MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr.  421      LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Luni, 30 iulie 2001

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

408. - Lege pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeanã privind asistenta financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura “Reabilitarea sectiunilor Bãneasa-Fetesti de pe linia de cale feratã Bucuresti-Constanta, România”, semnat la Bucuresti la 22 decembrie 2000 si la Bruxelles la 23 octombrie 2000

 

Memorandum de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeanã privind asistenta financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura “Reabilitarea sectiunilor Bãneasa-Fetesti de pe linia de cale feratã Bucuresti-Constanta, România”

 

553. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeanã privind

asistenta financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura “Reabilitarea sectiunilor Bãneasa-Fetesti de pe linia de cale feratã Bucuresti-Constanta, România”, semnat la Bucuresti la 22 decembrie 2000 si la Bruxelles la 23 octombrie 2000

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeanã privind asistenta financiarã  nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura “Reabilitarea sectiunilor Bãneasa-Fetesti de pe linia de cale feratã Bucuresti-Constanta, România”, semnat la Bucuresti la 22 decembrie 2000 si la Bruxelles la 23 octombrie 2000

 

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

 

Art. 1. - Se ratificã Memorandumul de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeanã privind asistenta financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura “Reabilitarea sectiunilor Bãneasa-Fetesti de pe linia de cale feratã Bucuresti- Constanta, România”, semnat la.Bucuresti la 22 decembrie 2000 si la Bruxelles la 23 octombrie 2000.

Art. 2. - (1) În cadrul contractelor încheiate cu contractorii locali pentru executarea de lucrãri si furnizarea de bunuri si servicii plãtile pot fi efectuate si în moneda euro.

(2) Cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse în Planul de finantare prevãzut în anexa nr. II la memorandumul de finantare se suportã de la bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite.

(3) Sumele necesare pentru continuarea finantãrii proiectului, în cazul indisponibilitãtii temporare a contributiei comunitare ISPA, se prevãd în bugetul de stat la alineatul “Transferuri aferente Fondului national de preaderare”, în bugetul Ministerului Finantelor Publice – “Actiuni generale” si se transferã, prin bugetul ordonatorului principal de credite, autoritãtii responsabile cu implementarea mãsurii - Compania Nationalã de Cãi Ferate “C.F.R” - S.A., urmând sã se regularizeze cu fondurile transferate de Comisia Europeanã în limita sumelor eligibile cheltuite.

(4) În cazul în care sumele prevãzute la alin. (3) vor fi cheltuite în alt scop decât cel prevãzut în memorandumul de finantare, autoritatea responsabilã cu implementarea mãsurii va restitui aceste sume la bugetul de stat.

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 21 mai 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

PUSKÀS VALENTIN-ZOLTÀN

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 18 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 10 iulie 2001.

Nr. 408.

 

Mãsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PT/001

 

MEMORANDUM DE FINANTARE

convenit între Guvernul României si Comisia Europeanã privind asistenta financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura “Reabilitarea sectiunilor Bãneasa-Fetesti de pe linia de cale feratã Bucuresti-Constanta, România”* )

 

C(2000)......./...........

 

Comisia Europeanã, denumitã în continuare Comisia, actionând pentru si în numele Comunitãtii Europene, denumitã în continuare Comunitatea, reprezentatã de comisarul pentru politicã regionalã, domnul Michel Barnier, pentru Comisie, pe de o parte, si Guvernul României, reprezentat de domnul Petre Roman, ministrul afacerilor externe, denumit în continuare Beneficiar, pe de altã parte, au convenit urmãtoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Mãsura la care se face referire în art. 2 va fi implementatã si finantatã din resursele bugetare ale Comunitãtii în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Mãsura la care se face referire în art. 2 va fi implementatã cu respectarea Conditiilor generale prevãzute în anexa la Acordul-cadru din 12 martie 1991, semnat între Comisie si Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum si ale anexelor la acesta.

 

ARTICOLUL 2

Identificarea mãsurii

 

Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistentei financiare nerambursabile, la finantarea urmãtoarei mãsuri, conform celor descrise în anexa nr. I:

Numãrul mãsurii: 2000/RO/16/P/PT/001

Denumirea: Reabilitarea sectiunilor Bãneasa-Fetesti de pe linia de cale feratã Bucuresti-Constanta, România

Durata: - data începerii: data semnãrii memorandumului de finantare de cãtre Comisie - data finalizãrii: pânã la 31 decembrie 2006

Localizare: Bucuresti, judetele Ilfov, Cãlãrasi si Ialomita, România

Grupul: Coridorul de transport european nr. IV (cale feratã).


*) Traducere

 

ARTICOLUL 3

Angajamentul

 

(1)   Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi luate în considerare la calcularea asistentei financiare sunt de 308.972.588 euro.

(2) Ponderea asistentei acordate de Comunitate pentru aceastã mãsurã este stabilitã la 75% din cheltuielile totale publice sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finantare prezentat în anexa nr. II.

(3) Valoarea maximã a asistentei prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este stabilitã la 231.729.441 euro.

(4) O sumã reprezentând 72.779.441 euro este angajatã din bugetul pe anul 2000, din linia bugetarã B7-020.

Angajamentele privind transele ulterioare se vor baza pe planul de finantare initial sau revizuit pentru mãsura respectivã, în functie de stadiul implementãrii mãsurii si de resursele bugetare.

 

ARTICOLUL 4

Plãtile

 

(1) Asistenta comunitarã va acoperi plãtile referitoare la mãsura pentru care s-au fãcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de cãtre Beneficiar si pentru care s-a alocat în mod specific finantarea necesarã. Aceste plãti trebuie sã fie în legãturã cu lucrãrile descrise în anexa nr. I.

(2) Plãtile fãcute înainte de data semnãrii memorandumului de finantare de cãtre Comisie nu sunt eligibile pentru asistenta acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare.

