MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

 

Anul XIII - Nr. 58      LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE    Vineri, 2 februarie 2001

 

SUMAR

 

REPUBLICĂRI

 

Regulamentul Senatului

 

REPUBLICĂRI

 

REGULAMENTUL SENATULUI*)

 

CAPITOLUL I

Organizarea Senatului

Sectiunea 1

Constituirea Senatului

 

Art. 1. - Senatul nou-ales se întruneste, potrivit Constitutiei României, la convocarea Presedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

*) Republicat în temeiul art. II din Hotărârea Senatului nr. 5 din 17 ianuarie 2001, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 25 ianuarie 2001 dându-se textelor o nouă numerotare.

Regulamentul Senatului a fost aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 16 din 30 iunie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 27 iulie 1993, si modificat prin:

- Hotărârea Senatului nr. 11 din 29 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 4 aprilie 1994;

- Hotărârea Senatului nr. 18 din 28 iunie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 28 iunie 1996;

- Hotărârea Senatului nr. 4 din 13 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 29 din 21 februarie 1997;

- Hotărârea Senatului nr. 6 din 16 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 19 martie 1999

- Hotărârea Senatului nr. 5 din 17 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 25 ianuarie 2001.

 

Art. 2. - (1) Până la alegerea Biroului permanent lucrările Senatului sunt conduse de cel mai în vârstă senator, asistat de 4 secretari desemnati dintre cei mai tineri senatori.

(2) Imposibilitatea exercitării atributiilor de către presedintele de vârstă sau de către unul ori mai multi secretari atrage de drept înlocuirea acestora cu următorii senatori, potrivit acelorasi criterii.

(3) Până la alegerea Biroului permanent pot avea loc dezbateri numai cu privire la validarea mandatelor de senator.

Art. 3. - (1) Pentru validarea mandatelor Senatul alege în prima sa sedintă o comisie compusă din 12 senatori, care să reflecte configuratia politică a Senatului rezultată din alegeri.

(2) Nu pot face parte din comisia de validare senatori împotriva cărora au fost înregistrate sesizări de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.

Art. 4. - (1) Numărul senatorilor care vor fi propusi în comisia de validare de către fiecare partid sau formatiune politică este în functie de numărul senatorilor acestora.

(2) Propunere pentru stabilirea numărului de senatori ce revine fiecărui partid sau formatiune politică se fac de reprezentantii acestora si se transmit secretarilor. Presedintele de vârstă prezintă Senatului aceste propuneri, în ordinea numărului de senatori ai fiecărui partid sau ai fiecărei

formatiuni politice. Senatul hotărăste asupra propunerilor cu votul majoritătii senatorilor prezenti.

(3) Componenta comisiei se aprobă de Senat cu votul majoritătii senatorilor prezenti.

Art. 5. - Comisia de validare îsi începe de îndată activitatea, îsi alege un presedinte si 2 vicepresedinti, care alcătuiesc biroul comisiei, si se organizează în 3 grupe de lucru cuprinzând câte 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis.

Art. 6. - (1) Biroul comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele complete primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu exceptia celor referitoare la membrii comisiei.

(2) Verificarea legalitătii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de biroul comisiei de validare, iar a membrilor biroului, de cei 9 membri ai grupelor de lucru.

(3) Biroul comisiei de validare si grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senator, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea acesteia. Propunerile se adoptă cu votul majoritătii membrilor comisiei.

(4) După expirarea termenului de 3 zile discutarea dosarelor nesolutionate se face în plenul comisiei.

(5) Comisia de validare se pronuntă si asupra contestatiilor depuse la această comisie, în termen de 3 zile de la constituirea sa.

(6) Contestatiile pot fi depuse, sub sanctiunea decăderii, până la adoptarea prin vot a raportului de către comisia de validare. Contestatiile pot fi formulate de cetăteni români cu drept de vot si de persoanele juridice române interesate.

Art.7. - Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai în cazul în care constată existenta, în legătură cu alegerea acestuia, a unor încălcări ale legii ce nu au făcut obiectul contestatiilor solutionate definitiv, în conformitate cu dispozitiile legii electorale.

Art. 8. - Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituire, întocmeste un raport în care nominalizează senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.

Art. 9. - Raportul este aprobat de comisie cu votul majoritătii membrilor acesteia în caz de paritate votul presedintelui este hotărâtor. Opiniile diferite se consemnează si fac parte din raport.

Art. 10. - Senatul se întruneste în a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare pentru dezbaterea raportului prezentat de presedintele comisiei.

Art. 11. - (1) Senatul se pronuntă printr-un singur vot asupra listei cuprinzând numele si prenumele senatorilor propusi pentru validare. Senatul dezbate si se pronuntă prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidarea mandatului.

(2) Validarea sau invalidarea mandatelor de senator se face cu votul majoritătii senatorilor prezenti.

Art. 12. - Senatul este legal constituit după validarea a două treimi din mandatele de senator.

Art. 13. - După validare senatorii depun jurământul în conditiile legii.

Art. 14. - După încheierea activitătii cornisiei de validare competentele acesteia revin Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităti si validări.

 

Sectiunea a 2-a

Grupurile parlamentare

 

Art. 15. - (1) După validare senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare.

(2) Un grup parlamentar poate fi constituit si poate functiona pe toată durata legislaturii dintr-un număr de cel putin 7 senatori, care au fost alesi pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice.

(3) Senatorii care au candidat pe listele unei coalitii electorale si care fac parte din partide sau formatiuni politice diferite se pot constitui în grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formatiunilor respective, în conditiile alin. (2).

(4) Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.

Art. 16. - (1) Senatorii alesi ca independenti se pot afilia unuia dintre grupurile parlamentare constituite potrivit art. 15 alin. (1) si (2).

(2) Trecerea de la un grup parlamentar la altul, precum si constituirea de grupuri parlamentare ale unui partid sau unei formatiuni politice care nu a participat la alegeri sau care nu a obtinut locuri în Senat în urma alegerilor sunt interzise.

(3) Senatorii care părăsesc un grup parlamentar constituit potrivit art. 15 alin. (1) si (2) nu se pot afilia altui grup parlamentar si nu pot reprezenta partide sau formatiuni politice care nu au obtinut mandate în Senat în urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri.

(4) Senatorii alesi ca independenti sau deveniti independenti prin părăsirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentru constituirea unui grup parlamentar.

Art. 17. - Grupurile parlamentare îsi aleg un presedinte, unul sau 2 vicepresedinti si un secretar înainte de sedinta de constituire a Senatului nou-ales.

Art. 18. - (1) Presedintele grupului are următoarele atributii:

a)  propune Senatului reprezentantii grupului în comisia de validare;

b) prezintă Senatului componenta nominală a grupului parlamentar;

c) reprezintă grupul în negocierile pentru compunerea Biroului permanent, pentru compunerea birourilor comisiilor permanente, precum si pentru compunerea comisiilor Senatului;

d) propune candidatii grupului pentru functiile din Biroul permanent;

e) participă la sediniele Biroului permanent ori de câte ori este invitat;

f) poate cere încheierea dezbaterilor în Senat;

g) poate cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente propusi de grupul pe care îl reprezintă;

h) informează membrii grupului asupra activitătilor Senatului si ale comisiilor Senatului;

i) reprezintă grupul ori de câte ori este nevoie în activitatea Senatului;

j) dă mandat unuia dintre vicepresedinti pentru înlocuirea sa.

(2) Vicepresedintele grupului îl înlocuieste pe presedinte în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie, în baza mandatului.

(3) Secretarul grupului tine evidenta prezntei si asigură redactarea proceselor-verbale.

Art. 19. - (1) Presedintele grupului prezintă Senatului denumirea acestuia, precum si componenta lui numerică si nominală.

(2) Succesiunea prezentărilor se stabileste de presedintele de vârstă al Senatului, în ordinea mărimii grupurilor parlarmentare.

Art. 20. - (1) Orice modificare intervenită în componenta unui grup parlamentar se aduce la cunostintă în scris presedintelui Senatului.

(2) Presedintele Senatului informează senatorii în sedintă publică asupra modificărilor intervenite în componenta grupurilor parlamentare.

Art. 21. - (1) Grupurile parlamentare, în functie de mărimea lor, îsi constituie un secretariat tehnic a cărui structură se stabileste de Biroul permanent. Numirea si salarizarea membrilor acestuia se fac prin ordin al secretarului general al Senatului, cu contract de muncă pe durată determinată, corespunzătoare legislaturii. Numirea în si revocarea din functie se fac la propunerea grupului parlamentar respectiv.

(2) Grupurile parlamentare dispun, de asemenea, de logistica necesară în vederea desfăsurării activitătii, precum si de mijloacele de transport, stabilite de Biroul perrtianent în functie de mărimea grupurilor.

 

Sectiunea a 3-a

Biroul permanent al Senatului

 

Art. 22. - (1) După constituirea legală a Senatului se aleg presedintele Senatului si ceilalti membri ai Biroului permanent al acestuia.

(2) Biroul permanent al Senatului se compune din: presedintele Senatului, 4 vicepresedinti, 4 secretari si 2 chestori. Presedintele Senatului este si presedintele Biroului permanent.

(3) Repartizarea functiilor în Biroul permanent se stabileste prin negocieri între reprezentantii grupurilor parlamentare, respectându-se configuratia politică a Senatului asa cum rezultă din constituirea initială a grupurilor parlamentare. În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se supune votului Senatului.

Art. 23. -  (1) Presedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

(2) Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a întrunit la primul tur de scrutin votul majoritătii senatorilor.

(3) Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participă primii 2 candidati care au obtinut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, primul clasat si candidatii care s-au clasat pe locul al doilea cu un număr egal de voturi; va fi declarat presedinte al Senatului candidatul care a obtinut cel mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate.

(4) În caz de egalitate de voturi se organizează un nou tur de scrutin.

Art. 24. - Presedintele Senatului este ales pe durata mandatului acestei Camere a Parlamentului.

Art. 25. - O dată cu alegerea presedintelui Senatului activitatea presedintelui de vârstă încetează.

Art. 26. - (1) Alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor care compun Biroul permartent se face la propunerea grupurilor parlamentare.

(2) În vederea depunerii propunerilor Senatul stabileste numărul de locuri din Biroul permanent care revine fiecărui grup parlamentar în conditiile art. 22 alin. (3). Propunerile se transmit presedintelui Senatului.

