari si subofiteri se poartă la
uniformă, de regulă, cu prilejul Zilei Nationale a României si al celorlalte
sărbători nationale sau religioase, la festivităti cu caracter oficial si la
diferite activităti cu caracter stiintific, aniversar sau comemorativ.
Art. 5. - Însemnele semnului onorific
se poartă de către maistri militari si subofiteri pe partea stângă a pieptului,
în ordinea ierarhică prevăzută la art. 31-36 din Legea nr. 29/2000 privind
sistemul national de decoratii al României.
Art. 6. - Baretele semnului onorific
se poartă de către maistri militari si subofiteri la uniforma militară numai la
veston, în partea stângă a pieptului, pe acelasi rând, asezate de la stânga, în
ordinea cronologică în care acestea au fost acordate.
Art. 7. - Semnul onorific În
Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri este o distinctie
care se poate acorda numai cetătenilor români.
Art. 8. - (1) Maistrilor militari si
subofiterilor care îndeplinesc conditiile de conferire a decoratiei in anul
2000 li se vor elibera brevetele si li se vor înmâna numai baretele
corespunzătoare.
(2) Maistrilor militari si
subofiterilor prevăzuti la alin. (1) li se vor înmâna însemnele decoratiei, iar
celorlalti maistri militari si subofiteri în activitate li se vor preschimba,
conform prevederitor art. 2, însemnele vechiului Ordin Meritul Militar,
pe măsura alocării resurselor bugetare necesare.
Art. 9. - Ordinul Meritul Militar,
instituit în 1954 si care s-a conferit maistrilor militari si subofiterilor
anterior intrării în vigoare a Legii nr. 29/2000 privmd sistemul national de
decoratii al României, este substituit cu următoarele semne onorifice:
a) Ordinul Meritul Militar
clasa a III-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei peritru maistri
militari si subofiteri care au 15 ani de activitate în armată;
b) Ordinul Meritul Militar
clasa a Il-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri
militari si subofiteri care au 20 de ani de activitate în armată;
c) Ordinul Meritul Militar
clasa I, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari
si subofiteri care au 25 de ani de activitate în armată.
Art. 10. - Descrierea Semnului
onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri,
materialul din care se realizează dimensiunile, modelul desenat al decoratiei
precum si motivele care determină conferirea ei sunt prevăzute în regulamentul
cuprins în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
p. Ministrul
apărării nationale,
Ioan Mircea
Plângu,
secretar de
stat
Ministru de
interne,
Ministru de
stat, ministrul justitiei,
Ministrul
finantelor,
Directorul
Serviciului Român de Informatii,
Directorul
Serviciului de Informatii Externe,
Directorul
Serviciului de Protectie si Pază,
Directorul
Serviciului de Telecomunicatii Speciale,
Bucuresti, 31 august 2000.
Nr. 105.
REGULAMENT
privind
conferirea si descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru
maistri militari si subofiteri
CAPITOLUL I - Conferirea Semnului
onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri
Art. 1. - Semnul onorific În
Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri se conferă
maistrilor militari si subofiterilor din Ministerul Apărării Nationale,
Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii,
Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pază si Serviciul de
Telecomunicatii Speciale.
Art. 2. - Semnul onorific În
Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri se conferă de
Presedintele României, prin decret, în baza propunerilor individuale ale
ministrilor, respectiv ale conducătorilor institutiilor mentionate la art. 1.
Art. 3. - Semnul onorific În
Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri se conferă o dată
pe an, cu ocazia Zilei Nationale a României.
Art. 4. - (1) Conform prevederilor
art. 10 pct. 4 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al
României, Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari
si subofiteri se conferă pentru:
a) 15 ani de activitate în armată;
b) 20 de ani de activitate în armată;
c) 25 de ani de activitate în armată.
(2) În sensul prezentului regulament,
prin activitate în armată se întelege vechimea ca maistru militar sau subofiter
în activitate în conditiile prevăzute de Lege nr. 80/1995 privind statutul
cadrelor militare.
Art. 5 - Maistrii militari si
subpfiterii care sunt propusi să li se confere semnul onorific trebuie să
îndeplinească urmatoareie conditii:
a) să aibă vechimea în calitate de
maistru militar sau subofiter în activitate prevăzută la art. 10 pct. 4 din Legea
nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României;
b) să aibă rezultate meritorii în
îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, evidentiate prin
calificativele de cel putin "Bun" în aprecierea de serviciu din
ultimii 4 ani premergători anului în care urmează să li se confere decoratia.
