MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 416       LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Joi, 26 iulie 2001

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

450. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 17/1999 privind constituirea, organizarea si functionarea Serviciului Public de Radiocomunicatii Navale de Apel, Pericol si Salvare

 

602. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 17/1999 privind constituirea, organizarea si functionarea Serviciului Public de Radiocomunicatii Navale de Apel, Pericol si Salvare

 

451. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase

 

603. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 106 din 11 aprilie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. 1, 2 si 3 si art. 28 din Legea nr. 25/1969 privind regimul strãinilor în România, republicatã

 

Decizia nr. 144 din 8 mai 2001 privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor

 

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

650. - Hotãrâre pentru aprobarea Regulamentului privind elaborarea reglementãrilor tehnice în constructii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

647. - Ordin al ministrului apelor si protectiei mediului pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitãtilor de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata internã sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna sãlbaticã, precum si a importului acestora

 

Rectificare

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 17/1999 privind constituirea, organizarea

si functionarea Serviciului Public de Radiocomunicatii Navale de Apel, Pericol si Salvare

 

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobã Ordonanta Guvernului nr. 17 din 28 ianuarie 1999 privind constituirea, organizarea si functionarea Serviciului Public de Radiocomunicatii Navale de Apel, Pericol si Salvare, emisã în temeiul art. 1 pct. 7 lit. a) din Legea nr. 259/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 29 ianuarie 1999, cu urmãtoarele modificãri:

1. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 4. - Cheltuielile curente aferente desfãsurãrii activitãtii Serviciului Public de Radiocomunicatii Navale de Apel, Pericol si Salvare se finanteazã de la bugetul de stat, în limita sumelor prevãzute cu aceastã destinatie în bugetul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei.”

2. Articolul 5 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 5. - În scopul achizitiei de echipamente destinate mentinerii standardului tehnic si a capacitãtii de trafic radio ale Serviciului Public de Radiocomunicatii Navale de Apel, Pericol si Salvare, Compania Nationalã de Radiocomunicatii Navale «Radionav» - S.A. Constanta poate primi alocatii de la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital, în limita sumelor prevãzute cu aceastã destinatie în bugetul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei.”

3. Articolul 6 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 6. - Dupã perioada prevãzutã la art. 3 Serviciul Public de Radiocomunicatii Navale de Apel, Pericol si Salvare poate fi concesionat, conform prevederilor legale în vigoare.”

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 21 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 25 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

GHEORGHE BUZATU

 

Bucuresti, 18 iulie 2001.

Nr. 450.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 17/1999 privind constituirea, organizarea si functionarea Serviciului Public de Radiocomunicatii Navale de Apel, Pericol si Salvare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ã:

 

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 17/1999 privind constituirea, organizarea si functionarea.Serviciului Public de Radiocomunicatii Navale de Apel, Pericol si Salvare si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 17 iulie 2001.

Nr. 602.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 200/2000

privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase

 

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobã Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 200 din 9 noiembrie 2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 22 noiembrie 2000, cu urmãtoarele modificãri si completãri:

1. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Prezenta ordonantã de urgentã stabileste cadrul legal pentru clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase pentru om si mediu, în vederea comercializãrii.

(2) Prezenta ordonantã de urgentã se aplicã substantelor si preparatelor chimice comercializate, clasificate ca periculoase potrivit prevederilor acesteia.”

2. La articolul 2, litera a) va avea urmãtorul cuprins:

“a) principiul asigurãrii unui nivel de protectie adecvat pentru om si mediu;”

3. Articolul 3 se abrogã.

4. La articolul 4, litera h) va avea urmãtorul cuprins:

“h) munitiile si explozivii comercializati în scopul obtinerii unui efect practic prin explozie sau a unui efect pirotehnic;”

5. Titlul capitolului II se abrogã.

6. La articolul 6, litera d) va avea urmãtorul cuprins:

“d) comercializarea - punerea la dispozitie tertilor, inclusiv importul pe teritoriul României care e considerat comercializare în sensul prezentei ordonante de urgentã;”

7. La articolul 7, literele n) si o) vor avea urmãtorul cuprins:

“n) substante si preparate toxice pentru reproducere - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanatã pot produce ori pot creste frecventa efectelor nocive neereditare asupra produsului de conceptie sau care pot dãuna functiilor ori capacitãtilor reproductive masculine sau feminine;

o) substante si preparate periculoase pentru mediu - substantele si preparatele care, folosite în mediu, ar putea prezenta sau prezintã un risc imediat ori întârziat pentru unul sau mai multe componente ale mediului.”

8. Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 8. - Substantele se clasificã în baza proprietãtilor lor, în conformitate cu categoriile stipulate la art. 7.”

9. Articolul 10 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 10. - Procedura privind clasificarea substantelor si preparatelor chimice periculoase se stabileste în conformitate cu normele metodologice pentru aplicarea prezentei ordonante de urgentã, cu exceptia cazului în care prevederi contrare sunt specificate în alte reglementãri legale privind anumite preparate periculoase.”

10. La articolul 14, partea introductivã si litera a) voravea urmãtorul cuprins:

“Art. 14. - Comercializarea substantelor periculoase este permisã numai dacã sunt respectate urmãtoarele cerinte pentru ambalaje:

a) sã fie proiectate si realizate astfel încât sã împiedice orice pierdere de continut prin manipulare, transport si depozitare;”

11. La articolul 15, partea introductivã va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 15. - Comercializarea preparatelor periculoase este permisã numai dacã sunt respectate urmãtoarele cerinte pentru ambalaje:”

12. La articolul 15, liniutele de la litera b) devin punctele 1 si 2, iar liniutele de la litera c) devin punctele 1 si 2.

13. La articolul 16, partea introductivã si litera b) vor avea urmãtorul cuprins:

“Art. 16. - Substantele periculoase pot fi comercializate numai dacã eticheta ambalajelor include urmãtoarele indicatii lizibile, care nu pot fi sterse:

.............................................................................................

b) numele si adresa completã, inclusiv numãrul de telefon, ale celui care rãspunde de comercializarea substantei sau a preparatului chimic periculos, respectiv producãtorul, importatorul si/sau distribuitorul;”

14. La articolul 17, partea introductivã si litera g) vor avea urmãtorul cuprins:

“Art. 17. - Preparatele periculoase pot fi comercializate numai dacã eticheta ambalajelor include urmãtoarele indicatii lizibile, care nu pot fi sterse:

.............................................................................................

g) cantitatea nominalã (masa nominalã sau volumul nominal) a continutului, în cazul preparatelor chimice periculoase comercializate cãtre persoanele fizice.”

15. Articolul 18 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 18. - Normele metodologice pentru aplicarea prezentei ordonante de urgentã se emit potrivit prevederilor art. 16 si 17.”

16. Articolul 21 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 21. - Pentru a permite utilizatorilor profesionali si celor industriali sã ia toate mãsurile necesare pentru aasigura sãnãtatea si protectia mediului si pentru asigurarea securitãtii la locul de muncã, la prima livrare a substantelor si preparatelor periculoase sau chiar înainte de aceastã livrare orice producãtor, importator sau distribuitor va trimite destinatarului o fisã tehnicã de securitate. Aceastã fisã trebuie sã continã toate informatiile reale disponibile, necesare pentru a se asigura protectia omului si a mediului.”

