MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 482       LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Marti, 21 august 2001

 

SUMAR

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

19. - Ordonantã pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeanã privind asistenta financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura “Reabilitarea si modificarea sistemului de canalizare si a sistemului de furnizare si tratare a apelor uzate în Arad pentru protejarea râului Mures, România”, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 si la Bucuresti la 1 iunie 2001

 

Memorandum de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeanã privind asistenta financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura “Reabilitarea si modificarea sistemului de canalizare si a sistemului de furnizare si tratare a apelor uzate în Arad pentru protejarea râului Mures, România”

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTÃ

pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit între Guvernul României

si Comisia Europeanã privind asistenta financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul

pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura “Reabilitarea si modificarea sistemului de canalizare si a sistemului de furnizare si tratare a apelor uzate în Arad pentru protejarea râului Mures, România”, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 si la Bucuresti la 1 iunie 2001

 

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 pct. I.17 din Legea nr. 324/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

 

Art. 1. - Se ratificã Memorandumul de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeanã privind asistenta financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura “Reabilitarea si modificarea sistemului de canalizare si a sistemului de furnizare si tratare a apelor uzate în.Arad pentru protejarea râului Mures, România”, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 si la Bucuresti la 1 iunie 2001.

Art. 2. - (1) În cadrul contractelor încheiate cu contractorii locali pentru executarea de lucrãri si furnizarea de bunuri si servicii plãtile pot fi efectuate si în moneda euro.

(2) Cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse în Planul de finantare prevãzut la anexa nr. II la memorandumul de finantare se suportã din surse proprii ale beneficiarului final.

(3) Sumele necesare pentru continuarea finantãrii mãsurii, în cazul indisponibilitãtii temporare a contributiei comunitare ISPA, se prevãd în bugetul de stat la alineatul “Transferuri aferente Fondului national de preaderare”, în bugetul Ministerului Finantelor Publice – “Actiuni generale” si se transferã autoritãtii responsabile cu implementarea mãsurii - Oficiul de Plãti si Contractare PHARE, urmând sã se regularizeze cu fondurile transferate de Comisia Europeanã în limita sumelor eligibile cheltuite.

(4) În cazul în care sumele prevãzute la alin. (3) vor fi cheltuite în alt scop decât cel prevãzut în memorandumul de finantare, beneficiarul final va restitui aceste sume la bugetul de stat.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul integrãrii europene,

Andrei Popescu,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

p. Ministrul apelor si protectiei mediului,

Florin Stadiu,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 26 iulie 2001.

Nr. 19.

 

Mãsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/011

 

MEMORANDUM DE FINANTARE

convenit între Guvernul României si Comisia Europeanã privind asistenta financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura lãReabilitarea si modificarea sistemului de canalizare si a sistemului de furnizare si tratare a apelor uzate în Arad pentru protejarea râului Mures, România”*)

 


*) Traducere.

 

C (2000)............../....................

 

 

Comisia Europeanã, denumitã în continuare Comisia, actionând pentru si în numele Comunitãtii Europene, denumitã în continuare Comunitatea, reprezentatã de comisarul pentru politicã regionalã, domnul Michel Barnier, pentru Comisie, pe de o parte, si Guvernul României, reprezentat de doamna Hildegard Carola Puwak, ministrul integrãrii europene, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altã parte,

au convenit urmãtoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Mãsura la care se face referire în art. 2 va fi implementatã si finantatã din resursele bugetare ale Comunitãtii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum.

Mãsura la care se face referire în art. 2 va fi implementatã cu respectarea Conditiilor generale prezentate în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie si Beneficiar, comple- tat cu prevederile prezentului memorandum si ale anexelor la acesta.

 

ARTICOLUL 2

Identificarea mãsurii

 

Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistentei financiare nerambursabile, la finantarea urmãtoarei mãsuri, conform celor descrise în anexa nr. I:

Numãrul mãsurii: 2000/RO/16/P/PE/011

Denumirea mãsurii: Reabilitarea si modificarea sistemului de canalizare si a sistemului de furnizare si tratare a apelor uzate în Arad pentru protejarea râului Mures, România

Durata:

- data începerii: data semnãrii memorandumului de finantare de cãtre Comisie;

- data finalizãrii: 31 decembrie 2004

Localizare: municipiul Arad, judetul Arad, România

Grup: Mediu - Marea Neagrã

 

ARTICOLUL 3

Angajamentul

 

(1) Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi luate în considerare la calcularea asistentei financiare sunt de 18.000.000 euro.

(2) Ponderea asistentei acordate de Comunitate pentru ceastã mãsurã este stabilitã la 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finantare prezentat în anexa nr. II.

(3) Valoarea maximã a asistentei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixatã la 13.500.000 euro.

(4) O sumã de 8.100.000 euro este angajatã din bugetul pe anul 2001, din linia bugetarã B7-020. Angajamentele privind transele anuale ulterioare se vor baza pe planul de finantare initial sau revizuit pentru mãsura respectivã, în functie de stadiul implementãrii mãsurii si de disponibilitãtile bugetare.

 

ARTICOLUL 4

Plãtile

 

(1) Asistenta din partea Comunitãtii va acoperi plãtile referitoare la mãsura pentru care s-au fãcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de cãtre Beneficiar si pentru care s-a alocat în mod specific finantarea necesarã.

Aceste plãti trebuie sã fie în legãturã cu lucrãrile descries în anexa nr. I.

(2) Plãtile efectuate înainte de data semnãrii memorandumului de finantare de cãtre Comisie nu sunt eligibile pentru asistenta prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare.

(3) Mãsura descrisã în anexa nr. I si plãtile effectuate de autoritatea responsabilã cu implementarea acestei mãsuri se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2004.

Raportul solicitat pentru efectuarea plãtii finale va fi înaintat în termen de maximum 6 luni de la aceastã datã.

(4) Plata în avans este stabilitã la 2.700.000 euro si va fi transferatã dupã cum urmeazã:

- o sumã de 1.350.000 euro este plãtitã dupã semnarea prezentului memorandum de cãtre Beneficiar;

- plata pentru suma rãmasã se va efectua dupã semnarea primului contract important de lucrãri, ce se va conveni între Beneficiar si Comisie dupã prezentarea planului de achizitii conform celor specificate în art. 8 paragraful (3).

(5) În conformitate cu prevederile pct. (5) din sectiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceastã mãsurã o valoare totalã a plãtilor în avans si intermediare reprezentând 90% din totalul asistentei financiare nerambursabile acordate.

 

ARTICOLUL 5

Respectarea legilor si politicilor Comunitãtii

 

Mãsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante ale acordurilor europene si va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea si îmbunãtãtirea stãrii mediului.

 

ARTICOLUL 6

Proprietatea intelectualã

 

Beneficiarul si autoritatea responsabilã cu implementarea, mentionatã la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveste obtinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectualã pentru studii, schite, planuri, publicitate si pentru alte materiale produse în legãturã cu planificarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea mãsurii. Acestea vor garanta accesul si dreptul de a utiliza astfel de materiale de cãtre Comisie sau de orice alt organism ori persoanã delegatã de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu.

 

ARTICOLUL 7

Permisele si autorizatiile

 

Orice tipuri de permise si/sau autorizatii necesare pentru implementarea mãsurii trebuie sã fie eliberate de cãtre autoritãtile competente ale Beneficiarului la timp si în conformitate cu legislatia nationalã.

 

ARTICOLUL 8

Conditiile specifice referitoare la mãsurã

 

Fãrã a se aduce atingere conditiilor generale prevãzute în anexa nr. III, asistenta financiarã nerambursabilã din partea Comunitãtii se aflã sub rezerva urmãtoarelor conditii:

1. Conditia privind evaluãrile si situatia activelor Comisia îsi rezervã dreptul de a revizui valoarea asistentei prin ISPA, stabilitã în art. 3, dacã în termen de 5 ani de la data finalizãrii lucrãrilor conditiile de exploatare (trafic, încasãri din tarife etc.) diferã în mod semnificativ fatã de evaluãrile initiale fãcute pentru stabilirea nivelului asistentei financiare nerambursabile si/sau dacã existã o modificare substantialã care:

a) afecteazã natura exploatãrii sau conditiile de implementare ori conferã unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; si

b) rezultã fie din modificarea formei de proprietate asupra oricãrei pãrti din infrastructura finantatã, fie din încetarea sau modificarea realã a aranjamentelor de exploatare.

Tara beneficiarã va informa Comisia asupra oricãrei modificãri si va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificãri.

2. Conditia privind viabilitatea

Asistenta financiarã nerambursabilã a Comunitãtii pentru mãsurã este acordatã sub rezerva punerii la dispozitie de  cãtre autoritãtile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatãrii si întretinerii eficiente a activelor.

3. Conditii privind a doua transã a plãtii în avans:

a) se va realiza o evaluare de impact asupra mediului, care va include un studiu de impact asupra mediului, informatii asupra consultãrii publice si informarea publicului  asupra deciziei finale de a emite acceptul referitor la modernizarea Statiei de epurare a apelor uzate Arad, incluzând elementele mentionate la art. 9 din Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendatã prin Directiva C.E. nr. 97/11;

b) autoritãtile de mediu vor înainta Comisiei o declaratie referitoare la clasificarea apelor în care se deverseazã afluentii de la Statia de epurare a apelor uzate Arad. În cazul în care autoritãtile clasificã apele receptoare drept zonã sensibilã conform Directivei C.E.E. nr. 91/271, Beneficiarul va înainta Comisiei un plan de investitii prin care sã se rãspundã cerintelor impuse pentru deversãrile din Statia de epurare a apelor uzate Arad în zone sensibile;

c) Beneficiarul va demonstra Comisiei cã:

- apa industrialã este tratatã si/sau reciclatã în prealabil;

- reziduurile industriale nu dãuneazã tehnologiei proiectate pentru statia de tratare a apei;

d) semnarea unui acord cu B.E.R.D. pentru garantarea cofinantãrii mãsurii, astfel cum se aratã în anexa nr. I;

e) nominalizarea unui manager de proiect si crearea unei Unitãti de Implementare a Proiectului, în conformitate cu Termenii de referintã acceptati de Comisie;

f) Beneficiarul va prezenta un plan de achizitii care trebuie sã fie aprobat de cãtre Comisie.

4. Efectuarea plãtii finale este conditionatã de prezentarea de cãtre Beneficiar a unui permis de mediu care sã respecte cerintele Directivei C.E.E. nr. 91/271.

 

ARTICOLUL 9

 

Prevederile privind implementarea, descrise în anexele la prezentul memorandum de finantare, fac parte integrantã din acesta.

Nerespectarea conditiilor si prevederilor privind implementarea va fi tratatã de Comisie conform procedurii stipulate în sectiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.

 

ARTICOLUL 10

 

Textul autentic al acestui memorandum de finantare este prezentul document semnat mai jos.

 

Semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001.

Semnat la Bucuresti la 1 iunie 2001.

 

Pentru Comunitate,

Michel Barnier,

membru al Comisiei Europene

Pentru Beneficiar,

Hildegard Carola Puwak,

ministrul integrãrii europene,

coordonator national ISPA

 

Lista cuprinzând anexele

 

- Anexa nr. I “Descrierea mãsurii”

- Anexa nr. II “Plan de finantare”

- Anexa nr. III:

- Anexa nr. III.1 “Prevederi financiare privind implementarea ISPA”

- Anexa nr. III.2 “Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru mãsurile finantate prin ISPA”

- Anexa nr. III.3 “Model de cerere de platã pentru raportarea progresului financiar si fizic si pentru solicitarea de modificãri”

- Anexa nr. III.4 “Acord privind cerintele minime de control financiar aplicabile mãsurilor finantate prin ISPA”

- Anexa nr. III.5 “Acord cu privire la nereguli si la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA”

- Anexa nr. III.6 “Cerinte privind informarea si publicitatea”.

 

ANEXA Nr. I

 

DESCRIERE A MÃSURII

Reabilitarea si modificarea sistemului de canalizare si a sistemului de furnizare

si tratare a apelor uzate în Arad pentru protejarea râului Mures, România

 

Codul mãsurii: 2000/RO/16/P/PE/011

 

1. Denumirea mãsurii: Reabilitarea si modificarea sistemului de canalizare si a sistemului de furnizare si tratare a apelor uzate în Arad pentru protejarea râului Mures, România

2. Autoritatea care prezintã cererea (coordonatorul national ISPA)

2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrãrii europene

2.2. Adresa: Ministerul Integrãrii Europene

Directia coordonarea programelor de dezvoltare

Director: Eugen Teodorovici

str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucuresti, România

E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro

Telefon: (40-1) 301.16 23

Fax: (40-1) 301.16.26

3. Autoritatea responsabilã cu implementarea (asa cum este definitã la pct. 2 din sectiunea a II-a din anexa nr. III.2)

3.1. Denumirea: Oficiul de Plãti si Contractare PHARE

Ministerul Finantelor Publice

3.2. Adresa: str. Mendeleev nr. 35-38, etajul IV, sectorul 1, Bucuresti, România E-mail: rradulescu@ansit.ro

4. Beneficiarul final (în cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la pct. 3)

4.1. Denumirea: Regia Autonomã Apã-Canal Arad (RAAC)

4.2. Adresa: str. Sabin Drãgoi nr. 2-4, Arad, România

E-mail raac@arad.ro, raacep@arad.ro

5. Localizare

5.1. Statul beneficiar: România

5.2. Regiunea: judetul Arad

6. Descriere

Mãsura privind îmbunãtãtirea facilitãtilor de tratare a apelor uzate existente si extinderea pentru tratare tertiarã va asigura epurarea corespunzãtoare a apelor uzate urbane si evacuarea acestora din Arad, un oras cu o populatie de 190.000 de locuitori, situat în partea de vest a României.

Mãsura va proteja, de asemenea, calitatea cursului de apã receptor, râul Mures, si va reduce poluarea transfrontierã a râului Tisa si, în aval, a Dunãrii si a Mãrii Negre, ca receptor final.

Mãsura adoptã valorile parametrilor prevãzuti în normativul NTPA 001 si în Directiva C.E.E. nr. 91/271 de tratare a apelor uzate orãsenesti (UWWTD), ca standard de calitate ce urmeazã sã fie atins de apele uzate deversate de la Statia de epurare a apelor uzate Arad (WWTP), si în Directiva C.E.E. nr. 75/442 referitoare la gospodãrirea deseurilor. Tratarea nãmolului se va face în conformitate cu Directiva C.E.E. nr. 86/278 privind nãmolurile provenite din canalizare.

Lucrãrile sunt proiectate pentru a satisface standardele de calitate a efluentului, respective suspensii solide (SS) si consumul biochimic de oxigen (CBO 5 ), în conformitate cu normele românesti si cu UWWTD pentru descãrcãri din zonele urbane aglomerate în ape care nu sunt sensibile. Statia va satisface, de asemenea, cerintele pentru eliminarea NO 3 si PO 4 , astfel cum a fost stipulat în autorizatia de mediu emisã de autoritatea de mediu competentã. Clasificarea apelor receptoare de cãtre autoritatea de mediu competentã este în curs de realizare. Dacã va fi necesar, epurarea tertiarã în conformitate cu UWWTD poate fi implementatã într-o etapã ulterioarã. Mãsura este în conformitate cu principalele prioritãti de preaderare identificate pentru România în domeniul mediului, prezentate în principalele documente de programare (Parteneriatul de Aderare si PNAR). Mãsura respectã prioritãtile cuprinse în Planul national de actiune pentru  protectia mediului (NEAP), precum si pe cele identificate în Planul national de implementare ISPA pentru mediu, care a fost elaborat de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.

