MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XII - Nr. 465    LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE    Luni, 25 septembrie 2000

 

SUMAR

 

DECRETE

 

                  357. - Decret privind acordarea unor gratieri individuale         

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

                  Decizia nr. 133 din 6 iulie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 privind preturile si tarifele produselor si serviciilor care se execută sau se prestează în tară în cadrul activitătilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei, aprobată prin Legea nr. 88/1999

 

                  - Opinie separată            

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

                  132. - Ordonantă de urgentă privind prelungirea termenului pentru atribuirea în gestiune a fondurilor de vânătoare, potrivit Legii fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996

 

                  133. - Ordonantă de urgentă privind învătământul universitar si postuniversitar de stat cu taxă

 

                  787. - Hotărâre privind repartizarea sumei de 26,5 miliarde lei din Fondul la dispozitia Guvernului României pentru relatiile cu Republica Moldova pe anul 2000, în vederea finantării unor actiuni de integrare economică si culturală între România si Republica Moldova

 

ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

                  168. - Decizie pentru aprobarea Metodologiei pentru negocierea preturilor de achizitie a energiei electrice de la producători independenti si autoproducători

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea unor gratieri individuale

 

                  În temeiul art. 94 lit. d) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia României, Presedintele României d e c r e t e a z ă :

                  Art. 1. - Se gratiază pedeapsa cu închisoarea aplicată următorilor condamnati :

                  - Crisan Stefan

- Dutu Marian 

- Hajnal Andrei

- Negru Lucica

- Nitu Florian Daniel

- Oros Liviu

                  - Tomoioagă Sosica

- Plesea Maria

                  - Unchesel A. Vasile

                  Art. 2. - Se gratiază restul rămas neexecutat din pedeapsa cu închisoarea aplicată condamnatului Stan Gabriel.

                  Art. 3. - Se gratiază pedeapsa cu închisoarea aplicată condamnatului Cîrcotă Teodor, rămânând să execute pedeapsa amenzii penale.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

EMIL CONSTANTINESCU

 

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constitutia României,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr.133 din 6 iulie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 privind preturile si tarifele produselor si serviciilor care se execută sau se prestează în tară în cadrul activitătilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei, aprobată prin Legea nr. 88/1999

 

                  Lucian Mihai - presedinte

                  Costică Bulai - judecător

                  Kozsokár Gábor - judecător

                  Nicolae Popa - judecător

                  Lucian Stângu - judecător

                  Florin Bucur Vasilescu - judecător

                  Romul Petru Vonica - judecător

                  Paula C. Pantea - procuror

                  Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

                  Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 privind preturile si tarifele produselor si serviciilor care se execută sau se prestează în tară în cadrul activitătilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei, aprobată prin Legea nr. 88/1999, exceptie ridicată de Societatea Comercială "Constructii Nuclearo-Electrice" S.A. din Cernavodă în Dosarul nr. 7.920/1999 al Tribunalului Constanta, având ca părti autorul exceptiei si Oficiul Concurentei.

                  Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 27 iunie 2000 si au fost consemnate în Încheierea din aceeasi data, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronuntarea pentru data de 6 iulie 2000.

                  CURTEA, având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

                  Prin Încheierea din 15 decembrie 1999, pronuntată în Dosarul nr. 7.920/1999, Tribunalul Constanta a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998, aprobată si modificată prin Legea nr. 88/1999, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Constructii Nuclearo-Electrice” - S.A. din Cernavodă într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea recursului declarat de autorul exceptiei împotriva unei sentinte judecătoresti prin care i s-a respins plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contraventie încheiat de Inspectoratul de concurentă Constanta.

                  În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia a sustinut că prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998, care stabilesc sanctiuni contraventionale în cazul nerespectării art. 1 si 2 din ordonantă, sunt neconstitutionale în raport cu dispozitiile art. 1 14 alin. (4), ale art. 58 alin. (1), ale art. 41 alin. (1) si (8) si ale art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie, pentru următoarele motive:

                  a) Potrivit art. 114 alin. (4) din Constitutie, Guvernul poate adopta ordonante de urgentă, însă numai în situatii exceptionale. În fapt, se arată în motivare, Parlamentul a adoptat Legea concurentei nr. 21 din 10 aprilie 1996, în care, prin art. 1, se prevede scopul acesteia de a mentine si de a stimula concurenta, iar prin art. 55 si 56, în care sunt stabilite încălcări ale legii ce constituie contraventii, nu se mentionează si încălcarea art. 4 din lege. La data de 30 martie 1998 Guvernul, în temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie, a adoptat Ordonanta de urgentă nr. 7 care, prin prevederile art. 5, a instituit sanctiuni contraventionale pentru nerespectarea de către agentii economici a prevederilor art. 1 si 2 din ordonantă. Or, prin aceste reglementări, în opinia autorului exceptiei, nu sunt îndeplinite conditiile constitutionale privind cazul exceptional. "Aprecierea că situatia normală produsă constituie sau nu un caz exceptional reprezintă nu numai o problemă de oportunitate de competenta autoritătii legiuitoare, ci si de constitutionalitate, atăt în ce priveste situatia invocată - ea definind cazul exceptional -, cât si a corespondentei dintre această situatie si continutul ordonantei, precum si a faptului că nu existau alte mijloace legale si constitutionale care prin aplicarea lor ar asigura reglementarea situatiei produse, ceea ce justifică urgenta măsurilor luate prin ordonantă."

                  b) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998, precum si Legea nr. 88/1999 de aprobare a ordonantei sunt neconstitutionale, avându-se în vedere momentul în care aceasta a fost aprobată. Astfel, desi actul normativ a fost emis la 30 martie 1998, când Parlamentul se afla în sesiune, el a fost aprobat la 25 mai 1999 prin Legea nr. 88/1999, ceea ce contravine dispozitiilor art. 114 alin. (4) fraza finală din Constitutie.

                  c) Prevederile art. 5 alin. (1) din ordonantă, care prevăd că sumele încasate necuvenit ca urmare a săvârsirii contraventiei se confiscă, sunt contrare dispozitiilor art. 41 alin. (8) din Constitutie, care nu prevăd posibilitatea confiscării acestor sume. Prin această dispozitie se încalcă totodată si art. 41 alin. (1) din Constitutie, deoarece se instituie posibilitatea confiscării sumelor ce reprezintă, potrivit întelegerii părtilor contractante, pretul serviciilor prestate. În mod gresit, consideră autorul exceptiei, s-a retinut că îi sunt aplicabile prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 7/1998, fără a se tine seama de faptul că nu a desfăsurat si nu desfăsoară o activitate cu caracter de monopol, conditie esentială pentru existenta contraventiei prevăzute la art. 5 din ordonantă, în conditiile în care, potrivit art. 134 din Constitutie, economia României este o economie de piată, în care statul trebuie să asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Întrucât preturile se stabilesc de agentii economici pe bază de negociere, fără interventia statului, acesta nu putea interveni decât în cazurile limitativ prevăzute de lege si numai pentru apărarea unui interes public. Cum autorul exceptiei nu detine monopolul natural al energiei electrice, acesta fiind detinut de Societatea Comercială "Electra" din Constanta, consideră că în mod gresit s-a retinut în sarcina sa contraventia si confiscarea sumei provenite din tariful de transformare a energiei electrice din medie în aceea de joasă tensiune.

