MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 200 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Vineri, 20 aprilie 2001

SUMAR

LEGI SI DECRETE

185. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/1999 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã a României pentru anul 1999

245. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/1999 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã a României pentru anul 1999

192. - Lege privind fondul piscicol, pescuitul si acvaculturã

254. - Decret pentru promulgarea Legii privind fondul piscicol, pescuitul si acvaculturã

ACTE ALE SENATULUI

Declaratie-apel a Senatului României cu privire la grupul Ilascu

REPUBLICÃRI

Legea nr. 15/1998 cu privire la asigurãrile facultative de bunuri, persoane si rãspundere civilã în Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pazã, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Ministerul Justitiei - Directia Generalã a Penitenciarelor

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/1999

privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã a României pentru anul 1999

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Articol unic. - Se aprobã Ordonanta Guvernului nr. 11 din 28 ianuarie 1999 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã a României pentru anul 1999, emisã în temeiul art. 1 pct. 1 lit. f) din Legea nr. 259/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 29 ianuarie 1999.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 15 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Aceasta lege a fost adoptatã de camera deputatilor în sedinta din 15 februarie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

LEXANDRU ATHANASIU

Bucuresti, 17 aprilie 2001.

Nr. 185.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/1999 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã a României pentru anul 1999

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României d e c r e t e a z ã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/1999 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã a României pentru anul 1999 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 12 aprilie 2001.

Nr. 245.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

TITLUL I

Dispozitii generate

Art. 1. - Protectia fondului piscicol, pescuitul si acvacultura sunt activitãti de interes general, care se supun prevederilor prezentei legi, precum si conventiilor internationale din domeniu la care România este parte.

Art. 2. - Obiectul prezentei legi îl constituie:

a) protejarea fondului piscicol;

b) activitãtile de protectie a fondului piscicol natural si de pescuit, desfãsurate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunãrii", care se supun si reglementãrlor specifice ale acesteia;

c) exploatarea durabilã a resurselor piscicole din bazinele piscicole naturale ale României;

d) aplicarea strategiei nationale în domeniu, a prevederilor conventiilor si acordurilor internationale la care România este parte;

e) dezvoltarea pisciculturii si a celorlalte ramuri ale acvaculturii;

f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se aplicã si icrelor depuse, larvelor si puietului animalelor acvatice.

Art. 3. - În sensul prezentei legi, sunt considerate:

1. bazine piscicole naturale:

a) Dunãrea teritoriala, Delta si lunca inundabila a Dunãrii;

b) Complexul lagunar Razelm-Sinoe si lacurile litorale;

c) pâraiele si râurile de munte, colinare, de ses si zonele lor inundabile;

d) bãltile si lacurile naturale;

e) lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri;

f) reteaua de canale magistrate din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice;

g) limita apelor teritoriale si zone economics exclusive a Mãrii Negre;

2. bazine piscicole amenajate:

a) helesteiele;

b) iazurile cu zonele lor inundabile;

c) pãstrãvãriile;

d) vivierele flotabile;

e) statiile de reproducere artificialã;

f) instalatiile pentru cresterea superintensivã.

Art. 4. - În sensul prezentei legi, termenii înscrisi mai jos au urmãtorul înteles:

- acvaculturã - ansamblu de procedee si tehnici având cã scop reproducerea, ameliorarea si cresterea pestilor si a altor vietuitoare acvatice;

- administrator - persoanã juridicã de interes public cãreia statul îi încredinteazã administrarea fondului piscicol natural;

- amenajari piscicole - helesteiele, iazurile cu zonele lor inundabile, pãstrãvãriile, instalatiile de viviere flotabile, statiile de reproducere artificialã, alte instalatii destinate reproducerii si cresterii pestilor si a altor vietuitoare acvatice;

- autorizatie/licentã de pescuit/acvaculturã - act emis de administrator, care atestã faptul cã unei persoane fizice sau juridice i s-a atribuit dreptul de pescuit sau de practicare a acvaculturii;

- atestat - act emis conform legii, care certificã faptul cã o persoanã fizicã este pescar profesionist sau piscicultor;

- bazine piscicole naturale - pâraiele si râurile de munte, colinare, de ses, în regim natural sau ameliorat, bãltile si lacurile naturale, lacurile litorale, lacurile de acumulare si canalele magistrate sau de navigatie;

- braconaj piscicol - infractiunea care constã în practicarea ilegalã a pescuitului în bazinele piscicole naturale;

- captura - cantitatea de peste si alte animate acvatice pescuita într-un bazin acvatic, exprimata în kilograme sau în numar de exemplare;

- captura totalã admisibilã (TAC) - cantitatea pescuitã, exprimatã în kilograme sau în numãr de exemplare, ce poate fi extrasã anual dintr-un stoc de peste fãrã a afecta capacitatea de refacere naturalã a populatiilor de pesti sau alte organisme acvatice, a speciei sau speciilor pescuite;

- capacitate de pescuit - cantitatea de peste ce poate fi extrasã de o unitate de pescuit, cum ar fi un individ, o comunitate, o navã sau o flotã, care se presupune cã poate activa fãrã a fi limitatã captura;

- cota - parte a capturii totale admisibile, din fiecare specie sau grup de specii, ce se acorda anual persoanelor fizice si juridice autorizate sa desfasoare pescuit comercial;

- efectiv piscicol - totalitatea populatiilor de pesti, scoici, broaste si alte vietuitoare acvatice, existente în bazinele piscicole amenajate;

- efort de pescuit - numãrul de unelte de pescuit, de un anume tip, ce activeazã în unitatea de timp, cum sunt numãrul de traulãri, numãrul de cârlige instalate, numãrul de nãvoade sau numãrul de lansãri, într-o zi;

- exploatare durabilã - exploatarea diferitelor componente biologice acvatice într-o manierã si la un nivel care sã nu conducã, pe termen lung, la declinul uneia dintre componente, ca potentialul lor si al ecosistemelor sã corespundã nevoilor si aspiratiilor generatiilor prezente si viitoare;

- ferma piscicolã - unitate functionalã de baza în pisciculturã, determinate geografic, alcãtuitã din una sau mai multe amenajãri piscicole;

- fond piscicol - totalitatea populatiilor de pesti, raci, scoici, broaste si a altor vietuitoare acvatice;

- fort piscicol - infractiunea care constã în sustragerea pestelui sau în practicarea ilegalã a pescuitului, în amenajãrile piscicole;

- inspector piscicol - persoanã fizicã autorizatã de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pisciculturã sã efectueze inspectii privind supravegherea respectãrii aplicarii legislatiei, în pescuit si acvacultura;

- inspectie piscicolã - vizita la bordul unei nave (ambarcatiuni) pentru a se verifica validitatea certificatelor si a documentelor specifice necesare pentru pescuit, a înregistrarii capturilor, a stãrii navei (ambarcatiunii), a uneltelor de pescuit, a echipamentelor si utilajelor de prelucrare si depozitare a capturilor, precum si pentru respectarea legalitatii specifice desfãsurãrii activitãtii de acvaculturã;

- jurnal de pescuit - registru de la bordul navelor sau ambarcatiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele de efort de pescuit si capturile realizate, pe specii;

- nave de pescuit - orice nave care execute sau intentioneazã sã execute o exploatare comercialã a resurselor acvatice vii, inclusiv navele transportuare, navele de prelucrare si orice altã navã implicate în astfel de operatiuni;

- navã de inspectie piscicolã - navã neangajatã în pescuitul comercial, care este destinatã controlului si supravegherii activitãtii de pescuit;

- patrimoniu piscicol - totalitatea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, efectivul piscicol, amenajãrile piscicole, precum si constructiile cu instalatiile aferente;

- pester profesionist - persoanã fizicã atestatã conform legii sa exercite pescuitul în stop comercial;

- piscicultor - persoanã fizicã atestatã sã exercite lucrãri în cadrul fermelor de acvaculturã;

- pescar sportiv - persoanã fizicã, care practicã pescuitul recreativ/sportiv în baza unui permis;

- pescuit - capturarea pestelui si a altor vietuitoare acvatice în scop comercial, stiintific sau recreativ/sportiv, pe baza de autorizatie/licentã/permis de pescuit, în locuri, perioade si cu unelte prevãzute de lege;

- piscicultura - ramura a acvaculturii, care se ocupa cu tehnologii de crestere a pestelui si care implicã diferite forme de interventie în procesul de reproductie, crestere, furajare, ameliorare si protectie a populatiilor pisciole;

- protectia fondului piscicol - ansamblul de masuri si reglementari prin care se asigurã conservarea biodiversitatii si exploatarea rationalã a fondului piscicol, în conditii de pãstrare a echilibrului ecologic;

- pescar - persoanã care desfãsoarã o activitate de pescuit de pe mal, din apã, de pe o platformã fixã sau plutitoare, ambarcatiune sau vas;

- fisierul navelor de pescuit - registru în care sunt înregistrate toate navele si ambarcatiunile de pescuit, pe categoric, dimensiuni, putere a motorului, tipuri de activitãti si tehnologii de pescuit, zone de pescuit, proprietari;

- specie introdusã - orice specie transportatã si lansatã intentionat sau accidental de om

într-un mediu diferit de cel al prezentei sale naturale;

- sistem de monitorizare a navelor de pescuit (SMNP) sistem automatizat de transmitere în timp real catre compania nationalã autorizatã a localizarii navelor, a capturilor realizate si a efortului de pescuit depus pentru realizarea acestora.

Art. 5. - Fondul piscicol din bazinele piscicole naturale, astfel cum sunt prevãzute la art. 3 pct. 1 si cum sunt definite la art. 4, apartine domeniului public de interes national si local.

Art. 6. - Fondul piscicol din amenajãrile piscicole, precum si amenajãrile piscicole, astfel cum sunt prevãzute la art. 3 pct. 2 si cum sunt definite la art. 4, pot apartine, dupe caz, domeniului public de interes national sau local ori domeniului privat.

Art. 7. - (1) Strategia în domeniul conservarii biodiversitãtii din bazinele piscicole naturale este atributia autoritãtii publice centrale de protectie a mediului.