Un plan general pentru sectorul apelor uzate din Arad a fost elaborat la începutul anului 2000. Planul se bazeazã pe revizuirea planurilor de dezvoltare locale si regionale pentru a se evalua situatia existentã, precum si cadrul general al mãsurii.

Rezultatele planului general au fost folosite pentru a selecta investitiile ce urmeazã sã fie finantate în cadrul mãsurii.

În prezent Regia Autonomã Apã-Canal Arad (RAAC) administreazã un proiect condus de B.E.R.D., care se concentreazã pe sistemul de alimentare cu apã. În cadrul Programului de dezvoltare a utilitãtilor municipale II (MUDP II) aproximativ 9,4 milioane euro au fost alocate în anul 1998. B.E.R.D. a furnizat aproximativ 40% din finantare, PHARE - 22%, bugetul de stat a contribuit cu 33%, iar bugetul local cu 5%. Mãsura care trebuie implementatã pânã în 2002

include:

- reabilitarea sursei primare de apã si a retelei asociate, inclusiv forarea de puturi, constructia puturilor si a instalatiilor, precum si reabilitarea statiilor de pompare si a echipamentelor auxiliare; si

- reabilitarea retelei, implicit reconstructia a 11 km din reteaua de distributie a apei.

Mai mult, reteaua de canalizare a fost reabilitatã în anul 1998. Proiectul a inclus înlocuirea pompelor si tablourilor electrice la 6 statii de pompare si a fost finantat de Programul DANCEE (Cooperatia Danezã de Mediu din Estul Europei), program care a contribuit cu aproximativ 80% din totalul cheltuielilor de investitii de 129.000 euro.

Municipalitatea Arad finanteazã construirea unei noi retele de canalizare (35 km) în zone încã neconectate la statia de epurare. Proiectul costã aproximativ echivalentul a 1,8 milioane euro si va fi implementat în perioada 2000-2002. În prezent aproximativ 60% din oras este conectat la reteaua de canalizare care este conectatã la statia de epurare si aproximativ 15% din oras este deservit de un sistem de canalizare care nu este conectat la statia de epurare si care deverseazã

apele direct în râu.

7. Obiective

Obiectivele mãsurii sunt:

- reducerea poluãrii râului Mures prin îmbunãtãtirea nivelului de epurare la statia de epurare a apelor uzate;

- reducerea poluãrii transfrontierã cãtre Ungaria. Râul Mures este afluent al râului Tisa, care la rândul sãu este afluent al Dunãrii;

- îmbunãtãtirea mediului de muncã pentru muncitorii de la statia de epurare prin introducerea dispozitivelor mecanice de mânuire a depunerilor, canalizarea nãmolului prin sisteme închise, care nu necesitã contact uman;

- reducerea stocãrii nãmolului provenit din canalizare. Se estimeazã reducerea cantitãtii de nãmol de la 200 m 3 /zi la aproximativ 31 m 3 /zi;

- reducerea emisiilor de CO2 . Introducerea unui echipament mai eficient si instalarea unor noi echipamente de utilizare a gazului care vor reduce necesarul de electricitate si, în consecintã, cantitatea emisiilor de CO2 .

Consiliul Judetean Arad este proprietarul mijloacelor fixe ale sectorului de apã potabilã si ape uzate cu care opereazã RAAC Arad.

Mãsura constã în urmãtoarele componente:

A. extinderea statiei de epurare existente, cu îndepãrtarea N/P si reabilitarea statiei de tratare a nãmolului;

B. asistentã tehnicã pentru managementul proiectului; si

C. asistentã tehnicã pentru dezvoltarea capacitãtii.

Componenta A - Extinderea statiei de epurare

Statia de epurare este localizatã la iesirea din Arad, aproape de aeroport si într-o zonã industrialã. Aceasta a fost construitã în anul 1968 ca etapã finalã a tratãrii mecanice, iar modernizarea statiei a fost efectuatã în anul 1984 o datã cu introducerea sistemului de epurare biologicã. În perioada 1998-1999 au fost reabilitate stãvilarele de intrare, mãsurarea debitului de intrare, statia de pompare principalã, tratarea biologicã si pompele pentru nãmol recirculat si în exces.

Prima fazã de reabilitare a Statiei de epurare a apelor uzate Arad a fost finantatã prin Programul DANCEE si de Consiliul Judetean Arad. Îmbunãtãtirea calitãtii apei dupã reabilitare este semnificativã, dar 12-30% dintre mostre nu se încadreazã încã în standarde. Într-o zonã industrializatã de la marginea orasului existã o statie de epurare industrialã.

Statia lucreazã la performante scãzute. În prezent deversarea de la statia industrialã este în medie de 3.500 m3 /zi. Statia deverseazã în canalul Muresel si în râul Ier, afluent al Muresului. Principalul obiectiv pentru reabilitarea si modernizarea statiei de epurare în cadrul acestei mãsuri cuprinde în esentã completarea statiei de epurare existente pentru îndepãrtarea CBO 5 (prima fazã), pentru a fi în conformitate cu standardele de efluent impuse de Uniunea Europeanã.

În plus, statia de epurare va fi extinsã cu instalatiile de îndepãrtare a azotului (N) si fosforului (P) pentru a fi în conformitate cu noile standarde românesti privind efluentii. Autorizatia emisã de autoritatea de mediu competentã prevede îndepãrtarea partialã a azotului si a fosforului (PO 4 < 2 mg/l si NO 3 -N < 9,3 mg/l).

În prezent încãrcarea hidraulicã a statiei de epurare este de 68.200 m 3 /zi si încãrcarea organicã este prevãzutã pentru 78.400 persoane echivalente (PE). Proiectul planului de extindere mãreste capacitatea epurãrii primare la aproximativ 1.625 l/s si la aproximativ 84.300 m 3 /zi pentru epurarea secundarã si tratarea nãmolului. Capacitatea de rezervã de aproximativ 20-25% permite o crestere a conectãrilor aditionale la statia de epurare si o crestere a cererii industriale. Proiectul final al statiei de epurare va fi, de asemenea, subiectul unei evaluãri a impactului mãririi tarifelor la consumatori casnici.

 

Parametrul

Gradul de reducere [indicativ*)]

Eliminarea CBO 5 /SS + N/P

Tone/ an

%

BOD

249

40

SS

498

44

TOT-N

149

38

TOT-P

32

57

 


*) Simulare bazatã pe încãrcarea actualã si pe proiectul propus.

 

Reabilitarea Statiei de epurare a apelor uzate Arad este divizatã în urmãtoarele subcomponente:

- finalizarea procesului de reabilitare a liniei de apã, incluzând epurarea primarã si secundarã;

- reabilitarea liniei de nãmol (concentrarea si deshidratarea);

- conversia biogazului pentru producerea cãldurii si energiei;

- SCADA si sistemul automat de monitorizare.

Producerea si stocarea surplusului de nãmol. Productia surplusului de nãmol stabilizat (fermentat anaerob) este depozitatã pe paturi de nãmol în incinta statiei de epurare. Analize alecalitãtii nãmolului nu au fost efectuate în mod regulat, dar în 1999 o mostrã de nãmol fermentat a fost analizatã pentru a se identifica nivelul concentratiei de metale grele din nãmol. Toti parametrii au fost mai mici decât cei prevãzuti de Directiva C.E.E. nr. 86/278 referitoare la protectia mediului si, în special, pentru pãmânt, în cazul în care nãmolul provenit din canalizare este folosit în agriculturã.

Dupã deshidratarea finalã nãmolul va fi depozitat într-un depozit intermediar de nãmol din statia de epurare pânã când acesta va putea fi folosit în zonele agrare sau, în mod alternativ, va trebui sã fie depus în depozitul de deseuri controlat. Capacitatea depozitului de nãmol este estimatã pentru aproximativ 5-8 ani. Paturile de nãmol existente vor fi golite si reabilitate.

Componenta B - Asistenta pentru managementul mãsurii

În calitate de beneficiar al MUDP II din cadrul B.E.R.D., RAAC Arad este deja familiarizatã cu practica internationalã privind managementul proiectelor. Pe parcursul fazei de pregãtire a mãsurii a fost realizatã o verificare a capacitãtii RAAC Arad de implementare a mãsurii, în urma cãreia s-au constatat cerinte aditionale care sã asigure cã investitia, care este mai mare si mai complexã decât proiectul B.E.R.D., este implementatã cu succes.

De aceea aceastã componentã include asistenta pentru coordonarea mãsurii si supervizarea cu scopul de a se asigura implementarea eficientã si la timp a mãsurii. Sarcinile vor include asistentã în timpul procesului de licitare si selectare a ofertantilor, adjudecarea contractului, supravegherea tehnicã/financiarã si alte sarcini de management al mãsurii.

Componenta C - Programul de dezvoltare a capacitãtii

Programul de dezvoltare a capacitãtii ar trebui sã faciliteze sustinerea si viabilitatea mãsurii dupã finalizare. Acesta ar trebui sã asigure cã facilitãtile sunt corect coordonate, operate si mentinute dupã remiterea programului cãtre Consiliul Local al Municipiului Arad în calitate de beneficiar) si cãtre RAAC Arad (în calitate de operator). Necesitatea pentru un asemenea program a fost stabilitã în timpul fazei de pregãtire a proiectului.

Programul ar trebui sã se desfãsoare în strânsã cooperare cu Consiliul Local al Municipiului Arad, cu unitatea de implementare a programului si cu RAAC Arad. Programul va urmãri aspectele tehnice legate de operarea si întretinerea retelelor de canalizare si a statiei de epurare, monitorizarea debitelor si compozitia apelor uzate, functionarea statiei de epurare si modernizarea capacitãtii laboratorului pentru monitorizare si analizã. Programul va îmbunãtãti calitatea managementului financiar al RAAC Arad, incluzând problemele legate de recuperarea costurilor si politica preturilor, precum si managemetul mãsurii.

Indicatorii-cheie, dupã cum sunt ilustrati în tabelul de mai jos, vor fi folositi pentru a monitoriza progresul fizic al implementãrii mãsurii; cifrele prezentate în tabel sunt elocvente.

 

Indicatori fizici

(preliminari)

Valoarea unitarã

(de exemplu m 3 , ml, nr.)

Volum/Numãr

Tratare primarã

 

 

Lucrãri de constructie, clãdirea grãtarelor, îndepãrtarea nisipului si a grãsimii

m2

1.030

Statia de pompare principalã

l/s

1.625/4.000

Decantoare primare (reconstruire)

m3

12.700

Tratare secundarã/Tratare finalã

 

 

Camere de distributie de intrare

m2

20-40

Bazine de denitrificare, extinderea peretilor

m3

4.300-6.800

Decantoare secundare

m 3

5.600

Tratarea nãmolului

 

 

Statia de pompare a nãmolului

m3 /h

200

Stocarea nãmolului (reconstruirea bazinului existent)

m3

800/1.600

Clãdirea de deshidratare

m2

290

Echipament de deshidratare (predeshidratare/deshidratare finalã)

kg DS/h

580/1.040

Reabilitarea metantancurilor

m3

8.000

Stocarea nãmolului, depozitul de deseuri (reabilitare)

m2

32.000

Statia de conversie a biogazului (producerea electricitãtii)

Kwh/zi

5.000

Gazometre (reabilitare)

m3

2.000

 

Lucrãrile vor fi efectuate în conformitate cu contractul FIDIC pentru proiectare si constructie (“Cartea portocalie”). În consecintã, o parte din lucrãri/echipamente indicate în tabel nu poate fi schimbatã si va fi inclusã în planul final propus de contractor.

 

Programul de lucru

 

Categoria lucrãrilor

Data începerii

Data finalizãrii

Studii de proiectare preliminare

15 septembrie 2000

15 februarie 2001

Documente de licitatie

1 decembrie 2000

15 februarie 2001

Achizitionarea terenului

Nu este cazul

 

Construirea

1 mai 2001

1 noiembrie 2003

Faza operationalã

1 noiembrie 2003

 

 

9. Analiza economicã si socialã a costurilor si beneficiilor

Mãsura va avea un numãr de potentiale beneficii economice externe importante, îmbunãtãtind, printre altele:

- calitatea apei din râul Mures, care este folositã pentru scãldat în timpul verii. În consecintã va conduce la beneficii economice provenite din turism si din industria de agrement;

- siguranta în ceea ce priveste mânuirea nãmolului si asigurarea cã numai nãmolul stabilizat este folosit pentru ferme;

- siguranta în mânuirea depunerilor de pe grãtare si a nisipului.

Aceste îmbunãtãtiri vor avea atât beneficii în domeniul sãnãtãtii, cât si în ceea ce priveste utilizarea sporitã si valorile existente ale râurilor.

Estimarea acestor beneficii este în mod cert foarte dificilã. Nu a fost posibilã identificarea unui impact atestat asupra sãnãtãtii umane în România din cauza unor deficiente în sistemul de apã si canalizare din Arad, precum fenomenul de infuzie inversã (infiltratii) în reteaua de apã, poluarea râurilor cauzatã de posibilele deversãri de nãmol sau utilizarea nãmolului care nu este complet stabilizat pentru ferme. Autoritãtile de sãnãtate nu furnizeazã date despre nivelurile atinse de febrã tifoidã, hepatitã, dizenterie, gastroenterocolite, holerã sau de alte boli transmise prin apã. A fost efectuatã o încercare de cuantificare a acestor efecte în timpul pregãtirii mãsurii.

În contextul lipsei unor date certe si suficiente, reducerea potentialã a costurilor de sãnãtate nu se estimeazã într-un mod relevant. Beneficiul principal pare a fi scãderea costurilor pentru sãnãtate.

Aceste beneficii au fost în mare cuantificate si sunt de ordinul a 200.000 euro/an.

10. Principalele elemente ale analizelor financiare

În prezent existã un întreg sistem de preturi si de colectare a plãtilor pentru alimentarea cu apã si canalizare. Pretul actual al apei este de 0,157 euro/m 3 (3.140 lei/m 3 ) si pentru ape uzate de 0,073 euro/m 3 (1.460 lei/m 3 ). Tariful pentru ape uzate este scãzut si municipalitatea a convenit sã mãreascã tarifele la un nivel care sã acopere cheltuielile de exploatare ale mãsurii.

Tarifele trebuie sã depãseascã rata inflatiei, la un nivel care sã asigure recuperarea adecvatã a costurilor. O crestere de douã ori si jumãtate a tarifului real pentru serviciile de canalizare de-a lungul anilor 2004-2010, dupã cum a fost indicat în analiza financiarã, va asigura o acoperire adecvatã a tuturor costurilor de operare si întretinere. Deprecierea infrastructurii de bazã nu este inclusã deoarece aceasta este publicã, dar RAAC Arad primeste din partea Consiliului Judetean Arad ca venit rambursabil taxele pe venit care sunt plãtite la Fondul de întretinere, reparatii si dezvoltare (IRD), care a fost stabilit pentru proiectul care se deruleazã prin B.E.R.D. Cresterea tarifelor de douã ori si jumãtate are ca efect o crestere semnificativã a venitului disponibil care urmeazã sã fie cheltuit pentru serviciile de apã. În Europa de Vest nivelul de disponibilitate oscileazã între 2%-5%, iar în Arad ratele erau scãzute datoritã tarifelor relativ mici pentru ape uzate.