                  Exprimându-si opinia, instanta de judecată a apreciat că exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 este neîntemeiată, pentru următoarele motive:

                  În temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, exceptiile împotriva ordonantelor Guvernului pot fi ridicate numai până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere. După această dată exceptia poate fi ridicată numai în temeiul art. 144 lit. a), înainte de promulgarea legii de aprobare a ordonantei. Ulterior promulgării legii de aprobare exceptia de neconstitutionalitate va putea fi din nou ridicată, dar ea va viza de această dată legea ce va contine dispozitiile ordonantei supuse aprobării.

                  În spetă, autorul exceptiei a invocat neconstitutionalitatea art. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului, nr. 7/1998 în temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, făcând trimitere la Legea nr. 88/1999, pe care o consideră neconstitutională, fără să aducă însă vreun argument în acest sens. Prin Legea nr. 88/1999 Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 a fost aprobată fără ca art. 5 să fi fost modificat, iar conform art. 1 din lege, tariful de refurnizare a energiei electrice intră sub incidenta prevederilor ordonantei. În aceste conditii pretul energiei electrice este reglementat nu numai la producător, ci si în faza de distribuire a acesteia până la consumatorul final, negocierea altor preturi în afara celor avizate de Oficiul Concurentei fiind nelegală.

                  Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

                  Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia este neîntemeiată, pentru următoarele motive:

                  a) Art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 reglementează sanctiunea contraventională a agentilor economici care nu au respectat prevederile art. 2, potrivit cărora ajustarea periodică a preturilor si tarifelor produselor si serviciilor care se execută sau se prestează în tară în cadrul activitătilor cu caracter de monopol natural se realizează numai pe baza avizului Oficiului Concurentei, cu informarea prealabilă a Guvernului si, respectiv, a acelor agenti economici care au practicat alte preturi sau tarife decât cele avizate ori fără avizul Oficiului Concurentei.

                  b) În legătură cu sustinerile autorului exceptiei potrivit cărora s-a retinut în mod gresit săvârsirea contraventiei în sarcina sa, întrucât nu detine monopolul natural al energiei electrice, Guvernul consideră că prevederile art. 1 din Ordonanta de urgentă nr. 7/1998 nu se referă la agentii care detin monopolul natural, ci la produsele si serviciile ce se execută sau sunt prestate "în cadrul activitătilor cu caracter de monopol natural", ceea ce nu exclude incidenta prevederii si asupra altor agenti economici care desfăsoară activităti în această ramură a economiei. Totodată nu se poate sustine nici faptul că dreptul de proprietate al autorului exceptiei a fost afectat în vreun fel prin măsura sanctionatorie luată, întrucât art. 41 alin. (1) din Constitutie dispune că atât continutul, cât si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Or, legea (ordonanta de urgentă criticată) prevede drept sanctiune si confiscarea, făcându-se astfel aplicarea si a dispozitiilor art. 41 alin. (1) din Constitutie.

                  c) Dispozitiile legale a căror constitutionalitate este contestată nu încalcă nici prevederile art. 134 alin. (1) din Constitutie, întrucât asigurarea libertătii comertului se realizează prin respectarea legislatiei economice în ansamblul său, urmărindu-se si interesul public în activitatea comercială. Pe cale de consecintă, unele restrângeri, conditionări sau măsuri protectioniste pe care statul le-ar impune prin lege nu reprezintă o atingere adusă libertătii comertului si nici interesului public.

                  Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părtii prezente si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

                  Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

                  Obiectul exceptiei îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 privind preturile si tarifele produselor si serviciilor care se execută sau se prestează în tară în cadrul activitătilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concureniei, aprobată prin Legea nr. 88/1999.

                  Art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 prevede: "Nerespectarea de către agentii economici a prevederilor art. 2, practicarea altor preturi sau tarife decât cele avizate sau fără avizul Oficiului Concurentei, precum si prezentarea de date eronate la fundamentarea cererii de ajustare a preturilor si tarifelor constituie contraventie, dacă fapta nu este săvârsită în astfel de conditii încât să fie considerată, potrivit legii penale, infractiune, si se sanctionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei. Sumele încasate necuvenit ca urmare a săvârsirii contraventiei se confiscă iar preturile si tarifele practicate gresit se corectează. Nivelul amenzilor va fi actualizat prin hotărâre a Guvernului, în functie de nivelul inflatiei."

                  Art. 2 din ordonanta de urgentă, text la care se face trimitere prin aceste prevederi, are următorul cuprins: "(1) Preturile si tarifele produselor si serviciilor prevăzute la art. 1 se pot ajusta periodic pe baza avizului Oficiului Concurentei, cu informarea prealabilă a Guvernului, în limitele pretului nominal rezultat din aplicarea, la pretul initial, a modificării parametrului de ajustare pentru fiecare produs sau serviciu, tinându-se seama si de prevederile programelor proprii de reducere a costurilor.

                  (2) În cazurile în care, pe baza analizei situatiei financiare a producătorilor sau a prestatorilor, a influentelor reale în costuri si a avantajului cuvenit consumatorilor, Oficiul Concurentei avizează preturi sau tarife mai mici decât nivelul nominal rezultat din aplicarea la pretul initial a modificării parametrului de ajustare, diferenta nu se va lua în calcul la ajustările ulterioare. În avizul Oficiului Concurentei se va mentiona, pe lângă pretul sau tariful ajustat, si nivelul parametrului existent la data respectivă, fată de care se va determina modificarea parametrului respectiv la ajustarea ulterioară.

                  (3) Pentru energia electrică, energia termică si serviciile internationale de telefonie si de postă, ajustarea preturilor si tarifelor se va face pe baza cursului mediu de schimb al leului fată de dolarul S. U.A. pe primele 20 de zile ale lunii în care se solicită ajustarea, calculat pe baza datelor comunicate de Banca Natională a României.

                  (4) Pentru celelalte produse si servicii prevăzute în anexa la prezenta ordonantă de urgentă, preturile si tarifele se ajustează pe baza ultimului indice al preturilor de consum publicat de Comisia Natională pentru Statistică."

                  1. Autorul exceptiei sustine că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 a fost adoptată în temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie, desi nu era îndeplinită conditia cazului exceptional prevăzută, de acest text.

                  Analizând exceptia de neconstitutionalitate sub acest aspect, Curtea constată că este nefondată. Potrivit art. 114 alin. (4) din Constitutie, “În cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgentă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu”. Rezultă din analiza acestui text că pentru adoptarea ordonantei de urgentă este necesară îndeplinirea a două conditii: să fie emisă în cazuri exceptionale, iar măsurile adoptate să prezinte caracter de urgentă. Desi Constitutia nu precizează expres continutul notiunii de “cazuri exceptionale”, prin Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995, Curtea Constitutională a statuat că "prin cazuri exceptionale, în sensul art. 114 alin. (4) din Constitutie, se întelege acele situatii care nu se pot încadra în cele avute în vedere expres de lege. În consecintă, dacă legiuitorul nu a instituit o normă specifică unei circumstante exceptionale, ar fi contrar însesi vointei acestuia ca regulile existente să fie aplicate cazurilor exceptionale la care se referă art. 114 alin. (4) din Constitutie".  Prin aceeasi decizie s-a mai arătat că, în considerarea unor asemenea situatii extreme, interventia Guvernului pe calea ordonantei de urgentă, în temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie, este justificată de interesul public legat de caracterul anormal si exclusiv al cazurilor exceptionale; "de aceea o astfel de măsură se poate fundamenta numai pe necesitatea si urgenta reglementării unei situatii care, datorită circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public". Tot astfel, prin Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998, Curtea Constitutională a subliniat caracterul obiectiv al cazului exceptional, "în sensul că existenta sa nu depinde de vointa Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reactioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonantei de urgentă". În consecintă, ordonanta de urgentă a Guvernului nu este conditionată de posibilitatea utilizării altor mijloace constitutionale, cum ar fi adoptarea initiativei legislative în procedura legislativă obisnuită.