(3) Mãsura descrisã în anexa nr. I si plãtile effectuate de beneficiarii finali pentru aceastã mãsurã se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2006.

(4) Plata în avans este stabilitã la 46.345.888 euro si va fi transferatã dupã cum urmeazã:

- o sumã de 23.172.944 euro se plãteste dupã semnarea de cãtre Beneficiar a prezentului memorandum;

- restul se plãteste dupã semnarea primului contract important de lucrãri ce se va încheia între Beneficiar si Comisie dupã prezentarea planului de achizitii, conform celor specificate la art. 8 paragraful (3).

(5) În conformitate cu prevederile pct. (5) din sectiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceastã mãsurã o valoare totalã a plãtilor în avans si intermediare reprezentând 90% din totalul asistentei financiare nerambursabile.

 

ARTICOLUL 5

Respectarea legislatiei si a politicilor comunitare

 

Mãsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante stabilite în acordurile europene si va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la transporturi si retelele transeuropene.

 

ARTICOLUL 6

Proprietatea intelectualã

 

Beneficiarul si autoritatea responsabilã cu implementarea, mentionatã la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveste obtinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectualã pentru studii, proiecte, planuri, publicitate si alte materiale produse în legãturã cu planificarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea proiectului. Acestea vor garanta accesul si dreptul de a utiliza astfel de materiale de cãtre Comisie sau de orice alt organism ori persoanã delegatã de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu.

 

ARTICOLUL 7

Permisele si autorizãrile

 

Orice tipuri de permise si/sau autorizãri necesare pentru implementarea mãsurii trebuie sã fie eliberate de autoritãtile competente ale Beneficiarului la timp si în conformitate cu legislatia nationalã.

 

ARTICOLUL 8

Conditii specifice ale mãsurii

 

Fãrã a se aduce atingere conditiilor generale prevãzute în anexa nr. III, asistenta financiarã nerambursabilã acordatã de Comunitate pentru mãsurã se aflã sub rezerva urmãtoarelor conditii:

1. Conditia privind evaluãrile si situatia activelor Comisia îsi rezervã dreptul de a revizui valoarea asistentei prin ISPA, stabilitã la art. 3, dacã în termen de 5 ani de la data finalizãrii lucrãrilor conditiile de exploatare (trafic, încasãri din tarife etc.) diferã în mod semnificativ fatã de evaluãrile initiale fãcute pentru stabilirea nivelului asistentei si/sau dacã existã o modificare substantialã care:

a) afecteazã natura exploatãrii sau conditiile de implementare ori conferã unui organism privat sau public un avantaj necuvenit; si

b) rezultã din modificarea formei de proprietate asupra oricãrei pãrti a infrastructurii finantate sau dintr-o încetare ori modificare realã a conditiilor de exploatare. Tara beneficiarã va informa Comisia asupra oricãrei modificãri de acest fel si va solicita acordul prealabil al Comisiei pentru aceste modificãri.

2. Conditia privind disponibilitãtile

 Asistenta financiarã nerambursabilã a Comunitãtii pentru mãsurã este acordatã sub rezerva punerii la dispozitie de cãtre autoritãtile interesate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatãrii si întretinerii eficiente a activelor.

3. Conditii privind plata în avans

a) Crearea în cadrul agentiei de implementare a unei unitãti de administrare a proiectului ISPA cu personal corespunzãtor, înainte de efectuarea primei plãti în avans.

b) A doua transã a plãtii în avans este conditionatã de prezentarea de cãtre Beneficiar a planului de achizitii care trebuie sã fie aprobat de Comisie.

c) Cea de-a doua platã din avans se face sub rezerva:

- unui angajament din partea Companiei Nationale de Cãi Ferate “C.F.R.” - S.A. privind luarea de mãsuri de corectie necesare pentru a reduce impactul pe care prima sectiune a proiectului (Bãneasa-Fundulea) l-ar avea asupra mediului;

- prezentãrii pentru acest sector a unei evaluãri complete privind impactul asupra mediului (EIA), inclusiv a unei consultãri publice;

Lista cuprinzând anexele

·        Anexa nr. I “Descrierea mãsurii”

·        Anexa nr. II “Plan de finantare”

·        Anexa nr. III:

- Anexa nr. III.1 “Prevederi financiare privind implementarea ISPA”

- Anexa nr. III.2 “Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru mãsurile finantate prin ISPA”

- Anexa nr. III.3 “Model de cerere de platã pentru raportarea progresului financiar si fizic si pentru solicitarea de modificãri”

- Anexa nr. III.4 “Acord privind cerintele minime de control financiar aplicabile mãsurilor finantate prin ISPA”

- Anexa nr. III.5 “Acord cu privire la nereguli si la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA”

- Anexa nr. III.6 “Cerinte privind informarea si publicitatea.

 

ANEXA Nr. I

 

DESCRIEREA MÃSURII

 

Rezumatul mãsurii nr. 2000/RO/16/P/PT/001

 

1. Denumirea mãsurii: Reabilitarea sectiunilor Bãneasa-Fetesti de pe linia de cale feratã Bucuresti-Constanta, România

2. Autoritatea care prezintã cererea (coordonatorul national ISPA)

2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrãrii europene

2.2. Adresa: Ministerul Integrãrii Europene Directia coordonare programe de dezvoltare Eugen Teodorovici, director Str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucuresti - prezentãrii si publicãrii unei autorizatii pentru aceastã sectiune, emisã de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului pe baza EIA mentionate mai sus.

4. În continuare obligatiile mentionate la pct. 3 c) trebuie sã fie îndeplinite pentru fiecare dintre celelalte 3 sectiuni înainte de semnarea contractelor respective de lucrãri.

5. Înainte de efectuarea primei plãti intermediare se va prezenta de cãtre beneficiarul final un plan complet si un program de dezvoltare si implementare a sistemului de administrare computerizatã a întretinerii.

6. În acest cadru se va prezenta de cãtre beneficiarul final un program de întretinere specific pentru sectiunile Bãneasa-Fetesti, înainte de a se efectua plata finalã.