(2) Strategia în domeniul protectiei fondului piscicol si pescuitului din bazinele piscicole naturale, precum si din bazinele piscicole amenajate, a acvaculturii si valorificãrii productiei, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, se realizeazã de autoritatea publicã centralã sau pentru agriculturã si alimentatie împreunã cu autoritatea publicã centralã care rãspunde de mediu.

(3) Anual autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã, precum si autoritatea publicã centralã care raspunde de mediu vor sprijini din bugetul propriu realizarea obiectivelor si actiunilor prevãzute în strategie.

TITLUL II

Pescuitul în bazinele naturale si autorizarea pescuitului

CAPITOLUL I

Administrarea si exploatarea fondului piscicol

Art. 8. - (1) Pentru administrarea fondului piscicol din domeniul public de interes national, precum si din amenajãrile piscicole din domeniul public si privat al statului, exceptând apele de munte si zone administrate de Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii”, se înfiinteazã, conform legii, Compania Nationalã de Administrare a Fondului Piscicol, cu personalitate juridicã.

(2) Statutul Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 9. - Patrimoniul Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se constituie din amenajãrile piscicole - constructiile cu instalatiile aferente, definite la art. 6.

Art. 10. - Compania Nationalã de Administrare a Fondului Piscicol functioneazã pe bazã de gestiune economicã proprie prin autofinantare, în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor, având urmatoarele atributii:

a) aplicã strategiile nationale din domeniul protejãrii fondului piscicol si gestionãrii exploatãrii durabile prin pescuit, a resurselor piscicole ce apartin fondului piscicol, precum si dezvoltarea pisciculturii si a celorlalte ramuri ale acvaculturii;

b) elaboreaza metodologia de evaluare a fondului piscicol si de stabilire a cotelor anuale de pesti si o supune spre aprobare autoritãtii publice centrale care se ocupã de pisciculturã;

c) asigura exploatarea durabilã prin pescuitul comercial si pescuitul recreativ/sportiv, la nivelul cotelor admisibile, din fondul piscicol proprietate publicã si privatã a statului;

d) acorda licente/autorizatii de pescuit comercial, recreativ/sportiv persoanelor fizice si juridice, în conditiile legii;

e) concesioneazã cãtre persoanele fizice sau juridice fondul piscicol din domeniul public si privat al statului, în vederea exploatãrii si valorificãrii resurselor piscicole;

f) elaboreazã si propune spre aprobare autoritãtii publice centrale pentru agriculturã si alimentatie nivelul minim al redeventei si al tarifelor de acordare a licentelor si autorizatiilor de pescuit;

g) protejeazã, conserve si reface prin repopulãri fondul piscicol din bazinele naturale;

h) elaboreaza norme si propune reglementari în conformitate cu atributiile ce derivã din obiectul de activitate si cu obligatiile asumate de România prin semnarea acordurilor si aderarea la organisme si conventii internationale în domeniu si le supune spre aprobare autoritãtii publice care se ocupã de pisciculturã;

i) organizeazã si desfãsoarã activitãti de inspectie piscicolã privind respectarea prevederilor prezentei legi si a altor reglementãri în vigoare;

j) organizeazã si coordoneazã activitãtile de cercetare stiintificã în domeniul pescuitului si acvaculturii;

k) presteazã servicii pentru terti;

l) desfãsoarã activitãti de pescuit, pisciculturã, procesare, transport si comercializare a pestelui pentru bazinele piscicole naturale si amenajãrile piscicole care nu sunt concesionate.

Art. 11. - Veniturile Companiei Nationale de Administrate a Fondului Piscicol provin din:

a) tarife pentru atestarea, licentierea si autorizarea activitãtilor de pescuit comercial, recreativ/sportiv si acvaculturã, acordate persoanelor fizice sau juridice;

b) contravaloarea cotelor de pescuit stabilite în conditiile legii;

c) despagubiri, închirieri, prestãri de servicii;

d) alte venituri din activitãti economice proprii.

Art. 12. - (1) Reglementarile specifice privind concesionarea catre agentii economici a suprafetelor de terenuri ocupate de amenajãrile piscicole din domeniul public si privat al statului si concesionarea bazinelor naturale din domeniul public al statului se stabilesc de autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã si de autoritatea publicã centralã de mediu.

(2) Detinãtorii de active si cei care au contracte în derulare au drept de preemtiune la concesionare.

CAPITOLUL II

Dreptul de pescuit si autorizarea pescuitului

Art. 13. - (1) Dreptul de pescuit în bazinele piscicole naturale apartine statului si se exercitã, exceptând apele de munte si ale zonei Administratiei Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii”, prin Compania Nationalã de Administrate a Fondului Piscicol, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(2) Atribuirea dreptului de pescuit persoanelor fizice si juridice se face prin autorizare de catre Compania Nationalã de Administrate a Fondului Piscicol.

(3) Exercitarea pescuitului se face în baza unui permis nominal eliberat de persoanele juridice autorizate.

Art. 14. - (1) Dreptul de pescuit în scop comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului în douã moduri:

a) prin concesionare, pe baza de licitatie publicã, societãtilor comerciale, asociatiilor de pescari si altor forme de asociere; detinãtorii de active si cei care au contracte în derulare au drept de preemtiune la concesionare;

b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionisti în scopul exercitãrii pescuitului.

(2) Conditiile si criteriile de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilesc de autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã.

(3) Dreptul de pescuit în scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii statului, prin concesionare, asociatiilor de pescari sportivi si altor forme de asociere.

(4) Dreptul de pescuit în scop stiintific se atribuie de administratorii statului institutiilor si organizatiilor de cercetare.

(5) Conditiile de participare la licitatii în vederea obtinerii dreptului de pescuit în scop comercial si a dreptului de organizare a pescuitului în scop recreativ/sportiv sunt stabilite, conform legislatiei în vigoare si prin reglementari specifice, de autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã.

Art. 15. - Detinãtorii de autorizatii de pescuit pot fi:

a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevãzute în statut activitãti piscicole;

b) institute, centre si statiuni de cercetare din domeniul piscicol;

c) asociatii care desfãsoarã si activitãti piscicole;

d) asociatii de pescari sportivi;

e) persoane fizice care au atestatã calitatea de pescar profesionist.

Art. 16. - (1) Dreptul de pescuit obtinut în baza unei autorizatii piscicole se exercita prin permisul de pescuit.

(2) Permisul de pescuit este individual si netransmisibil.

(3) Persoanele juridice care au dobandit dreptul de pescuit în scop comercial prin concesionare elibereazã permise de pescuit individual pescarilor profesionisti angajati sau membrilor asociatiei, în limita numãrului stabilit de administratie.

(4) Permisul de pescuit individual nu dã dreptul titularului la angajarea de personal ajutator pentru activitatea de pescuit.

(5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului autoritãtii publice centrale pentru agriculturã si alimentatie.

Art. 17. - (1) Licenta/autorizatia de pescuit se poate anula fãrã despãgubire dacã cel licentiat/atestat nu îndeplineste conditiile stabilite prin aceasta.

(2) În licenta/autorizatia de pescuit în scop comercial si în autorizatia de pescuit recreativ/sportiv se vor specifica conditiile de exercitare a pescuitului, metodele de pescuit, tipul si numãrul uneltelor si ambarcatiunilor de pescuit, numãrul pescarilor, cota de pescuit defalcate pe specii, precum si alte masuri pentru asigurarea exploatãrii durabile a fondului piscicol.

(3) Detinãtorii unei autorizatii de pescuit sunt obligati sa marcheze zonele care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului.

Art. 18. - (1) Pentru derivatiile naturale sau artificiale ale unui curs de ape, reprezentate de brate secundare, canale de irigatii sau tranzitare, autorizatia de pescuit revine titularului de autorizatie pentru cursul principal de spa.

(2) În cazul în care o apã în regim neamenajat îsi schimbã albia cã urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale beneficiarii autorizatiei de pescuit initiate sunt autorizati piscicol atât pentru nouã albie si vechea albie ramasã, cât si pentru luciul de apã ce eventual ar apãrea cã urmare a indiguirilor limitrofe efectuate.

(3) Marirea suprafetei unui luciu de apã în regim natural de scurgere cã urmare a constructiei unei acumulari pe cuveta sa determine extinderea dreptului de pescuit asupra intregii suprafete. Dacã luciul de apã exploatat piscicol inundã malurile, posesorul autorizatiei de pescuit este îndreptãtit sã pescuiascã în perimetrul inundat.

CAPITOLUL III

Exercitarea pescuitului

Art. 19. - Prin pescuit în scop comercial se întelege capturarea pestelui si a altor animate acvatice prin metode si cu unelte admise de lege, de catre personal autorizat, în conditiile prezentei legi.

Art. 20. - (1) Prin pescuit în scopuri stiintifice se întelege capturarea pestelui si a altor animate acvatice pentru studiul populatiilor, migratiilor si impactului factorilor antropici asupra fondului piscicol, reproducerea artificialã în vederea refacerii prin repopulari a populatiilor vulnerabile si periclitate si pentru experimentarea de not metode si unelte de pescuit.

(2) Pescuitul în scopuri stiintifice se poate efectua în orice perioada a anului, inclusiv în perioadele de prohibitie, în orice loc, cu orice unelte sau metode de pescuit, în baza unei autorizatii speciale emise de autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã.

(3) în perioadele de prohibitie autorizatia specials se emite de autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã, cu avizul autoritãtii publice centrale de mediu.

Art. 21. - (1) Prin pescuit în scop recreativ/sportiv se întelege pescuitul efectuat cu unditã si cu lansetã, în scop de agrement/performantã, pe baza unui permis nominal eliberat în conditiile prezentei legi, cu respectarea regulilor prevãzute în anexa nr. 3.

(2) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercitã si în amenajãri piscicole si în lacuri de acumulare în care se practice pisciculturã, în conditiile si pe baza regulilor stabilite de detinãtorul sãu administratorul fondului piscicol din acele lacuri.