În prezent procentul venitului disponibil cheltuit pentru serviciile de apã si ape uzate este de aproximativ 2,8%, pentru consumatorii contorizati - 3,6%, pentru consumatorii necontorizati - 1,8% si 2,2% pentru consumatorii cu venituri mici. Cu aceste tarife este mãritã partea veniturilor disponibile cheltuite pentru serviciile de apã, care va trebui sã creascã pânã la 3,0% pentru consumatorii cu venituri mici si pânã la 4,0% pentru consumatorii casnici contorizati.

Modelul financiar care a fost dezvoltat pe parcursul pregãtirii proiectului indicã faptul cã RAAC Arad poate mentine viabilitatea financiarã o datã cu schimbarea acestor tarife. Ele vor acoperi cel putin toate costurile majore de operare si costurile capitale pentru împrumutul care se deruleazã prin B.E.R.D. si un împrumut secundar pentru cofinantarea mãsurii.

Scopul conventiilor financiare stipulate de împrumutul B.E.R.D. este sã asigure mentinerea viabilitãtii financiare a RAAC Arad. Conventiile principale prevãd cresterea tarifelor pentru serviciile de apã si ape uzate în raport cu inflatia, o reducere a costurilor de operare de 2%/an si completarea fondurilor IRD. Activitatea RAAC Arad se desfãsoarã în conformitate deplinã cu aceste conventii financiare. În plus RAAC Arad trebuie sã pregãteascã si sã reactualizeze anual planul

sãu de afaceri si sã înfiinteze o Unitate de Implementare a Proiectului. O datã cu cresterea tarifelor mentionatã, care este la limita pe care si-o poate permite

populatia, taxa pe valoarea adãugatã (NPV) a mãsurii va fi de 1,9 milioane euro, presupunând o ratã de scont de aproximativ 8%, si rata internã de rentabilitate (IRR) este de aproximativ 9%. Dacã sunt incluse beneficiile economice, IRR va creste la 11% si NPV la 3 milioane euro.

Avându-se în vedere capacitatea limitatã a RAAC Arad de a face împrumuturi pentru investitie - trebuie deja sã ramburseze împrumutul B.E.R.D. care este în desfãsurare - si limitele disponibile se justificã un grant/o subventie în valoare de 75%. Mãsura va fi cofinantatã prin B.E.R.D. care a convenit în principiu sã extindã un împrumut cãtre RAAC Arad. Costurile capitale aditionale vor trebui sã fie acoperite de tarifele mãrite. O evaluare a credibilitãtii creditului RAAC Arad a fost efectuatã în octombrie 2000 de cãtre B.E.R.D. care a confirmat cã aceasta va avea dificultãti pentru a suporta un împrumut mai mare.

11. Analiza impactului asupra mediului

Mãsura se încadreazã în proiectele acoperite de anexa nr. II la Directiva C.E.E. nr. 85/337 privind evaluarea impactului de mediu, amendatã prin Directiva C.E. nr. 97/11.

Autoritatea de mediu competentã nu a decis încã dacã este necesarã o evaluare completã a impactului de mediu care sã includã participarea populatiei. A fost realizatã o evaluare preliminarã a impactului de mediu în stadiul de planificare pentru a include constatãri privind mediul în procesul de luare a deciziei pe parcursul proiectului preliminar.

Ca rezultat direct al analizei de mediu mãsura va avea un numãr de initiative de mediu care vor asigura cã investitia si operarea sunt în conformitate cu reglementãrile Uniunii Europene.

De exemplu, mãsura va fi subiectul monitorizãrii de mediu a concentratiei de poluanti la intrarea si la iesirea din statia de epurare si va fi folositã pentru a se verifica conformitatea cu standardele efluentului. Statia de epurare va fi, de asemenea, subiectul auditãrilor de mediu anuale. Programul de dezvoltare a capacitãtilor include modernizarea laboratorului pentru îmbunãtãtirea analizelor si monitorizare.

 

12. Costuri si asistentã

- euro -

Cost total

Contributia

sectorului privat

Cheltuieli neeligibile

Total cost eligibil

 

Finantare nerambursabilã ISPA

Procent al finantãrii nerambursabile ISPA

1.810.000

-

-

1.810.000

13.500.000

75

 

Rata asistentei = 75%

 

Defalcarea costurilor (orientativã)

 

-euro-

Articol

Costuri totale

Costuri de planificare/proiectare

0

Achizitionarea terenului 1)

0

Pregãtirea locului inclusiv pentru lucrãrile principale

 

Lucrãri principale

4.662.000

Statia si utilajele)

8.938.000

Asistentã tehnicã 2

222.000

Supervizarea pe perioada implementãrii

500.000

Neprevãzute (10%)

1.636.000

Taxe/impozite publice

0

Altele

 

Costuri generale ale contractantului 3)

1.754.000

Transport si mânuire

144.000

Piese de rezervã pentru echipament

144.000

TOTAL:

18.000.000


1) Neeligibil.

2) Include Programul de dezvoltare a capacitãtii, testare, instruire, începere si comision.

3) Include facilitãtile contractantilor, documentatie, certificate, instruire.

 

Licitatia proiectului este efectuatã în conformitate cu conditiile FIDIC Constructie si contracte la cheie (Cartea portocalie) si, ca urmare, nu existã retributii separate de proiectare. Documentele de licitatie sunt pregãtite sub tutela serviciilor de consultantã, care sunt plãtite prin programul DANCEE.

13. Implicarea IFI (institutii financiare internationale)

B.E.R.D. va cofinanta mãsura si va furniza un împrumut din cadrul facilitãtii de împrumut de mediu municipale (MELF) a bãncii. Dupã o evaluare a credibilitãtii financiare a RAAC Arad în octombrie 2000, banca a confirmat cã va finanta pânã la 25% din costurile mãsurii (aproximativ 4,5 milioane euro). Este de asteptat ca aceasta sã ia o decizie formalã în toamna anului 2000.

14. Conditii specifice referitoare la mãsurã

Vezi art. 8 din memorandumul de finantare.

15. Plan de achizitii

Înaintea plãtii celui de-al doilea avans Beneficiarul va prezenta un plan de achizitii bazat pe modelul prezentat în anexa nr. Ia), care trebuie sã fie aprobat de Comisie.

 

ANEXA Nr. Ia)

 

PLAN DE ACHIZITII PROVIZORIU

 

Licitatia nr.

Descrierea lucrãrilor si serviciilor ce urmeazã sã fie licitate

Tipul de contract (lucrãri, furnizãri sau servicii)

Luna prognozatã pentru lansarea ofertei

(lunã/an)

 

Rata de rambursare a facturilor legate de contractul specificat

 

 

 

 

 

 

 

Termenii specifici pentru adjudecarea contractului vor fi publicati în Jurnalul Oficial al Comunitãtii Europene si/sau pe Internet.

 

ANEXA Nr. II

 

PLAN DE FINANTARE

(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene)

Titlul mãsurii: Reabilitarea si modificarea sistemului de canalizare si a sistemului de furnizare si tratare a apelor uzate în Arad pentru protejarea râului Mures, România

 

Nr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/011

 

- euro –

Anul

Cost total

 

1=2+3

Cost neeligibil

 

2

Cost

 

 

Imprumut IFI*)

Total

ISPA

Autoritate nationala

Guvern

3=5+7

(%0

4=3/1

5

(%)

6=5/3

7

8

(%)

9=8/1

2000

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2001

10.800.000

-

10.800.000

100

8.100.000

75

2.700.000

-

-

2002

3.600.000

-

3.600.000

100

2.700.000

75

900.000

-

-

2003

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2004

1.800.000

-

1.800.000

100

1.350.000

75

450.000

-

-

2005

1.800.000

-

1.800.000

100

1.350.000

75

450.000

-

-

2006

-

-

-

-

-

-

-

 

-

-

neanualizate

 

-

-

-

-

-

4.500.000

 

 

Total

18.000.000

-

18.000.000

100

13.500.000

75

4.500.000

 

25

 


*) Împrumut B.E.R.D.

**) Împrumut B.E.R.D. acordat RAAC Arad pentru acoperirea cheltuielilor eligibile.

 

ANEXA Nr. III.1

 

 

PREVEDERI FINANCIARE

privind implementarea ISPA

 

SECTIUNEA I

Forme si rate de asistentã

 

(1) Asistenta Comunitãtii prin ISPA poate fi sub formã de asistentã nerambursabilã directã, de asistentã rambursabilã sau orice altã formã de asistentã.

Asistenta rambursatã cãtre autoritatea de management sau cãtre altã autoritate publicã va fi refolositã în acelasi scop.

(2) Rata asistentei din partea Comunitãtii, acordatã prin ISPA, poate fi de pânã la 75% din cheltuiala publicã sau echivalentã, inclusiv cheltuielile fãcute de organismele ale cãror activitãti se încadreazã într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea sã fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune cresterea acestei rate pânã la 85%, în special acolo unde considerã cã o ratã mai mare de 75% este necesarã pentru îndeplinirea unor mãsuri esentiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.

Rata asistentei si suma maximã a asistentei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finantare aferent mãsurii respective.

În cazul asistentei rambursabile sau în cazul în care existã un interes special al Comunitãtii, rata de asistentã trebuie redusã tinându-se seama de:

a) disponibilitatea cofinantãrii;

b) capacitatea mãsurii de a genera venituri; si

c) aplicarea corespunzãtoare a principiului “poluatorul plãteste”.

(3) Mãsurile care genereazã venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc:

a) infrastructura a cãrei folosintã implicã taxe provenite de la utilizatori;

b) investitii productive în sectorul de mediu.

Comisia a elaborat recomandãri privind aplicarea principiului “poluatorul plãteste”.

(4) Mãsurile privind studiile preliminare si asistenta tehnicã pot fi finantate în mod exceptional în proportie de 100% din costurile totale.

(5) Mãsurile acoperite de un memorandum de finantare vor fi implementate de tara beneficiarã în strânsã colaborare cu Comisia, care îsi va pãstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.

 

SECTIUNEA a II-a

Angajamente

 

(1) Comisia implementeazã cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiarã aplicabilã bugetului general al Comunitãtii Europene, pe baza memorandumului de finantare care va fi încheiat între Comisie si tara beneficiarã.

Totusi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenta acordatã mãsurilor vor fi efectuate în unul dintre urmãtoarele douã moduri:

a) Angajamentele pentru mãsurile finantate prin ISPA, care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regulã generalã si sub rezerva pct. b), sã fie efectuate în rate anuale.

Angajamentele pentru prima ratã anualã vor fi fãcute de Comisie la semnarea memorandumului de finantare referitor la mãsurã.

Acest angajament nu va depãsi totalul plãtii în avans, prevãzutã la paragraful (2) din sectiunea a III-a de mai jos, si al asistentei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finantare. Angajamentele pentru ratele anuale urmãtoare trebuie sã se bazeze pe planul de finantare initial sau revizuit al mãsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecãrui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discutie, cu conditia ca cheltuielile preconizate pentru anul urmãtor sã le justifice si ca progresul lucrãrilor sã demonstreze cã proiectul avanseazã satisfãcãtor cãtre finalizare si sub rezerva disponibilitãtii resurselor bugetare.

b) Pentru mãsurile cu o duratã mai mi cã de 2 ani si pentru care asistenta Comunitãtii nu depãseste 20 milioane euro un prim angajament de pânã la 80% din totalul asistentei acordate poate fi fãcut când Comisia semneazã memorandumul de finantare referitor la mãsurã.

Diferenta va fi angajatã în conditiile în care progresul lucrãrilor demonstreazã cã proiectul înainteazã satisfãcãtor cãtre finalizare si sub rezerva disponibilitãtii resurselor bugetare.

(2) Cu exceptia cazurilor deplin justificate, asistenta angajatã pentru o mãsurã la care lucrãrile fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnãrii de cãtre Comisie a memorandumului de finantare referitor la mãsurã va fi anulatã.

În orice caz Comisia trebuie sã informeze în timp util tara beneficiarã si autoritatea desemnatã atunci când existã riscul unei anulãri.

 

SECTIUNEA a III-a

Plãti

 

(1) Plãtile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plãti intermediare sau a diferentei finale.

Plãtile intermediare si plata diferentei finale trebuie sã se refere la cheltuieli certificate si plãtite, care trebuie sustinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativã echivalentã.

(2) Plãtile în avans

Ca regulã generalã, un avans de pânã la 20% din totalul asistentei acordate prin ISPA, asa cum a fost initial decis, va fi plãtit autoritãtii desemnate, astfel cum este definitã la paragraful (9).

Avansul este, ca regulã generalã, transferat în urmãtoarele moduri:

- o primã transã de pânã la jumãtate din valoarea avansului este plãtitã când tara beneficiarã semneazã memorandumul de finantare;

- diferenta este plãtitã dupã semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrãri.

Abaterile de la aceastã regulã generalã trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finantare referitor la mãsurã.

Întregul avans sau pãrti din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnatã, mentionatã în paragraful (2), dacã nici o cerere de platã nu a fost transmisã Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plãtit avansul.

 Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilitã de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile fãcute efectiv.

Returnarea avansului nu duce la anularea asistentei acordate de Comunitate.

(3) Plãtile intermediare

Plãtile intermediare sunt efectuate de Comisie cãtre autoritatea desemnatã, la cererea acesteia, dacã mãsura progreseazã satisfãcãtor cãtre finalizare, si vor fi fãcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate si certificate, sub rezerva urmãtoarelor conditii:

- tara beneficiarã a înaintat un raport care sã descrie progresul mãsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici si financiari si conformitatea acesteia cu memorandumul de finantare, inclusiv, atunci când este cazul, orice conditii specifice referitoare la asistentã;

- s-au luat mãsuri în sensul îndeplinirii observatiilor si recomandãrilor autoritãtilor de inspectie nationale si/sau comunitare;

- au fost indicate mãsurile luate pentru corectarea oricãror probleme tehnice, financiare si legale care au apãrut;

- a fost analizatã orice îndepãrtare de la planul de finantare initial;

- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea mãsurii.

Tara beneficiarã va fi informatã de Comisie dacã nu a îndeplinit una dintre conditiile stipulate mai sus.

Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de platã si pentru rapoartele de progres fizic si financiar.

(4) Tãrile beneficiare trebuie sã se asigure cã cererile de platã sunt înaintate Comisiei, ca regulã generalã, de 3 ori pe an, pânã la 1 martie, 1 iulie si 1 noiembrie cel mai târziu.

(5) Suma totalã a plãtilor efectuate conform paragrafelor (2) si (3) nu trebuie sã depãseascã 80% din totalul asistentei acordate. Comisia poate mãrii acest procent pânã la 90% în cazuri justificate.

