MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 464      LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Marti, 14 august 2001 

 

SUMAR

 

                                        ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

518. - Ordin al ministrului muncii si solidaritãtii sociale privind modificarea si completarea Ordinului ministrului muncii si solidaritãtii sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile si completãrile ulterioare

 

1.227/C. - Ordin al ministrului justitiei pentru aprobarea Regulamentului privind pregãtirea magistratilor în perioada de stagiu, precum si organizarea si desfãsurarea examenului de capacitate

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MUNCII SI SOLIDARITÃTII SOCIALE

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului muncii si solidaritãtii sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile si completãrile ulterioare

 

Ministrul muncii si solidaritãtii sociale,

având în vedere:

- Hotãrârea Guvernului nr. 4/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

- Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

- Hotãrârea Guvernului nr. 258/2001 privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurãri Sociale,

            emite urmãtorul ordin:

Art. I. - Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile si completãrile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si solidaritãtii sociale nr. 340/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 10 mai 2001, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. Punctul 1 de la capitolul A sectiunea I va avea urmãtorul cuprins:

“1. Asigurarea evidentei nominale a asiguratilor si a obligatiilor de platã cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat se realizeazã pe baza Declaratiei privind evidenta nominalã a asiguratilor si a obligatiilor de platã cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat, denumitã în continuare Declaratia nominalã, conform modelului prezentat în anexele nr. 1.1-1.4. Obligatia de platã cãtre  bugetul asigurãrilor sociale de stat este reprezentatã de contributia de asigurãri sociale, denumitã în continuare contributie.

Obligativitatea depunerii de cãtre angajator a declaratiei prevãzute de Hotãrârea Guvernului nr. 193/1997 înceteazã o datã cu depunerea acesteia pentru luna martie 2001.

Declaratia nominalã reprezintã titlu de creantã si devine titlu executoriu la data la care contributia de asigurãri sociale este scadentã, respectiv la expirarea termenului de platã prevãzut la art. 29 din lege.”

2. La punctul 5 de la capitolul A sectiunea I, referirile la rubricile “Total zile”, “Total prestatii de asigurãri sociale” si “Din care, suportate din BASS” din anexa nr. 1.1, precum si referirea la rubrica K. “Total cuantum prestatii de asigurãri sociale suportate din BASS” din anexa nr. 1.2 vor avea urmãtorul cuprins:

“Rubrica Total zile reprezintã suma zilelor lucrate si a zilelor în care asiguratul a beneficiat de prestatii de asigurãri sociale, inclusiv zilele nelucrate plãtite din fondul de salarii si pentru care se achitã contributie de asigurãri sociale, care nu poate fi mai mare decât numãrul de zile lucrãtoare din lunã stabilit conform Legii nr. 75/1996 pentru stabilirea zilelor de sãrbãtoare legalã în care nu se lucreazã, si se defalcheazã astfel:

- Zile în conditii normale reprezintã numãrul zilelor lucrate în conditii normale de muncã;

- Zile în conditii deosebite reprezintã numãrul zilelor lucrate în conditii deosebite de muncã;

- Zile în conditii speciale reprezintã numãrul zilelor lucrate în conditii speciale de muncã;

- Zile prestatii reprezintã numãrul zilelor în care asiguratul a beneficiat de prestatii de asigurãri sociale. Se înscrie numãrul de zile lucrãtoare aferent prestatiei acordate.

..............................................................................................

La rubrica Total prestatii de asigurãri sociale se înregistreazã cuantumul prestatiilor suportate atât din fondurile proprii ale angajatorului, cât si cele suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat, cu exceptia ajutorului de deces.

La rubrica Din care, suportate din BASS se înscrie totalul cuantumului prestatiilor suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat, cu exceptia ajutorului de deces.

..............................................................................................

La rubrica K. “Total cuantum prestatii de asigurãri sociale suportate din BASS” se înscrie totalul cuantumului prestatiilor suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat, inclusiv ajutorul de deces.

3. La punctul 5 de la capitolul A sectiunea I, referirea la Rubrica “D. Nr. mediu asigurati” din anexa nr. 1.2 va avea urmãtorul cuprins:

“Rubrica D. Nr. mediu asigurati reprezintã media aritmeticã simplã rezultatã din suma efectivelor zilnice de asigurati din luna respectivã, exclusiv zilele de repaus sãptãmânal si de sãrbãtori legale, raportatã la numãrul total de zile lucrãtoare din lunã, stabilit conform Legii nr. 75/1996.

La stabilirea numãrului mediu de asigurati se iau în considerare numai perioadele pentru care se datoreazã contributia de asigurãri sociale conform legii.

Numãrul mediu de asigurati se calculeazã cu douã zecimale, prin rotunjire matematicã.

De exemplu:

- dacã din calcul rezultã 10,172895, atunci numãrul mediu de asigurati este 10,17;

- dacã din calcul rezultã 10,175110, atunci numãrul mediu de asigurati este 10,18.Ò

4. La anexa nr. 1.4, fisierul A11.DBF sau A11.TXT coloana “Explicatii” se modificã la urmãtoarele rubrici:

“Total zile lucrate” – “Contine suma zilelor lucrate si a zilelor în care asiguratul a beneficiat de prestatii de asigurãri sociale, inclusiv zilele nelucrate plãtite din fondul de salarii pentru care se achitã contributie de asigurãri sociale, care nu poate fi mai mare decât numãrul de zile lucrãtoare din lunã stabilit conform Legii nr. 75/1996.”

“Total prestatii de asigurãri sociale” – “Contine cuantumul aferent prestatiilor de asigurãri sociale, exclusiv ajutorul de deces.”

“Prestatii suportate din BASS” – “Contine cuantumul aferent prestatiilor de asigurãri sociale suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat, exclusiv ajutorul de deces.”

5. La anexa nr. 1.4, fisierul A12.DBF sau A12.TXT coloana “Explicatii” se modificã la urmãtoarele rubrici:

“Numãr mediu personal” devine “Numãr mediu asigurati” – “Reprezintã media aritmeticã simplã rezultatã din suma efectivelor zilnice de asigurati din luna respectivã, exclusiv zilele de repaus sãptãmânal si de sãrbãtori legale, raportatã la numãrul total de zile lucrãtoare din lunã, stabilit conform Legii nr. 75/1996. La stabilirea numãrului mediu de asigurati se iau în considerare numai perioadele pentru care se datoreazã contributia de asigurãri sociale conform legii. Numãrul mediu de asigurati se calculeazã cu douã zecimale, prin rotunjire matematicã.

De exemplu:

- dacã din calcul rezultã 10,172895, atunci numãrul mediu de asigurati este 10,17;

- dacã din calcul rezultã 10,175110, atunci numãrul mediu de asigurati este 10,18.”

Lungimea câmpului “NRM” devine 8.2 (5 cifre pentru partea întreagã, respectiv 2 cifre pentru partea zecimalã).

“Total cuantum prestatii de asigurãri sociale suportate din BASS” – “Contine totalul cuantumului prestatiilor de asigurãri sociale suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat, inclusiv ajutorul de deces.”

6. Denumirea titlului din cadrul capitolului A sectiunea II “Încadrarea locurilor de muncã în conditii deosebite” se înlocuieste cu “Încadrarea locurilor de muncã în conditii deosebite si speciale”.

7. Punctul 17 de la capitolul A sectiunea II va avea urmãtorul cuprins:

“17. Angajatorii care efectueazã reevaluarea locurilor de muncã pânã la data de 31 decembrie 2001, conform art. 16 din Hotãrârea Guvernului nr. 261/2001, cu modificãrile ulterioare, stabilesc încadrarea acestora în conditii deosebite de muncã începând cu data de 1 aprilie 2001.