CAPITOLUL IV

Pazã fondului piscicol

Art. 22. - Administratorii si beneficiarii dreptului de pescuit exercitã cu personal specializat pazã fondului piscicol si controlul activitãtilor de pescuit si exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furturilor, distrugerilor si degradarilor.

Art. 23. - Personalul de pazã este dotat, în conditiile legii, cu armament si echipament corespunzator.

Art. 24. - Personalul de pazã pe timpul exercitarii atributiilor de serviciu este asimilat personalului care îndeplineste o functie ce implicã exercitiul autoritãtii publice.

Art. 25. - Organizarea activitãtii de pazã la nivelul structurilor teritoriale proprii este reglementata prin statutul administratorilor.

Art. 26. - Unitatile de politie, Garda de coasta, Politia de frontierã si Jandarmeria, potrivit atributiilor ce le revin în temeiul legii, au obligatia de a sprijini actiunile de pazã a fondului piscicol.

TITLUL III

Pisciculturã

CAPITOLUL I

Organizarea activitãtii de pisciculturã

Art. 27. - Autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã elaboreazã si aplicã unitar strategia dezvoltãrii si politica economicã a Guvernului în domeniul pisciculturii, din amenajãrile piscicole, indiferent de zone geograficã, forma de proprietate si modul de exploatare.

Art. 28. - Concesionarea fondului piscicol din proprietatea publicã sau private a statului se face de catre Compania Nationalã de Administrare a Fondului Piscicol, în conditiile legii.

Art. 29. - (1) Utilizarea amenajãrilor piscicole pentru realizarea productiei de peste si alte animate acvatice, din domeniul public si privat al statului, este obligatorie pentru toti detinãtorii.

(2) Schimbarea folosintelor piscicole sau dezafectarea amenajarilor piscicole se aprobã fundamentat de autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã, cu avizul autoritãtii publice centrale de protectie a mediului.

Art. 30. - Autorizarea agentilor economicã care desfãsoarã activitate de pisciculturã în amenajari piscicole, indiferent de forma de proprietate, se face conform prezentei legi de cãtre autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã, prin directiile agricole.

Art. 31. - Autorizarea agentilor economici care desfãsoarã activitate de pisciculturã se face cu respectarea urmãtoarelor conditii:

a) face dovada cã este legal constituit si are în obiectul de activitate pisciculturã;

b) face dovada cã are în posesie sau în exploatare bazine amenajate pentru pisciculturã;

c) face dovada cã se încadreazã în reglementãrile de protectie a mediului si a celor sanitar-veterinare.

Art. 32. - Controlul agentilor economicã autorizati care desfãsoarã activitate de pisciculturã, indiferent de forma de proprietate, se exercitã de cãtre autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã, prin Directia pescuit, pisciculturã si inspectie, în conformitate cu prezenta lege.

CAPITOLUL II

Dezvoltarea activitãtii de pisciculturã

Art. 33. - Autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã, împreunã cu alte autoritãti publice centrale, cu sprijinul prefectilor si al consiliilor judetene si locale, vor identifica, în baza unor studii de specialitate, terenurile apartinând proprietatii publice si private, care se preteazã la realizarea de amenajari piscicole.

Art. 34. - Amenajãrile piscicole, indiferent de forma de proprietate, care prin degradare si-au pierdut total sau partial potentialul de productie, vor fi incluse de autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimeritatie si silviculturã, în conformitate cu legea, în categoria terenurilor în curs de ameliorare.

Art. 35. - Autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã si autoritatea publicã centralã de protectie a mediului vor lua masuri pentru introducerea în culture a unor specii valoroase de pesti, scop în care se vor realize amenajari piscicole specializate în reproducerea si cresterea acestora (sturioni, pãstrãv, lipan, lostrita, coregon, chefal, cambula, anghila).

Art. 36. - În scopul dezvoltarii acvaculturii autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã intreprinde masuri pentru stimularea realizãrii unor amenajari specializate în reproducerea si cresterea broastelor, racilor, scoicilor si a altor vietuitoare acvatice.

TITLUL IV

Inspectia piscicolã

Art. 37. - (1) Urmãrirea respectãrii prevederilor prezentei legi, precum si a celorlalte reglementari în domeniu se realizeaza de cãtre autoritatea publicã centralã pentru agricultura, alimentatie si silviculturã si de autoritatea publicã centralã de protectie a mediului, prin organisme de specialitate.

(2) În scopul îndeplinirii atributiilor prevãzute la alin. (1) autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã înfiinteazã Inspectia Piscicolã ca organism de specialitate. Pentru monitorizarea capacitatii de pescuit national autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã, în colaborare cu Inspectoratul Navigatiei Civile si cu Registrul Naval Român, infiinteazã Fisierul Navelor si Ambarcatiunilor de Pescuit.

(3) Regulamentul de organizare si functionare a organismelor de specialitate se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 38. - În scopul îndeplinirii atributiilor de control personalul organismelor de specialitate are dreptul:

a) de acces la bazinele piscicole, pe ambarcatiuni, la uneltele de pescuit, la punctele de colectare si de livrare a pestelui, în fermele piscicole, pentru a constata modul cum sunt respectate reglementarile piscicole si cum sunt aplicate mãsurile de protectie a fondului piscicol si de combatere a furturilor si braconajului;

b) de control asupra lucrãrilor, constructiilor si instalatiilor care au legatura cu pescuitul, cresterea pestelui si protectia fondului piscicol;

c) de control al datelor si documentelor în legãturã cu pescuitul, originea si circulatia pestelui conform certificatului de origine si circulatie a produselor de origine animate;

d) de control a1 modului cum sunt respectate reglementãrile privind protectia fondului piscicol;

e) de a constata faptele care constituie contraventii si infractiuni în domeniul pescuitului si protectiei fondului piscicol, pisciculturii si circulatiei pestelui, icrelor, produselor din peste, altor vietuitoare acvatice (broaste, raci si scoici), precum si de a întocmi documentele potrivit legii;

f) de urmarire a realizãrii cotelor alocate, a înregistrarii capturilor, a marcãrii navelor si ambarcatiunilor si a implementarii sistemului de supraveghere prin satelit;

g) de inspectie si control pe navele si ambarcatiunile de pescuit.

TITLUL V

Protectia fondului piscicol

Art. 39. - Protectia fondului piscicol se realizeazã prin prohibitia anualã a pescuitului, prin interdictia actiunilor care pot constitui contraventii si infractiuni la prezenta lege, precum si prin orice alte masuri care sa asigure exploatarea durabilã a fondului piscicol si conservarea biodiversitatii.

Art. 40. - (1) Anual autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã împreunã cu autoritatea publicã centralã de protectie a mediului vor stabili, prin ordin comun, perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului. Ordinal se emite pentru toate speciile de pesti si animale acvatice si pentru toate zonele tarif, la începutul lunii aprilie, dar nu mai târziu de 15 aprilie, si este valabil pânã la aparitia ordinului de prohibitie din anul urmator.

(2) În scopul protectiei fondului piscicol pescuitul speciilor de pesti mentionate în anexa nr. 2 este interzis în perioadele si în zonele definite în aceasta. Prin ordinal de prohibitie se va specifica durata de prohibitie.

Art. 41. - (1) Autoritãtile publice centrale care emit ordinal anual de prohibitie pot, în conditii hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate, sã modifice, prin ordin al ministrului, perioadele de prohibitie si speciile prohibite stabilite în anexele nr. 1 si 2, mentinand însã numeral total de zile.

(2) Pentru apele curgãtoare care constituie frontierã de stat perioadele de prohibitie si regulile de pescuit se stabilesc în concordantã cu conventiile internationale încheiate cu celelalte state riverane.

Art. 42. - Pentru protectia fondului piscicol se interzice folosirea urmãtoarelor unelte si metode de pescuit:

a) setci fixe, cu exceptia ohanelor, în zone litoralului marin;

b) setci si ave de orice tip, în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc-Erenciuc si lacurile litorale;

c) setci monofilment în toate apele;

d) pescuitul electric, cu exceptia celui practicat în stop stiintific;

e) oprirea, abaterea, rãstocirea unei ape curgãtoare sau scurgerea apei în parte sau în întregime;

f) pescuitul cu materiale explozive, precum si cu substante toxice si narcotice de orice fel;

g) pescuitul cu unelte din plasã în râurile si lacurile naturale din zone de munte;

h) pescuitul cu momeli metalice si pesti artificiali în râurile populate cu lostrita;

i) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaia, japca si orice alt fel de unelte intepatoare sau agãtãtoare.

Art. 43. - (1) Prin ordin comun al autoritãtii publice centrale pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã si al autoritãtii publice centrale de protectie a mediului, în apele apartinând domeniului public si privet se pot institui zone de protectie piscicola, ce se delimiteaza în teren prin semne distincte.

(2) Zonele de protectie piscicolã pot fi:

a) de protectie a reproducerii, ce reprezintã locuri predilecte pentru depunerea icrelor si dezvoltarea puietului;

b) de protectie a diversitãtii speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic;

c) de protectie pentru iernarea pestelui.

(3) Instituirea zonelor de protectie se realizeazã la propunerea administratorilor statului.

(4) Prin ordin comun al autoritãtii publice centrale pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã si al autoritãtii publice centrale de protectie a mediului, în zonele de protectie piscicolã, pentru o anumitã perioadã, pot fi limitate sau interzise:

a) pescuitul anumitor specii de pesti si al altor organisme acvatice;

b) lucrãri care impiedicã migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenta populatiilor piscicole, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, taierea si recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris, colectarea ghetii;

c) lucrãri în zona malurilor, precum si tãierea arborilor si arbustilor de pe mal;

d) admiterea în zona a ratelor si gastelor domestice.

(5) Prin exceptie de la prevederile alin.

(4) activitãtile prevãzute la lit. a)-c) nu pot fi limitate sau interzise în urmatoarele situatii:

a) când pescuitul se desfãsoarã în scopuri stiintifice sau de cercetare;

b) din considerente de prevenire a inundatiilor.