(6) Plata diferentei finale din asistenta acordatã de Comunitate

Plata diferentei finale din asistenta acordatã de Comunitate, calculatã pe baza cheltuielilor certificate si într-adevãr efectuate, va fi fãcutã dacã:

- mãsura a fost realizatã în conformitate cu obiectivele sale;

- mãsura a îndeplinit conditiile sale specifice, astfel cum sunt mentionate în memorandumul de finantare;

- raportul final mentionat în sectiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;

- autoritatea desemnatã sau organismul mentionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de platã, în termen de 6 luni de la data limitã de finalizare a lucrãrii, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finantare;

- tara beneficiarã certificã Comisiei cã informatiile furnizate în cererea de platã si în raport sunt corecte;

- tara beneficiarã a transmis Comisiei declaratia mentionatã în apendicele B la anexa nr. III.4;

- toate mãsurile de informare si publicitate stabilite de Comisie, prevãzute în anexa nr. III.6, au fost implementate;

- când managementul asistentei acordate pentru o mãsurã este conferit agentiilor de implementare din tãrile beneficiare în sistem descentralizat, tãrile beneficiare furnizeazã Comisiei toate informatiile necesare pentru a verifica dacã regulile Comunitãtii privind achizitiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunturilor de licitatie si transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor si de adjudecare a contractului, si dacã au fost respectate toate conditiile specificate în memorandumul de finantare.

(7) Dacã raportul final mentionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrãrilor si de efectuare a plãtilor, astfel cum este specificatã în memorandumul de finantare, partea de asistentã care reprezintã diferenta finalã pentru acea mãsurã va fi anulatã.

(8) Cererile pentru plãtile intermediare si pentru plata finalã prezentate de tara beneficiarã sunt însotite de o declaratie a responsabilului national cu autorizarea, care specificã numai plãtile legate de cheltuielile sustinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativã si care sunt conforme prevederilor care guverneazã eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finantate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2.

(9) Rata asistentei acordate de Comisie prin acest memorandum de finantare va fi fãcutã cãtre o entitate centralã, Fondul National, desemnatã de tara beneficiarã sã primeascã asemenea plãti. Ca regulã generalã, plãtile trebuie fãcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de tara beneficiarã, nu mai târziu de douã luni de la primirea unei cereri valide si complete de platã. Acest termen limitã nu se aplicã pentru plata avansului. Fondul National trebuie sã transfere cât de repede posibil si în totalitate contributia ISPA cãtre organismele responsabile cu implementarea.

(10) Fondul National, condus de responsabilul national cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul tãrii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea cãtre Comisie a oricãror fonduri plãtite în plus sau nejustificat. Responsabilitãtile responsabilului national cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de întelegere încheiat între Comisie si tãrile beneficiare.

 

SECTIUNEA a IV-a

Folosirea euro

 

(1) Sumele cuprinse în aplicatiile pentru asistentã împreunã cu planul de finantare relevant vor fi prezentate în euro.

(2) Sumele privind asistenta si planurile de finantare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro.

(3) Declaratiile de cheltuieli care justificã cererile de platã corespunzãtoare trebuie exprimate în euro.

Rata de schimb care va fi folositã trebuie sã fie rata financiarã contabilã a Comisiei, aplicabilã pentru luna în care declaratia de cheltuieli a fost înregistratã în documentele contabile ale autoritãtilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunarã de schimb este fixatã conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileste regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementãrii financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrãtoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autoritãtile responsabile cu privire la aceastã ratã 1) .

(4) Plãtile asistentei financiare acordate de Comisie trebuie fãcute în euro cãtre autoritatea desemnatã de tara beneficiarã în acest sens.

 

SECTIUNEA a V-a

Raportul final

 

Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea mãsurii trebuie sã transmitã Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea mãsurii.

Raportul final va contine urmãtoarele:

a) descrierea lucrãrilor efectuate, însotitã de indicatori fizici, cuantificãri ale cheltuielilor pe categorii de lucrãri si mãsurile luate cu privire la clauzele specifice continute în decizia de acordare a asistentei financiare nerambursabile;

b) certificatul de conformitate a lucrãrilor cu decizia de acordare a asistentei financiare nerambursabile;

c) o primã evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevãzute, mai ales cu privire la:

- data efectivã de implementare a mãsurii;

- indicarea modului în care mãsura va fi administratã dupã finalizare;

- confirmarea, dacã este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare si veniturile asteptate;

- confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor si beneficiilor asteptate;

- indicarea actiunilor luate pentru a se asigura protectia mediului si costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul “poluatorul plãteste”;

- data la care mãsura finantatã devine operationalã;

d) informatii referitoare la actiunile de publicitate.


1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm.

 

SECTIUNEA a VI-a

Amendamente la memorandumul de finantare

 

(1) Dacã cheltuiala publicã sau echivalentã într-adevãr efectuatã diferã de cheltuiala planificatã initial, asistenta acordatã de Comunitate va fi modificatã luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie sã depãseascã suma maximã stabilitã în memorandumul de finantare.

O schimbare a ratei asistentei Comunitãtii fatã de rata acordatã initial sau fatã de asistenta financiarã nerambursabilã maximã va necesita o modificare a memorandumului de finantare conform procedurilor descrise în paragraful (3).

(2) Dacã atunci când planul de finantare a unui proiect este amendat angajamentele si/sau plãtile Comunitãtii depãsesc deja sumele mentionate în planul de finantare amendat, Comisia va opera ajustãrile necesare, tinând seama de suma supraangajatã sau supraplãtitã, când autorizeazã prima operatiune financiarã (angajare sau platã) dupã acel amendament.

(3) Orice amendament la memorandumul de finantare se va face în conformitate cu urmãtoarele proceduri:

a) amendamentele care impun o modificare substantialã a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantialã în planul de finantare sau în programul cheltuielilor trebuie fãcute printr-un memorandum de finantare, ca rãspuns la solicitarea tãrii beneficiare sau la initiativa Comisiei dupã consultarea cu tara beneficiarã. Definitia modificãrii “substantiale” este datã în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor;

b) în cazul altor amendamente tara beneficiarã va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observatiile necesare sau îsi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrãtoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat dupã ce Comisia si-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente;

c) nici o modificare în cheltuiala anualã mai micã de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi consideratã o modificare substantialã a planului de finantare si a programului de cheltuieli.

 

SECTIUNEA a VII-a

Controlul financiar

 

(1) Un audit financiar corespunzãtor, intern si extern, va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internationale acceptate, de cãtre autoritãtile nationale competente de control financiar, care trebuie sã fie independente pentru a-si putea desfãsura functia. În fiecare an un plan de audit si un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispozitie Comisiei.

(2) Fãrã a prejudicia verificãrile efectuate de tãrile beneficiare, serviciile Comisiei si Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanti autorizati corespunzãtor, sã efectueze pe teren audituri tehnice si financiare, inclusiv verificãri prin sondaj si audituri finale.

(3) Tara beneficiarã trebuie sã se asigure cã atunci când personalul Comisiei sau reprezentantii ei corespunzãtor autorizati si/sau Curtea Auditorilor efectueazã verificãri, aceste persoane au dreptul sã inspecteze pe loc toate documentatiile relevante si care au legãturã cu elementele finantate prin memorandumul de finantare. Tãrile beneficiare trebuie sã sprijine serviciile Comisiei si Curtea Auditorilor sã îsi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA.

(4) Implementarea detaliatã a prevederilor principiilor controlului financiar, împreunã cu întelegerile privind cooperarea si coordonarea programãrii si metodologiei controlului dintre Comisie si tãrile beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4.

 

SECTIUNEA a VIII-a

Recuperarea plãtilor necuvenite

 

(1) Dacã implementarea unei mãsuri nu justificã fie o parte, fie toatã asistenta alocatã, Comisia va conduce o examinare completã a cazului, în special cerând tãrii beneficiare sã îsi facã cunoscute observatiile într-un interval specificat de timp si sã corecteze orice neregulã.

(2) Ca urmare a examinãrii mentionate la paragraful (1) Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta referitoare la mãsura în cauzã, dacã examinarea dezvãluie nereguli, o combinare necorespunzãtoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre conditiile specificate în memorandumul de finantare si în special orice modificare semnificativã care afecteazã natura sau conditiile de implementare a mãsurii si pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistentei implicã recuperarea sumelor plãtite.

(3) Când Comisia considerã cã o neregularitate nu a fost corectatã sau cã o parte ori întreaga operatiune nu justificã fie numai o parte, fie întreaga asistentã acordatã acesteia, Comisia trebuie sã examineze corespunzãtor cazul si sã solicite tãrii beneficiare sã îsi înainteze observatiile într-o perioadã specificatã. Dupã examinare, dacã tara beneficiarã nu a luat mãsurile corective necesare, Comisia poate:

a) sã reducã sau sã anuleze orice avans;

b) sã anuleze o parte sau întreaga asistentã acordatã mãsurii. Comisia va hotãrî mãsura corectoare tinând seama de natura neregulii si de existenta oricãror deficiente în sistemele de management si control.

(4) Orice sumã plãtitã gresit trebuie returnatã Comisiei de autoritatea definitã în paragraful (9) din sectiunea a III-a.

Dacã aceastã autoritate nu returneazã suma datoratã Comisiei, tara beneficiarã trebuie sã ramburseze aceastã sumã Comisiei. Dobânda aplicatã conturilor pentru întârzierile de platã trebuie aplicatã sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Reglementarea financiarã care guverneazã bugetul Comunitãtii.

 

SECTIUNEA a IX-a

Managementul

 

(1) Comisia trebuie sã cearã tãrilor beneficiare:

a) sã stabileascã începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management si control care asigurã:

- implementarea corespunzãtoare a asistentei acordate prin acest memorandum de finantare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid;

- separarea functiilor de management si control;

- cã declaratiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte si provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;

b) sã verifice regulat cã mãsurile finantate de Comunitate au fost corect realizate;

c) sã previnã neregulile si sã ia mãsuri împotriva acestora;

d) sã recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijentei.

(2) Sistemele de management si control ale tãrilor beneficiare trebuie sã furnizeze un sistem corespunzãtor de audituri, astfel cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special:

- regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrãrile contabile si cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative;

- verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile si ale altor fonduri;

- examinarea planurilor tehnice si de finantare ale proiectului, a rapoartelor de progres, procedurilor de licitatie si contractare la diferite niveluri administrative.

 

SECTIUNEA a X-a

Monitorizarea

 

Tãrile beneficiare si Comisia vor asigura implementarea si monitorizarea în conformitate cu urmãtoarele prevederi:

(1) Înfiintarea comitetelor de monitorizare trebuie sã aibã loc în urma unei întelegeri între tãrile beneficiare implicate si Comisie. Autoritãtile si organismele desemnate de tara beneficiarã, Comisie si, unde este cazul, de B.E.I. si/sau alte institutii cofinantatoare vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea comitete si autoritãtile regionale sau locale si societãtile private, în cazul în care acestea au competenta necesarã pentru executarea unui proiect si dacã sunt direct implicate în acest proiect.

(2) Monitorizarea va fi fãcutã pe baza unor proceduri deraportare convenite în comun, de verificare prin sondaj si, dacã este necesar, prin înfiintarea unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului si la obiectivele acestuia. Acestia vor fi stabiliti astfel încât sã arate stadiul atins în executarea mãsurii în relatie cu planul si cu obiectivele propuse initial si progresul realizat în domeniul managementului si în alte probleme legate de acesta.

(3) a) Pentru fiecare mãsurã coordonatorul national ISPA trebuie sã înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele 3 luni pânã la sfârsitul fiecãrui an întreg de implementare.

b) Pentru întâlnirile comitetelor de monitorizare coordonatorul national ISPA trebuie sã înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie sã intre în posesia Comisiei cu 15 zile lucrãtoare înaintea întâlnirii programate.

(4) Pe baza rezultatelor monitorizãrii si tinând seama de observatiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele si conditiile de acordare a asistentei aprobate initial, precum si planul de finantare prevãzut, dacã este necesar, la propunerea tãrilor beneficiare.

Comisia va întocmi aranjamentele corespunzãtoare pentru aceste modificãri, în functie de natura si de importanta lor.

 

SECTIUNEA a XI-a

Transparenta în adjudecarea contractelor

 

(1) Procedura care trebuie urmatã pentru acordarea contractelor de lucrãri, achizitii sau servicii va respecta principiile-cheie stabilite în titlul IX din Reglementarea financiarã aplicabilã bugetului general al Uniunii Europene.

(2) a) Participarea la procedurile de licitatie trebuie sã fie deschisã si pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul si tuturor persoanelor fizice sau juridice din tãrile beneficiare ISPA.

Prin urmare, se va cere ofertantilor sã îsi declare nationalitatea si sã prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislatie.

b) În cazurile justificate corespunzãtor, cum ar fi cofinantarea de la institutii financiare internationale, si dupã o examinare fãcutã din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite nationalilor unor terte tãri sã participe la licitatia pentru contracte.

(3) a) Tãrile beneficiare vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare. Pentru aceasta si când valoarea contractelor o cere, ele trebuie sã asigure publicarea în avans a invitatiei de participare la licitatie în Jurnalul Oficial al Comunitãtii Europene si în “Monitorul Oficial” din tãrile beneficiare.

b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii si specificatii tehnice care pot sã limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din tãrile membre sau din tãrile beneficiare.

c) În plus informatia trebuie lansatã pe Internet într-o formã transparentã.

(4) Procedurile detaliate privind licitatiile si contractele sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiintat pentru programul PHARE.

 

SECTIUNEA a XII-a

Transparenta în contabilitate si în rapoartele proiectelor

 

Tara beneficiarã trebuie sã se asigure cã pentru mãsura la care se referã memorandumul de finantare toate organismele publice sau private implicate în managementul si implementarea operatiunilor au fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilã adecvatã a tuturor tranzactiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de cãtre Comisie si de cãtre autoritãtile nationale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie sã se asigure cã toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauzã.

Autoritãtile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadã de 5 ani dupã efectuarea ultimei plãti pentru proiectul respectiv.

 

SECTIUNEA a XIII-a

Evaluarea ex-post

 

Prin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cât si randamentul si eficienta asistentei si a impactului sãu, precum si factorii ce contribuie la succesul sau esecul implementãrii mãsurilor, realizãrilor si rezultatelor.

Dupã finalizarea mãsurilor Comisia si tãrile beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul si eficienta utilizãrii resurselor. Evaluarea va cuprinde si impactul real al implementãrii lor pentru a se stabili dacã obiectivele initiale au fost atinse. Printre

altele, aceastã evaluare se va referi si la contributia mãsurilor la implementarea politicilor Comunitãtii în domeniul mediului sau contributia acestora la politicile privind reteaua transeuropeanã extinsã si transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua si impactul mãsurilor asupra mediului.

 

ANEXA Nr. III.2

 

PREVEDERI

privind eligibilitatea cheltuielilor pentru mãsurile finantate prin ISPA

 

SECTIUNEA I

Domeniul cheltuielilor

 

ISPA acordã asistentã pentru urmãtoarele mãsuri:

1. proiecte de mediu care dau posibilitatea tãrilor beneficiare sã se alinieze la cerintele legilor Comunitãtii privind protectia mediului si la obiectivele Parteneriatului de Aderare;

2. proiectele de infrastructurã în transport, care promoveazã o mobilitate sustinutã, si, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei C.E. nr. 1692/962) si acelea care permit tãrilor beneficiare sã se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta include interconectarea si interoperabilitatea retelelor nationale la retelele transeuropene si accesul la aceste retele;


2) Decizia C.E. nr. 1692/96 a Parlamentului European si a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunitãtii pentru dezvoltarea retelei de transport transeuropean.

