MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

 

Anul XIII - Nr. 183      LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Marti, 10 aprilie 2001

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

164. - Lege privind pensiile militare de stat    

 

221. - Decret pentru promulgarea Legii privind pensiile militare de stat

 

229. - Decret privind rechemarea unor ambasadori

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind pensiile militare de stat

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Dreptul la pensii si asigurări sociale pentru cadrele militare este garantat de stat si se exercită în conditiile prezentei legi.

(2) Principiile generale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale se aplică în mod corespunzător si pensiilor militare de stat, exceptând situatiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.

Art. 2. - Sistemul pensiilor militare de stat si asigurărilor sociale din domeniul apărării nationale, ordinii publice si sigurantei nationale acoperă riscurile activitătii militare, precum si pierderile de venituri datorate invaliditătii, bătrânetii si decesului.

Art. 3. - De prevederile prezentei legi beneficiază cadrele militare în activitate, în rezervă sau în retragere, denumite în continuare cadre militare, precum si urmasii acestora.

Art. 4. - În sistemul pensiilor militare de stat si asi­gurărilor sociale din domeniul apărării

nationale, ordinii publice si sigurantei nationale se acordă următoarele prestatii:

a)         pensii militare de stat;

b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza dispozitiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale.

Art. 5. - (1) Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Român de Informatii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat si alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, exercită controlul aplicării acestora si initiază propuneri de acte normative în domeniu.

(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat si a altor drepturi de asigurări sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele institutiilor prevăzute la alin. (1).

(3) Administrarea si controlul gestionării fondurilor se realizează prin organe specializate, constituite la nivelul institutiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 6. - Cadrele militare pot beneficia de o singură pensie militară de stat.

Art. 7. - (1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile si nu pot fi cedate total sau partial.

(2) Plata prestatiilor prevăzute la art. 4 se supune ter­menului general de prescriptie conform legii.

(3) Obligatiile si prestatiile de asigurări sociale se achită în monedă natională.

Art. 8. - Cadrele militare se pot asigura si la institutiile private de asigurări sociale în conditiile prevâzute de lege.

Art. 9. - (1) Conditiile de muncã în care se desfăsoară activitatea cadrelor militare pot fi:

a) normale;

b) deosebite;

c) speciale.

(2) Reglementările privind locurile de muncă si activitătile cu conditii deosebite si speciale stabilite pentru sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări soci­ale se aplică si cadrelor militare care îsi desfăsoară activi­tatea în conditii similare.

(3) Locurile de muncă si activitătile cu conditii deosebite si speciale, specifice pentru cadrele militare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerilor institutiilor din domeniul apărării nationale, ordinii publice si sigurantei nationale.

(4) Hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (3) va fi adoptată în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

CAPITOLUL II

Pensii militare de stat

 

Art. 10. - Sistemul pensiilor militare de stat cuprinde

a) pensia de serviciu;

b) pensia de invaliditate;

c) pensia de urmas.

 

SECTIUNEA 1

Pensia de serviciu

 

Art. 11. - Pensia de serviciu poate fi:

a) pentru limită de vârstă;

b) anticipată;

c) anticipată partială.

Art. 12. - Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cadrele militare în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:

a) vârsta de 55 de ani;

b) vechime minimă în serviciu de 30 de ani bărbatii si 25 de ani femeile, din care efectiv ca militar 15 ani bărbatii si 10 ani femeile.

Art. 13. - Au dreptul la pensie de serviciu anticipată cadrele militare în activitate care îndeplinesc conditiile de vechime prevăzute la art. 12 lit. b) si se află în una dintre următoarele situatii:

a) au împlinit vârsta de 50 de ani si sunt trecute în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizării unor unităti si a reducerii unor functii din statele de organizare, precum si pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din domeniul apărării nationale ordinii publice si sigurantei nationale;

b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasãrii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară.

Art. 14. - (1) Au dreptul la pensie de serviciu antici­pată partială cadrele militare în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel putin 10 ani ca militar, si care se află în una dintre următoarele situatii:

a) sunt trecute în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 sau ca urmare a reorganizării unor unităti si a reducerii unor functii din statele de organizare, precum si pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din domeniul apărării nationale, ordinii publice si sigurantei nationale;

b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară.

(2) Cuantumul pensiei anticipate partiale pentru cadrele militare în activitate prevăzute la alin. (1) se calculeaze, proportional cu numărul anilor de serviciu.

