MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 373       LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Marti, 10 iulie 2001

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

346. - Lege pentru respingerea Ordonantei Guvernului nr. 66/1998 privind finantarea institutiilor de învãtãmânt superior aflate în coordonarea Ministerului Educatiei Nationale

 

484. - Decret privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonantei Guvernului nr. 66/1998 privind finantarea institutiilor de învãtãmânt superior aflate în coordonarea Ministerului Educatiei Nationale

 

347. - Lege privind respingerea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 213/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare

 

485. - Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 213/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare

 

349. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 49/2000 privind unele mãsuri pentru asanarea financiarã a activitãtii Bãncii Agricole - S.A., în vederea privatizãrii

 

487. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 49/2000 privind unele mãsuri pentru asanarea financiarã a activitãtii Bãncii Agricole - S.A., în vederea privatizãrii

 

350. - Lege privind amenajarea teritoriului si urbanismul

 

488. - Decret pentru promulgarea Legii privind amenajarea teritoriului si urbanismul

 

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

613. - Hotãrâre privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii si a actualizãrii sumelor fixe prevãzute în Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit pentru semestrul II al anului 2001

 

616. - Hotãrâre privind aprobarea taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii judecãtorului delegat la înregistrarea comerciantilor si a actului constitutiv, vizat de judecãtorul delegat

 

624. - Hotãrâre privind alocarea sumei de 497.000.000 lei din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului pe anul 2001, în vederea participãrii Asociatiei Nationale a Surzilor din România la Jocurile Mondiale Tãcute - Roma/Italia, 2001

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru respingerea Ordonantei Guvernului nr. 66/1998 privind finantarea institutiilor de învãtãmânt superior aflate

în coordonarea Ministerului Educatiei Nationale

 

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanta Guvernului nr. 66 din 21 august 1998 privind finantarea institutiilor de învãtãmânt superior aflate în coordonarea Ministerului Educatiei Nationale, emisã în temeiul art. 1 pct. 10 lit. i) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 25 august 1998.

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 10 septembrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 12 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 6 iulie 2001.

Nr. 346.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonantei Guvernului nr. 66/1998 privind finantarea institutiilor de învãtãmânt superior aflate în coordonarea Ministerului Educatiei Nationale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ã:

 

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru respingerea Ordonantei Guvernului nr. 66/1998 privind finantarea institutiilor de învãtãmânt superior aflate în coordonarea Ministerului Educatiei Nationale si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 4 iulie 2001.

Nr. 484.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind respingerea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 213/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare

 

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 213 din 29 decembrie 1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 30 decembrie 1999.

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 1 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 12 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 6 iulie 2001.

Nr. 347.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 213/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ã:

 

Articol unic. - Se promulgã Legea privind respingerea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 213/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 4 iulie 2001.

Nr. 485.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 49/2000 privind unele mãsuri pentru asanarea financiarã a activitãtii Bãncii Agricole - S.A., în vederea privatizãrii

 

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobã Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 49 din 5 mai 2000 privind unele mãsuri pentru asanarea financiarã a activitãtii Bãncii Agricole - S.A., în vederea privatizãrii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 11 mai 2000.

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 1 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 12 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 6 iulie 2001.

Nr. 349.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 49/2000 privind unele mãsuri pentru asanarea financiarã a activitãtii Bãncii Agricole - S.A., în vederea privatizãrii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ã:

 

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 49/2000 privind unele mãsuri pentru asanarea financiarã a activitãtii Bãncii Agricole - S.A., în vederea privatizãrii, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 4 iulie 2001.

Nr. 487.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind amenajarea teritoriului si urbanismul

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

 

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Teritoriul României constituie spatiul necesar procesului de dezvoltare durabilã si este parte a avutiei nationale de care beneficiazã toti cetãtenii tãrii.

Art. 2. - (1) Gestionarea spatialã a teritoriului tãrii constituie o activitate obligatorie, continuã si de perspectivã, desfãsuratã în interesul colectivitãtilor care îl folosesc, în concordantã cu valorile si aspiratiile societãtii si cu cerintele integrãrii în spatiul european.

(2) Gestionarea spatialã a teritoriului asigurã indivizilor si colectivitãtilor dreptul de folosire echitabilã si responsabilitatea pentru o utilizare eficientã a teritoriului.

(3) Gestionarea se realizeazã prin intermediul amenajãrii teritoriului si al urbanismului, care constituie ansambluri de activitãti complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spatialã echilibratã, la protectia patrimoniului natural si construit, precum si la îmbunãtãtirea conditiilor de viatã în localitãtile urbane si rurale.

Art. 3. - Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie sã fie: globalã, urmãrind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat; functionalã, trebuind sã tinã seama de cadrul natural si construit bazat pe valori de culturã si interese comune; prospectivã, trebuind sã analizeze tendintele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor si interventiilor economice, ecologice, sociale si culturale si sã tinã seama de acestea în aplicare; democraticã, asigurând participarea populatiei si a reprezentantilor ei politici la adoptarea deciziilor.

Art. 4. - Urbanismul trebuie sã reprezinte o activitate:

a) operationalã, prin detalierea si delimitarea în teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului;

b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localitãtilor;

c) normativã, prin precizarea modalitãtilor de utilizare a terenurilor, definirea destinatiilor si gabaritelor de clãdiri, inclusiv infrastructura, amenajãri si plantatii.

Art. 5. - Activitatea de amenajarea a teritoriului si de urbanism trebuie sã se desfãsoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparentei, descentralizãrii serviciilor publice, participãrii populatiei în procesul de luare a deciziilor, precum si al dezvoltãrii durabile, conform cãrora deciziile generatiei prezente trebuie sã asigure dezvoltarea, fãrã a compromite dreptul generatiilor viitoare la existentã si dezvoltare proprie.

Art. 6. - Autoritãtile administratiei publice centrale si locale rãspund, potrivit prezentei legi, de activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism.

 

CAPITOLUL II

Domeniul de activitate

SECTIUNEA 1

Amenajarea teritoriului

 

Art. 7. - Scopul de bazã al amenajãrii teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale tãrii, urmãrindu-se cresterea

coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea.