 

3. studii preliminare, evaluãri si mãsuri de asistentã tehnicã, inclusiv actiunile de informare si publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea includ asistentã tehnicã si administrativã în beneficiul mutual al Comisiei si al tãrilor beneficiare, care nu sunt în mod normal în sarcina administratiei publice nationale, acoperind identificarea, pregãtirea, managementul, monitorizarea, auditul si supervizarea proiectelor.

Regulile specificate în sectiunile II-XII de mai jos, referitoare la proiectele mentionate la pct. 1 si 2 de mai sus, sunt totusi aplicate prin analogie si deciziilor pentru proiectele mentionate la pct. 3.

 

SECTIUNEA a II-a

Definitii si concepte de bazã

 

1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului si grupurile de proiecte

În scopul prevãzut de acest document, se vor aplica urmãtoarele definitii:

a) un proiect reprezintã o serie de lucrãri indivizibile economic în scopul atingerii unei functii tehnice precise si cu un scop clar identificat;

b) o etapã independentã tehnic si financiar reprezintã o etapã care poate fi identificatã ca operationalã în întregul sãu.

O etapã poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect;

c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc urmãtoarele conditii:

- trebuie sã fie localizate pe acelasi curs de apã sau în aceeasi arie de captare ori sã fie situate de-a lungul aceluiasi coridor de transport;

- trebuie cuprinse în acelasi plan global privind cursul de apã sau aria de captare ori coridorul, în scopuri bine identificate;

- trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea si monitorizarea grupului de proiecte, în cazurile în care proiectele sunt derulate de autoritãti competente diferite.

2. Organismul responsabil cu implementarea

a) Pentru proiectele finantate prin ISPA organismul responsabil cu implementarea este organismul responsabil cu licitatiile si contractãrile. Acest organism este specificat în pct. 3 din anexa nr. I la memorandumul de finantare. Ca o consecintã, orice schimbare a organismului responsabil cu implementarea unui proiect trebuie sã fie aprobatã de Comisie printr-un memorandum de finantare.

b) În mod normal prin acest organism se întelege beneficiarul final al asistentei acordate prin ISPA. Numai acest organism efectueazã cheltuieli eligibile.

c) Totusi acest organism poate delega implementarea altui organism care poate, de asemenea, sã efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri Comisia trebuie informatã despre tipul delegãrilor propuse si trebuie sã primeascã o copie de pe documentele relevante.

3. Conceptul de administratie publicã

Administratia publicã poate cuprinde urmãtoarele trei niveluri de guvernãmânt:

- organisme de guvernãmânt centrale (nivel national);

- organisme de guvernãmânt regionale;

- organisme de guvernãmânt locale.

În plus, acest concept poate include si organismele a cãror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului cã sunt privite ca echivalent al unor organisme publice.

4. Implementarea si perioada de implementare a unui proiect

a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminarã (incluzând studiul variantelor) pânã la finalizarea proiectului aprobat si pânã la mãsurile de publicitate pentru un proiect finantat.

b) Memorandumul de finantare se poate aplica uneia sau mai multor etape mentionate mai sus.

c) Perioada de implementare a proiectului reprezintã, ca regulã generalã, perioada necesarã pentru finalizarea etapelor sus-mentionate pânã în momentul în care proiectul devine complet operational si obiectivul fizic descris în memorandumul de finantare a fost finalizat/definitivat.

5. Evidenta documentelor si transparenta

Orice cheltuialã declaratã Comisiei trebuie sã se bazeze pe întelegeri legale obligatorii si/sau pe documente. Este imperativã existenta unei evidente documentare corespunzãtoare.

În scopul maximizãrii transparentei si pentru a permite controlul Comisiei si/sau al autoritãtii nationale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare tarã beneficiarã trebuie sã se asigure cã orice organism implicat în managementul si implementarea proiectelor a stabilit o evidentã contabilã separatã referitoare la proiectul descris în memorandumul de finantare.

6. Cheltuieli

Cheltuielile trebuie raportate la plãtile certificate si fãcute efectiv de organismul responsabil cu implementarea, sustinute de facturi plãtite sau de documente contabile cu valoare probativã echivalentã.

Documentul contabil cu valoare probativã echivalentã reprezintã orice document transmis de autoritatea definite la pct. 2 din aceastã sectiune pentru a demonstra cã intrãrile contabile oferã o imagine adevãratã si corectã a tranzactiilor reale implicate, în concordantã cu practicile contabile standard. Este necesarã o aprobare prealabilã a Comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativã echivalentã.

 

SECTIUNEA a III-a

Principalele categorii de cheltuieli eligibile

 

Ca regulã generalã, cheltuielile legate de:

- studiile de fezabilitate;

- planificare si proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului;

- pregãtirea terenului;

- constructii;

- utilaje si instalatii implicate permanent în proiect;

- testare si instruire;

- managementul proiectului;

- mãsurile compensatorii si de reducere a impactului asupra mediului;

- alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finantare;

- mãsurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea si publicitatea sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos.

 

SECTIUNEA a IV-a

Studii de fezabilitate, planificarea si proiectarea proiectului

 

1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea si proiectarea proiectelor

a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare, incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect si proiectarea proiectelor sunt, ca regulã generalã, eligibile, cu conditia ca aceste cheltuieli sã fie direct legate de unul sau mai multe proiecte si sã fie aprobate în mod special printr-un memorandum de finantare.

b) În cazurile în care mai multe proiecte se deruleazã prin acelasi contract sau când organismul responsabil cu implementarea exercitã functiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat si transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu, cu ajutorul sistemului de alocare a timpului).

2. Implicarea administratiei publice

În cazurile în care functionarii din administratia publicã sunt implicati în activitãtile mentionate la pct. 1 a) din aceastã sectiune, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de cãtre Comisie în cazuri clar justificate si în concordantã cu urmãtoarele criterii:

- functionarul a renuntat temporar la statutul sãu de functionar în administratia publicã;

- cheltuielile trebuie sã aibã la bazã un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referã la mai multe proiecte costurile trebuie sã fie alocate într-un mod transparent (de exemplu, cu ajutorul programãrilor în timp);

- cheltuielile trebuie sã fie direct legate de unul sau de mai multe proiecte individuale avute în vedere;

- contractul trebuie sã fie limitat în timp si nu trebuie sã depãseascã data limitã stabilitã pentru finalizarea proiectului;

- sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie sã acopere atributii administrative generale, cum sunt cele specificate la pct. 1 din sectiunea a VIII-a;

- dispozitiile nu trebuie sã fie folosite pentru a ocoli procedurile de achizitii publice ale Comunitãtii.

 

SECTIUNEA a V-a

Pregãtirea terenului si constructiile

 

a) În cazurile în care organismul responsabil cu implementarea executã pregãtirea terenului si lucrãrile de constructie sau pãrti din acestea pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat si transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativã echivalentã. În cazul în care sunt implicati functionari ai administratiei publice se aplicã prevederile specificate la pct. 2 din sectiunea a IV-a.

b) Costurile eligibile trebuie sã includã doar costurile reale apãrute dupã datele specificate la pct. 1 din sectiunea a X-a si legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele dintre urmãtoarele categorii:

- costuri privind munca (salarii brute si nete);

- cheltuieli pentru utilizarea durabilã a echipamentelor pe perioada constructiilor;

- costuri de productie folosite pentru implementarea proiectului;

- costuri de functionare si alte categorii de cheltuieli, dacã sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordantã cu standardele contabile general recunoscute;

- cheltuielile de functionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care organismul mentionat la pct. a) de mai sus este inclus în administratia publicã.

c) Ca regulã generalã, costurile trebuie sã fie evaluate la pretul pietei.

 

SECTIUNEA a VI-a

Achizitii, închirieri de echipamente si active necorporale (licente, software etc.)

 

1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului

a) Cheltuielile privind achizitiile sau productia de utilaje si echipamente care vor fi permanent instalate si fixate în proiect sunt eligibile dacã sunt cuprinse în inventarul echipamentului durabil de cãtre organismul specificat la pct. 2 din sectiunea a II-a si sunt considerate ca fiind cheltuieli de capital, în concordantã cu conventiile standard de contabilitate.

b) Fãrã a prejudicia prevederile pct. 3 din sectiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este consideratã ca parte a costurilor de operare si este neeligibilã.

2. Achizitiile de active necorporale

Achizitiile si utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacã sunt necesare pentru implementarea proiectului.

3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului

a) În cazul în care organismul responsabil cu implementarea executã pregãtirea terenului si lucrãrile de constructie sau o parte din acestea pe cont propriu, cheltuielile privind achizitiile sau productia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului nu sunt eligibile.

b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achizitionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacã acestea sunt fãrã valoare economicã ori sunt distruse dupã folosintã si dacã sunt specificate în memorandumul de finantare.

4. Echipamentele durabile utilizate de administratia publicã

a) Cheltuielile privind achizitia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administratia publicã nu sunt eligibile.

b) Fãrã a prejudicia prevederile pct. 2 sau 3 din sectiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administratia publicã ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea si supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.

 

SECTIUNEA a VII-a

Achizitionarea terenului si taxa pe valoarea adãugatã

 

Cheltuielile cu achizitionarea terenului si taxa pe valoarea adãugatã (T.V.A.) nu sunt eligibile.

 

SECTIUNEA a VIII-a

Cheltuieli administrative

 

1. Principii generale

Ca regulã generalã, cheltuielile administratiei publice, inclusiv salariile functionarilor de la nivel national, regional si local, nu sunt eligibile pentru asistentã (inclusiv asistentã tehnicã), cu exceptia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligatiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizarea financiarã si fizicã, evaluarea si prevenirea neregulilor si a cheltuielilor care intrã sub incidenta obligatiilor de recuperare a sumelor pierdute. Cu exceptia Fondului National, costurile care includ salariile legate de angajarea temporarã, la initiativaComisiei, a personalului temporar, fie functionari publici, fie proveniti din sectorul privat, pentru lucrãri privind managementul, urmãrirea, evaluarea si controlul sunt eligibile prin mãsuri de asistentã tehnicã, astfel cum sunt definite la pct. 3 din sectiunea I.

Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil dacã acest lucru este permis în mod specific printr-o mãsurã de asistentã tehnicã mentionatã în memorandumul de finantare.

2. Comitetul de organizare si monitorizare

a) Fãrã a prejudicia prevederile pct. 1 de mai sus, cheltuielile apãrute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative.

b) Ca regulã generalã, costurile permise includ una sau mai multe dintre urmãtoarele categorii:

- servicii de traducere;

- închirierea de sãli de conferintã si aranjamentele auxiliare;

- închirierea de echipamente audio-video si alte echipamente electronice necesare;

- procurarea documentatiei si a facilitãtilor aferente;

- taxe pentru participarea expertilor;

- cheltuieli pentru cãlãtorii.

c) Salariile si alocatiile pentru functionarii din administratia publicã, intervenite în acest context, nu sunt eligibile.

3. Întâlniri la cererea Comisiei

Regulile prevãzute la pct. 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei.

 

SECTIUNEA a IX-a

Alte tipuri de cheltuieli

 

1. Managementul si supervizarea proiectului

Cheltuielile referitoare la managementul si supervizarea proiectului sunt, ca regulã generalã, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la pct. 1 si 2 din sectiunea a IV-a.

2. Costuri financiare

Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; acestea privesc în particular dobânzile pentru finantarea intermediarã, comisioane bancare, comisioane de garantie etc.

Garantiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finantarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.

3. Tehnici financiare care nu implicã un transfer imediat al activelor proprii

Fãrã a prejudicia prevederile pct. 2, tehnicile financiare care nu necesitã implicarea imediatã a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile dacã sunt justificate si aprobate în memorandumul de finantare.

Tãrile beneficiare trebuie sã demonstreze printr-o analizã a riscurilor cã tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achizitionarea directã a unor bunuri.

4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finantate

a) Nici un tip de costuri de operare apãrute dupã finalizarea proiectului nu este eligibil.

b) Ca exceptie de la prevederile pct. a) de mai sus, cheltuielile pentru pregãtirea personalului pentru operare si testarea proiectului si a echipamentelor pot fi luate în considerare ca fiind cheltuieli eligibile pentru o anumitã perioadã definitã în memorandumul de finantare.

c) Principiile definite la pct. a) si b) de mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componentã individualã completã a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar si în cazul în care întregul proiect nu a fost încã finalizat.

5. Mãsuri de publicitate si informare

Cheltuielile pentru mãsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea si publicitatea sunt eligibile.

 

SECTIUNEA a X-a

Perioada de eligibilitate

 

1. Limita initialã de timp privind eligibilitatea

Limita initialã de timp privind eligibilitatea este evaluatã diferentiat, în conformitate cu urmãtoarele situatii:

a) Când selectia proiectului, licitatia si contractarea de cãtre tãrile beneficiare fac obiectul aprobãrii ex-ante a Comisiei 3) , cheltuielile sunt eligibile pentru asistentã de la data la care memorandumul de finantare a proiectului este semnat de Comisie.

În caz exceptional, când finantarea proiectului este realizatã printr-o combinatie fie de la B.E.I., fie de la altã institutie finantatoare si asistenta financiarã nerambursabilã ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistentã de la data încheierii acordului cu B.E.I. sau cu altã institutie finantatoare pentru fiecare proiect. Ca regulã generalã, aceastã datã nu trebuie sã fie mai devreme de 6 luni de la data mentionatã la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu urmãtoarele conditii:

- lucrãrile si contractele pentru care se aplicã prevederile trebuie sã fie identificate în memorandumul de finantare;

- B.E.I. sau altã institutie finantatoare certificã respectarea prevederilor art. 108 (2), 109 (2) si (3), 114 (1), 115, 117 si 118 din Reglementarea financiarã aplicabilã bugetului general al Comisiei Europene.

În cazurile de mai sus, ca regulã generalã, Comisia dispune aplicarea, dupã examinarea de cãtre Comitetul de management ISPA, a prevederilor art. 114 (2) din Reglementarea financiarã aplicabilã bugetului general al Comisiei Europene.

b) Dupã decizia Comisiei de a acorda sprijin agentiilor de implementare ale tãrilor candidate pe baze descentralizate 4) cheltuielile sunt eligibile pentru asistentã de la data la care cererea ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu conditia ca cererea sã poatã fi consideratã completã.

Plãtile fãcute înainte de data specificatã la pct. a) si b) de mai sus sunt neeligibile.

2. Modificãri ale proiectelor

a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egalã sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie consideratã o modificare substantialã a proiectului. Modificãrile majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimbã natura acestuia sunt, de asemenea, tratate ca fiind “substantiale”.

Regulile stabilite la paragraful 1 se aplicã si pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificãrile de mai sus.

b) Pentru orice altã modificare a proiectului cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primitã de Comisie (serviciul ISPA).

c) Cererea pentru modificãri si informatiile relevante anexate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de monitorizare. Înregistrarea cererii si a materialelor depuse trebuie sã fie fãcutã în minuta întâlnirii.