Art. 44. - (1) Autoritatea publicã centralã de protectie a mediului si autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã, împreunã cu administratorii statului, încurajeazã si promoveazã programele de redresare a populatiilor unor specii valoroase sau periclitate, prin:

a) identificarea, amenajarea si protectia zonelor naturale de reproducere;

b) înfiintarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni, pastrav, lipan, lostrita si alte specii cu valoare economicã si stiintificã;

c) organizarea de centre pentru cresterea si înmultirea chefalului, cambulei, anghilei, scoicilor si racilor;

d) organizarea activitãtii de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele apartinând domeniului public si stabilirea masurilor de refacere a populatiilor periclitate.

(2) în caz de necesitate administratorii statului au obligatia sã ia mãsuri pentru completarea fondului piscicol prin repopulãri.

Art. 45. - (1) Autoritatea publicã centralã de protectie a mediului, împreunã cu autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã, va putea declara regiuni de crutare anumite parti din Dunãre, râuri, pâraie, lacuri, canale, precum si zone de la tãrmul Mãrii Negre, ce vor fi constatate cã locuri favorabile pentru cantonarea, reproducerea si hrãnirea puietului si adultilor speciilor de organisme acvatice, cu exceptia perimetrelor care intrã în competenta Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii”, conform prevederilor legate.

(2) în apele declarate regiuni de crutare se interzic, pe toata perioada anului, orice gen de pescuit, inclusiv cu unditã, precum si alte activitãti cum sunt recoltarea vegetatiei, extragerea balastului, vânatul, cresterea animalelor, turismul.

(3) Administratorii au obligatia sa marcheze perimetrele regiunilor de crutare si sã asigure pazã sau controlul respectarii prevederilor legate.

Art. 46. - (1) În scopul protectiei fondului piscicol sunt supuse interdictiei urmatoarele actiuni si activitãti:

a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de reglementare a pescuitului, amplasate în zona bazinelor piscicole;

b) recoltarea stufului, papurei, rogozului si a altor plante acvatice din bazinele piscicole, fãrã autorizarea proprietarului sau beneficiarului de folosintã piscicolã;

c) circulatia cu ambarcatiuni cu motor în Delta Dunãrii si în Complexul de lacuri Razelm-Sinoe în afãra traseelor aprobãte de Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii”. Se excepteaza circulatia pe cãile navigabile si pe cele de acces la localitãtile care nu au alte cãi de comunicatie, precum si circulatia ambarcatiunilor autorizate în conditiile legii;

d) circulatia cu autovehicule si scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgãtoare din zona de munte, precum si circulatia cu ambarcatiuni cu motor în bazinele piscicole din zona de munte fãrã autorizatia autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã;

e) închiderea cu garduri si prispe pescãresti sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a gârlelor de legaturã, a baltilor si terenurilor inundabile, dacã prin aceasta se impiedicã accesul sau se pescuiesc pestii care migreaza în timpul viiturilor de apã sau în perioada de reproducere, precum si scurgerea libera a apelor o datã cu fondul piscicol din ele. Fac exceptie închiderile pescãresti si stuficole din Delta si Lunca Dunãrii, în perioadele de viituri, autorizate în conditiile si în locurile stabilite de autoritatea publicã centralã de protectie a mediului si de Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii”;

f) modificarea regimului de scurgere a apei în scopul practicãrii pescuitului, fãrã acordul administratorului;

g) distrugerea sau degradarea din culpã a trecãtorilor pentru pesti, a pintenilor, a cascadelor, toplitelor si a altor instalatii si menajãri cu scop piscicol;

h) înfiintarea de pepiniere si crescãtorii piscicole fãrã avizul autoritãtii publice centrale pentru agriculturã si alimentatie;

i) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor si canalelor pescaresti, taluzurilor si malurilor înierbate, precum si distrugerea, degradarea sau micsorarea zonelor de protectie a apelor;

j) asezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare în derive pe mai mult de douã treimi din latimea râurilor, gârlelor sau canalelor;

k) reducerea din culpã a debitelor de ape în apele naturale, dacã prin aceasta se pericliteazã existenta fondului piscicol;

l) deschiderea, închiderea sau obturarea canalelor si manipularea instalatiilor hidrotehnice de orice fel în alt mod decat cel stabilit prin normele tehnice;

m) pescuitul în zonele de protectie speciale pentru iernarea pestelui;

n) folosirea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, eve, prostovoale, verse, vintire, precum si alte tipuri de unelte de pescuit comercial de catre persoane fizice sau persoane juridice neautorizate, aruncarea sau depozitarea rumegusului, deseurilor menajere si zootehnice si a oricaror materii si materiale, produse si substante poluante pe malurile raurilor, pâraielor, lacurilor, baltilor si amenajarilor piscicole;

o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor si pestilor;

p) accesul cu animate si mijloace de transport de orice fel pe diguri si în incintele amenajãrilor piscicole;

r) pescuitul reproducatorilor în perioada de prohibitie si distrugerea icrelor acestora din zonele de reproducere naturals special marcate.

(2) Popularea sau aclimatizarea de specii ori de hibrizi not pentru fauna si flora acvaticã a tarif este permisã numai cu avizul autoritãtii publice centrale de protectie a mediului.

Art. 47. - (1) Dimensiunile minime ale speciilor de pesti si alte animate acvatice, admise la pescuit în bazinele piscicole naturale, si dimensiunile minime ale ochiului uneltelor de pescuit sunt prevãzute în anexa nr. 4.

(2) în functie de rezultatele cercetarilor si de evolutia marimii stocurilor, anexa nr. 4 poate fi modificata prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãtii publice centrale pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã si a autoritãtii publice centrale de protectie a mediului.

Art. 48. - Persoanele juridice sau fizice, care îsi desfãsoarã activitatea în zone limitrofã bazinelor piscicole naturale, sunt obligate sa respecte reglementarile privind conservarea si protectia fondului piscicol.

Art. 49. - (1) Persoanele fizice si persoanele juridice, care folosesc apele din domeniul public în alte scopuri decat cel piscicol, sunt obligate:

a) sã echipeze prizele de apã cu instalatii care sa împiedice patrunderea pestelui;

b) sã mentinã în lacurile de acumulare niveluri de apã optime pentru iernarea si dezvoltarea normalã a fondului piscicol, în conditiile regulamentelor de gospodãrire a apelor, cu exceptia cazurilor de fortã majorã;

c) sã amenajeze zone speciale de pescuit si zone pentru protejarea si salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare;

d) sã asigure debitul minim de apã necesar în vederea dezvoltarii normale a fondului piscicol în aval de lacurile de acumulare.

(2) Autoritatea publicã centralã de protectie a mediului, prin organismul sau specializat, va stabili conditiile tehnice de indeplinire a obligatiilor prevãzute la alin. (1) si va urmãri respectarea lor.

Art. 50. - Autoritatea publicã centralã de protectie a mediului si autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã, împreunã cu unitatile de cercetare-proiectare de profit si institutiile de învãtãmânt superior de specialitate, precum si Compania Nationalã de Administrate a Fondului Piscicol, sub coordonarea Academiei Române, vor efectua studii pentru evaluarea stocurilor existente si a conditiilor ce influenteazã marimea acestora, pe baza cãrora sa fie adoptate masurile necesare pentru protectie si sã stabileascã capturile totale admisibile (TAC) ale speciilor de organisme acvatice cu valoare economicã si/sau stiintificã ale caror populatii au atins niveluri critice sau sunt în pericol de disparitie.

Art. 51. - Administratorii si beneficiarii bazinelor piscicole ale statului au obligatia:

a) o sã execute lucrãri curente de întretinere a canalelor, gârlelor, altor surse de alimentare cu apã si a zonelor de pescuit;

b) sã execute lucrari de amenajare si constructii specifice pentru protectia fondului piscicol din apele apartinând domeniului public.

Art. 52. - (1) Avizarea construirii unor noi baraje sau centrale hidroelectrice va fi conditionatã de existenta studiilor privind asigurarea debitelor minime permanente pe râuri, în aval de acestea, necesare vietii, migrarii si reproducerii speciilor de pesti si a altor vietuitoare acvatice.

(2) Barajele construite pe râuri vor fi echipate cu instalatii care sã permitã migrates pestilor, fiat prizele de captare, cu dispozitive care sa impiedice aspirates pestilor si a altor vietuitoare acvatice, dace pe baza studiilor ce se vor efectua acestea se impun.

(3) Barajele si centralele hidroelectrice not vor fi echipate cu astfel de instalatii, iar cele care urmeazã sã se construiascã pe Dunãre vor fi prevãzute cu instalatii speciale care sã permitã migrarea sturionilor si scrumbiei de Dunãre spre zonele de reproducere în cazul în care din studiile realizate rezultã cã echiparea barajului cu trecatori este ineficientã, cu avizul autoritãtii publice centrale pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã si al autoritãtii publice centrale de protectie a mediului, detinãtorul cu orice titlu al barajului va realiza amenajãri piscicole pentru producerea puietului din speciile afectate, amplasate în apropierea lacului de acumulare. Detinãtorul cu orice titlu al barajului este obligat sã predea dupe receptionare, pentru exploatare, Companiei Nationale de Administrate a Fondului Piscicol, instalatiile sau amenajãrile piscicole, farã recuperarea valorii de investitie aferente acestora. Procedure de avizare si de receptie a lucrãrilor privind instalatiile speciale va fi elaborate, în conformitate cu prevederile legate, de cãtre autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã, cu avizul autoritãtii publice centrale de protectie a mediului, în termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Pescuitul este interzis în aval de baraje pe o distanta, mãsuratã de la bazinul de linistire, de 100 m pentru apele din zona montanã, de 300 m pentru apele curgãtoare din zona colinarã si de 500 m pentru apele curgatoare din zone de ses. Pentru apele de frontierã restrictiile de pescuit în zone barajelor se stabilesc prin conventii si acorduri internationale.

TITLUL VI

Rãspunderi si sanctiuni

Art. 53. - Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupe caz, raspunderea disciplinara, contraventionalã, penalã, materialã sau civilã.