Art. 8. - Activitatea de amenajare a teritoriului se exercitã pe întregul teritoriu al României, pe baza principiului ierarhizãrii, coeziunii si integrãrii spatiale, la nivel national, regional si judetean.

Art. 9. - Obiectivele principale ale amenajãrii teritoriului sunt urmãtoarele:

a) dezvoltarea economicã si socialã echilibratã a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului acestora;

b) îmbunãtãtirea calitãtii vietii oamenilor si colectivitãtilor umane;

c) gestionarea responsabilã a resurselor naturale si protectia mediului;

d) utilizarea rationalã a teritoriului.

 

SECTIUNEA a 2-a

Urbanismul

 

Art. 10. - Urbanismul are ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localitãtilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung.

Art. 11. - Activitatea de urbanism cuprinde toate localitãtile tãrii, organizate în retea, pe baza ierarhizãrii si distributiei echilibrate a acestora în teritoriu. Aplicarea obiectivelor are în vedere întregul teritoriu administrativ al oraselor si comunelor sau zone din acestea.

Art. 12. - Urbanismul urmãreste stabilirea directiilor dezvoltãrii spatiale a localitãtilor urbane si rurale, în acord cu potentialul acestora si cu aspiratiile locuitorilor.

Art. 13. - Principalele obiective ale activitãtii de urbanism sunt urmãtoarele:

a) îmbunãtãtirea conditiilor de viatã prin eliminarea disfunctionalitãtilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii;

b) crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, vârstnicilor si ale persoanelor cu handicap;

c) utilizarea eficientã a terenurilor, în acord cu functiunile urbanistice adecvate; extinderea controlatã a zonelor construite;

d) protejarea si punerea în valoare a patrimoniului cultural construit si natural;

e) asigurarea calitãtii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitãtile urbane si rurale;

f) protejarea localitãtilor împotriva dezastrelor naturale.

 

SECTIUNEA a 3-a

Activitãti de amenajare a teritoriului si de urbanism

 

Art. 14. - Activitãtile principale de amenajare a teritoriului si de urbanism constau în transpunerea la nivelul întregului teritoriu national a strategiilor, politicilor si programelor

de dezvoltare durabilã în profil spatial, precum si urmãrirea aplicãrii acestora în conformitate cu documentatiile de specialitate legal aprobate.

Art. 15. - Activitãtile conexe de amenajare a teritoriului si de urbanism au ca obiect:

a) cercetarea în domeniul amenajãrii teritoriului si al urbanismului si elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor si documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;

b) constituirea, întretinerea, extinderea si dezvoltarea bazei de date si documente;

c) elaborarea strategiilor si politicilor în domeniu;

d) avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare

a teritoriului si de urbanism;

e) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de

normative în domeniu;

f) monitorizarea si controlul privind transpunerea în fapt a strategiilor, politicilor, programelor si operatiunilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.

Art. 16. - În vederea asigurãrii personalului de specialitate necesar pentru buna desfãsurare a activitãtilor de amenajare a teritoriului si de urbanism Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei coopereazã cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu institutiile de învãtãmânt superior si cu organizatiile profesionale în domeniu, pentru organizarea si desfãsurarea unor programe de formare profesionalã, specializare si perfectionare continuã.

 

CAPITOLUL III

Atributii ale administratiei publice

SECTIUNEA 1

Atributiile administratiei publice centrale

 

Art. 17. - Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national este coordonatã de Guvern, care stabileste, în raport cu continutul Programului de guvernare, programe prioritare, linii directoare si politici sectoriale.

Art. 18. - Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei este organul specializat al Guvernului în domeniul amenajãrii teritoriului si al urbanismului, având în aceastã calitate urmãtoarele atributii:

a) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national;

b) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului regional, care fundamenteazã planurile de dezvoltare regionalã;

c) elaborarea Regulamentului general de urbanism;

d) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism;

e) colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale administratiei publice centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajãrii teritoriului si al urbanismului, a programelor strategice sectoriale;

f) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionalã, consiliile judetene si consiliile locale, precum si urmãrirea modului în care se aplicã programele guvernamentale si liniile directoare în domeniul amenajãrii teritoriului si al urbanismului la nivel regional, judetean si local;

g) avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit competentelor stabilite prin prezenta lege.

Art. 19. - (1) În îndeplinirea atributiilor sale Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei utilizeazã informatii de sintezã la nivel national din toate domeniile de activitate economicã si socialã.

(2) Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt obligate sã furnizeze Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, la cerere, informatiile necesare pentru desfãsurarea activitãtii de amenajare a teritoriului si de urbanism.

Art. 20. - Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei poate solicita autoritãtilor administratiei publice locale sã elaboreze sau sã modifice o documentatie de urbanism sau de amenajare a teritoriului, în vederea aprofundãrii, detalierii sau aplicãrii unor prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum si pentru respectarea intereselor generale ale statului.

 

SECTIUNEA a 2-a

Atributiile administratiei publice judetene

 

Art. 21. - Consiliul judetean coordoneazã activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel judetean, conform legii.

Art. 22. - (1) Consiliul judetean stabileste orientãrile generale privind amenajarea teritoriului si organizarea si dezvoltarea urbanisticã a localitãtilor, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. În acest scop coordoneazã activitatea consiliilor locale si le acordã asistentã tehnicã de specialitate.

(2) Consiliul judetean asigurã preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului national, regional si zonal în cadrul documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru teritoriile administrative ale localitãtilor din judet, asigurã elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judetean, a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judetean si le aprobã conform prevederilor legii.

(3) În activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism consiliile judetene sunt sprijinite de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, precum si de alte ministere si organe ale administratiei publice centrale.

Art. 23. - Consiliul judetean poate solicita consiliilor locale sã elaboreze sau sã actualizeze o documentatie de amenajare a teritoriului sau de urbanism, în vederea asigurãrii aplicãrii unor prevederi cuprinse în programele de dezvoltare a judetului; solicitarea se transmite consiliului

local, însotitã de expunerea motivelor care au stat la baza hotãrârii consiliului judetean si de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea documentatiei.