3. Timpul limitã final privind eligibilitatea

a) Data finalã a eligibilitãtii este specificatã, ca regulã generalã, în art. 4 paragraful (3) din memorandumul de finantare.

b) Data finalã depinde de plãtile fãcute de organismul responsabil cu implementarea.

c) Data finalã a eligibilitãtii este prevãzutã în memorandumul de finantare respectiv. Dupã ce aceastã datã a expirat beneficiarul dispune de o perioadã de 6 luni pentru a supune Comisiei cererea de platã finalã împreunã cu raportul final si o notificare, astfel cum este prevãzut în paragraful (6) din sectiunea a III-a din anexa nr. III.1 si în apendicele B la anexa nr. III.4 la memorandumul de finantare.

d) Comisia nu poate extinde aceastã perioadã de 6 luni.

 

SECTIUNEA a XI-a

Cererile de platã

 

Cererile de platã prezentate Comisiei de tãrile beneficiare au la bazã facturile deja plãtite, astfel cum sunt definite la pct. 6 din sectiunea a II-a.

În cazul lucrãrilor angajate de un concesionar sau de un organism echivalent autoritatea guvernamentalã responsabilã trebuie sã certifice corectitudinea cheltuielilor.

Cererile de platã trebuie sã fie înregistrate si certificate de responsabilul national cu autorizarea. Cererile sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegatiei Comisiei.

 

SECTIUNEA a XII-a

Alte elemente specificate în detaliu

 

(1) Orice întrebãri apãrute care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finantate prin ISPA trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strãdui sã rãspundã întrebãrilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii si cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune.

(2) În cazul conflictelor dintre aceste principii si regulile nationale de eligibilitate principiile prezentate mai sus trebuie sã primeze.


3) Vezi art. 12(1) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999.

4) Vezi art. 12(2) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999.

 

ANEXA Nr. III, 3a)

 

Model de cerere de platã pentru raportarea progresului financiar si fizic

 

INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE – ISPA

 

CERERE DE PLATÃ

 

A. Tipul plãtii

 

Plãti peste 80%

Plãti intermediare

Plãti ale balantei finale

 

B. Fondul National / Identificarea contului

Numele:

Adresa:

Persoanã de contact:

Telefon:

E-mail:

Denumirea bãncii:

Sediul bãncii:

Codul postal:

Numãrul contului:

 

 

 

Fax:

 

 

 

Oras:

Codul scurt:

C. Mãsuri

Titlul mãsurii:

Codul mãsurii ISPA:

Numãrul memorandumului de finantare curent:

Data:

 

Codul national de referintã:

D. Autoritatea responsabilã cu implementarea

Denumirea:

Sediul:

Cod postal:

Persoanã de contact:

Telefon:

E-mail:

Oras:

E. Cheltuieli intervenite si plãti ISPA

a) Cheltuieli eligibile confirmate la data:

b) În aceastã cerere de platã:

c) =a)+b) cheltuieli cumulative la data:

d) Plãti cerute de aceastã cerere:

e) =d)/b) % din cheltuielile confirmate:

Totalul plãtilor ISPA primite de Fondul National (NF) pânã la data:

 

F. Data prevãzutã pentru finalizare

În memorandumul de finantare initial:

În memorandumul de finantare actual:

Data prevãzutã pentru finalizare:

Data modificatã ce urmeazã sã fie propusã Comitetului de monitorizare:

 

De anexat, dacã este necesar, informatii referitoare la:

·        adjudecarea contractelor;

·        aspecte legate de protectia mediului;

·        conditii stabilite în memorandumul de finantare;

·        probleme apãrute pe parcurs. 

ANEXA Nr. III.3.c) 

Model pentru solicitarea de modificãri 

PROPUNERE DE MODIFICARE ISPA 

Autoritatea responsabilã cu implementarea:

1. Identificarea mãsurii

Denumirea mãsurii:

Autoritatea responsabilã cu implementarea:

Codul ISPA al mãsurii:

Memorandum de finantare nr.:

Data:

Contributia asistentei ISPA:

2. Schimbarea datei de finalizare a mãsurii

 

Data curentã:

 

 

Data propusã pentru finalizare:

           

3. Schimbãri propuse în planul de finantare *

-  euro –

Anul

Cheltuieli eligibile totale conform memorandumului de finantare în vigoare

Cheltuieli eligibile efectuate sau previziuni pentru cheltuielile totale

2000

 

 

2001

 

 

2002

 

 

2003

 

 

2004

 

 

2005

 

 

2006

 

 

Total:

 

 

Solicitare de crestere a asistentei                                         Da o                          Nu o

Suma solicitatã drept crestere (euro)


*) De anexat planul de finantare modificat.

 

4. Modificãri în costurile eligibile ale mãsurii

Categoria cheltuielii*)

Costuri totale eligibile curente

Modificarea solicitatã

Costuri totale eligibile propuse

Proiectare

 

 

 

Organizare de santier

 

 

 

Lucrãri

 

 

 

Utilaje si echipamente

 

 

 

Asistentã tehnicã

 

 

 

Supervizare

 

 

 

Altele (specificãri)

 

 

 

Total:

 

 

 


*) Este de dorit si o defalcare pe contract.

 

5. Modificãri ale indicatorilor fizici

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            6. Modificãri ale caracteristicilor mãsurii

 

 

 

7. Motive pentru modificãrile propuse

 

 

 

Propunerea de modificare:

Data înaintãrii solicitãrii de modificare:

Semnãtura coordonatorului national ISPA

 

ANEXA Nr. III.4

 

ACORD

privind cerintele minime de control financiar aplicabile mãsurilor finantate prin ISPA

 

SECTIUNEA 1

 

Acordul privind cerintele minime de control financiar aplicabile mãsurilor finantate prin ISPA, denumit în continuare CMCF, se aplicã asistentei financiare furnizate în baza prezentului memorandum de finantare si implementate de administratia tãrii beneficiare.

 

SECTIUNEA a 2-a

 

1. Sistemele de control si management ale tãrii beneficiare trebuie:

a) sã asigure implementarea corespunzãtoare a asistentei în concordantã cu obiectivele managementului financiar adecvat;

b) sã furnizeze o certificare corespunzãtoare a validitãtii solicitãrilor pentru plãtile intermediare si plata finalã, bazatã pe cheltuielile efectuate;

c) sã furnizeze un sistem de audit corespunzãtor;

d) sã specifice institutiile si responsabilitãtile si, în particular, controlul efectuat la diferite niveluri pentru a asigura validitatea certificãrii;

e) sã faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot apãrea în executarea actiunilor si a proiectelor;

f) sã stabileascã mãsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul executiei proiectului, în particular în ceea ce priveste managementul financiar.

2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzãtor este cel care îndeplineste cerintele mentionate în apendicele A.

 

SECTIUNEA a 3-a

 

1. Tãrile beneficiare trebuie sã organizeze controale periodice sau finale ale mãsurilor si proiectelor, denumite în continuare controale, efectuate în particular pentru:

a) a verifica eficienta sistemelor de management si control în vigoare;

b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaratiile de cheltuieli de la diferitele niveluri implicate.

2. Tãrile beneficiare trebuie sã organizeze o distributie egalã a controalelor pe parcursul perioadei în cauzã.

3. La selectia mãsurilor si proiectelor ce vor face obiectul controalelor se vor avea în vedere:

a) controlul unui esalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveste tipul si mãrimea lor;

b) factorii de risc identificati de controalele nationale sau ale Comunitãtii;

c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autoritãti de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autoritãti de implementare si beneficiarii finali sã fie subiectul aceluiasi tip de control înainte de finalizarea fiecãrui proiect.

 

SECTIUNEA a 4-a

 

Pe parcursul controalelor tãrile beneficiare trebuie sã urmãreascã verificarea urmãtoarelor:

a) aplicarea practicã si eficacitatea sistemelor de management si control;

b) corespondenta dintre înregistrãri si documentele justificative la nivelul beneficiarului final si al autoritãtilor intermediare, pentru un numãr adecvat de documente contabile;

c) existenta unui sistem de audit adecvat;

d) natura si calendarul cheltuielilor relevante (angajamente si plãti) pentru un numãr adecvat de cheltuieli, corespunzãtor cerintelor Comunitãtii, în ceea ce priveste caracteristicile fizice aprobate ale proiectului si ale lucrãrilor executate;

e) utilizarea proiectului este în concordantã cu cea descrisã în solicitarea de cofinantare din partea Comunitãtii;

f) contributiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finantare si sunt plãtite beneficiarului final fãrã nici un fel de reducere sau întârziere nejustificatã;

g) a fost fãcutã disponibilã cofinantarea nationalã corespunzãtoare;

h) mãsurile cofinantate au fost implementate în concordantã cu prevederile memorandumului de finantare corespunzãtor mãsurii finantate.

 

SECTIUNEA a 5-a

 

Controalele trebuie sã stabileascã dacã anumite probleme apãrute au un caracter sistematic sau prezintã un risc pentru altii; trebuie, de asemenea, sã identifice cauzele unor astfel de situatii, orice examinãri ulterioare si actiunile corective si preventive, care sunt necesare.

 

SECTIUNEA a 6-a

 

Fiecare tarã beneficiarã si Comisia trebuie sã se consulte cel putin o datã pe an în vederea coordonãrii programelor de control, pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel national si comunitar. Aceste consultãri trebuie sã se refere la tehnicile de analizã a riscului care vor fi aplicate si trebuie sã tinã seama de controalele recente, de rapoartele si comunicãrile autoritãtilor nationale, ale Comisiei si Curtii Europene de Conturi.

 

SECTIUNEA a 7-a

 

1. Tãrile beneficiare trebuie sã asigure investigarea si solutionarea corespunzãtoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor nationale sau comunitare.

2. Dacã o neregulã evidentã nu a fost solutionatã în mod corespunzãtor în termen de 6 luni din momentul în care a fost raportatã autoritãtii de implementare în cauzã, tara beneficiarã trebuie sã informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în conditiile prevãzute în anexa nr. III.5.

3. Pentru paragrafele 1 si 2, solutionat corespunzãtor înseamnã prezentarea de dovezi suficiente care sã demonstreze cã neregula nu a existat sau a fost corectatã de beneficiarul final ori de autoritatea de implementare în fata persoanei sau a organizatiei adecvate, responsabilã pentru

control în tara beneficiarã.

Dacã o anumitã neregulã are un caracter sistematic, solutionat corespunzãtor înseamnã adoptarea actiunilor necesare pentru corectarea cazurilor care nu au fost identificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor.

4. Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii de pe înregistrãrile contabile si de pe documentele relevante sau de pe orice alt document necesar.

 

SECTIUNEA a 8-a

 

1. Tara beneficiarã va prezenta Comisiei o declaratie elaboratã de o persoanã sau de o organizatie independentã de serviciul de implementare, al cãrei model indicativ este prezentat în apendicele B, nu mai târziu de data solicitãrii plãtii finale referitoare la mãsura finantatã. Declaratia  va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenti si va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitãrii efectuãrii plãtii finale, a legalitãtii si regularitãtii operatiunilor, cu evidentierea declaratiei finale privind cheltuielile.

2. În cazul în care existã puncte slabe importante în ceea ce priveste managementul si controlul sau frecventa ridicatã a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurãri de ansamblu pentru validitatea solicitãrii efectuãrii plãtii finale, declaratia trebuie sã se refere la aceste circumstante si sã furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor si a impactului financiar.

În asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificãrii si rectificãrii neregulilor într-o perioadã specificatã.

 

SECTIUNEA a 9-a

 

Tãrile beneficiare vor informa Comisia pânã la data de 30 iunie a fiecãrui an, iar pentru prima oarã pânã la data de 30 iunie 2002 cel târziu, în ceea ce priveste aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specialã la cerintele sectiunii a 2-a si incluzând orice completãri sau actualizãri necesare ale descrierii sistemelor de management si control, cerute în sectiunea a IX-a din anexa nr. III.1.

 

SECTIUNEA a 10-a

 

Comisia si tara beneficiarã trebuie sã lucreze împreunã pentru a se asigura cã obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare tarã beneficiarã.

 

SECTIUNEA a 11-a

 

1. Persoanele si organizatiile responsabile cu implementarea operatiunilor cofinantate de Comunitate trebuie sã se asigure cã toate documentele si evidentele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta.

2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita sã le fie furnizate extrase sau copii de pe documentele ori evidentele contabile mentionate în paragraful 1.

 

SECTIUNEA a 12-a

 

Informatiile colectate pe parcursul controalelor trebuie sã fie protejate de secretul profesional, în concordantã cu prevederile relevante ale legislatiei nationale si comunitare.

Aceste informatii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atributiilor lor în cadrul tãrii beneficiare sau în cadrul institutiilor comunitare, trebuie sã intre în posesia acestora pentru îndeplinirea atributiilor respective.

 

SECTIUNEA a 13-a

 

Oficialii Comisiei Europene trebuie sã aibã acces la toate documentele elaborate în scopul efectuãrii controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informatiile stocate în sistemele de procesare a datelor.

 

SECTIUNEA a 14-a

 

Prevederile acestui acord nu împiedicã tãrile beneficiare sã aplice proceduri nationale de control mai riguroase decât cele descrise aici.

 

Apendicele A

 

DESCRIEREA SUCCINTÃ

a cerintelor referitoare la informatiile necesare pentru un sistem de audit corespunzãtor

 

Un sistem de audit corespunzãtor, descris în sectiunea a 2-a c), este îndeplinit pentru o anumitã formã de asistentã când:

1. Evidentele contabile tinute la nivelul de management corespunzãtor furnizeazã informatii detaliate despre plãtile fãcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinantat, inclusiv data înregistrãrii contabile, suma fiecãrei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data si metoda de platã; înregistrãrile vor fi sustinute de documentele justificative necesare (de exemplu, facturi).

2. În cazul cheltuielilor care au doar partial legãturã cu operatiunile cofinantate de Comunitate existã justificãri suficiente care sã demonstreze corectitudinea alocãrii sumelor între cele cofinantate de Comunitate si celelalte operatiuni. Justificãri similare existã, de asemenea, pentru toate tipurile de cheltuieli care sunt recunoscute ca fiind eligibile ca valoare sau în raport cu celelalte costuri.

3. Planurile tehnice si de finantare ale proiectelor, rapoartele de progres, documentele privind aprobarea asistentei financiare nerambursabile, procedurile de licitatie si contractare etc. sunt pãstrate disponibile la nivelul de management adecvat.

4. La raportarea plãtilor cãtre o autoritate intermediarã informatiile mentionate în paragraful 1 sunt incluse într-o declaratie de cheltuieli detaliatã care precizeazã, pentru fiecare proiect cofinantat de Comunitate, fiecare cheltuialã individualã, în vederea întocmirii sumei totale certificate.

Aceste declaratii detaliate de cheltuieli constituie documentele de bazã pentru înregistrãrile contabile ale autoritãtilor intermediare.