Art. 15. - Cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc conditiile de acordare a unei pen­sii, dar au o vechime în serviciul militar de cel putin 15 ani pentru bărbati si 10 ani pentru femei, beneficiazã de pen­sie militară de stat la împlinirea vârstelor standard prevăzute în Legea nr. 19/2000, proportional cu numărul anilor de serviciu militar.

Art. 16. - (1) Cadrele militare care se află în una din­tre situatiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) bene­ficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată partială astfel:

a) la împlinirea vârstei de 50 de ani bărbatii si 45 de ani femeile, dacă si-au desfăsurat activitatea în conditii de muncă deosebite cel putin 20 de ani efecfiv, din care cel putin 10 ani efectiv ca militar;

b) la împlinirea vârstei de 45 de ani bărbatii si 40 de ani femeile, dacă si-au desfăsurat activitatea în conditii de muncă speciale cel putin 15 ani efectiv, din care cel putin 10 ani efectiv ca militar.

(2) Cadrele militare în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal navigant pe aeronave de vânătoare, vânătoare-bombarda­ment si cercetare, supersonice, precum si scafandrii bene­ficiazã de pensie de serviciu anticipată sau anticipată partială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel putin 10 ani efectiv ca militar.

Art. 17. - Vechimea în serviciu care se ia în conside­rare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situatii:

a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;

b) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, mili­tar cu termen redus, elev sau student al unei institutii mili­tare de învătământ pentru formarea cadrelor militare;

c) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;

d) a fost în captivitate.

Art. 18. - (1) Dovada privind vechimea în serviciul militar si celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fisa de pensie întocmită pe baza date­lor din fisa matricolă sau din alte documente legale.

(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în altă calitate decât cea de militar, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potri­vit Legii nr. 19/2000.

Art. 19. - În cazul în cate din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fractiuni de cel putin 6 luni, acestea se întregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.

Art. 20. - (1) Între sistemul pensiilor militare de stat si sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie si a altor drepturi de asigurări sociale.

(2) în situatia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileste doar pentru perioadele de vechime în serviciu.

(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 17, care sunt recunoscute ca perioade de contributie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme:

Art. 21. - (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad cores­punzătoare la data trecerii în rezervă.

(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de functie în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute din această perioadă, mai putin solda de grad. La media obtinută se adaugă solda de grad prevăzută la alin. (1).

Art. 22. - Pensia de serviciu pentru limită de vârstă si pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) pentru activitatea desfăsurată în conditii normale, 60%;

b) pentru activitatea desfăsurată în conditii deosebite, 62%;

c) pentru activitatea desfăsurată în conditii speciale, 64%.

Art. 23. - (1) Procentele corespunzătoare pentru activi­tatea desfăsurată în conditii deosebite sau speciale se acordă cadrelor militare care au lucrat efectiv cel putin 20 de ani în conditii deosebite sau 15 ani în conditii spe­ciale. Dacă au lucrat mai putin, la procentele corespunzătoare activitătii desfăsurate în conditii normale se acordă un spor proportional cu timpul efectiv lucrat în conditii speciale sau deosebite.

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aseme­nea conditii:

a) 1 an si 3 luni în cazul celor care si-au desfăsurat activitatea în conditii deosebite;

b) 1 an si 6 luni în cazul celor câre si-au desfăsurat activitatea în conditii speciale;

c) 2 ani în situatie de război sau în alte conditii prevăzute prin hotărâre a Guvernului.

Art. 24. - Cadrele militare care au o vechime în servi­ciu mai mare de 30 de ani bărbatii si 25 de ani femeile beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.

Art. 25. - Pensia de serviciu stabilită în conditiile pre­zentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de cal­cul folosită la stabilirea pensiei.

Art. 26. - (1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, inclu­siv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare functiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor res­pective.

 

SECTIUNEA a 2-a

Pensia de invaliditate

 

Art. 27. - Au dreptul la pensie de invaliditate cadrele militare care si-au pierdut total sau cel putin jumătate din capacitatea de muncă datorită:

a) producerii unor accidente în timpul si din cauza ser­viciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul si din cauza îndeplinirii serviciului mili­tar si tuberculozei;

b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu înde­plinirea serviciului militar.