Daca în această perioadă cei în cauză au obtinut un calificativ anual inferior
calificativului "Bun", anul respectiv nu se ia în calcul.
Art. 6. - Timpul cât maistrii
militari si subofiterii în activitate au fost condamnati cu suspendarea
conditionată a executării pedepsei ori au fost condamnati cu executarea
acesteia, însă au fost amnistiati sau gratiati înainte de a începe executarea,
nu se ia în calculul vechimii în activitate în armată pentru conferirea
semnului onorific, cu exceptia cazurilor în care, în urma rejudecării cauzei,
instanta competentă a pronuntat achitarea.
Art. 7. - Ministrii, respectiv
conducătorii institutiilor mentionate la art. 1, comunică Cancelariei Ordinelor
anual, în scris, până la data de 1 iunie, numărul maistrilor militari si
subofiterilor care vor fi decorati cu semnul onorific.
Art. 8. - Pentru maistrii militari si
subofiterii îndreptătiti să li se confere semnul onorific; durata activitătii
în armată se calculează până la data de 31 august a anului în care sunt propusi
să fie decorati.
Art. 9. - (1) Tabelele cuprinzând
propunerile nominale de conferire a Semnului onorific În Serviciul Armatei
pentru maistri militari si subofiteri, ori se trimit de ministrii, respectiv de
conducătorii institutiilor mentionate la art. 1, la Cancelaria Ordinelor până
la data de 31 august a fiecărui an.
(2) Fac obiectul propunerilor de
conferire a semnului onorific inclusiv maistrii militari si subofiterii care au
îndeplinit conditiile de decorare si au fost trecuti în rezervă sau direct în
retragere, pentru motive neimputabile lor, până la data emiterii decretului
prin care se confreră decoratiile.
Art. 10 (1) Maistrii militari si
subofiterii sanctionati pentru comiterea de abateri grave de la prevederile
regulamentelor militare sau de la alte dispozitii legale, în perioada de la
ultima apreciere de serviciu si până la data de 31 august a anului când se
conferă semnul onorific, nu mai sunt propusi, iar dacă abaterile au fost
săvârsite în perioada 31 august-1 decembrie, ministrul, respectiv, conducătorul
institutiei mentionate la art. 1, solicită Cancelariei ordinelor radierea
acestora din tabelele cu propuneri.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică
numai în situatia în care abaterea gravă săvârsită ar avea ca urmare si
acordarea unui calificativ inferior calificativului "Bun" în
aprecierea de serviciu pentru anul în curs.
CAPITOLUL II - Brevetele Semnului
onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri
Art. 11. - Brevetul reprezintă
documentul oficial prin care se atestă conferirea decoratiilor. Până la
emiterea brevetului, institutiile prevăzute la art. 1 pot elibera titularilor,
pe baza decretului de conferire a decoratiei, adeverinte care să ateste conferirea
Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si
subofiteri.
Art. 12. - Brevetul pentru Semnul
onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri are
pe suprafata sa stema tării si are înscrise date privind denumirea acestui
semn, numărul si data decretului de conferire, numele si prenumele posesorului,
cu initiala tatălui, indicativul unitătii militare din care face parte,
meritele pentru care se acordă semnul onorific: pentru 15 ani, 20 de ani sau 25
de ani de activitate în armată si pentru rezultate meritorii în îndeplinirea
atributiilor si în pregătirea profesională.
Art. 13. - Brevetele pentru Semnul
onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri sunt
validate prin semnătura sau parafa ministrilor, respectiv a conducătorilor
institutiilor mentionate la art. 1 si a cancelarului ordinelor.
Art. 14. - Brevetele pentru Semnul
onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri
poartă două numere, astfel:
a) numărul "IX.4." si
literele: a) - pentru 15 ani de activitate în armată; b) - pentru 20 de ani de
activitate în armată sau c) -pentru 25 de ani de activitate în armată, care
corespunde cu numărul de ordine din ierarhia decoratiilor, prevăzut la art. 11
din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României;
b) numărul de înregistrare în
evidenta Cancelariei Ordinelor.