(3) Propunerile nominale pentru functiile prevăzute la alin. (1) si repartizate conform alin. (2) se fac de presedintii grupurilor parlamentare. Propunerile se înaintează presedintelui Senatului, care le va supune votului. Alegerea se face prin vot secret cu buletine.

(4) La primul tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obtinut votul majoritătii senatorilor.

(5) Dacă un candidat nu a obtinut numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, candidatul urmând să fie declarat ales dacă a obtinut votul majoritătii senatorilor prezenti.

(6) În cazul în care un candidat nu a obtinut nici după cel de-al doilea tur de scrutin numărul necesar de voturi, grupul parlamentar în cauză va face o altă propunere, care se supune aceleiasi proceduri de vot. Procedura se repetă până la alegerea unui reprezentant al acelui grup parlamentar în functia stabilită în Biroul permanent al Senatului.

Art. 27. - Vicepresedintii, secretarii si chestorii sunt alesi la începutul fiecărei sesiuni ordinare a Senatului.

 Art. 28. Pentru constatarea rezultatelor votului si încheierea procesului-verbal se alege o comisie formată din câte un reprezentant al grupurilor parlamentare din Senat.

Ar. 29. - (1) Membrii Biroului permanent pot fi revocati înainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezintă, prin votul majoritătii senatorilor. Votul este secret si se exprimă prin bile.

(2) Cererea de revocare se supune aprobării Senatului după 3 zile de la înregistrare, dar nu mai târziu de 10 zile.

Art. 30. - O dată cu alegerea Biroului permanent activitatea secretarilor desemnati în conditiile art. 2 încetează.

Art. 31. - Functiile din Biroul permanent, devenite vacante în timpul sesiunii, se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-a fost repartizată functia respectivă, în conditiile prevăzute la art. 26.

Art. 32. - (1) Biroul permanent al Senatului are următoarele atributii:

a) propune Senatului datele de începere si de terminare ale fiecărei sesiuni a Senatului, conform art. 63 din Constitutie;

b) solicită presedintelui Senatului convocarea în sesiune extraordinară;

c) supune aprobării plenului Regulamentul Senatului, precum si propunerile de modificare a acestuia;

d) pregăteste si asigură desfăsurarea în bune conditii a lucrărilor Senatului;

e) primeste proiectele de lege si propunerile legislative si sesizează comisiile permanente în vederea întocmirii rapoartelor si a elaborării avizelor, dispune difuzarea proiectelor de lege, a propunerilor legislative si a rapoartelor tuturor senatorîlor;

f) întocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Senatului si programul de activitate, cu participarea presedintilor grupurilor parlamentare, a presedintilor comisiilor permanente si cu consultarea reprezentantului Guvernului pentru relatia cu Parlamentul;

g) organizează relatiile Senatului cu parlamentele altor state si cu organizatiile parlamentare, stabileste componenta nominală a delegatiilor;

h) analizează si supune dezbaterii Senatului propunerile Comisiei de politică externă privind orientările generale ale politicii externe a României sau programele de politică externă;

i) supune spre aprobare Senatului componenta delegatiilor permanente la organizatiile parlamentare mondiale europene sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare;

j) prezintă Senatului proiectul de buget al acestuia si contul de încheiere a exercitiului bugetar;

k) exercită controlul financiar-contabil si ia hotărârile ce se impun în acest domeniu;

I) supune aprobării Senatului structura serviciilor acestuia;

m) propune Senatului numirea secretarului general;

n) aprobă statul de functii si regulamentul de organizare si functionare a serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general, precum gi regulamente privind desfăsurarea activitătii serviciilor Senatului;

o) controlează serviciile Senatului;

p) aprobă regulamentul privind paza, accesul si serviciul de permanenă în sediul Senatului;

r) îndeplineste orice alte atributii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat.

Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemnează în procese-verbale si în stenograme.

Art. 33. - Biroul permanent se convoacă la cererea presedintelui Senatului sau la cererea a cel putin 4 membri ai săi.

Art. 34. - Biroul permanent va invita la lucrările sale presedintii grupurilor parlamentare si presedintii comisiilor parlamentare ori de câte ori consideră necesar.

Art. 35. - (1) Presedintele Senatului are următoarele atributii:

a)      convoacă Senatul în sesiuni ordinare si extraordipare;

b)      conduce lucrările Senatului, asistat de 2 secretari;

c) acordă cuvântul, moderează discutiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileste ordinea votării, anuntă rezultatul acesteia si proclamă rezultatul votului;

d) asigură mentinerea ordinii în timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului;

e) conduce lucrările Biroului permanent;

f) reprezintă Senatul în relatiile cu Presedintele României, Camera Deputatilor, Guvernul si Curtea Constitutională;

g) reprezintă Senatul în relatiile interne si externe;

h) poate sesiza Curtea Constitutională în conditiile prevăzute la art. 144 lit. a) si b) din Constitutie;

i) dispune de fondul presedintelui, conform legii si în limitele prevederilor bugetare;

j) aprobă decontarea cheltuielilor pentru deplasările în străinătate pe care le-a dispus;

k) aprobă indemnizatiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaborator, precum si decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate pentru audieri la Senat;

l) îndeplineste si alte atributii prevăzute de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat.

(2) Presedintele Senatului asigură interimatul functiei de Presedinte al României, conform art. 97 din Constitutie.

Art. 36. - (1) Vicepresedintii îndeplinesc, în ordinea stabilită de Biroul permanent, atributii ale presedintelui, la solicitarea sau în absenta acestuia.

(2) În perioada în care presedintele Senatului asigură interimatul functiei de Presedinte al României atributiile presedintelui Senatului se exercită de unul dintre vicepresedinti, ales prin vot secret, cu majoritatea voturilor senatorilor.

Art. 37. - Secretarii întocmesc lista cuprinzând înscrierile la cuvânt în ordinea în care au fost făcute, prezintă presedintelui propunerile, amendamentele si orice alte comunicări adresate Senatului, efectuează apelul nominal, consemnează rezultatul votului, răspund de evidenta hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor, îl asistă pe presedinte în realizarea atributiilor ce îi revin, în ordinea stabilită de Biroul permanent, si îndeplinesc orice alte sarcini care le sunt încredintate de acesta sau de Biroul permanent.

Art. 38. - (1) Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Senatului proiectul de buget si încheierea exercitiului bugetar anual, asigură mentinerea ordinii în sediul Senatului si îndeplinesc orice alte sarcini, în conformitate cu dispozitiile presedintelui Senatului si ale Biroului permanent.

(2) La sfârsitul fiecărei sesiuni chestorii prezintă Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.

 

Sectiunea a 4-a

Comisiile Senatului

1. Dispozitii comune

 

Art. 39. - Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului, constituite pentru pregătirea activitătii de legiferare, precum si pentru realizarea functiei de control parlamentar.

Art. 40. - (1) Senatul îsi constituie comisii permanente si poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.

(2) Senatul constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Camera Deputatilor.

(3) Numărul, denumirea si competenta fiecărei comisii, precum si numărul membrilor acestora se hotărăsc de către Senat, la propunerea Biroului permanent.

Art. 41. - (1) Componenta comisiilor se stabileste potrivit configuratiei politice a Senatului rezultate din constituirea initială a grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentantii grupurilor parlamentare.

(2) Optiunile senatorilor se prezintă de grupurile parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent. Propunerile de membri ai comisiilor se fac de presedintii grupurilor parlamentare, cu respectarea prevederilor alin. (1). În cazul în care nu se ajunge la un acord Senatul hotărăste prin vot deschis.

(3) Senatul aprobă componenta nominală a fiecărei comisii cu votul deschis al majoritătii senatorilor prezenti.

(4) În aceleasi conditii se aprobă si revocarea unor membri ai comisiei, la solicitarea grupurilor parlamentare care i-au propus initial.

Art.42. - (1) În prima lor sedintă, convocată de presedintele Senatului, comisiile îsi aleg birourile, compuse dintr-un presedinte, 1-2 vicepresedinti si 1-2 secretari. În componenta de ansamblu a birourilor se va urmări pe cât posibil respectarea configuratiei politice a Senatului.

(2) Membrii birourilor comisiilor pot fi revocati înainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezintă, prin votul majoritătii membrilor comisiei. Grupul parlamentar care a cerut revocarea poate solicita înlocuirea senatorului revocat din functie cu un alt membru al grupului parlamentar care face parte din comisie.

Art. 43. - Comisiile adoptă propriul regulament de organizare si functionare, care se supune aprobării Biroului permanent.

Art. 44. - Biroul fiecărei comisii propune:

a)      ordinea de zi a fiecărei sedinte;

b)      sarcinile ce revin fiecărui senator în cadrul comisiei;

c) constituirea de subcomisii, cu votul majoritătii membrilor comisiei, stabilindu-le componenta si sarcinile;

d) alte măsuri ce interesează bunul mers al activitătilor comisiei.

Art. 45. - Presedintele comisiei are următoarele atributii:

a) asigură reprezentarea acesteia în raporturile cu Biroul permanent si cu celelalte comisii;

b) conduce sedintele comisiei;

c) invită, din proprie initiativă sau la solicitarea membrilor comisiei, să participe la lucrările comisiei si persoane din afara ei, dacă interesele lucrărilor respective o cer;

d) are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la sedintele altor comisii care examinează lucrări ce prezintă importantă pentru comisia pe care o conduce;

e) îndeplineste alte atributii prevăzute de regulamentul propriu de organizare si functionare.

Art. 46. - Vicepresedintele îndeplineste, în lipsa sau la cererea presedintelui, atributiile acestuia.

Art. 47. - Secretarul comisiei are următoarele atributii:

a) tine evidenta prezentei senatorilor la sedintele comisiei;

b) asigură redactarea tuturor actelor comisiei;

c) numără voturile exprimate în sedintele comisiei;

d) urmăreste întocmirea proceselor-verbale ale sedintelor comisiei;

e) îndeplineste orice alte atributii necesare bunului mers al activitătilor comisiei.

Art. 48. - (1)  Convocarea sedintelor comisiei se face de presedintele acesteia sau, în lipsa sa, de un vicepresedinte care îl înlocuieste, potrivit programului de lucru al Senatului.

(2) În timpul sesiunii sedintele comisiilor pot avea loc în acelasi timp cu cele ale plenului, cu încuviintarea acestuia.

(3) În afara programului de lucru, în cadrul sesiunii, comisiile pot fi convocate si pot tine sedinte cu aprobarea sau din dispozitia Biroului permanent.

Art. 49. - (1) Sedintele comisiilor nu sunt publice.