Art. 28. - Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacitătii de muncă, astfel:

a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacitătii de muncă, precum si afectarea capa­citătii de autoservire, necesitănd îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacitătii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi fără ajutorul altei persoane;

c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel putin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă.

Art. 29. - Criteriile si normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II si III de invaliditate se aprobă prin ordin comun al conducătorilor institutiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), cu avizul Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale si al Ministerului Sănătătii si Familiei.

Art. 30. - (1) Încadrarea în grad de invaliditate se face de comisii de expertiză medico-militare. Constituirea, orga­nizarea, functionarea si atributiile comisiilor de expertiză medico-militare se stabilesc prin regulament comun, apro­bat de ministrul apărării nationale, ministrul de interne si directorul Serviciului Român de Informatii.

(2) Comisiile de expertiză medico-militare de pe lângă spitalele militare emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Apărării Nationale, Ministerului de Interne sau Serviciului Român de Informatii, după caz.

(3) Împotriva deciziilor medicale emise în conditiile alin. (2) se poate face contestatie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară.

(4) Termenul de rezolvare a contestatiilor este de 30 de zile de la data înregistrării.

(5) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-mili­tare, date în solutionarea contestatiilor prevăzute la alin. (3), pot fi contestate la instantele judecătoresti com­petente, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(6) Deciziile medicale de încadrare sau de neîncadrare în grade de invaliditate, necontestate în termen, rămân definitive.

Art. 31. - (1) Cadrele militare în activitate care si-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar beneficiază de pensia de invaliditate numai dacă îndeplinesc cel putin jumătate din conditiile de vechime în serviciu, în raport cu vărsta, după cum urmează:

 

Vârsta cadrului militar în momentul ivirii invaliditătii

Vechimea în serviciu realizată anterior ivirii invaliditătii (ani)

sub 25 de ani

5

25-31 de ani

8

31 -37 de ani

11

37-43 de ani

14

43-49 de ani

18

49-55 de ani

22

peste 55 de ani

25

                 

(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate si cei care la data ivirii invaliditătii nu mai aveau calitatea de cadru militar în activitate, dar îndeplinesc conditia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).

Art. 32. - În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul si din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contrac­tate în timpul si din cauza îndeplinirii serviciului militar sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.

Art. 33. - (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se sta­bileste proportional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 22-24.

(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potential, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:

a) 1% pentru invaliditate de gradul I;

b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;

c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.

(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în conditiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 31, va fi diminuat după cum urmează:

a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;

b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;

c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

Art. 34. - Pensionarii încadrati în gradul I de invalidi­tate au dreptul la o indemnizatie de însotitor, în afara pen­siei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale.

Art. 35. - (1) Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiză medico-militare.

(2) După fiecare revizuire comisiile de expertiză medico­-militare emit o nouă decizie medicală prin care se sta­bileste, după caz:

a) mentinerea în acelasi grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) încetarea calitătii de pensionar de invaliditate ca urmare a redobândirii capacitătii de muncă.

(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.

(4) Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspen­darea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.

(5) Revizuirea medicală periodică se poate face si la cererea pensionarilor, dacă starea sănătătii lor s-a îmbunătătit sau, după caz, s-a agravat în termenul de revi­zuire, dar numai până la împlinirea vârstei de 55 de ani.

(6) Nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensio­narii de invaliditate care:

a) prezintă invalidităti ireversibile;

b) au împlinit vârsta prevăzută la alin. (5);

c) beneficiază de pensie în conditiile art. 13 lit. b) si ale art. 14 lit. b).

Art. 36. - La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârsta pensionarii de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează. Beneficiarii pensiei de invalidi­tate de gradul I îsi mentin dreptul la indemnizatia de însotitor, indiferent de pensia pentru care optează.

 

SECTIUNEA a 3-a

Pensia de urmas

 

Art. 37. - Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii militare de stat.

Art. 38. - Copiii au dreptul la pensie de urmas:

a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;

b) dacă îsi continuă studiile într-o formă de învătământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăsi vârsta de 26 de ani;

c) dacă sunt elevi sau studenti militari ai institutiilor mili­tare sau civile de învătământ, până la obiinerea primului grad de ofiteri maistru militar sau subofiter, fără a depăsi vârsta de 26 de ani;

d) pe toată durata invaliditătii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situatiile prevăzute la lit. a), b) sau c).