Pentru a beneficia de încadrarea în conditii deosebite de muncã începând cu data de 1 aprilie 2001, încadrarea în aceste conditii trebuie sã se realizeze pânã la data de 31 decembrie 2001. În aceastã situatie angajatorul are obligatia de a achita diferenta de cotã de contributie de la data de 1 aprilie 2001, fãrã a calcula majorãri de întârziere.

Dupã depãsirea acestui termen încadrarea în conditii deosebite de muncã se va face de la data depunerii documentatiei, conform art. 5 alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr. 261/2001, la casa teritorialã sau localã de pensii, dupã caz.

Conform art. 5 alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr. 261/2001, coroborat cu Ordinul ministrului muncii si solidaritãtii sociale nr. 352/2001, lista cuprinzând categoriile profesionale care lucreazã în conditii deosebite de muncã se va depune, o singurã datã, la casa teritorialã sau localã de pensii, dupã caz, împreunã cu documentatia si cu avizul inspectoratului teritorial de muncã. Pentru factorul de risc radiatii ionizante avizul este emis de Comisia Nationalã pentru Controlul Activitãtii Nucleare.

Lista cuprinzând categoriile profesionale care lucreazã în conditii deosebite de muncã trebuie sã continã cel putin urmãtoarele date: profesia, ocupatia si codul ocupatiei, în conformitate cu Clasificarea ocupatiilor din România elaboratã de Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale si de Institutul National de Statisticã.

Lista cuprinzând nominalizarea persoanelor care si-au desfãsurat activitatea în locuri de muncã în conditii deosebite, prevãzutã la art. 5 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 261/2001, este anexa nr. 1.1 din prezentele norme.

Încadrarea în conditii speciale de muncã, pentru asiguratii care si-au desfãsurat activitatea în locurile de muncã prevãzute la art. 20 lit. b) si c) din lege si care îndeplinesc criteriile stabilite prin Hotãrârea Guvernului nr. 583/2001, respectiv prin Hotãrârea Guvernului nr. 581/2001, se face începând cu data de 1 aprilie 2001.

Pentru a beneficia de aceastã încadrare angajatorul are obligatia de a achita diferenta de cotã de contributie de la data de 1 aprilie 2001, fãrã a calcula majorãri de întârziere pe perioada aprilie-iunie 2001.

Asiguratii care în cursul unei luni si-au desfãsurat activitatea exclusiv în locuri de muncã în conditii speciale si în locuri de muncã în conditii deosebite, dar care nu îndeplinesc conditia de încadrare în conditii speciale (procentele stipulate de prevederile legale din timpul normal de muncã al lunii respective), se încadreazã în locuri de muncã în conditii deosebite.”

8. Punctul 18 de la capitolul A sectiunea II va avea urmãtorul cuprins:

“18. Baza lunarã de calcul al contributiei individuale de asigurãri sociale o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncã, în cazul persoanelor care desfãsoarã activitãti pe bazã de contract individual de muncã si al functionarilor publici.

În cazul persoanelor care îsi desfãsoarã activitatea în functii elective sau care sunt numite în cadrul autoritãtii executive, legislative ori judecãtoresti, al membrilor cooperatori, precum si în cazul persoanelor care desfãsoarã activitãti exclusiv pe bazã de conventii civile de prestãri de servicii, baza lunarã de calcul al contributiei individuale de asigurãri sociale o constituie veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de acesti asigurati.

În cazul persoanelor care beneficiazã, conform legii, de plãti compensatorii ce se suportã din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj, baza lunarã de calcul al contributiei individuale de asigurãri sociale o constituie cuantumul drepturilor bãnesti primite cu titlu de platã compensatorie si se achitã de Agentia Nationalã pentru Ocuparea Fortei de Muncã prin agentiile sale teritoriale.

Pentru salariatii din industria de apãrare care beneficiazã de indemnizatii, potrivit legii, în perioada de întrerupere a activitãtii, contributia individualã de asigurãri sociale se suportã de la bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj, la nivelul unei treimi din cota stabilitã pentru conditii normale de muncã.

Pentru aceastã categorie de asigurati contributia individualã de asigurãri sociale se datoreazã de Agentia Nationalã pentru Ocuparea Fortei de Muncã, se calculeazã si se vireazã de angajatori la termenul prevãzut la art. 29 lit. a) sau b) din lege, dupã caz.

Baza de calcul al contributiei de asigurãri sociale pentru aceastã categorie de asigurati o constituie cuantumul drepturilor bãnesti reprezentând indemnizatii plãtite conform legii în perioada de întrerupere a activitãtii.

            Angajatorul persoanelor care beneficiazã de indemnizatii, potrivit legii, în perioada de întrerupere a activitãtii datoreazã diferenta fatã de cotele de contributie stabilite de lege, la termenul prevãzut la art. 29 lit. a) sau b) din lege, dupã caz.”

9. Punctul 23 de la capitolul A sectiunea II si va avea urmãtorul cuprins:

”23. În cazul în care contributia lunarã de asigurãri sociale achitatã de contribuabili este mai mare decât contributia datoratã, anual casa teritorialã de pensii procedeazã la regularizare prin restituirea în numerar a sumei achitate în plus sau prin compensare cu obligatii de platã viitoare.

Forma de regularizare se stabileste prin acordul contribuabilului cu casa teritorialã de pensii.

În situatia în care contribuabilii prevãzuti la art. 18 alin. (1) lit. b), c) si d) din lege constatã anumite diferente la calculul si la plata contributiei de asigurãri sociale, regularizãrile se pot efectua si în cursul anului. La efectuarea regularizãrilor se va tine seama, dupã caz, de prevederile legale referitoare la calculul si la plata majorãrilor de întârziere aferente.

Procedura si modul de transmitere a informatiilor prin care se efectueazã regularizãrile vor fi aprobate prin decizie a presedintelui Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurãri Sociale.

În cazul asiguratilor care desfãsoarã activitãti exclusiv pe bazã de conventii civile de prestãri de servicii la unul sau la mai multi angajatori si care realizeazã, cumulat, în cursul unui an calendaristic, venituri brute mai mici decât nivelul a trei salarii medii brute pe economie, sau care realizeazã cumulat, lunar, venituri brute mai mari decât trei salarii medii brute pe economie, anual, o datã cu confirmarea stagiului de cotizare, casa teritorialã de pensii procedeazã la regularizare prin restituirea în numerar a contributiei de asigurãri sociale achitate sau, dupã caz, prin compensare cu obligatii de platã viitoare, dupã deducerea eventualelor sume necuvenite achitate cu titlu de drepturi de asigurãri sociale.”

10. Dupã punctul 28 de la capitolul A sectiunea II se introduce punctul 281 cu urmãtorul cuprins:

“281. Neretinerea, precum si retinerea si nevãrsarea în conditiile legii a contributiei individuale de asigurãri sociale constituie stopaj la sursã si se penalizeazã conform prevederilor legale privind executarea creantelor bugetare.

Penalitãtile se aplicã de organele specializate ale Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurãri Sociale o singurã datã pentru aceeasi sumã si nu înlãturã obligarea de la plata majorãrilor de întârziere, conform legii.”

11. Punctul 38 de la capitolul A sectiunea II va avea urmãtorul cuprins:

“38. Stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor în care s-a plãtit contributia la bugetul asigurãrilor sociale de stat.

Asiguratul beneficiazã de toate drepturile de asigurãri sociale prevãzute de lege si în cazul în care i s-a retinut contributia individualã de asigurãri sociale, iar angajatorul nu si-a achitat, potrivit legii, contributia datoratã în calitatea sa de contribuabil pe o perioadã mai micã sau egalã cu 6 luni considerate dupã data de 1 aprilie 2001 pânã la data solicitãrii dreptului.