Acest program se va desfãsura pe o perioadã de 10 ani începând cu data de 1 ianuarie 2007, va asigura resursele financiare adecvate si va respecta exploatarea conform standardelor AGC/AGTC.

7. Comisia îsi rezervã dreptul de a revizui suma reprezentând asistenta pentru ISPA, stabilitã la art. 3, dacã în termen de 5 ani de la data finalizãrii lucrãrilor conditiile de exploatare (trafic, încasãri din tarife etc.) variazã în mod semnificativ fatã de evaluãrile initiale fãcute pentru a se stabili nivelul asistentei nerambursabile si/sau dacã existã o modificare substantialã.

8. Se vor aplica reglementãrile Comunitãtii Europene privind procedura de licitare si contractare.

 

ARTICOLUL 9

 

Prevederile privind implementarea, cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finantare, fac parte integrantã din acesta.

Nerespectarea conditiilor si a prevederilor privind implementarea va fi tratatã de Comisie conform procedurii stipulate în sectiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.

 

ARTICOLUL 10

 

Textul autentic al acestui memorandum de finantare este prezentul document semnat mai jos.

 

Semnat la Bucuresti la 22 decembrie 2000.

Pentru Beneficiar,

Petre Roman,

ministrul afacerilor externe al României

Pentru Comunitate,.

Semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000

Michel Barnier,

membru al Comisiei Europene.

 

Telefon: + 40-1-301.16.23

Fax: + 40-1-301.16.26

 

3. Autoritatea responsabilã cu implementarea (conform celor descrise la pct. 2 din sectiunea a II-a din anexa nr. III.2)

3.1. Numele: Mihai Necolaiciuc, director general

3.2. Adresa: Compania Nationalã de Cãi Ferate “C.F.R.” - S.A. Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, Bucuresti E-mail: mnecolaiciuc@central.cfr.ro

4. Beneficiarul final (în cazul în care acesta este alt organism decât autoritatea mentionatã la pct. 3): ca mai sus

5. Localizare

5.1. Tara beneficiarã: România

5.2. Regiunea: Partea de nord a Coridorului de transport european nr. IV de cale feratã din România

Sectiunea: Bucuresti Bãneasa (km 5 + 830) - Fetesti (km 147 + 184)

Judete: Bucuresti, Ilfov, Cãlãrasi si Ialomita (vezi hãrtile anexate)*)

6. Descriere

Linia de cale feratã Bucuresti Bãneasa-Fetesti, cu o lungime de 141 km, are 18 statii (inclusiv statiile Bucuresti Bãneasa si Fetesti).

Caracteristici tehnice ale liniei:

- ecartament: 1.435 mm;

- sinã: tip 49, 60 si 65;

- traverse: din lemn si beton;

- aparate de cale: tg 1:9;

- prismã piatrã spartã: 0,30-0,70 m;

- declivitate: < 6ä;

- razã minimã: 1.500 m (cu exceptia Bucuresti Bãneasa - 350 m si intrarea în Ciulnita -850 m).

Situatia actualã

Linia de cale feratã a fost construitã initial ca linie simplã, apoi a fost dublatã si electrificatã, astfel încât unele portiuni construite sunt în exploatare de mai mult de 100 de ani. Instalatiile electrice, sistemele de semnalizare si centralizare sunt deteriorate în multe sectoare din cauza neefectuãrii de reparatii.

Datoritã situatiei actuale a structurilor si instalatiilor de cale feratã care fac sã fie necesare restrictii de vitezã pe anumite sectiuni, este evidentã necesitatea reabilitãrii si trebuie sã se asigure conditii tehnice pentru ca pe întreaga sectiune Bucuresti Bãneasa-Fetesti trenurile de cãlãtori sã circule cu 160 km/h.

Principalele defecte ale infrastructurii constau în:

·        profil longitudinal cu prea multe elemente de profil;

·        lãtimea insuficientã si inadecvatã a coroanei platformei;

·        lipsa santurilor pentru colectarea si evacuarea apei;

·        lipsa contrabanchetelor;

·        zone cu pungi de balast;

·        zone fãrã substrat de distributie sau cu o formã necorespunzãtoare a acestui substrat;

·        zone cu deblee si ramblee instabile;

·        zone cu ramblee care necesitã lucrãri de protectie contra inundatiilor;

·        poduri sau podete cu duratã de viatã expiratã sau RK depãsit;

·        amplasarea necorespunzãtoare a aparatelor de cale din punct de vedere geometric;

·        degradarea sau lipsa apãrãrii terasamentelor, a drenajelor si lucrãrilor de protectie;

·        suprastructura la trecerile la nivel este necorespunzãtoare conditiilor de exploatare îmbunãtãtite.


*) Hãrtile se transmit institutiilor interesate.

 

Obiective

Obiectivele mãsurii

Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei a stabilit ca obiectiv strategic reabilitarea liniilor de cale feratã cu trafic important de pe Coridorul de transport european nr. IV si modernizarea acestora pentru a se respecta standardele AGC/AGTC. Aceste linii sunt: Bucuresti-Constanta si Bucuresti-Brasov.

Pentru linia Bucuresti-Constanta (aproximativ 225 km), sectiunile Bucuresti-Bucuresti Bãneasa (km 0 + 000 - km 5 + 830) si Fetesti-Constanta (km 147 + 184 - km 225 + 567) se intentioneazã reabilitarea prin utilizarea unui împrumut de la Banca Japonezã de Cooperare Internationalã (JBIC, fostã OECF) si a unor cofinantãri corespunzãtoare din partea României.

Obiectivul general al mãsurii propuse pentru finantarea ISPA este reabilitarea sectiunii de cale feratã Bucuresti Bãneasa-Fetesti pentru a se asigura  reabilitarea tuturor sectiunilor de pe linia de cale feratã Bucuresti-Constanta.