Art. 24. - (1) În îndeplinirea atributiilor sale în domeniul amenajãrii teritoriului si al urbanismului consiliul judetean utilizeazã informatii de sintezã la nivelul judetului din toate domeniile de activitate economico-socialã.

(2) Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt obligate sã furnizeze cu titlu gratuit autoritãtilor publice judetene si locale informatii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judetului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate sã furnizeze informatii referitoare la dezvoltarea economico-socialã si urbanisticã la ocalitãtilor.

 

SECTIUNEA a 3-a

Atributiile administratiei publice locale

 

Art. 25. - (1) Consiliul local coordoneazã si rãspunde de întreaga activitate de urbanism desfãsuratã pe teritoriul unitãtii administrativ-teritoriale si asigurã respectarea prevederilor cuprinse în documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanisticã a localitãtilor componente ale comunei sau orasului.

(2) Consiliul local coopereazã cu consiliul judetean si este sprijinit de acesta în activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism.

Art. 26. - Consiliul local coopereazã în procesul de întocmire a programului de dezvoltare urbanisticã a localitãtilor si cu institutii, agenti economici, organisme si organizatii neguvernamentale de interes national, judetean sau local.

Art. 27. - (1) În îndeplinirea atributiilor sale în domeniul amenajãrii teritoriului si al urbanismului consiliul local utilizeazã informatii din toate domeniile de activitate economico-socialã.

(2) Serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, agentii economici, organismele si organizatiile neguvernamentale care îsi desfãsoarã activitatea la nivel local au obligatia sã furnizeze cu titlu gratuit informatiile necesare în vederea desfãsurãrii activitãtii de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel local.

 

SECTIUNEA a 4-a

Certificatul de urbanism

 

Art. 28. - Aplicarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate se asigurã prin eliberarea certificatului de urbanism.

Art. 29. - (1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare în vederea realizãrii unor investitii, tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare, potrivit legii.

(2) Eliberarea certificatului de urbanism este obligatoriu pentru adjudecarea prin licitatie a lucrãrilor de proiectare si de executie a lucrãrilor publice si pentru legalizarea actelor de înstrãinare, partajare sau comasare a bunurilor imobile. În cazul vânzãrii sau cumpãrãrii de imobile certificatul de

urbanism cuprinde informatii privind consecintele urbanistice ale operatiunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism fiind în acest caz facultativã.

(3) Certificatul de urbanism se elibereazã la cererea oricãrui solicitant, persoanã fizicã sau juridicã, care poate fi interesat în cunoasterea datelor si a reglementãrilor cãrora îi este supus respectivul bun imobil.

(4) Certificatul de urbanism nu conferã dreptul de executare a lucrãrilor de construire, amenajare sau plantare.

(5) În certificatul de urbanism se va mentiona în mod obligatoriu scopul eliberãrii acestuia.

(6) Certificatul de urbanism pentru destinatii speciale se elibereazã în temeiul si cu respectarea documentatiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate si aprobate de Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Pazã, dupã caz, pe baza avizului Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Art. 30. - Pentru aceeasi parcelã se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar continutul acestora, bazat pe documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, si celelalte reglementãri în domeniu trebuie sã fie aceleasi pentru toti solicitantii. În acest scop nu este necesarã solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, în vederea emiterii certificatului de urbanism.

Art. 31. - Certificatul de urbanism cuprinde urmãtoarele elemente privind:

a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile de utilitate publicã care greveazã asupra acestuia; situarea terenului în intravilan sau în afara acestuia; prevederi ale documentatiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, zone în care actioneazã dreptul de preemtiune asupra imobilului, interdictii definitive sau temporare de constructie sau dacã acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România, precum si altele prevãzute de lege;

b) regimul economic al imobilului - folosinta actualã, destinatii admise sau neadmise, stabilite în baza prevederilor urbanistice aplicabile în zonã, reglementãri fiscale specifice localitãtii sau zonei;

c) regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime si maxime ale parcelelor, echiparea cu utilitãti, edificabil admis pe parcelã, circulatii si accese pietonale si auto, parcaje necesare, alinierea terenului si a constructiilor

fatã de strãzile adiacente terenului, înãltimea minimã si maximã admisã.

Art. 32. - În cazul în care prin documentatia înaintatã se solicitã o derogare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivã, prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei alte documentatii de urbanism prin care sã se justifice si sã se demonstreze posibilitatea interventiei urbanistice solicitate. Dupã aprobarea noii documentatii de urbanism – Plan urbanistic zonal sau Plan urbanistic de detaliu - se poate întocmi documentatia tehnicã în vederea obtinerii autorizatiei de construire.

Art. 33. - (1) Certificatul de urbanism se emite de aceleasi autoritãti ale administratiei publice locale care, potrivit competentelor stabilite de legislatia în vigoare, emit autorizatiile de construire.

(2) Certificatul de urbanism se elibereazã solicitantului în cel mult 30 de zile de la data înregistrãrii cererii acestuia.

(3) Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileste de cãtre emitent conform legii, în raport cu importanta zonei si a investitiei.

Art. 34. - Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu  nerespectarea prevederilor cuprinse în documentatiile de urbanism aprobate atrage rãspunderea disciplinarã, administrativã, contraventionalã, civilã sau penalã, dupã caz, potrivit legii.

 

SECTIUNEA a 5-a

Structura institutionalã

 

Art. 35. - Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national este coordonatã de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, care exercitã si controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse în documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism.

Art. 36. - (1) În cadrul aparatului propriu al consiliului judetean, municipal sau orãsenesc si în cel al Consiliului General al Municipiului Bucuresti se organizeazã si functioneazã, potrivit legii, structuri specializate în domeniul amenajãrii teritoriului si al urbanismului, conduse de arhitectul-sef al judetului, al municipiului sau al orasului, respectiv de arhitectul-sef al municipiului Bucuresti.

(2) Functia de arhitect-sef va fi ocupatã, în conditiile legii, de un functionar public având de regulã formatia de arhitect sau urbanist licentiat al învãtãmântului superior de lungã duratã.