17. La articolul 23 alineatul (1), partea introductivã si litera e) vor avea urmãtorul cuprins:

“Art. 23. - (1) Se înfiinteazã Agentia Nationalã pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase, persoanã juridicã de interes public în subordinea Ministerului Industriei si Resurselor, care are urmãtoarele atributii si rãspunderi principale:

.............................................................................................

e) furnizeazã informatii specifice si detaliate tuturor agentiilor si organismelor guvernamentale care au atributii în domeniul substantelor si al preparatelor periculoase (autoritãti vamale, inspectorate de protectie a muncii, directii de sãnãtate publicã, agentii de protectie a mediului);”

18. La articolul 23, alineatul (2) va avea urmãtorul cuprins:

“(2) Organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului. Sursele de finantare ale Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase vor fi de regulã extrabugetare.”

19. La articolul 24, litera d) va avea urmãtorul cuprins:

“d) furnizeazã Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase toate informatiile despre proprietãtile substantelor si preparatelor care pot pune în pericol sãnãtatea sau mediul.”

20. La articolul 25, litera a) va avea urmãtorul cuprins:

“a) declararea de date nereale, incomplete sau gresite despre substantele si preparatele chimice periculoase care pot cauza vãtãmãri grave ale sãnãtãtii sau mediului;”

21. La articolul 29, alineatul (2) se abrogã.

22. Articolul 34 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 34. - În mãsura în care prezenta ordonantã de urgentã nu dispune altfel, contraventiilor prevãzute la art. 25 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si constatarea contraventiilor.”

23. Titlul capitolului IX va avea urmãtorul cuprins:

 

“CAPITOLUL IX

Dispozitii tranzitorii si finale”

 

24. Articolul 35 va avea urmãtorul cuprins:

Art. 35. - Ministerul Industriei si Resurselor elaboreazã actele normative referitoare la organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase si normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgentã, pe care le supune Guvernului spre adoptare.”

25. La articolul 36, partea introductivã va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 36. - Ministerul Industriei si Resurselor va initia, împreunã cu Ministerul Sãnãtãtii si Familiei, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor si Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale, acte normative referitoare la:”

26. Articolul 37 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 37. - Prezenta ordonantã de urgentã intrã în vigoare la 6 luni de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

27. Articolul 38 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 38. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã se abrogã pct. 18 din anexa nr. 2 «Normele tehnice privind cultivarea plantelor care contin substante toxice, fabricarea, conditionarea, depozitarea, ambalarea, transportul si manipularea produselor si substantelor toxice» la Decretul Consiliului de Stat nr. 466/1979 privind regimul produselor si substantelor toxice, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 1980.”

Art. II. - Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 200/2000, cu modificãrile si completãrile aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 21 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 25 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

GHEORGHE BUZATU

 

Bucuresti, 18 iulie 2001.

Nr. 451.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice

periculoase

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ã:

 

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 17 iulie 2001.

Nr. 603.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

 

DECIZIA Nr. 106

din 11 aprilie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. 1, 2 si 3 si ale art. 28

din Legea nr. 25/1969 privind regimul strãinilor în România, republicatã

 

Lucian Mihai - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Ioan Muraru - judecãtor

Nicolae Popa - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Romul Petru Vonica - judecãtor

Paula C. Pantea - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

 

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 si 28 din Legea nr. 25/1969 privind regimul strãinilor în România, republicatã, exceptie ridicatã de Mircea Bleher în Dosarul nr. 2.178/1999 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publicã din 20 martie 2001 si au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 27 martie 2001 si apoi la 11 aprilie 2001.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:

Prin Încheierea din 18 septembrie 2000, pronuntatã în Dosarul nr. 2.178/1999, Curtea Supremã de Justitie - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 si 28 din Legea nr. 25/1969 privind regimul.strãinilor în România, republicatã, exceptie ridicatã de Mircea Bleher.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine în esentã cã dispozitiile legale mentionate sunt contrare prevederilor art. 23 din Constitutie privind libertatea individualã, precum si ale art. 4 din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului.

Exprimându-si opinia asupra exceptiei, instanta de judecatã considerã cã “textele invocate nu sunt neconstitutionale”.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul, în punctul sãu de vedere, aratã cã exceptia de neconstitutionalitate este întemeiatã, deoarece textele de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 25 alin. (1), referitoare la dreptul la liberã circulatie, precum si ale art. 49 alin. (2), referitoare la proportionalitatea restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertãti.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã constatã cã este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizatã.

Prin încheierea instantei de judecatã Curtea a fost sesizatã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 si 28 din Legea nr. 25/1969 privind regimul strãinilor în România, republicatã, dispozitii care au urmãtorul continut:

- Art. 27: “Strãinul învinuit sau inculpat într-o cauzã penalã nu poate pãrãsi tara decât numai dupã scoaterea de sub urmãrire, încetarea urmãririi penale, încetarea procesului penal sau achitare, iar în caz de condamnare, numai dupã executarea pedepsei.

În cazul în care condamnarea a fost pronuntatã cu suspendarea conditionatã a executãrii pedepsei, strãinul poate pãrãsi tara dupã ce hotãrârea a rãmas definitivã. Strãinul care nu are domiciliul în România si este învinuit sau inculpat într-o cauzã penalã poate pãrãsi tara chiar si fãrã îndeplinirea conditiilor prevãzute în alin. 1, dacã a depus cautiunea prevãzutã de lege.

Strãinului care are de îndeplinit o obligatie de întretinere sau o obligatie rezultatã din prestarea unor servicii publice i se poate permite iesirea din tarã, dacã existã garantii corespunzãtoare cã acestea vor fi îndeplinite.”;

- Art. 28: “În cazurile prevãzute la art. 27, organele competente sau persoanele interesate vor înstiinta Ministerul Afacerilor Interne despre obligatiile ce revin strãinului, comunicând si actele doveditoare.”

Textele a cãror încãlcare este invocatã sunt art. 23 din Constitutie, referitor la libertatea individualã, precum si art. 4 din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului, prevederi care au urmãtorul continut:

- Art. 23 din Constitutie: “(1) Libertatea individualã si siguranta persoanei sunt inviolabile.

(2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile si cu procedura prevãzute de lege.

(3) Retinerea nu poate depãsi 24 de ore.

(4) Arestarea se face în temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru o duratã de cel mult 30 de zile. Asupra legalitãtii mandatului, arestatul se poate plânge judecãtorului, care este obligat sã se pronunte prin hotãrâre motivatã. Prelungirea arestãrii se aprobã numai de instanta de judecatã.

(5) Celui retinut sau arestat i se aduc de îndatã la cunostintã, în limba pe care o întelege, motivele retinerii sau ale arestãrii, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunostintã numai în prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.

(6) Eliberarea celui retinut sau arestat este obligatorie, dacã motivele acestor mãsuri au dispãrut.

(7) Persoana arestatã preventiv are dreptul sã cearã punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.

(8) Pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoresti decondamnare, persoana este consideratã nevinovatã.