(2) În interesul desfăsurării lucrărilor comisiile pot invita să participe la dezbateri specialisti sau reprezentanti ai autoritătilor publice si ai unor organizatii neguvernamentale.

(3) Conditiile în care reprezentantii mijloacelor de informare în masă au acces la lucrările comisiilor se stabilesc de plenul acestora.

Art. 50. - (1) Reprezentantii Guvernului au acces la lucrările comisiilor, Comisiile pot solicita participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor institutii publice, situatie în care prezenta acestora este obligatorie; data la care are loc sedinta comisiei va fi adusă la cunostintă invitatilor cu cel putin 3 zile inainte.

(2) La sedintele comisiilor pot participa si senatori din alte comisii, fără a avea drept de vot.

(3) Biroul comisiei hotărăste conditiile si limitele participării personalului de specialitate al Senatului la sedintele comisiilor.

Art. 5l. - La propunerea presedintelui, a biroului comisiei sau a unui senator comisia poate hotărî limitarea duratei luărilor de cuvânt.

Art. 52. - (1) Comisiile lucrează legal în prezenta majoritătii membrilor lor.

(2) Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majoritătii membrilor prezenti. În caz de paritate votul presedintelui sau, după caz, al înlocuitorului acestuia este hotărâtor.

Art. 53. - (1) După încheierea dezbaterilor sau a efectuării lucrării aflate în examinare comisia desemnează dihtre membrii săi, la propunerea presedintelui, unul sau mai multi raportori.

(2) Raportorii se vor îngriji de întocmirea raportului sau avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia prin vot.

(3) Rapoartele si avizele vor cuprinde, pe lângă opinia majoritătii membrilor comisiei, si părerile contrare, motivate, ale celorlalti senatori din comisie, la cererea expresă a acestora.

Art. 54. - Votul în comisie este deschis. Comisia poate decide ca anumite hotărâri să fie luate prin vot secret.

Art. 55. - (1) Lucrările comisiilor se consemnează în procese-verbale si pot fi stenografiate.

(2) Senatorii care nu sunt membri ai comisiei pot consulta la sediul comisiei actele si documentele acesteia, cu încuviintarea biroului comisiei, fără strămutarea lor si fără ca lucrările comisiei să fie stânjenite.

(3) Acte si documente ale comisiilor pot fi consultate si de alte persoane interesate decât membrii Senatului, numai cu aprobarea biroului comisiei.

(4) Toate actele si documentele emise de comisie vor fi semnate de presedinte si de secretar.

(5) Secretarul comisiei supraveghează evidenta si păstrarea tuturor actelor si documentelor comisiei de personalul de specialitate al acesteia.

 

2. Comisiile permanente

 

Art. 56. - (1) Comisiile permanente sunt alese pe toată durata mandatului Senatului.

(2) Comisiile permanente sunt următoarele:

I. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităti si validări;

II. Comisia economică;

III. Comisia pentru privatizare;

IV. Comisia pentru buget, finante si bănci;

V. Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si silvicultură;

VI. Comisia pentru politică externă;

VII. Comisia pentru apărare, ordine publică si sigurantă natională;

VIII. Comisia pentru drepturile omului si minorităti;

IX. Comisia pentru muncă si proteciie socială;

X. Comisia pentru învătământ si stiintă;

XI. Comisia pentru cultură, culte, artă si mijloace de informare în masă;

XII. Comisia pentru administratia publică si organizarea teritoriului;

XIII. Comisia pentru cercetarea abuzurilor si petitii;

XIV. Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret si sport.

(3) În termen de 30 de zile*) de la data intrării în vigoare a prezentului regulament comisiile permanente îsi elaborează regulamente proprii, care se aprobă de Biroul permanent al Senatului. Acestea vor preciza si domeniile lor de activitate.

*) Termenul curge începând cu data intrării în vigoare a Hotărârii Senatului nr. 5/2001.

 

Art. 57. - (1) Fiecare senator este obligat să facă parte dintr-o singură comisie permanentă. Acelasi senator poate face parte dintr-o a doua comisie permanentă. Pe durata mandatului orice senator îsi poate schimba optiunea.

(2) Presedintele Senatului si senatorii, membri ai Guvernului, nu fac parte din comisiile permanente pe durata exercitării acestor functii.

(3) Calitatea de membru al comisiei poate înceta la propunerea grupului parlamentar din care face parte senatorul. În acest caz acelasi grup parlamentar poate propune un alt senator pentru a fi ales membru al comisiei.

Art.58. - Comisiile permanente au următoarele atributii:

a) examinează proiecte si propuneri legislative, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor;

b) solicită rapoarte, informatii si documente de la autoritătile publice;

c) efectuează anchete parlamentare, atunci când consideră necesar, si prezintă rapoarte Biroului permanent;

d) controlează modul în care ministerele si celelalte organe ale administratiei publice îndeplinesc Programul de guvernare aprobat de Parlament în domeniile lor specifice de activitate;

e) dezbat si hotărăsc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent;

f) rezolvă si alte sarcini potrivit regulamentului propriu.

Art. 59. - Biroul permanent trimite proiectele de lege, propunerile legislative si amendamentele comisiilor în competenta cărora intră materia reglementată prin acestea, spre dezbaterea si elaborarea rapoartelor sau avizelor.

Art. 60. - (1) Orice comisie permanentă care se consideră competentă cu privire la un proiect de lege, o propunere legislativă sau un amendament, trimise de Biroul

- permanent altei comisii, poate solicita Biroului permanent să îi fie transmise spre avizare.

(2) În caz de refuz din partea Biroului permanent Senatul hotărăste asupra solicitării comisiei prin votul majoritătii senatorilor prezenti.

Art. 61. - (1) Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competenta în fond a altei comisii, poate cere Biroului permanent transmiterea lor către acea comisie, în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare.

(2) În caz de refuz din partea acestuia se procedează potrivit art. 60 alin. (2).

(3) La fel se procedează si în caz de conflict de competentă între comisii.

Art. 62. - (1) Comisia permanentă sesizată în fond comunică în scris celorlalte comisii care examinează proiectul sau propunerea legislativă termenul în care să îi fie remise avizele acestora.

(2) În cazul nerespectării acestui termen comisia sesizată în fond poate redacta raportul fără să mai astepte avizul sau avizele respective.

Art. 63. - La sedintele comisiei sesizate în fond pot participa la dezbateri raportorii comisiilor sesizate pentru avize.

Art. 64. - (1) În raportul comisiilor sesizate în fond se fac referiri la avizele celorlalt comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ si la toate amendamentele primite. În cazul propunerilor respinse se mentionează motivele avute în vedere.

(2) Raportul cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări si se înaintează Biroului permanent.

Art. 65. - Raportul comisiei sesizate în fond se depune la Biroul permanent în termenul stabilit de acesta. Termenul poate fi modificat la cererea motivată a comisiei.

Art. 66. - (1) Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de către comisia sesizată în fond si, numai dacă aceasta consideră necesar, si de o altă comisie.

(2) Pentru observătiile formulate în plen cu privire la probleme de redactare avizarea se face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond.

(3) Data amendamentului este data înregistrării sale la comisie, care va tine o evidentă specială a tuturor amendamentelor depuse.

Art. 67. - Dacă în urma dezbaterilor în plen sunt necesare modificări importante ale continutului proiectului sau propunerii legislative, presedintele Senatului, la cererea oricărui senator sau a unui grup parlamentar, supune votului Senatului suspendarea dezbaterilor si trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei sesizate în fond.

Art. 68. - Comisiile permanente pot tine sedinte comune. În asemenea situatii comisiile pot conveni că raportul sau avizul lor să fie comun.

Art. 69. - (1) Orice comisie permanentă poate initia o anchetă parlamentară, în limitele competentelor sale materiale, privitoare la activitatea desfăsurată de un minister sau de altă autoritate publică.

(2) Pentru a obtine încuviintarea comisia permanentă va prezenta o cerere scrisă, temeinic motivată, adoptată cu votul majoritătii membrilor săi, în care vor fi enuntate obiectivele si scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare si termenul de depunere a raportului.

(3) Biroul permanent al Senatului va decide asupra cererii, precum si dacă raportul se supune dezbaterii si aprobării Senatului.

(4) Persoanele invitate pentru audiere vor fi înstiintate despre aceasta cu cel putin 5 zile înainte. Cheltuielile de deplasare si, eventual, de cazare vor fi suportate din bugetul Senatului.

(5) Prezenta la audieri este obligatorie.

(6) Procedura audierii este cea prevăzută în regulamentul comisiei permanente.

 

3. Comisii speciale

 

Art.70. - (1) La propunerea Biroului permanent Senatul poate constitui, prin hotărâre, comisii

speciale pentru avizarea unor proiecte de lege complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiintare a comisiei. Proiectele de lege astfel avizate si propunerile legislative elaborate de comisie nu vor mai fi supuse examinării altor comisii.

(2) Prin aceeasi hotărâre se vor preciza senatorii care compun comisia si biroul acesteia, la propunerea Biroului permanent, precum si termenul în care va fi depus raportul comisiei.

(3) Membrii comisiilor speciale îsi păstrează si calitatea de membri ai comisiilor permanente.

(4) Celelalte probleme legate de organizarea si functionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 39-55 nu sunt îndestulătoare.

 

4. Comisii de anchetă

 

Art.7l. - (1) La cererea unei treimi din numărul membrilor săi Senatul va putea hotărî înfiintarea unei comisii de anchetă, fiind aplicabile prevederile art. 39-55, 69 si ale art. 70 alin. (2) si (4).

(2) La cererea motivată a comisiei Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. În acest caz comisia este obligată să prezinte un raport preliminar.

(3) Raportul comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 15 zile de la data depunerii.

(4) După dezbaterea raportului Senatul adoptă o hotărâre cu privire la acesta.

 

5. Comisii de mediere

 

Art.72. - (1) Dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea adoptată de cealaltă Cameră, presedintele Senatului, împreună cu presedintele Camerei Deputatilor, prin intermediul unei comisii paritare, initiază procedura de mediere.

(2) În acest scop Biroul permanent va propune Senatului un număr de 7 senatori, urmărindu-se respectarea principiilor prevăzute la art. 41.

(3) Senatorii stabiliti de Senat prin votul deschis al majoritătii senatorilor prezenti, împreună cu cei 7 deputati desemnati de Camera Deputatilor, formează comisia de mediere.

(4) Cvorumul regulamentar al sedintei este asigurat de prezenta a cel putin 4 senatori dintre membrii comisiei de mediere a Senatului.