În cazul în care contributia individualã de asigurãri sociale a fost retinutã, iar angajatorul nu si-a plãtit contributia datoratã conform legii pe o perioadã mai mare de 6 luni considerate dupã data de 1 aprilie 2001 pânã la data solicitãrii dreptului, asiguratul nu poate beneficia de pensia anticipatã sau de pensia anticipatã partialã pânã la achitarea integralã de cãtre angajator a contributiilor datorate si a majorãrilor de întârziere aferente. În aceastã situatie asiguratul poate beneficia de pensie pentru limitã de vârstã, pensie de invaliditate si pensie de urmas în conditiile prevãzute de lege.”

12. La punctul 41 de la capitolul A sectiunea II, litera a) va avea urmãtorul cuprins:

“a) perioadele în care o persoanã a beneficiat de drepturi de asigurãri sociale (indemnizatie pentru incapacitate temporarã de muncã cauzatã de boli obisnuite sau de accidente în afara muncii, de boli profesionale si accidente de muncã; prestatie pentru prevenirea îmbolnãvirilor si

recuperarea capacitãtii de muncã; indemnizatie pentru maternitate; indemnizatie pentru cresterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav) sau de pensie de invaliditate.

Perioadele asimilate stagiului de cotizare se evidentiazã distinct în Certificatul privind stagiul de cotizare si punctajul realizat în sistemul asigurãrilor sociale de stat, precum si în evidentele casei teritoriale de pensii.”

13. La punctul 45 de la capitolul A sectiunea II, litera a) va avea urmãtorul cuprins:

“a) stagiul de cotizare al asiguratului pentru anul precedent, defalcat pe luni, respectiv numãrul de zile lucrãtoare si numãrul de zile asimilate stagiului de cotizare, potrivit legii.

Stagiul de cotizare se defalcã si în functie de conditiile de muncã;”

14. Punctul 8 de la capitolul B sectiunea III se completeazã cu un nou alineat cu urmãtorul cuprins:

“În vederea deschiderii dreptului la pensie anticipatã si la pensie anticipatã partialã stagiul complet de cotizare cuprinde si sporul acordat în baza legislatiei anterioare pentru activitãti desfãsurate în grupa I si II de muncã pânã la data de 1 aprilie 2001.”

15. Dupã punctul 11 de la capitolul B sectiunea III se introduce punctul 111 cu urmãtorul cuprins:

“111 . - Asiguratii nu au dreptul la pensie anticipatã si la pensie anticipatã partialã dacã perioada de neplatã a contributiei datorate de angajator, consideratã dupã data de 1 aprilie 2001 pânã la data solicitãrii dreptului, este mai mare de 6 luni. În aceastã situatie dreptul la pensie anticipatã si la pensie anticipatã partialã se deschide, la cerere dupã achitarea integralã de cãtre angajator a contributiei datorate si a majorãrilor de întârziere aferente.”

16. Dupã punctul 15 de la capitolul B sectiunea IV se introduce punctul 151 cu urmãtorul cuprins:

“151 . În vederea deschiderii dreptului la pensie de invaliditate stagiul complet de cotizare cuprinde si sporul acordat în baza legislatiei anterioare pentru activitãti desfãsurate în grupa I si II de muncã pânã la data de 1 aprilie 2001.”

17. Punctul 27 de la capitolul B sectiunea VI se abrogã.

18. La punctul 28 de la capitolul B sectiunea VII, litera a) se completeazã cu douã alineate cu urmãtorul cuprins:

“Adeverinta din care sã rezulte data încetãrii calitãtii de asigurat va fi prezentatã dupã primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare si este necesarã doar în cazul persoanelor care solicitã pensie anticipatã sau pensie anticipatã partialã. Începerea plãtii drepturilor este conditionatã de prezentarea acestei adeverinte.

Persoanele care solicitã înscrierea la pensie pentru limitã de vârstã pot continua activitatea dupã primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare numai cu acordul angajatorului (art. 41 din lege). Pentru efectuarea plãtii pensiei pentru limitã de vârstã nu este necesarã dovada încetãrii calitãtii de asigurat.”

19. Dupã punctul 44 de la capitolul B sectiunea VIII se introduce punctul 441 cu urmãtorul cuprins:

“441. Persoanele care au desfãsurat activitãti încadrate în grupa I de muncã conform legislatiei anterioare pot solicita pensie pentru limitã de vârstã cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 4 de la art. 167 1 din lege. În acest caz reducerea se face din vârsta standard a anului, respectiv a lunii în care se deschide dreptul de pensie pentru limitã de vârstã, în conditiile realizãrii stagiului complet de cotizare corespunzãtor anului, respectiv lunii de deschidere a dreptului.

Persoanele care au desfãsurat activitãti încadrate în grupa I si II de muncã în baza legislatiei anterioare beneficiazã de reducerea vârstei standard de pensionare astfel:

a) fie se cumuleazã perioadele lucrate în grupa I si II de muncã si se face reducerea vârstei conform tabelului nr. 1 de la art. 42 din lege, corespunzãtoare locurilor de muncã în conditii deosebite;

b) fie se face reducerea vârstei pe fiecare grupã de muncã (pentru grupa II de muncã din tabelul nr. 1 de la art. 42 din lege si pentru grupa I de muncã din tabelul nr. 4 de la art. 167 1 din lege) si se alege reducerea cea mai avantajoasã.

Reducerea conform tabelului nr. 4 de la art. 167 1 din lege pentru grupa I de muncã nu se cumuleazã cu reducerea conform tabelului nr. 1 de la art. 42 din lege pentru grupa II de muncã.”

20. Punctul 2 de la capitolul D sectiunea I va avea urmãtorul cuprins:

“2. Stagiul de cotizare necesar conform art. 98 alin. (2) din lege se considerã realizat dacã în intervalul de 12 luni anterioare producerii riscului existã un numãr de 6 luni de stagiu de cotizare potrivit legii.

În caz contrar stagiul de cotizare se considerã realizat dacã prin însumarea perioadelor ce constituie stagiul de cotizare din ultimele 12 luni anterioare producerii riscului rezultã un numãr de zile de stagiu de cotizare cel putin egal cu numãrul total de zile lucrãtoare din ultimele 6 luni anterioare producerii riscului.

Pentru determinarea stagiului de cotizare necesar conform art. 98 alin. (3) din lege se urmeazã procedura mentionatã anterior, utilizând ca perioade 12 luni cotizate din ultimele 24 de luni anterioare producerii riscului.

Exemplul nr. 1 în aplicarea art. 98 alin. (2) din lege - situatie în care existã 6 luni integrale de stagiu de cotizare

 

luna

12

11

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

zile lucrãtoare

19

22

23

20

23

22

21

22

20

22

20

21

zile de stagiu

19

19

16

20

13

5

21

22

10

22

20

16

 

- luna 1 reprezintã prima lunã anterioarã producerii riscului;

...

- luna 12 reprezintã a 12-a lunã anterioarã producerii riscului.

În acest caz conditia de stagiu de cotizare cerutã de art. 98 alin. (2) din lege este realizatã, întrucât se constatã cã existã 6 luni integrale de stagiu de cotizare (lunile 2, 3, 5, 6, 9 si 12).

 

Exemplul nr. 2 în aplicarea art. 98 alin. (2) din lege - situatie în care nu existã 6 luni integrale de stagiu de cotizare

 

luna

12

11

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

zile lucrãtoare

19

22

23

20

23

22

21

22

20

22

20

21

zile de stagiu

10

19

16

10

13

5

21

22

10

22

20

16

 

În acest caz se ia în considerare perioada ultimelor 6 luni anterioare producerii riscului (lunile 1-6).

Numãrul total de zile lucrãtoare din aceastã perioadã este de 126 de zile, iar numãrul de zile de stagiu este de 111 zile.

Diferenta este de 15 zile.