Art. 54. - Constituie contraventie si se sanctioneazã cu amendã de la 400.000 lei la 800.000 lei urmatoarele fapte savârsite de persoane fizice:

a) pescuitul recreativ/sportiv al oricaror specii de peste, precum si al altor vietuitoare acvatice, exercitat fatã permis sau autorizatie în cursuri de ape curgãtoare sau stãtãtoare, canale artificiale, Delta Dunãrii, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare si în mares teritorialã;

b) pescuitul recreativ/sportiv al oricaror specii de peste, precum si al altor vietuitoare acvatice, care se exercita în ape curgãtoare, stãtãtoare, canale artificiale, Delta Dunãrii, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare si în mares teritorialã sau în zone din acestea, în care pescuitul este interzis;

c) refuzul de a prezenta, la cererea persoanelor imputerncite sã constate contraventiile, permisul sau autorizatia de pescuit.

Art. 55. - Constituie contraventie si se sanctioneaze cu amendã de la 800.000 lei la 1.500.000 lei urmatoarele fapte sãvârsite de persoane fizice:

a) pescuitul recreativ în timpul noptii;

b) prinderea salmonidelor cu mans;

c) pescuitul cu momeli metalice si cu pesti artificiali în râurile populate cu lostrita;

d) pescuitul recreativ/sportiv de cãtre o singurã persoanã în timpul unei zile de la rãsãritul si pânã la apusul soarelui:

- mai mutt de 10 bucãti, în total, din speciile de pastrav, lipan si coregon în apele de munte cu salmonide;

- mai molt de 5 kg de peste, cu exceptia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a carui greutate depaseste 5 kg, în apele domeniului public;

e) pescuitul cu momeli naturale în apele de munte ce ofera conditii de vista salmonidelor nominalizate de autoritatea publicã centralã de protectie a mediului;

f) retinerea de catre pescarii amatori a pestelui si a altor vietuitoare acvatice pescuite sub dimensiunile miriime prevãzute de lege;

g) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpã a semnelor indicatoare asezate în raza amenajarilor piscicole. Art. 56. - Constituie contraventie si se sanctioneazã cu

amendã de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei urmatoarele fapte sãvârsite de persoane fizice:

a) pescuitul lostritei fãrã autorizatie specialã eliberatã de autoritatea publicã centralã care raspunde de silviculturã;

b) asezarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivã pe mai mult de douã treimi din latimea raurilor sau a canalelor;

c) pescuitul cu siruri de muste artificiale în apele salmonicole;

d) extragerea ghetii naturale din perimetrul zonelor de protectie a faunei piscicole;

e) circulatia cu ambarcatiuni cu motor în apele din Delta Dunãrii, în afãrã traseelor aprobãte de autoritatea publicã centralã de protectie a mediului;

f) utilizarea la pescuit a setcilor si avelor de orice fel în Complexul lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile BelciucErenciuc si în lacurile litorale;

g) folosirea armelor de foc pentru pescuitul delfinilor si al pestilor.

Art. 57. - Constituie contraventie si se sanctioneazã cu amendã de la 1.200.000 lei la 1.400.000 lei urmatoarele fapte sãvârsite de persoane fizice:

a) pescuitul recreativ si sportiv al oricaror specii de peste, precum si al altor vietuitoare acvatice, exercitat în amenajari piscicole, altele decat cele autorizate în acest scop;

b) prinderea pestelui cu unelte de pescuit din plasã sau cu pripoane în apele de munte;

c) pescuirea oricaror specii de peste, crustacee, moluste sau alte vietuitoare acvatice, în perioadele si în zonele de prohibitie.

Art. 58. - Constituie contraventie si se sanctioneazã cu amendã de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei urmatoarele fapte sãvârsite de persoane fizice:

a) oprirea, abaterea, rãstocirea unei ape curgãtoare sau scurgerea apei, în parte sau în intregime, fãrã acordul proprietarului sau detinatorului folosintei piscicole;

b) introducerea de specii, rase sau hibrizi de pesti, altele decât cele existente în apele curgãtoare, stãtãtoare si în amenajãrile piscicole, fãrã avizul autoritãtii publice centrale de protectie a mediului;

c) neluarea mãsurilor pentru prevenirea, combaterea si stoparea extinderii epizootiilor, precum si pentru nedeclararea aparitiei acestora organelor de specialitate;

d) vânzarea puietului de peste în alte scopuri decât repopularea;

e) executãrea lucrarilor de foraje hidrogeologic2 în amenajãrile piscicole fãrã autorizatia proprietarului sau a titularului dreptului de folosinta piscicola;

f) aruncarea gunoaielor, a rumegusului de lemn, a resturilor menajere si a oricaror alte materiale în albiile sau pe malurile cursurilor de ape curgatoare, în albiile sau pe malurile apelor stãtãtoare, ale canalelor artificiale, lacurilor naturale si de acumulare, apelor maritime interioare si pe tãrmul Mãriiteritoriale, precum si în perimetrul amenajarilor piscicole.

Art. 59. - Constituie contraventie si se sanctioneazã cu amendã de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei urmatoarele fapte sãvârsite de persoane fizice:

a) neanuntarea organelor de specialitate împuternicite în acest scop despre primirea la centrele de colectare a unor cantitati de peste sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevãzute de lege;

b) pescuitul comercial al pestelui si al altor vietuitoar acvatice sub dimensiunile minime, în procente mai mar decat cele prevãzute de lege;

c) refuzul de a permite accesul la controlul în barci salupe si alte ambarcatiuni, în autovehicule, în unitatile d productie si în perimetrul bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial al personalului de specialitate împuternicit în acest scop.

Art. 60. - Constituie contraventie si se sanctioneazã cu amendã de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei urmatoarele fapte sãvârsite de persoane fizice:

a) distrugerea sau degradarea din culpã a digurilor, barajelor si canalelor, a taluzurilor si malurilor, a instalatiilor hidrotehnice aferente amenajarilor piscicole;

b) distrugerea sau degradarea din culpã a trecatoarelor pentru pesti, a toplitelor si a cascadelor podite;

c) reducerea din culpã a debitului de apã pe cursurile de apã naturale sau amenajate, dacã prin aceasta se pericliteaza existenta faunei piscicole;

d) distrugerea, degradarea sau micsorarea din culpã zonelor de protectie perimetrala a amenajarilor piscicole;

e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care impiedica intrarea pestilor în sistemele de alimentare cu apã, irigatii, precum si în instalatiile hidroenergetice;

f) neluarea, maãsurilor pentru curatarea zonelor de pescuit si pentru protejarea si salvarea fondului piscicol la constructia sau golirea lacurilor de acumulare;

g) neasigurarea debitului de apã necesar în vedere dezvoltãrii normale a faunei piscicole în aval de o lucrar de barare.

Art. 61. - Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendã penalã de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei urmatoarele fapte:

a) pescuitul electric neautorizat, pescuitul cu material explozive, pescuitul cu substante toxice si narcotice de orice fel, pescuitul cu ostia, cu japca si cu orice alte unelet întepãtoare si agãtãtoare;

b) pescuitul prin orice metode al reproducatorilor în perioada de prohibitie si distrugerea icrelor embrionate de peste în zonele de reproducere naturalã;

c) pescuitul sturionilor si a lostritei, sub dimensiunile legale, în alte scopuri decât pentru repopulare;

d) reducerea debitului si a volumului de apã în amenajãrile piscicole si pe cursurile de apã, în scop de braconaj;

e) pescuitul cu navoade, voloace, crasnice, setci, ave, prostovoale, varse, vintire sau cu alte unelte de pescuit industrial, fãrã autorizatie sau permis de pescuit;

f) pescuitul comercial pe cursul unei ape curgatoare în zona de 200 metri în aval de baraj;

g) pescuitul comercial cu unelte de pescuit având ochiurile sub dimensiunile minime prevãzute de lege;

h) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescãresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor si a garlelor de legaturã cu lacurile, bãltile sau terenurile inundabile;

i) procurarea, transportul si comercializarea ilegalã a pestelui, icrelor si produselor din pesterã

j) furtul de peste prin orice mijloace si metode, din amenajãrile piscicole.

Art. 62. - Faptele prevãzute la art. 61 lit. a)-e), dacã sunt sãvârsite în perioada de prohibitie, în timpul noptii sau de douã sau mai multe persoane împreunã ori de o persoanã având asupra sa o arma de foc sau substante chimice periculoase, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 6 ani. Procurarea, transportul si comercializarea sturionilor, lostritei si icrelor negre, fãrã documente legate, constituie fapta agravantã si se pedepseste cu închisoare de la 5 la 7 ani.

Art. 63. - Când infractiunile prevãzute la art. 61 si 62 sunt sãvârsite de persoane cu atributii de constatare a infractiunilor si contraventiilor, pedepsele se majoreaza cu 2 ani.

Art. 64. - Orice hotãrâre judecãtoreascã care pronuntã o condamnare pentru infractiune în materie de pescuit poate exclude autorul infractiunii din asociatiile de pescuit pe o duratã ce nu poate fi mai micã de un an si mai mare de 3 ani.

Art. 65. - (1) Cuantumul amenzilor contraventionale se indexeaza periodic, prin hotãrâre a Guvernului, în functie de rata inflatiei.

(2) Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicãrii acestuia, la judecatoria în a cãrei razã teritorialã a fost sãvârsitã fapta.

Art. 66. - Cuanaumul despagubirilor datorate pentru pagube cauzate fondului piscicol prin fapte ce constituie infractiuni se stabileste de experti, se hotãrãstere de instantele judecatoresti si revine persoanei juridice care gestioneaza patrimoniul piscicol apartinând domeniului public sau amenajarii piscicole în cazul contraventiilor prevãzute la art. 58 despãgubirile datorate pentru pagubele cauzate fondului piscicol se vor calcula în functie de pretul mediu de piata multiplicat de 5 ori pentru aceleasi specii de pesti si alte vietuitoare acvatice sau pentru acelasi fel de bunuri în situatia în care contraventiile s-au produs în perioada de prohibitie sau în perimetrul rezervatiilor, al pepinierelor si crescãtoriilor piscicole, pretul pestilor si al altor vietuitoare acvatice, luat în calcul la stabilirea despagubirii, va fi dublu fatã de pretul zilei pe piata din zona în care s-a sãvârsit fapta.

