MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XII - Nr. 436    LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE      Duminicã, 3 septembrie 2000

 

SUMAR

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            100. - Ordonantã pentru modificarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman

 

            102. - Ordonantã privind statutul si regimul refugiatilor în România

 

            103. - Ordonantã pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igienã si sãnãtate publicã

 

            104. - Ordonantã privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri

 

            105. - Ordonantã privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri

 

            106. - Ordonantã privind constituirea si organizarea clerului militar

 

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTÃ

pentru modificarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 152/1999

privind produsele medicamentoase de uz uman

 

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit. P pct. 3 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

            Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

            Art. I. - Ordonanta de urgentã a Guvernului privind produsele medicamentoase de uz uman nr. 152/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 20 octombrie 1999, se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

            1. Alineatul (1) al articolului 104 va avea urmãtorul cuprins:

            “Art 104. - (1) Unitãtile farmaceutice vor plãti, în vederea obtinerii autorizatiei de functionare, urmãtoarele sume în contul Ministerului Sãnãtãtii:

            a) unitãtile de productie a produselor medicamentoase 6.000.000 lei

            b) depozitele farmaceutice 4.000.000 lei

            c) farmaciile 3.000.000 lei

            d) drogheriile 2.000.000 lei.”

            2. Articolul 105 se abrogã.

            3. Articolul 106 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

            “Art. 106. - Sumele încasate potrivit art. 104 constituie venituri ale Fondului special pentru sãnãtate publicã si se utilizeazã în conditiile legii.”

            4. Alineatul (2) al articolului 108 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

            “(2) Cheltuielile necesare pentru efectuarea inspectiilor în vederea acordãrii autorizatiilor de functionare sunt suportate de Ministerul Sãnãtãtii din Fondul special pentru sãnãtate publicã.

            Art. II. - Prezenta ordonantã intrã în vigoare la 3 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                       

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU

Contrasemneazã:

Ministru de stat, ministrul sãnãtãtii,

Hajdú Gábor

Ministrul finantelor

Decebal Traian Remes

p. Ministrul industriei si comertului,

Sorin Potânc,

secretar de stat

                                               

Bucuresti, 31 august 2000.

Nr. 100.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTÃ

privind statutul si regimul refugiatilor în România

 

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României, precum si ale art. 1 lit. G pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

            Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

 

            CAPITOLUL I - Dispozitii generale

            Art. 1. - În conditiile prezentei ordonante, strãinilor li se poate acorda una dintre urmãtoarele forme de protectie:

            a) statutul de refugiat;

            b) protectie umanitarã conditionatã; 

            c) protectie umanitarã temporarã.

            Art. 2. - (1) Statutul de refugiat se poate acorda la cerere strãinului care dovedeste cã, datoritã unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe considerente de rasã, religie, nationalitate, apartenentã la un anumit grup social sau opinie politicã, se aflã în afara tãrii sale de origine si care nu poate primi sau, datoritã acestei temeri, nu doreste protectia acestei tãri.

            (2) Prin termenul tarã de origine, în cazul unei persoane care detine mai multe cetãtenii, se întelege fiecare tarã al cãrei cetãtean este, iar în cazul unei persoane fãrã cetãtenie, tara în care acesta îsi are domiciliul.

            Art. 3. - (1) Statutul de refugiat se acordã, la cerere, si sotiei sau, dupã caz, si sotului, precum si copiilor minori cu exceptia cazurilor în care persoanele respective se aflã în una dintre situatiile prevãzute la art. 4.

            (2) Prevederile alin. (1) se aplicã numai în cazul cãsãtoriilor încheiate de persoana cãreia i s-a recunoscut statutul de refugiat în temeiul art. 2 alin. (1) înainte de intrarea pe teritoriul României.

            Art. 4. - Nu se acordã statutul de refugiat strãinului care:

            a) a comis o infractiune contra pãcii si omenirii ori o infractiune la care se referã conventiile internationale la care România este parte;

            b) a comis o infractiune gravã de drept comun în afara României înainte de a fi admis pe teritoriul acesteia ca refugiat;

            c) a comis fapte care sunt contrare scopurilor si principiilor enuntate în Carta Organizatiei Natiunilor Unite sau tratatelor si conventiilor internationale privitoare la refugiati, la care România este parte.

            Art. 5. - Protectia umanitarã conditionatã se poate acorda strãinului care nu îndeplineste conditiile prevãzute la art. 2 alin. (1) si care dovedeste cã în tara sa de origine:

            a) a sãvârsit fapte pentru care riscã o condamnare la pedeapsa cu moartea, cu conditia ca legea tãrii sale sã prevadã pedeapsa cu moartea pentru acele fapte si pedeapsa sã îi fie aplicabilã;

            b) riscã sã fie supus la torturã sau tratamente inumane ori degradante;

            c) din cauza apartenentei sale la o categorie defavorizatã de persoane poate fi expus unor pericole de naturã sã îi aducã atingere vietii, integritãtii corporale ori libertãtii sale.

            Art. 6. - (1) În perioade de conflicte armate, în care România nu este angajatã, se poate acorda protectie umanitarã temporarã persoanelor care provin din zonele de conflict.

            (2) Guvernul stabileste mãsurile si perioada pentru care se acordã protectia prevãzutã la alin. (1).

 

            CAPITOLUL II - Procedura acordãrii statutului de refugiat

            SECTIUNEA 1 - Procedura ordinarã

            Art. 7. - (1) Pentru acordarea statutului de refugiat în România strãinul se adreseazã cu o cerere scrisã, personal, Oficiului National pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne sau organelor teritoriale ale Ministerului de Interne.

(2) Cererea de acordare a statutului de refugiat se depune de îndatã ce:

            a) solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat;

            b) solicitantul a intrat pe teritoriul României;

            c) au survenit evenimente în tara de origine a solicitantului, care îl determinã sã cearã protectie, pentru strãinul cu drept de sedere în România.

            Art. 8. - (1) În cazul strãinului minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, interesele acestuia sunt sustinute de reprezentantul sãu legal, iar în lipsa acestuia i se numeste un reprezentant legal în conformitate cu prevederile legii române.

            (2) Dupã împlinirea vârstei de 14 ani minorul poate depune cererea personal si i se poate numi un reprezentant legal în conditiile prevãzute de legea românã.

            (3) Pânã la numirea unui reprezentant legal Oficiul National pentru Refugiati asigurã minorului protectia necesarã.

            Art. 9. - (1) Dupã primirea cererii de acordare a statutului de refugiat organul teritorial al Ministerului de Interne elibereazã solicitantului o adeverintã provizorie, care tine loc de document temporar de identitate în România si asigurã transportul gratuit pânã la Oficiul National pentru Refugiati.

            (2) În cazul în care cererea a fost depusã la organele teritoriale ale Ministerului de Interne dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, organele politiei de frontierã elibereazã documentul prevãzut la alin. (1) numai dupã ce strãinul primeste permisiunea de a intra pe teritoriul României si asigurã transportul gratuit pânã la Oficiul National pentru Refugiati.

            (3) In cazul în care cererea a fost depusã la Oficiul National pentru Refugiati, acesta elibereazã solicitantului un document temporar de identitate.

            (4) Dacã solicitantul nu dispune de mijloace materiale, Oficiul National pentru Refugiati îi poate stabili un loc de resedintã si îi asigurã asistenta materialã necesarã pentru întretinere pe întreaga duratã a procedurii de acordare a statutului de refugiat.

            (5) Pentru motive justificate de interesul public, siguranta nationalã, ordinea publicã, protectia sãnãtãtii si moralitãtii publice, protectia drepturilor si libertãtilor altor persoane - chiar dacã strãinul are mijloace materiale necesare pentru întretinere Oficiul National pentru Refugiati, pe toatã durata procedurii de acordare a statutului de refugiat, îi poate stabili un loc de resedintã si poate dispune transportarea lui cu însotitor în acel loc, la solicitarea autoritãtilor competente.

            Art. 10. - (1) În cazul în care strãinul a tranzitat anterior o tarã tertã sigurã si i s-a oferit deja protectia în acea tarã sau a avut ocazia, la frontierã ori pe teritoriul acesteia, sã contacteze autoritãtile pentru a obtine protectie, Oficiul National pentru Refugiati poate decide retrimiterea strãinului în tara respectivã, fãrã analizarea pe fond a cererii sale.

            (2) Oficiul National pentru Refugiati poate analiza cererea depusã de strãin chiar dacã acesta se afla în situatia prevãzutã la alin: (1), cu acordul expres al solicitantului.

Art. 11. - Sunt considerate tãri terte sigure statele membre ale Uniunii Europene, precum si alte state stabilite prin ordin al ministrului de interne, la propunerea Oficiului National pentru Refugiati, cu respectarea urmãtoarelor conditii:

            a) pe teritoriile lor viata sau libertatea solicitantului nu este si nu va fi amenintatã,  în sensul art. 33 din Conventia privind statutul refugiatilor, încheiatã la Geneva la 28 iulie 1951, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991;

            b) pe teritoriile lor strãinul nu riscã sã fie supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante;

            c) în tãrile respective strãinului i se asigurã protectie efectivã împotriva returnãrii în tara de origine, în sensul prevederilor Conventiei privind statutul refugiatilor, încheiatã la Geneva la 28 iulie 1951, precum si în baza informãrilor efectuate de Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati cu privire la practica aplicãrii principiului nereturnãrii.

            Art. 12. - (1) Intervievarea, analizarea motivelor invocate si decizia asupra cererilor sunt de competenta Oficiului National pentru Refugiati.

            (2) Aceste activitãti sunt realizate de functionarii Oficiului National pentru Refugiati anume desemnati.

            (3) Numirea functionarilor se face prin ordin al ministrului de interne.

            (4) În procesul decizional functionarii prevãzuti la alin. (2) au dreptul de a consulta experti.

            (5) Ministerul Afacerilor Externe furnizeazã periodic materiale de sintezã referitoare la situatia din tãrile de origine ale solicitantilor statutului de refugiat, precum si rãspunsuri la solicitãrile punctuale ale Oficiului National pentru Refugiati, necesare în vederea solutionãrii cererilor de acordare a statutului de refugiat.