(3) În comune atributiile arhitectului-sef vor fi îndeplinite de cãtre un functionar public din aparatul propriu al consiliului local respectiv, cu atributii în domeniu si pregãtit în acest sens.

Art. 37. - (1) În scopul îmbunãtãtirii calitãtii decizieireferitoare la dezvoltarea durabilã localã si judeteanã, pe lângã fiecare consiliu judetean, primãrie municipalã si orãseneascã, respectiv Primãria Municipiului Bucuresti, se poate înfiinta Comisia tehnicã de amenajare a teritoriului si de urbanism, organism consultativ cu atributii de avizare, expertizã tehnicã si consultantã.

(2) Comisia tehnicã de amenajare a teritoriului si de urbanism este formatã din specialisti din domeniul amenajãrii teritoriului si al urbanismului si din reprezentanti ai institutiilor tehnice, economice, sociale si de protectie a mediului cu care administratia publicã localã colaboreazã pentru desfãsurarea activitãtilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.

(3) Componenta nominalã si modul de functionare ale Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului si de urbanism sunt aprobate de consiliul judetean, consiliul local municipal, orãsenesc, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupã caz, la propunerea presedintelui consiliului judetean, primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti, pe baza recomandãrilor asociatiilor profesionale din domeniul amenajãrii teritoriului, urbanismului, constructiilor, ale institutiilor de învãtãmânt superior si ale arhitectului-sef.

(4) Comisia tehnicã de amenajare a teritoriului si de urbanism avizeazã din punct de vedere ethnic documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, precum si studiile de fundamentare sau cercetãrile prealabile.

(5) Avizele date de Comisia tehnicã de amenajare a teritoriului si de urbanism se supun deliberãrii si aprobãrii consiliului judetean, consiliului local, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupã caz.

(6) La sedintele de avizare ale Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului si de urbanism nu pot participa la luarea deciziei membrii care au calitatea de autor al documentatiilor - proiectelor, supuse avizãrii.

Art. 38. - (1) Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului se semneazã de profesionisti calificati în domeniu prin licentã sau studii postuniversitare de specialitate acreditate conform legii, precum si de alti profesionisti cu drept de semnãturã.

(2) Dreptul de semnãturã pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism se stabileste pe bazã de regulament elaborat de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, în colaborare cu Asociatia Profesionalã a Urbanistilor din România, precum si cu alte organizatii profesionale în domeniul amenajãrii teritoriului si al urbanismului.

(3) Regulamentul privind dobândirea dreptului de semnãturã, precum si Regulamentul referitor la organizarea si functionarea Registrului urbanistilor se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.

(4) Specialistii calificati în domeniul amenajãrii teritoriului si al urbanismului, care dobândesc dreptul de semnãturã, se înscriu în Registrul urbanistilor.

 

CAPITOLUL IV

Documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism

SECTIUNEA 1

Definitii si scop

 

Art. 39. - (1) În sensul prezentei legi, prin documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism se întelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism si regulamentele locale de urbanism, avizate si aprobate conform prezentei legi.

(2) Documentatiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentatiile de urbanism cuprind reglementãri operationale.

(3) Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile si directiile principale de evolutie a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementãri specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraselor si comunelor.

(4) Prevederile cu caracter director cuprinse în documentatiile de amenajare a teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate autoritãtile administratiei publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate persoanele fizicesi juridice.

 

SECTIUNEA a 2-a

Documentatii de amenajare a teritoriului

 

Art. 40. - Documentatiile de amenajare a teritoriului sunt urmãtoarele:

a) Planul de amenajare a teritoriului national;

b) Planul de amenajare a teritoriului zonal;

c) Planul de amenajare a teritoriului judetean.

Art. 41. - (1) Planul de amenajare a teritoriului national are caracter director si reprezintã sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu si lung pentru întregul teritoriu al tãrii.

(2) Planul de amenajare a teritoriului national este compus din sectiuni specializate.

(3) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului national si ale sectiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliazã.

(4) Sectiunile Planului de amenajare a teritoriului national sunt: Cãi de comunicatie, Ape, Zone protejate, Reteaua de localitãti, Zone de risc natural, Turismul, Dezvoltarea ruralã. Prin lege se pot aproba si alte sectiuni.

Art. 42. - (1) Planul de amenajare a teritoriului judetean are caracter director si reprezintã expresia spatialã a programului de dezvoltare socioeconomicã a judetului. Planul de amenajare a teritoriului judetean se coreleazã cu Planul de amenajare a teritoriului national, cuPlanul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum si cu alte programe de dezvoltare.

(2) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judetean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului si de urbanism care le detaliazã.

(3) Fiecare judet trebuie sã detinã Planul de amenajare a teritoriului judetean si sã îl reactualizeze periodic, la 5-10 ani, în functie de politicile si de programele de dezvoltare ale judetului.

Art. 43. - Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director si se realizeazã în vederea solutionãrii unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi:

a) intercomunale sau interorãsenesti, compuse din unitãti administrativ-teritoriale de bazã, comune si orase;

b) interjudetene, înglobând pãrti din judete sau judete întregi;

c) regionale, compuse din mai multe judete.

 

SECTIUNEA a 3-a

Documentatii de urbanism

 

Art. 44. - (1) Documentatiile de urbanism se referã la localitãtile urbane si rurale si reglementeazã utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii.

(2) Documentatiile de urbanism transpun la nivelul localitãtilor urbane si rurale propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean.

(3) Documentatiile de urbanism au caracter de reglementare specificã si stabilesc reguli ce se aplicã direct asupra localitãtilor si pãrtilor din acestea pânã la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.

Art. 45. - Documentatiile de urbanism sunt urmãtoarele:

a) Planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia;

b) Planul urbanistic zonal si regulamentul local afferent acestuia;

c) Planul urbanistic de detaliu.

Art. 46. - (1) Planul urbanistic general are caracter director si de reglementare operationalã. Fiecare localitate trebuie sã întocmeascã Planul urbanistic general, sã îl actualizeze la 5-10 ani si sã îl aprobe, acesta constituind baza legalã pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare.