Art. 67. - (1) Sunt supuse confiscãrii uneltele si ambarcatiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc si orice alte bunuri care au fost folosite la sãvârsirea faptei.

(2) Bunurile rezultate din sãvârsirea contraventiei, constând în peste, icre, alte vietuitoare si produse acvatice, sunt, de asemenea, supuse confiscãrii.

(3) În cazurile de confiscate a bunurilor prevãzute la alin. (1) si (2) organele de constatare dispun, prin procesulverbal încheiat, valorificarea lor în conditiile legii, contravaloarea fãcându-se venit la bugetul de stet.

Art. 68. - Constatarea faptelor ce constituie contraventii si infractiuni la prezenta lege se face, în afãrã de organele de cercetare penalã, de personalul cu drept de control si imputernicitii autoritãtii publice centrale.

Art. 69. - Dispozitiile prezentei legi se întregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile ulterioare.

TITLUL VII

Dispozitii finale

Art. 70. - Din veniturile Companiei Nationale de Administrate a Fondului Piscicol se poate aloca o cotã de pânã la: 16% pentru finantarea unor activitãti de cercetare si studii aplicative.

Art. 71. - în exercitarea atributiilor de serviciu privind pazã fondului piscicol, constatarea contraventiilor si a infractiunilor piscicole, personalul imputernicit cu drept de control, al Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, este asimiliat personalului care îndeplineste functii ce implica exercitiul autoritãtii publice.

Art. 72. - Unitatile de politie, Garda de coastã, Politia de frontierã si Jandarmeria vor sprijini persoanele juridice cu activitate în domeniul piscicol, personalul imputernicit cu drept de control al Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol si al altor unitati cu activitate în domeniul piscicol, în organizarea si desfasurarea actiunilor de prevenire si combatere a fenomenului infractional si contraventional din domeniul protectiei fondului piscicol, pescuit, pisciculturã, transportul si comercializarea pestelui.

Art. 73. - (1) Terenurile ocupate de ape, din domeniul public si privat, sunt scutite de taxe si impozite.

(2) Pentru cladirile amplasate pe terenurile mentionate la alin. (1) se achita taxele si impozitele prevãzute de lege.

Art. 74. - (1) Contractele încheiate pentru exploatarea piscicola a apelor din domeniul public si privat al statului se renegociazã cu nouã autoritate o datã cu intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Noile contracte se vor incheia cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Art. 75. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezenta lege.

Art. 76. - Persoanele fizice cu domiciliul stabil în localitatile din Rezervatia Biosferei “Delta Dunãrii” au dreptul de a pescui cu unelte proprii pentru consumul familial, fãrã plata vreunei taxe asupra produsului obtinut, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Consumul mediu pe zi pentru o familie se considers de 3 kg.

Art. 77. - (1) Autoritatea publicã centralã pentru agricultura, alimentatie si silviculturã si autoritatea publicã centralã de protectie a mediului emit reglementari si instructiuni în domeniul pescuitului, pisciculturii si protectiei faunei piscicole, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Autoritatea publicã centralã pentru agricultura, alimentatie si silviculturã intreprinde mãsuri de stimulate a înfiintãrii si recunoasterii organizatiilor profesionale si interprofesionale, constituite la libera lor initiative, în scopul realizãrii unui pescuit rational si al îmbunãtãtirii conditiilor de procesare si comercializare a pestelui si produselor din peste si a calitãtii acestora.

Art. 78. - Autoritãtile publice centrale pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã si de protectie a mediului prezintã anual Guvernului, în comun, un report asupra situatiei pescuitului si protectiei faunei piscicole.

Art. 79. - La data intrãrii în vigoare a prezentei legi administratorii fondului piscicol natural sunt:

a) Regia Nationalã a Padurilor - pentru fondul piscicol din apele de munte;

b) Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii” pentru apele de pe teritoriul rezervatiei;

c) Compania Nationalã de Administrare a Fondului Piscicol - pentru celelalte ape apartinând domeniului public si, privet al statului;

d) consiliile locale.

Art. 80. - În termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, alimentatie si silviculturã va elabora si va reglementa, prin ordin al ministrului, pescuitul comercial în apele Mãrii Negre.

Art. 81. - Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 106 din 30 iulie 1974, Hotãrârea Guvernului nr. 971/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de pescuit si de protectie a fondului piscicol, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 10 ianuarie 1995, sintagma aflate în afara cursurilor de ape din cuprinsul alin. (5) al art. 3, sintagma sau amenajate din cuprinsul alin. (3) al art. 5, precum si sintagma pisciculturã, pescuit din cuprinsul alin. (1) al art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 19 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TARACILÃ

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 26 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

Bucuresti, 19 aprilie 2001.

Nr. 192.

ANEXA Nr. 1

PERIOADELE, DURATELE SI ZONELE DE PROHIBITIE A PESCUITULUI

Pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice este prohibit, dupe cum urmeaza:

1. în apele colinare, de ses si ale Dunãrii cu delta sa, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie pânã la 30 iunie;

2. în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc si lacurile litorale în perioada de la 1 aprilie pânã la 30 iunie;

3. în stufãriile din Complexul Razelm-Sinoe si în fata acestora pe o distanta de 50 de metri spre larg, precum si în lacul Zmeeica, în tot cursul anului;

4. în Dunare, în fatã gârlelor, canalelor si privalelor de alimentare a bãltilor, pe o distantã de câte 500 de metri de ambele pãrti ale gurilor de vãrsare, precum si în interiorul acestora, în perioada de la 15 martie pânã la 15 iunie;

5. la gura de vãrsare în Dunare a râurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt si Jiu, pe o distantã de 1 km de ambele pãrti ale gurilor si pe cursul acestor râuri pe o distantã de 10 km de la confluenta, în perioada de la 1 martie pânã la 1 iulie;

6. în fata gurii Dunãrii - Meleaua Sfântu Gheorghe pânã la Ciotic, în perioada de la 1 aprilie pânã la 31 iulie; în aval de Ciotic, pe baza cercetarilor ce se vor efectua, Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii” va stabili anual zonele de prohibitie a pescuitului cu taliene;

7. cu navoadele de orice tip în Delta si lunca inundabilã a Dunãrii, în perioada de la 15 aprilie pânã la 15 septembrie, iar în Complexul Razelm-Sinoe si ghiolurile Belciuc si Erenciuc în perioada de la 1 aprilie pânã la 1 octombrie;

8. în apele de munte, diferentiat pe zonele geografice, pentru pastravul indigen, fantânel si coregon, în perioada de la 15 septembrie pânã la 30 aprilie, fiat pentru pãstravul curcubeu, lipan si lostrita, în perioada de la 1 ianuarie pânã la 31 mai;

9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgatoare pe o distanta de 60 metri în aval si pe cursul unei salbe de iazuri, atat pe o distantã de 60 metri în amonte de primul iaz si 50 metri în aval de ultimul iaz în salbã, cât si pe tronsoanele de canal sau pe cursurile de ape dintre iazuri;

10. pescuitul comercial pe cursul unei ape curgatoare în zone de 200 metri în aval de baraj.

ANEXA Nr. 2

REGLEMENTAREA

pescuitului anumitor specii de pesti

Se interzice pescuitul anumitor specii de pesti, dupã cum urmeazã:

1. sturionilor si al scrumbiei, în tot cursul anului în fate gurilor de varsare a Dunãrii în Marea Neagrã, pe o adâncime de 5 km în largul mãrii si pe un coridor lat de 2 km, socotit câte 1 km de o parte si de alta a axului bratelor Sfântu Gheorghe si Sulina în fata bratului Chilia lãtimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul bratului, fiat spre nord pânã la limita apelor teritoriale Române;

2. sturionilor, în tot cursul anului, cu carmace si carmacute în senalul Dunãrii, inclusiv bratele sale, aflat în zone litoralã, în perioada de la 15 februarie pânã la 15 mai, cu carmace si ohane;

3. sturionilor, în urmatoarele perioade:

a) în sectorul de la Marea Neagrã pânã la gura Prutului, în perioada de la 15 martie pânã la 15 aprilie;

b) în sectorul de la gura Prutului pânã la gura Timocului, în perioada de la 15 aprilie pânã la 15 mai;

c) în sectorul de la gura Timocului pânã la barajul Portite de Fier II în perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslavã, cuprinse intre 15 mai pânã la 30 iunie;

4. scrumbiei de Dunãre, în perioadele si zonele urmãtoare:

a) în sectorul de la Marea Neagrã pânã la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, în perioada de la 15 martie pânã la 1 mai;

b) în sectorul Ceatalul Ismail - Vadu Oii, 20 de zile consecutive, în perioada de la 1 aprilie pânã la 15 mai;

c) în sectorul de la Vadu Oii pânã la gura Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de 17 aprilie papa la 1 iulie;

5. lostritei - fãrã autorizatie specialã;

6. sturionilor, sub dimensiunea legalã, în alte scopuri decât repopularea;

7. stiucii, 40 de zile consecutive, diferentiat pe zone stabilite prin ordinul de prohibitie anualã a pescuitului;

8. salmonidelor cu momeli naturale;

9. în Marea Neagrã, pescuitul cu setci si paragate de calcan, în perioada februarie-mai.

10. Pe baza cercetãrilor de specialitate se vor stabili anual perioade de interzicere a pescuitului rechinului.

ANEXA Nr. 3

CONDITIILE

care trebuie îndeplinite pentru practicarea pescuitului recreativ în apele apartinând domeniului public

1. Pescuitul recreativ este permis numai în cursul zilei, de la rãsãritul si pânã la apusul soarelui, cu respectarea urmãtoarelor reguli:

a) în apele curgãtoare si stãtãtoare din zona montanã, numai cu o singurã unditã cu cel mult 2 carlige sau cu o lansetã;

b) în apele din zona colinara si de ses, pe tot cursul Dunãrii si pe bratele sale, în Delta Dunãrii, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cate douã carlige fiecare;

c) în apele teritoriale ale Mãrii Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete sau 2 taparine, cu cute 10 carlige fiecare.