Situatia proiectatã

Se estimeazã cã lucrãrile de reabilitare vor conduce la cresterea traficului pe calea feratã: pe sectiunea Bucuresti-Fetesti traficul de cãlãtori (în cãlãtori/km) va creste cu 21% în anul 2005 în comparatie cu situatia “fãrã proiect” si, respectiv, cu 59% în anul 2025; traficul de mãrfuri (în tone/km) va creste cu 33% în anul 2005 si, respectiv, cu 98% în anul 2025. Se estimeazã, de asemenea, cã se va atrage în mare mãsurã trafic suplimentar spre calea feratã de la transportul rutier.

Planul de reabilitare pentru linia Bucuresti-Fetesti a fost elaborat tinându-se seama de urmãtoarele aspecte si principii strategice:

- deoarece sunt oricum necesare reparatii capitale importante ale liniei si instalatiilor tehnice si sectorul constituie o parte importantã a Coridorului de transport european nr. IV, strategia Companiei Nationale de Cãi Ferate “C.F.R.” - S.A. este de a reabilita linia într-o singurã etapã pentru a se respecta standardele cerute pentru coridoarele europene si convenite, si anume pentru viteze de pânã la 160 km/h pentru trenurile de cãlãtori si de pânã la 120 km/h pentru trenurile de marfã;

- pentru a se mentine investitiile la un nivel cât mai mic aceste standarde se vor aplica pe sectiuni, acolo unde se justificã, si anume fãrã a se aduce modificãri importante elementelor de geometrie. Aceastã solutie pare sã fie acceptabilã deoarece majoritatea sectiunilor nu prezintã curbe importante si declivitãti mari pe teren plan, astfel încât viitoarele restrictii de vitezã se vor institui numai pe sectiuni scurte extrem de limitate;

- în vederea reducerii perioadei de reabilitare pentru fiecare sectiune, pentru evitarea unor închideri repetate si de lungã duratã a acelorasi sectiuni si pentru mentinerea pierderilor în exploatare si a costurilor generale la un nivel redus, intentia fermã a Companiei Nationale de Cãi Ferate “C.F.R.”- S.A. este de a exclude lucrãrile de reabilitare a liniei în mod simultan;

- tinându-se seama de amploarea lucrãrilor de reabilitare si de necesitãtile financiare, se vor stabili prioritãti pe sectiuni. Parametrii tehnici pentru liniile reabilitate sunt cei adoptati în acordurile europene la care România a aderat. Fãcând parte din Coridorul de transport european nr. IV, principiile generale de reabilitare a liniei sunt urmãtoarele:

- viteze maxime:

·        pentru trenuri de cãlãtori: v = 160-200 km/h;

·        pentru trenuri de marfã: v = 80-120 km/h;

- modernizarea liniei de cale feratã pentru viteze sporite pe sectiunile unde este posibil;

- ecartament: 1.453 mm;

- electrificare;

- bloc de linie automat;

- sarcina pe osie 22,5 t si 8 t/m 3 sarcina categoria “D” pentru clasificare linie (fisa UIC 700-0);

- sina = minimum “UIC 60” (60 kg/m - fisa UIC 860-0).

Lucrãrile de reabilitare vor cuprinde urmãtoarele componente principale (obiective specifice):

- reabilitarea terasamentelor, a drenajelor, a cãii si a sinelor;

- reabilitarea catenarei si a sistemului de alimentare cu energie;

- reabilitarea sistemului de semnalizare si telecomunicatii;

- reabilitarea structurii podetelor;

- rectificarea curbelor;

- modernizarea statiilor de cãlãtori.

 

Contributia la obiectivele cuprinse în Parteneriatul de Aderare si în special la Programul national de adoptare a acquisului comunitar

 

Reabilitarea Coridorului de transport european nr. IV de cale feratã face parte din prioritãtile pe termen scurt pentru sectorul de transporturi, mentionate în Programul national de adoptare a acquisului comunitar, versiunea iunie 1999, pag. 176.

Având în vedere cã România a aprobat conventiile si acordurile internationale în domeniul cãilor ferate, pentru integrarea retelei nationale de cale feratã în cea europeanã este necesar ca aceasta sã fie adusã la parametrii de calitate recunoscuti în standardele europene. Acordul eurpean privind marile linii internationale de cale feratã (AGC) este ratificat prin Legea nr. 100/1996. Acordul european privind marile linii de transport international combinat si instalatii conexe (AGTC) este ratificat prin Legea nr. 8/1993. Proiectul privind realizarea cãilor ferate transeuropene (TER) este ratificat prin Legea nr. 124/1994.

Ruta de cale feratã este inclusã în retelele AGC, AGTC si TER. Ruta este de asemenea prevãzutã în Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I - Cãi de comunicatie”.

 

Rolul politicii nationale privind transporturile în România

Reabilitarea sectiunii de cale feratã Bucuresti Bãneasa-Fetesti este identificatã ca fiind principala prioritate pentru finantarea ISPA în anul 2000, cuprinsã în Strategia de transporturi ISPA elaboratã de Ministerul Transporturilor si în capitolul privind sectorul de transporturi din Planul de dezvoltare nationalã.

Coridorul de transport european nr. IV de cale feratã este principala linie de cale feratã din România, atât pentru traficul international, cât si intern. Astfel linia de cale feratã Bucuresti-Constanta leagã capitala Bucuresti de Constanta, care este principalul port la Marea Neagrã, precum si principala statiune turisticã si de odihnã din România. În anul 1997 pe sectiunea Bucuresti-Fetesti circulau aproximativ 40 de trenuri de cãlãtori si 40 de trenuri de marfã pe zi. Pe aceeasi sectiune în anul 1997 nivelurile de trafic au fost urmãtoarele: aproximativ 5,9 milioane cãlãtori/an si 9,2 milioane tone nete/an. Pe linia de cale feratã Bucuresti-Constanta se transportã aproximativ 17% din traficul total pe calea feratã în România (desi lungimea acesteia reprezintã numai 2% din lungimea totalã a retelei).