CAPITOLUL III - Însemnul si
descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei, pentru maistri
militari si subofiteri
Art. 15. - (1) Însemnul pentru Semnul
onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri este
o piesă ovală, confectionată din tombac, având înăltimea de 35 mm si lătimea de
31 mm, cu bordura usor reliefată; la margini este stantată, în relief usor, o
cunună deschisă, din frunze de laur la stânga si frunze de stejar la dreapta,
legate jos cu o fundă, lătimea cununei fiind de 4 mm.
(2) Pe avers, suprapunând partial
cununa, este redată în partea superioară a câmpului o cruce de Malta, cu
bratele de 24 mm, având un medalion central cu diametrul de 12 mm; în medalion
este înscris numărul cu cifre latine aurite: "XV", "XX" sau
"XXV", înalte de 7 mm.
(3) Pe revers, în jumătatea
superioară, este vulturul cruciat, înalt de 15 mm, care tine în gheare spada si
sceptrul si are pe piept armele României; în partea inferioară a câmpului este
inscriptia "RĂSPLATA/SERVICIULUI/MILITAR", cu litere înalte de 3 mm.
(4) Însemnul este surmontat de un
inel de la care porneste o semicunună formată din două ramuri de laur legate
sus cu o bară; lătimea semicununei este de 31 mm si înăltimea este de 14 mm.
(5) Panglica este din rips moarat
galben străbătută de sase benzi albastre, late fiecare de câte 1,5 mm; lătimea
panglicii este de 35 mm si are înăltimea aparentă de 50 mm.
Art. 16. - Diferenta dintre categorii
este următoarea:
a) pentru 15 ani de activitate în
armată, piesa este brunată;
b) pentru 20 de ani de activitate în
armată, piesa este argintată;
c) pentru 25 de ani de activitate în
armată, piesa este aurită.
Art. 17. - (1) Ecranul (cutia) care
contine distinctia este îmbrăcat(ă) în pergamoid galben si în interior este
căptusit(ă) cu mătase albastră.
(2) Pe capacul cutiei este imprimată
cu albastru titulatura decoratiei.
Art. 18. - Modelul desenat al
Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si
subofiteri este reprezentat grafic în anexa care face parte din prezentul
regulament.
CAPITOLUL IV - Baretele Semnului
onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri
Art. 19. - (1) O dată cu semnul
onorific se acordă si bareta.
(2) Bareta, lungă de 18 mm si lată de
10 mm, are culorile panglicii reduse cu 50%; pe centru este aplicat numărul cu
cifre latine "XV", "XX" sau "XXV", confectionat
din tombac brunat, înalt de 8 mm. Panglica este prinsă pe un suport metalic
care are pe spate, o agrafă de prindere.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind
constituirea si organizarea clerului militar
În temeiul prevederilor art. 107 din
Constitutia României si ale art. 1 lit. G pct. 8 din Legea nr. 125/2000 privind
abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonantă.
CAPITOLUL I - Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Clerul militar se constituie
din preotii militari care îsi desfăsoară activitatea în structurile fortelor
armate.
(2) Clerul militar se instituie în
Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de
Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pază,
Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Ministerul Justitiei - Directia
Generală a Penitenciarelor, în scopul satisfacerii cerintelor
spiritual-religioase ale militarilor; membrii săi contribuie, prin mijloace
specifice si în limitele misiunii pastorale pe care o au, la cultivarea
virtutilor ostăsesti, la formarea răspunderii civice si a sentimentelor
patriotice în rândul militarilor.
Art. 2. - Preotul militar este
slujitorul unei Biserici sau al unui cult recunoscut de lege, încadrat în
structurile forielor armate, învestit cu dreptul de a oficia acte de cult si de
a transmite învătătura mostenită credinciosilor pe care îi păstoreste.
Art. 3. - (1) Activitătile
duhovnicesti si religioase se desfăsoară conform rânduielilor bisericesti, după
programul stabilit de preotul militar cu aprobarea comandantului unitătii.
Participarea militarilor la aceste activităti se face pe
baza optiunii liber exprimate a acestora.
(2) Participarea militarilor la
activitătile de educatie religioasă, morală sau civică, la serviciile
religioase prilejuite de sărbătorile nationale, depunerea jurământului, Ziua
Eroilor, zilele categoriilor de forte ale armatei, armelor, zilele unitătilor,
din duminici si sărbători, precum si la programul educativ-patriotic legat de
acestea se desfăsoară conform planului pregătirii pentru luptă.