Art. 73. - (1) Comisia de mediere se reuneste la sediul uneia dintre Camere, la convocarea presedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul, si stabileste regulile după care îsi va desfăsura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul.

(2) Reprezentantii Senatului în comisia de mediere au competenta de a examina si de a hotărî, împreună cu cei ai Camerei Deputatilor, numai asupra redactărilor diferite adoptate de Camera Deputatilor la textele adoptate de Senat si se vor pronunta, în aceste limite, asupra redactărilor diferite, putând adopta fie una, fie cealaltă dintre redactări sau un text comun.

(3) Conducerea lucrărilor comisiei se realizează prin rotatie de către un senator si un deputat, stabiliti de comisie.

Art. 74. - Hotărârile comisiei se iau cu acordul majoritătii membrilor acesteia. În caz de egalitate la 7 voturi, decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei în momentul votării.

Art. 75. - (1) Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului.

(2) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge, în termenul stabilit potrivit art. 73 alin. (1), la un acord cu privire la textele aflate în divergentă sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergentă se supun dezbaterii în sedinta comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor sedinte.

 

CAPITOLUL II

Desfăsurarea lucrărilor Senatului

Sectiunea 1

Sesiunile si actele Senatului

 

Art. 76. - Senatul se întruneste în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie si nu poate depăsi sfârsitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie si nu poate depăsi sfârsitul lunii decembrie.

Art.77. - (1) Senatul se întruneste si în sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui României, a Biroului permanent ori a cel pulin o treime din numărul senatorilor.

(2) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris si va cuprinde motivul si durata sesiunii.

(3) Convocdrea Senatului se face de presedintele acestuia.

(4) Respingerea de către Senat a ordinii de zi solicitate împiedică tinerea sesiunii extraordinare.

Art.78. - (1) În timpul sesiunilor Senatul lucrează în sedinte în plen, în comisii si în grupuri parlamentare.

(2) În afara sesiunilor Senatul lucrează prin Biroul permanent, în grupuri parlamentare si, cu aprobarea sau din dispozitia Biroului permanent, în comisii parlamentare.

Art. 79. - (1) Senatul adoptă legi, hotărâri si motiuni.

(2) De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaratii si alte acte cu caracter politic.

 

Sectiunea a 2-a

Ordinea de zi si programul de activitate

 

Art. 80. - (1) Ordinea de zi si programul de activitate ale Senatului se aprobă de plenul Senatului, la propunerea Birului permanent.

(2) Materialele care se supun dezbaterii Senatului se transmit Biroului permanent pentru a se întocmi proiectul ordinii de zi si al programului de activitate ale Senatului.

(3) Propunerile legislative se comunică Guvernului în termen de 3 zile de la înregistrare, pentru a se pronunta si în ceea ce priveste aplicarea art. 110 din Constitutie.

Art. 81. - (1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de lege, propuneri legislative, rapoarte, informări si alte acte prevăzute de lege pentru a fi dezbătute de Senat, precum si, după caz, întrebări, interpelări, declaratii sau alte probleme propuse de Guvern, de Biroul permanent ori de senatori.

(2) La întocmirea si aprobarea ordinii de zi, în domeniul legislativ se va asigura prioritate dezbaterii proiectelor de lege în procedură de urgentă, dezbaterii ordonantelor de urgentă si a rapoartelor întocmite de comisiile de mediere.

(3) Alte propuneri sau documerite decât cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel putin două zile înainte de sedinta Biroului permanent, dacă prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărârea Senatului nu se prevede un termen mai scurt.

Art.82. - (1) Proiectul ordinii de zi pentru săptămâna următoare este supus spre aprobare Senatului si se adoptă, cu votul majoritătii senatorilor prezenti, în ultima zi de activitate în plen a săptămânii.

(2) Ordinea de zi si programul de activitate, aprobate pentru săptămâna următoare, se distribuie senatorilor si se afisează la sediul Senatului.

(3) Ordinea de zi se definitivează si se adoptă zilnic.

Art. 83. - Decretele Presedintelui României pentru ratificarea tratatelor internationale, precum si rapoartele sau declaratiile primului-ministru cu privire la politica Guvernului se înscriu în proiectul ordinii de zi si se dezbat cu prioritate.

Art. 84. - (1) Ordinea de zi poate fi modificată numai la cererea Biroului permanent, a unui grup parlamentar, a unei comisii a Senatului sau a Guvernului pentru motive bine întemeiate si urgente.

(2) Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singură luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opozitie, se va da cuvântul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot.

 

Sectiunea a 3-a

Procedura legislativă

 

Art. 85. - (1) Initiativa legislativă apartine Guvernului, senatorilor si unui număr de cel putin 250.000 de cetăteni cu drept de vot, în conformitate cu art. 73 din Constitutie. Senatul dezbate si proiectele de lege sau propunerile legislative transmise de Camera Deputatilor.

(2) În exercitarea dreptului de initiativă legislativă Guvernul înaintează Senatului proiecte de lege, iar senatorii si cetătenii, propuneri legislative. Acestea trebuie să fie însotite de expunere de motive si redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole si, după caz, pe capitole si sectiuni.

 (3) Legile constitutionale pot fi initiate în conditiile art. 146 si 147 din Constitutie.

(4) Propunerile legislative formulate de senatori, care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să fie însotite de dovada solicitării informării Guvernului, înaintată prin presedintele Senatului, în conformitate cu dispozitiile art. 110 din Constitutie.

(5) Proiectele de lege si propunerile legislative se înaintează Biroului permanent al Senatului, care dispune:

a) sesizarea comisiilor permanente competente pentru întocmirea avizelor sau a raportului, stabilind si termenele de depunere a acestora;

b) solicitarea avizului Cosiliului Legislativ, dacă acesta nu a fost dat;

c) distribuirea către senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului Consiliului Legislativ, a hotărârii Curtii Constitutionale, în cazurile prevăzute de Constitutie, si a punctului de vedere al Guvernului, în cazurile cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind si termenul de depunere a amendamentelor de către senatori sub sanctiunea decăderii. Aceste dispozitii se aplică si grupurilor parlamentare.

(6) Măsurile hotărâte de Biroul permanent se aduc la îndeplinire de secretarul general, prin serviciile Senatului. Termenele prevăzute pentru toate operatiunile reglementate în acest articol se stabilesc de Biroul permanent în functie de procedura ordinară sau procedura de urgentă.

(7) Propunerile legislative făcute de cetăteni se distribuie senatorilor si sunt transmise comisiilor permanente competente, împreună cu hotărârea Curtii Constitutionale privind îndeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de către cetăteni.

(8) Termenele prevăzute în prezentul articol pentru avize, rapoarte si amendamente nu pot să fie mai scurte de 10 zile calendaristice pentru procedura ordinară si de 5 zile calendaristice pentru procedura de urgentă.

Art. 86. - Toate proiectele si propunerile legislative se înregistrează la Senat în ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor, dar nu pot fi înscrise pe ordinea de zi decât după trecerea unui termen de cel putin 5 zile.

Art. 87. - (1) Proiectele si propunerile legislative se trimit, sub semnătura presedintelui Senatului, spre dezbatere si avizare comisiilor permanente competente.

(2) Examinarea proiectelor si propunerilor legislative se poate face si la cererea altei comisii care se consideră competentă, în conditiile art. 60.

Art. 88. - (1) Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să îsi retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.

(2) În cazul în care proiectul sau propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputatilor, retragerea nu mai poate fi făcută din momentul sesizării Senatului.

Art. 89. - (1) După examinarea proiectului sau a propunerii legislative comisia permanentă sesizată în fond întocmeste un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate.

(2) Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune si asigură, prin secretarud general al Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului si initiatorului, cu cel putin 3 zile lucrătoare înainte de data dezbaterii îrr plen.

Art. 90. - Proiectele si propunerile legislative, avizate potrivit art. 87 si 89, se supun dezbaterii Senatului în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată de acesta. Înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de lege si a propunerilor legislative se face în cel mult 30 de zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate în fond.

Art. 91. - (1) Amendamentele care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de presedintele comisiei sesizate în fond la Guvern, solicitându-se punctul de vedere al acestuia. În cazul în care Guvernul nu transmite un punct de vedere până la data stabilită de comisie, se consideră că amendamentul a fost acceptat.

(2) Concluziile examinării amendamentelor se includ în raportul comisiei, iar amendamentele se anexează la acesta.

Art. 92. - (1) Dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative începe cu prezentarea, de către initiator sau, după caz, de reprezentantul acestuia,  motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat în mod obligatoriu de un membru al său.

(2) Dezbaterea continuă cu prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, de presedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.

Art. 93. - (1) Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate să îsi desemneze un singur reprezentant.

(2) În cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majoritătii senatorilor prezenti, să li se dea cuvântul la dezbaterile generale si altor senatori din cadrul acelorasi grupuri parlamentare.

(3) Presedintele Senatului dă cuvântul reprezentantilor  grupurilor parlamentare si apoi celorlalti senatori, în ordinea înscrierii lor la cuvănt. Presedintele poate propune Senatului limitarea timpului destinat dezbaterilor generale, si aceasta se hotărăste de plen, conform alin. (2).

Art. 94. - Initiatorul proiectului ori al propunerii legislative sau, după caz, reprezentantul acestuia are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale. Acelasi drept îl are si raportorul comisiei sesizate în fond.

Art. 95. - În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.

Art. 96. - (1) Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale presedintele cere Senatului să se pronunte prin vot.

(2) Dacă prin raportul comisiei se propune dezbaterea si adoptarea proiectului de lege, iar în dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, după încheierea acestora cererea  de respingere se supune votului Senatului.

Art.97. - (1) După dezbaterile generale, si dacă proiectul de lege nu a fost repins si se constată că prin raportul comisiei sesizate în fond nu s-au operat modificări sau completări la textele proiectului ori propunerii legislative, proiectul de lege se supune în întregime votului final.

(2) În cazurile în care comisia sesizată în fond a operat modificări sau completări la textele proiectului sau propunerii legislative cuprinse în raportul acesteia, presedintele consultă Senatul dacă sunt observatii la acestea si dezbaterile pe texte continuă numai asupra acestor observatii, care se rezolvă prin vot. După terminarea dezbaterilor asupra modificărilor si completărilor operate de comisie raportul în întregime se supune votului si după aceasta proiectul de lege în întregime se supune votului final.