În conformitate cu recentul Studiu privind master planul pentru transporturi (1999), linia de cale feratã Bucuresti-Constanta, în starea în care se aflã la ora actualã, va reprezenta o zonã de blocaj de trafic în anul 2015.

 

Indicatorii ce se vor utiliza pentru monitorizarea progresului fizic al constructiei proiectului

Urmãtorul tabel prezintã tipul de lucrãri, cu volume si cantitãti.

 

Rezumat

Evaluarea lucrãrilor

 

Indicatorul fizic

U.M.

Volumul lucrãrilor

Bucuresti Bãneasa-Ciulnita

Ciulnita-Fetesti

Infrastructura de cale feratã

 

 

 

1. Terasamente de cale feratã

m3

3.889.220

2.006.100

2. Consolidare de terasamente

m

4.900

200

3. Protectie de terasamente

m

920

120

4. Poduri (total), din care:

m

366

15,5

- noi (pe variante de rute)

 

320

-

- reabilitare

 

46

15,5

5. Podete (total), din care:

numãr

15

1

- noi (pe variante de rute)

 

-

-

- reabilitare

 

15

1

6. Suprastructurã de cale feratã:

 

 

 

a) linii noi, din care:

 

 

 

-  curente sau directe în statii km

- alte linii în statii km

 

22,30

15,19

2,30

3,30

b) aparate de cale noi:

 

 

 

- tip 60, din care:

numãr

 

 

  • tg 1:18,5
  • tg 1:14
  • tg 1: 9

 

29

23

108

4

7

30

- tip 49, din care:

numãr

 

 

  • tg 1:9 R = 300 m
  • tg 1:9 R = 190 m
  • macaz dublu

 

27

3

2

5

2

-

c) montare/demontare de linii existente:

 

 

 

- linii curente si directe în statii

km

200,48

72,20

- aparate de cale numãr

 

11

22

Terenuri expropriate

m 2.

176.500

2.200

 

8. Programul lucrãrilor

Programul orientativ anticipat al mãsurii

 

 

Data începerii

 

Data finalizãrii

Studiu de fezabilitate* ), 1)

1 ianuarie 1999

1 iunie 1999

Proiect de executie si documente de licitatie

(+EIA completã)

 

 

Sectiunea 1*)

15 mai 2000

15 februarie 2001

Sectiunea 2

1 februarie 2001

31 octombrie 2001

Sectiunea 3

1 aprilie 2001

31 decembrie 2001

Sectiunea 4

1 august 2001

30 iunie 2002

Achizitii de terenuri

1 martie 2000

1 iunie 2001

Constructii:

 

 

Sectiunea 1

1 octombrie 2001

31 martie 2004

Sectiunea 2

1 iulie 2002

31 decembrie 2004

Sectiunea 3

1 ianuarie 2003

30 iunie 2005

Sectiunea 4

1 ianuarie 2004

30 iunie 2006

Etapa operationalã: între 1 aprilie 2004 pentru sectiunea 1 si 1 iulie 2006 pentru sectiunea 4

 

*) Finantat prin programul PHARE 1998.

1) Realizat de consultanti IPSCF - GOPA.

 

9. Analiza cost-beneficiu economic si social

Costuri si beneficii economice si sociale

Analiza economicã a proiectului are în vedere implicatiile la nivel national si eficienta alocatiilor de resurse nationale.

Pe lângã beneficiile financiare nete analiza economicã are, de asemenea, în vedere o serie de efecte care au implicatii la nivelul economiei nationale, în special cele legate de protectia mediului. Analiza economicã a fost realizatã numai pentru întreaga rutã Bucuresti-Constanta. Eficienta proiectului este determinatã pe o perioadã de 30 de ani plus 4 ani de constructie. Evaluãrile includ o crestere de 10% a tarifului de marfã dupã reabilitare si stabilirea costurilor externe la 33% din cifrele standard UIC pentru Europa Occidentalã (si anume, prin actualizarea mediei PIB PPC pe locuitor pentru România).

Previziuni de trafic (Bucuresti-Fetesti):

 

Anul

Milioane calatori/an

Trenuri/zi

Milioane tone/an

Trenuri marfa/zi

 

Minim

Mediu

Minim

Mediu

Minim

Mediu

Minim

Mediu

1997

5,7

40

11,2

40

2015

8,3

50

50

19,6

70

70

2035

9,5

10,2

56

61

27,2

32

98

115

 

Principalele rezultate sunt prezentate mai jos în cazul unui scenariu de trafic mediu si pesimist (cazul fãrã asistentã ISPA):

 

Evaluare economica (rata rentabilitatii economice - RRE)

 

Scenariu pesimist

Scenariu mediu

Bucuresti - Constanta

15,85%

17,56%

 

10. Principalele elemente ale analizei financiare

Urmãtoarele efecte financiare sunt luate în considerare:

·        costuri de exploatare în transportul de cãlãtori si de mãrfuri;

·        reducerea costurilor de exploatare (reducerea accidentelor si a pierderilor legate de acestea);

·        pierderi de trafic pe perioada constructiei;

·        încasãri din exploatare în traficul de cãlãtori si de mãrfuri;

·        reducerea costurilor de întretinere si profitul în urma cresterii tarifului la transportul de marfã;

·        economii la consumul de combustibil;

·        beneficii care rezultã din etapizarea deschiderii sectiunilor de linii pentru trafic.

Rata rentabilitãtii financiare estimatã (cu si fãrã asistentã ISPA) este prezentatã mai jos:

 

Evaluare financiara (IRR)

 

Scenariu pesimist

Scenariu mediu

Bucuresti-Constanta

7,54%

16,29%

8,07%

16,82%

 

Sustinerea proiectului pe termen lung

 

Existã trei elemente principale de sustinere a proiectului:

a) Reorganizarea cãilor ferate:

Cãile Ferate Române au fost reorganizate la sfârsitul anului 1998 prin separarea în 5 societãti comerciale. Aceastã reorganizare are drept scop îmbunãtãtirea viabilitãtii pe termen lung a sistemului de transport feroviar.