Art. 4. - Preotii militari desfăsoară
în unităti si garnizoane atât activitate pastorală, potrivit doctrinei si
practicii cultului respectiv, cât si activitate de educatie moral-religioasă,
în spirit patriotic, pentru militarii în termen, militarii cu termen redus,
militarii angajati pe bază de contract, cadrele militare, salariatii civili si
familiile acestora care locuiesc în perimetrul unititătilor militare
respective.
Art. 5. - (1) Serviciile religioase
se efectuează, în timp de pace, în lăcasurile de cult din unitătile militare
sau în cele locale: anume destinate, în spatii special amenajate ori pe
terenuri de instructie.
(2) În campanie, în stare de asediu
sau în stare de urgentă serviciile religioase se efectuează în forme si în
locuri adecvate situatiilor respective.
Art. 6. - (1) La serviciile
religioase preotii militari poartă vestimentatia cultului de care apartin, iar
în celelalte ocazii, uniforma militară clericală adecată.
(2) Normele privind descierea
uniformei militare clericale, a însemnelor distinctive si de ierarhizare se
stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 7. - Apartenenta confesională a
militarilor este cea declarată de acestia.
Art. 8. - În toate unitătile si
formatiunile militare se interzice atragerea militarilor spre o credintă anume,
prin forme si mijloace abuzive sau altele decât cele liber consimtite.
CAPITOLUL II - Organizarea
clerului militar
Art. 9. - (1) Recrutarea preotilor
militari se face, după caz, de către Ministerul Apărării Nationale, Ministerul
de Interne, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe,
Serviciul de Protectie si Pază, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Ministerul
Justitiei - Directia Generală a Penitenciarelor, din rândul personalului
hirotonit sau ordinat care are numai cetătenie română, recomandat de un cult
legal constituit, licentiat în Teologie pastorală si având cel putin 2 ani de
activitate bisericească.
(2) Încadrarea preotilor militari se
face prin concurs sau examen.
(3) Candidatii declarati admisi vor
urma cursuri de pregătire specifice, organizate de institutiile prevăzute la
art. 1, în colaborare cu cultele religioase care au recomandat preoti pentru
mediul militar.
Art. 10. - (1) În Ministerul Apărării
Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei se organizează si
functionează câte o sectie de asistentă religioasă.
(2) În celelalte institutii în care
activează preoti militari se constituie structuri adecvate cerintelor,
stabilite prin ordin al conducătorilor respectivelor institutii.
(3) Organizarea, compunerea si
atributiile structurilor prevăzute la alin. (1) si (2) se stabilesc prin
regulamentul de organizare si functionare.
Art. 11. - (1) Seful Sectiei
de asistentă religioasă are rang onorific de vicar administrativ si este numit
în functie de ministrul de resort, la propunerea Bisericii Ortodoxe Române, în
urma consultării ecumenice a cultelor care au reprezentare în cadrul
ministerelor mentionate la art. 10 alin. (1), dintre preotii care întrunesc
conditiile pentru această functie.
(2) Seful Sectiei de asistentă
religioasă coordonează activitatea preotilor, pastorilor sau a deserventilor
altar culte, permanenti si angajati pe bază de conventii civile de prestări de
servicii.
(3) În îndeplinirea atributiilor sale
seful Sectiei de asistentă religioasă colaborează, pe linie militară, cu un
consilier, ofiter în activitate.
Art. 12. - (1) Pentru acoperirea unor
nevoi de asistentă religioasă vor putea fi angajati clerici din unitătile de
cult, pe bază de conventii civile de prestări de servicii, în conditiile art. 3
lit. a) si ale celorlalte prevederi ale Legii nr. 130/1999 privind unele
măsuri, de protectie socială a persoanelor încadrate în muncă.
(2) Clericii angajati potrivit alin.
(1) sunt recomandati de ierarhul sau de seful local al cultului respectiv,
selectionati si abilitati de sectiile de asistentă religioasă, si trebuie să
îndeplinească cerintele art. 9 alin. (3).
(3) Pe durata activitătii lor
clericii angajati pe bază de conventii civile de prestări de servicii vor
respecta îndatoririle ce le revin clericilor militari permanenti. Pe perioada
respectivă acestia nu dobândesc calitatea de salariati si nu beneficiază de
drepturile prevăzute în legislatia privind protectia somerilor, în conditiile
art. 6 alin. (1) din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protectie a
persoanelor încadrate în muncă.