(9) Nici o pedeapsã nu poate fi stabilitã sau aplicatã decât în conditiile si în temeiul legii.”;

- Art. 4 din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului: “Nimeni nu va fi tinut în sclavie, nici în servitudine; sclavia si traficul cu sclavi sunt interzise sub toate formele lor.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constatã cã în realitate, astfel cum rezultã din motivarea cererii prin care a fost ridicatã exceptia, autorul acesteia contestã constitutionalitatea numai a primelor 3 alineate ale art. 27 din lege, precum si a art. 28 din aceeasi lege, iar nu si constitutionalitatea alin. 4 al art. 27, text de care nu depinde solutionarea cauzei. Prin urmare, Curtea va analiza numai critica de neconstitutionalitate referitoare la alin. 1, 2 si 3 ale art. 27, precum si pe cea referitoare la art. 28 din Legea nr. 25/1969 privind regimul strãinilor în România, republicatã.

În acest scop Curtea observã cã Legea nr. 25/1969, care reglementeazã, printre alte materii, conditiile exercitãrii de cãtre cetãtenii strãini a dreptului la libera circulatie, este preconstitutionalã, astfel încât, potrivit prevederilor art. 150 alin. (1) din Constitutie, dispozitiile sale la[...] rãmân în vigoare, în mãsura în care ele nu contravin prezentei Constitutii”.

Analizând conformitatea textelor de lege criticate cu prevederile art. 23 din Constitutie, prevederi invocate de autorul exceptiei în motivarea cererii, Curtea retine cã dispozitiile art. 27 alin. 1, 2 si 3 aduc atingere libertãtii individuale, garantate prin art. 23 din Constitutie, numai în mãsura în care interdictia de a pãrãsi România, interdictie ce îl vizeazã pe strãinul învinuit, inculpat sau condamnatîntr-o cauzã penalã, nu s-a dispus de cãtre un magistrat.  Totodatã Curtea constatã cã în aceeasi mãsurã textele de lege criticate încalcã si prevederile art. 25 alin. (1) din Constitutie, potrivit cãrora “Dreptul la liberã circulatie, în tarã si în strãinãtate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitãrii acestui drept”, precum si pe cele ale art. 2 pct. 2 din Protocolul nr. 4 aditional la Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, prevederi potrivit cãrora “Orice persoanã este liberã sã pãrãseascã orice tarã, inclusiv pe a sa”.

Pe de altã parte, Curtea retine cã restrângerea exercitiului dreptului la liberã circulatie trebuie dispusã de magistrat cu respectarea prevederilor art. 49 din Constitutie, conform cãrora “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertãti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea sigurantei nationale, a ordinii, a sãnãtãtii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertãtilor cetãtenilor; desfãsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitãti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea trebuie sã fie proportionalã cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertãtii”.

Prin urmare, exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor constrângeri decât al celor care, prevãzute de lege, constituie mãsuri necesare pentru apãrarea valorilor unei societãti democratice, pentru mentinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, desfãsurarea instructiei penale, restrictiile trebuind sã fie proportionale cu scopul pentru care au fost prevãzute, în anumite limite si fãrã a se aduce atingere însesi existentei dreptului sau a libertãtii.

Astfel, în mãsura în care strãinului învinuit, inculpat sau condamnat într-o cauzã penalã îi este restrâns exercitiul dreptului la liberã circulatie, drept fundamental prevãzut si garantat de art. 25 alin. (1) din Constitutie, de cãtre un alt organ decât de cãtre un magistrat care sã se pronunte asupra legalitãtii acestei mãsuri, precum si în conditiile în care restrângerea nu este proportionalã cu situatia care a determinat-o ori atinge substanta dreptului sau a libertãtii, dispozitiile art. 27 alin. 1, 2 si 3, precum si, în mod corespunzãtor, cele ale art. 28, aflate în directã conexiune cu cele ale art. 27 din Legea nr. 25/1969, republicatã, sunt contrare prevederilor constitutionale invocate.

De altfel, într-o materie similarã, si anume aceea privind regimul pasapoartelor si al cãlãtoriilor în strãinãtate, reglementat de Decretul-lege nr. 10/1990, Curtea Constitutionalã a admis exceptia de neconstitutionalitate prin Decizia nr. 71 din 23 mai 1996 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 25 iunie 1996), constatând cã dispozitiile art. 16 lit. a) teza întâi din decretul mentionat, privitoare la urmãrirea penalã, “sunt constitutionale în mãsura în care refuzul eliberãrii sau retragerea pasaportului sunt consecinta unei mãsuri preventive sau de eliberare conditionatã dispuse de magistrat, în temeiul prevederilor Codului de procedurã penalã, precum si dacã magistratul considerã cã interdictia pãrãsirii tãrii se impune pentru buna desfãsurare a procesului penal, în orice fazã s-ar afla”. În considerentele deciziei Curtea Constitutionalã a retinut cã, atunci ltcând instructia penalã nu ar fi stânjenitã de exercitarea de cãtre învinuit sau inculpat, dupã caz, a dreptului la liberã circulatie, refuzul eliberãrii pasaportului sau retragerea acestuia nu se mai justificã fatã de exigentele principiului proportionalitãtii. O asemenea mãsurã, în astfel de împrejurãri, nu mai apare  ca fiind necesarã instructiei penale, ci ca o sanctiune neconstitutionalã ce afecteazã dreptul la liberã circulatie”.

Curtea constatã cã aceste considerente îsi pãstreazã valabilitatea si în prezenta cauzã, deoarece, chiar dacã este contestatã constitutionalitatea altor texte de lege (si anume cea a art. 27 alin. 1, 2 si 3, precum si a art. 28 din Legea nr. 25/1969 privind regimul strãinilor în România,

republicatã), situatia reglementatã este similarã, aceasta referindu-se la învinuiti, inculpati ori condamnati într-o cauzã penalã, cãrora le este restrâns exercitiul dreptului la liberã circulatie, contrar prevederilor art. 23, art. 25 alin. (1) si ale art. 49 din Constitutie.

Fatã de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. 1, 2 si 3, precum si ale art. 28 din Legea nr. 25/1969 privind regimul strãinilor în România, republicatã, exceptie ridicatã de Mircea Bleher în Dosarul nr. 2.178/1999 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ si, în consecintã:

Constatã cã aceste dispozitii legale sunt neconstitutionale în mãsura în care restrângerea exercitiului dreptului la liberã circulatie, prevãzut la art. 25 alin. (1) din Constitutie, al strãinului învinuit, inculpat sau condamnat într-o cauzã penalã nu se dispune de cãtre un magistrat si nu se respectã prevederile art. 23 si 49 din Constitutie.

Definitivã si obligatorie.

Decizia se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 11 aprilie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Marioara Prodan

 

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

 

DECIZIA Nr. 144

din 8 mai 2001

privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 219/1998

privind regimul concesiunilor


Lucian Mihai - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsoká Gábor - judecãtor

Ioan Muraru - judecãtor

Nicolae Popa - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Florin Bucur Vasilescu - judecãtor

Romul Petru Vonica - judecãtor

Gabriela Ghitã - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

 

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, exceptie ridicatã de primarul municipiului Onesti si de Consiliul Local al municipiului Onesti în Dosarul nr. 4.202/2000 al Tribunalului Bacãu - Sectia comercialã si de contencios administrativ.

La apelul nominal autorii exceptiei sunt reprezentati prin consilier juridic Daniel Spânu, iar Societatea Comercialã “Onedil” - S.A. din Onesti este reprezentatã de consilier juridic Vasile Docan. Procedura de citare este legal îndeplinitã.