- (3) În cazurile în care se constată că sunt amendamente respinse de comisie si dacă se cere sustinerea acestora în plen, se dezbat numai acestea si se rezolvă prin vot, apoi raportul comisiei se supune în întregime votului; după care proiectul sau propunerea legislativă se supune în întregime votului final.

Art. 98. - (1) La dezbaterile care au loc în conditiile art. 97 senatorii pot lua cuvântul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere.

(2) De asemenea, iau cuvântul si reprezentantul Guvernului sau al initiatorului, precum si reprezentantii comisiei sesizate în fond.

(3) Presedintele Senatului poate supune spre aprobare sistarea discutiilor la textele aflate în dezbatere.

Art. 99. - În cursul dezbaterilor senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune în discutie amendamentele depuse în termen la comisie, în conditiile procedurii prevăzute la art. 97.

Art. 100. - Dacă din dezbaterile desfăsurate în conditiile art. 97 rezultă necesitatea reexaminării de către comisia sesizată în fond a unor texte, plenul poate decide prin vot deschis, cu votul majoritătii senatorilor prezenti, suspendarea dezbaterilor si trimiterea spre reexaminare a textelor în discutie, comisia pronuntându-se de urgentă prin raport suplimentar.

Art. 101. - (1) Discutarea textelor în conditiile art. 97 începe cu cele prin care se propune eliminarea si continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestora. În cazul în care există mai multe amendamente de acelasi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate.

(2) Senatul se va pronunta prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte.

(3) Fiecare text se supune votului Senatului.

 

Sectiunea a 4-a

Procedura de urgentă

 

Art. 102. - (1) La cererea Guvernului sau din proprie initiativă Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedură de urgentă.

(2) Cererea Guvernului si propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente se supun aprobării Senatului în ziua în care au fost înregistrate sau, dacă senatorii nu se află în plen, în prima sedintă ce urmează zilei de înregistrare a acestora. Aprobarea procedurii de urgentă se face cu votul majoritătii senatorilor prezenti.

(3) Ordonantele emise de Guvern în temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie se supun aprobării Senatului în procedură de urgentă.

Art. 103. - (1) Senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite de Biroul permanent. În acelasi interval de timp avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate în fond.

(2) Comisia sesizată în fond este obligată să depună raportul în termenul stabilit de Biroul permanent.

(3) Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativă.

(4) Senatul va putea limita durata dezbaterilor generale, după care va trece la dezbaterea proiectului în conditiile art. 97.

(5) Dezbaterea proiectului se face în conditiile prevăzute la art. 97.

Art. 104. - În cazul proiectelor de lege si al propunerilor legislative primite de la Camera Deputatilor, dacă au fost operate modificări substantiale fată de proiectul initial, presedintele comisiei permanente sesizate în fond poate solicita avizul Consiliului Legislativ.

 

Sectiunea a 5-a

Desfăsurarea sedintelor Senatului

 

Art. 105. - Sedintele Senatului sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea presedintelui sau a cel putin 20 de senatori, se hotărăste, cu votul majoritătii senatorilor prezenti, ca acestea să fie secrete.

Art. 106. - (1) Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrările Senatului. Dacă li se solicită participarea, prezenta lor este obligatorie.

(2) La sedintele publice ale Senatului pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si alti invitati, pe baza acreditării sau a invitatiei semnate de secretarul general al Senatului, în conditiile stabilite de Biroul permanent. Cetătenii pot asista la lucrările Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitării de către cei interesati în limita locurilor disponibile în spatiul destinat publicului.

(3) Persoanele care asistă  la sedintă trebuie să păstreze linistea si să se abtină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar putând fi evacuate din sală.

Art. 107. - (1) Senatorii sunt obligati să fie prezenti la lucrările Senatului. Prezenta este urmărită de un secretar al Biroului permanent al Senatului.

(2) Senatorul care nu poate lua parte la sedintă din motive independente de vointa sa va anunta Biroul permanent, mentionând cauzele care îl împiedică să participe.

Art. 108. - Senatul îsi desfăsoară activitatea în plen, pe comisii si pe grupuri parlamentare, conform programului de activitate propus de Biroul permanent si aprobat de Senat.

Art. 109. - (1) Sedinta Senatului ste deschisă de presedinte sau de vicepresedintele care îl înlocuieste.

(2) Presedintele este asistat de 2 secretari.

(3) Înainte de începerea dezbaterilor presedintele de sedintă anuntă dacă este întrunit cvorumul, ordinea de zi si programul de activitate.

Art. 110. - (1) Senatul adoptă legi, hotărâri, motiuni si alte aete cu caracter politic, în prezenta majoritătii senatorilor. În orice altă situatie cvorumul este de o treime din numărul senatorilor.

(2) Înainte de votare presedintii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului.

(3) În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, presedintele Senatului suspendă sedinta si anuntă ziua si ora de reluare a lucrărilor.

Art. 111. - Presedintele Senatului conduce dezbaterile, veghează la respectarea regulamentului si la mentinerea  ordinii în sala de sedinte.

Art. 112. - (1) Înainte de începerea dezbaterilor generale secretarii întocmesc lista cuprinzând senatorii care se înscriu la cuvânt.

(2) Senatorii iau cuvântul în ordinea înscrierii în listă, cu încuviintarea presedintelui Senatului. 

(3) Reprezentantilor Guvernului li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterii si ori de câte ori solicită acest lucru. Acelasi drept îl au si reprezentantii comisiilor sesizate pentru raport de fond.

Art. 113. - Persoanele care iau cuvântul în Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia sau de la microfoanele special instalate; nici o persoană nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de presedinte.

Art. 114. - Presedintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în functie de subiectul dezbaterilor sau să propună Senatului sistarea discutiilor.

Art. 115. - (1) Presedintele Senatului va da cuvântul oricând unui senator pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal, limitând timpul acordat în acest scop.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament.

Art. 116. - (1) Presedintele, un grup parlamentar sau cel putin 20 de senatori pot cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discutia Senatului.

(2) Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majoritătii senatorilor prezenii.

Art. 117. - (1) Senatorii si celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligate să se refere exclusiv la chestiunea pentru care s-au înscris la cuvânt si să respecte regulile deontologiei parlamentare. În caz contrar presedintele le atrage atentia si, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul.

(2) Nu se admite dialogul între vorbitori si celelalte persoane aflate în sală.

Art. 118. - Presedintele cheamă la ordine pe senatorii care tulbură dezbaterile. El poate întrerupe sedinta când tulburarea persistă si poate dispune evacuarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfăsurarea normală a lucrărilor Senatului.

Art. 119. - (1) Dezbaterile din sedintele Senatului se înregistrează pe bandă magnetică si se stenografiază.

(2) Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu exceptia celor privitoare la sedintele secrete.

(3) Senatorii au dreptul să verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică, în cel mult 3 zile de la data sedintei, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial al României.

 

Sectiunea a 6-a

Procedura de vot

 

Art. 120. - (1) Legile, hotărârile, motiunile, precum si celelalte acte cu caracter politic se adoptă de către Senat prin vot.

(2) Legile adoptate de Senat pot fi legi constitutionale, legi organice sau legi ordinare.

Art. 121. - (1) Votul senatorului este personal. El poate fi deschis sau secret.

(2) Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii, apel nominal, ridicare în picioare sau electronic.

(3) Votul prin ridicarea mâinii sau prin ridicare în picioare are următoarele semnificatii: pentru, contra sau abtinere. Constatarea rezultatelor se face de presedinte. Dacă presedintele o cere sau dacă constatarea sa este contestată de presedintele unui grup parlamentar, voturile se numără de secretar.

(4) Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele functii, ori prin bile sau electronic, în cazul votării legilor, hotărârilor sau motiunilor.

(5) În cazul în care prin regulament nu se stabileste o anumită procedură de vot obligatorie, aceasta se va hotărî de Senat, la propunerea presedintelui.

Art. 122. - (1) Votarea prin apel nominal se desfăsoară astfel: presedintele explică obiectul votării si sensul cuvintelor "pentru" si "contra"; unul dintre secretari dă citire numelui si prenumelui senatorilor; fiecare senator răspunde “pentru" sau "contra".

(2) După terminarea apelului se repetă numele si prenumele senatorilor care nu au răspuns.

Art. 123. - Votul prin bile se desfăsoară astfel: în fata presedintelui Senatului se asază o urnă albă si alta neagră. Senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari câte două bile, dintre care una albă si una neagră, pe care le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă si bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot "pentru", iar bila neagră introdusă în urna albă si bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot "contra".

Art. 124. - (1) Votul electronic se desfăsoară prin conectarea unuia dintre contactele care reprezintă vot "pentru", vot "contra" sau "abtinere". Rezultatul votului electronic se afisează la comanda presedintelui Senatului. În cazul unei defectiuni tehnice votul se repetă. Dacă defectiunea persistă, se recurge, după caz, la celelalte modalităti de vot.

(2) Cartela de vot este netransmisibilă.

(3) Dacă votul este deschis, la solicitarea oricărui grup parlamentar se eliberează câte o listă cuprinzând rezultatele votului.

Art. 125. - (1) În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numărul de ordine, numele si prenumele candidatului, functia pentru care acesta candidează si, după caz, grupul parlamentar din care face parte.

(2) Senatorul votează "pentru" lăsând neatinse pe buletinul de vot numele si prenumele persoanei propuse; el votează "contra" stergând numele si prenumele persoanei propuse.

(3) Buletinele de vot se introduc în urne.

(4) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartă stampila de control si cele pe care au fost lăsate neatinse numele si prenumele candidatilor si care, în acest mod, depăsesc numărul functiilor pentru care se face alegerea sau numirea.

Art. 126. - (1) Dacă la alegerea sau numirea în anumite functii nu se obtine numărul necesar de voturi, votul se reia conform reglementărilor specifice. În caz de paritate de voturi procedura de votare se repetă.

(2) În situatiile în care votul este deschis presedintele votează numai după ce restul senatorilor si-au exprimat votul.

Art. 127. - În cursul votării nu se acordă dreptul de a lua cuvântul.

Art. 128. - Constatarea rezultatului în cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin proces-verbal, încheiat în prezenta membrilor Biroului permanent al Senatului.

Art. 129. - (1) Legile constitutionale se adoptă cu votul unei majorităti de cel putin două treimi din numărul senatorilor.

(2) Legile orgaice si hotărările privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul mjoritătii senatorilor.

(3) Legile ordinare si hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majoritătii senatorilor prezenti.