(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementãri pe termen scurt, la nivelul întregii unitãti administrativ-teritoriale de bazã, cu privire la:

a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan în relatie cu teritoriul administrativ al localitãtii;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

c) zonificarea functionalã în corelatie cu organizarea retelei de circulatie;

d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice;

e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice;

g) formele de proprietate si circulatia juridicã a terenurilor;

h) precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate.

(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la:

a) evolutia în perspectivã a localitãtii;

b) directiile de dezvoltare functionalã în teritoriu;

c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevãzute în planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean.

Art. 47. - (1) Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specificã detaliatã si asigurã corelarea dezvoltãrii urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localitãtii.

(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementãri asupra zonei referitoare la:

a) organizarea retelei stradale;

b) organizarea arhitectural-urbanisticã în functie de caracteristicile structurii urbane;

c) modul de utilizare a terenurilor;

d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;

e) statutul juridic si circulatia terenurilor;

f) protejarea monumentelor istorice si servituti în zonele de protectie ale acestora.

(3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatoriu în cazul:

a) zonelor centrale ale localitãtilor;

b) zonelor protejate si de protectie a monumentelor, a complexelor de odihnã si agrement, a parcurilor industriale, a parcelãrilor;

c) altor zone stabilite de autoritãtile publice locale din localitãti, potrivit legii.

(4) Stabilirea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regulã în Planul urbanistic general.

Art. 48. - (1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specificã, prin care se asigurã conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitarã a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, în corelare cu vecinãtãtile imediate.

(2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementãri cuprivire la:

a) asigurarea accesibilitãtii si racordarea la retelele edilitare;

b) permisivitãti si constrângeri urbanistice privind volumele construite si amenajãrile;

c) relatiile functionale si estetice cu vecinãtatea;

d) compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor, amenajãrilor si plantatiilor;

e) regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor.

(3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreazã numai pentru reglementarea amãnuntitã a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea conditiilor de construire.

Art. 49. - (1) Regulamentul general de urbanism reprezintã sistemul de norme tehnice, juridice si economice care stã la baza elaborãrii planurilor de urbanism, precum si a regulamentelor locale de urbanism.

(2) Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorialã, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde si detaliazã prevederile Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum si de amplasare, dimensionare si realizare a volumelor construite, amenajãrilor si plantatiilor.

(3) Dupã aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal si Planul urbanistic de detaliu împreunã cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justitie.

 

SECTIUNEA a 4-a

Initierea si finantarea activitãtilor

 

Art. 50. - Initiativa elaborãrii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism apartine colectivitãtilor locale, prin autoritãtile deliberative si executive, Guvernului, precum si persoanelor fizice sau juridice interesate în amenajarea teritoriului si în dezvoltarea localitãtilor.

Art. 51. - (1) Activitãtile de amenajare a teritoriului si de urbanism, prevãzute în prezenta lege, se finanteazã din bugetele locale ale unitãtilor administrativ-teritoriale, precum si din bugetul de stat, prin Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, precum si de persoane juridice si fizice interesate în dezvoltarea unei localitãti sau a unei zone din cadrul acesteia.

(2) Autoritãtile administratiei publice locale au obligatia sã prevadã în bugetele anuale fonduri pentru elaborarea sau actualizarea, dupã caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism si a studiilor de fundamentare necesare în vederea elaborãrii acestora.

Art. 52. - Pentru desfãsurarea unor activitãti comune de amenajare a teritoriului si de urbanism, pentru realizarea unor obiective de interes general, consiliile judetene se pot asocia sau, dupã caz, pot colabora, în conditiile legii, cu persoane juridice sau fizice din tarã sau din strãinãtate în scopul atragerii de fonduri suplimentare.

Art. 53. - Autoritãtile administratiei publice locale participã la finantarea planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generale care intrã în competentele de aprobare, precum si la urmãrirea realizãrii acestora, potrivit legii.

Art. 54. - (1) Planurile urbanistice zonale si planurile urbanistice de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public, precum si pentru zone protejate se finanteazã din bugetul de stat ori din bugetele locale.

(2) Alte planuri urbanistice zonale sau de detaliu, în afarã de cele precizate la alin. (1), se finanteazã de persoanele juridice sau fizice interesate, cu sprijinul, dupã caz, al autoritãtilor administratiei publice locale.

Art. 55. - Finantarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cu caracter deosebit, pentru zone si localitãti care necesitã cercetãri si studii complexe, se face si din fonduri destinate cercetãrii, dezvoltãrii regionale si altele, în conditiile stabilite de ministere si de alti factori implicati.

 

SECTIUNEA a 5-a

Avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism

 

Art. 56. - (1) Avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism se fac de cãtre autoritãtile si organismele centrale si teritoriale interesate, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege.

(2) Precizarea continutului documentatiilor care se supun avizãrii, precum si a emitentilor de avize pentru fiecare categorie de documentatii se va stabili prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei.

(3) Avizarea documentatiilor de interes general – toate categoriile din domeniul amenajãrii teritoriului, precum si din domeniul urbanismului (cu exceptia Planului urbanistic de detaliu) - se face fãrã perceperea unor taxe.

 

SECTIUNEA a 6-a

Participarea populatiei la activitãtile de amenajare a teritoriului si de urbanism

 

Art. 57. - (1) Participarea populatiei la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism se realizeazã prin:

a) informarea populatiei;

b) consultarea populatiei;

c) alte forme de participare prevãzute de lege.

(2) Cetãtenii pot participa la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism, individual sau prin asociere, în conditiile legii.

Art. 58. - Autoritãtile administratiei publice centrale si locale asigurã organizarea si desfãsurarea procesului de participare a populatiei în cadrul activitãtilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.

Art. 59. - Informarea populatiei este activitatea prin care se fac publice:

a) obiectivele dezvoltãrii economico-sociale privind amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbanisticã a localitãtilor;

b) intentiile autoritãtilor administratiei publice centrale si locale privind elaborarea unor documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism, precum si scopul pentru care acestea sunt elaborate;

c) continutul documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism care urmeazã sã fie supuse aprobãrii, conform legii.