În lumina acestor considerente se constată că din Nota de fundamentare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 rezultă că adoptarea acestei ordonante în regim de urgentă se justifică prin existenta unor carente legislative în modul de functionare a mecanismelor preturilor si tarifelor, "cu dezavantajul de a nu sincroniza cererile de modificare a preturilor si tarifelor unor produse si servicii importante în economie, concentrându-le în valuri succesive devalorizării interne si externe a leului si prelungind puseurile inflationiste, fără a tine seama de situatia financiară a producătorilor si prestatorilor si de avantajul cuvenit consumatorilor". În aceste conditii, se arată în continuare în nota

de fundamentare, adăugarea unor prevederi legale care să precizeze mai bine responsabilitătile agentilor economici si să definească rolul Guvernului poate determina progresele necesare în sensul atenuării impactului asupra evolutiei nivelului general al preturilor. Se propun, de asemenea, reguli care să reducă influenta timpului în rezolvarea cererii de modificare a preturilor si completări prin care categoriile de preturi să se poată negocia în cadrul unor acorduri de împrumut extern sau al unor programe de dezvoltare si reabilitare a utilitătilor. În acest mod prevederile ordonantei de urgentă se înscriu în programul de apropiere a legislatiei în domeniu de legislatia europeană si contribuie la consolidarea stabilitătii macroeconomice.

                  De altfel, la aceeasi solutie de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate se ajunge si pe baza argumentelor înfătisate în opinia separată formulată la Decizia Curtii Constitutionale nr. 15 din 25 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000, opinie pe care autorii acesteia o mentin si în cauza de fată.

                  2. În legătură cu critica autorului exceptiei privind neconstitutionalitatea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 7/1998, avându-se în vedere momentul adoptării ei de către Parlament, Curtea constată că si această critică este neîntemeiată.

                  Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 a fost aprobată prin Legea nr. 88/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 1 iunie 1999. Dispozitiile art. 114 alin. (4) fraza finală din Constitutie prevăd convocarea în mod obligatoriu a Parlamentului, dacă nu se află în sesiune, fără să se conditioneze de o anumită dată valabilitatea aprobării ordonantei de urgentă. Or, ordonanta de urgentă supusă controlului de constitutionalitate a fost adoptată la 30 martie 1998, dată la care Parlamentul se afla în sesiune si deci nu era necesară convocarea acestuia. Faptul că organul legislativ nu a aprobat ordonanta în acea sesiune nu are nici o consecintă asupra validitătii acesteia.

                  3. Critica prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998, în sensul că se stabilesc sanctiuni contraventionale în cazul săvârsirii de către agentii comerciali a unor fapte care sunt reglementate si prin art. 4 din Legea concurentei nr. 21/1996, lege care nu prevede nici o sanctiune, nu poate fi primită.

                  Din Procesul-verbal de contraventie din 26 martie 1999 al Inspectoratului de concurentă Constanta rezultă că autorul exceptiei a fost sanctionat contraventional în temeiul art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998, iar nu si pentru încălcarea unor dispozitii din Legea concurentei nr. 21/1996. În această situatie necorelarea unor dispozitii din ordonanta criticată cu alte legi sau prevederi din acestea nu are relevantă în cauză, având în vedere că, potrivit alin. (1) al art. 2 din Legea nr. 47/1992, republicată, "Curtea Constitutională asigură controlul constitutionalitătii legilor, a regulamente%r Parlamentului si a ordonantelor Guvernului"; iar alin. (2) al aceluiasi articol stabileste că "Sunt neconstitutionale prevederile actelor normative prevăzute la alin. (1), care încalcă dispozitiile sau principiile Constitutiei".

                  4. În legătură cu sustinerea că prevederea din art. 5 alin. (1) al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 a măsurii confiscării sumelor încasate necuvenit ca urmare a săvârsirii contraventiei încalcă art. 41 alin. (1) si (8) din Constitutie, Curtea constată că este neîntemeiată.

                  Potrivit dispozitiilor alin. (1) al art. 41 din Legea fundamentală "Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturisunt stabilite de lege",  iar în conformitate cu dispozitiile alin. (8) al aceluiasi articol "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai în conditiile legii". În consecintă, prin ordonanta criticată, care are putere de lege, au fost prevăzute, în conformitate cu textul constitutional, conditiile confiscării sumelor încasate ilicit ca urmare a săvârsirii contraventiei, si nicidecum confiscarea unor bunuri dobândite licit.

                  5. În ceea ce priveste critica formulată de autorul exceptiei, potrivit căreia dispozitiile art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 contravin prevederilor art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie, Curtea constată că si aceasta este neîntemeiată. Alin. (1) al art. 134 stabileste, într-adevăr, că "Economia României este economie de piată". În conformitate însă cu alin. (2) lit. a) al aceluiasi articol, "Statul trebuie să asigure: a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie; " ; iar potrivit lit. f), "crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitătii vietii". Or, aceste cerinte imperative nu pot fi realizate decât prin respectarea legislatiei economice, în ansamblul său, de către toate persoanele care participă la activitatea economică. De aceea dispozitiile constitutionale invocate nu sunt încălcate prin prevederile art. 1 din ordonanta de urgentă criticată, potrivit cărora "Produsele si serviciile care se realizează sau, respectiv, se prestează în tară în cadrul activitătilor cu caracter de monopol natural, cele care sunt supuse prin lege unui regim special sau cele realizate de regiile autonome si ale căror preturi si tarife se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă". Între produsele prevăzute în anexă, la prima pozitie figurează energia electrică, iar preturile si tarifele produselor din anexă se pot ajusta periodic, în conformitate cu dispozitiile art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998.

                  Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

                  Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 privind preturile si tarifele produselor si serviciilor care se execută sau se prestează în tară în cadrul activitătilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei, aprobată prin Legea nr. 88/1999, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Constructii Nuclearo-Electrice”-S.A. din Cernavodă în Dosarul nr. 7.920/1999 al Tribunalului Constanta.

                  Definitivă si obligatorie.

                  Pronuntată în sedinta publică din data de 6 iulie 2000.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

OPINIE SEPARATĂ

 

                  Consider că în cauza de fată nu sunt întrunite cerintele constitutionale impuse de art. 114 alin. (4) din Legea fundamentală, în sensul că împrejurările invocate de Guvern pentru a se apela la adoptarea Ordonantei de urgentă nr. 7/1998, aprobată si modificată prin Legea nr. 88 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 1 iunie 1999, nu îndreptăteau adoptarea ei.