Reprezentantul autorilor exceptiei solicitã admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 119 si ale art. 120 alin. (2), prin faptul cã societãtilor comerciale înfiintate prin reorganizarea regiilor autonome li s-ar crea privilegii pentru închirierea sau pentru concesionarea bunurilor ce apartin domeniului public.

Reprezentantul Societãtii Comerciale “Onedil” - S.A. din Onesti aratã cã bunurile solicitate sã fie concesionate au fost în administrarea acestei societãti în temeiul unei hotãrâri a Consiliului Judetean Bacãu. În aceste conditii ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate are ca scop tergiversarea judecãrii în fond a cauzei. În final se solicitã respingerea ca neîntemeiatã a exceptiei, întrucât dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate.

Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilã, întrucât dispozitiile legale criticate au mai fost examinate de Curtea Constitutionalã, constatându-se neconstitutionalitatea acestora.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 22 septembrie 2000, pronuntatã în Dosarul nr. 4.202/2000, Tribunalul Bacãu – Sectia comercialã si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor. Exceptia a fost ridicatã de primarul municipiului Onesti si de Consiliul Local al Municipiului Onesti în cadrul unui litigiu comercial cu Societatea Comercialã “Onedil” - S.A. din Onesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se   sustine cã dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) care consacrã principiul egalitãtii cetãtenilor în fata legii, ale art. 119 privind principiile de bazã ale organizãrii si functionãrii administratiei publice locale, precum si ale art. 120 alin. (2) referitoare la autoritãtile locale.

Tribunalul Bacãu - Sectia comercialã si de contencios administrativ, exprimându-si opinia, apreciazã cã dispozitiile art. 40 din Legea nr. 219/1998 sunt neconstitutionale în raport cu prevederile art. 119 si ale art. 120 alin. (2) din Constitutie, deoarece se încalcã principiul autonomiei locale cu privire la administrarea bunurilor apartinând domeniului public sau privat al unitãtilor administrativ-teritoriale.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sãu de vedere, aratã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispozitiile art. 119 si ale art. 120 alin. (2) din Constitutie se referã la “principiul autonomiei locale în cadrul organizãrii administratiei publice din unitãtile administrative, si nu la existenta unei autonomii în luarea deciziilor cu nesocotirea prevederilor legale”. Se mai sustine cã dispozitiile legale criticate nu aduc atingere nici prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece în cauzã lanu se pune problema egalitãtii în drepturi a cetãtenilor”.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, sustinerile pãrtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã constatã cã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 40 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 30 noiembrie 2001, care au urmãtorul cuprins: “(1) Bunurile proprietate publicã ori privatã a statului, judetului, orasului sau comunei, precum si activitãtile si serviciile publice de interes national sau local se atribuie direct, printr-un contract de concesiune, societãtilor comerciale sau companiilor nationale ori societãtilor nationale, înfiintate prin reorganizarea regiilor autonome care au avut în administrare aceste bunuri, activitãti ori servicii. Contractul de concesiune se încheie cu autoritatea concedentã competentã pe o duratã care se stabileste prin hotãrâre a Guvernului sau a consiliului judetean ori local de înfiintare a societãtii comerciale respective.

(2) Contractele de concesiune încheiate pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi îsi pãstreazã valabilitatea.

(3) În cazul privatizãrii companiilor nationale ori a societãtilor nationale sau societãtilor comerciale, înfiintate prin reorganizarea regiilor autonome care au avut încheiat contract de concesiune în conditiile alin. (1), concedentul poate cere renegocierea acestuia.”

Autorii exceptiei sustin cã aceste dispozitii legale, prin aptul cã atribuie activitãtile si serviciile publice de interes national si local direct, prin concesiune, societãtilor comerciale sau companiilor nationale, înfiintate prin reorganizarea regiilor autonome care au avut în administrare aceste bunuri, activitãti sau servicii, contravin urmãtoarelor norme constitutionale:

- Art. 16 alin. (1): “Cetãtenii sunt egali în fata legii si aautoritãtilor publice, fãrã privilegii si fãrã discriminãri.”;

- Art. 119: “Administratia publicã din unitãtile administrativ-teritoriale se întemeiazã pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizãrii serviciilor publice.”;

- Art. 120 alin. (2): “Consiliile locale si primarii functioneazã, în conditiile legii, ca autoritãti administrative autonome si rezolvã treburile publice din comune si din orase.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constatã cã prin Decizia nr. 136 din 3 mai 2001 s-a mai pronuntat asupra constitutionalitãtii dispozitiilor legale criticate prin raportare la art. 16 alin. (1), art. 119 si la art. 120 alin. (2) din Constitutie.

Prin aceastã decizie, pronuntatã ulterior sesizãrii Curtii cu exceptia de neconstitutionalitate ce formeazã obiectul prezentului dosar, Curtea a statuat cã prevede-rile art. 40 alin. (1) fraza întâi din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor sunt neconstitutionale în mãsura în care autoritãtile publice locale sunt obligate sã atribuie direct, prin contract de concesiune, bunurile proprietate publicã sau activitãtile si serviciile publice de interes local unor persoane juridice nominalizate.

De asemenea, s-a mai retinut cã celelalte dispozitii ale art. 40 sunt constitutionale.

Asa fiind, rezultã cã, în temeiul dispozitiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicatã, potrivit cãrora “Nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale [...] constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioarã a Curtii Constitutionale”, dispozitii coroborate cu cele ale art. 23 alin. (6) din aceeasi lege, care prevãd cã “[...] exceptia este inadmisibilã, fiind contrarã prevederilor alin. (3) [...]”, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 alin. (1) fraza întâi din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor urmeazã sã fie respinsã ca devenitã inadmisibilã.

În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a celorlalte dispozitii ale art. 40, întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii, aceasta urmeazã sã fie respinsã.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenitã inadmisibilã, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 alin. (1) fraza întâi din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, exceptie ridicatã de primarul municipiului Onesti si de Consiliul Local al Municipiului Onesti în Dosarul nr. 4.202/2000 al Tribunalului Bacãu - Sectia comercialã si de contencios administrativ.

2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate ridicatã de aceiasi autori în acelasi dosar, cu privire la celelalte dispozitii ale art. 40 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 8 mai 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului privind elaborarea reglementãrilor tehnice

în constructii

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 38 alin. 1 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Art. 1. - Se aprobã Regulamentul privind elaborarea reglementãrilor tehnice în constructii, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 399/1995 pentru aprobarea Regulamentului privind elaborarea reglementãrilor tehnice în constructii pentru componentele sistemului calitãtii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 29 iunie 1995, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul lucrãrilor publice, transporturilor

si locuintei,

Miron Tudor Mitrea

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

 

Bucuresti, 12 iulie 2001.

Nr. 650.

 

ANEXÃ

 

REGULAMENT

privind elaborarea reglementãrilor tehnice în constructii

 

Art. 1. - (1) Reglementãrile tehnice în constructii se elaboreazã sub formã de:

a)      regulamente pentru sistemele calitãtii în constructii;

b) proceduri aferente componentelor sistemului calitãtii.