În acest exemplu, pentru a completa stagiul de cotizare necesar de 126 de zile se iau în calcul 15 zile de stagiu de cotizare din lunile 7-12 (5 zile din luna 7, respectiv 10 zile din luna 8). Astfel se constituie stagiul de cotizare necesar pentru deschiderea drepturilor.”

21. Punctul 5 de la capitolul D sectiunea I va avea urmãtorul cuprins:

“5. Indemnizatiile de asigurãri sociale, indiferent de fondurile din care se suportã, se plãtesc pentru numãrul de zile lucrãtoare din duratele exprimate în zile calendaristice ale concediilor medicale sau ale concediilor pentru cresterea copilului.”

22. Dupã punctul 29 de la capitolul D sectiunea VI se introduce punctul 291 cu urmãtorul cuprins:

“291 . Suspendarea plãtii indemnizatiei pentru cresterea copilului se poate face la cererea beneficiarului, a reprezentantului legal sau a mandatarului desemnat prin procurã specialã de cãtre acesta.

Reluarea în platã a indemnizatiei pentru cresterea copilului se poate face, la cerere, pânã la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului, respectiv de 3 ani a copilului cu handicap, începând cu ziua urmãtoare cererii.

La reluarea în platã cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copilului este cel cuvenit la data suspendãrii dreptului.”

23. La punctul 31, litera b) de la capitolul D sectiunea VI se abrogã.

24. Punctul 41 de la capitolul D sectiunea VIII va avea urmãtorul cuprins:

“41. Baza de calcul al indemnizatiilor de asigurãri sociale se determinã ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza cãrora s-a achitat contributia individualã de asigurãri sociale în lunile respective, conform prevederilor art. 23 din lege.

Media zilnicã a bazei de calcul al indemnizatiilor de asigurãri sociale se determinã ca raport între suma veniturilor realizate în ultimele 6 luni pe baza cãrora s-a achitat contributia individualã de asigurãri sociale si numãrul total de zile pentru care s-a achitat contributia în aceastã perioadã, astfel:

 

Mzbci = Σ V : NTZ,

 

în care:

Mzbci = media zilnicã a bazei de calcul al indemnizatiilor de asigurãri sociale;

Σ V = suma veniturilor din ultimele 6 luni pe baza cãrora s-a achitat contributia individualã de asigurãri sociale;

NTZ = numãrul total de zile pentru care s-a achitat contributia în aceastã perioadã.

Numãrul de zile pentru care s-a achitat contributia în aceastã perioadã nu poate fi mai mare decât numãrul zilelor lucrãtoare corespunzãtoare fiecãrei luni din perioada luatã în considerare pentru baza de calcul, potrivit Legii nr. 75/1996.

Exceptia o constituie asiguratii prevãzuti la art. 98 alin. (4) din lege, care beneficiazã de indemnizatii pentru incapacitate temporarã de muncã fãrã conditii de stagiu de cotizare, în situatia în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni.

În aceste cazuri baza de calcul al indemnizatiilor de asigurãri sociale o constituie media veniturilor lunare la care s-a achitat contributia de asigurãri sociale din lunile respective sau, dupã caz, venitul lunar din prima lunã de activitate pentru care s-a stabilit sã se plãteascã contributia de asigurãri sociale.”

25. Punctul 42 de la capitolul D sectiunea VIII va avea urmãtorul cuprins:

“42. Cuantumul indemnizatiilor de asigurãri sociale este egal cu produsul dintre media zilnicã si procentele prevãzute de lege, multiplicat cu numãrul de zile lucrãtoare din concediul medical sau din concediul pentru cresterea copilului, astfel:

 

Ci = Mzbci x ....% x NZLCM,

 

în care:

Ci = cuantumul indemnizatiilor de asigurãri sociale;

Mzbci = media zilnicã a bazei de calcul al indemnizatiilor de asigurãri sociale;

NZLCM = numãrul de zile lucrãtoare din concediul medical sau din concediul pentru cresterea copilului.

 

Exemplul nr. 1

 

- lei –

luna

1

2

3

4

5

6

V

2.500.000

2.500.000

2.500.000

2.500.000

2.500.000 2

.500.000

NZ

21

19

21

20

21

20

 

în care:

NZ = numãrul de zile pentru care s-a achitat contributia, pe fiecare lunã din baza de calcul.

Σ V = 6 x 2.500.000 lei = 15.000.000 lei

NTZ = 21 + 19 + 21 + 20 + 21 + 20 = 122 de zile

Mzbci = 15.000.000 lei : 122 = 122.950,82 lei

....% = 75% [conform art. 108 alin. (1) din lege]

NZLCM = 22 de zile (concediu medical pe întreaga lunã);

Ci = Mzbci x ....% x NZLCM = 122.950,82 lei x 75% x 22 = 2.028.688,53 lei, întregit la 2.029.000 lei conform art. 195 din lege.

 

Exemplul nr. 2

 

- lei –

luna

1

2

3

4

5

6

V

2.500.000

2.500.000

2.500.000

625.000

2.500.000

2.500.000

NZ

21

19

21

5*)

21

20

 

în care:

NZ = numãrul de zile pentru care s-a achitat contributia, pe fiecare lunã din baza de calcul.

Σ V = 5 x 2.500.000 lei + 625.000 lei = 13.125.000 lei

NTZ = 21 + 19 + 21 + 5 + 21 + 20 = 107 zile

Mzbci = 13.125.000 lei : 107 = 122.663,55 lei

....% = 75% [conform art. 108 alin. (1) din lege]

NZLCM = 22 de zile (concediu medical pe întreaga lunã)

Ci = Mzbci x ....% x NZLCM = 122.663,55 lei x 75% x 22 = 2.023.948,58 lei, întregit la 2.024.000 lei conform art. 195 din lege.


*) În luna a 4-a persoana a avut 15 zile de concediu medical sau concediu de studii, respectiv 5 zile pentru care s-a achitat contributia de asigurãri sociale.

 

Exemplul nr. 3

 

- lei –

luna

1

2

3

4

5

6

V

1.905.000

1.842.000

1.905.000

1.875.000

1.905.000

1.875.000

NZ

16*)

14*)

16*)

15*)

16*)

15*)

 

în care:

NZ = numãrul de zile pentru care s-a achitat contributia, pe fiecare lunã din baza de calcul.

Σ V = 3 x 1.905.000 lei + 2 x 1.875.000 lei + 1.842.000 lei = 11.307.000 lei

NTZ = 16 + 14 + 16 + 15 + 16 + 15 = 92 de zile

Mzbci = 11.307.000 lei : 92 = 122.902,17 lei

.... % = 75% [conform art. 108 alin. (1) din lege]

NZLCM = 22 de zile (concediu medical pe întreaga lunã)

Ci = Mzbci x .... % x NZLCM = 122.902,17 lei x 75% x 22 = 2.027.885,81 lei, întregit la 2.028.000 lei conform art. 195 din lege.


*) În fiecare dintre cele 6 luni persoana a avut câte 5 zile de concediu medical sau concediu de studii.

 

Exemplul nr. 4 - pentru cazurile prevãzute la art. 98 alin. (4) din lege

 

- lei –

luna

1*)

2

3

4

5

6

V

2.500.000

-

-

-

-

-

NZ

21

-

-

-

-

-

 

în care:

NZ = numãrul de zile pentru care s-a achitat contributia pe luna respectivã sau pentru care s-a stabilit sã se plãteascã contributia.

Σ V = 1 x 2.500.000 lei = 2.500.000 lei

NTZ = 21 de zile

Mzbci = 2.500.000 lei : 21 = 119.047,62 lei

.... % = 75% [conform art. 108 alin. (1) din lege]

NZLCM = 22 de zile (concediu medical pe întreaga lunã)

Ci = Mzbci x .... % x NZLCM = 119.047,62 lei x 75% x 22 = 1.964.285,73 lei, întregit la 1.965.000 lei conform art. 195 din lege.