                  În opinia separată pe care am formulat-o la Decizia nr. 234 din 20 decembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 11 aprilie 2000, arătam că " ..în exercitiul atributiilor sale privitoare la conducerea generală a administratiei publice, Guvernul dispune de un drept de apreciere asupra măsurilor pe care trebuie să le ia, fiind îndreptătit, atunci când este confruntat cu o situatie exceptională, să recurgă la adoptarea unei sau unor ordonante de urgentă, atunci când [...] un interes public major este periclitat si nu este în măsură să facă fată situatiei prin celelalte mijloace pe care Constitutia i le prevede pentru situatii obisnuite":

                  Subliniam că "...această putere de apreciere nu poate avea caracter discretionar, arbitrar chiar, iar abuzul de ordonante de urgentă poate produce chiar un efect devastator asupra întregului sistem de izvoare ale dreptului pozitiv, perturbând buna functionare a ansamblului autoritătilor publice instituite de Constitutie". Autoritătile afectate, evident la modul negativ, de un astfel de abuz sunt tocmai cele alese de electorat prin vot direct, având astfel cel mai înalt grad de legitimitate, si anume Parlamentul României, a cărui functie de unică autoritate legislativă ar fi simtitor stirbită, precum si Presedintele României, care n-ar mai avea posibilitatea de a recurge la mijloacele pe care Constitutia i le conferă pentru a solicita - în cazul când măsurile respective s-ar lua, firesc, pe cale de lege - o nouă examinare a legii, potrivit art. 77 alin. (2), aceasta fără a mai lua în seamă imposibilitatea pentru seful statului de a declansa controlul de constitutionalitate asupra normelor respective - dacă socoteste că este cazul - potrivit prerogativei pe care i-o rezervă art. 144 lit. a) din Legea noastră fundamentală.

                  Or, aceste autorităti - Parlamentul si Presedintele României - fac parte din categoria organelor reprezentative prin care, potrivit art. 2 din Constitutie, poporul român exercită suveranitatea natională, astfel încât adoptarea unor ordonante de urgentă cu încălcarea art. 114 alin. (4) din Constitutie este de natură a perturba conceptia generală a puterii constituante originare, potrivit căreia Guvernul nu poate avea decât un rol subsecvent, în raport cu autoritătile publice desemnate direct de popor prin vot universal, el extrăgându-si sursa si legitimitatea din exercitiul atributiilor constitutionale ce revin tocmai acestor autorităti. În consecintă, se produce astfel o inversare a rolului si însemnătătii autoritătilor publice din sistemul nostru constitutional, în sensul că, pe o astfel de cale - prin care se adoptă norme cu caracter primar, fără o îndreptătire constitutională întemeiată - Guvernul apare în ipostaza de organ supraordonat fată de autorităti publice - care, prin pozitia lor constitutională, nu au cum să-i fie inferioare pe perioada în care ordonantele de urgentă se aplică îndată după depunerea lor la Parlament, urmată de publicarea în Monitorul Oficial al României, si până la data la care urmează să fie dezbătute si aprobate de către Parlament.

                  Relevam în aceeasi opinie separată că, prin definitie, "... cazul exceptional trebuie să prezinte o însemnătate deosebită, manifestată prin existenta incontestabilă a unui interes public major, care să fie pus în pericol;" că el "... trebuie să fie cert si, desigur, iminent , în sensul că este pe cale să se producă, "..situatie în care Executivul nu este în măsură să îi facă fată pe alte căi instituite de Constitutie (...), decât prin ordonantă de urgentă."

                  În sfârsit, consideram în aceeasi opinie că "...aprecierea asupra caracterului exceptional al situatiei intervenite, ce revine Guvernului, nu poate scăpa controlului de constitutionalitate, deoarece preexistenta unei împrejurări de fapt comportând necesitate si urgentă în măsură să determine, în mod obligatoriu, recurgerea la ordonanta de urgentă trebuie să constituie o conditie de validitate a normei sub raport constitutional, aflată astfel în competenta Curtii Constitutionale":

                  Dacă n-ar fi asa, ar însemna ca elementul care dă valoare constitutională normei din ordonantă să nu poată să fie cercetat de Curte, indiferent de natura lui; or, tocmai caracterul exceptional al situatiei intervenite fundamentează constitutionalitatea normei cuprinse în ordonanta respectivă. Derobarea Curtii de la examinarea realitătii cazului exceptional ar însemna, de fapt, considerarea normei ca aprioric constitutională, eliminându-se astfel orice posibilitate de abuz, prin definitie în afara Constitutiei, până la data la care, ipotetic, autoritătile publice arătate mai sus vor putea să îsi exercite atributiile, inclusiv pe plan constitutional.

                  După părerea mea, în cauza de fată nu se poate sustine că adoptarea ordonantei de urgentă criticate de autorul exceptiei a fost dictată de aparitia unui caz exceptional, concluzie care poate fi desprinsă din examinarea probelor aflate la dosar.

                  Astfel, din Nota de fundamentare a ordonantei reiese că adoptarea acesteia a fost impusă de îmbunătătirea mecanismului preturilor care prezintă "carente" ce constau "...într-un volum mare de muncă consumat în activitatea de ajustare a acestora", cu serioase efecte negative, pe fundalul "...unei slabe informări a Guvernului si al lipsei posibilitătilor unei minime implicări a acestuia în procesul de ajustare a preturilor".

                  "Păstrarea actualului cadru procedural, cu adăugarea unor prevederi care să precizeze mai bine responsabilitatea agentilor economici si să definească si rolul Guvernului, se mai arată în aceeasi notă, este de natură să conducă la înregistrarea progreselor necesare în sensul eliminării impactului asupra evolutiei nivelului general al prejurilor." În fine, adoptarea ordonantei mai este justificată de obligatia autoritătii competente de a informa Guvernul asupra modificărilor de preturi si de faptul că regulile pe care ea le cuprinde " ..vor reduce presiunea timpului în rezolvarea cererii de modificare a preturilor", subliniindu-se că prevederile ordonantei se înscriu în programul de apropiere a legislatiei în domeniu de legislatia europeană.

                  Simptomatic si definitoriu pentru situatia în cauză este faptul că în aceeasi notă, ca de altminteri si în punctul de vedere comunicat de Guvern cu nr. 5/2.624 din 12 aprilie 2000, aflat la dosar, nu este evocată prezenta unui caz exceptional, căruia Guvernul nu avea cum să-i facă fată decât prin adoptarea acestei ordonante.

                  În aceste conditii nici nu se poate pune problema unei "erori manifeste de apreciere" a situatiei respective de către Guvern, asa cum subliniam în opinia separată formulată la Decizia nr. 234/1999 evocată mai sus; în cauza de fată nu poate fi vorba de nici o eroare, deoarece Guvernul a recurs la aplicarea art. 114 alin. (4) din Constitutie, ca si cum acest fapt ar fi intrat în aria sa normală de reglementare, ca o modalitate alternativă la lege, dar fără îndreptătirea constitutională pe care, unica, ar fi putut-o fundamenta.

                  Această împrejurare nu a trecut neobservată.

                  În Avizul nr. 233 din 25 martie 1998, aflat la dosar, emis cu privire la proiectul acestei ordonante, Consiliul Legislativ preciza: "În raport cu procedura de legiferare aleasă de Guvern, respectiv cea prevăzută în art. 114 alin. (4) din Constitutie, este necesar ca în Nota de fundamentare să se motiveze în ce constau urgenta si situatia exceptională care motivează această cale."