2. Pescuitul recreativ se practica de pe mal în Dunãrea teritorialã de la Bazias pânã la vãrsarea ei în mare, în Delta si în lunca inundabilã a Dunãrii, în râurile de munte, colinare si de ses cu zonele lor inundabile, în reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice în amenajãrile piscicole destinate acestui scop, în bãlti, lacuri naturale, lacuri de acumulare, lacuri litorale si în zona economicã exclusivã a Mãrii Negre pescuitul recreativ se practicã de pe mal si din barca. în timpul iernii pescuitul recreativ se poate practica si de pe gheata, cu exceptia zonelor de protectie specials a iernarii pestelui.

3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale si artificiale, iar pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale.

4. în timpul unei zile de pescuit recreativ, în apele din zona colinarã si de ses, în reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice, Dunãrea cu lunca sa inundabila, Delta Dunãrii si Marea Neagrã se pot pescui cel mult 5 kg de peste sau numai un singur peste, dacã greutatea lui depaseste 5 kg în apele de munte cu salmonide se pot pescui de catre un pescar cel mult 10 bucati în total, din speciile: pastrav indigen, pastrav curcubeu, fantanel, lipan si coregon.

ANEXA Nr. 4

DIMENSIUNILE

minime ale pestilor si ale altor vietuitoare acvatice care pot fi pescuite si dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit

1. Dimensiunile minime, în centimetri, ale pestilor si ale altor vietuitoare acvatice, care pot fi pescuite în apele de suprafata din România, inclusiv în Marea Neagrã, sunt urmãtoarele:

1.1 avat (Aspius aspius) 30

1.2 aterina (Atherina mochon) 7

1.3 babusca (Rutilus rutilus) 15

1.4 batca (Blicca bjoerkna) 15

1.5 biban (Perca fluviatilis) 12

1.6 crap (Cyprinus carpio) 35

1.7 caras (Carassius auratus) 15

1.8 caracuda (Carassius carassius) 17

1.9 cosac (Abramis sp.) 25

1.10 clean (Leuciscus cephalus) 25

1.11 cega (Acipenser ruthenus) 45

1.12 coregon (Coregonus sp.) 22

1.13 calcan (Scophthalmus maeoticus) 40

1.14 cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) 20

1.15 chefal (Mugil sp.) 25

1.16 fusar (Aspro streber) 12

1.17 gingirica (Clupeonela cultiventris) 7

1.18 hamsie (Engraulis encrasicholus) 7

1.19 lin (Tinca tinca) 25

1.20 lipan (Thymallus thymallus) 25

1.21 lostrita (Hucho hucho) 65

1.22 morunas (Vimba vimba) 25

1.23 mreana (Barbus barbus) 27

1.24 morun (Huso huso) 170

1.25 nisetru (Acipenser guldenstaedti) 140

1.26 oblete (Alburnus alburnus) 12

1.27 platica (Abramis brama) 25

1.28 pastrav (Salmo sp.) 20

1.29 pastruga (Acipenser stellatus) 100

1.30 rosioara (Scardinius erythrophthalmus) 15

1.31 rizeafca (Alosa caspio) 15

1.32 sabita (Pelecus cultratus) 20

1.33 rechin (Squalus acanthias) 100

1.34 scobar (Chondrostoma) 20

1.35 somn (Silurus glanis) 50

1.36 scrumbie de Dunare (Alosa pontica) 22

1.37 scrumbie albastra (Alosa maeotica) 23

1.38 stavrid (Trachurus mediteraneus) 12

1.39 salau (Stizostedion sp.) 40

1.40 stiuca (Esox lucius) 40

1.41 sip (Acipenser sturio) 110

1.42 sprot (Spratus spratus) 7

1.43 vaduvita (Leuciscus idus) 30

1.44 vita (Acipenser nudiventris) 100

1.45 raci (Astacus sp.) 9

1.46 scoica de rau (Unio pictorum) 8

1.47 broaste (Rana sp.) 30g/buc.

Mãrimea pestelui stabilitã pentru pescuit este determinatã prin mãsurarea distantei de la vârful botului pânã la baza înotãtoarei caudale.

2. Speciile de pesti care nu sunt prevãzute la pct. 1 sunt libere la pescuit la orice dimensiune.

3. Puietul si pestele pescuit sub dimensiunea minimã din speciile stabilite la pct. 1. vor fi deversate în mod obligatoriu în apã, în stare vie.

4. La pescuitul comercial efectuat în toate bãltile din Delta si lunca inundabilã a Dunãrii, Complexul RazelmSinoe, lacurile litorale, bãltile si lacurile de acumulare, pentru toate uneltele admise la pescuit se permite un procent de pesti sub dimensiunile minime de cel mult 10% socotit la numãrul de bucati.

5. La pescuitul cu vintire si taliene de baltã se admite un procent de pesti sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numãrul de bucãti.

6. La pescuitul marin se admite un procent de pesti sub dimensiunile legate din totalul cantitatii pescuite de 5% pentru scrumbie de Dunare si de 20% pentru chefal, stavrid si scrumbie albastra.

7. Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sunt urmatoarele:

a) 2,4 cm la Dunare, balti, lacuri, râuri colinare si de ses si în Delta Dunãrii;

b) 4,0 cm în Complexul Razelm-Sinoe, în ghiolurile si baltile din delta si în lacurile litorale;

c) pescuitul activ (traul):

- sprot 2a - 0,7 cm;

- hamsie 2a - 0,10 cm;

- stavrid 2a - 0,12 cm;

-pescuitul stationar (unelte pasive):

- la talian 2a - 0,8 cm;

- la setca 2a - 0,100 cm.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României d e c r e t e a z ã:

Articol unic. - Se promulgã Legea privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 18 aprilie 2001.

Nr. 254.

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

DECLARATIE-APEL

a Senatului României cu privire la grupul Ilascu

Se împlinesc anul acesta 9 ani de când, în vãzul lumii întregi, se perpetueazã un abuz flagrant si sfidator împotriva drepturilor fundamentale ale omului, victimele lui fiind patru cetãteni ai Republicii Moldova: Ilie Ilascu, Andrei Ivantoc, Alexandru Lesco si Tudor Petrov Popa.

Cazul grupului Ilie Ilascu este bine cunoscut de comunitatea internationale. Un tribunal ilegitim din “autoproclamata republicã moldoveneascã nistreanã” a condamnat la moarte si la alte pedepse grele, la 9 decembrie 1993, fãrã drept de recurs, în urma unui proces neechitabil, de-a lungul cãruia nu s-a respectat prezumtia de nevinovatie si în care au fost administrate probe prefabricate pentru sustinerea acuzatiitor, un grup de patrioti din Republicã Moldova, arestati în iunie 1992 pentru “delictul” de a fi luptat pentru independenta si integritatea tãrii lor - Republicã Moldova, stat independent din 1991. În fapt Ilascu si tovarãsii sãi de detentie sunt detinuti politici ai autoritãtilor separatiste de la Tiraspol, un regim ilegal, implantat pe teritoriul unui stat suveran membru al O.N.U., Republica Moldova, prin înfiintarea unei „republici" secesioniste, nerecunoscutã de nici un stat din lume, de nici un organism international si pe al carui teritoriu continua sã stationeze trupe straine ce au facut parte din fosta Armata a XIV-a a Federatiei Ruse, în pofida tuturor acordurilor intemationale exprese vizând retragerea acestora. În ciuda Deciziei Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova din 3 februarie 1994, care a pronuntat sentinta de achitare a celor patru detinuti si eliberarea lor neconditionatã de sub arest, si în pofida valului de proteste din intreaga lume cei patru prizonieri de constiinta sunt, în continuare, detinuti ilegal în închisoare.

Faptul cã Republicã Moldova nu îsi poate exercita atributele de suveranitate asupra teritoriului sau din stânga Nistrului, controlat de „autoritãti" nerecunoscute de comunitatea internationale, este absolut inacceptabil si contrar principiilor fundamentale ale dreptului international. Pentru „pacificarea" adusã regiunii, declaratã „zona de interes strategic geopolitic pentru Rusia", se plãteste un tribut prea greu unor considerente de strategie geopoliticã, care ignorã realitati istorice si politice incontestabile.

Opinia publicã internationale s-a pronuntat de nenumarate ori pentru eliberarea imediatã a grupului Ilascu, condamnând înscenarea judiciarã pusã la cale de un asa-zis „tribunal" si invederând cã libertatea de opinie si dreptul la atitudine se impun a fi respectate cu rigoare în toate statele democratice si cã privarea de libertate a persoanelor, fãrã a fi judecate si condamnate de instante legate, aminteste de practicile regimurilor totalitare de tristã amintire, reprobate de intreaga lume civilizata în favoarea anulãrii efectelor nelegale ale sentintei date de autointitulatul tribunal de la Tiraspol au intervenit presedinti de state, prim-ministri, sefi de partide politice, prestigioase personalitati politice, nenumãrate organisme internationale.

La începutul mileniului III ne aflãm în fata unui caz unic pe continentul european: patriotul Ilie Ilascu, condamnat pe nedrept pentru “crima” de a fi luptat pentru apãrarea independentei si unitãtii tãrii sale, nominalizat în 1996 la Premiul Nobel pentru pace, ales de douã ori, în mod democratic, deputat al Parlamentului Republicii Moldova în douã legislaturi succesive, în cadrul unor alegeri monitorizate de Organizatia pentru Securitate si Cooperare în Europa si de alte organizatii europene, nu si-a putut exercita mandatul de ales al poporului, deoarece continua sã se afle intemnitat în închisorile transnistrene. La 28 septembrie 2000 Ilie Ilascu a devenit cetatean Român si, prin scrutinul din 26 noiembrie al aceluiasi an, a fost ales senator în forul legislativ al României. Ulterior Ilie Ilascu a fost ales membru în delegat al Parlamentului Român la Adunãrea Parlamentarã a Consiliului Europei, fiind primul si unicul parlamentar european care se afla în detentie si asupra cãruia planeazã o sentinta de condamnare la moarte.