Art. 60. - Consultarea populatiei este procesul prin care aceasta îsi exprimã optiunile si opiniile privind prevederile programelor de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanisticã a localitãtilor, precum si cele cuprinse în documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, în cadrul procesului de elaborare si aprobare a acestora, si se realizeazã prin publicarea procedurii de desfãsurare a consultãrii si desfãsurarea anchetei publice.

Art. 61. - Informarea si consultarea populatiei se desfãsoarã diferentiat, în functie de amploarea si de importanta documentatiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism, potrivit procedurilor stabilite de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

 

SECTIUNEA a 7-a

Urmãrirea aplicãrii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate

 

Art. 62. - (1) Urmãrirea aplicãrii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate se face prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judetene, municipale, orãsenesti si comunale, dupã caz, precum si de Inspectoratul de Stat în Constructii.

(2) Compartimentele de specialitate vor urmãri corelarea realizãrii programelor de dezvoltare cu prevederile documentatiilor aprobate.

 

CAPITOLUL V

Sanctiuni

 

Art. 63. - Încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea civilã, contraventionalã, disciplinarã, administrativã sau penalã, dupã caz, potrivit legii.

Art. 64. - Faptele de încãlcare a prezentei legi se constatã de organele de control al activitãtii de amenajare a teritoriului si de urbanism ale consiliilor judetene si locale, precum si de Inspectoratul de Stat în Constructii.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 65. - (1) În absenta Planului de amenajare a teritoriului judetean si a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente nu se pot realiza investitii în constructii, lucrãri tehnico-edilitare, precum si orice alte investitii urbane.

(2) Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism modificate fãrã respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea si aprobarea acestora sunt nule.

Art. 66. - Unitãtile administrativ-teritoriale de bazã, care la data intrãrii în vigoare a prezentei legi dispun de planuri urbanistice generale preliminare, au obligatia ca în termen de 12 luni sã le finalizeze si sã le aprobe ca documentatii de urbanism definitive.

Art. 67. - Dispozitiile referitoare la categoriile de documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism, competentele de avizare si de aprobare a acestora, cuprinse în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de constructii si unele mãsuri pentru realizarea locuintelor,

republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum si orice alte prevederi contrare prezentei legi se abrogã.

Art. 68. - Anexa nr. 1 cuprinzând categoriile de documentatii în domeniul amenajãrii teritoriului si urbanismului, competentele de avizare si de aprobare a acestora, precum si anexa nr. 2 cuprinzând termenii de specialitate utilizati în cuprinsul legii fac parte integrantã din prezenta lege.

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 7 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI

PUSKÁS VALENTIN-ZOLTÁN

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 18 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 6 iulie 2001.

Nr. 350.

 

ANEXA Nr. 1

 

CATEGORII DE DOCUMENTATII DE AMENAJARE A TERITORIULUI SI DE URBANISM

COMPETENTE DE AVIZARE SI DE APROBARE A ACESTORA

 

Nr.

crt.

Categorii de documentatii

Avizeazã

Aprobã

0

1

2

3

A. Amenajarea teritoriului

- Plan de amenajare a teritoriului

1.

National

Guvernul

Parlamentul

2.

Zonal

- Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei

- Consiliile judetene

- Consiliile locale

 

- Regional sau interjudetean

- Interorãsenesc sau intercomunal interesate

- Frontalier

- Metropolitan, Periurban al principalelor municipii si orase

- Organisme centrale si teritoriale

 

3.

Judetean

- Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei

- Organismele centrale si teritoriale

interesate

- Consiliul judetean

- Consiliul General al Municipiului Bucuresti

B. Urbanism

- Plan urbanistic general si regulament local aferent acestuia

4.

Municipiul Bucuresti

- Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei Bucuresti

- Organisme centrale si teritoriale

interesate

- Consiliul General al Municipiului

5.

Municipiu

- Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei

- Consiliul judetean

- Organisme centrale si teritoriale interesate

- Consiliul local al municipiului

6.

Oras

- Consiliul judetean

- Organisme centrale si locale interesate

- Consiliul local al orasului

7.

Comuna

- Consiliul judetean

- Organisme centrale si locale interesate

- Consiliul local al comunei

8.

Municipii, orase si comune ce includ statiuni balneare/turistice declarate

- Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei

- Consiliul judetean

- Organisme centrale si teritoriale

interesate

- Consiliul local al municipiului/ orasului/comunei, dupã caz

- Plan urbanistic zonal si regulament local aferent acestuia

9.

Zona centralã a municipiului Bucuresti, precum si alte zone de interes functionale

interesate

- Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei

- Organisme centrale si teritoriale

- Consiliul General al Municipiului Bucuresti,

10.

Zona centralã a municipiului si alte zone functionale de interes

- Ministerul Lucrãrilor Publice, Transportu

- Consiliul judetean

- Organisme centrale si teritoriale

interesate rilor si Locuintei

- Consiliile locale municipale

11.

Zona centralã a orasului, satului, precum si alte zone functionale de interes

- Consiliul judetean

- Organisme centrale si teritoriale comunale interesate

- Consiliile locale orãsenesti sau

12.

Zone protejate ori asupra cãrora s-a instituit un tip de restrictie

- Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei

- Consiliul judetean

- Organisme centrale si teritoriale

interesate

- Consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti

- Plan urbanistic de detaliu

13.

Investitii din competenta de aprobare a Guvernului, a altor organe ale administratiei publice centrale si cele care se amplaseazã în zone protejate ori de interes deosebit

- Ministerul Lucrãrilor Publice Transporturilor si Locuintei

- Consiliul judetean

- Organisme centrale si teritoriale interesate

- Consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti

14.

Alte investitii

- Organisme teritoriale interesate

- Consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti

C. Regulament de urbanism

15.