                  Observatia a rămas însă fără urmări.

                  În această împrejurare, a considera această ordonantă ca fiind conformă cu prevederile art. 114 alin. (4) din Constitutie înseamnă a-i atribui, chiar în afara ratiunilor invocate pentru adoptarea ei, caracterul de act impus de un caz exceptional, pe care însăsi autoritatea emitentă nu îl invocă. Pe cale de consecintă, în situatii similare celei de fată, simplul fapt al intitulării actului guvernamental drept "ordonantă de urgentă" îi va conferi acestuia ipso facto caracter constitutional, de vreme ce Curtea nu are competentă să se preocupe de realitatea cazului exceptional, chiar dacă Guvernul însusi nu îi demonstrează, cu argumente credibile, existenta, pentru a se putea sustine că exigentele constitutionale au fost respectate.

                  Considerând, în concluzie, că prevederile art. 114 alin. (4) din Constitutie au fost încălcate în cazul de fată, opinez că, pe acestei temei, exceptia de neconstitutionalitate trebuia admisă.

 

Judecător,

conf. univ. dr. Florin Bucur Vasilescu

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind prelungirea termenului pentru atribuirea în gestiune a fondurilor de vânătoare, potrivit Legii fondului cinegetic si a protectiei vănatului nr. 103/1996

 

                  În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

                  Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

                  Articol unic. - Termenul prevăzut la art. VI din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 69/2000 privind modificarea si completarea Legii fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996, pentru atribuirea în gestiune a fondurilor de vânătoare gestionarilor prevăzuii la art. 4 din lege, se prelungeste cu maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul apelor, pădurilor si protectiei mediului,

Romică Tomescu

 

Bucuresti, 14 septembrie 2000.

Nr. 132.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind învătământul universitar si postuniversitar de stat

cu taxă

 

                  În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

                  Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

                  Art. 1. - Institutiile de învătământ superior aflate în coordonarea Ministerului Educatiei Nationale sunt autorizate să admită peste numărul de locuri finantate de la bugetul de stat un număr de studenti si cursanti care acceptă să suporte cheltuielile de scolarizare din resurse proprii.

                  Art. 2. - Numărul de locuri de studiu cu taxă se stabileste de senatul fiecărei institutii de învătământ superior în functie de capacitatea bazei materiale de studiu, cu respectarea standardelor nationale pentru evaluare si acreditare academică.

                  Art. 3. - Cuantumul taxei anuale de studiu se stabileste de senatul fiecărei institutii de învătământ superior în functie de costurile specifice scolarizării si se anuntă candidatilor înainte de începerea admiterii.

                  Art. 4. - Studentii admisi pe locurile de studiu cu taxă se stabilesc din rândul candidatilor la admitere situati sub media ultimului reusit pe locurile finantate de la bugetul de stat, în ordinea descrescătoare a punctajelor obtinute si pe baza solicitării liber exprimate în termen de 5 zile de la afisarea rezultatelor.

                  Art. 5. - (1) Pentru studentii admisi începând cu anul universitar 2001/2002 ocuparea locurilor finantate de la bugetul de stat se face după fiecare an de studiu, pe baza rezultatelor obtinute în anul universitar anterior, la care participă toti studentii din acelasi an si acelasi program universitar, indiferent dacă sunt scolarizati cu taxe sau fără taxe.

                  (2) Metodologia privind stabilirea criteriilor pentru ocuparea locurilor finantate de la bugetui de stat se aprobă prin ordin al ministrului educatiei nationale, cu consultarea senatelor universitare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

                  Art. 6. - Programele de masterat se pot desfăsura si în regim de studii cu taxă. Numărul locurilor cu taxă si cuantumul acestei taxe se stabilesc de senatele universitare în functie de costurile specifice scolarizării, în conditiile legii.

                  Art. 7. - (1) Institutiile de învătământ superior pot permite accesul elevilor performanti la studii universitare începând cu clasa a XI-a. Acesti elevi pot urma unele cursuri în cadrul institutiilor de învătămănt superior si pot obtine credite transferabile care pot fi recunoscute după obtinerea diplomei de bacalaureat si după admiterea într-o institutie de învătământ superior. Cursurile vor fi urmate în paralel cu studiile liceale.

                  (2) Senatul fiecărei institutii de învătământ superior va stabili conditiile care trebuie îndeplinite, precum si modalitătile de acces al elevilor performanti la studiile universitare.

                  Art. 8. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se abrogă Ordonanta Guvernului nr. 54/1998 privind admiterea, cu taxă, în învătământul superior de stat peste locurile finantate de la bugetul de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 18 august 1998.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

p. Ministrul educatiei nationale,

Adrian Miroiu,

secretar de stat

Ministrul muncii si protectiei sociale,

Smaranda Dobrescu

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

 

Bucuresti, 14 septembrie 2000.                                                                                      

Nr. 133.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind repartizarea sumei de 26,5 miliarde lei din Fondul la dispozitia Guvernului României pentru relatiile cu Republica Moldova pe anul 2000, în vederea finantării unor actiuni de integrare economică si culturală între România si Republica Moldova

 

                  În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 3 din Legea nr. 36/1993 privind finantarea unor actiuni de integrare economică si culturală între România si Republica Moldova,

                  Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

                  Art. 1. - (1) Se aprobă repartizarea sumei de 26,5 miliarde lei din Fondul la dispozitia Guvernului României pentru relatiile cu Republica Moldova pe anul 2000, în vederea finantării unor actiuni de integrare economică si culturală între România si Republica Moldova.

                  (2) Suma prevăzută la alin. (1) urmează să fie repartizată, conform cuantumului si destinatiilor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ordonatorilor principali de credite din următoarele autorităii si institutii publice:

                                                       

 

- milioane lei -

- Ministerul Culturii

din care:

3.500

      - publicarea revistei "Literatură si Artă"   

750

       - publicarea revistei "Glasul Natiunii"

750

- Ministerul Educatiei Nationale            

2.500

- Ministerul Industriei si Comertului

2.000

- Ministerul Justitiei     

500

- Ministerul Muncii si Protectiei Sociale

200

- Ministerul Tineretului si Sportului

500

- Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului

200

- Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului

400

- Ministerul Afacerilor Externe

din care:

2.250

- Fundatia Culturală Română

1.550

- editare, tipărire si achizitie de cărti si publicatii în vederea trimiterii în Republica Moldova

700

- Agentia Natională pentru Stiintă, Tehnologie si Inovare din care:

350

- Asociatia de Standardizare din România

150

- Autoritatea Natională pentru Turism

50

- Ministerul Finantelor (Directia Generală a Vămilor)

850

- Academia Română

200

- Societatea Română de Televiziune

13.000

                                   

                  Art. 2. - Ordonatorii principali de credite nominalizati la art. vor lua măsurile corespunzătoare pentru efectuarea operatiunilor implicate de realizarea prevederilor acestora, precum si pentru controlul destinatiei fondurilor alocate.        

                  Art. 3. - Ministerul Finantelor este autorizat să introducă modificările corespunzătoare ce decurg din prezenta hotărâre în structura bugetului de stat pe anul 2000.         

                  Art. 4. - Ordonatorii principali de credite vor informa Ministerul Finantelor, până la data de 31 decembrie 2000, despre modul de folosire a fondurilor ce le-au fost repartizate

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

p. Ministru de stat,

ministrul afacerilor externe,

Stelian Oancea,

secretar de stat

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

 

Bucuresti, 14 septembrie 2000.