            (6) Oficiul National pentru Refugiati consultã Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii tãrilor unde în general nu existã risc serios de persecutie si tãrilor terte sigure.

Art. 13. - (1) Pânã la solutionarea cererii sale prin hotãrâre definitivã si irevocabilã strãinul care solicitã acordarea statutului de refugiat are urmãtoarele drepturi si obligatii:

            a) dreptul de sedere în România, pânã la expirarea unui termen de 15 zile de la rãmânerea definitivã si irevocabilã a hotãrârii pronuntate asupra cererii de acordare a statutului de refugiat, cu exceptia cererilor respinse ca evident nefondate în urma solutionãrii acestora în cadrul procedurilor accelerate;

            b) dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat si de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret, pe întreaga durata a procedurii de acordare a statutului de refugiat;

            c) dreptul de a fi consiliat si asistat de un reprezentant al organizatiilor neguvernamentale, române sau strãine, în orice fazã a procedurii de acordare a statutului de refugiat;

            d) dreptul de a fi informat, într-o limbã pe care o cunoaste, în momentul depunerii cererii, cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat;

            e) dreptul la protectia datelor personale si a oricãror alte detalii în legãturã cu cererea sa;

            f) dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate;

            g) dreptul la asigurarea transportului în conditiile prevãzute la art. 9 alin. (1) si (2), la asistenta necesarã pentru întretinere, în conditiile prevãzute la art. 9 alin. (4), precum si la asistenta medicalã primarã si spitaliceascã de urgentã gratuitã;

            h) obligatia de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului de Interne, în scris, cererea motivatã cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum si de a se supune fotografierii si amprentãrii;

            i) obligatia de a urmãri stadiul procedurii si de a declara orice schimbare de resedintã;

            j) obligatia de a preda documentul pentru trecerea frontierei, urmând sã primeascã documentul prevãzut la art. 9 alin. (1);

            k) obligatia de a rãspunde la solicitãrile organelor cu atributii în domeniul acordãrii statutului de refugiat si de a furniza acestora informatii complete si reale cu privire la persoana si la cererea sa;

            i) obligatia de a nu pãrãsi localitatea de resedintã fãrã autorizarea Oficiului National pentru Refugiati;

            m) obligatia de a se prezenta la examenele medicale ce îi sunt stabilite;

            n) obligatia de a respecta legile statului român, precum si mãsurile dispuse de organele române competente în materie de refugiati.

            (2) Solicitantii statutului de refugiat beneficiazã de masã în limita sumei de 12.000 lei/persoanã/zi si de cazare în limita sumei de 8.000 lei/persoanã/zi, la cererea acestora, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate cu aceastã destinatie în bugetul Ministerului de Interne.

            (3) În cursul executiei bugetului de stat, în functie de posibilitãtile financiare, la o crestere a ratei inflatiei de cel putin 10% fatã de ultima lunã când s-a efectuat o actualizare a cuantumurilor de mai sus, acestea, se majoreazã cu rata inflatiei, prin hotãrâre a Guvernului.

            (4) Dacã strãinul care solicitã acordarea statutului de refugiat este cazat în centrele de primire si cazare ale Ministerului de Interne, suma prevãzutã la alin. (2) referitoare la cazare nu se acordã.

            (5) Sumele necesare transportului gratuit pânã la locul de resedintã prevãzut la art. 9 alin. (1) si (2) se asigurã din bugetul Ministerului de Interne.

            (6) Fondurile bãnesti pentru asistenta medicalã primarã si spitaliceascã de urgentã gratuitã prevãzutâ,la alin. (1) lit. g) se asigurã de la bugetul de stat si se alocã Ministerului de Interne.

Art. 14. - (1) În urma analizãrii cererii, în termen de 30 de zile de la primirea acesteia functionarul prevãzut la art. 12 alin. (2) poate hotãrî:

            a) acordarea statutului de refugiat;

b) acordarea protectiei umanitare conditionate;

            c) respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat.

            (2) Dacã solutionarea cererii necesitã o documentare suplimentarã, termenul prevãzut la alin. (1) se prelungeste cu cel mult 30 de zile.

            (3) Admiterea sau respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat se face prin hotãrâre, care se comunicã de îndatã, în scris, solicitantului, prin comunicare directã de cãtre reprezentantii Oficiului National pentru Refugiati sau prin trimitere postalã la ultima resedintã declaratã a acestuia.

            (4) Hotãrârea de acordare a protectiei umanitare conditionate cuprinde si motivele neacordãrii statutului de refugiat.

            (5) Hotãrârea de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat cuprinde motivele corespunzãtoare pentru fiecare formã de protectie prevãzutã la art. 2, 3 sau 5, precum si dispozitia de a pãrãsi teritoriul României în termen de 15 zile de la comunicarea hotãrârii definitive si irevocabile.

            Art. 15. - (1) Împotriva hotãrârii prevãzute la art. 14 alin. (3) se poate face plângere în termen de 10 zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constatã cã solicitantul nu se mai aflã la ultima resedintã declaratã.

            (2) În cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, plângerea se depune de cãtre reprezentantul sãu legal, iar minorul cu vârsta cuprinsã între 14 si 18 ani poate depune plângere personal sau prin reprezentantul sãu legal.

            (3) Plângerea se solutioneazã de cãtre judecãtoria în a cãrei razã teritorialã îsi are sediul Oficiul National pentru Refugiati sau în a cãrei razã teritorialã îsi are resedinta contestatarul.

            (4) Plângerea se depune la Oficiul National pentru Refugiati si va fi însotitã de copia de pe hotãrârea de respingere a cererii de acordare a unei forme de protectie.

            (5) Plângerea se înainteazã de îndatã instantei competente, care o va solutiona în termen de 30 de zile, cu participarea obligatorie a procurorului.

            (6) Instanta se pronuntã printr-o hotãrâre motivatã.

            (7) Împotriva hotãrârii instantei contestatarul sau procurorul poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare pentru cei lipsã.

            (8) Recursul se judecã în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa, hotãrârea pronuntatã în recurs fiind definitivã si irevocabilã.

            (9) Hotãrârile definitive si irevocabile sunt executorii de drept.

            (10) Plângerea, precum si celelalte acte de procedurã privind solutionarea acesteia sunt scutite de taxa de timbru.

            Art. 16. - (1) Dupã rãmânerea definitivã si irevocabilã a hotãrârii instantei prin care s-a respins plângerea, strãinul este obligat sã pãrãseascã România în termen de 15 zile de la comunicare.

            (2) În cazul în care, din motive obiective, strãinul nu poate pãrãsi teritoriul României în termenul prevãzut la alin. (1), Ministerul de Interne acordã acestuia dreptul de sedere în tarã, în conditiile prevãzute de reglementãrile legale privind regimul strãinilor în România.

            (3) O nouã cerere de acordare a statutului de refugiat poate fi depusã numai dacã a fost pronuntatã o hotãrâre definitivã si irevocabilã asupra cererii anterioare si numai dacã sunt îndeplinite alternativ urmãtoarele conditii:

            a) pe parcursul procedurii de solutionare a cererii anterioare au apãrut elemente noi care nu au putut fi prezentate, din motive neimputabile solicitantului, cu conditia ca aceste elemente sã nu fie rezultatul unor actiuni provocate în scopul obtinerii unei forme de protectie din partea statului român. Solicitantul este obligat sã facã dovada existentei noilor motive invocate si a imposibilitãtii prezentãrii lor cu ocazia solutionãrii cererii anterioare.

            b) au survenit transformãri de ordin politic, social, militar sau legislativ în tara de origine, de naturã a avea consecinte grave pentru solicitant.

            (4) Solutionarea unei noi cereri depuse în conditiile alin. (3) se face de cãtre functionarul prevãzut la art. 12 alin. (2), altul decât cel care s-a pronuntat în cadrul procedurii de solutionare a cererii anterioare.

            (5) Hotãrârea se pronuntã în termen de 5 zile, numai în baza noii cereri depuse, motivate corespunzãtor, si a documentatiei prezentate anterior de solicitant si se comunicã, în scris, de îndatã acestuia.

            (6) Hotãrârea prin care se acordã accesul la soluiionarea unei noi cereri de acordare a statutului de refugiat are ca efect si anularea dispoziiiei de a pãrãsi teritoriul României, prevãzutã în hotãrârea anterioarã, solicitantul urmând sã beneficieze de drepturile prevãzute la art. 13.

            (7) Împotriva hotãrârii prin care a fost respinsã ca inadmisibilã o nouã cerere de acordare a statutului de refugiat se poate face plângere.

            (8) Solutionarea plângerii prevãzute la alin. (7) se face potrivit prevederilor art. 15.

 

            SECTIUNEA a 2-a - Procedura acceleratã

            Art. 17. - (1) Fac obiectul procedurii accelerate:

            a) cererile evident nefondate;

            b) cererile persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenenta lor la o anumitã grupare, prezintã un pericol pentru siguranta nationalã ori pentru ordinea publicã în România.

            c) cererile persoanelor care provin dintr-o tarã unde, în general, nu existã risc serios de persecutie.

            (2) De asemenea, pot face obiectul procedurii accelerate si cererile persoanelor care se aflã în una dintre situatiile prevãzute la art. 4.

            (3) Cererile de acordare a statutului de refugiat minorilor neînsotiti nu pot fi solutionate în procedura acceleratã.

            Art. 18. - (1) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat este consideratã evident nefondatã dacã se constatã:

            a) lipsa de fundament a invocãrii unei temeri de persecutie în tara de origine, în conditiile art. 2 alin. (1);

            b) inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea în mod abuziv, cu rea-credintã, la procedura de acordare a statutului de refugiat.

            (2) Lipsa de fundament a invocãrii unei temeri de persecutie în tara de origine existã în urmãtoarele cazuri:

            a) solicitantul nu invocã nici o temere de persecutie în sensul art. 2 alin. (1);

            b) solicitantul nu oferã date sau informatii în sensul cã ar fi expus unei temeri de persecutie ori relatãrile sale nu contin detalii circumstantiale sau personale;

            c) cererea este evident lipsitã de credibilitate, în sensul cã relatarea solicitantului este incoerentã, contradictorie sau flagrant neadevãratã fatã de situatia din tara sa de origine;

            d) solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscutã si de Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati.