Perpetuarea nepermisã, în pofida nenumaratelor interventii ale comunitãtii internationale, a acestei situatii de o gravitate deosebitã reprezinta un motiv de profunda ingrijorare, se impun, de aceea, cu fortã imperativã a primatului dreptului si legalitãtii, intensificarea eforturilor si intãrirea solidaritãtii tuturor fortelor atasate valorilor de democratie, libertate si justitie, pentru a se pune capãt acestui sfidãtor caz de încãlcare flagrantã a drepturilor fundamentale ale omului si a dreptului international.

În numele legalitãtii interne si internationale Senatul României îsi face o datorie de constiinta din a sensibiliza opinia publicã internationalã si a genera o solidarizare a tuturor Românilor, indiferent de tarã în care se aflã, cu cauza eliberarii lui Ilie Ilascu, cetatean si senator Român, si a tovaãsilor sãi de detentie din închisorile transnistrene.

La fel ca si pânã scum Senatul României va folosi toate oportunitatile si mijloacele ce îi stau la dispozitie, pentru a actiona staruitor si cu fermitate în contactele sale cu celelalte parlamente ate lumii, cã si pe lângã organismele parlamentare internationale, organizatiile de aparare a drepturilor omului, alte institutii europene, personalitãti politice si lideri de opinie din lumea intreagã, în vederea punerii imediate în libertate a lui Ilie Ilascu si a celorlalti patrioti condamnati si arestati împreunã cu el de „autoritãtile" separatiste de la Tiraspol pentru curajul de a-si fi exprimat convingerile lor politice si credintã fatã de tarã.

Senatul României lanseaza tuturor Parlamentelor lumii un apel la solidarizarea, în numele legalitatii internationale, cu cauza lui Ilie Ilascu si se adreseaza Legislativelor tarilor membre ale O.S.C.E. cu rugamintea de a intervene, prin mijloacele ce le stau la dispozitie si folosind oportunitatile ce li se ofera, pe lângã autoritãtile Federatiei Ruse si ale Republicii Moldova, pentru a actiona în spiritul apelurilor repetate ale comunitatii internationale de a se pune capat acestei încãlcãri flagrante a prevederilor dreptului international contemporan, în special a celor de drept umanitar si a celor privind drepturile omului, consfintite în Declaratia Universalã a Drepturilor Omului a O.N.U. si în Conventia europeana a drepturilor omului.

Apelam, de asemenea, la oamenii politici din lumea întreagã, la forurile internationale, la organizatiile care militeazã pentru democratie si respectarea drepturilor fundamentale ale omului, la înaltii ierarhi ai tuturor cultelor religioase, la reprezentantii mass-media, liderii si creatorii de opinie, la asociatiile si organizatiile reprezentând societatea civilã, la toti oamenii de bunã-credintã, sã nu precupeteascã nici un efort pentru a actiona în vederea eliberãrii imediate din detentie a lui Ilie Ilascu si a colegilor sãi.

Salutând interventia Guvernului României în procesul intentat la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului de catre membrii grupului Ilascu, recomandãm Executivului sã trateze în continuare problema grupului Ilascu ca pe una prioritarã.

În acelasi temp Senatul invitã autoritãtile Române competente, precum si asociatiile societatii civile sã îsi intensifice eforturile în vederea solutionãrii favorabile a cazului Ilascu, avându-se în vedere noua sa situatie de cetatean si senator Român, precum si de parlamentar european.

Senatul României îsi exprimã, de asemenea, speranta cã noile autoritãti din Republica Moldova vor mentine deschis dialogul cu toate pãrtile interesate si vor continua eforturile pentru a se reusi eliberarea lui Ilie Ilascu si a celor întemnitati împreunã cu el.

Aceasta declaratie-apel a fost adoptatã de Senat în sedinta din 17 aprilie 2001, cu respectarea prevederilor art. 110 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicatã.

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VACAROIU

REPUBLICÃRI

L E G E A Nr. 15/1998*)

cu privire la asigurãrile facultative de bunuri, persoane si raspundere civila

în Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pazã, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Ministerul Justitiei - Directia Generals a Penitenciarelor

Art. 1. - (1) Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pazã, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Ministerul Justitiei - Directia Generalã a Penitenciarelor pot încheia contracte de asigurare facultativã a bunurilor din dotare pentru cazurile de avarie, distrugere sau pentru alte evenimente.

(2) Ministerul Apãrãrii Nationale Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pazã si Serviciul de Telecomunicatii Speciale pot contracta asigurãri facultative de persoane si de rãspundere civilã, în beneficiul personalului cu atributii operative sau informative, pentru cazurile de invaliditate sau deces, produse prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul si din cauza unor misiuni operative, informative, pirotehnice, antiteroriste, de telecomunicatii speciale, de protectie a demnitarilor sau a corespondentei, misiuni executãte în tarã sau în strainatate.

(3) Ministerul Justitiei, pentru personalul din Directia Generalã a Penitenciarelor, poate contracta asigurãri facultative de persoane si de rãspundere civilã pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse prin accidente, catastrofe si prin alte asemenea evenimente intervenite în timpul si din cauza îndeplinirii unor misiuni specifice, caracterizate prin grad ridicat de risc.

Art. 2. - Asigurãrile prevãzute la art. 1 se încheie la una dintre societatile de asigurare cu sediul în România, în conditiile legii. Categoriile de bunuri si de persoane care pot fi asigurate facultativ sunt cele prevãzute în anexa care face parte integranta din prezenta lege.

Art. 3. - (1) Sumele necesare pentru plata primelor de asigurare se suporta din fondurile aprobãte, cu aceasta destinatie, prin bugetul Ministerului Apãrãrii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Pazã, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si Ministerului Justitiei.

(2) Sumele reprezentand îndemnizatiile cuvenite pentru cazurile de producere a riscurilor asigurãte la bunurile din dotare se retin cã venituri extrabugetare si se evidentiaza într-un cont special distinct, care se gestioneazã la nivelul ordonatorului principal de credite.

(3) Din veniturile extrabugetare retinute în conditiile alin. (2) se finanteazã cheltuielile privind repararea sau achizitionarea de tehnicã militarã. Disponibilul rãmas la finele anului se reporteazã în anul urmator cu aceeasi destinatie.

Art. 4. - Modul de constituire, utilizare si reportere a veniturilor extrabugetare se stabileste prin norme metodologice**) elaborate de Ministerul Apãrãrii Nationalã, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor Publicã, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 5. - Prezenta lege intra în vigoare începand cu data de 1 ianuarie 1998.

---

*) Republicatã în temeiul art. 111 din Legea nr. 43 din 7 martie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 13 martie 2001.

Legea nr. 15/1998 a Post publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 16 ianuarie 1998.

**) A se vedea Ordinul ministrului Apãrãrii nationalã, ministrului de interne, ministrului justitiei si ministrului finantelor nr. M.70/768/1.280/C/8.513/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 13 august 1998.

NOTA:

Potrivit art. II din Legea nr. 43/2001 „Normele metodologice prevãzute la art. 4 din Legea nr. 15/1998 se vor elabora si de Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externã, Serviciul de Protectie si Pazã si Serviciul cfe Telecomunicatii Speciale în termen de 45 de zile de la data intrãrii în vigoare a Legii nr. 43/2001".

ANEXÃ

CATEGORIILE

de bunuri si de persoane care pot fi asigurate facultative

A. Asigurarea de bunuri:

1. aeronave si nave;

2. blindate, automobile si tractoare;

3. tehnicã de artilerie;

4. tehnicã de geniu si cãi ferate;

5. aparaturã si mijloace de comunicatii cu valoare mare;

6. mijloacele, materialele si imobilele folosite în activitatea penitenciarelor.

B. Asigurarea de persoane:

1. personal care participã la misiuni în cadrul fortelor internationale destinate mentinerii pãcii ori constituite în scopuri umanitare;

2. personal care participã la alte misiuni militate internationale;

3. personal din structurile Fortei de Reactie Rapide;

4. personal din marina militarã si marina grãnicereascã;

5. personal aeronautic din aviatia militarã;

6. personal care participã la experimentãri, omologãri de armament, tehnicã si munitie, precum si la asanarea si marcarea focului în poligoane;

7. personal care executã misiuni pirotehnice;

8. personal care participã la misiuni de mentinere ori de restabilire a ordinii publice, stingerea incendiilor, pazã si supravegherea frontierei de stat, combaterea crimei organizate, pazã si asigurarea valorilor, de retinere a persoanelor date în urmarire on a dezertorilor înarmati;

9. personal care executã misiuni informative, operative, de telecomunicatii speciale ori antiteroriste, în tarã sau în strãinãtate;

10. personal care executã misiuni de pazã si supraveghere a locurilor de retinere, detentie si a punctelor de lucru pentru detinuti;

11. personal care participã la misiuni de pazã si protectie a demnitarilor Români ori straini, precum si de protectie a magistratilor;

12. personal care participã la misiuni de pazã a obiectivelor;

13. personal care executã întretinerea, repararea, casarea si depozitarea munitiilor;

14. personal care lucreazã cu surse radioactive, substante chimice si explozivi;

15. conducãtori auto;

16. mecanici conductori pe tehnicã de blindate, tractoare de artilerie si utilaje de geniu;

17. supraveghetori cazane sub presiune;

18. personal aeronautic si naval din cadrul sistemului de siguranta nationalã.

C. Asigurarea de raspundere civilã:

1. personal aeronautic din aviatia militara;

2. personal îmbarcat pe submarine;

3. personal navigant din marina militarã si marina grãnicereascã;

4. scafandri;

5. personal care lucreazã cu surse radioactive, chimice si explozivi;

6. conducatori auto;

7. personal care executã misiuni informative, operative, pirotehnice, antiteroriste, de telecomunicatii speciale, pazã si protectie în cadrul sistemului de sigurantã nationalã, în tarã sau în strãinãtate;

8. personal aeronautic si naval din cadrul sistemului de siguranta nationalã.