Nr. 787.

 

ANEXĂ

 

DEFALCAREA

pe ordonatori principali de credite si pe destinatii a sumei de 26,5 miliarde lei din Fondul la dispozitia Guvernului României pentru relatiile cu Republica Moldova pe anul 2000, în vederea finantării unor actiuni de integrare economică si culturală între România si Republica Moldova

 

Nr. crt.

Ordonatorul principal de credite

Suma

(milioane lei)

Destinatia Actiunea/Proiectul

1.

Ministerul Culturii

3.500,

din care:

 

 

 

750

- Publicarea revistei "Literatură si Artă"

 

 

750

- Publicarea revistei "Glasul Natiunii"

 

 

2.000

- Cărti si publicatii. Biblioteci

- Cercetarea si punerea în valoare a patrimoniului cultural

- Artele spectacolului

- Arte vizuale

- Animatie culturală

2.

Ministerul Educatiei Nationale

2.500

- Achizitionarea de manuale si cărti scolare pentru învătământul preuniversitar

- Plata salariului de bază (în România) al cadrelor didactice detasate cu sarcini de predare în Republica Moldova

- Sprijinirea activitătilor de teren ale Institutului Român de Tracologie

- Construirea unui amfiteatru la Universitatea de Stat din Cahul (în cadrul extensiunii Universitătii "Dunărea de Jos" din Galati)

- Achizitionarea de echipament sportiv si materiale didactice pentru Scoala medie cu predare în limba română din orasul Dubăsari si extensiunea liceală din orasul Lipcani

3.

Ministerul Industriei si Comertului

2.000

- Finalizarea lucrărilor privind cercetarea, experimentarea, proiectarea si implementarea în productie a elementelor semiconductoare cu arseniură de galiu

- Amenajări electrice si tehnice în campusul Universitătii de Stat din Cahul

4.

Ministerul Justitiei

500

- Pregătirea în cadrul Institutului National al Magistraturii a 10 tineri magistrati din Republica Moldova

5.

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale

200

- Specializarea în România a 10 reprezentanti ai ministerului de resort din Republica Moldova (10 zile)

- Participarea expertilor din România si din Republica Moldova la continuarea si finalizarea negocierilor în vederea încheierii Acordului bilateral privind circulatia foriei de muncă si a Acordului de securitate socială

6.

Ministerul Tineretului si Sportului

500

- Finantarea unor actiuni de tineret si sportive convenite cu Ministerul Educatiei si Stiintei din Republica Moldova

7.

Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului

200

- Dezvoltarea infrastructurii calitătii în constructii în Republica Moldova

- Dezvoltarea sistemului de reglementări si formare profesională a personalului de specialitate în domeniul urbanismului si amenajării teritoriului din Republica Moldova

- Organizarea seminarului privind disciplina în urbanism si amenajarea teritoriului, cu participarea reprezentantilor judetelor din Republica Moldova

8.

Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului

400

În domeniul pădurilor:

- asistentă tehnică pentru lucrările de amenajare a pădurilor

- asistentă tehnică pentru supravegherea stării de sănătate a pădurilor

- repopularea pădurilor Republicii Moldova cu zimbri, prin trimiterea a 4 zimbri din România

În domeniul meteorologiei si hidrologiei:

- completarea sistemului informational si de avertizare hidrologică pe râul Prut

- instruire de personal în domeniul hidrologiei si meteorologiei si editarea de instructiuni pentru retele de observatii si măsurători meteorologice si hidrologice

9.

Ministerul Afacerilor Externe

2.250, din care:

 

 

 

1 .550

Fundatia Culturală Română (F.C.R.):

- editarea prin intermediul F.C.R. a unor cărti necesare în spatiul basarabean

- sprijinirea tipăririi unor publicatii culturale din Republica Moldova

- achizitionarea de cărti în vederea trimiterii în Republica Moldova

- programe cultural-artistice

- alte proiecte (donarea de material documentar religios si a unui clopot de bronz Mitropoliei Basarabiei, organizarea de stagii de documentare în România pentru muzeografi din Republica Moldova, realizarea unui compact disc cu formatia Trigon din Chisinău, organizarea unei tabere în România pentru copii din Republica Moldova, organizarea unor cursuri de perfectionare pentru profesori de limba română .din Republica Moldova)

 

 

700

- Editare, tipărire si achizitie de cărti si publicatii în vederea trimiterii în Republica Moldova

10.

Agentia Natională pentru Stiintă, Tehnologie si Inovare

350,

din care:

 

200

Agentia Natională pentru Stiintă, Tehnologie si Inovare:

- continuarea programului de colaborare tehnico-stiintifică cu Republica Moldova

 

 

150

Asociatia de Standardizare din România (ASRO): - abonamente la publicatiile ASRO pentru Moldova-Standard

- cursuri de formare la Chisinău pentru specialistii din Republica Moldova

- procurarea documentatiei specifice pentru Moldova-Standard

11.

Autoritatea Natională pentru Turism

50

 - Pregătirea si perfectionarea unor lucrători în turism din Republica Moldova la Centrul National de Educatie Permanentă în Turism din România

- Organizarea unor cursuri de pregătire în Republica Moldova

12.

Ministerul Finantelor (Directia Generală a Vămilor)

850

- Trimiterea unor experti vamali români la Chisinău pentru a acorda asistentă Administratiei Vamale a Republicii Moldova în domeniul luptei împotriva fraudelor vamale, traficului ilicit de stupefiante, al stabilirii originii si valorii în vamă a mărfurilor si al perfectionării procedurilor vamale

- Pregătirea profesională a unui număr de aproximativ 55 de lucrători vamali din Administraiia Vamală a Republicii Moldova, prin 4 actiuni de pregătire la Chisinău si Albita .

- Acordarea de asistentă Administratiei Vamale a Republicii Moldova în domeniul informatizării sistemului vamal, al gestionării informatiilor informatizate si pentru instruirea personalului specializat în tehnologia informatiei si în comunicatii

13.

Academia Română       

200

- Schimb de reviste si publicatii prin intermediul Bibliotecii Academiei Române

- Colaborarea dintre cercetătorii din România si Republica Moldova la "Dictionarul general al literaturii române"

14.

Societatea Română de Televiziune

13.000

- Plata retransmisiei emisiunilor progamului I al Societătii Române de Televiziune pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 605/1998 privind reglementarea soldului nerambursat al creditului tehnic acordat de Guvernul României Guvernului Republicii Moldova în anii 1991 si 1992 si asigurarea resurselor financiare necesare Societătii Române de Televiziune pentru difuzarea pe teritoriul Republicii Moldova a emisiunilor programului I

 

 

ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

DECIZIE

pentru aprobarea Metodologiei pentru negocierea preturilor de achizitie a energiei electrice

de la producători independenti si autoproducători

 

                  Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

                  în temeiul art. 5 pct. 3 si al art. 9 alin. (4) si (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată prin Legea nr. 99/2000, precum si al art. 41 alin. (1) si al art. 70 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrică si termică, cu modificările ulterioare,

                  emite următoarea decizie:

                  Art. 1. - Se aprobă Metodologia pentru negocierea preturilor de achizitie a energiei electrice de la producători independenti si autoproducători, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

                  Art. 2. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                  Art. 3. - Departamentul tarife, reglementări comerciale si protectia consumatorului din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei si agentii economici din sectorul energiei electrice si termice vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Jean Constantinescu

 

Bucuresti, 3 iulie 2000.