            (3) Inducerea în eroare, în mod deliborat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea abuzivã la procedura de acordare a statutului de refugiat existã în toate cazurile în care solicitantul, fãrã a oferi o explicatie plauzibilã, se aflã în una dintre urmãtoarele situatii:

            a) a depus cererea sub o identitate falsã sau a prezentat documente false ori falsificate, sustinând cã sunt autentice;

            b) dupã depunerea cererii, în mod deliberat a prezentat elemente false în legãturã cu aceasta;

            c) cu rea-credintã a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrãinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-si stabili o identitate falsã în scopul solicitãrii si acordãrii statutului de refugiat, fie pentru a îngreuna solutionarea cererii sale;

            d) în mod deliberat a ascuns faptul cã a mai depus anterior o cerere pentru acordarea statutului de refugiat în una sau mai multe tãri, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsã;

            e) a depus o cerere pentru acordarea statutului de refugiat, cu scopul evident de a împiedica punerea iminentã în executare a unei mãsuri dispuse de autoritãtile competente, de scoatere din tarã sau de expulzare, desi anterior dispunerii unei astfel de mãsuri a avut posibilitatea sã depunã o asemenea cerere;

            f) a încãlcat în mod flagrant obligatiile prevãzute la art. 13;

            g) a depus cererea pentru acordarea statutului de refugiat dupã ce anterior unei examinãri, care contine garantiile procedurale adecvate si în conformitate cu prevederile Conventiei privind statutul refugiatilor, încheiatã la Geneva la 28 iulie 1951, i s-a respins o astfel de cerere într-o tarã tertã sigurã.

            (4) Motivele enumerate la alin. (1) nu pot sã prevaleze temerii bine întemeiate de persecutie conform art. 2 alin. (1).

            Art. 19. - (1) Sunt considerate tãri în care în general nu existã risc serios de persecutie, în sensul art. 2 alin. (1), statele membre ale Uniunii Europene, precum si alte state stabilite, la propunerea Oficiului National pentru Refugiati, prin ordin al ministrului de interne, pe baza urmãtoarelor criterii:

            a) numãrul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat formulate de cetãtenii tãrii respective si coeficientii de acordare a acestui statut;

            b) situatia respectãrii drepturilor fundamentale ale omului;

            c) functionarea principiilor democratice, a pluralismului politic si a alegerilor libere, precum si existenta unor institutii democratice functionale, care sã asigure garantarea si respectarea drepturilor fundamentale ale omului;

            d) existenta unor factori de stabilitate.

            (2) Pot fi luate în considerare si alte criterii de evaluare decât cele prevãzute la alin. (1).

            (3) Cererea strãinului care provine dintr-o tarã în care în general nu existã un risc de persecutie este respinsã ca evident nefondatã, cu exceptia cazului în care situatia de fapt sau dovezile prezentate de solicitant aratã existenta unei temeri bine întemeiate de persecutie în sensul art. 2 alin. (1); în acest caz solicitantul primeste accesul la procedura prevãzutã la art. 7-16.

            Art. 20. - (1) Functionarul prevãzut la art. 12 alin. (2), dupã efectuarea interviului si analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat, se pronuntã în termen de 3 zile de la primirea cererii.

            (2) În cazul în care a fost pronuntatã o hotãrâre de respingere a cererii ca evident nefondatã sau în temeiul art. 4, termenul de depunere a plângerii este de 2 zile de la comunicare.

            (3) Plângerea este de competenta judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã îsi are sediul Oficiul National pentru Refugiati sau în raza cãreia îsi are resedinta contestatarul.

            (4) Instanta solutioneazã plângerea, cu prezenta obligatorie a procurorului, în termen de 10 zile si pronuntã o hotãrâre motivatã.

            (5) Hotãrârea definitivã este executorie de drept.

            (6) Împotriva hotãrârii instantei contestatarul sau procurorul poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsã.

 

            SECTIUNEA a 3-a - Procedura în cazul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat

            Art. 21. - (1) Cererea depusã la organele teritoriale ale Ministerului de Interne dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat este înaintatã de îndatã Oficiului National pentru Refugiati, care o analizeazã si pronuntã o hotãrâre în termen de 2 zile de la primire.

            (2) Functionarul prevãzut la art. 12 alin. (2), dupã efectuarea interviului si analizarea motivelor invocate pentru acordarea statulului de refugiat, în raport cu datele privind situatia din tara de orgine poate hotãrî:

            a) acordarea unei forme de protectie si a dreptului de a intra în România, dacã solicitantul se aflã în una dintre situatiile prevãzute la art. 2, 3 sau 5;

            b) acordarea dreptului de a intra în România si de a avea acces la procedura ordinarã de solutionare a cererii sale de acordare a statutului de refugiat, dacã, motivele invocate necesitã o documentare suplimentarã;

            c) respingerea cererii.

            (3) Împotriva hotãrârii de respingere a cererii strãinul poate depune o plângere în termen de 2 zile de la comunicare.

            (4) Plângerea se depune la Oficiul National pentru Refugiati, care o înainteazã de îndatã judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã îsi are sediul.

            (5) Instanta solutioneazã plângerea în termen de 5 zile si pronuntã o hotãrâre motivatã, prin care:

            a) respinge plângerea pentru cel putin unul dintre motivele prevãzute la art. 1 alin. (1);

            b) admite plângerea, dispune ca Oficiul National pentru Refugiati sã analizeze cererea în procedurã ordinarã si permite accesul solicitantului în teritoriu.

            (6) În cazul prevãzut la alin. (5) lit. a) hotãrârea este motivatã, definitivã si executorie de drept, putând fi atacatã cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

            Art. 22. - (1) Strãinul care solicitã acordarea statutului de refugiat în România rãmâne în zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de stat pânã la primirea hotãrârii de aprobare a intrãrii în România sau, dupa caz, pânã la rãmânerea definitivã si executorie a hotãrârii de respingere a cererii pentru acordarea statutului de refugiat, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit.

            (2) Prin zonã de tranzit, în sensul prezentei ordonante, se întelege suprafata situatã la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinatã stationãrii persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, mijloacelor de transport si bunurilor pânã la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. În cazul aeroporturilor internationale prin zonã de tranzit se întelege suprafata situatã între punctul de îmbarcare/debarcare si locul unde se efectueazã controlul pentru trecerea frontierei.

            (3) Solicitantul statutului de refugiat poate fi cazat în centre speciale de primire si cazare aflate în apropierea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului de interne si având regimul juridic al zonei de tranzit.

            (4) Dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (1), dacã cererea nu este solutionatã printr-o hotãrâre definitivã si executorie, strãinului i se permite intrarea în tarã.

            (5) Pe perioada în care se aflã în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat solicitantul statutului de refugiat are dreptul la asistentã juridico-socialã si la ajutoare umanitare din partea organizatiilor neguvernamentale cu atributii în materie de refugiati, precum si din partea reprezentantei din România a Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si, de asemenea, are drepturile si obligatiile prevãzute la art. 13, cu exceptia celor care intrã în contradictie cu prevederile acestei proceduri.

 

            CAPITOLUL III - Drepturile si obligatiile refugiatifor si ale persoanelor care au dobândit o formã de protectie

            Art. 23. - (1) Acordarea statutului de refugiat sau a unei alte forme de protectie conferã beneficiarului urmãtoarele drepturi:

            a) sã rãmânã pe teritoriul României si sã obtinã documentele corespunzãtoare pentru dovedirea identitãtii si pentru trecerea frontierei de stat. Au dreptul la document pentru trecerea frontierei de stat numai refugiatii si persoanele cãrora li s-a acordat protectie umanitarã conditionatã.

            b) sã îsi aleagã locul de resedintã si sã circule liber, în conditiile stabilite de lege pentru strãini;

            c) sã fie angajat de persoane fizice sau juridice, sã exercite activitãti nesalarizate, sã exercite profesiuni libere, sã efectueze acte si fapte de comert, precum si alte acte juridice, în conditiile legii;

            d) sã îsi transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte tãri, în vederea reinstalãrii;

            e) sã beneficieze de tratamentul cel mai favorabil stabilit de lege pentru cetãtenii strãini, în ceea ce priveste dobândirea proprietãtilor mobiliare si imobiliare;

            f) sã beneficieze de protectia proprietãtii intelectuale în conditiile stabilite de lege;

            g) sã beneficieze de asigurãri sociale, ajutor social si asigurãri sociale de sãnãtate, în conditiile legii;

            h) sã urmeze învãtãmântul primar si gimnazial, în conditiile stabilite de lege pentru cetãtenii români, si celelalte forme de învãtãmânt, în aceleasi conditii stabilite pentru cetãtenii strãini;

            i) sã beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetãtenilor români în ceea ce priveste libertatea de a practica propria religie si de instruire religioasã a copiilor sãi;

            j) sã beneficieze de dreptul la protectia datelor personale si a oricãror alte detalii în legãturã cu cazul sãu;

            k) sã beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce priveste asociatiile cu scop apolitic si nelucrativ si sindicatele profesionale, în conditiile prevãzute de lege pentru strãini;

            l) sã aibã acces liber la instantele de judecatã si la asistenta administrativã;

            m) sã nu fie expulzat sau returnat, cu exceptia cazurilor impuse de ratiuni de sigurantã nationalã sau de ordine publicã, iar atunci când se dispun aceste mãsuri, cel în cauzã sã nu poatã fi trimis în teritorii unde viata sau libertatea i-ar fi amenintatã, pe motive de rasã, religie, nationalitate, apartenentã la un anumit grup social sau opinii politice.

            (2) Minorii neînsotiti care nu au împlinit vârsta de 18 ani beneficiazã de aceeasi protectie oferitã, în conditiile legii, minorilor români aflati în dificultate.