(2) Pentru componentele sistemului calitãtii procedurile cuprind:

a) coduri sau normative de proiectare, executie, exploatare, interventii la constructii si de postutilizare a acestora;

b) ghiduri si metodologii de proiectare, executie, exploatare, interventii la constructii si de postutilizare.

(3) Reglementãrile tehnice în constructii se referã si la calitatea mediului construit, respectiv la urbanism si amenajarea teritoriului, precum si la metode sau procedee de evaluare din punct de vedere tehnico-economic si/sau sociologic, dacã prin acestea se asigurã cerintele de calitate prevãzute în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii.

Art. 2. - Reglementãrile tehnice în constructii se elaboreazã pentru fiecare cerintã de calitate pentru constructiile noi, lucrãrile de interventii la constructiile existente, precum si pentru cerintele de asigurare a calitãtii mediului construit, respectiv urbanism si amenajarea teritoriului, si se aprobã prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei.

Art. 3. - Fondurile pentru activitatea de elaborare a reglementãrilor tehnice în constructii sunt cele prevãzute la art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii. Din aceste fonduri se pot efectua cheltuielile de personal, cheltuielile pentru materiale si de capital pentru dotare, documentare, elaborare, revizuire, completare si publicare reglementãrilor tehnice în constructii, cheltuielile necesare pentru proiectarea, testarea si realizarea în regim-pilot a unor lucrãri de constructii sau investitii la constructii de interes public si de patrimoniu, precum si studii urbanistice si de amenajare a teritoriului, în vederea elaborãrii reglementãrilor tehnice specifice.

Art. 4. - Programele de elaborare a reglementãrilor tehnice, precum si lucrãrile prevãzute la  art. 3 se aprobã de ministrul lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei.

Art. 5. - (1) Reglementãrile tehnice în constructii constituie o componentã a activitãtii de cercetare-dezvoltare în constructii, valorificând rezultatele acesteia, si se elaboreazã de institutii publice si agenti economici autorizati în conditiile legii cu activitate recunoscutã de cercetare, proiectare, executie si/sau consultantã în domeniu.

(2) Formele si organismele de lucru necesare pentru organizarea elaborãrii reglementãrilor tehnice în constructii, precum si procedurile de achizitie se stabilesc, în conditiile legii, prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei.

Art. 6. - Specificatiile tehnice, manualele, solutiile si programele-cadru de calcul care au fost elaborate pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri îsi pãstreazã valabilitatea în forma aprobatã.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPCIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APELOR SI PROTECTIEI MEDIULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitãtilor de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata internã sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna sãlbaticã, precum si a importului acestora

 

Ministrul apelor si protectiei mediului,

în temeiul dispozitiilor art. 8, ale art. 9 alin. 1 si ale art. 14 din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicatã,

având în vedere prevederile Legii nr. 13/1998 pentru aderarea României la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale sãlbatice, adoptatã la Bonn la 23 iunie 1979, ale Legii nr. 69/1994 pentru aderarea României la Conventia privind comertul international cu specii sãlbatice de faunã si florã pe cale de disparitie, adoptatã la Washington la 3 martie 1973, ale Legii nr. 13/1993 pentru aderarea României la Conventia privind conservarea vietii sãlbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptatã la Berna la 19 septembrie 1979, si ale Legii nr. 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologicã, semnatã la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, tinând seama de prevederile Directivei C.E. nr. 83/129 privind importul în statele membre al pieilor de pui de focã si al produselor derivate din acestea si ale amendamentelor aduse la aceasta, precum si ale Regulamentului Comisiei Europene nr. 338/1997 privind protectia speciilor de florã si faunã prin reglementarea comertului cu acestea si ale amendamentelor aduse la acesta,

în baza dispozitiilor art. 7 din Hotãrârea Guvernului nr. 17/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

emite urmãtorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobã Procedura de autorizare a activitãtilor de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata internã sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna sãlbaticã, precum si a importului acestora, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Directia protectie si conservare a biodiversitãtii, arii protejate si monumente ale naturii din cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, inspectoratele teritoriale pentru protectia mediului si Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii” vor aduce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

(2) Inspectoratele teritoriale pentru protectia mediului si Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii” vor folosi mijloacele de informare existente în teritoriu pentru informarea populatiei, a autoritãtilor administratiei publice locale si a agentilor economici cu privire la mãsurile stabilite prin prezentul ordin.

Art. 3. - (1) Directia generalã de protectia mediului din cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, Inspectia de Stat a Apelor si inspectoratele teritoriale pentru protectia mediului vor organiza si vor exercita controlul asupra respectãrii dispozitiilor prezentului ordin, potrivit competentelor lor legale.

(2) Nerespectarea mãsurilor prevãzute în prezentul ordin se sanctioneazã potrivit legii.

Art. 4. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentului ordin îsi înceteazã aplicabilitatea Ordinul ministrului apelor, pãdurilor si protectiei mediului nr. 322/2000 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitãtilor de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata internã sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna sãlbaticã, precum si a importului acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 18 mai 2000.

 

Ministrul apelor si protectiei mediului,

Aurel Constantin Ilie

 

Bucuresti, 6 iulie 2001.

Nr. 647.

 

ANEXÃ

 

PROCEDURA DE AUTORIZARE

a activitãtilor de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata internã sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna sãlbaticã, precum si a importului acestora.

 

Art. 1. - (1) Activitãtile de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare a plantelor si animalelor din flora si fauna sãlbaticã, terestrã si acvaticã, sau a unor pãrti ori produse ale acestora, pe piata internã sau la export, în stare vie, proaspãtã ori semiprelucratã, se pot organiza si desfãsura numai de persoane fizice sau juridice autorizate, în conformitate cu dispozitiile prezentului ordin.

(2) Prevederile prezentului ordin se aplicã pentru organizarea si desfãsurarea activitãtilor de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare a:

a) plantelor medicinale, alimentare, aromatice, tanante, colorante si ornamentale din flora sãlbaticã, sub formã întreagã sau de rãdãcini, rizomi, bulbi, tulpini, ramuri, coji, flori, frunze, fructe, seminte si muguri, în stare vie, proaspãtã sau semiprelucratã;

b) ciupercilor, ferigilor, muschilor, lichenilor, ramurilor de vâsc, rãsinilor naturale, precum si a altor plante sãlbatice sau a pãrtilor si produselor din acestea, în stare vie, proaspãtã sau semiprelucratã;

c) lipitorilor, melcilor, scoicilor, broastelor, racilor, revetilor marini, serpilor, pãsãrilor si mamiferelor, precum si a altor asemenea animale din fauna sãlbaticã, terestrã si acvaticã, sau a pãrtilor si produselor acestora, în stare vie, proaspãtã sau semiprelucratã.

(3) Plantele sãlbatice care se cultivã în scopuri comerciale, precum si animalele sãlbatice care sunt crescute în captivitate în scopuri comerciale sunt supuse, de asemenea, prevederilor prezentului ordin.

(4) Prezentul ordin se aplicã si pentru desfãsurarea activitãtilor de import al plantelor si animalelor sãlbatice în stare vie.