Regulament general de urbanism

- Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei

- Organisme centrale si teritoriale

interesate

- Guvernul

 

ANEXA Nr. 2

 

DEFINIREA TERMENILOR UTILIZATI ÎN LEGE

(în ordine alfabeticã)

 

- Aprobare - optiunea forului deliberativ al autoritãtilor competente de încuviintare a propunerilor cuprinse în documentatiile prezentate si sustinute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotãrâre a Guvernului, hotãrâre a consiliilor judetene sau locale, dupã caz) se conferã documentatiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizãrii programelor de amenajare teritorialã si dezvoltare urbanisticã, precum si a autorizãrii lucrãrilor de executie a obiectivelor de investitii.

- Avizare - procedura de analizã si exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administratiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza solutiilor functionale, a indicatorilor tehnico-economici si sociali ori a altor elemente prezentate prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism. Avizarea se concretizeazã printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.

- Caracter director - însusirea unei documentatii aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanisticã a localitãtilor, prin coordonarea actiunilor specifice. Caracterul director este specific documentatiilor de amenajare a teritoriului.

- Caracter de  eglementare - însusirea unei documentatii aprobate de a impune anumiti parametri solutiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentatiilor de urbanism.

- Circulatia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului e proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin cte de vânzare-cumpãrare, donatie, concesiune, arendare etc.

- Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legalã a unei institutii publice si capacitatea tehnicã de a emite avize/aprobãri.

- Dezvoltare durabilã - satisfacerea necesitãtilor prezentului, fãrã a se compromite dreptul generatiilor viitoare la existentã si dezvoltare.

- Dezvoltare regionalã - ansamblul politicilor autoritãtilor administratiei publice centrale si locale, elaborate în scopul armonizãrii strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare sectorialã pe arii geografice, constituite în “regiuni de dezvoltare”, si care beneficiazã de spirijinul Guvernului, al Uniunii Europene si al altor institutii si autoritãti nationale si internationale interesate.

- Documentatie de amenajare a teritoriului si de urbanism - ansamblu de piese scrise si desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeazã situatia existentã si se stabilesc obiectivele, actiunile si mãsurile de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanisticã a localitãtilor pe o perioadã determinatã.

- Parcelare - actiunea urbanã prin care o suprafatã de teren este divizatã în loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regulã este legatã de realizarea unor locuinte individuale, de micã înãltime.

- Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organizatorice si financiare, utilizate în scopul realizãrii unei strategii.

- Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de dezvoltare.

- Protectia mediului - ansamblu de actiuni si mãsuri privind protejarea fondului natural si construit în localitãti si în teritoriul înconjurãtor.

- Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile si obligatiile legate de detinerea sau exploatarea terenurilor.

- Regiune frontalierã - regiune care include arii situate la frontierã, delimitatã în scopul aplicãrii unei strategii comune de dezvoltare de o parte si de alta a frontierelor si al realizãrii unor programe, proiecte si actiuni de cooperare.

- Retea de localitãti - totalitatea localitãtilor de pe un teritoriu (national, judetean, zonã functionalã) ale cãror existentã si dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relatii desfãsurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative etc.).

Reteaua de localitãti este constituitã din localitãti urbane si rurale.

- Sistem urban - sistem de localitãti învecinate între care se stabilesc relatii de cooperare economicã, socialã si culturalã, de amenjare a teritoriului si protectie a mediului, echipare tehnico-edilitarã, fiecare pãstrându-si autonomia administrativã.

- Structurã urbanã - totalitatea relatiilor în plan functional si fizic, pe baza cãrora se constituie organizarea unei localitãti sau a unei zone din aceasta si din care rezultã configuratia lor spatialã.

- Servitute de utilitate publicã - sarcinã impusã asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil având un alt proprietar. Mãsura de protectie a bunurilor imobile publice nu poate fi opusã cererilor de autorizare decât dacã este continuã în documentatiile de urbanism aprobate (având

drept consecintã o limitare administrativã a dreptului de proprietate).

- Strategie de dezvoltare - directionarea globalã sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu si lung, a actiunilor menite sã determine dezvoltarea urbanã.

- Structurã urbanã - modul de alcãtuire, de grupare sau de organizare a unei localitãti ori a unei zone din aceasta, constituitã istoric, functional si fizic.

- Teritoriu administrativ - suprafata delimitatã de lege, pe trepte de organizare administrativã a teritoriului: national, judetean si al unitãtilor administrativ-teritoriale (municipiu, oras, comunã).

- Teritoriu intravilan - totalitatea suprafetelor construite si amenajate ale localitãtilor ce compun unitatea administrativ-teritorialã de bazã, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si în cadrul cãrora se poate autoriza executia de constructii si amenajãri. De regulã intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localitãti suburbane componente).

- Teritoriu extravilan - suprafata cuprinsã între limita administrativ-teritorialã a unitãtii de bazã (municipiu, oras, comunã) si limita teritoriului intravilan.

- Teritoriu metropolitan - suprafata situatã în jurul marilor aglomerãri urbane, delimitatã prin studii de specialitate, în cadrul cãreia se creeazã relatii reciproce de influentã în domeniul cãilor de comunicatie, economic, social, cultural si al intrastructurii edilitare. De regulã limita teritoriului metropolitan depãseste limita administrativã a localitãtii si poate depãsi limita judetului din care face parte.

- Teritoriu periurban - suprafata din jurul municipiilor si oraselor, delimitatã prin studii de specialitate, în cadrul cãreia se creeazã relatii de independentã în domeniul economic, al infrastructurii, deplasãrilor pentru muncã, asigurãrilor cu spatii verzi si de agrement, asigurãrilor cu produse agroalimentare etc.

- Zonã defavorizatã - arii geografice strict delimitate teritorial, care îndeplinesc cel putin una dintre urmãtoarele conditii:

a) au structuri productive monoindustriale care în activitatea zonei mobilizeazã mai mult de 50% din populatia salariatã;

b) sunt zone miniere în care personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective în urma aplicãrii programelor de restructurare;

c) în urma lichidãrii, restructurãrii sau privatizãrii unor agenti economici apar concedieri  colective care afecteazã mai mult de 25% din numãrul angajatilor care au domiciliul stabil în zona respectivã;

d) rata somajului depãseste cu 25% rata somajului la nivel national;

e) sunt lipsite de mijloace de comunicatie si infrastructura este slab dezvoltatã.