(4) În cazul legilor constitutionale, când presedintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majoritătii prevăzute, amână votul, stabilind ziua si ora desfăsurării acestuia. O nouă amânare a votului nu poate depăsi 30 de zile.

(5) Dacă prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Senatului sau măsurile luate de acesta se adoptă cu votul majoritătii senatorilor prezenti.

(6) Înainte de votare presedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari. Senatorii care nu îsi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenti în sala de sedintă intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului.

(7) Dacă în sala de sedintă nu se află majoritatea senatorilor, presedintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal.

Art. 130. - (1) Votul final priveste ansamblul reglementării.

(2) Votul final poate avea loc într-o sedintă consacrată acestui scop, în ordinea definitivării proiectului de lege sau a propunerii legislative.

Art. 131. - (1) Votul poate fi contestat numai de presedintele unui grup parlamentar, imediat după anuntarea rezultatului votului de presedintele Senatului. Asupra contestatiei Senatul se pronuntă prin votul majoritătii senatorilor prezenti. Contestatia poate fi sustinută de un singur vorbitor într-un interval de timp rezonabil si, în caz de opozitie, poate lua cuvântul într-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecărui grup parlamentar.

(2) Admiterea contestatiei are drept consecintă repetarea votului.

Art. 132. - (1) Numirile, confirmările sau avizele pentru numiri în functii, care, potrivit legii, se fac de către Senat, se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităti si validări.

(2) În vederea întocmirii raportului comisia va examina  propunerile de numiri, confirmări sau avize, având dreptul de a chema pentru audiere candidatii.

(3) Candidatii vor fi invitati si la dezbaterea în plen a raportului, iar Senatul poate hotărî audierea lor si în plen.

 

Sectiunea a 7-a

Procedura pentru medierea, respingerea, reexaminarea si promulgarea legii

 

Art. 133. - Proiectele de lege si propunerile legislative examinate mai întâi de Senat se semnează, după adoptare, de presedintele Senatului si se înaintează Camerei Deputatilor, în vederea dezbaterii si adoptării. Guvernul va fi înstiintat despre aceasta.

Art. 134. - (1) În cazul în care Senatul a adoptat fără modificări un proiect de lege sau o propunere legislativă primită de la Camera Deputatilor, aceasta va fi semnată de presedintele Senatului, va fi depusă la secretarul general al Senatului în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale si va fi transmisă Camerei Deputatilor pentru îndeplinirea formalitătilor de promulgare.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si pentru legile adoptate de Senat în urma medierii divergentelor cu Camera Deputatilor, când aceasta din urmă a fost prima sesizată.

(3) Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai în zilele în care Senatul lucrează în plen si se aduce la cunostintă senatorilor în aceeasi zi. Senatorii îsi pot exercita dreptul de sesizare a Curtii Constitutionale, potrivit legii.

Art. 135. - (1) În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă adoptată anterior de Camera Deputatilor, aceasta se trimite, pentru o nouă dezbatere, Camerei Deputatilor. Dacă proiectul de lege sau propunerea legislativă este respinsă de Senat si a doua oară, respingerea este definitivă.

(2) În cazul în care Camera Deputatilor respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă adoptată anterior de Senat, Senatul procedează la o nouă dezbatere. O nouă respingere de către Camera Deputatilor este definitivă.

(3) În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă, ca primă Cameră sesizată, nu le mai înaintează Camerei Deputatilor. Respingerea se comunică initiatorului.

(4) De la prevederile alin. (3) se exceptează proiectele de lege privind aprobarea ordonantelor adoptate de Guvern.

(5) Proiectele de lege sau propunerile legislative respinse de Senat nu pot fi readuse în discutia acestuia în cursul aceleiasi sesiuni.

Art. 136. - (1) În caz de neconstitutionalitate, constatată potrivit art. 144 lit. a) din Constitutie, Senatul dezbate si hotărăste pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităti si validări asupra obiectiei de neconstitutionalitate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea comunicării.

(2) În urma dezbaterii legea se supune unui singur vot, dacă aceasta a fost declarată în întregime neconstitutională. În celelalte cazuri se supun votului numai prevederile declarate neconstitutionale sau textele propuse de comisie.

(3) Obiectia de neconstitutionalitate este înlăturată numai în cazul în care atât Senatul, cât si Camera Deputatilor au adoptat legea, în aceeasi formă, cu o majoritate de cel putin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

(4) În cazul în care în una dintre Camere nu se obtine majoritatea de două treimi cerută de art. 145 alin. (1) din Constitutie, prevederile declarate neconstitutionale prin decizie a Curtii Constitutionale se înlătură din lege, iar dacă legea în ansamblul său este declarată neconstitutională, ea nu se mai trimite la promulgare Presedintelui României.

(5) Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităti si validări, pe baza concluziilor retinute din examinarea continutului deciziei Curtii Constitutionale, recomandă Senatului prin raportul ei admiterea sau respingerea obiectiei de neconstitutionalitate. Nu pot fi propuse amendamente la textele considerate neconstitutionale. Comisia poate propune texte corespunzătoare  deciziei Curtii Constitutionale.

Art. 137. - (1) Dacă Senatul adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea adoptată de Camera Deputatilor, presedintele Senatului, de acord cu presedintele Camerei Deputatilor, initiază procedura de mediere. În acelasi mod se procedează si în cazul în care Camera Deputatilor adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea adoptată de Senat.

(2) Această procedură se desfăsoară de o comisie de mediere, care lucrează potrivit normelor cuprinse în art. 56-68 si 72-75.

Art. 138. - (1) În procedura de adoptare a legilor medierea divergentelor dintre Senat si Camera Deputatilor se face prin intermediul unei comisii de mediere, potrivit art. 80-104.

(2) Raportul comisiei de mediere se înscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmându-se procedura prevăzută la art. 80-104, sau, după caz, pe ordinea de zi a sedintelor comune ale Camerelor Parlamentului, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul sedintelor comune.

(3) Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai solutiile propuse de comisia de mediere diferite de cele adoptate initial de Senat. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aprobă potrivit procedurii si cu majoritatea de voturi necesară în vederea adoptării legii în forma finală.

Art. 139. - Dacă ambele Camere ale Parlamentului îsi însusesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 133.

Art. 140. - (1) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord sau dacă una dintre Camere nu aprobă, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergentă se supun dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului în sedintă comună, potrivit regulamentului acestor sedinte.

(2) După finalizarea dezbaterilor în sedintă comună se procedează conform prevederilor art. 133.

Art. 141. - (1) În cazul în care Presedintele României cere, înainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima dată de Senat, cererea va fi înscrisă în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a Senatului.

(2) Reexaminarea legii pe baza cererii Presedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative.

Art. 142. - Pentru legile adoptate, potrivit Constitutiei, în sedinta comună a celor două Camere, noua deliberare se face  tot în sedintă comună, conform Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.

Art. 143. - (1) Evidenta si păstrarea originalelor tuturor proiectelor de lege adoptate atât de Senat, cât si de Camera Deputatilor, a legilor promulgate de Presedintele României, precum si a formelor proiectelor de lege si propunerilor legislative, în redactarea initială, cu care a fost sesizat Parlamentul se fac de către Camera Deputatilor.

(2) Camera Deputatilor face, de asemenea, si numerotarea legilor adoptate de Parlament, în ordinea promulgării lor, trimitându-le spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În acelasi mod se va proceda si cu privire la celelalte acte adoptate de Parlament - hotărâri, motiuni, acte cu caracter politic.

 

Sectiunea a 8-a

Procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului

 

Art. 144. - Senatul are dreptul să ceară punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, potrivit dispozitiilor Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Art. 145. - (1) Dezbaterea are Ioc pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfăsurate în conditiile art. 69, fie de o comisie de anchetă.

(2) Raportul comisiei se înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi.

(3) Hotărârea se adoptă cu votul majoritătii senatorilor.

Art. 146. - Dacă Senatul hotărăste să ceară punerea sub urmărire penală a unui membru al Guvernului, presedintele Senatului va adresa ministrului justitiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, va înstiinta Presedintele României pentru eventuala suspendare din functie a acestuia.

Art. 147. - Dispozitiile art. 105-129 se aplică în mod corespunzător.

 

CAPITOLUL III

Motiuni, întrebări, interpelări, informări, petitii

Sectiunea I

Motiuni

 

Art. 148. - (1) Motiunea exprimă pozitia Senatului într-o anumită problemă de politică internă sâu externă.

(2) Motiunile pot fi initiate de cel putin o pătrime din numărul senatorilor.

(3) Motiunile trebuie să fie întocmite corespunzător actelor juridice ale Senatului si să cuprindă motivarea si dispozitivul. Motiunile se depun la presedinte, în plenul Senatului.

Art. 149. - (1) Până la încheierea dezbaterii unei motiuni semnatarii nu mai pot promova o altă motiune în aceeasi problemă.

(2) După primirea motiunilor care nu intră sub incidenta art. 150 alin. (2) presedintele Senatului le comunică de îndată Guvernului si le aduce la cunostintă plenului, după care dispune afisarea lor la sediul Senatului si distribuirea lor senatorilor.

Art. 150. - (1) Presedintele Senatului stabileste data dezbaterii motiunii, care nu poate depăsi 6 zile de la depunerea acesteia, înstiintând Guvernul asupra datei stabilite.

(2) Presedintele Senatului nu va supune dezbaterii motiunile care nu îndeplinesc cerintele prevăzute la art. 148 si nici pe cele care vizează finalităti specifice motiunii de cenzură, prezentând Senatului motivele deciziei sale.

(3) Motiunile privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însotite de avizul Comisiei pentru politică externă si cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Această conditie trebuie îndeplinită în termen de 3 zile de la depunerea motiunii.

Art. 151. - (1) După începerea dezbaterii motiunii senatorii semnatari nu îsi pot retrage adeziunea la motiune.

(2) La motiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente.

(3) Dezbaterea se încheie prin supunerea la vot a motiunii în plenul Senatului.

(4) Nici o motiune nu poate fi supusă votului înainte de dezbaterea ei.

Art. 152. - (1) Dezbaterea motiunii se face cu respectarea dispozitiilor cuprinse la art. 105-119 si se adoptă cu votul majoritătii senatorilor.

(2) Motiunile adoptate de Senat se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si sunt obligatorii pentru Guvern si membrii săi, precum si pentru celelalte persoane vizate.