În cadrul acestui proces Compania Nationalã de Cãi Ferate “C.F.R.” - S.A. a fost creatã la data de 1 octombrie 1998 în baza Hotãrârii Guvernului nr. 581/1998. Compania Nationalã de Cãi Ferate “C.F.R.” - S.A. este persoanã juridicã românã cu statut de societate comercialã pe actiuni. Scopul Companiei Nationale de Cãi Ferate “C.F.R.” - S.A. este de a obtine profit prin administrarea infrastructurii de cale feratã pe principii comerciale si punerea acesteia la dispozitie operatorilor feroviari, în baza unui contract de acces la infrastructurã.

Prin lucrãrile de reabilitare propuse calitatea infrastructurii va creste (un traseu mai bun, o duratã mai micã de transport, conditii mai bune si un confort sporit în traficul de cãlãtori) si prin aceasta vor spori încasãrile potentiale.

b) Reducerea costurilor de exploatare si întretinere:

Proiectul de reabilitare a liniei Bucuresti-Constanta implicã o reducere a costurilor de exploatare si întretinere.

Pe de altã parte, sistemul de întretinere se va adapta cerintelor sectiunilor de cale feratã reabilitate si modernizate la standardele AGC/AGTC; în aceastã privintã sistemul de stabilire a tarifelor se va modifica pentru a reduce parametrii de “tolerantã”, iar încasãrile din exploatare vor fi alocate cu prioritate întretinerii acestor sectiuni.

Întretinerea liniei de cale feratã Bãneasa-Fetesti:

Din studiul de fezabilitate s-au determinat urmãtoarele necesitãti estimative: 11.810 euro pe km, anual, reprezentând aproximativ 1,7 milioane euro pe an pentru sectiunea Bãneasa-Fetesti.

Pentru a tine pasul cu procesul inflationist continuu se estimeazã o crestere anualã de 2,5%.

c) Îmbunãtãtirea competitivitãtii transportului pe calea feratã:

Reabilitarea liniei de cale feratã va îmbunãtãti conditiile de transport de cãlãtori si de marfã si de aceea se asteaptã sã se îmbunãtãteascã competitivitatea transportului pe calea feratã în comparatie cu alte moduri (în special transportul rutier). Aceasta va reduce, de asemenea, costurile externe de transport pe linia Bucuresti-Constanta, prevãzându-se o specializare a acesteia pentru transportul de mãrfuri pe calea feratã.

11. Analiza impactului asupra mediului

Proiectul se încadreazã într-o clasã de dezvoltare cuprinsã în anexa II la Directiva C.E.E. nr. 85/337 (Directiva C.E. nr. 97/11).

Deoarece proiectul cuprinde mai multe judete, o aprobare de principiu prealabilã trebuie sã fie datã de fiecare agentie judeteanã de mediu implicatã în ultimul trimestru al anului 2000 (Bucuresti, Cãlãrasi si Ialomita).

Aprobarea finalã este datã de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului pe baza proiectului de executie. De aceea se va elibera pe sectiuni, pe baza etapelor de elaborare a proiectului de executie.

S-a fãcut deja o evaluare initialã a impactului asupra mediului ca parte a studiului de fezabilitate. Totusi aceastã evaluare va fi revizuitã si completatã de consultantii internationali pe parcursul elaborãrii proiectului de executie pentru fiecare sectiune. Sarcinile acestora vor include, de asemenea, realizarea de consultãri publice complete (astfel cum se cere în termenii de referintã pentru proiectul de executie), elaborarea de planuri de reducere a acestui impact si o monitorizare a impactului asupra mediului pe parcursul lucrãrilor.

Aceste documente pentru sectorul Bãneasa-Fundulea vor fi disponibile pânã în luna septembrie 2000.

Consultantul care rãspunde de EIA (evaluarea impactului asupra mediului) pentru prima sectiune (Bãneasa-Fundulea) va elabora si instructiunile generale pentru realizarea EIA pe celelalte sectiuni, cu un program estimat dupã cum urmeazã:

·        Bãneasa-Fundulea - septembrie 2000;

·        Fundulea-Lehliu - mai 2001;

·        Lehliu-Ciulnita - iulie 2001;

·        Ciulnita-Fetesti - noiembrie 2001.

Pe perioada lucrãrilor inginerul care le va supraveghea va monitoriza respectarea de cãtre contractor a normelor de protectie a mediului. Pe lângã aceasta activitãtile de pe santier vor fi monitorizate de autoritatea localã pentru protectia mediului.

În concluzie, tabelul de mai jos prezintã o estimare a mãsurilor în vederea evitãrii, reducerii sau compensãrii unui impact negativ asupra mediului.

 

Sectiunea

Costul mãsurilor de atenuare

% din total (fãrã T.V.A.)

Bãneasa-Fetesti

13,15 milioane euro

4,43

 

Mãsurile propuse se referã la perioada de executare a lucrãrilor:

·        amplasarea corespunzãtoare a santierului;

·        utilizarea de masini de cale silentioase;

·        luarea de mãsuri tehnice si organizatorice pentru reducerea emisiilor de gaze si praf si a zgomotului;

·        eliminarea si transportul de deseuri anorganice care rezultã din activitãtile de pe santier si, de asemenea, la perioada operationalã:

·        reconstituirea si realizarea de plantatii în zonele afectate;

·        utilizarea de materiale corespunzãtoare pentru reducerea vibratiilor;

·        panouri de protectie sonorã etc.