Art. 39. - (1) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la împlinirea vârstei standard de pensinonare prevăzute de Legea nr. 19/2000, dacă a avut cel putin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată.

(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani dar cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Art. 40. - (1) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârstă, pe timpul cât este invalid de gradul I sau II, dacă a avut cel putin un an de căsătorie cu persoana decedată.

(2) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârstă si de durata căsătoriei, dacă decesul sotului sustinător s-a produs ca urmare a unui accident în timpul si din cauza serviciului, a unui accident asimilat acestuia conform legii, a unei boli contractate în timpul si din cauza îndeplinirii serviciului militar sau a tuberculozei si dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.

Art. 41. - Sotul supravietuitor care nu îndeplineste conditiile prevăzute la art. 39 sau la art. 40 alin. (1) bene­ficiază de pensie de urmas pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.

Art. 42. - Sotul supravietuitor care are în îngrijire, la data decesului sustinătorului, unul sau mai multi copii în vârstă de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmas până la împlinirea vârstei de 7 ani a ultimului copil, în peri­oadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activi­tate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decăt un sfert din salariul mediu brut pe economie.

Art. 43. - (1) Pensia de urmas se calculează, după caz, din:

a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în conditiile legii, sustinătorul decedat;

b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul sustinătorului a survenit înaintea îndeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limită de vârstă si era în plată cu pensie anticipată, pensie anticipată partială, pensie de invaliditate de orice grad sau ar fi avut dreptul, în conditiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii.

(2) Cuantumul pensiei de urmas se stabileste procentual din pensia sustinătorului prevăzută la alin. (1), în functie de numărul urmasilor îndreptătiti, astfel:

a) pentru un singur urmas 50%;

b) pentru 2 urmasi 75%;

c) pentru 3 sau mai multi urmasi 100%.

Art. 44. - Cuantumul pensiei de urmas, în cazul orfa­nilor de ambii părinti, reprezintă însumarea drepturilor de urmas calculate după fiecare părinte.

Art. 45. - În cazul modificării numărului de urmasi pen­sia se recalculează în conformitate cu dispozitiile art. 43 alin. (2).

Art. 46. - Sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si îndeplineste conditiile prevăzute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas după sotul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Art. 47. - Beneficiarii pensiei de urmas prevăzuti la art. 38 lit. d) si la art. 40 alin. (1) sunt expertizaii, supusi revizuirii medicale în conditiile art. 35 si au obligatia de a urma programele recuperatorii conform acelorasi regle­mentări prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.

 

SECTIUNEA a 4-a

Actualizarea pensiilor

 

Art. 48. - Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează:

a) ori de câte ori se majorează solda de grad si/sau solda functiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în conditiile prevăzute la art. 22-24;

b) în cursul executiei bugetului de stat, în functie de posibilitătile financiare, la o crestere a ratei inflatiei de cel putin 10% fată de ultima lună când s-a efectuat o corectie a pensiilor, cuantumul pensiilor se majorează cu rata inflatiei, prin hotărâre a Guvernului.

 

SECTIUNEA a 5-a

Stabilirea si plata pensiilor

 

Art. 49. - (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptătite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau curatorului acesteia, adresată, după caz, astfel:

A. La Ministerul Apărării Nationale

a) unitătii militare din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineste conditiile de pensionare la trecerea în rezervă sau direct în retragere;

b) centrului militar judetean, în cazul celor care îndepli­nesc conditiile de pensionare după data iesirii din rândul cadrelor militare în activitate.

B. La Ministerul de Interne si la Serviciul Român de Informatii:

a) unitătii militare din care a făcut parte la data trecerii în rezervă sau direct în retragere;

b) inspectoratului judetean sau sectiei de informatii, cen­trului militar din raza de domiciliu a urmasilor pensionarilor militari decedati.

(2) Pentru cadrele militare care apartin Ministerului Justitiei, precum si pentru cele detasate pentru a executa misiuni în afara institutiilor mentionate la art. 5 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justitiei, respectiv prin cele ale unitătilor din care au fost detasate.

(3) Pentru cadrele militare care apartin Ministerului Justitiei, Serviciului de Protectie si Pază, Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Telecomunicatii Speciale cererile de pensionare se depun la organele apartinând Ministerului Apărării Nationale si, respectiv, Ministerului de Interne, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.