 

Sectiunea a 2-a

Întrebări

 

Art. 153. - (1) Fiecare senator poate adresa întrebări orale sau scrise Guvernului, membrilor acestuia sau conducerii autoritătilor administrative autonome.

(2) Întrebarea constă în solicitarea de a se răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informatie este exactă, dacă Guvernul întelege să comunice Senatului documentele ori informatiile solicitate de senator sau dacă are intentia de a lua o hotărâre într-o problemă determinată.

(3) În plenul Senatului nu pot fi formulate întrebări care privesc probleme de interes personal sau particular, care urmăresc în exclusivitate obtinerea unei consultatii juridice ori care privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc functii publice.

(4) Cei întrebati, dacă sunt prezenti, au obligatia să răspundă imediat la fiecare întrebare sau vor declara că prezintă răspunsul în zilele următoare, indicând data. Pentru cei care nu sunt prezenti Senatul va stabili data la care acestia sunt obligati să răspundă întrebărilor, pe care o va comunica celor în cauză.

(5) Membrul Guvernului poate amâna răspunsul la întrebarea orală pentru săptămâna următoare numai în cazuri temeinic justificate.

(6) La prezentarea întrebării senatorul va preciza dacă doreste să primească răspunsul în scris sau oral în sedintă publică.

Art. 154. - Dacă răspunsul la o întrebare dă nastere unei replici, durata afectată pentru aceasta este de cel mult 3 minute. Răspunsul la replică va fi dat în aceleasi conditii în care s-a răspuns la întrebare.

Art. 155. - (1) Nici un senator nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeasi sedintă. Durata afectată întrebărilor si răspunsurilor va fi stabilită de Biroul permanent.

(2) Întrebările care n-au putut fi prezentate si răspunsurile care n-au putut fi date în timpul stabilit vor fi reprogramate pentru sedinta următoare, mentinându-se ordinea înscrierilor.

Art. 156. - Senatul stabileste o zi din săptămână consacrată întrebărilor si răspunsurilor la acestea.

 

Sectiunea a 3-a

Interpelări

 

Art. 157. - (1) Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului sau unui membru al acestuia de către un senator sau de un grup parlamentar, prin care se solicită explicatii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activitătii sale interne sau externe.

(2) Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul si motivarea acestora, si se depun la secretarul desemnat al Senatului.

Art. 158. - (1) Interpelările se înscriu, în ordinea prezentării, într-un registru special, se afisează la sediul Senatului si se comunică celui interpelat.

(2) Interpelările se prezintă în sedintă publică de către autor.

(3) Biroul permanent stabileste o zi din săptămână consacrată prezentării si dezbaterii interpelărilor.

(4) Guvernul si fiecare dintre membrii săi sunt obligati să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice Senatul poate acorda un nou termen.

Art. 159. - (1) În sedinta consacrată dezbaterii interpelării se dă cuvântul autorului si apoi celui interpelat. Dacă răspunsul la interpelare dă nastere unei replici, se dă cuvântul în aceeasi ordine. Presedintele Senatului poate limita durata luărilor de cuvânt.

(2) Răspunsul la interpelările adresate Guvernului se prezintă de primul-ministru sau de reprezentantul acestuia. Răspunsul la interpelările adresate membrilor Guvernului se prezintă de ministru sau, după caz, de un secretar de stat.

Art. 160. - Senatul poate adopta o motiune prin care să îsi exprime pozitia cu privire la problema ce a făcut obiectul interpelării, cu respectarea conditiilor prevăzute în sectiunea 1 din prezentul capitol.

 

Sectiunea a 4-a

Informarea Senatului si a senatorilor

 

Art. 161. - (1) Presedintele Senatului poate solicita Guvernului si celorlalte organe ale administratiei publice, în cadrul controlului parlamentar asupra activitătii acestora, informatiile si documentele necesare.

(2) Presedintii comisiilor permanente pot solicita de la organele prevăzute la alin. (1) informatiile si documentele necesare referitoare la domeniul lor de activitate.

(3) Fiecare senator are dreptul de a cere informatiile si documentele mentionate prin intermediul presedintelui Senatului sau al presedintilor comisiilor.

(4) Solicitarea informării este obligatorie în cazul în care o initiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

(5) Autoritătile prevăzute la alin. (1) sunt obligate să răspundă în termen de cel mult 10 zile. În situatii exceptionale în care răspunsul necesită date suplimentare, acestea au obligatia de a declara în scris că interesul public nu le permite să răspundă la timp si de a cere un termen suplimentar, care nu poate depăsi 30 de zile. În cazul în care autoritătile nu răspund în termenele prevăzute senatorul interesat poate cere invitarea lor în plenul Senatului.

(6) Refuzul nejustificat de a răspunde la solicitările prevăzute în alineatele precedente atrage, după caz, răspunderea juridică potrivit legii. Presedintele Senatului poate sesiza autoritătile competente, la solicitarea senatorului interesat.

Art. 162. - În cazul în care informatiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informează Senatul despre aceasta, iar Senatul decide în sedintă secretă.

Art. 163. -  Documentele primite se restituie organului respectiv după consultare.

 

Sectiunea a 5-a

Petitii

 

Art. 164. - Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Senatului. Petitiile vor fi prezentate în scris si semnate, precizându-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari.

Art. 165. - Petitiile se înscriu în registrui general al Senatului, în ordinea primirii, consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului si obiectul cererii.

Art.l66. - (1) Petitiile înregistrate se repartizează spre solutionare de către unul dintre vicepresedintii Senatului, desemnat de presedinte, comisiei permanente competente, potrivit obiectului petitiei, ori senatorilor cărora le-au fost adresate personal.

(2) Orice membru al Senatului poate lua cunostintă de continutul unei petitii, adresându-se în acest scop presedintelui comisiei căreia i-a fost repartizată.

(3) Senatorul căruia îi sunt adresate petitii le va transmite spre solutionare autoritătilor publice competente.

Art. 167. - (1) Comisia va decide care sunt petitiile a căror rezolvare nu suferă amânare, sesizând de îndată autoritătile publice competente, în vederea solutionării lor. Pentru celelalte petitii comisia va decide, în cel mult 10 zile de la înregistrarea lor, dacă le va trimite unei autorităti publice competente ori le va clasa. În cazuri deosebite problema ce face obiectul petitiei se prezintă Senatului.

(2) Autoritătile publice sesizate au obligatia să informeze Senatul, în scris, în termen de cel mult 30 de zile, despre solutia adoptată.

(3) Petitionarului i se aduce la cunostintă solutia adoptată.

 

Sectiunea a 6-a

Declaratii politice

 

Art. 168. - (1) În fiecare săptămână Biroul permanent alocă o anumită perioadă de timp dintr-o zi de sedintă pentru declaratii politice ale senatorilor.

(2) Declaratiile politice se fac în nume propriu sau în numele grupului parlamentar.

(3) În raport cu continutul lor declaratiile politice pot da dreptul la replică senatorilor, grupurilor parlamentare si autoritătilor vizate.

 

CAPITOLUL IV

Statutul senatorului

Sectiunea 1

Imunitatea parlamentară

 

Art. 169. - (1) Senatorii se bucură de imunitate parlamentară.

(2) Imunitatea parlamentară are ca scop garantarea libertătii de exprimare a senatorului si protejarea acestuia împotriva urmăririlor judiciare represive, abuzive sau sicanatoare.

(3) Senatorul nu poate fi urmărit pe cale judiciară pentru opinii sau voturi exprimate în cursul îndeplinirii mandatului.

(4) Nici un senator nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis în judecată, penală ori contraventională, pentru fapte străine exercitării mandatului, fără încuviintarea prealabilă a Senatului si numai după ascultarea sa.

(5) Cererea de autorizare a trimiterii în judecată, penală ori contraventională, precum si cererea de retinere, de arestare sau de perchezitie se adresează presedintelui Senatului de ministrul justitiei.

(6) Presedintele Senatului aduce cererea la cunostintă senatorilor în sedintă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităti si validări spre examinare, care va stabili dacă a fost sau nu a fost făcută în scopul de a-l abate pe senator de la exercitiul functiei sale. Hotărârea comisiei se adoptă prin votul secret al majoritătii membrilor acesteia.

(7) Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere si aprobare plenului raportul comisiei, temeinic motivat, în termen de 15 zile de la data depunerii lui.

(8) Senatul hotărăste asupra cererii cu votul secret al majoritătii membrilor Senatului.

Art. 170. - În caz de infractiune flagrantă senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei. Ministrul justitiei îl va informa neîntârziat pe presedintele Senatului asupra retinerii si perchezitiei. În cazul în care Senatul constată că nu există temei pentru retinere va dispune de îndată revocarea acestei măsuri cu votul secret al majoritătii membrilor săi. Dispozitia de revocare a retinerii se execută de îndată, prin ministrul justitiei.

Art. 171. - Cererile de retinere, de arestare, de perchezitie sau autorizarea trimiterii în judecată, penală ori contraventională, se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

 

Sectiunea a 2-a

Incompatibilităti

 

Art. 172. - Calitatea de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului. Alte incompatibilităti sunt cele stabilite prin lege organică.

Art. 173. - Exercitarea unor functii conferite de un stat străin sau de către o organizatie internatională si salarizate de către acestea este incompatibilă cu mandatul de senator.

Art. 174. - (1) Senatorii cărora Guvernul le încredintează o misiune temporară de cel mult 6 luni pot cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de senator o singură dată.

(2) Încrediniarea unei misiuni pe o perioadă mai mare de 6 luni este incompatibilă cu calitatea de senator.

Art. 175. - (1) Senatorul care se află într-o incompatibilitate prevăzută la art. 172, 173 si art. 174 alin. (2) sau în legea organică prevăzută la art. 68 alin. (3) din Constitutie va demisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator, în termen de 30 de zile de la data validării mandatului.

(2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1) senatorul care se află într-un caz de incompatibilitate este declarat demisionat din functia de senator de către Senat, la cererea Biroului permanent al acestuia, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităti si validări.

(3) Locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat următor de pe lista partidului sau formatiunii politice pentru care a candidat, excluzându-se persoanele care nu mai fac parte din partidul sau formatiunea politică respectivă. Asupra legalitătii alegerii supleantului Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităti si validări va prezenta Senatului un raport.

Art. 176. - În cursul termenului prevăzut la art. 175 alin. (1) senatorul trebuie să declare la Biroul permanent al Senatului orice activitate pe care va continua să o desfăsoare în viitor.