*) Persoana respectivã are un stagiu de cotizare de o lunã.

 

26. Punctul 43 de la Capitolul D sectiunea VIII va avea urmãtorul cuprins:

“43. Pentru stabilirea cuantumului lunar al indemnizatiilor prevãzute la art. 110 si 111 din lege baza de calcul se stabileste astfel:

 

Bcli = Σ V:NTZ x MNTZ

 

Bmax = Bcli x 25%

 

Ci = Bcli - S,

care nu poate depãsi Bmax

 

 

în care:

Bcli = baza de calcul lunarã al indemnizatiei;

Σ V = suma veniturilor din ultimele 6 luni pe baza cãrora s-a achitat contributia individualã de asigurãri sociale;

NTZ = numãrul total de zile pentru care s-a achitat contributia în aceastã perioadã;

MNTZ = media zilelor lucrãtoare din ultimele 6 luni din care se constituie baza de calcul;

Bmax = baremul maxim pentru cuantumul indemnizatiei, conform art. 112 alin. (2) din lege;

Ci = cuantumul indemnizatiilor de asigurãri sociale;

S = venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de muncã sau prin reducerea timpului normal de muncã.

 

Exemplul nr. 1

 

- lei –

luna

1

2

3

4

5

6

V

2.500.000

2.500.000

2.500.000

2.500.000

2.500.000

2.500.000

NZ

21

19

21 –20

21

20

 

 

în care:

NZ = numãrul de zile pentru care s-a achitat contributia, pe fiecare lunã din baza de calcul.

Se presupune cã în luna acordãrii drepturilor venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de muncã sau prin reducerea timpului normal de muncã este de 1.875.000 lei (S).

Σ V  = 6 x 2.500.000 lei = 15.000.000 lei

NTZ = 21 + 19 + 21 + 20 + 21 + 20 = 122 de zile

MNTZ = 122 : 6 = 20,33 zile (în acest caz numãrul de zile lucrãtoare coincide cu numãrul de zile lucrate efectiv)

Bcli = 15.000.000 lei : 122 x 20,33 = 2.499.590,16 lei

Bmax = 2.499.590,16 lei x 25% = 624.897,54 lei, întregit la 625.000 lei conform art. 195 din lege

Ci = 2.499.590,16 lei - 1.875.000 lei = 624.590,16 lei, întregit la 625.000 lei conform art. 195 din lege

Se comparã Ci obtinut cu Bmax si se constatã cã sunt egale; ca urmare, cuantumul indemnizatiei va fi de 625.000 lei.

 

Exemplul nr. 2

 

- lei -

luna

1

2

3

4

5

6

V

2.500.000

2.500.000

2.500.000

625.000

2.500.000

2.500.000

NZ

21

19

21

5*)

21

20

 

în care:

NZ = numãrul de zile pentru care s-a achitat contributia, pe fiecare lunã din baza de calcul.

Se presupune cã în luna acordãrii drepturilor venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de muncã este de 1.500.000 lei (S).

Σ V = 5 x 2.500.000 lei + 625.000 lei = 13.125.000 lei

NTZ = 21 + 19 + 21 + 5 + 21 + 20 = 107 zile

MNTZ = 122 : 6 = 20,33 de zile (în acest caz se ia în considerare numãrul de zile lucrãtoare din cele 6 luni)

Bcli = 13.125.000 lei : 107 x 20,33 = 2.493.750 lei

Bmax = 2.493.750 lei x 25% = 623.437,5 lei, întregit la 624.000 lei conform art. 195 din lege

Ci = 2.493.750 lei - 1.500.000 lei = 993.750 lei.

Se comparã Ci obtinut cu Bmax si se constatã cã Ci este mai mare; ca urmare, cuantumul indemnizatiei va fi de 624.000 lei, conform prevederilor art. 112 alin. (2) din lege.


*) În luna a 4-a persoana a avut 15 zile de concediu medical sau concediu de studii, respectiv 5 zile pentru care s-a achitat contributia de asigurãri sociale.

 

Exemplul nr. 3

- lei -

luna

1

2

3

4

5

6

V

2.500.000

2.500.000

2.500.000

2.500.000

2.500.000

2.500.000

NZ

21

19

21

20

21

20

 

în care:

NZ = numãrul de zile pentru care s-a achitat contributia, pe fiecare lunã din baza de calcul.

Se presupune cã persoana are un concediu medical de reducere a timpului normal de muncã pe o perioadã care cuprinde 10 zile lucrãtoare.

De asemenea, se presupune cã în luna acordãrii drepturilor venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de muncã sau prin reducerea timpului normal de muncã este de 2.215.910 lei (S), din care venitul corespunzãtor pentru cele 10 zile lucrãtoare de concediu medical este de 852.273 lei, reprezentând S1 .

 

Σ V = 6 x 2.500.000 lei = 15.000.000 lei

NTZ = 21 + 19 + 21 + 20 + 21 + 20 = 122 zile

MNTZ = 122 : 6 = 20,33 zile (în acest caz numãrul de zile lucrãtoare coincide cu numãrul de zile lucrate efectiv).

Bcli = 15.000.000 lei : 122 x 20,33 = 2.499.590,16 lei.

Pentru a determina baza de calcul aferentã celor 10 zile lucrãtoare din concediul medical Bcli se împarte la numãrul de zile lucrãtoare din luna acordãrii dreptului si se multiplicã cu numãrul de zile lucrãtoare din concediul medical, obtinând Bcli1 .

Bcli1 = 2.499.590,16 lei : 22 x 10 = 1.136.177,35 lei

Bmax = Bcli1 x 25% = 1.136.177,35 lei x 25% = 284.044,34 lei, întregit la 285.000 lei conform art. 195 din lege

Ci = Bcli1 - S 1 = 1.136.177,35 lei - 852.273 lei = 283.904,35 lei, întregit la 284.000 lei conform art. 195 din lege.

Se comparã Ci obtinut cu Bmax si se constatã cã nivelul indemnizatiei nu depãseste baremul maxim; ca urmare cuantumul indemnizatiei va fi de 284.000 lei, conform prevederilor art. 112 alin. (2) din lege.

27. Punctul 44 de la capitolul D sectiunea VIII va avea urmãtorul cuprins:

“44. Pentru constituirea bazei de calcul al indemnizatiilor de asigurãri sociale cuvenite asiguratilor care realizeazã venituri exprimate în moneda altor tãri se ia în considerare contravaloarea în lei a acestor venituri, obtinutã prin aplicarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Nationalã a României din data stabilitã pentru plata drepturilor salariale sau a veniturilor asigurate, din lunile respective.”

28. La punctul 50 de la capitolul D sectiunea VIII, litera c) va avea urmãtorul cuprins:

“c) indemnizatia pentru îngrijirea copilului bolnav, precum si cea pentru cresterea copilului pânã la împlinirea vârstei de 2 ani sau a copilului cu handicap, pânã la împlinirea vârstei de 3 ani, din a 91-a zi de concediu medical, respectiv de concediu pentru cresterea copilului.”

Art. II. - Prezentul ordin se va publica de Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale, Casa Nationalã de Pensii si Alte Drepturi de Asigurãri Sociale, Agentia Nationalã pentru Ocuparea Fortei de Muncã, casele teritoriale si locale de pensii, precum si de cãtre persoanele juridice si fizice cãrora le revin drepturi si obligatii care decurg din lege.

Art. III. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul muncii si solidaritãtii sociale,

Ion Giurescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 6 august 2001.

Nr. 518.

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind pregãtirea magistratilor în perioada de stagiu,

precum si organizarea si desfãsurarea examenului de capacitate

 

Ministrul justitiei,

în temeiul dispozitiilor art. 61 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

având în vedere avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dat în sedinta din 30 martie 2001,

în conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 212/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificãrile ulterioare,

emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Regulamentul privind pregãtirea magistratilor în perioada de stagiu, precum si organizarea si desfãsurarea examenului de capacitate.