            (3) Strãinul care a dobândit statutul de refugiat beneficiazã, în plus, de urmãtoarele drepturi:

            a) sã primeascã, la cerere, în limitele disponibilitãtilor financiare ale statului, un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe tarã, pentru o perioadã de maximum 6 luni, dacã, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existentã necesare. Pentru motive bine întemeiate acest ajutor poate fi prelungit pentru încã o perioadã de cel mult 3 luni;

            b) sã beneficieze de cazare, în cazul în care are nevoi speciale, în limita spatiului disponibil, în centre de cazare a solicitantilor statutului de refugiat, cu perceperea unei chirii la nivelul celei stabilite pentru spatiile de locuit, proprietatea statului; minorii neînsotiti vor putea fi cazati fãrã perceperea vreunei chirii.

            (4) Fondurile bãnesti necesare în vederea acordãrii ajutorului rambursabil prevãzut la alin. (3) lit. a) sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.

            Art. 24. - Beneficiarul uneia dintre formele de protectie prevãzute la art. 2, 3 sau 5 are urmãtoarele obligatii:

a) sã respecte Constitutia României, legile si celelalte acte normative emise de autoritãtile române;

            b) sã aibã o conduitã corectã si civilizatã, sã respecte mãsurile stabilite de organele române competente în materie de refugiati si sã rãspundã la solicitãrile acestora;

            c) sã evite provocarea oricãror stãri conflictuale sau incidente cu populatia ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidenta legii penale;

            d) sã se supunã regulilor privind regimul juridic al strãinilor, în mãsura în care legea nu dispune altfel.

            Art. 25. - (1) Persoana care a dobândit statutul de refugiat are obligatia sã ramburseze ajutorul primit potrivit art. 23 alin. (3) lit. a), dacã a realizat venituri care permit acest lucru, fãrã a fi afectatã întretinerea sa si a familiei sale.

(2) Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.

 

            CAPITOLUL IV - Încetarea, retragerea sau anularea unei forme de protectie

            Art. 26. - (1) Forma de protectie acordatã în temeiul art. 2, 3 sau 5 înceteazã în urmãtoarele situatii:

            a) beneficiarul formei de protectie a decedat;

            b) strãinul a dobândit o nouã cetãtenie si se bucurã de protectia statului al cãrui cetãtean a devenit;

            c) strãinul a solicitat renuntarea la forma de protectie acordatã în conformitate cu dispozitiile prezentei ordonante.

            (2) Functionarul prevãzut la art. 12 alin. (2) emite o hotãrâre constatatoare privind una dintre situatiile de fapt prevãzute la alin. (1).

            Art. 27. - (1) Statutul de refugiat se retrage strãinului care se aflã în una dintre urmãtoarele situatii:

            a) a solicitat din nou si în mod voluntar protectia tãrii a cãrei cetãtenie o are;

            b) dupã ce si-a pierdut cetãtenia, a redobândit-o în mod voluntar;

            c) s-a restabilit în mod voluntar în tara pe care a pãrãsit-o sau în afara cãreia a stat datoritã temerii de a fi persecutat;

            d) nu mai poate continua sã refuze protectia tãrii a cãrei cetãtenie o are datoritã faptului cã împrejurãrile în urma cãrora el a fost recunoscut ca refugiat au încetat sã existe;

            e) în cazul unei persoane fãrã cetãtenie, dacã nu mai existã împrejurãrile care au stat la baza acordãrii statutului de refugiat si dacã este în mãsurã sã se întoarcã în tara în care a avut resedinta obisnuitã;

            f) dacã existã motive justificate de interesul public, siguranta nationalã si ordinea publicã.

            (2) Prevederile alin. (1) lit. d) nu se aplicã persoanei cãreia i s-a acordat statutul de refugiat si care din motive imperioase ce se referã la persecutii anterioare refuzã protectia tãrii a cãrei cetãtenie o are.

            (3) Prevederile alin. (1) lit. e) nu se aplicã persoanei cãreia i s-a acordat statutul de refugiat si care din motive imperioase ce se referã la persecutii anterioare refuzã sã se întoarcã în tara în care în mod obisnuit avea resedinta.

Art. 28. - Protectia umanitarã conditionatã se retrage strãinului în urmãtoarele situatii:

            a) au dispãrut motivele ce au stat la baza acordãrii ei;

            b) dupã obtinerea ei strãinul, prin actiunile sale sau prin apartenenta la o anumitã grupare, reprezintã un pericol pentru siguranta nationalã sau ordinea publicã în România.

            Art. 29. - (1) Forma de protectie acordatã se anuleazã în urmãtoarele situatii:

            a) acordarea ei s-a fãcut în baza unor declaratii false ale solicitantului sau a fost obtinutã de acesta în mod fraudulos;

            b) dupã acordarea formei de protectie s-a descoperit cã strãinul se afla în una dintre situatiile prevãzute la art. 4.

            (2) Prevederile alin. (1) lit. b) se aplicã numai în cazul strãinului care a obtinut statutul de refugiat.

            Art. 30. - (1) Retragerea si anularea unei forme de protectie se dispun prin hotãrâre pronuntatã de functionarul prevãzut la art. 12 alin. (2), din oficiu sau la propunerea uneia dintre institutiile cu atributii în domeniul sigurantei nationale sau ordinii publice.

            (2) Aceste mãsuri nu produc efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei fatã de care au fost dispuse.

            (3) În functie de motivele care au stat la baza pronuntãrii hotãrârii de retragere sau de anulare a unei forme de protectie, strãinul poate face plângere împotriva hotãrârii prevãzute la alin. (1), în conditiile prevãzute de prezenta ordonantã în cazul procedurii ordinare sau procedurii accelerate, dupã caz.

            Art. 31. - Dacã rãmâne în continuare pe teritoriul României, persoana cãreia i s-a retras ori i s-a anulat forma de protectie acordatã se supune prevederilor legale privind regimul juridic al strãinilor în Rornânia.

 

            CAPITOLUL V - Oficiul National pentru Refugiati

            Art. 32. - (1) Autoritatea centralã responsabilã de implementarea politicilor României în domeniul refugiatilor, precum si de aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante este Oficiul National pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne, care:

            a) are în componentã structuri centrale si teritoriale;

            b) beneficiazã de fonduri bugetare proprii, seful sãu având calitatea de ordonator de credite;

            c) poate utiliza fonduri bãnesti sau bunuri materiale provenite din donatii si sponsorizãri ori obtinute în baza unor acorduri interne sau internationale.

            (2) Pentru aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante se vor înfiinta, prin ordin al ministrului de interne, în subordinea Oficiului National pentru Refugiati, centre de primire si cazare a persoanelor solicitante ale statutului de refugiat si a refugiatilor.

            (3) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înfiintarea, functionarea si întretinerea centrelor de primire si cazare se suportã din bugetul Ministerului de Interne, în functie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu aceastã destinatie de la bugetul de stat.

            Art. 33. - Eliberarea documentelor prevãzute la art. 13 lit. f) si a celor prevãzute la art. 23 alin. (1) lit. a) este de competenta Oficiului National pentru Refugiati.

            Art. 34. - Organizarea, functionarea si atributiile Oficiului National pentru Refugiati se vor stabili prin regulament aprobat prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

            CAPITOLUL VI - Dispozitii finale si tranzitorii

            Art. 35. - (1) Dispozitiile prezentei ordonante se aplicã fãrã discriminare pe motive de rasã, religie, tarã de origine, cetãtenie, handicap.

            (2) Solicitantilor statutului de refugiat nu li se aplicã sanctiuni penale pentru motivul intrãrii sau sederii ilegale pe teritoriul României.

            Art. 36. - Cererilor de acordare a statutului de refugiat sau a unei forme de protectie în temeiul art. 2, 3 sau 5, depuse înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonante, li se aplicã în continuare dispozitiile Legii vr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor în România, cu modificãrile ulterioare.

            Art. 37. - (1) Statutul personal al strãinului care a dobândit o formã de protectie în temeiul dispozitiilor prezentei ordonante este reglementat de legea tãrii de origine.

            (2) Drepurile care decurg din statutul personal, dobândite anterior de strãinul cãruia i-a fost acordatã o formã de protectie în temeiul dispozitiilor prezentei ordonante, sunt recunoscute de statul român, în conditiile legii.

            Art. 38. - Ministerul de Interne poate aproba refugiatului, în timpul sederii sale pe teritoriul României, în functie de gradul integrãrii sale în societate, stabilirea domiciliului în tarã, în conditiile reglementãrilor legale privind regimul strãinilor în România.

            Art. 39. - Ministerul de Interne, prin intermediul Oficiului National pentru Refugiati, împreunã cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, initiazã si deruleazã programe speciale, aprobate prin hotãrâre a Guvernului, pentru integrarea socioprofesionalã a strãinilor care au dobândit statutul de refugiat.

            Art. 40. - Prezenta ordonantã intrã în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

            Art. 41. - În vederea aplicãrii prezentei ordonante Ministerul de Interne va elabora norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

            Art. 42. - La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante se abrogã Legea nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 5 aprilie 1996; Hotãrârea Guvernului nr. 1.182/1996 pentru aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 26 noiembrie 1996; Hotãrârea Guvernului nr. 322/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 25 aprilie 2000; art. 7 si 8 din Hotãrârea Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Român pentru Probleme de Migrãri, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995, cu modificãrile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU

Contrasemneazã:

Ministru de interne,

Constantin Dudu Ionescu

Ministru de stat, ministrul justitiei,

Valeriu Stoica

p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,

Eugen Dijmãrescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

 

Bucuresti, 31 august 2000.

Nr. 102.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTÃ

pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igienã si sãnãtate publicã

 

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit. P pct. 6 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

            Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

            Art. I. - Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igienã si sãnãtate publicã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 16 noiembrie 1994, se modificã dupã cum urmeazã:

            1. Litera e) a articolului 3 se abrogã.

            2. Articolul 41 va avea urmãtorul cuprins:

            “Art. 41. - În mãsura în care prezenta lege nu dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare.”