Art. 177. - Schimbările intervenite în activitatea senatorului, în timpul exercitării mandatului, se aduc la cunostintă Biroului permanent în cel mult 10 zile de la data aparitiei acestora, fiind aplicabile si prevederile art. 175.

Art. 178. - Se interzice utilizarea numelui oricărui senator, însotit de această calitate, în orice actiune publicitară privitoare la o întreprindere financiară, industrială sau comercială.

 

Sectiunea a 3-a

Exercitarea mandatului de senator

 

Art. 179. - (1) Senatorii intră în exercitiul mandatului la data întrunirii legale a Senatului, sub conditia validării.

(2) După constituirea legală a Senatului fiecare senator va depune în fata plenului Senatului, întrunit în sedintă solemnă, jurământul prevăzut la art. 82 alin. (2) din Constitutia României.

Art. 180. - (1) După validare, pe durata exercitării mandatului senatorilor li se eliberează legitimatia de membru al Senatului, semnată de presedintele acestuia.

(2) De asemenea, senatorii vor avea un însemn distinctiv al calitătii lor de reprezentant al poporului, cu dreptul de a-l purta pe toată durata exercitării mandatului. Modelul însemnului se stabileste de către Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia se suportă din bugetul Senatului.

(3) Legitimatia si însemnul se pot păstra de senator după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.

Art. 181. - Pe durata exercitării mandatului senatorii beneficiază de pasaport diplomatic.

Art. 182. - Calitatea de senator încetează la data întrunirii legale a Senatului nou-ales, precum si în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

Art. 183. - (1) Pentru exercitarea mandatului de senator, în circumscriptiile electorale se organizează, pentru fiecare senator, câte un birou senatorial, având ca personal încadrat un sef de birou senatorial, un sofer si o secretară-dactilografă, personal care face parte din aparatul Senatului.

(2) Încadrarea personalului birourilor senatorial se face cu contract de muncă pe durată determinată, de secretarul general al Senatului, la propunerea senatorilor în cauză.

(3) Pe perioada în care îndeplineste această activitate personalul angajat se consideră detasat sau, după caz, transferat în interesul serviciului, în conditiile legislatiei muncii.

(4) Contractul de muncă al personalului birourilor senatoriale încetează din dispozitia senatorului sau, în cazul în care titularului mandatului îi încetează calitatea de senator, la data la care noul titular dispune aceasta.

Art. 184. - (1) Senatorii primesc drepturile bănesti potrivit Legii privind indemnizatiile si celelalte drepturi ale senatorilor si deputatilor, precum si salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României si beneficiază de celelalte drepturi potrivit legii si prezentului regulament.

(2) Senatorii primesc indemnizatia lunară si celelalte drepturi începând cu data intrării în exercitiul mandatului si până la încetarea acestuia.

Art. 185. - Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităti si validări poate propune Biroului permanent diminuarea indemnizatiei lunare si a diurnei de sedintă, în functie de prezenta senatorului la lucrările Senatului.

Art. 186. - Pe durata exercitării mandatului de senator contractul de muncă al persoanei în cauză se suspendă, cu exceptia cazurilor în care Biroul permanent decide altfel, la cererea Senatului si cu avizul unitătii.

 

Sectiunea a 4-a

Concedii, absente, demisii

 

Art. 187. - Nici un senator nu poate lipsi de la sedintele Senatului sau ale comisiei din care face parte decât în cazul în care i s-a aprobat aceasta.

Art. 188. - (1) Concediile se acordă pentru motive de boală sau interese personale.

(2) Concediile de  boală se acordă pe baza certificatului medical.

(3) Pentru interese personale se pot acorda în timpul unei sesiuni cel mult 8 zile de concediu cu plata indemnizatiei, iar peste această durată, concedii fără plată, care se pot efectua integral sau în mai multe transe. Concediile până la 4 zile se aprobă de presedintele Senatului, iar cele cu o durată mai mare de 4 zile, de către Biroul permanent.

(4) Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea mentionat, de către unul dintre secretarii Senatului, numărul zilelor de concediu efectuate de senatorul respectiv.

Art. 189. - (1) Senatorul care lipseste de la 8 sedinte consecutive fără a avea concediu sau peste concediul acordat va fi invitat de presedinte să justifice motivele absentei.

(2) Dacă în termen de 20 de zile de la comunicarea invitatiei senatorul nu se prezintă sau nu trimite justificarea, pierde toate drepturile prevăzute la art. 184.

Art. 190. - (1) Senatorii pot demisiona prin cerere scrisă adresată presedintelui.

(2) Presedintele Senatului, în sedintă publică, întreabă senatorul dacă stăruie în cererea de demisie si, dacă răspunsul este afirmativ ori dacă senatorul nu se prezintă pentru a răspunde, declară locul vacant.

 

Sectiunea a 5-a

Deontologia parlamentară; abateri si sanctiuni

 

Art. 191. - Încălcarea dispozitiilor obligatorii privind îndatoririle senatorului prevăzute în Constitutie si în prezentul regulament, exercitarea abuzivă a mandatului de senator, comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar sau a altui demnitar în sedintele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator, constituie abatere de la deontologia parlamentară.

Art. 192. - Abaterile de la deontologia parlamentară se sanctionează cu:

a) avertisment;

b) chemarea la ordine;

c) retragerea cuvântului;

d) îndepărtarea din sală pe durata sedintei;

e) interzicerea de a participa la lucrările Senatului pe o perioadă de maximum 30 de zile calendaristice.

Art. 193. - Abaterile si sanctiunile prevăzute la art. 191 si la art. 192 lit. a)-d) se constată si se aplică de presedintele de sedintă sau, după caz, de presedintele comisiei senatoriale.

Art. 194. - (1) Presedintele Senatului poate, înainte de a chema la ordine un senator, să îl invite să îsi retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente si care ar atrage aplicarea măsurii.

(2) Dacă expresia întrebuintată a fost retrasă sau regretată ori dacă explicatiile date sunt apreciate de presedinte sau de senatorul vizat ca satisfăcătoare, măsura nu se mai aplică.

Art. 195. - În cazul în care, după chemarea la ordine, senatorul continuă să se abată de la regulament, presedintele Senatului îi va putea retrage cuvântul, iar dacă persistă, îl va îndepărta din sală.

Art. 196. - (1) Pentru mentinerea ordinii în sedinele comisiilor presedintii acestora au aceleasi drepturi ca si presedintele Senatului si pot aplica măsurile prevăzute la art. 192 lit. a)-d).

(2) În cazul în care un senator săvârseste abateri deosebit de grave presedintele comisiei va suspenda sedinta si va aduce cazul la cunostintă presedintelui Senatului, care îl va supune Biroului permanent.

Art. 197. - (1) Abaterile grave sau repetate, care implică aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 192 lit. e), se constată de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităti si validări a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar din Senat sau din Camera Deputatilor, a unui senator ori a unui deputat. Sesizarea se adresează presedintelui Senatului.

(2) Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităti si validări solutionează sesizarea înaintată de presedintele Senatului în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la comisie. Solutia comisiei se ia cu votul majoritătii membrilor prezenti.

(3) Raportul cornisiei se înaintează de îndată, împreună cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Senatului.

(4) Biroul permanent solutionează cauza în termen de 7 zile de la data primirii raportului, împreună cu dosarul cauzei.

(5) Împotriva hotărârii Biroului permanent al Senatului petitionarul sau senatorul sanctionat poate face contestatie în termen de 15 zile de la data comunicării acesteia.

(6) Contestatia se solutionează de către plenul Senatului în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia, cu votul majoritătii senatorilor prezenti.

(7) Hotărârea plenului Senatului este definitivă si executorie.

Art. 198. - În cazul aplicării sanctiunii prevăzute la art. 192 lit. e) senatorului în cauză i se suspendă toate drepturile bănesti si materiale ce i s-ar cuveni pe durata interzicerii participării la lucrările Senatului.

Art. 199. - Sanctiunile prevăzute la art. 192 se aplică pentru fiecare abatere si se cumulează aritmetic.

 

CAPITOLUL V

Serviciile Senatului

 

Art. 200. - (1) Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului.

(2) Secretarul general este numit de către Senat, pe durata mandatului acestuia, la propunerea presedintelui.

(3) Secretarul general poate fi revocat la propunerea presedintelui Senatului sau a cel putin 20 de senatori. Propunerea de revocare poate fi formulată o singură dată în cursul aceleiasi sesiuni.

(4) Secretarul general este ordonator principal de credite si, în îndeplinirea atributiilor sale, emite ordine.

Art. 201. - (1) Pe baza legii bugetului de stat Senatul aprobă bugetul anual, precum si executia acestuia, după verificarea de către chestorii Senatului.

2) Dotarea Senatului cu mijloace de transport auto si modul de utilizare a acestora, precum si cheltuielile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de Biroul permanent, în limita sumelor prevăzute în bugetul anual.

Art. 202. - (1) Structura organizatorică a serviciilor Senatului, precum si numărul maxim de posturi se aprobă de plenul Senatului, la propunerea Biroului permanent.

(2) Statul de functii se aprobă de Biroul permanent, la propunerea secretarului general al Senatului.

Art. 203. - (1) Folosirea colaboratorilor pentru lucrările Senatului, ale comisiilor si pentru unele activităti ale serviciilor Senatului se aprobă de Biroul permanent.

(2) Indemnizatia colaboratorilor, în limitele stabilite de lege, se propune de beneficiarul colaborării si se ordonantează de secretarul general al Senatului.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 204. - Constitutionalitatea prezentului regulament poate fi verificată de Curtea Constitutională, la cererea presedintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel putin 25 de senatori.

Art. 205. - Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate cu votul majoritătii senatorilor.

Art.206. - (1) Prevederile art. 183 referitoare la angajarea unei secretare-dactilografe si a unui sofer, precum si la dotarea birourilor senatoriale cu câte un autoturism se vor aplica cel mai târziu o dată cu adoptarea bugetului Senatului pe anul 1994.

(2) Până la punerea în aplicare a dispozitiilor alineatului precedent, pentru exercitarea mandatului de senator în circumscriptiile electorale, prin grija prefecturilor si, după caz, a consiliilor locale se va organiza, pentru fiecare senator, un birou senatorial.

(3) Pentru desfăsurarea activitătilor senatoriale prefecturile si, după caz, consiliile locale vor pune la dispozitie senatorului un mijloc de transport si o dactilografă.

(4) Biroul permanent al Senatului va face de îndată demersurile necesare la Guvernul României, în vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor prezentului articol.