(4) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmas, ai căror sustinători decedati au fost pensionari militari, cere­rea si actele de pensionare se pot depune si la organele de pensii în a căror evidentă s-au aflat sustinătorii.

Art. 50. - (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 49 sunt obligate să întoc­mească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.

(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să contină în mod obligatoriu si decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.

(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileste prin ordin comun al ministrului apărării nationale, ministrului de interne si directorului Serviciului Român de Informatii.

Art. 51. - Dosârul de pensionare se întocmeste si se depune la organul de pensii constituit la nivelul institutiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) de către organele prevăzute la art. 49, în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.

Art. 52. - (1) Drepturile de pensie se stabilesc si se plătesc astfel:

a) de la data încetării plătii soldelor cadrelor militare sau, după caz, a soldei sau pensiei sustinătorului decedat dacă cererea, împreună cu toate actele necesare, a fost depusă la organul de pensii în cel mult 90 de zile de la ­data ivirii acestor situatii;

b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la organul de pensii peste termenul prevăzut la lit. a).

(2) Pentru persoanele care îndeplinesc conditiile de pen­sionare ulterior datei iesirii din rândul cadrelor militare în activitate sau ulterior decesului sustinătorului pensia se sta­bileste si se plăteste cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la organul de pensii.

Art. 53. - (1) Stabilirea dreptului la pensie sau respin­gerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de organele de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt si de drept care au con­dus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum si termenul în care poate fi intrpdusă contestatia.

(2) Deciziile de pensie se comunică în scris persoanelor care au solicitat pensionarea în termen de 10 zile de la data emiterii.

Art. 54. - (1) Împotriva deciziilor emise în conditiile art. 53 se poate introduce contestatie, în termen de 30 de zile de la comunicare la comisiile de contestatii pensii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Român de Informatii.

(2) Componenta nominală a comisiilor mentionate la alin. (1) se stabileste prin ordin al ministrului apărării nationale, al ministrului de interne sau al directorului Serviciului Român de Informatii, după caz.

(3) Deciziile comisiilor de contestatii pot fi atacate în instantă potrivit Legii nr. 19/2000.

(4) Deciziile de pensie necontestate în termen precum si deciziile comisiilor de contestatii, care nu au fost atacate la instantele judecătoresti, sunt definitive.

Art. 55. - Comisia de contestatii solutionează con­testatiile în termenul prevăzut de lege.

Art. 56. - În cazul în care organele de pensii constată unele erori în stabilirea si plata drepturilor de pensie se vor opera revizuirile si modificările legale.

Art. 57. - (1) Plata pensiilor se face lunar.

(2) Pensia se plăteste personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentan­tului legal al acestuia.

(3) Modalitătile de plată a pensiilor se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării nationale, ministrului de interne si directorului Serviciului Român de Informatii.

Art. 58. - (1) Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care:

a) beneficiarul a decedat;

b) beneficiarul nu mai îndeplineste conditiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

c) beneficiarul pensiei de urmas a fost condamnat printr-o hotărăre rămasă definitivă pentru infractiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra sustinătorului.

(2) Instantele judecătoresti au obligatia ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronuntate, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), să comunice în scris această situatie organelor de pensii ale institutiilor mentionate la art. 5 alin. (1).

Art. 59. - (1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:

a) pensionarul îsi stabileste domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat conventie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plăteste de celălalt stat;

b) pensionarul a fost concentrat sau mobilizat;

c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;

d) beneficiarul unei pensii de urmas, cu exceptia celor prevăzuti la art. 40-42, realizează venituri brute lunare dintr-o activitate profesională mai mari decât jumătate din salariul mediu brut pe economie, pentru care asigurarea este obligatorie;

e) copilul urmas nu mai îndeplineste conditiile prevăzute la art. 38 lit. b)-d);

f) sotul supravietuitor, beneficiarul unei pensii de urmas, se recăsătoreste.

(2) Plata iridemnizatiei de însotitor se suspendă pe tim­pul cât pensionarul de invaliditate gradul I, cu exceptia nevăzătorilor, este internat în institutii de asistentă socială sau în unităti medicale specializate, în care se asigură supraveghere si îngrijire permanentă.

Art. 60. - (1) Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.

(2) În situatia în care cererea de reluare în plată a fost depusă după expirarea termenului de 30 de zile plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea.