Art. 2. - Directia organizare, resurse umane si statisticã judiciarã din cadrul Ministerului Justitiei, Sectia analizã, studii, control si perfectionare profesionalã din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, Directia economicã, investitii si administrativ, conducerile instantelor judecãtoresti si ale parchetelor de pe lângã acestea vor aduce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justitiei,

Rodica Mihaela Stãnoiu

 

Bucuresti, 13 iunie 2001.

Nr. 1.227/C.

 

REGULAMENT

privind pregãtirea magistratilor în perioada de stagiu, precum si organizarea si desfãsurarea examenului de capacitate

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - În baza prevederilor Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, judecãtorii si procurorii stagiari care nu au absolvit Institutul National al Magistraturii efectueazã un stagiu de 2 ani.

Stagiul se desfãsoarã în douã etape: prima de 6 luni si a doua de 18 luni.

Art. 2. - Pregãtirea judecãtorilor si a procurorilor stagiari este coordonatã si controlatã de Ministerul Justitiei prin Directia organizare, resurse umane si statisticã judiciarã si, respectiv, prin Sectia analizã, studii, control si perfectionare profesionalã din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie.

Art. 3. - Presedintii judecãtoriilor si prim-procurorii parchetelor de pe lângã acestea asigurã conditiile necesare pentru desfãsurarea stagiului si pregãtirea corespunzãtoare a magistratilor stagiari, în scopul adaptãrii lor la specificul activitãtii de la judecãtoriile si, respectiv, de la parchetele la care functioneazã.

În acest scop vor desemna la începutul primei etape de stagiu judecãtori si, respectiv, procurori cu o temeinicã pregãtire profesionalã si experientã, care vor îndruma pregãtirea magistratilor stagiari.

Lucrãrile întocmite de judecãtorii si procurorii stagiari în aceastã etapã vor fi verificate si semnate de magistratii desemnati sã îndrume pregãtirea acestora, rãspunzând alãturi de stagiari de calitatea lucrãrilor si de operativitate în solutionarea lor.

Art. 4. - În primele 6 luni de la numire magistratii stagiari vor efectua lucrãrile necesare în vederea completãrii pregãtirii profesionale, care nu implicã pronuntarea unei hotãrâri sau dreptul de a pune concluzii în instantã si de a semna acte procedurale, potrivit planului tematic stabilit de Ministerul Justitiei.

Art. 5. - Magistratii stagiari sunt obligati sã desfãsoare activitãtile si sã efectueze lucrãrile ce le sunt repartizate, participând potrivit pregãtirii lor profesionale la realizarea atributiilor ce revin unitãtii la care sunt numiti.

Art. 6. - Activitatea fiecãrui magistrat stagiar va fi analizatã lunar de cãtre presedintii judecãtoriilor sau, dupã caz, de prim-procurorii parchetelor de pe lângã acestea, care sunt obligati sã ia mãsurile necesare pentru îmbunãtãtirea pregãtirii profesionale si a activitãtii desfãsurate de acestia.

Deficientele constatate vor fi semnalate magistratului care rãspunde de pregãtirea magistratilor stagiari.

Raportul de control va fi transmis trimestrial Ministerului Justitiei - Directia organizare, resurse umane si statisticã judiciarã sau, dupã caz, Sectiei analizã, studii, control si perfectionare profesionalã din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie.

Art. 7. - Presedintii tribunalelor si prim-procurorii parchetelor de pe lângã aceste instante vor controla si vor sprijini modul în care este organizatã si se desfãsoarã acti- vitatea magistratilor în perioada de stagiu, luând mãsuri corespunzãtoare, atunci când este cazul, pentru înlãturarea deficientelor constatate.

Art. 8. - Ministerul Justitiei, prin Directia organizare, resurse umane si statisticã judiciarã, si Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, prin Sectia analizã, studii, control si perfectionare profesionalã, verificã periodic modul în care presedintii judecãtoriilor si prim-procurorii parchetelor de pe lângã acestea îsi îndeplinesc atributiile legate de pregãtirea magistratilor stagiari.

Constatãrile vor fi avute în vedere la aprecierea activitãtii de conducere judiciarã a celor în cauzã.

 

CAPITOLUL II

Examenul de verificare a cunostintelor

 

Art. 9. - Dupã 6 luni de functionare efectivã judecãtorii stagiari vor sustine un examen cu privire la cunostintele dobândite, în vederea exercitãrii dreptului de a participa la activitatea de judecatã. Aceste prevederi nu sunt aplicabile judecãtorilor stagiari absolventi ai Institutului National al Magistraturii.

Examenul va fi sustinut la sediul Curtii de apel în circumscriptia cãreia functioneazã judecãtorii stagiari, în fata unei comisii numite de presedintele acesteia.

Comisia va fi prezidatã de unul dintre presedintii de sectie ai Curtii de apel. Din comisie vor mai face parte 2 judecãtori de la Curtea de apel si 2 judecãtori de la tribunalele din circumscriptia acesteia.

Art. 10. - Examenul prevãzut la art. 9 va consta într-un interviu pe baza cãruia comisia sã îsi poatã forma convingerea cã judecãtorul stagiar a dobândit suficiente cunostinte pentru a participa la activitatea de judecatã.

Dupã sustinerea examenului presedintele Curtii de apel va comunica presedintelui judecãtoriei dacã judecãtorul stagiar a obtinut sau nu a obtinut dreptul de a participa la activitatea de judecatã.

Art. 11. - La sfârsitul etapei de 6 luni procurorii stagiari vor sustine un examen cu privire la cunostintele dobândite, pentru a obtine dreptul de a pune concluzii în instantã si de a semna acte procedurale, cu exceptia celor care privesc libertatea persoanei. Aceste prevederi nu sunt aplicabile procurorilor stagiari absolventi ai Institutului National al Magistraturii.

Examenul va fi sustinut la sediul parchetului de pe lângã Curtea de apel în circumscriptia cãreia functioneazã procurorii stagiari, în fata unei comisii desemnate de procurorul general al acestui parchet.

Din comisia prezidatã de un procuror sef de sectie de la parchetul de pe lângã Curtea de apel vor face parte 2 procurori de la parchetul de pe lângã aceasta si 2 procurori de la parchetele de pe lângã tribunalele din circumscriptia Curtii de apel.

Art. 12. - Examenul prevãzut la art. 11 va consta într-un interviu pe baza cãruia comisia sã îsi poatã forma convingerea cã procurorul stagiar si-a însusit cunostintele necesare pentru a putea pune concluzii în instantã si pentru a semna acte procedurale, cu exceptia celor care privesc libertatea persoanei.

Dupã sustinerea examenului procurorul general al parchetului de pe lângã Curtea de apel va comunica prim-procurorului parchetului în care îsi desfãsoarã activitatea procurorul stagiar dacã acesta a obtinut dreptul de a pune concluzii în instantã si de a semna actele procedurale care sunt de competenta sa.

Art. 13. - Rezultatul examenului prevãzut la art. 9 si 11 va fi comunicat de îndatã Directiei organizare, resurse umane si statisticã judiciarã din cadrul Ministerului Justitiei de cãtre presedintele Curtii de apel sau, dupã caz, Sectiei analizã, studii, control si perfectionare profesionalã din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, de cãtre procurorul general al parchetului de pe lângã Curtea de apel.

Art. 14. - Ministrul justitiei sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, pentru motive temeinice si bine dovedite, la cererea magistratului stagiar, poate aproba amânarea examenului, dar numai o singurã datã.

Art. 15. - În caz de nepromovare a examenului se va stabili o nouã datã pentru reexaminarea magistratului stagiar.