Nr. 168.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIA

pentru negocierea preturilor de achizitie a energiei electrice de la producători independenti si autoproducători

 

                  1. Scop

                  Metodologia pentru negocierea preturilor de achizitie a energiei electrice de la producători independenti si autoproducători, denumită în continuare metodologie, are ca scop stabilirea principiilor de preluare a energiei electrice si a cadrului de negociere pentru achizitia energiei electrice de la producători independenti si autoproducători.

 

                  2. Domeniu de aplicare

                  Metodologia este utilizată de furnizori/producători detinători de contract de portofoliu pentru stabilirea preturilor de achizitie a energiei electrice de la producători independenti si autoproducători, în vederea încheierii contractelor cu acestia.

 

                  3. Glosar de termini

                                   

·autoproducător de energie electrică si/sau termică (AP)

- agentul economic care, în afara activitătilor sale de bază, produce: 1. singur; sau 2. cu un alt producător din apropiere, în întregime sau în parte, energia electrică si/sau termică necesară consumului său. În cazul 2 agentul economic consumator detine o cotă de minimum 10% din capitalul social al agentului economic producător si trebuie să consume cel putin 50% din productia anuală de energie electrică si/sau termică a agentului economic producător. Autoproducătorul poate să livreze surplusul de energie electrică si/sau termică în retelele publice de transport/distributie si să primească energie electrică în cazuri de necesitate

· autoritate competentă

- Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei-ANRE

· consumator neeligibil (captiv)

- consumatorul care, din motive de configuratie a retelei, este obligat să contracteze furnizarea energiei cu un anumit distribuitor

· contract de portofoliu

- contract ferm încheiat între un producător si un distribuitor/furnizor, prin care, pentru fiecare interval bază de decontare al perioadei considerate, se stabilesc cantitătile totale si preturile de vânzare/achizitie a energiei electrice

· contract de tip PPA

- contract ferme, de regulă pe termen lung, încheiat între un producător si un alt producător, distribuitor/furnizor pentru vânzarea/cumpărarea de energie electrică angro, cu clauze asigurătorii privind cantitătile si preturile energiei contractate

· cost evitat

- în sensul prezentei metodologii, diferenta dintre costul propriu al producătorului detinător de contract de portofoliu si, după caz, al AP sau PI, dacă primul este mai mare

· cumpărător de energie electrică

- agent economic înregistrat la operatorul comercial în această categorie, care cumpără energie electrică de pe piată pentru a fi utilizată în scopuri proprii si/sau pentru a fi revândută. În acceptiunea prezentei metodologii, cumpărătorul poate fi producătorul detinător de contract de portofoliu, furnizorul de energie electrică sau consumatorul eligibil.

· interval bază de decontare (IBD)

- o perioadă de o oră, cu începere din prima secundă a orei oficiale a României

· furnizor de energie electrică si/sau termică

- persoană juridică, titular al unei licente de furnizare, care asigură alimentarea cu energie electrică si/sau termică a unuia sau mai multor consumatori, pe baza unui contract de furnizare

· piată reglementată

- piata pe care energia electrică este tranzactionată prin contracte de vânzare/cumpărare cu cantităti ferme si preturi fixe

· piată spot

- componentă a pietei concurentiale pe care energia- electrică este tranzactionată prin licitatie

· producător independent de energie electrică si/sau termică

- producător de energie electrică si/sau termică care participă în nume electrică si/sau termică (PI) propriu, distinct de alti producători preexistenti, la acoperirea cererii

· Sistemul electroenergetic national - SEN                 

- ansamblul instalatiilor electroenergetice interconectate situate pe teritoriul iării, prin care se realizează producerea, transportul, distributia si utilizarea energiei electrice

· tranzactie

- angajament comercial - contract - sau întelegere pe piata de energie între doi participanti la aceasta, valabilă pe o perioadă dată, prin care unul se obligă să vândă, iar celălalt să cumpere o cantitate de energie electrică la un anumit pret si în anumite conditii

                 

                  4. Documente de referintă

                  4.1. Legea concurentei nr. 21/1996

                  4.2. Legea nr. 99/2000 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE

                  4.3. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrică si termică

                  4.4. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE

                  4.5. Contractul-cadru de achizitie a energiei electrice de la autoproducători

                  Cod ANRE 11.2.531.0.01.25/01/00 - prin care se asigură preluarea de către cumpărător (furnizor/producător detinător de contract de portofoliu) a cantitătilor contractate (putere si energie electrică), la preturi negociate în cadru reglementat

                  4.6. Contractul-cadru de achizitie a energiei electrice de la producătorii independenti

                  Cod ANRE 36.2.531.0.01.27/08/99 - prin care se asigură preluarea de către cumpărător (furnizor/producător detinător de contract de portofoliu) a cantitătilor contractate (putere si energie electrică), la preturi negociate în cadru reglementat

                  4.7. Contractul-cadru de transport al energiei electrice

Cod ANRE 16.1.532.1.01.07/06/99 - prin care operatorul de transport se obligă să asigure serviciul de transport pentru energia electrică vândută de autoproducător sau de producătorul independent;

                  4.8. Contractul-cadru de distributie a energiei electrice

Cod ANRE 14.2.532.0.01.27/01/00 - prin care operatorul de distributie se obligă să asigure serviciul de distributie pentru energia electrică vândută de autoproducător sau de producătorul independent

                  4.9. Contractul-cadru pentru servicii de sistem

Cod ANRE 16.536.1.01.07/06/99 - prin care autoproducătorul sau producătorul independent se obligă să presteze pentru operatorul de sistem serviciile de sistem tehnologice contractate

                  4.10. Codul comercial al pietei angro de energie electrică Cod ANRE 19.2.130.02.07/06/99

                  4.11. Codul tehnic al retelei electrice de transport

Cod ANRE 51.1.112.0.01.07/04/00

                  4.12. Codul tehnic al retelelor electrice de distributie

Cod ANRE 101.1.113.0.01.06/06/00

                  4.13. Procedură pentru determinarea preturilor si a cantitătilor de energie electrică din contractele-cadru de portofoliu de vânzare-cumpărare

Cod ANRE 30.2.300.0.02.17/08/00

                  4.14. Metodologia de alocare a cheltuielilor între energia electrică si termică la centralele electrice de cogenerare existente

Cod ANRE 55.2.401.0.01.30/09/99

                  4.15. Regulament de programare si dispecerizare a Sistemului electroenergetic national

Cod ANRE 18.1.216.0.08.10/06/99

                  4.16. Procedura de solutionare a neîntelegerilor precontractuale în sectorul energiei electrice si termice

Cod ANRE 22.5.3.3.7.0.08/02/00.

 

                  5. Conditii de achizitie a energiei electrice

                  5.1. Pretul de achizitie pentru energia electrică livrată de PI si AP se negociază cu furnizorul/producătorul detinător de contract de portofoliu/consumatorul eligibil, cu exceptia situatiei în care este reglementat.

                  5.2. În conditii negociate privind cantitatea si pretul energiei electrice, pe baza principiului costurilor evitate, producătorul detinător de contract de portofoliu poate achizitiona energie electrică de la PI si AP.