5. Autoritãtile intermediare vor tine înregistrãri contabile pentru fiecare proiect si pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare datã de beneficiarii finali. La raportare cãtre ofiterul financiar mentionat în paragraful (9) din sectiunea a III-a din anexa nr. III autoritãtile intermediare vor prezenta o listã cuprinzând proiectele aprobate în cadrul fiecãrei forme de asistentã, împreunã cu informatiile pentru fiecare proiect, cuprinzând cel putin o identificare completã a proiectului si a beneficiarului final, data aprobãrii asistentei financiare nerambursabile, sumele alocate si plãtite, perioada acoperitã de cheltuieli si suma cheltuielilor pe mãsuri si subprograme. Aceste informatii constituie documentatia justificativã a înregistrãrilor contabile fãcute de autoritãtile desemnate si baza pentru pregãtirea declaratiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.

6. În cazul în care benficiarii finali raporteazã direct autoritãtii desemnate, declaratiile detaliate de cheltuieli mentionate în paragraful 4 constituie documentatia justificativã pentru înregistrãrile contabile ale autoritãtii desemnate care este responsabilã cu întocmirea listei cuprinzând proiectele, mentionatã în paragraful 5.

7. În cazurile în care una sau mai multe autoritãti intermediare intervin între beneficiarul final si autoritãtile desemnate fiecare autoritate intermediarã solicitã, pentru aria sa de responsabilitate, declaratii detaliate privind sumele cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentatie justificativã pentru propriile înregistrãri contabile, raportând institutiilor superioare un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect.

8. În cazul altor moduri de organizare a procedurilor de management si de informare, inclusiv al transferurilor computerizate de date, toate autoritãtile implicate vor obtine suficiente informatii de la nivelul inferior pentru a-si justifica propriile înregistrãri contabile si sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzãtor al rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuialã si pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final.

 

Apendicele B

 

MODEL INDICATIV AL DECLARATIEI

care trebuie anexatã la cererea finalã de platã

 

Cãtre Comisia Europeanã

Directoratul General

REGIO

Subiect: <Mãsura finantatã prin ISPA - numãrul si localizarea>

 

1. Subsemnatul, .................................... (Se specificã numele, functia si serviciul) am examinat declaratia finalã de platã   pentru......................................................................................, (Se indicã mãsura finantatã prin ISPA si perioada acoperitã.) împreunã cu cererea cãtre Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitarã.

Scopul controlului

2. Am condus controlul în concordantã cu prevederile CMCF, am planificat si am executat controlul în vederea obtinerii unei asigurãri rezonabile cã declaratia finalã de cheltuieli si cererea de platã a sumelor provenite din asistenta comunitarã nu contin declaratii false ....... . (Se descriu pe scurt etapele practice de executare a controlului.)

Observatii

3. Scopul controlului a fost îngrãdit de urmãtoarele:

a) ............................................................

b) ............................................................

c) .................................................... etc.

(Se vor indica limitãrile controlului, de exemplu, probleme sistemice, deficiente de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentatiei ajutãtoare, cazurile aflate în proceduri legale etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitãri si asistenta comunitarã corespunzãtoare acestora.)

4. Controlul împreunã cu concluziile oricãrui alt control national sau din partea Comunitãtii la care am avut acces au dezvãluit o frecventã scãzutã/ridicatã (se va indica corespunzãtor; dacã este ridicatã se va explica) a erorilor/neregulilor.

Toate erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfãcãtor de autoritãtile de management si nu par sã afecteze suma provenitã din asistenta comunitarã, cu urmãtoarele exceptii:

a) ............................................................

b) ............................................................

c) .................................................... etc.

(Se indicã erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzãtor si, pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora, extinderea problemelor si mãrimea sumelor provenite din asistenta comunitarã, care par sã fie afectate de acestea.).

 Concluzii

În cazul în care nu existã limitãri ale controlului, iar frecventa erorilor depistate este redusã si toate problemele au fost rezolvate în mod satisfãcãtor:

5. a) În urma controlului si a concluziilor oricãrui control national sau din partea Comunitãtii la care am avut acces, opinia mea este cã declaratia finalã de cheltuieli prezintã corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile fãcute în concordantã cu reglementãrile si cu prevederile programului si solicitarea fãcutã Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitarã pare sã fie validã.

În cazul în care existã unele limitãri ale controlului, dar frecventa erorilor nu este ridicatã, sau dacã existã probleme care nu au fost rezolvate în mod satisfãcãtor:

5. b) Cu exceptia problemelor la care s-a fãcut referire la pct. 3 si/sau a erorilor/neregulilor care par cã nu au fost rezolvate în mod satisfãcãtor si la care s-a fãcut referire la pct. 4, opinia mea, bazatã pe controlul efectuat si pe concluziile oricãrui control national sau din partea Comunitãtii la care am avut acces, este cã declaratia finalã de cheltuieli prezintã corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile fãcute în concordantã cu reglementãrile si prevederile programului si solicitarea fãcutã Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitarã pare sã fie validã.

În cazul în care existã limitãri majore ale controlului sau frecventa erorilor depistate este ridicatã, chiar dacã erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfãcãtor:

5. c) Din cauza problemelor la care s-a fãcut referire la pct. 3 si/sau a frecventei ridicate a erorilor mentionate la pct. 4, nu sunt în pozitia de a exprima o opinie asupra declaratiei finale de cheltuieli si asupra solicitãrii fãcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitarã.

 

 

 

ACORD

cu privire la nereguli si la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA

 

SECTIUNEA 1

 

Acest acord nu trebuie sã afecteze aplicarea în tara beneficiarã a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciarã dintre tãrile beneficiare ori dintre Comisie si tãrile beneficiare cu privire la problemele penale.

 

SECTIUNEA a 2-a

 

(1) Tãrile beneficiare trebuie sã comunice Comisiei în termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare a memorandumului de finantare:

- prevederile stabilite de lege, reglementãrile sau actiunile administrative pentru aplicarea mãsurilor finantate prin ISPA;

- lista cuprinzând autoritãtile si organismele responsabile cu aplicarea mãsurii, principalele prevederi referitoare la rolul si functionarea acestor autoritãti si organisme si la procedurile pentru aplicarea cãrora sunt responsabile.

(2) Tãrile beneficiare trebuie sã comunice imediat Comisiei orice amendamente la informatiile furnizate prin îndeplinirea cerintelor paragrafului (1).

(3) Comisia trebuie sã studieze comunicãrile fãcute de tãrile beneficiare si trebuie sã le informeze asupra concluziilor rezultate.

Aceasta trebuie sã rãmânã în contact cu tãrile beneficiare atâta timp cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei sectiuni.

 

SECTIUNEA a 3-a

 

Neregulã înseamnã orice încãlcare a prevederilor memorandumului de finantare, rezultând dintr-o actiune sau omisiune a unui operator economic, care are ori a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitãtii si/sau a legilor nationale relevante ori o grupã de cheltuialã nejustificatã.

 

SECTIUNEA a 4-a

 

(1) În timpul celor douã luni dupã sfârsitul fiecãrui trimestru tãrile beneficiare trebuie sã raporteze Comisiei, Oficiului European Antifraudã orice nereguli care au constituit subiectul initierii unor investigatii administrative sau judiciare.

Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, sã dea detalii privind:

- mãsura finantatã prin ISPA;

- prevederile care au fost încãlcate, natura si suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o platã, sumele care ar fi fost plãtite gresit dacã nu s-ar fi descoperit neregulile, cu exceptia cazurilor în care eroarea sau neglijenta este descoperitã înaintea plãtii si nu conduce la pedepse administrative sau judiciare;

- suma totalã si distributia acesteia între diferitele surse de finantare;

- perioada în care sau momentul în care neregula a fost comisã;

- practicile folosite pentru comiterea neregulii;

- felul în care a fost descoperitã neregula;

- autoritãtile nationale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli;

- consecintele financiare, suspendarea, dacã este cazul, a plãtilor si posibilitãtile de recuperare;

- data si sursa primei informatii care a dus la suspiciunea cã se comite o neregulã, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula si, dacã este cazul, tara beneficiarã si tertele tãri implicate;

- identitatea oricãror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informatii nu au relevantã în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauzã.

(2) Dacã unele dintre informatiile mentionate la paragraful (1) si, în particular, cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor si maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, tãrile beneficiare trebuie, pe cât posibil, sã furnizeze informatiile lipsã atunci când înainteazã Comisiei urmãtoarele rapoarte trimestriale privind neregulile.

(3) Dacã reglementãrile nationale prevãd confidentialitatea investigatiilor, comunicarea informatiilor trebuie sã fie subiectul unei autorizãri din partea unei instante judecãtoresti competente.

 

SECTIUNEA a 5-a

 

Fiecare tarã beneficiarã trebuie sã raporteze Comisiei si, dacã este necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau presupuse cã au existat, atunci când existã temerea cã:

- acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului sãu; si/sau

- aratã cã un nou mal praxix a fost implicat (folosit).

 

SECTIUNEA a 6-a

 

În timpul celor douã luni dupã sfârsitul fiecãrui trimestru tãrile beneficiare trebuie sã informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit conform prevederilor sectiunii a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior si a schimbãrilor importante care rezultã din acestea, incluzând:

- sumele care au fost sau se asteaptã sã fie recuperate;

- mãsurile interimare luate de tara beneficiarã pentru asigurarea recuperãrii sumelor plãtite gresit;

- procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperãrii sumelor plãtite gresit si pentru impunerea sanctiunilor;

- motivele în cazul suspendãrii procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificatã înainte de luarea deciziei;

- orice suspendãri ale acuzãrilor judiciare.

Tãrile beneficiare trebuie sã notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri.

 

SECTIUNEA a 7-a

 

Dacã nu existã nereguli de raportat în perioada de referintã, tãrile beneficiare trebuie sã informeze Comisia despre acest lucru în aceeasi limitã de timp stabilitã în paragraful (1) din sectiunea a 4-a.

 

SECTIUNEA a 8-a

 

Atunci când autoritãtile competente din tara beneficiarã decid, la cererea expresã a Comisiei, sã initieze sau sã continue procedurile legale în vederea recuperãrii sumelor plãtite gresit, Comisia poate sã decidã sã ramburseze tãrii beneficiare, total sau partial, costurile legale si costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacã procedurile nu au avut succes.

 

SECTIUNEA a 9-a

 

(1) Comisia trebuie sã pãstreze contacte corespunzãtoare cu tara beneficiarã în scopul suplimentãrii informatiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în sectiunea a 4-a, despre procedurile mentionate în sectiunea a 6-a si, în particular, despre posibilitatea de recuperare.

(2) Independent de contactele mentionate în paragraful (1), Comisia trebuie sã informeze tãrile beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manierã încât sugereazã cã practici similare sau identice pot apãrea în alte tãri beneficiare.

(3) Comisia trebuie sã organizeze pentru reprezentantii tãrilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunitãtii, pentru a examina împreunã cu acestia informatiile obtinute conform sectiunilor 4, 5 si 6 si paragrafului (1) din aceastã sectiune, în special cu privire la învãtãmintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la mãsurile de prevenire si la procedurile legale.

(4) La cererea unei tãri beneficiare sau a Comisiei tãrile beneficiare si Comisia trebuie sã se consulte în scopul eliminãrii oricãrui aspect ce prejudiciazã interesele Comisiei, care devine evident în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare.

 

SECTIUNEA a 10-a

 

Comisia trebuie sã informeze cu regularitate tãrile beneficiare, în cadrul conventiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mãrime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite si despre categoriile de nereguli, împãrtite pe tipuri si pe sume (valoric).

 

SECTIUNEA a 11-a

 

(1) Tãrile beneficiare si Comisia trebuie sã ia toate precautiile necesare pentru a se asigura cã informatiile pe care le schimbã rãmân confidentiale.

(2) Informatiile la care se face referire în acest acord nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din tãrile beneficiare sau din cadrul institutiilor comunitare, care au, conform atributiilor lor, acces la acestea, decât dacã tãrile beneficiare care le furnizeazã au specificat în mod expres aceasta.

(3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvãluite altor tãri beneficiare sau institutii comunitare numai dacã acest lucru este necesar pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a se stabili dacã o presupusã neregulã a avut loc.

(4) Informatiile comunicate sau obtinute în orice mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confidentialitãtii profesionale si vor fi protejate în acelasi mod în care informatii similare sunt protejate de legislatia nationalã a tãrilor beneficiare care le primesc si de cãtre prevederile corespondente aplicabile institutiilor Comunitãtii.

În plus aceste informatii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevãzut în prezentul acord decât dacã autoritãtile care le-au furnizat si-au dat acordul expres si cu conditia ca prevederile în vigoare în tãrile beneficiare în care se gãseste institutia beneficiarã sã nu interzicã asemenea comunicare sau folosire.

(5) Paragrafele (1)-(4) nu împiedicã folosirea, în orice actiune legalã sau procedurã instituitã ulterior pentru neconcordanta cu regulile Comunitãtii în domeniul asistentei pentru preaderare, a informatiilor obtinute conform acestui acord. Autoritatea competentã din tãrile beneficiare care a furnizat aceste informatii trebuie informatã dinainte despre o asemenea folosire.

(6) Când o tarã beneficiarã notificã Comisiei cã o persoanã fizicã sau juridicã, al cãrei nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, în urma anchetei ulterioare se dovedeste cã nu a fost implicatã în nici o neregulã, Comisia trebuie sã îi informeze în continuare pe toti cei cãrora le-a dezvãluit numele, conform prezentului acord, despre acest fapt. Aceste persoane nu trebuie dupã aceea sã mai fie tratate, în virtutea notificãrilor anterioare, ca persoane implicate în neregula avutã în vedere.

 

SECTIUNEA a 12-a

 

Sumele recuperate trebuie distribuite între tãrile beneficiare si Comisie în conformitate cu ratele de cofinantare, proportional cu cheltuielile deja fãcute de acestea.

 

SECTIUNEA a 13-a

 

Verificãrile si inspectiile pe loc, efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunitãtii împotriva neregulilor, astfel cum sunt definite în sectiunea a 3-a, trebuie pregãtite si conduse de Comisie în strânsã cooperare cu autoritãtile competente din tãrile beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul si scopul verificãrilor si al inspectiilor mentionate în aceastã anexã, astfel încât autoritãtile sã poatã acorda tot sprijinul necesar. În acest scop oficialii tãrii beneficiare implicate pot participa la verificãrile si inspectiile pe loc.

În plus, dacã tara beneficiarã implicatã doreste, verificãrile si inspectiile pe loc pot fi efectuate împreunã de Comisie si autoritãtile competente ale tãrii beneficiare.

 

SECTIUNEA a 14-a

 

Verificãrile si inspectiile pe loc trebuie efectuate de Comisie la operatori economici persoane fizice sau juridice sau la alte organisme nationale cãrora le este atribuitã putere legalã, dacã existã motive sã se creadã cã au fost comise nereguli.

Pentru a se facilita efectuarea de cãtre Comisie a acestor verificãri si inspectii operatorilor economici trebuie sã le fie solicitatã o garantare a accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau la alte suprafete folosite în scopuri de afaceri.

Când este strict necesar sã se stabileascã unde si dacã neregulile existã, Comisia poate efectua verificãri si inspectii la alti operatori economici implicati, pentru a avea acces la informatiile pertinente detinute de acestia despre faptele care fac subiectul verificãrilor si inspectiilor pe loc.