Respingerea de douã ori sau neprezentarea nejustificatã la examenul prevãzut la art. 9 si 11 poate atrage eliberarea din functie a magistratului stagiar.

Art. 16. - Constatãrile privind activitatea magistratilor fãcute de presedintele judecãtoriei si, respectiv, de prim-procurorul parchetului de pe lângã aceasta, de organele ierarhic superioare, precum si rezultatele examenului prevãzut la art. 9 si 11 vor fi consemnate în “Fisa pentru stagiul de practicã a magistratului” (F16).

În aceastã fisã vor mai fi înscrise de cãtre presedintele judecãtoriei sau, dupã caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângã aceasta:

a) perioadele de întrerupere a stagiului, determinate de starea de sãnãtate;

b) concediile de maternitate sau pentru îngrijirea copilului;

c) concediile fãrã platã;

d) perioada efectuãrii stagiului militar;

e) perioada cursurilor postuniversitare cu scoatere din activitate, cu precizarea domeniului de specializare;

f) perioada burselor de studii în strãinãtate, cu precizarea domeniului de specializare;

g) alte întreruperi ale activitãtii.

Sunt incluse în perioada de stagiu numai cursurile de pregãtire profesionalã organizate de Ministerul Justitiei sau de Institutul National al Magistraturii.

Art. 17. - În lunile premergãtoare examenului de capacitate presedintii judecãtoriilor si prim-procurorii parchetelor de pe lângã acestea vor intensifica controlul si îndrumarea magistratilor stagiari în vederea înlãturãrii lacunelor constatate în pregãtirea acestora si vor crea toate conditiile care sã le permitã aprofundarea cunostintelor care fac obiectul disciplinelor de examen.

 

CAPITOLUL III

Examenul de capacitate

 

Art. 18. - Dupã efectuarea stagiului magistratii stagiari sunt obligati sã se înscrie la examenul de capacitate. Magistratii stagiari, absolventi ai Institutului National al Magistraturii, cursuri de pânã la un an si 6 luni, au dreptul sã se înscrie la examenul de capacitate dupã o perioadã de 6 luni de functionare efectivã ca magistrati stagiari. În cazul în care durata cursurilor la Institutul National al Magistraturii este mai mare de un an si 6 luni, absolventii au dreptul sã se înscrie direct pentru sustinerea examenului în prima sesiune care va fi organizatã de Ministerul Justitiei.

Art. 19. - Ministrul justitiei, pentru motive temeinice si bine dovedite, la cererea magistratului stagiar, poateaproba amânarea sustinerii examenului de capacitate, dar numai o singurã datã.

Cei care au exercitat functia de magistrat stagiar o perioadã de 2 ani fãrã a sustine examenul de capacitate din motive ce nu le sunt imputabile se pot prezenta la examen dacã de la încetarea acestei functii si pânã la data fixatã pentru examen nu a trecut o perioadã mai mare de 3 ani.

Art. 20. - Examenul de capacitate se sustine în fiecare an la data si locul stabilite de ministrul justitiei.

Data si locul unde se sustine examenul vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel putin douã luni înainte.

Art. 21. - Examenul de capacitate este sustinut de magistratii stagiari în fata unei comisii compuse din:

a) 2 judecãtori de la Curtea Supremã de Justitie, desemnati de presedintele acesteia;

b) 2 procurori de la Parchetul de pe lângã CurteaSupremã de Justitie, desemnati de procurorul general al acestui parchet;

c) douã cadre didactice de la facultãtile de drept din învãtãmântul universitar acreditat, desemnate de consiliile profesorale ale facultãtilor, pentru disciplinele: drept civil, drept comercial, drept penal, drept procesual civil si drept procesual penal;

d) un inspector general judecãtoresc sau un consilier juridic din cadrul Ministerului Justitiei, asimilat magistratului care are vechimea prevãzutã de lege pentru a functiona la Curtea de apel, desemnat de ministrul justitiei.

Art. 22. - Comisia de examinare va fi prezidatã de magistratul mai mare în functie, iar la functii egale, de magistratul de la Curtea Supremã de Justitie cu cea mai mare vechime în magistraturã.

Art. 23. - Cererile de înscriere a judecãtorilor la examenul de capacitate vor fi înaintate Ministerului Justitiei de cãtre presedintele tribunalului, în termen de 40 zile de la publicarea datei examenului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si vor fi însotite de urmãtoarele acte: un referat de apreciere a activitãtii judecãtorului stagiar, întocmit de presedintele judecãtoriei, si “Fisa pentru stagiul de practicã a magistratului” (F16), din care rezultã cã judecãtorul stagiar a promovat examenul prevãzut la art. 9.

Cererile de înscriere a procurorilor la examenul de capacitate vor fi înaintate Ministerului Justitiei de cãtre Sectia analizã, studii, control si perfectionare profesionalã din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, în termen de 40 zile de la publicarea datei examenului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si vor fi însotite de urmãtoarele acte: un referat de apreciere a activitãtii procurorului stagiar, întocmit de prim-procurorul parchetului de pe lângã judecãtorie si fisa pentru stagiu, din care rezultã cã procurorul stagiar a promovat examenul prevãzut la art. 11.

Magistratii stagiari absolventi ai Institutului National al Magistraturii vor atasa la cererea de înscriere si atestatul eliberat în baza art. 82 alin. 3 din Legea nr. 92/1992, republicatã.

Art. 24. - Sunt obligati sã se înscrie la examen magistratii stagiari care au efectuat stagiul de 2 ani pânã în ultima zi a examenului de capacitate.

Nu se admit derogãri cu privire la durata stagiului de 2 ani efectivi ca magistrati stagiari.

Art. 25. - Întreruperile de activitate prevãzute la art. 16 alin. 2 vor fi excluse din perioada de stagiu.

Art. 26. - Comisia de examinare este îndreptãtitã sã îi respingã de la examinare pe cei care nu îndeplinesc conditiile prevãzute de lege pentru a deveni judecãtori sau procurori.

Art. 27. - Examenul de capacitate constã în mod obligatoriu în probe scrise si orale, cu caracter teoretic si practic.

Atât probele teoretice scrise cât si cele orale vor avea ca obiect principiile si institutiile de bazã din: dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul penal, dreptul procesual penal, dreptul constitutional, dreptul comercial si organizarea judecãtoreascã.

Art. 28. - Tematica pentru disciplinele care fac obiectul examenului de capacitate este întocmitã de Directia organizare, resurse umane si statisticã judiciarã din cadrul Ministerului Justitiei.

La studiul tematicii vor fi avute în vedere actele normative în vigoare, doctrina si jurisprudenta publicate în ultimii 5 ani.

Tematica va fi transmisã cu cel putin douã luni înainte de data la care are loc examenul de capacitate.

Art. 29. - Subiectele pentru probele de examen vor fi stabilite numai din tematica comunicatã candidatilor.

Art. 30. - Probele scrise teoretice se sustin sub forma unei lucrãri scrise.

Probele scrise practice vor consta în întocmirea unei lucrãri cu caracter aplicativ (speta) la disciplinele: drept civil, drept procesual civil, drept penal si drept procesual penal.

Probele scrise teoretice si practice se vor sustine pe parcursul a 3 zile, dupã urmãtoarea repartizare:

- în prima zi: drept civil, drept procesual civil si speta - 4 ore;

- în a doua zi: drept penal, drept procesual penal si speta - 4 ore;

- în a treia zi: drept comercial, drept constitutional si organizare judecãtoreascã - 4 ore.

Comisia de examinare stabileste dacã la rezolvarea spetei pot fi consultate de cãtre candidati codurile neadnotate.

Art. 31. - Subiectele pentru probele scrise vor fi stabilite de comisia de examinare în ziua examenului, cu asigurarea deplinei confidentialitãti.