 

12. Cost si asistentã (în euro)

Cost total si cost eligibil

 

Defalcarea costurilor

-         mii euro, fãrã T.V.A. –

Articolul

Costuri totale

Costuri neeligibile*)

Costuri eligibile

Costuri de planificare/proiectare

15.205,97

5.203,20

10.002,77

Achizitii de terenuri

2.055,06

2.055,06

0,00

Pregãtirea santierului (mediu)

13.147,63

 

13.147,63

Organizarea santierului

10.771,43

 

10.771,43

Lucrãri principale

202.280,88

 

202.280,88

Masini si echipamente

22.579,49

 

22.579,49

Asistentã tehnicã (asiguratã de contractor - instruire si testare)

3.434,82

 

3.434,82

Supervizare pe parcursul implementãrii

7.361,07

 

7.361,07

Neprevãzute**)

39.394,51

 

39.394,51

Impozite/taxe locale

6.297,32

6.297,32

0,00

Total:

322.528,16

13.555,58

308.972,59

 

**) Costuri neeligibile: sunt incluse costurile care au fost deja înregistrate.

**) Justificate la timp si care se aplicã numai finantãrilor bugetare mentionate în tabel.

 

-         euro –

 

Cost total

Costuri eligibile

Finantare nerambursabila ISPA

Procent la finantarii nerambursabile

(%)

Contributia sectorului privat

Cheltuieli inainte de data eligibila

Alte cheltuieli neeligibile

Cost eligibil total

322.528.168

-

7.258.261

6.297.319

308.972.588

231.729.441

75

 

Rata asistentei: 75%.

 

NOTÃ :

Aplicatã la întreaga linie Bucuresti-Constanta, cu un cost total mai mare de 527 milioane euro, actuala ratã de cofinantare ISPA coboarã pânã la 44%.

13. Participarea institutiilor financiare internationale

Sectiunea de cale feratã Bucuresti-Brasov (170 km), aflatã de asemenea pe Coridorul de transport european nr. IV, va fi modernizatã în cadrul unui acord de împrumut în valoare de 200 milioane euro, semnat în 1998 cu B.E.I. Pe lângã aceasta, în prezent se negociazã un acord de împrumut în valoare de 205 miloane dolari S.U.A. cu Banca Japonezã de Cooperare Internationalã (JBIC) pentru reabilitarea unor sectiuni adiacente: Bucuresti-Bãneasa si Fetesti-Constanta.

14. Conditii specifice ale mãsurii:

Vezi memorandumul de finantare.

 

ANEXA Nr. II

 

PLAN DE FINANTARE

(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene)

 

Titlul mãsurii: Reabilitarea sectiunilor Bãneasa-Fetesti de pe linia de cale feratã Bucuresti-Constanta, România

Nr. ISPA: 2000/RO/16/P/PT/001

 

-         euro –

 

Anul

 

 

Cost

 

Imprumut IFI*)

Cost total

Cost neeligibil

Total

ISPA

Autoritate nationala

 

 

Guvern

Autoritate regionala

Autoritate locala

Altele

1=2+3

2

3=5+7+8+9+10

(%0

4=3/1

5

(%)

6=5/3

7

8

9

10

11

(%)

12=11/1

2000

101.294.160

4.254.906

97.039.254

96

72.779.441

75

24.259.813

-

-

-

-

-

2001

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2002

98.817.483

4.150.817

94.666.666

96

71.000.000

75

23.666.666

-

-

-

-

-

2003

88.740.629

3.727.295

85.013.334

96

63.760.000

75

21.253.334

-

-

-

-

-

2004

33.675.896

1.422.562

32.253.334

96

24.190.000

75

8.063.334

-

-

-

-

-

2005

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2006

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Nestructurat pe ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

322.528.168

13.555.580

308.972.588

96

231.729.441

75

77.243.147

-

-

-

-

-


*) De precizat.

 

ANEXA Nr III.1

 

PREVEDERI FINANCIARE

privind implementarea ISPA

 

SECTIUNEA I

Forme si rate de asistentã

 

(1) Asistenta Comunitãtii prin ISPA poate fi sub formã de asistentã nerambursabilã directã, de asistentã rambursabilã sau orice altã formã de asistentã.

Asistenta rambursatã cãtre autoritatea de management sau cãtre altã autoritate publicã va fi refolositã în acelasi scop.

(2) Rata asistentei din partea Comunitãtii, acordatã prin ISPA, poate fi de pânã la 75% din cheltuiala publicã sau echivalentã, inclusiv cheltuielile fãcute de organismele ale cãror activitãti se încadreazã într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea sã fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune cresterea acestei rate pânã la 85%, în special acolo unde considerã cã o ratã mai mare de 75% este necesarã pentru îndeplinirea unor mãsuri esentiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.

Rata asistentei si suma maximã a asistentei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finantare aferent mãsurii respective.

În cazul asistentei rambursabile sau în cazul în care existã un interes special al Comunitãtii, rata de asistentã trebuie redusã tinându-se seama de:

a) disponibilitatea cofinantãrii;

b) capacitatea mãsurii de a genera venituri; si

c) aplicarea corespunzãtoare a principiului “poluatorul plãteste”.

(3) Mãsurile care genereazã venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc:

a) infrastructura a cãrei folosintã implicã taxe provenite de la utilizatori;

b) investitii productive în sectorul de mediu.

Comisia a elaborat recomandãri privind aplicarea principiului “poluatorul plãteste”.

(4) Mãsurile privind studiile preliminare si asistenta tehnicã pot fi finantate în mod exceptional în proportie de 100% din costurile totale.

(5) Mãsurile acoperite de un memorandum de finantare vor fi implementate de tara beneficiarã în strânsã colaborare cu Comisia, care îsi va pãstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.

 

SECTIUNEA a II-a

Angajamente

 

(1) Comisia implementeazã cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiarã aplicabilã bugetului general al Comunitãtii Europene, pe baza memorandumului de finantare care va fi încheiat între Comisie si tara beneficiarã.

Totusi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenta acordatã mãsurilor vor fi efectuate în unul dintre urmãtoarele douã moduri:

a) Angajamentele pentru mãsurile finantate prin ISPA, care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regulã generalã si sub rezerva pct. b), sã fie efectuate în rate anuale.