            Art. II. - Prezenta ordonantã intrã în vigoare în 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU

Contrasemneazã:

Ministru de stat, ministrul sãnãtãtii,

Hajdú Gábor

p. Ministrul agriculturii si alimentatiei,

Stefan Pete,

secretar de stat

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

 

 

Bucuresti, 31 august 2000.                                           

Nr. 103.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTÃ

privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri

 

            În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 1 lit. G pct. 5 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, precum si ale art. 79. din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României,

            Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

            Art. 1. - (1) Decoratia Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri, prevãzutã la art. 10 pct. 3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, face parte din categoria semnelor onorifice.

            (2) Semnul onorific În Serviciul Armatei prevãzut la alin. (1) se conferã ofiterilor din Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pazã si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, care au 15, 20 si 25 de ani de activitate în armatã.

            Art. 2. - (1) Semnul onorific În ServiciulArmatei pentru ofiteri se conferã pe viatã. Numãrul posesorilor este nelimitat pentru toate categoriile.

            (2) Ofixerilor în rezervã sau retragere împotriva cãrora au fost pronuntate hotãrâri definitive de condamnare la pedepse privative de libertate li se pot retrage semnele onorifice În Serviciul Armatei la propunerea fãcutã Cancelariei Ordinelor de cãtre ministrul sau conducãtorul institutiei în care acestia au activat. Retragerea se face pe bazã de decret semnat de Presedintele României.

            Art. 3. - (1) Însemnul semnului onorific este o piesã ovalã, care are câmpul fin granulat si care are marginal o cununã din frunze de laur la stânga si frunze de stejar la dreapta, legate jos cu o fundã.

            (2) Pe avers este aplicat numãrul cu cifre latine "XV", "XX" sau "XXV", în functie de numãrul anilor de activitate pentru care se acordã.

            (3) Pe revers este aplicat vulturul cruciat, care tine în gheare spada si sceptrul si are pe piept armele României.

            (4) Insemnul este surmontat de o semicununã formatã din douã ramuri de laur.

            (5). Panglica este din rips moarat galben, strãbãtutã de cinci benzi albastre.

            Art. 4. - Însemnele Semriului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri se poartã la uniformã, de regulã, cu prilejul Zilei Nationale a României si al celorlalte sãrbãtori nationale sau religioase, la festivitãti cu caracter oficial si la diferite activitãti cu caracter stiintific, aniversar sau comemorativ.

            Art. 5. - Însemnele semnului onorific se poartã de cãtre ofiteri pe partea stângã a pieptului, în ordinea ierarhicã prevãzutã la art. 31-36 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României.

            Art. 6. - Baretele semnului onorific se poartã de cãtre ofiteri la uniforma militarã, numai la veston, în partea stângã a pieptului, pe acelasi rând, asezate de la stânga, în ordinea cronologicã în care acestea au fost acordate.

            Art. 7. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri este o distinctie care se poate acorda numai cetãtenilor români.

            Art. 8. - (1) Ofiterilor care îndeplinesc conditiile de conferire a decoratiei în anul 2000 li se vor elibera brevetele si li se vor înmâna numai baretele corespunzãtoare.

            (2) Ofiterilor prevãzuti la alin. 1 li se vor înmâna însemnele decoratiei, iar celorlalti ofiteri în activitate li se vor preschimba, conform prevederilor art. 2, însemnele vechiului Ordin Meritul Militar, pe mãsura alocãrii resurselor bugetare necesare.

            Art. 9. - Ordinul Meritul Militar, instituit în 1954 si care s-a conferit ofiterilor anterior intrãrii în vigoare a Legii nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, este substituit cu urmãtoarele semne onorifice:

            a) Ordinul Meritul Militar clasa a III-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri care au 15 ani de activitate în armatã;

            b) Ordinul Meritul Militar clasa a II-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri care au 20 de ani de activitate în armatã;

            c) Ordinul Meritul Militar clasa I, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri care au 25 de ani de activitate în armatã.

            Art. 10. - Descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri, materialul din care se realizeazã, dimensiunile, modelul desenat al decoratiei, precum si motivele care determinã conferirea ei sunt prevãzute în regulamentul cuprins în anexa care face parte integrantã din prezenta ordonantã.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU

Cantrasemneazã:

p. Ministrul apãrãrii nationale;

Ioan Mircea Plângu,

secretar de stat

Ministru de interne,

Constantin Dudu Ionescu

Ministru de stat, ministrul justitiei,

Valeriu Stoica

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

Directorul Serviciului Român de Informatii,

Costin Georgescu

Directorul Serviciului de Informatii Externe,

Cãtãlin Harnagea

Directorul Serviciului de Protectie si Pazã,

Neculai Stoina

Directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale,

Ion Sima

 

Bucuresti, 31 august 2000.

Nr. 104.

 

ANEXÃ

 

REGULAMENT

privind conferirea si descrierea Semnului onorific

În Serviciul Armatei pentru ofiteri

 

            CAPITOLUL I - Conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri

            Art. 1. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri se conferã ofiterilor din Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pazã si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

            Art. 2. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri se conferã de Presedintele Românîei, prin decret, în baza propunerilor individuale ale ministrilor si conducãtorilor institutiilor mentionate la art. 1.

            Art. 3. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri se conferã o datã pe an, cu ocazia Zilei Nationale a României.

            Art. 4. - (1) Conform prevederilor art. 10 pct. 3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri se conferã pentru:

            a) 15 ani de activitate în armatã;

            b) 20 de ani de activitate în armatã;

            c) 25 de ani de activitate în armatã.

            (2) În sensul prezentului regulament, prin activitate în armatã se întelege vechimea ca ofiter în activitate, în conditiile prevãzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

            Art. 5. - Ofiterii care sunt propusi sã li se confere semnul onorific trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:

            a) sã aibã vechimea în calitate de ofiter în activitate prevãzutã la art. 10 pct. 3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României;

            b) sã aibã rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregãtirea profesionalã, evidentiate prin calificativele de cel putin "Bun" în aprecierile de serviciu din ultimii 4 ani premergãtori anului în care urmeazã sã li se confere decoratia. Dacã în aceastã perioadã cei în cauzã au obtinut un calificativ anual inferior calificativului "Bun", anul respectiv nu se ia în calcul.

            Art. 6. - Timpul cât ofiterii în activitate au fost condamnati cu suspendarea conditionatã a executãrii pedepsei ori au fost condamnati cu executarea acesteia, însã au fost amnistiati sau grajiati înainte de a începe executarea, nu se ia în calculul vechimii în activitate în armatã pentru conferirea semnului onorific, cu exceptia cazurilor în care, în urma rejudecãrii cauzei, instanta competentã a pronuntat achitarea.

            Art. 7. - Ministrii, respectiv conducãtorii institutiilor mentionate la art. 1, comunicã Cancelariei Ordinelor anual, în scris, pânã la data de 1 iunie, numãrul ofiterilor care vor fi decorati cu semnul onorific.

            Art. 8. - Pentru ofiterii îndreptãtiti sã li se confere semnul onorific durata activitãtii în armatã se calculeazã pânã la data de 31 august a anului în care sunt propusi sã fie decorati.

            Art. 9. - (1) Tabelele cuprinzând propunerile nominale de conferire a Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri se trimit de ministrii, respectiv de conducãtorii institutiilor mentionate la art. 1 la Cancelaria Ordinelor pânã la data de 31 august a fiecãrui an.

            (2) Fac obiectul propunerilor de conferire a semnului onorific inclusiv ofiterii care au îndeplinit conditiile de decorare si au fost trecuti în rezervã sau direct în retragere, pentru motive neimputabile lor, pânã la data emiterii decretului prin care se conferã decoratiile.

            Art. 10. - (1) Ofiterii sanctionati pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispozitii legale, în perioada de la ultima apreciere de serviciu si pânã la data de 31 august a anului când se conferã semnul onorific; nu mai sunt propusi, iar dacã abaterile au fost sãvârsite în perioada 31 august-1 decembrie, ministrul, respectiv conducãtorul institutiei mentionate la art. 1, solicitã Cancelariei Ordinelor radierea acestora din tabelele cu propuneri.

            (2) Prevederile alin. (1) se aplicã numai în situatia în care abaterea gravã sãvârsitã ar avea ca urmare si acordarea unui calificativ inferior calificativului "Bun" în aprecierea de serviciu pentru anul în curs.

 

            CAPITOLUL II - Brevetele Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri

            Art. 11. - Brevetul reprezintã documentul oficial prin care se atestã conferirea decoratiilor. Pânã la emiterea brevetului, institutiile prevãzute la art. 1 pot elibera titularilor, pe baza decretului de conferire a decoratiei, adeverinte care sã ateste conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri.

            Art. 12. - Brevetul pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri are pe suprafata sa stema tãrii si are înscrise date privind denumirea acestui semn, numãrul si data decretului de conferire, numele si prenumele posesorului, cu initiala tatãlui, indicativul unitãtii militare din care face parte, meritele pentru care se acordã semnul onorific: pentru 15 ani, 20 de ani sau 25 de ani de activitate în armatã, rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregãtirea profesionalã.

            Art. 13. - Brevetele pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri sunt validate prin semnãtura sau parafa ministrilor, respectiv a conducãtorilor institutiilor mentionate la art. 1, si a cancelarului ordinelor.

            Art. 14. - Brevetele pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri poartã douã numere, astfel:

            a) numãrul "IX.3." si literele: a) - pentru 15 ani de activitate în armatã, b) - pentru 20 de ani de activitate în armatã sau c) - pentru 25 de ani de activitate în armatã, care corespunde cu numãrul de ordine din ierarhia decoratiilor, prevãzut la art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României;

            b) numãrul de înregistrare în evidenta Cancelariei Ordinelor.

 

            CAPITOLUL III - Însemnul si descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri

            Art. 15. - (1) Însemnul pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri este o piesã ovalã, usor bombatã, având înãltimea de 35 mm si lãtimea de 31 mm, care are câmpul fin granulat. Marginal este aplicatã, atât pe avers, cât si pe revers, o cununã auritã, deschisã, în relief, având frunze de laur la stânga si frunze de stejar la dreapta, legate jos cu o fundã; lãtimea frunzei este de 6 mm.