Art. 2. - În sensul prezentului ordin:

a) prin plante si animale din flora si fauna sãlbaticã se întelege speciile de plante si animale sãlbatice, inclusive pãrti sau produse ale acestora, indiferent de locul în care cresc, se dezvoltã sau se reproduc;

b) prin capturare se întelege prinderea prin orice mijloace a animalelor sãlbatice, inclusiv prin vânãtoare;

c) prin recoltare se întelege culegerea plantelor sãlbatice sau a pãrtilor si produselor acestora;

d) prin achizitie se întelege procurarea resurselor naturale prevãzute la art. 1 alin. (2) si (3), direct de la persoanele fizice care desfãsoarã activitãti de recoltare/capturare, pentru care acestea primesc contravaloarea muncii depuse;

e) prin stare semiprelucratã se întelege starea obtinutã în urma oricãreia dintre operatiunile de uscare, mãcinare, presare, fierbere, congelare, saramurare, eviscerare si jupuire.

Art. 3. - (1) Persoanele fizice care recolteazã plante sau captureazã animale din flora si fauna sãlbaticã, în scopul comercializãrii acestora cãtre populatie pe piata internã, în stare vie, proaspãtã sau semiprelucratã, vor solicita eliberarea autorizatiei de mediu pentru recoltare/capturare si comercializare de la inspectoratul/inspectoratele pentru protectia mediului din judetul/judetele pe raza cãruia/cãrora se desfãsoarã aceste activitãti.

(2) În acest scop solicitantii vor depune urmãtoarele documente:

a) cerere-tip, conform modelului prevãzut în anexa nr. 1;

b) copie de pe documentul de platã a tarifului stabilit conform anexei nr. 11.

(3) Autorizatia/autorizatiile de mediu se elibereazã pe numele membrilor de familie precizate de solicitant în cererea de autorizare si dã dreptul detinãtorului atât pentru recoltare/capturare, cât si pentru comercializare pe piata internã, cu respectarea si a celorlalte dispozitii legale care reglementeazã desfãsurarea activitãtilor comerciale.

Art. 4. - (1) Persoanele juridice care organizeazã activitãti de recoltare/capturare si/sau de achizitie în scopul comercializãrii pe piata internã sau la export vor solicita eliberarea autorizatiei de mediu pentru recoltare/capturare si/sau achizitie si comercializare de la inspectoratul/inspectoratele pentru protectia mediului din judetul/judetele pe baza cãruia/cãrora se face recoltarea/capturarea si/sau achizitia.

(2) În acest scop solicitantii vor depune urmãtoarele documente:

a) cerere-tip, conform modelului prevãzut în anexa nr. 3, cu declararea punctelor de achizitie si a centrelor de prelucrare;

b) copie de pe documentul de platã a tarifului stabilit conform anexei nr. 11.

(3) Autorizatia dã dreptul titularului sã organizeze activitãti de recoltare/capturare si de achizitie, precum si de comercializare pe piata internã, în stare vie, proaspãtã sau prelucratã, cu respectarea si a celorlalte dispozitii legale care reglementeazã organizarea si desfãsurarea activitãtilor comerciale.

Art. 5. - (1) Pentru organizarea si desfãsurarea activitãtilor de vânãtoare gestionarii fondurilor de vânãtoare vor solicita eliberarea autorizatiei de mediu, care se obtine de la inspectoratul/inspectoratele pentru protectia mediului de pe raza administrativ-teritorialã în care se aflã fondurile de vânãtoare, în limita cotelor de recoltã aprobate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor pentru sezonul de vânãtoare.

(2) În acest scop solicitantii vor depune urmãtoarele documente:

a) cerere-tip, conform modelului prevãzut în anexa nr. 3;

b) documentul din care rezultã cotele de vânãtoare aprobate pentru sezonul de vânãtoare;

c) copie de pe documentul de platã a tarifului stability pentru analiza documentatiilor necesare în vederea emiterii autorizatiei de mediu, potrivit anexei nr. 11.

Art. 6. - (1) Cererile de autorizare se solutioneazã în termen de cel mult 15 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii, cu conditia ca documentatia prezentatã de solicitant sã fie completã.

(2) Eliberarea autorizatiilor de mediu, potrivit dispozitiilor art. 3-5, se face pe baza studiilor de evaluare a stãrii resurselor biologice din flora si fauna sãlbaticã, elaborate de unitãti de cercetare stiintificã. Studiile se realizeazã anual, la comanda beneficiarilor, si se expertizeazã tehnic de comisia de specialitate a Academiei Române. Costurile elaborãrii studiilor de evaluare se suportã de agentii economici.

(3) Studiile de evaluare elaborate conform alin. (2) se comunicã inspectoratelor pentru protectia mediului, în vederea fundamentãrii deciziilor privind autorizarea activitãtilor de recoltare/capturare si/sau achizitie a plantelor si a animalelor sãlbatice pe teritoriul judetelor, cu cel putin 30 de zile înaintea începerii perioadei de recoltare/capturare/achizitie.

(4) Prin studiile de evaluare specialistii vor face precizãri cu privire la nivelurile maxime de recoltare/capturare anuale, în special pentru speciile supuse unui regim intens de exploatare, pentru speciile aflate într-o stare nefavorabilã, precum si cu privire la zonele pentru care Ministerul Apelor si Protectiei Mediului trebuie sã instituie interdictii periodice de recoltare/capturare în scopul mentinerii potentialului natural de regenerare a acestor resurse si a echilibrului ecologic.

(5) Autorizatiile de mediu, ale cãror modele sunt prevãzute în anexele nr. 2 si 4, au valabilitate pentru anul calendaristic în care au fost eliberate, respectiv pentru sezonul de vânãtoare pentru care au fost eliberate.

Art. 7. - (1) Inspectoratele pentru protectia mediului vor elibera autorizatiile de mediu pentru recoltare/capturare si/sau achizitie pentru cantitãtile solicitate de persoanele fizice si juridice interesate, având în vedere starea resurselor care se recolteazã, potentialul biologic de regenerare a acestora si riscul supraexploatãrii lor. În autorizatia de mediu pentru recoltare/capturare si/sau achizitie si comercializare vor fi precizate conditii si restrictii obligatorii de respectat de cãtre cei care recolteazã, captureazã si/sau achizitioneazã plante si animale sãlbatice, în conformitate cu normativele tehnice care reglementeazã recoltarea acestor resurse si cu dispozitiile legale referitoare la protectia habitatelor naturale si a diversitãtii biologice.

(2) Nu se vor elibera autorizatii de mediu pentru recoltare/capturare si/sau achizitie si comercializare persoanelor juridice care nu au organizate si declarate punctele de achizitie din teritoriu.

(3) Pe baza studiilor de evaluare a resurselor si a recomandãrilor comisiei de specialitate a Academiei Române, inspectoratele pentru protectia mediului si Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii”, cu aprobarea prealabilã a Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, vor dispune interzicerea temporarã sau permanentã a accesului la una sau mai multe dintre resursele naturale reglementate prin acest ordin, pe zone geografice sau pe unitãti administrativ-teritoriale, în scopul mentinerii echilibrului ecologic. În aceste cazuri inspectoratele pentru protectia mediului si Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii” nu vor mai elibera autorizatii de mediu.

(4) În cazuri speciale, motivate pe baze stiintifice, in spectoratele pentru protectia mediului, cu acordul prealabil al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, pot institui restrictii si interdictii de exploatare la anumite specii, în anumite zone si pentru anumite perioade.