(3) Reluarea în plată a pensiei de urmas suspendate ca urmare a neîndeplinirii conditiilor prevăzute la art. 38 lit. b)-d) se face de la data începerii anului scolar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.

Art. 61. - (1) Pot cumula pensia de urmas cu venitu­rile realizate dintr-o activitate profesională pentru care asi­gurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora:

a) copiii urmasi, orfani de ambii părinti, pe perioada scolarizării, până la vârstele prevăzute la art. 38 lit. a)-c);

b) nevăzătorii care beneficiază de pensie.

(2) Beneficiarii pensiei de urmas, cu exceptia celor prevăzuti la art. 40-42, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depăsesc jumătate din salariul mediu brut lunar pe economie.

Art. 62. - Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în muncă după treeerea în rezervă pot soli­cita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare în conditiile prevăzute de Legea nr. 19/2000.

Art. 63. - (1) Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemati în rândul cadrelor militare în activitate se revocă.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care mili­tarul s-a prezentat la unitatea în care a fost încadrat.

(3) Unitatea si militarii rechemati în rândul cadrelor mili­tare în activitate pot cere oricând pensionarea în conditiile prezentei legi.

(4) La o nouă trecere în rezervă vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă tim­pul servit după rechemarea în rândul cadrelor militare în activitate.

(5) În baza de calcul a pensiei se iau soldele prevăzute la art. 21.

Art. 64. - Beneficiarul dreptului de pensie este obligat să comunice organului de pensii modificarea privind conditiile de acordare si plată a pensiei, în termen de 15 zile de la aparitia acesteia.

Art. 65. - (1) Sumele rămase neîncasate de către pen­sionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul si, după caz, drepturile de pensie cuvenite si neachitate până la deces, se plătesc sotuluj supravistuitor, copiilor, părintilor sau, în lipsa acestora, celorlalii mostenitori, în conditiile dreptului comun.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescriptie.

Art. 66. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari în termenul de prescriptie de 3 ani.

(2) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infractiuni săvârsite de pensionarul militar, se recuperează de la acesta de la data primei plăti a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente până la recu­perarea integrală a prejudiciului.

(3) Debitele stabilite potrivit alin. (2), rămase nerecupe­rate de la pensionarii decedati, se recuperează de la mostenitori, în conditiile dreptului comun.

Art. 67. - Recuperarea sumelor prevăzute la art. 66 se face pa baza deciziei emise de organele de pensii din cadrul Ministerului Apărării Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Român de Informatii, după, caz, care constituie titlu executoriu.

Art. 68. - (1) Debitele provenite din drepturile de pen­sie si asigurări sociale, care nu pot fi recuperate de orga­nele de pensii militare, vor fi transmise organelor financiare cu atributii în acest sens.

(2) Sumele provenite din recuperarea debitelor vor fi virate la bugetul de stat.

 

CAPITOLUL III

Răspunderea juridică

 

Art. 69. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contraventională sau penală, după caz.

 

SECTIUNEA 1

Infractiuni

 

Art. 70. - Completarea de către functionar a formulare­lor-tip referitoare la stabilirea si plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidentelor privind pensionarii militari, vechimea în muncă sau efectuarea de plăti nejustificate din bugetul de stat, constituie infractiune de fals intelectual si se pedepseste potrivit Codului penal.

 

SECTIUNEA a 2-a

Contraventii

 

Art. 71. - Constituie contraventie următoarele fapte dacă nu sunt săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să constituie infractiuni;

a) nerespectarea metodologiei de încadrare în cond deosebite si speciale de muncă;

b) nerespectarea obligatiei beneficiarului dreptului pensie de a comunica organului de pensii modificările si venite privind acordarea si plata pensiei, în termen 15 zile de la aparitia acestora.

Art. 72. - Contraventiile prevăzute la art. 71 sanctionează după cum urmează:

a) cele de la lit. b) cu amendă de la 3.000.000 lei 6.000.000 lei;

b) cele de la lit. a) cu amendă de la 6.000.000 lei 9.000.000 lei.

Art. 73. - Nivelul amenzilor prevăzut la art. 72 va actualizat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 74. - Constatarea contraventiilor si aplicari amenzilor se fac de organele de pensii militare si de ce de control ale institutiilor din domeniul apărării national ordinii publice si sigurantei nationale.

Art. 75. - Amenzile contraventionale aplicate conform prezentei legi se fac venit la bugetul de stat.