                  5.3. Furnizorii care alimentează consumatori neeligibili pot achizitiona energie electrică de la PI si AP, având însă în vedere ca pe ansamblu aceste achizitii să nu conducă la cresterea pretului mediu la consumatorii finali.

                  5.4. Cantitătile de energie electrică produse de PI si AP, corespunzătoare restrictiilor prevăzute în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/1998, aprobată prin Legea nr. 99/2000, în Codul comercial al pieiei angro de energie electrică si în Regulamentul de programare si dispecerizare a Sistemului electroenergetic national, se vor achizitiona integral în SEN, cu prioritate, la preturi reglementate de autoritatea competentă, astfel:

                  - cantitătile produse în cogenerare, corespunzătoare energiei termice pentru alimentarea sistemelor centralizate de distributie a căldurii către populatie, în conditiile pct. 5.5;

                  - cantitătile produse prin valorificarea productiei interne de cărbune, în conditiile pct. 5.6;

                  - cantitătile rezultate din centralele hidroelectrice, în conditiile pct. 5.7;

                  - respectarea contractelor de tip PPA ale unor producători.

                  5.5. Se garantează prin contract achizitia cantitătilor de energie electrică de la PI si AP, rezultate din pct. 5.4.

                  5.6. Cantitătile de energie electrică produse de PI si AP în cogenerare, corespunzătoare energiei termice pentru alimentarea sistemelor centralizate de distributis a căldurii către populatie, se achizitionează integral în SEN, conform reglementărilor în vigoare. Dacă astfel nu se acoperă minimul de functionare al grupurilor respective, Societatea Comercială "Electrica" - S.A. va achizitiona si diferenta până la acoperirea minimului tehnic al grupurilor. Preturile de achizitie maximale pentru aceste cantităti de energie electrică suplimentare nu vor afecta pretul mediu de livrare a energiei electrice la consumatorii finali si se vor stabili prin aplicarea Metodologiei de alocare a cheltuielilor între energia electrică si termică la centralele electrice de cogenerare existente (cod ANRE 55.2.401.0.01.30/09/99).

                  5.7. Energia electrică produsă de PI si AP pe lignit sau huilă va fi achizitionată corespunzător nivelului contractelor reglementate de combustibil respective.

                  5.8. Energia electrică produsă de PI de tip hidro va fi achizitionată pentru a se asigura restrictiile aferente. PI de tip hidro poate opta între participarea la piata reglementată (ca restrictie) si participarea la piata spot (cu posibilitatea obiinerii unor venituri mai mari).

                  5.9. Tarifele din contractele de tip PPA ale PI se garantează prin contract de către furnizor pentru cantităti de energie electrică achizitionate Eachiz, proportionale cu gradul de deschidere al pietei:

 

                  Eachiz = Econtract PPA x (1 - kdeschid piata),

în care:

                  Eachiz = cantităti de energie electrică achizitionate de la PI (MWh);

                  Econtract PPA  = cantităti de energie electrică contractate din contractul de tip PPA (MWh);

                  kdeschid piata = gradul de deschidere al pietei; pentru anul 2000 acesta are valoarea de 0,1.

                  Cantitătile de energie electrică rămase negarantate se achizitionează la pretul pietei.

                  5.10. PI poate cumpăra energie electrică de pe piata concurentială pentru acoperirea obligatiilor prevăzute în contractele de furnizare.

                  5.11. Costurile justificabile pentru întărirea retelei locale, datorate livrărilor de la PI si AP, vor fi incluse în costul de racordare care se suportă de PI si AP, conform reglementărilor în vigoare.

 

                  6. Tarifele negociate

                  6.1. Tariful negociat are o structură binomială:

                  - CFC - o componentă fixă care se aplică capacitătii contractate în fiecare lună, în lei/MW;

                  - CVIBD - o componentă variabilă diferentiată pe fiecare interval bază de decontare, în lei/MWh.

                  6.2. Componenta fixă a tarifului este nulă în conditiile în care PI (AP) nu se angajează să tină la dispozitie cumpărătorului de energie electrică o capacitate fermă.

                  6.3. Cantitatea de energie electrică furnizată cumpărătorului de energie electrică de PI (AP) peste cea contractată se poate livra la un tarif negociat, cu sau fără componentă fixă.

                  6.4. Media preturilor de achizitie ale furnizorului de la toti PI si AP pe IBD, obtinute prin considerarea inclusiv a componentei fixe de capacitate, trebuie să nu depăsească valorile din contractul de portofoliu încheiat cu Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A.:

 

                  PIBDIPP(AP) = CFC x C/ E + CVIBD <= PIBDT 

în care:

                  PIBDIPP(AP) = media preturilor pe IBD contractate cu PI (AP);

                  C(MW) = capacitatea contractată într-o lună;

                  E (MWh) = energia livrată în SEN în luna respectivă;

                  P IBDT = preturile medii ale Societătii Comerciale "Termoelectrica" - S.A. pe IBD.

 

                  6.5. Preturile reglementate corespunzătoare cantitătilor de energie electrică achizitionate conform pct. 5.4. se stabilesc de autoritatea competentă pe baza costurilor reglementate prezentate de agentul economic.

 

                  7. Solutionarea neîntelegerilor precontractuale

                  Solutionarea neîntelegerilor precontractuale se face, conform Procedurii de solutionare a neîntelegerilor precontractuale în sectorul energiei electrice si termice (cod ANRE: 22.5.3.3.7.0.08/02/00), prin conciliere, de către ANRE, pe baza unui document unilaterial sau comun înaintat de părti, care cuprinde neîntelegerile apărute în cursul negocierilor pentru încheierea contractului. ANRE, în urma analizării situatiei si audierii părtilor, va emite o decizie cu caracter obligatoriu.

 

                  8. Monitorizarea si controlul autoproducătorilor si producătorilor independenti

                  8.1. Furnizorul/producătorul detinător de contract de portofoliu urmăreste si răspunde în fata ANRE de încadrarea în preturile/tarifele aprobate pentru consumatorii captivi. Până la data de 25 a fiecărei luni furnizorul/producătorul detinător de contract de portofoliu transmite la ANRE - Directia preturi si tarife realizările lunii precedente, programul pentru luna curentă pentru toti AP si PI (reglementati si nereglementati), precum si solicitările apărute în cursul lunii privind disponibilitatea de a livra în SEN si solutia adoptată. Datele vor fi transmise pe suport magnetic sau prin e-mail în fisiere Excel sau compatibile.

                  8.2. În conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 7/1998 privind preturile si tarifele produselor si serviciilor care se execută sau se prestează în tară în cadrul activitătilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei, si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 63/1998, cu modificările ulterioare, precum si în baza Legii concurentei nr. 21/1996, Oficiul Concurentei si ANRE efectuează periodic, prin sondaj, la furnizor/producător detinător de contracte de portofoliu controlul preturilor de achizitie a energiei electrice de la autoproducători si producători independenti, în vederea încadrării în pretul mediu al energiei electrice livrate la consumatorii finali.

                  8.3. Abaterile de la aplicarea prezentei metodologii vor fi sanctionate conform art. 22 lit. s), art. 23 si 24 din Regulamentul de constatare, notificare si sanctionare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul energiei electrice si termice, aprobat prin Decizia presedintelui ANRE nr. 33/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 octombrie 1999.