Art. 13. - Drepturile salariale ale
clericilor angajati pe bază de conventii civile de prestări de servicii se vor
stabili în raport cu volumul de activitate desfăsurată lunar de acestia.
Art. 14. - Preotii militari se
subordonează militar-administrativ sefilor structurilor militare în care sunt
încadrati si spiritual-canonic ierarhiei bisericesti care i-a recomandat.
Art. 15. - Preotii militari sunt
asimilati corpului ofiterilor, după cum urmează:
a) asimilati gradului de maior:
preotii de garnizoană categoria I si preotii asistenti;
b) asimilati gradului de locotenent-colonel:
preotii de garnizoană categoria a II-a;
c) asimilati gradului de colonel:
preotii de garnizoană categoria a III-a, preoti ai garnizoanei Bucuresti,
preoti în Sectia de asistentă religioasă;
d) asimilati gradului de general de
brigadă: inspector general si sef al Sectiei de asistentă religioasă.
CAPITOLUL III - Îndatoririle si
drepturile preotilor militari
Art. 16. - Prevederile art. 9-12, 14,
17-28 si 112 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare se aplică
în mod corespunzător si preotilor militari si familiilor acestora, după caz.
Art. 17. - Preotul din structurile
militare are, în principal, următoarele îndatoriri:
a) oficiază Sfânta Liturghie,
celelalte slujbe si servicii religioase, administrează Sfintele Taine,
asigurând mărturisirea si împărtăsirea personalului militar si civil,
desfăsoară activitatea de pastoratie individuală si de grup în unităti, în
conditiile prevăzute la art. 3 alin. (1);
b) transmite militarilor de aceeasi
religie sau confesiune cu el învătătura de credintă a cultului religios pe care
îl reprezintă;
c) desfăsoară activitate de educatie
moral-religioasă, etică si civică a personalului armatei;
d) colaborează nemijlocit cu ceilalti
factori educationali din unităti, comandamente si garnizoane pentru organizarea
serviciilor religioase, cu ocazia unor evenimente importante din istoria si
spiritualitatea poporului român;
e) acordă asistentă religioasă, la
cerere, tuturor militarilor, inclusiv celor aflati în spitale, penitenciare sau
în arestul unitătilor;
f) participă, prin mijloace pastorale
specifice, la formarea spirituală, la prevenirea si combaterea manifestărilor
antisociale;
g) se preocupă, alături de comandanti
sau sefi, de starea psihomorală si disciplinară a militarilor;
h) participă, cu aprobarea
comandantilor, la programele de pregătire pastorală organizate de cultul
religios respectiv, fără a afecta activitatea de asistentă din structurile
militare în care îsi desfăsoară activitatea, sau la cele de pregătire militară
organizate de structurile în care sunt încadrati.
Art. 18. - (1) Preotilor militari le
este restrânsă exercitarea unor drepturi si libertăti, astfel:
a) căsătoria cu o persoană apatridă
sau care nu are exclusiv cetătenie română este conditionată de obtinerea
aprobării prealabile a conducătorilor institutiilor în care sunt încadrati;
b) participarea la mitinguri,
demonstratii sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă;
c) deplasarea în străinătate a preotilor
militari se poate face în conditiile care se stabilesc prin ordine si
dispozitii cu caracter intern;
d) exprimarea opiniilor politice se
poate face numai în afara serviciului, dar nu în fata militarilor păstoriti;
e) constituirea în diferite forme de
asociere cu caracter profesional, tehnico-stiintific, cultural si
sportiv-recreativ, cu exceptia celor sindicale ori care contravin comenzii
unice, ordinii si disciplinei militare, este permisă în conditiile stabilite
prin regulamente.
(2) Preotii militari permanenti nu
pot functiona ca preoti de parohie decât după încetarea activitătii în rândul
clerului militar.
Art. 19. - (1) Pentru acte de eroism,
curaj si devotament în executarea unor misiuni, precum si pentru merite
deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin preotilor militari li se
pot conferi decoratii si titluri de onoare.
(2) Pentru vechime în activitate si
rezultate meritorii preotilor militari li se conferă medalii si ordine
militare, iar pe linie bisericească, ranguri si distinctii. Conferirea
decoratiilor si a titlurilor de onoare preotilor militari se face potrivit
reglementărilor aplicabile cadrelor militare.
(3) Prin vechime efectivă în
serviciul militar a preotilor militari se întelege perioada cuprinsă între data
dobândirii acestei calităti si data încetării ei.