- Zonã functionalã - parte din teritoriul unei localitãti în care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se determinã functiunea dominantã existentã si viitoare. Zona functionalã poate rezulta din mai multe pãrti cu aceeasi functiune dominantã (zona de locuit, zona activitãtilor industriale, zona spatiilor verzi etc.). Zonificarea functionalã este actiunea împãrtirii teritoriului în zone functionale.

- Zonã de protectie - suprafete în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun protectia zonelor învecinate (statii de epurare, platforme pentru depozitarea controlatã a deseurilor, puturi seci, cimitire, noxe industriale, circulatie intensã etc.).

- Zonã protejatã - suprafata delimitatã în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse le subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apã etc. si în care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun mãsuri restrictive de protectie a acestora prin distantã, functionalitate, înãltime si volumetrie.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind amenajarea teritoriului

si urbanismul

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ã:

 

Articol unic. - Se promulgã Legea privind amenajarea teritoriului si urbanismul si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 4 iulie 2001.

Nr. 488.

 

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii

si a actualizãrii sumelor fixe prevãzute în Ordonanta Guvernului nr. 73/1999

privind impozitul pe venit pentru semestrul II al anului 2001

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 8 alin. (3) si ale art. 13 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Art. 1. - Pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii si pensii, definite la art. 22, 23 si 43 1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificãrile si completãrile ulterioare, realizate în semestrul II al anului 2001, se stabileste urmãtorul barem

lunar:

 

Venitul lunar impozabil* ) (lei)

Impozitul lunar (lei)

pânã la 1.458.000

18%

1.458.001-3.578.000

262.440 + 23% pentru ceea ce depãseste suma de 1.458.000 lei

3.578.001-5.699.000

750.040 + 28% pentru ceea ce depãseste suma de 3.578.000 lei

5.699.001-7.952.000

1.343.920 + 34% pentru ceea ce depãseste suma de 5.699.000 lei

peste 7.952.000

2.109.940 + 40% pentru ceea ce depãseste suma de 7.952.000 lei

 


* ) Sumele sunt calculate prin rotunjire la mia de lei, în sensul cã fractiunile sub 500 lei inclusiv se neglijeazã, iar ceea ce depãseste 500 lei se majoreazã la 1.000 lei.

 

Art. 2. - (1) Prin venituri realizate în semestrul II se întelege orice sumã primitã sub formã de salarii sau pensii începând cu luna iulie 2001, cu exceptia plãtilor reprezentând lichidarea pe luna iunie, care sunt considerate venituri realizate în semestrul I.

(2) Baza de calcul a venitului supus impozitului se calculeazã prin rotunjire, în sensul cã fractiunile sub 500 lei inclusiv se neglijeazã, iar ceea ce depãseste 500 lei se majoreazã la 1.000 lei.

Art. 3. - Începând cu data de 1 iulie 2001 sumele fixe prevãzute în Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se stabilesc dupã cum urmeazã:

a) deducerea personalã de bazã prevãzutã la art. 12 alin. (2) este de 1.273.000 lei pe lunã;

b) suma fixã neimpozabilã lunarã pentru veniturile din pensii, prevãzutã la art. 4 alin. (1) lit. d1) si la art. 431 alin. (1) si (4), este de 2.749.000 lei;

c) suma reprezentând venitul scutit de impozit pentru veniturile obtinute din jocuri de noroc, din premii si prime în bani si/sau în naturã, stabilitã la art. 39, pentru fiecare câstig realizat, de la acelasi organizator sau plãtitor într-o singurã zi, este de 4.770.000 lei inclusiv.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul finantelor publice,

Maria Manolescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 27 iunie 2001.

Nr. 613.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

privind aprobarea taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul Oficial al României,

Partea a IV-a, a încheierii judecãtorului delegat la înregistrarea comerciantilor

si a actului constitutiv, vizat de judecãtorul delegat

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 14 alin. (3) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãti administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionãrii comerciantilor,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Articol unic. - Se aprobã taxele percepute pentru public carea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii judecãtorului delegat la înregistrarea comerciantilor si a actului constitutiv, vizat de judecãtorul delegat, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta

hotãrâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

 

Bucuresti, 27 iunie 2001.

Nr. 616.

 

ANEXÃ

 

TAXELE

percepute pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii judecãtorului delegat la înregistrarea comerciantilor si a actului constitutiv, vizat de judecãtorul delegat

 

1. Publicarea extrasului în formã simplificatã al încheierii judecãtorului delegat la înregistrarea comerciantilor, precum si publicarea integralã a încheierii judecãtorului delegat, la cererea comerciantului

315.000 lei/paginã de manuscris

2. Publicarea actului constitutiv, vizat de judecãtorul delegat, integral sau în extras, la cererea comerciantului

415.000 lei/paginã de manuscris

 

NOTÃ:

Taxele contin taxa pe valoarea adãugatã.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

privind alocarea sumei de 497.000.000 lei din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia

Guvernului pe anul 2001, în vederea participãrii Asociatiei Nationale a Surzilor din România

la Jocurile Mondiale Tãcute - Roma/Italia, 2001

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 20 din Legea finantelor publice nr. 72/1996, cu modificãrile ulterioare, si ale art. 22 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Art. 1. - Pentru asigurarea fondurilor necesare în vederea participãrii Asociatiei Nationale a Surzilor din România la Jocurile Mondiale Tãcute - Roma/Italia, 2001, se suplimenteazã subventiile prevãzute în bugetul Ministerului Sãnãtãtii si Familiei la capitolul 60.01 “Asistentã specialã, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii” cu suma de 497.000.000 lei, cu acoperire din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului.

Art. 2. - Ministerul Finantelor Publice va introduce modificãrile corespunzãtoare în volumul si structura bugetului de stat pe anul 2001.

Art. 3. - Sumele rãmase neutilizate dupã încheierea actiunii se restituie la Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul sãnãtãtii si familiei,

Daniela Bartos

Ministrul tineretului si sportului,

Georgiu Gingãras

p. Ministrul finantelor publice,

Maria Manolescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 6 iulie 2001.

Nr. 624.