Art. 8. - (1) Pentru eliberarea acordului de mediu pentru exportul resurselor biologice din categoriile prevãzute la art. 1 alin. (2), în stare vie, proaspãtã sau semiprelucratã, persoanele juridice interesate vor depune la Ministerul Apelor si Protectiei Mediului urmãtoarele documente:

a) cerere-tip, conform modelului prevãzut în anexa nr. 5;

b) copie/copii de pe autorizatia/autorizatiile de mediu eliberatã/eliberate de inspectoratul/inspectoratele pentru protectia mediului, pentru organizarea, pe anul în curs, a activitãtilor de recoltare/capturare si/sau achizitie si comercializare, în cazul agentilor economici care desfãsoarã aceste activitãti, sau copie de pe factura/facturile de cumpãrare a mãrfii care se exportã, însotitã/însotite de copii de pe autorizatiile de mediu pentru recoltare/capturare i/sau achizitie si comercializare, eliberate pe numele agentului economic vânzãtor, în cazul în care marfa care se exportã se cumpãrã de la alti agenti economici autorizati pentru recoltare/capturare si/sau achizitie si comercializare, ori contractul de comision, când marfa se exportã direct prin comisionari;

c) copie de pe documentul de platã a tarifului stability conform anexei nr. 12.

(2) Pentru eliberarea acordului de mediu pentru exportul animalelor sãlbatice de interes vânãtoresc si al produselor rezultate din acestea solicitantii trebuie sã depunã la Ministerul Apelor si Protectiei Mediului urmãtoarele documente:

a) cerere-tip, conform modelului prevãzut în anexa nr. 5;

b) copii de pe autorizatiile de mediu eliberate de inspectoratele pentru protectia mediului conform prevederilor art. 5 alin. (1);

c) copie de pe documentul de platã a tarifului stabilit conform anexei nr. 12.

(3) Pentru scoaterea de pe teritoriul tãrii a pieselor si a trofeelor de vânat de cãtre vânãtorii strãini care vâneazã în România în conditiile prevãzute de lege, precum si a sturionilor sau a produselor din sturioni nu este necesar acordul de mediu pentru export.

(4) Acordul de mediu pentru export, al cãrui model este prezentat în anexa nr. 6, are valabilitate pentru anul calendaristic în care a fost eliberat, respectiv pentru sezonul de vânãtoare pentru care a fost eliberat.

Art. 9. - (1) Cantitãtile de resurse naturale care nu au fost exportate în termenul de valabilitate al acordului de mediu pentru export se constituie în stocuri.

(2) Exportul stocurilor se va face prin solicitarea unui nou acord de mediu pentru export.

(3) În acest scop se vor depune urmãtoarele documente:

a) cerere-tip, conform modelului prezentat în anexa nr. 5, în care se va preciza natura mãrfii pe specii si volumul stocurilor detinute;

b) acordul de mediu pentru export a cãrui valabilitate a expirat;

c) procesul-verbal de constatare a existentei în stoc a mãrfurilor pentru care se solicitã eliberarea acordului de mediu, încheiat de persoanele abilitate de inspectoratul pentru protectia mediului din judetul pe raza cãruia se gãseste stocul de marfã.

Art. 10. - (1) Persoanele juridice care organizeazã si desfãsoarã activitãti de import cu specii de plante si animale sãlbatice în stare vie vor solicita eliberarea acordului de mediu pentru import, care se obtine de la Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.

(2) În acest scop solicitantii vor depune urmãtoarele documente:

a) cerere-tip conform modelului prezentat în anexa nr. 7;

b) avizul comisiei de specialitate a Academiei Române.

(3) Acordul de mediu pentru import se elibereazã pentru fiecare transã de import.

(4) Modelul acordului de mediu pentru import este prezentat în anexa nr. 8.

Art. 11. - (1) În toate cazurile în care obiectul exportului, al reexportului sau al importului îl constituie speciile de plante si de animale înscrise în anexele nr. I-III din Conventia privind comertul international cu specii sãlbatice de faunã si florã pe cale de disparitie, adoptatã la Washington la 3 martie 1973, denumitã în continuare Conventia CITES, la care România a aderat prin Legea nr. 69/1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 12 august 1994, persoanele fizice sau juridice interesate sã desfãsoare aceste activitãti vor solicita eliberarea permisului CITES, care se obtine de la Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.

(2) În acest scop solicitantii vor depune urmãtoarele documente:

a) cerere-tip, conform modelului prezentat în anexa nr. 9;

b) copie de pe documentul de platã a tarifului stabilit conform anexei nr. 12.

(3) Permisele CITES se elibereazã atât pentru operatiuni de export, cât si pentru operatiuni de tranzit sau de import având ca scop:

a) comercializarea;

b) schimburile stiintifice dintre institutiile de specialitate, incluzând muzee, grãdini botanice, grãdini si parcuri zoologice, acvarii, terarii si altele;

c) cresterea si reproducerea în captivitate, în scop stiintific, de agrement sau pentru repopulãri;

d) spectacole de circ si alte activitãti asemãnãtoare.

(4) Permisele CITES se elibereazã pentru fiecare operatiune de export, reexport, import sau de tranzit.

(5) Modelul permisului CITES este prezentat în anexa nr. 10.

(6) Pentru exportul trofeelor de vânãtoare la cererea-tip (anexa nr. 9) se vor anexa în copie urmãtoarele documente:

- nota de platã pentru actiuni de vânãtoare cu cetãteni strãini, încheiatã între gestionarul fondului de vânãtoare si vânãtorul strãin;

- fisa de evaluare a trofeului, eliberatã de gestionarul fondului de vânãtoare;

- autorizatia de mediu a gestionarului fondului de vânãtoare pentru organizarea si desfãsurarea activitãtilor de vânãtoare, eliberatã de inspectoratul pentru protectia mediului de pe raza administrativ-teritorialã în care se aflã fondul de vânãtoare, în limita cotelor de recoltã aprobate pentru sezonul de vânãtoare;

- autorizatia de vânãtoare individualã sau colectivã si talonul de transport al vânatului.

(7) Pentru exportul de sturioni si al produselor lor (caviar, carne, semiprelucrate, precum si material biologic viu, icre embrionate, puiet), la cererea-tip (anexa nr. 9) se vor anexa în copie urmãtoarele documente care sã ateste provenienta legalã a mãrfii:

1. în cazul în care marfa provine din capturã proprie (de la pescari angajati ai firmei exportatoare):

1.1. capturatã în perimetrul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii”:

- autorizatia de mediu eliberatã de Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii”;

- permisele de pescuit ale pescarilor angajati, eliberate i vizate de Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii”, conform Hotãrârii Guvernului nr. 516/1997;

- lista cuprinzând pescarii angajati, vizatã de directia teritorialã de muncã si solidaritate socialã;

- fisa de capturã pentru sturioni, conform anexei nr. 13;

1.2. pescuitã în afara perimetrului Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii”:

- contractul de folosintã a potentialului piscicol, în baza Legii nr. 107/1996, încheiat cu Compania Nationalã “Apele Române” - S.A., sau de concesionare a fondului piscicol, încheiat cu Compania Nationalã de Administrare a Fondului Piscicol în baza Legii nr. 192/2001;

- lista cuprinzând pescarii angajati, vizatã de directia teritorialã de muncã si solidaritate socialã;