            (2) Pe avers este aplicat numãrul cu cifre latine aurite: "XV", "XX" sau "XXV"; înãltimea cifrelor este de 8 mm.

            (3) Pe revers este aplicat vulturul cruciat, care tine în gheare spada si sceptrul si are pe piept armele României, aurit; înãltimea vulturului este de 12 mm.

            (4) Însemnul este surmontat de un inel de la care porneste o semicununã formatã din douã ramuri de laur legate sus cu o barã; lãtimea semicununei este de 31 mm si înãltimea este de 14 mm.

            (5) Panglica este din rips moarat galben, strãbãtutã de cinci benzi albastre, late fiecare de câte 2 mm; lãtimea panglicii este de 35 mm si are înãltimea aparentã de 50 mm.

            Art. 16. - (1) Diferenta dintre categorii este urmãtoarea: a) pentru 15 ani de activitate în armatã, piesa este din tombac argintat, iar cununa din frunze de laur si de stejar, numãrul cu cifre latine "XV" si vulturul cruciat, din tombac aurit;

            b) pentru 20 de ani de activitate în armatã, piesa este din argint cu titlu de 800%, iar cununa din frunze de laur si de stejar, numãrul cu cifre latine "XX" si vulturul cruciat sunt aurite;

            c) pentru 25 de ani de activitate în armatã, piesa este din argint cu titlu de 800%, iar cununa din frunze de laur si de stejar, numãrul cu cifre latine "XXV" si vulturul cruciat sunt din argint cu titlu de 925%, aurit.

            (2) Însemnele pentru "XX" si "XXV" de ani vor avea poanson cu titlul metalului din care sunt confectionate.

            Art. 17. - (1) Ecranul (cutia) care contine distinctia este îmbrãcat(ã) în piele galbenã si în interior este cãptusit(ã) cu plus albastru.

            (2) Pe capacul cutiei sunt imprimate cu albastru stema României si titulatura decoratiei.

            Art. 18. - Modelul desenat al Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri este reprezentat grafic în anexa care face parte din prezentul regulament.

 

            CAPITOLUL IV - Baretele Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri            

Art. 19. - (1) O datã cu semnul onorific se acordã si bareta.

            (2) Bareta, lungã de 18 mm si latã de 10 mm, are culorile panglicii reduse cu 50%; pe centru este aplicat numãrul cu cifre latine "XV", "XX" sau "XXV", confectionat din argini cu titlu de 800%, înalt de 8 mm. Panglica este prinsã pe un suport metalic care are, pe spate, o agrafã de prindere.

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTÃ

privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri

 

            În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 1 lit. G pct. 5 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea  Guvernului de a emite ordonante, precum si ale art. 79 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României,

            Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

            Art. 1. - (1) Decoratia Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri, prevãzutã la art. 10 pct. 4 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, face parte din categoria semnelor onorifice.

            (2) Semnul onorific În Serviciul Armatei prevãzut la alin. (1) se conferã maistrilor militari si subofiterilor din Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pazã si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, care au 15, 20 si 25 de ani de activitate în armatã.

            Art. 2. - (1) Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri se conferã pe viatã. Numãrul posesorilor este nelimitat pentru toate categoriile.

            (2) Maistrilor militari si subofiterilor în rezervã sau retragere împotriva cãrora au fost pronuntate hotãrâri definitive de condamnare la pedepse privative de libertate li se pot retrage Semnele onorifice În Serviciul Armatei la propunerea fãcutã Cancelariei Ordinelor de cãtre ministrul sau conducãtorul institutiei în care acestia au activat.  Retragerea se face pe bazã de decret semnat de Presedintele României.

            Art. 3. - (1) Însemnul semnului onorific este o piesã ovalã, confectionatã din tombac, având bordura usor ridicatã; marginal are stantatã, în relief usor o cununã din frunze de laur la stânga si din frunze de stejar la dreapta, legate jos cu o fundã.

            (2) Pe avers este redat, suprapunând partial cununa, conturul unei cruci de Malta cu un medalion circular central în care se aflã înscris numãrul cu cifre latine "XV", "XX" sau "XXV"; în functie de numãrul anilor de activitate pentru care se acordã.

            (3) Pe revers, în jumãtatea superioarã, este aplicat vulturul cruciat, care tine în gheare spada si sceptrul si are pe piept armele României iar în partea inferioarã a câmpului este scris: "RÃSPLATA/SERVICIULUI/MILITAR".

            (4) Însemnul este surmontat de o semicununã formatã din douã ramuri de laur.

            (5) Panglica este din rips moarat galben, strãbãtutã de sase benzi albastre.

            Art. 4. - Însemnele Semnului onorific În Serviciul Armatei`pentru maistri militari si subofiteri se poartã la uniformã, de regulã, cu prilejul Zilei Nationale a României si al celorlalte sãrbãtori nationale sau religioase, la festivitãti cu caracter oficial si la diferite activitãti cu caracter stiintific, aniversar sau comemorativ.

            Art. 5. - Însemnele semnului onorific se poartã de cãtre maistri militari si subofiteri pe partea stângã a pieptului, în ordinea ierarhicã prevãzutã la art. 31-36 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României.

            Art. 6. - Baretele semnului onorific se poartã de cãtre maistri militari si subofiteri la uniforma militarã numai la veston, în partea stângã a pieptului, pe acelasi rând, asezate de la stânga, în ordinea cronologicã în care acestea au fost acordate.

            Art. 7. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri este o distinctie care se poate acorda numai cetãtenilor români.

            Art. 8. - (1) Maistrilor militari si subofiterilor care îndeplinesc conditiile de conferire a decoratiei in anul 2000 li se vor elibera brevetele si li se vor înmâna numai baretele corespunzãtoare.

            (2) Maistrilor militari si subofiterilor prevãzuti la alin. (1) li se vor înmâna însemnele decoratiei, iar celorlalti maistri militari si subofiteri în activitate li se vor preschimba, conform prevederitor art. 2, însemnele vechiului Ordin Meritul Militar, pe mãsura alocãrii resurselor bugetare necesare.

            Art. 9. - Ordinul Meritul Militar, instituit în 1954 si care s-a conferit maistrilor militari si subofiterilor anterior intrãrii în vigoare a Legii nr. 29/2000 privmd sistemul national de decoratii al României, este substituit cu urmãtoarele semne onorifice:

            a) Ordinul Meritul Militar clasa a III-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei peritru maistri militari si subofiteri care au 15 ani de activitate în armatã;

            b) Ordinul Meritul Militar clasa a Il-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri care au 20 de ani de activitate în armatã;

            c) Ordinul Meritul Militar clasa I, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri care au 25 de ani de activitate în armatã.

            Art. 10. - Descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri, materialul din care se realizeazã dimensiunile, modelul desenat al decoratiei precum si motivele care determinã conferirea ei sunt prevãzute în regulamentul cuprins în anexa care face parte integrantã din prezenta ordonantã.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU

Contrasemneazã:

p. Ministrul apãrãrii nationale,

Ioan Mircea Plângu,

secretar de stat

Ministru de interne,

Constantin Dudu Ionescu

Ministru de stat, ministrul justitiei,

Valeriu Stoica

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

Directorul Serviciului Român de Informatii,

Costin Georgescu

Directorul Serviciului de Informatii Externe,

Cãtãlin Harnagea

Directorul Serviciului de Protectie si Pazã,

Neculai Stoina

Directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale,

Ion Sima

 

Bucuresti, 31 august 2000.

Nr. 105.

 

ANEXA

 

REGULAMENT

privind conferirea si descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri

 

            CAPITOLUL I - Conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri

            Art. 1. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri se conferã maistrilor militari si subofiterilor din Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pazã si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

            Art. 2. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri se conferã de Presedintele României, prin decret, în baza propunerilor individuale ale ministrilor, respectiv ale conducãtorilor institutiilor mentionate la art. 1.

            Art. 3. - Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri se conferã o datã pe an, cu ocazia Zilei Nationale a României.

            Art. 4. - (1) Conform prevederilor art. 10 pct. 4 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri se conferã pentru:

            a) 15 ani de activitate în armatã;

            b) 20 de ani de activitate în armatã;

            c) 25 de ani de activitate în armatã.

            (2) În sensul prezentului regulament, prin activitate în armatã se întelege vechimea ca maistru militar sau subofiter în activitate în conditiile prevãzute de Lege nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

            Art. 5 - Maistrii militari si subpfiterii care sunt propusi sã li se confere semnul onorific trebuie sã îndeplineascã urmatoareie conditii:

            a) sã aibã vechimea în calitate de maistru militar sau subofiter în activitate prevãzutã la art. 10 pct. 4 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României;

            b) sã aibã rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregãtirea profesionalã, evidentiate prin calificativele de cel putin "Bun" în aprecierea de serviciu din ultimii 4 ani premergãtori anului în care urmeazã sã li se confere decoratia. Daca în aceastã perioadã cei în cauzã au obtinut un calificativ anual inferior calificativului "Bun", anul respectiv nu se ia în calcul.

            Art. 6. - Timpul cât maistrii militari si subofiterii în activitate au fost condamnati cu suspendarea conditionatã a executãrii pedepsei ori au fost condamnati cu executarea acesteia, însã au fost amnistiati sau gratiati înainte de a începe executarea, nu se ia în calculul vechimii în activitate în armatã pentru conferirea semnului onorific, cu exceptia cazurilor în care, în urma rejudecãrii cauzei, instanta competentã a pronuntat achitarea.

            Art. 7. - Ministrii, respectiv conducãtorii institutiilor mentionate la art. 1, comunicã Cancelariei Ordinelor anual, în scris, pânã la data de 1 iunie, numãrul maistrilor militari si subofiterilor care vor fi decorati cu semnul onorific.

            Art. 8. - Pentru maistrii militari si subofiterii îndreptãtiti sã li se confere semnul onorific; durata activitãtii în armatã se calculeazã pânã la data de 31 august a anului în care sunt propusi sã fie decorati.