 

SECTIUNEA a 15-a

 

(1) Verificãrile si inspectiile pe loc trebuie efectuate, în baza responsabilitãtii si autoritãtii Comisiei, de cãtre oficialii sau de alti angajati ai acesteia, împuterniciti corespunzãtor în baza regulamentelor relevante ale Comisiei si numiti în continuare inspectorii Comisiei. Personalul pus la dispozitie Comisiei de tara beneficiarã în cadrul procesului de înfrãtire institutionalã - twinning – poate sã participe la aceste verificãri si inspectii.

Inspectorii Comisiei îsi vor exercita puterea pe baza unei autorizatii care le atestã identitatea si pozitia, împreunã cu un document care sã indice subiectul si scopul verificãrii si inspectiei pe loc.

Conform legii comunitare aplicabile este necesar ca ei sã corespundã regulilor de procedurã stabilite de legile tãrii beneficiare implicate.

(2) Sub rezerva întelegerii cu tara beneficiarã Comisia poate cere asistenta oficialilor din tãrile beneficiare ca observatori si poate apela la alte organisme, care activeazã sub responsabilitatea sa, sã acorde asistentã tehnicã.

Comisia trebuie sã se asigure cã toti oficialii si organismele mentionate mai sus prezintã toate garantiile cu privire la competenta tehnicã, independenta si respectarea secretului profesional.

 

SECTIUNEA a 16-a

 

(1) Inspectorii Comisiei trebuie sã aibã acces, în aceleasi conditii cu inspectorii administratiei nationale si în conformitate cu legislatia nationalã, la toate informatiile si documentatiile despre operatiunile implicate, care sunt necesare pentru desfãsurarea corespunzãtoare a inspectiilor pe loc. Acestia se pot folosi de toate facilitãtile de inspectie ca si inspectorii administratiei nationale si pot face copii în special de pe documentele relevante.

Verificãrile si inspectiile pe loc pot privi, în particular:

- registre si documente profesionale, cum ar fi facturi, liste de termene si conditii, omitere de plãti, declaratii privind materialele folosite si munca efectuatã, documente bancare pãstrate de operatorii economici, date computerizate;

- sistemele si metodele de productie, ambalare si expediere;

- verificãri fizice privind natura si cantitatea bunurilor sau ale operatiunilor finalizate;

- prelevarea si verificarea de mostre;

- progresul lucrãrilor si investitiilor pentru care s-a acordat finantarea si utilizarea investitiilor finalizate;

- documente contabile si bugetare;

- implementarea tehnicã si financiarã a proiectelor subsidiare.

(2) Dacã este cazul, este în sarcina tãrii beneficiare, la cererea Comisiei, sã ia toate mãsurile de precautie corespunzãtoare, în conformitate cu legislatia nationalã, în special pentru protejarea probelor.

 

SECTIUNEA a 17-a

 

(1) Informatiile comunicate sau obtinute în orice fel conform prevederilor acestei anexe sunt acoperite de secretul profesional si sunt protejate în acelasi mod în care informatiile similare sunt protejate de legislatia nationalã a tãrii beneficiare care le primeste si de prevederile corespunzãtoare aplicabile institutiilor comunitare. Asemenea informatii nu pot fi comunicate altor persoane în afara celor din institutiile Comunitãtii sau din tãrile beneficiare, a cãror functie necesitã cunoasterea lor, si nici nu pot fi folosite de institutiile Comunitãtii în alte scopuri decât cele de asigurare a unei protectii eficiente a intereselor financiare ale Comunitãtii în toate tãrile beneficiare. Când o tarã beneficiarã intentioneazã sã foloseascã în alte scopuri informatiile obtinute de oficialii care participã sub autoritatea sa ca observatori la verificãrile si inspectiile pe loc, trebuie sã cearã aprobarea tãrii beneficiare de la care informatia respectivã a fost obtinutã.

(2) Comisia trebuie sã raporteze în cel mai scurt timp posibil autoritãtilor competente ale tãrii pe al cãrei teritoriu au fost efectuate verificãrile si inspectiile pe loc despre orice fapt sau suspiciune legatã de o neregulã pe care a aflat-o în cursul verificãrii sau al inspectiei pe loc. În orice moment Comisiei i se va putea cere sã informeze autoritatea sus-mentionatã despre rezultatele unor asemenea verificãri si inspectii.

(3) Inspectorii Comisiei trebuie sã se asigure cã la întocmirea rapoartelor lor se tine seama de cerintele procedurale specificate în legislatia nationalã a tãrii beneficiare implicate. Documentele materiale si probatoare specificate în sectiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele mentionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie sã fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale tãrii beneficiare în care folosirea lor se dovedeste necesarã, în acelasi mod si în aceleasi conditii ca si rapoartele întocmite de inspectorii administratiei nationale. Acestea trebuie sã fie subiectul acelorasi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administratiei nationale si vor avea aceeasi valoare ca acestea. Când o inspectie este desfãsuratã în comun, inspectorii nationali care au luat parte la operatiune vor fi rugati sã contrasemneze raportul întocmit de inspectorii Comisiei.

 

SECTIUNEA a 18-a

 

Când operatorii economici la care se face referire în sectiunea a 14-a se opun unei verificãri sau inspectii pe loc, tara beneficiarã implicatã, actionând în conformitate cu regulile nationale, trebuie sã acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sã îsi îndeplineascã sarcinile de verificare sau inspectie pe loc.

Este de datoria tãrii beneficiare sã ia toate mãsurile necesare în conformitate cu legislatia nationalã.

 

ANEXA Nr. III.6

 

CERINTELE

privind informarea si publicitatea

 

Regulile stabilite în prezenta anexã referitoare la informare si publicitate au încã un caracter provizoriu. De aceea regulile consimtite în acest memorandum de finantare nu impun regulile ce vor fi aplicate altor mãsuri care beneficiazã de asistentã financiarã ISPA.

Regulile privind detaliile întelegerii referitoare la informare si publicitate

1. Obiective si scop

Mãsurile de informare si publicitate privind asistenta acordatã prin ISPA au ca scop:

- sã mãreascã constientizarea si transparenta publicã fatã de activitãtile Comunitãtii Europene;

- sã informeze potentialii beneficiari si organizatiile profesionale despre posibilitãtile ISPA

Informarea si publicitatea trebuie sã priveascã toate proiectele pentru care ISPA asigurã asistentã financiarã. Tinta mãsurilor de informare si publicitate este de a informa publicul general si, de asemenea, potentialii beneficiari, inclusiv:

- autoritãtile regionale, locale sau publice;

- partenerii sociali si economici;

- organizatiile neguvernamentale;

- operatorii si promotorii de proiect;

- orice alte pãrti interesate despre oportunitãtile oferite de ISPA.

2. Principii generale

Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA, denumite în continuare organisme responsabile, sunt rãspunzãtoare pentru toate mãsurile de publicitate imediate.

Publicitatea trebuie condusã în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate despre mãsurile luate în acest scop.

Organismul responsabil trebuie sã ia toate mãsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivã a acestor aranjamente si sã colaboreze cu departamentele Comisiei.

Mãsurile de informare si publicitate trebuie luate în timp util, imediat dupã ce asistenta ISPA este aprobatã. Comisia îsi rezervã dreptul sã initieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistentei ISPA, dacã tara beneficiarã nu îsi îndeplineste obligatiile stabilite în prezenta

anexã.

3. Îndrumãri privind activitãtile de informare si publicitate

În afarã de regulile detaliate, stabilite la pct. 4, urmãtoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate mãsurile de informare si publicitate:

3.1. Media

Organismul responsabil trebuie sã informeze media în modul cel mai corespunzãtor despre actiunile cofinantate prin ISPA. Participarea Comunitãtii Europene va fi reflectatã exact în aceste informãri.

Pentru aceasta lansarea formalã a proiectelor si fazele importante ale implementãrii lor vor face subiectul unor mãsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presã, radio si televiziune). Trebuie asiguratã o colaborare corespunzãtoare cu delegatiile Comisiei în tãrile beneficiare implicate.

3.2. Actiunile de informare

Organizarea actiunilor de informare, cum ar fi: conferinte, seminarii, târguri si expozitii legate de implementarea proiectelor partial finantate prin ISPA, trebuie sã mentioneze explicit participarea Comunitãtii Europene.

Trebuie sã se beneficieze de aceastã oportunitate pentru a se expune steagul Comunitãtii Europene în sãlile de conferintã si sigla Comunitãtii Europene pe documente.

Delegatiile Comisiei în tãrile beneficiare trebuie sã sprijine, dacã este necesar, organizarea si desfãsurarea unor asemenea evenimente.

3.3. Material informativ

Publicatiile (cum ar fi brosuri si prospecte) despre proiecte sau mãsuri similare trebuie sã continã pe copertã o indicatie clarã a siglei Comunitãtii Europene atunci când se foloseste si o siglã nationalã, regionalã sau localã.

Când publicatia include o prefatã aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã din tara beneficiarã, cât si, din partea Comisiei, de membrul Comisiei responsabil sau de cãtre un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul cã participarea Comunitãtii Europene este clarã.

Aceste publicatii trebuie sã facã referiri la organismele responsabile pentru informarea pãrtilor interesate.

Principiile sus-mentionate se vor aplica, de asemenea, si materialelor audiovizuale sau de pe paginile web.

4. Obligatii ale tãrilor beneficiare

Informarea si publicitatea trebuie sã facã obiectul unei serii coerente de mãsuri definite de organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Tãrile beneficiare trebuie sã se asigure cã reprezentantii Comisiei, inclusiv delegatiile sale, sunt corect implicate în cele mai importante activitãti legate de ISPA.

Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie sã ia urmãtoarele mãsuri care sã indice participarea ISPA în proiectele mentionate:

a) Informarea referitoare la proiect

Mãsurile de informare si publicitate prompte trebuie luate pentru a constientiza publicul general în privinta asistentei acordate de Comunitatea Europeanã prin ISPA.

Organismul responsabil trebuie sã publice continutul proiectelor în cea mai adecvatã formã si sã se asigure cã asemenea documente sunt difuzate cãtre media localã si regionalã si sã le tinã la dispozitie pãrtilor interesate.

Mãsurile prompte vor include:

- panouri de publicitate ridicate la locul lucrãrilor;

- plãci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general,

care vor fi instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos.

b) Informatii generale referitoare la ISPA

În plus fatã de prevederile pct. a) organismul responsabil, împreunã cu coordonatorul national ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulatã a informatiilor generale despre asistenta ISPA alocatã tãrii lor, subliniind implementarea proiectelor si rezultatele obtinute. Aceastã informare generalã trebuie sã aibã loc cel putin o datã pe an si sã fie fãcutã disponibilã Comisiei pentru raportul anual.

Informarea va avea forma unor brosuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu, videoclip) si conferinte de înstiintare la un nivel corespunzãtor.

Informarea trebuie sã grupeze proiectele dupã natura lor si/sau sã se focalizeze pe proiectele de interes relevant.

Aceasta trebuie actualizatã anual si transmisã televiziunilor sau posturilor de radio nationale si regionale, Comisiei si, la cerere, altor pãrti interesate, astfel cum sunt definite la pct. 1.

5. Activitatea comitetelor de monitorizare

Comitetele de monitorizare trebuie sã se asigure cã existã informatii adecvate cu privire la activitatea lor. În acest scop fiecare comitet de monitorizare trebuie sã informeze media, cât de des considerã necesar, despre progresul proiectului/proiectelor pentru care este responsabil. Presedintele va fi responsabil pentru contactele cu media si va fi asistat de reprezentantii Comisiei.

Pregãtirile corespunzãtoare vor fi fãcute, de asemenea, în colaborare cu Comisia si cu delegatiile acesteia în tãrile beneficiare, atunci când au loc evenimente importante, cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurãri.

Reprezentantii Comisiei în comitetele de monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanta cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special cu cele care privesc panourile de publicitate si plãcile comemorative (vezi prevederile de mai jos).

Mãsurile de informare si publicitate si probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie sã fie înmânate presedintelui de cãtre organismul responsabil. Copii de pe unele materi- ale de acest fel vor fi transmise Comisiei.

Presedintii comitetelor de monitorizare trebuie sã înainteze Comisiei toate informatiile care trebuie avute în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia.

6. Prevederi finale

Organismul responsabil poate în orice moment sã desfãsoare actiuni suplimentare pe care le considerã necesare.

Acesta trebuie sã consulte Comisia si sã o informeze despre initiativele pe care le are, astfel încât Comisia sã poatã participa în mod corespunzãtor la îndeplinirea acestora.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin delegatia sa la locul de desfãsurare, va asigura asistentã sub forma unui manual care va fi întocmit în limba nationalã. Acesta va contine îndrumãri detaliate în formã electronicã (CD-ROM) si va fi disponibil, la cererea contractantilor, la organismul responsabil sau la coordonaorul national ISPA.

Mãsuri speciale privind panourile de publicitate si plãcile comemorative

Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA tãrile beneficiare se vor asigura cã sunt îndeplinite urmãtoarele mãsuri de informare si publicitate:

1. Panourile de publicitate

Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfãsurare a lucrãrilor pentru proiectele finantate prin ISPA. Asemenea panouri de publicitate trebuie sã cuprindã un spatiu rezervat indicatiilor privind participarea Comunitãtii Europene.

Panourile de publicitate trebuie sã aibã o dimensiune potrivitã cu scala operatiunilor desfãsurate.

Sectiunea panoului de publicitate rezervatã Comunitãtii Europene trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele criterii:

- trebuie sã ocupe cel putin 50% din suprafata totalã a panoului de publicitate;

- trebuie sã poarte sigla Comunitãtii Europene si sã cuprindã textul urmãtor, astfel cum este prezentat în tabelul anexat.

Atunci când organismul responsabil nu ridicã propriul panou de publicitate care sã anunte implicarea sa în finantarea proiectului, asistenta acordatã de Comunitatea Europeanã trebuie anuntatã pe un panou de publicitate special. În asemenea cazuri prevederile sus-mentionate referitoare la contributia Comisiei Europene se aplicã prin analogie.

Panourile de publicitate trebuie înlãturate nu mai târziu de 6 luni de la data finalizãrii lucrãrilor si trebuie sã fie înlocuite cu o placã comemorativã, în conformitate cu prevederile pct. 2.

2. Plãcile comemorative

Plãcile comemorative permanente trebuie plasate pe teren si trebuie sã fie accesibile publicului general. În afara siglei Comunitãtii Europene asemenea plãci trebuie sã mentioneze contributia Comunitãtii Europene la proiect. Trebuie folosit textul urmãtor ca model pentru continutul cerut:

 

“Acest proiect a fost cofinantat cu ..... % de cãtre Comunitatea Europeanã. La finalul lucrãrii în ............................ costul total al proiectului a fost de ....................................... si contributia totalã (se mentioneazã anul) (moneda nationalã) a Comunitãtii Europene a fost de ........................... .” (moneda nationalã)

 

Exemplu:

 

Titlul proiectului

Localizarea

Sigla europeanã

Finantat de:

Uniunea Europeanã (asistentã financiarã nerambursabilã) ............ euro ................................ (moneda nationalã)

IFI (împrumut) ............ euro ................................ (moneda nationalã)

Autoritatea de implementare:

{Ministerul ...}

{Agentia ...}

Beneficiar: {Denumirea beneficiarului}

supervizare si management: {Denumirea firmei}

Contractant: {Denumirea contractantului}