Art. 76. - Dispozitiile prezentei legi referitoare la stabi­lirea si sanctionarea contraventiilor se completează cu pre­vederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii tranzitorii

 

Art. 77. - (1) Constituie vechime în serviciu sau în muncă pentru stabilirea pensiei militare de stat si perioa­dele recunoscute în conditiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislatia anterioară.

(3) Constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pen­siei militare de stat si perioada în care, anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, s-au urmat cursurile de zi ale învătământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora, potrivit legii.

(4) În caz de absolvire a mai multor institutii de învătământ superior se consideră vechime în muncă o singură perioadă de studii, la alegere.

Art. 78. - (1) Pentru cadrele militare în activitate care se pensionează în conditiile prezentei legi si care au con­tribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabi­lirea pensiei, în conditiile art. 22-24, un spor procentual:

a) 3% pentru o vechime a contributiei între 5-15 ani;

b) 6% pentru o vechime a contributiei între 15-25 de ani;

c) 9% pentru o vechime a contributiei peste 25 de ani.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, con­tributia pentru pensia suplimentară va deveni contributie individuală la bugetul de stat, pentru prestatiile prevăzute la art. 4.

(3) Cota de contributie individuală este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contributia individuală o reprezintă solda lunară brută.

Art. 79. - Pensiile militare stabilite în baza legislatiei anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recal­culează astfel:

a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare functiei maxime a ultimului grad avut în activitate, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, emisă în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, la propunerea institutiilor prevăzute la art. 5 alin. (1);

b) în cazul în care cuantumul pensiei obtinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se mentine cuantumul pensiei în plată.

Art. 80. - La data intrării în vigoare a prezentei legi pensiile si pensiile suplimentare acordate pe baza legislatiei anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în întelesul prezentei legi.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 81. - Cererile adresate organului de pensii consti­tuit la nivelul institutiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) se solutionează în termenul prevăzut de lege si sunt scutite de orice fel de taxă.

Art. 82. - Militarii care au fost degradati militar ori au pierdut gradul de ofiter, maistru militar sau subofiter au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă, dacă au la data trecerii în rezervă cel putin 30 de ani vechime în serviciu bărbatii si 25 de ani femeile, din care efectiv ca militar 15 ani bărbatii si 10 ani femeile, si dacă au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută de Legea nr. 19/2000. Baza de calcul pentru stabilirea pensiei o con­stituie solda lunară brută primită în ultima lună de activitate.

Art. 83. - Cererile înregistrate si nesolutionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi solutionate conform normelor legale existente la data deschiderii drep­turilor de asigurări sociale si pensii.

Art. 84. - Drepturile de pensie militară se transferă în tările în care pensionarii militari îsi stabilesc domiciliul sau resedinta, în conditiile reglementate prin acorduri si con­ventii internationale la care România este parte.

Art. 85. - În aplicarea prezentei legi institutiile prevăzute la art. 5 alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 86. - La stabilire pensiile se rotunjesc din 1.000 în 1.000 lei în favoarea beneficiarului.

Art. 87. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 2001.

Art. 88. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 83 din 6 august 1977, cu modificările si completările ulterioare; Decretul nr. 247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II sau III de muncă, cu modificările si completările ulterioare; Decretul nr. 248/1977 privind criteriile si normele de încadrare în grade de invali­ditate a militarilor din cadrele permanente, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 85 din 7 august 1977; Decretul nr. 249/1977 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiilor de pensii si a comi­siilor de expertiză medico-militară, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 85 din 7 august 1977; orice alte dis­pozitii contrare prezentei legi.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 27 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 28 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 7 aprilie 2001.

Nr. 164.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind pensiile militare de stat

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ă:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind pensiile militare de stat si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 4 aprilie 2001.

Nr. 221.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind rechemarea unor ambasadori

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 99 din Constitutia României,

având în vedere propunerile Guvernului,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ă:

 

Art. 1. - Domnul Dan Hăulică se recheamă din calitatea de ambasa­dor, delegat permanent al României pe lângă UNESCO.

Art. 2. - Domnul Nicolae Nitu se recheamă din calitatea de ambasa­dor extraordinar si plenipotentiar al României în Republica Macedonia.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2)

din Constitutia României,

contra­semnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 9 aprilie 2001.

Nr. 229.