            Art. 9. - (1) Tabelele cuprinzând propunerile nominale de conferire a Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri, ori se trimit de ministrii, respectiv de conducãtorii institutiilor mentionate la art. 1, la Cancelaria Ordinelor pânã la data de 31 august a fiecãrui an.

            (2) Fac obiectul propunerilor de conferire a semnului onorific inclusiv maistrii militari si subofiterii care au îndeplinit conditiile de decorare si au fost trecuti în rezervã sau direct în retragere, pentru motive neimputabile lor, pânã la data emiterii decretului prin care se confrerã decoratiile.

            Art. 10 (1) Maistrii militari si subofiterii sanctionati pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispozitii legale, în perioada de la ultima apreciere de serviciu si pânã la data de 31 august a anului când se conferã semnul onorific, nu mai sunt propusi, iar dacã abaterile au fost sãvârsite în perioada 31 august-1 decembrie, ministrul, respectiv, conducãtorul institutiei mentionate la art. 1, solicitã Cancelariei ordinelor radierea acestora din tabelele cu propuneri.

            (2) Prevederile alin. (1) se aplicã numai în situatia în care abaterea gravã sãvârsitã ar avea ca urmare si acordarea unui calificativ inferior calificativului "Bun" în aprecierea de serviciu pentru anul în curs.

 

            CAPITOLUL II - Brevetele Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri

            Art. 11. - Brevetul reprezintã documentul oficial prin care se atestã conferirea decoratiilor. Pânã la emiterea brevetului, institutiile prevãzute la art. 1 pot elibera titularilor, pe baza decretului de conferire a decoratiei, adeverinte care sã ateste conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri.

            Art. 12. - Brevetul pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri are pe suprafata sa stema tãrii si are înscrise date privind denumirea acestui semn, numãrul si data decretului de conferire, numele si prenumele posesorului, cu initiala tatãlui, indicativul unitãtii militare din care face parte, meritele pentru care se acordã semnul onorific: pentru 15 ani, 20 de ani sau 25 de ani de activitate în armatã si pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregãtirea profesionalã.

            Art. 13. - Brevetele pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri sunt validate prin semnãtura sau parafa ministrilor, respectiv a conducãtorilor institutiilor mentionate la art. 1 si a cancelarului ordinelor.

            Art. 14. - Brevetele pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri poartã douã numere, astfel:

            a) numãrul "IX.4." si literele: a) - pentru 15 ani de activitate în armatã; b) - pentru 20 de ani de activitate în armatã sau c) -pentru 25 de ani de activitate în armatã, care corespunde cu numãrul de ordine din ierarhia decoratiilor, prevãzut la art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României;

            b) numãrul de înregistrare în evidenta Cancelariei Ordinelor.

 

            CAPITOLUL III - Însemnul si descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei, pentru maistri militari si subofiteri

            Art. 15. - (1) Însemnul pentru Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri este o piesã ovalã, confectionatã din tombac, având înãltimea de 35 mm si lãtimea de 31 mm, cu bordura usor reliefatã; la margini este stantatã, în relief usor, o cununã deschisã, din frunze de laur la stânga si frunze de stejar la dreapta, legate jos cu o fundã, lãtimea cununei fiind de 4 mm.

            (2) Pe avers, suprapunând partial cununa, este redatã în partea superioarã a câmpului o cruce de Malta, cu bratele de 24 mm, având un medalion central cu diametrul de 12 mm; în medalion este înscris numãrul cu cifre latine aurite: "XV", "XX" sau "XXV", înalte de 7 mm.

            (3) Pe revers, în jumãtatea superioarã, este vulturul cruciat, înalt de 15 mm, care tine în gheare spada si sceptrul si are pe piept armele României; în partea inferioarã a câmpului este inscriptia "RÃSPLATA/SERVICIULUI/MILITAR", cu litere înalte de 3 mm.

            (4) Însemnul este surmontat de un inel de la care porneste o semicununã formatã din douã ramuri de laur legate sus cu o barã; lãtimea semicununei este de 31 mm si înãltimea este de 14 mm.

            (5) Panglica este din rips moarat galben strãbãtutã de sase benzi albastre, late fiecare de câte 1,5 mm; lãtimea panglicii este de 35 mm si are înãltimea aparentã de 50 mm.

            Art. 16. - Diferenta dintre categorii este urmãtoarea:

            a) pentru 15 ani de activitate în armatã, piesa este brunatã;

            b) pentru 20 de ani de activitate în armatã, piesa este argintatã;

            c) pentru 25 de ani de activitate în armatã, piesa este auritã.

            Art. 17. - (1) Ecranul (cutia) care contine distinctia este îmbrãcat(ã) în pergamoid galben si în interior este cãptusit(ã) cu mãtase albastrã.

            (2) Pe capacul cutiei este imprimatã cu albastru titulatura decoratiei.

            Art. 18. - Modelul desenat al Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri este reprezentat grafic în anexa care face parte din prezentul regulament.

 

            CAPITOLUL IV - Baretele Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri

            Art. 19. - (1) O datã cu semnul onorific se acordã si bareta.

            (2) Bareta, lungã de 18 mm si latã de 10 mm, are culorile panglicii reduse cu 50%; pe centru este aplicat numãrul cu cifre latine "XV", "XX" sau "XXV", confectionat din tombac brunat, înalt de 8 mm. Panglica este prinsã pe un suport metalic care are pe spate, o agrafã de prindere.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTÃ

privind constituirea si organizarea clerului militar

 

            În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 1 lit. G pct. 8 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

            Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

           

            CAPITOLUL I - Dispozitii generale

            Art. 1. - (1) Clerul militar se constituie din preotii militari care îsi desfãsoarã activitatea în structurile fortelor armate.

            (2) Clerul militar se instituie în Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pazã, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Ministerul Justitiei - Directia Generalã a Penitenciarelor, în scopul satisfacerii cerintelor spiritual-religioase ale militarilor; membrii sãi contribuie, prin mijloace specifice si în limitele misiunii pastorale pe care o au, la cultivarea virtutilor ostãsesti, la formarea rãspunderii civice si a sentimentelor patriotice în rândul militarilor.

            Art. 2. - Preotul militar este slujitorul unei Biserici sau al unui cult recunoscut de lege, încadrat în structurile forielor armate, învestit cu dreptul de a oficia acte de cult si de a transmite învãtãtura mostenitã credinciosilor pe care îi pãstoreste.

            Art. 3. - (1) Activitãtile duhovnicesti si religioase se desfãsoarã conform rânduielilor bisericesti, dupã programul stabilit de preotul militar cu aprobarea comandantului unitãtii. Participarea militarilor la aceste activitãti se face pe

baza optiunii liber exprimate a acestora.

            (2) Participarea militarilor la activitãtile de educatie religioasã, moralã sau civicã, la serviciile religioase prilejuite de sãrbãtorile nationale, depunerea jurãmântului, Ziua Eroilor, zilele categoriilor de forte ale armatei, armelor, zilele unitãtilor, din duminici si sãrbãtori, precum si la programul educativ-patriotic legat de acestea se desfãsoarã conform planului pregãtirii pentru luptã.

            Art. 4. - Preotii militari desfãsoarã în unitãti si garnizoane atât activitate pastoralã, potrivit doctrinei si practicii cultului respectiv, cât si activitate de educatie moral-religioasã, în spirit patriotic, pentru militarii în termen, militarii cu termen redus, militarii angajati pe bazã de contract, cadrele militare, salariatii civili si familiile acestora care locuiesc în perimetrul unititãtilor militare respective.

            Art. 5. - (1) Serviciile religioase se efectueazã, în timp de pace, în lãcasurile de cult din unitãtile militare sau în cele locale: anume destinate, în spatii special amenajate ori pe terenuri de instructie.

            (2) În campanie, în stare de asediu sau în stare de urgentã serviciile religioase se efectueazã în forme si în locuri adecvate situatiilor respective.

            Art. 6. - (1) La serviciile religioase preotii militari poartã vestimentatia cultului de care apartin, iar în celelalte ocazii, uniforma militarã clericalã adecatã.

            (2) Normele privind descierea uniformei militare clericale, a însemnelor distinctive si de ierarhizare se stabilesc prin regulament aprobat prin hotãrâre a Guvernului.

            Art. 7. - Apartenenta confesionalã a militarilor este cea declaratã de acestia.

            Art. 8. - În toate unitãtile si formatiunile militare se interzice atragerea militarilor spre o credintã anume, prin forme si mijloace abuzive sau altele decât cele liber consimtite.

 

            CAPITOLUL II - Organizarea clerului militar

            Art. 9. - (1) Recrutarea preotilor militari se face, dupã caz, de cãtre Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pazã, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Ministerul Justitiei - Directia Generalã a Penitenciarelor, din rândul personalului hirotonit sau ordinat care are numai cetãtenie românã, recomandat de un cult legal constituit, licentiat în Teologie pastoralã si având cel putin 2 ani de activitate bisericeascã.

            (2) Încadrarea preotilor militari se face prin concurs sau examen.

            (3) Candidatii declarati admisi vor urma cursuri de pregãtire specifice, organizate de institutiile prevãzute la art. 1, în colaborare cu cultele religioase care au recomandat preoti pentru mediul militar.

            Art. 10. - (1) În Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei se organizeazã si functioneazã câte o sectie de asistentã religioasã.

            (2) În celelalte institutii în care activeazã preoti militari se constituie structuri adecvate cerintelor, stabilite prin ordin al conducãtorilor respectivelor institutii.

            (3) Organizarea, compunerea si atributiile structurilor prevãzute la alin. (1) si (2) se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare.

            Art. 11. - (1) Seful Sectiei de asistentã religioasã are rang onorific de vicar administrativ si este numit în functie de ministrul de resort, la propunerea Bisericii Ortodoxe Române, în urma consultãrii ecumenice a cultelor care au reprezentare în cadrul ministerelor mentionate la art. 10 alin. (1), dintre preotii care întrunesc conditiile pentru aceastã functie.