(4) Pentru îndeplinirea exemplară a
atributiilor de serviciu preotilor militari li se pot acorda recompense morale
si materiale potrivit regulamentelor militare.
Art. 20. - (1) Pentru abateri de la
disciplină, neîndeplinirea îndatoririlor sau încălcarea regulilor de
convietuire socială preotilor militari li se pot aplica sanctiuni.
(2) Normele privind stabilirea
sanctiunilor si a competentelor de aplicare a acestora se vor elabora de
fiecare minister si institutie, împreună cu acele culte religioase de care
apartin preotii, pe baza reglementărilor militare si a rânduielilor
bisericesti.
CAPITOLUL IV - Încetarea calitătii
de preot militar
Art. 21. - Limitele de vârstă până la
care preotii militari pot fi mentinuti în functii sunt similare cu cele ale
cadrelor militare.
Art. 22. - Preotii militari încetează
a mai avea această calitate în următoarele situatii:
a) după implinirea vârstei si a
vechimii în serviciu, necesare pentru acordarea persiei de serviciu;
b) sunt încadrati de comisiile de
expertiză medico-militară în gradul I, II sau III de invaliditate, potrivit
legii;
c) când în urma reorganizării unor
unităti si a reducerii unor functii din statele de organizare nu sunt
posibilităti pentru a fi încadrati în alte unităti, precum si pentru alte
motive sau nevoi ale ministerelor;
d) la cerere, pentru motive bine
întemeiate;
e) prin demisie;
f) când sunt condamnati prin hotărâre
judecătorească, rămasă definitivă, la pedeapsa închisorii cu executarea
acesteia;
g) când încalcă prevederile art. 28
din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
h) în alte situatii imputabile
acestora, stabilite de ministere si institutii, împreună cu acele culte de care
apartin.
Art. 23. - (1) Hotărârea de mentinere
în activitate a clericilor militari împotriva cărora a fost pornit procesul
penal sau care au fost trimisi spre judecată în fata instantelor lor
ecleziastice se ia după solutionarea definitivă a procesului penal sau a
judecătii ecleziastice.
(2) În acest interval de timp preotii
militari se suspendă din functie, iar cei care sunt cercetati si judecati în
stare de libertate sau eliberati pe cautiune se pun la dispozitie. Pe timpul
suspendării din functie preotii militari nu primesc nici un drept de la
ministerele si institutiile în care isi desfăsoară activitatea.
(3) Preotilor militari condamnati,
care anterior au fost suspendati din functii, le încetează calitatea de preot
militar începând cu data suspendării.
(4) În cazul în care s-a dispus
scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, acestia vor fi repusi în toate
drepturile avute la data suspendării din functie, respectiv a punerii la
dispozitie.
(5) Repunerea în drepturi se poate
dispune si în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal.
Art. 24. - (1) Preotii militari care
nu îndeplinesc conditiile de pensionare nu îsi încetează activitatea în cadrul
institutiei la care sunt încadrati, pe timpul cât se află
în incapacitate temporară de muncă, fiind internati în
spitale ori sanatorii sau se află în concedii medicale.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se
aplică celor cărora urmează să le înceteze calitatea de preot militar potrivit
art. 22 lit. d), e), f), g) si h).
CAPITOLUL V - Dispozitii finale
Art. 25. - Normele privind evidenta,
selectionarea, încadrarea si promovarea în functii si cele referitoare la
aprecierea de serviciu a preotilor militari se stabilesc de ministerele si
institutiile în cadrul cărora acestia îsi desfăsoară activitatea.
Art. 26. - Unitătile militare
asigură, în limita posibilitătilor, mijloacele necesare în vederea construirii
sau amenajării spatiilor destinate desfăsurării serviciilor si asistentei
religioase.
Art. 27. - În termen de 60 de zile de
la data intrării în vigoare a prezentei ordonante institutiile prevăzute la
art. 1 alin. (2) vor elabora regulamentul de organizare si functionare a
sectiilor de asistentă religioasă, precum si statele de functii.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
p. Ministrul
apărării nationale,
Ioan Mircea
Plângu,
secretar de
stat
Ministru de
stat, ministrul justitiei,
Ministru de
interne,
Ministrul
muncii si protectiei sociale,
Ministrul
finantelor,
Bucuresti, 31 august 2000.
Nr. 106.