- autorizatiile de pescuit emise de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor pentru pescuitul sturionilor, în baza Legii nr. 192/2001;

- fisa de capturã pentru sturioni, conform anexei nr. 13; 2. în cazul în care marfa este achizitionatã de la alte firme sau de la pescari individuali autorizati:

2.1. facturile fiscale, borderourile de achizitie a produse- lor si bonurile de predare-primire la punctele de colectare, precum si documentele mentionate la pct. 1.1 si 1.2, dupã caz; în cazul în care marfa provine din achizitii/vânzãri repetate între mai multe firme, se prezintã actele, prevãzute la punctele de mai sus, ale firmei initiale care a realizat capturarea, astfel încât cantitatea vândutã/cumpãratã sã se poatã regãsi în autorizatiile si permisele eliberate;

3. raport tehnologic de prelucrare a cãrnii/icrelor, în care se evidentiazã cantitãtile brute si nete dupã prelucrare si destinatia acestora;

4. în cazul icrelor embrionate pentru export, avizul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

5. lista cuprinzând etichetele pentru colete si ambalaje mici ale produselor care se exportã;

6. în vederea stabilirii credibilitãtii societãtilor comerciale exportatoare de sturioni acestea vor prezenta spre analizã un dosar care va contine:

- prezentarea generalã a societãtii comerciale pe baza ocumentelor de înfiintare;

- acordul de mediu si/sau autorizatia de mediu, conform Ordinului ministrului apelor, pãdurilor si protectiei mediului nr. 125/1996;

- punctele de achizitie (plutitoare si terestre) atestate cu licente de pescuit pentru conditionare sturioni si procesare produse de sturioni;

- exporturile de efective, realizate în perioada 1998-2000;

- declaratia conform modelului prezentat în anexa nr. 14;

7. societãtile comerciale care au înregistrat abateri de la normele legale în vigoare privind protectia si conservarea populatiilor de sturioni nu vor beneficia de permise CITES pentru export în anul respectiv.

(8) Pentru importul/exportul/reexportul altor specii CITES se vor prezenta urmãtoarele documente:

a) pentru import:

- avizul Academiei Române sau, dupã caz, avizul Institutului de Cercetãri si Amenajãri Silvice, conform Legii nr. 69/1994;

- dovada existentei instalatiilor adecvate pentru transport si îngrijire (în cazul exemplarelor aflate în stare vie);

- permisul de export CITES sau certificatul de reexport;

- certificatul sanitar-veterinar sau fitosanitar, conform art. 25 din Legea sanitar veterinarã nr. 60/1974, eliberat de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor;

b) pentru export:

- avizul Academiei Române;

- dovada cã s-a realizat o capturã legalã (acte de provenientã însotite de autorizatii si alte documentatii, conform prevederilor legale);

c) pentru reexport:

- permisul de import CITES;

- dovada neutilizãrii mai ales în scopuri comerciale.

Art. 12. - Cererile de eliberare a actelor de autorizare prevãzute la art. 8-10 se solutioneazã în termen de maximum 5 zile lucrãtoare de la data primirii, iar cele prevãzute la art. 11 se solutioneazã în termen de 15 zile lucrãtoare, cu conditia ca documentatia prezentatã de solicitant sã fie completã.

Art. 13. - (1) Recoltarea unor specii de plante sãlbatice în vederea cltivãrii si capturarea unor specii de animale sãlbatice din fauna autohtonã în vederea cresterii în captivitate, în scopul comercializãrii, se pot face numai pe baza autorizatiei de mediu care se elibereazã de inspectoratele pentru protectia mediului la solicitarea persoanelor fizice sau juridice interesate, în conditiile prevãzute la art. 3 si 4.

(2) Pentru cultivarea plantelor sau pentru cresterea animalelor sãlbatice exotice este obligatorie obtinerea acordului de mediu pentru import, eliberat de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, în conditiile prevãzute la art. 10. Avizul comisiei de specialitate a Academiei Române se va elibera numai în baza unui studiu de evaluare a riscului ecologic al introducerii acelor specii pe teritoriul tãrii. Studiul va fi executat de o institutie stiintificã de specialitate, pe cheltuiala solicitantului acordului de mediu.

(3) Activitãtile prevãzute la alin. (1) si (2) se pot autoriza numai dacã solicitantul face dovada cã:

a) detine tehnologia de culturã sau de crestere în captivitate pentru fiecare dintre speciile de plante si/sau de animale sãlbatice terestre ori acvatice, care urmeazã sã fie cultivate sau crescute în captivitate. Tehnologiile respective, cu exceptia celor elaborate de institutele stiintifice de specialitate din tarã, trebuie sã fie avizate de o unitate de cercetare din subordinea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti” sau de institutele si centrele de cercetãri biologice din tarã, care poartã rãspundereae pentru tehnologia avizatã;

b) detine suprafetele de teren si/sau amenajãrile corespunzãtoare aplicãrii tehnologiilor prevãzute la lit. a). În cazul cresterii în captivitate a animalelor conditiile de crestere trebuie sã îndeplineascã cerintele care privesc satisfacerea normelor referitoare la drepturile animalelor.

(4) Pentru recoltarea, capturarea, achizitia si comercializarea plantelor si animalelor sãlbatice care sunt cultivate sau sunt crescute în captivitate, în conditiile prevãzute la alin. (3), nu sunt necesare studiile de evaluare prevãzute la art. 6 alin. (2).

(5) La emiterea acordului de mediu pentru exportul speciilor de plante sãlbatice cultivate si al speciilor de animale sãlbatice crescute în captivitate nu se percep tarifele prevãzute în prezentul ordin.

Art. 14. - (1) Sunt interzise:

a) recoltarea, capturarea, achizitia si comercializarea plantelor si a animalelor sãlbatice sau a unor pãrti ori produse ale acestora la vârste, dimensiuni, perioade de crestere, de dezvoltare si de reproducere prohibite, conform reglementãrilor specifice;

b) recoltarea, capturarea, achizitia si comercializarea plantelor si a animalelor declarate monumente ale naturii, a celor endemice, rare sau aflate în pericol de disparitie, precum si a speciilor de plante si animale sãlbatice cu regim special de protectie conform conventiilor internationale, indiferent de zona si de terenurile în/pe care se gãsesc;

c) recoltarea si capturarea oricãror plante si animale sãlbatice din rezervatii stiintifice si din zonele cu regim de protectie ecologicã integralã din ariile naturale protejate.

(2) Plantele si animalele sãlbatice din categoriile precizate la alin. (1) lit. b) pot fi recoltate sau capturate în conditii exceptionale, numai cu autorizarea specialã din partea autoritãtii centrale pentru protectia mediului si cu avizul stiintific prealabil al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române.

(3) Este permisã recoltarea/capturarea plantelor si animalelor sãlbatice din rezervatiile biosferei si din alte categorii de arii naturale protejate în care existã zone cu resurse ce pot fi valorificate economic, autorizatia de mediu eliberându-se pe baza avizului stiintific al Academiei Române.

(4) Pentru Rezervatia Biosferei “Delta Dunãrii” autorizatiile de mediu pentru recoltare/capturare si/sau achizitie si comercializare a resurselor de florã si fauna sãlbaticã de pe teritoriul acesteia se elibereazã de cãtre Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii”.

 

Continuarea în pagina a 2-a