            (2) Seful Sectiei de asistentã religioasã coordoneazã activitatea preotilor, pastorilor sau a deserventilor altar culte, permanenti si angajati pe bazã de conventii civile de prestãri de servicii.

            (3) În îndeplinirea atributiilor sale seful Sectiei de asistentã religioasã colaboreazã, pe linie militarã, cu un consilier, ofiter în activitate.

            Art. 12. - (1) Pentru acoperirea unor nevoi de asistentã religioasã vor putea fi angajati clerici din unitãtile de cult, pe bazã de conventii civile de prestãri de servicii, în conditiile art. 3 lit. a) si ale celorlalte prevederi ale Legii nr. 130/1999 privind unele mãsuri, de protectie socialã a persoanelor încadrate în muncã.

            (2) Clericii angajati potrivit alin. (1) sunt recomandati de ierarhul sau de seful local al cultului respectiv, selectionati si abilitati de sectiile de asistentã religioasã, si trebuie sã îndeplineascã cerintele art. 9 alin. (3).

            (3) Pe durata activitãtii lor clericii angajati pe bazã de conventii civile de prestãri de servicii vor respecta îndatoririle ce le revin clericilor militari permanenti. Pe perioada respectivã acestia nu dobândesc calitatea de salariati si nu beneficiazã de drepturile prevãzute în legislatia privind protectia somerilor, în conditiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 130/1999 privind unele mãsuri de protectie a persoanelor încadrate în muncã.

            Art. 13. - Drepturile salariale ale clericilor angajati pe bazã de conventii civile de prestãri de servicii se vor stabili în raport cu volumul de activitate desfãsuratã lunar de acestia.

            Art. 14. - Preotii militari se subordoneazã militar-administrativ sefilor structurilor militare în care sunt încadrati si spiritual-canonic ierarhiei bisericesti care i-a recomandat.

            Art. 15. - Preotii militari sunt asimilati corpului ofiterilor, dupã cum urmeazã:

            a) asimilati gradului de maior: preotii de garnizoanã categoria I si preotii asistenti;

            b) asimilati gradului de locotenent-colonel: preotii de garnizoanã categoria a II-a;

            c) asimilati gradului de colonel: preotii de garnizoanã categoria a III-a, preoti ai garnizoanei Bucuresti, preoti în Sectia de asistentã religioasã;

            d) asimilati gradului de general de brigadã: inspector general si sef al Sectiei de asistentã religioasã.

 

            CAPITOLUL III - Îndatoririle si drepturile preotilor militari

            Art. 16. - Prevederile art. 9-12, 14, 17-28 si 112 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare se aplicã în mod corespunzãtor si preotilor militari si familiilor acestora, dupã caz.

            Art. 17. - Preotul din structurile militare are, în principal, urmãtoarele îndatoriri:

            a) oficiazã Sfânta Liturghie, celelalte slujbe si servicii religioase, administreazã Sfintele Taine, asigurând mãrturisirea si împãrtãsirea personalului militar si civil, desfãsoarã activitatea de pastoratie individualã si de grup în unitãti, în conditiile prevãzute la art. 3 alin. (1);

            b) transmite militarilor de aceeasi religie sau confesiune cu el învãtãtura de credintã a cultului religios pe care îl reprezintã;

            c) desfãsoarã activitate de educatie moral-religioasã, eticã si civicã a personalului armatei;

            d) colaboreazã nemijlocit cu ceilalti factori educationali din unitãti, comandamente si garnizoane pentru organizarea serviciilor religioase, cu ocazia unor evenimente importante din istoria si spiritualitatea poporului român;

            e) acordã asistentã religioasã, la cerere, tuturor militarilor, inclusiv celor aflati în spitale, penitenciare sau în arestul unitãtilor;

            f) participã, prin mijloace pastorale specifice, la formarea spiritualã, la prevenirea si combaterea manifestãrilor antisociale;

            g) se preocupã, alãturi de comandanti sau sefi, de starea psihomoralã si disciplinarã a militarilor;

            h) participã, cu aprobarea comandantilor, la programele de pregãtire pastoralã organizate de cultul religios respectiv, fãrã a afecta activitatea de asistentã din structurile militare în care îsi desfãsoarã activitatea, sau la cele de pregãtire militarã organizate de structurile în care sunt încadrati.

            Art. 18. - (1) Preotilor militari le este restrânsã exercitarea unor drepturi si libertãti, astfel:

            a) cãsãtoria cu o persoanã apatridã sau care nu are exclusiv cetãtenie românã este conditionatã de obtinerea aprobãrii prealabile a conducãtorilor institutiilor în care sunt încadrati;

            b) participarea la mitinguri, demonstratii sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisã;

            c) deplasarea în strãinãtate a preotilor militari se poate face în conditiile care se stabilesc prin ordine si dispozitii cu caracter intern;

            d) exprimarea opiniilor politice se poate face numai în afara serviciului, dar nu în fata militarilor pãstoriti;

            e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-stiintific, cultural si sportiv-recreativ, cu exceptia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii si disciplinei militare, este permisã în conditiile stabilite prin regulamente.

            (2) Preotii militari permanenti nu pot functiona ca preoti de parohie decât dupã încetarea activitãtii în rândul clerului militar.

            Art. 19. - (1) Pentru acte de eroism, curaj si devotament în executarea unor misiuni, precum si pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin preotilor militari li se pot conferi decoratii si titluri de onoare.

            (2) Pentru vechime în activitate si rezultate meritorii preotilor militari li se conferã medalii si ordine militare, iar pe linie bisericeascã, ranguri si distinctii. Conferirea decoratiilor si a titlurilor de onoare preotilor militari se face potrivit reglementãrilor aplicabile cadrelor militare.

            (3) Prin vechime efectivã în serviciul militar a preotilor militari se întelege perioada cuprinsã între data dobândirii acestei calitãti si data încetãrii ei.

            (4) Pentru îndeplinirea exemplarã a atributiilor de serviciu preotilor militari li se pot acorda recompense morale si materiale potrivit regulamentelor militare.

            Art. 20. - (1) Pentru abateri de la disciplinã, neîndeplinirea îndatoririlor sau încãlcarea regulilor de convietuire socialã preotilor militari li se pot aplica sanctiuni.

            (2) Normele privind stabilirea sanctiunilor si a competentelor de aplicare a acestora se vor elabora de fiecare minister si institutie, împreunã cu acele culte religioase de care apartin preotii, pe baza reglementãrilor militare si a rânduielilor bisericesti.

 

            CAPITOLUL IV - Încetarea calitãtii de preot militar

            Art. 21. - Limitele de vârstã pânã la care preotii militari pot fi mentinuti în functii sunt similare cu cele ale cadrelor militare.

            Art. 22. - Preotii militari înceteazã a mai avea aceastã calitate în urmãtoarele situatii:

            a) dupã implinirea vârstei si a vechimii în serviciu, necesare pentru acordarea persiei de serviciu;

            b) sunt încadrati de comisiile de expertizã medico-militarã în gradul I, II sau III de invaliditate, potrivit legii;

            c) când în urma reorganizãrii unor unitãti si a reducerii unor functii din statele de organizare nu sunt posibilitãti pentru a fi încadrati în alte unitãti, precum si pentru alte motive sau nevoi ale ministerelor;

            d) la cerere, pentru motive bine întemeiate;

            e) prin demisie;

            f) când sunt condamnati prin hotãrâre judecãtoreascã, rãmasã definitivã, la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia;

            g) când încalcã prevederile art. 28 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;

            h) în alte situatii imputabile acestora, stabilite de ministere si institutii, împreunã cu acele culte de care apartin.

            Art. 23. - (1) Hotãrârea de mentinere în activitate a clericilor militari împotriva cãrora a fost pornit procesul penal sau care au fost trimisi spre judecatã în fata instantelor lor ecleziastice se ia dupã solutionarea definitivã a procesului penal sau a judecãtii ecleziastice.

            (2) În acest interval de timp preotii militari se suspendã din functie, iar cei care sunt cercetati si judecati în stare de libertate sau eliberati pe cautiune se pun la dispozitie. Pe timpul suspendãrii din functie preotii militari nu primesc nici un drept de la ministerele si institutiile în care isi desfãsoarã activitatea.

            (3) Preotilor militari condamnati, care anterior au fost suspendati din functii, le înceteazã calitatea de preot militar începând cu data suspendãrii.

            (4) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã ori achitarea, acestia vor fi repusi în toate drepturile avute la data suspendãrii din functie, respectiv a punerii la dispozitie.

            (5) Repunerea în drepturi se poate dispune si în cazul încetãrii urmãririi penale ori a procesului penal.

            Art. 24. - (1) Preotii militari care nu îndeplinesc conditiile de pensionare nu îsi înceteazã activitatea în cadrul institutiei la care sunt încadrati, pe timpul cât se aflã

în incapacitate temporarã de muncã, fiind internati în spitale ori sanatorii sau se aflã în concedii medicale.

            (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplicã celor cãrora urmeazã sã le înceteze calitatea de preot militar potrivit art. 22 lit. d), e), f), g) si h).

 

            CAPITOLUL V  - Dispozitii finale

            Art. 25. - Normele privind evidenta, selectionarea, încadrarea si promovarea în functii si cele referitoare la aprecierea de serviciu a preotilor militari se stabilesc de ministerele si institutiile în cadrul cãrora acestia îsi desfãsoarã activitatea.

            Art. 26. - Unitãtile militare asigurã, în limita posibilitãtilor, mijloacele necesare în vederea construirii sau amenajãrii spatiilor destinate desfãsurãrii serviciilor si asistentei religioase.

            Art. 27. - În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante institutiile prevãzute la art. 1 alin. (2) vor elabora regulamentul de organizare si functionare a sectiilor de asistentã religioasã, precum si statele de functii.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU

Contrasemneazã:

p. Ministrul apãrãrii nationale,

Ioan Mircea Plângu,

secretar de stat

Ministru de stat, ministrul justitiei,

Valeriu Stoica

Ministru de interne,

Constantin Dudu Ionescu

Ministrul muncii si protectiei sociale,

Smaranda Dobrescu

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

 

Bucuresti, 31 august 2000.

Nr. 106.