Subiectele vor fi puse în plic sigilat, care va fi desfãcut de un membru al comisiei în sala de examen, dupã ce va fi fost verificat în prealabil de cãtre un candidat, fãcându-se mentiune despre aceasta în procesul-verbal încheiat în ziua sustinerii probei scrise.

Art. 32. - Accesul candidatilor în sala de examen este permis numai dupã legitimarea acestora.

Art. 33. - Înainte de tratarea subiectelor candidatii îsi vor scrie numele si prenumele pe coltul hârtiei, ce urmeazã sã fie lipit, dupã care se aplicã sigiliul Ministerului Justitiei pentru asigurarea secretului lucrãrii.

Art. 34. - La expirarea timpului stabilit pentru probele scrise presedintele comisiei de supraveghere preia lucrãrile candidatilor sub semnãturã, dupã care le predã presedintelui comisiei de examinare în vederea numerotãrii si a repartizãrii lor membrilor acesteia.

Orice încercare de fraudã atrage excluderea candidatului din examen si sanctionarea sa potrivit legii.

Art. 35. - Lucrãrile scrise cu caracter aplicativ (speta) vor fi corectate de cei 2 membri ai comisiei de specialitate (civil - procesual civil, respectiv penal - procesual penal).

Nota lucrãrii scrise cu caracter aplicativ este rezultatul mediei aritmetice a notelor acordate de cei 2 membri ai comisiei.

Nota probei scrise la o disciplinã la care se sustine atât probã teoreticã, cât si probã practicã este rezultatul mediei aritmetice a notelor acordate la lucrarea scrisã cu caracter teoretic si la lucrarea scrisã cu caracter aplicativ.

Notele acordate la probele scrise vor fi trecute în cifre si în litere pe fiecare lucrare, urmând sã fie înscrise în borderoul pentru probele scrise, care va fi semnat pe fiecare filã de cãtre comisia de examinare.

Art. 36. - Vor fi admisi la proba oralã candidatii care au obtinut la probele scrise cel putin media 6,00, fãrã ca la vreuna dintre materii sã fi obtinut o notã mai micã de 5,00.

Contestatiile cu privire la probele scrise se trimit la Ministerul Justitiei - Directia organizare, resurse umane si statisticã judiciarã în termen de 3 zile de la data la care candidatul a luat cunostintã de rezultate.

Lucrãrile cu privire la notarea cãrora s-au formulat contestatii vor fi din nou secretizate prin lipirea coltului pe care este înscris numele candidatului.

Contestatiile se rezolvã de comisie în plenul sãu, în termen de 3 zile.

Rezultatele contestatiilor vor fi comunicate de îndatã tribunalelor si parchetelor de pe lângã acestea, iar rezultatele contestatiilor vor fi afisate la sediul Ministerului Justitiei în ziua în care încep probele orale.

Art. 37. - La probele orale se vor urmãri, cu deosebire, relevarea capacitãtii candidatilor de a aplica în practicã cunostintele teoretice dobândite si puterea de analizã si sintezã a acestora.

Probele orale se desfãsoarã pe bazã de bilete care contin cel putin douã subiecte din fiecare materie de examen.

Pentru pregãtirea subiectelor fiecare candidat va beneficia de un timp de gândire de 30 de minute. La probele orale candidatii vor fi apreciati cu note de la 1 la 10.

Art. 38. - Nota la proba oralã pentru fiecare materie, care nu poate fi mai micã de 5,00, este rezultatul mediei artimetice a notelor pentru fiecare subiect dat si se va înscrie, în cifre si litere, în borderoul pentru probele orale.

Media generalã de promovare a probelor orale nu poate fi mai micã de 6,00.

Nu se admit contestatii cu privire la rezultatele probelor orale.

Art. 39. - Media generalã de promovare a examenului de capacitate trebuie sã fie de cel putin 6,00.

Art. 40. - La terminarea examenului comisia de examinare va întocmi un proces-verbal în care va mentiona notele obtinute de candidati la probele scrise si orale, media generalã pe baza cãreia au fost declarati reusiti sau respinsi, numele si prenumele celor care nu s-au prezentat la examen si motivele neprezentãrii acestora, modul de solutionare a cererilor de amânare a sustinerii examenului, concluziile si propunerile comisiei.

Procesul-verbal va fi semnat de cãtre toti membrii comisiei de examinare.

 

CAPITOLUL IV

Validarea examenului de capacitate

si repartizarea candidatilor pe posturi

 

Art. 41. - Rezultatele examenului de capacitate si procesul-verbal prevãzut la art. 40 alin. 1 se comunicã Ministerului Justitiei, care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la primirea rezultatelor, valideazã examenul, centralizeazã rezultatele si întocmeste, în ordinea mediilor obtinute, tabelul de clasificare a candidatilor, pe baza cãruia se vor face numirile pe posturile vacante.

Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida în tot sau în parte examenul de capacitate în cazurile în care constatã cã nu au fost respectate conditiile prevãzute de lege cu privire la organizarea examenului de capacitate sau cã rezultatele au fost denaturate prin sãvârsirea unor fraude.

În cazul invalidãrii examenului de capacitate de Consiliul Superior al Magistraturii ministrul justitiei va stabili o nouã datã pentru sustinerea acestuia.

- Dupã întocmirea tabelului de clasificare a candidatilor Ministerul Justitiei va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, lista cuprinzând posturile vacante existente la judecãtorii si la parchetele de pe lângã acestea la acea datã.

Art. 43. - Candidatii declarati reusiti la examen au dreptul, în ordinea clasificãrii, sã îsi aleagã posturile în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

Candidatilor care nu si-au exercitat dreptul de alegere în acest termen sau care nu pot ocupa nici unul dintre posturile pentru care au optat li se va propune din oficiu un post de cãtre Ministerul Justitiei. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.

Art. 44. - La medii egale au prioritate la alegerea postului magistratii în functie si, în lipsa acestora, în ordinea enumeratã, candidatul care are titlul de doctor în drept sauactivitate mai îndelungatã de la obtinerea licentei.

Art. 45. - În termen de 3 luni de la data validãrii examenului de capacitate Consiliul Superior al Magistraturii va propune Presedintelui României numirea magistratilor care au fost declarati reusiti la examenul de capacitate. În cazul în care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numit de Presedintele României în termen de cel mult 6 luni de la data validãrii examenului de capacitate, acestuia îi înceteazã calitatea de magistrat.

Împotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Presedintelui României numirea în functie magistratul se poate adresa cu plângere Curtii Supreme de Justitie, în termen de 30 zile de la data expirãrii termenului prevãzut la alin. 2. Plângerea este suspensivã de executare.

Art. 46. - Neprezentarea nejustificatã la examenul de capacitate la prima sesiune dupã încheierea stagiului sau respingerea candidatului la douã sesiuni atrage pierderea calitãtii de judecãtor sau de procuror stagiar.

Art. 47. - Cererile de înscriere la examen, însotite de actele prevãzute la art. 23, sau, dupã caz, cererile de amânare, lucrãrile scrise, rezultatele finale obtinute la examenul de capacitate, precum si rapoartele de control întocmite de presedintii judecãtoriilor si de prim-procurorii parchetelor de pe lângã judecãtorii, pe perioada stagiului vor fi pãstrate în mapa profesionalã a candidatului.

Art. 48. - Documentatia privind examenul de capacitate se pãstreazã la Directia organizare, resurse umane si statisticã judiciarã din cadrul Ministerului Justitiei.

Art. 49. - Prin grija presedintelui judecãtoriei sau, dupã caz, a prim-procurorului parchetului de pe lângã aceasta prezentul regulament va fi adus la cunostintã candidatilor, despre aceasta fãcându-se mentiune în cererea de înscriere la examenul de capacitate.

Art. 50. - Prezentul regulament va intra în vigoare la data publicãrii lui în Monitorul Oficial al  României, Partea I.