Angajamentele pentru prima ratã anualã vor fi fãcute de Comisie la semnarea memorandumului de finantare referitor la mãsurã.

Acest angajament nu va depãsi totalul plãtii în avans, prevãzutã la paragraful (2) din sectiunea a III-a de mai jos, si al asistentei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finantare.

Angajamentele pentru ratele anuale urmãtoare trebuie sã se bazeze pe planul de finantare initial sau revizuit al mãsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecãrui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discutie, cu conditia ca cheltuielile preconizate pentru anul urmãtor sã le justifice si ca progresul lucrãrilor sã demonstreze cã proiectul avanseazã satisfãcãtor cãtre finalizare si sub rezerva disponibilitãtii resurselor bugetare.

b) Pentru mãsurile cu o duratã mai micã de 2 ani si pentru care asistenta Comunitãtii nu depãseste 20 milioane euro un prim angajament de pânã la 80% din totalul asistentei acordate poate fi fãcut când Comisia semneazã memorandumul de finantare referitor la mãsurã.

Diferenta va fi angajatã în conditiile în care progresul lucrãrilor demonstreazã cã proiectul înainteazã satisfãcãtor cãtre finalizare si sub rezerva disponibilitãtii resurselor bugetare.

(2) Cu exceptia cazurilor deplin justificate, asistenta angajatã pentru o mãsurã la care lucrãrile fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnãrii de cãtre Comisie a memorandumului de finantare referitor la mãsurã va fi anulatã.

În orice caz Comisia trebuie sã informeze în timp util tara beneficiarã si autoritatea desemnatã atunci când existã riscul unei anulãri.

 

SECTIUNEA a III-a

Plãti

 

(1) Plãtile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plãti intermediare sau a diferentei finale.

Plãtile intermediare si plata diferentei finale trebuie sã se refere la cheltuieli certificate si plãtite, care trebuie sustinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativã echivalentã.

(2) Plãtile în avans

Ca regulã generalã, un avans de pânã la 20% din totalul asistentei acordate prin ISPA, asa cum a fost initial decis, va fi plãtit autoritãtii desemnate, astfel cum este definitã la paragraful (9).

Avansul este, ca regulã generalã, transferat în urmãtoarele moduri:

- o primã transã de pânã la jumãtate din valoarea avansului este plãtitã când tara beneficiarã semneazã memorandumul de finantare;

- diferenta este plãtitã dupã semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrãri.

Abaterile de la aceastã regulã generalã trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finantare referitor la mãsurã.

Întregul avans sau pãrti din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnatã, mentionatã în paragraful (2), dacã nici o cerere de platã nu a fost transmisã Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plãtit avansul.

Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilitã de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile fãcute efectiv.

Returnarea avansului nu duce la anularea asistentei acordate de Comunitate.

(3) Plãtile intermediare

Plãtile intermediare sunt efectuate de Comisie cãtre autoritatea desemnatã, la cererea acesteia, dacã mãsura progreseazã satisfãcãtor cãtre finalizare, si vor fi fãcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate si certificate, sub rezerva urmãtoarelor conditii:

- tara beneficiarã a înaintat un raport care sã descrie progresul mãsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici si financiari si conformitatea acesteia cu memorandumul de finantare, inclusiv, atunci când este cazul, orice conditii specifice referitoare la asistentã;.

- s-au luat mãsuri în sensul îndeplinirii observatiilor si recomandãrilor autoritãtilor de inspectie nationale si/sau comunitare;

- au fost indicate mãsurile luate pentru corectarea oricãror probleme tehnice, financiare si legale care au apãrut;

- a fost analizatã orice îndepãrtare de la planul de finantare initial;

- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea mãsurii.

Tara beneficiarã va fi informatã de Comisie dacã nu a îndeplinit una dintre conditiile stipulate mai sus.

Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de platã si pentru rapoartele de progres fizic si financiar.

(4) Tãrile beneficiare trebuie sã se asigure cã cererile de platã sunt înaintate Comisiei, ca regulã generalã, de 3 ori pe an, pânã la 1 martie, 1 iulie si 1 noiembrie cel mai târziu.

(5) Suma totalã a plãtilor efectuate conform paragrafelor (2) si (3) nu trebuie sã depãseascã 80% din totalul asistentei acordate. Comisia poate mãrii acest procent pânã la 90% în cazuri justificate.

(6) Plata diferentei finale din asistenta acordatã de Comunitate Plata diferentei finale din asistenta acordatã de Comunitate, calculatã pe baza cheltuielilor certificate si într-adevãr efectuate, va fi fãcutã dacã:

- mãsura a fost realizatã în conformitate cu obiectivele sale;

- mãsura a îndeplinit conditiile sale specifice, astfel cum sunt mentionate în memorandumul de finantare;

- raportul final mentionat în sectiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;

- autoritatea desemnatã sau organismul mentionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de platã, în termen de 6 luni de la data limitã de finalizare a lucrãrii, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finantare;

- tara beneficiarã certificã Comisiei cã informatiile furnizate în cererea de platã si în raport sunt corecte;

- tara beneficiarã a transmis Comisiei declaratia mentionatã în apendicele B la anexa nr. III.4;

- toate mãsurile de informare si publicitate stabilite de Comisie, prevãzute în anexa nr. III.6, au fost implementate;

- când managementul asistentei acordate pentru o mãsurã este conferit agentiilor de implementare din tãrile beneficiare în sistem descentralizat, tãrile beneficiare furnizeazã Comisiei toate informatiile necesare pentru a verifica dacã regulile Comunitãtii privind achizitiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunturilor de licitatie si transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor si de adjudecare a contractului, si dacã au fost respectate toate conditiile specificate în memorandumul de finantare.

(7) Dacã raportul final mentionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrãrilor si de efectuare a plãtilor, astfel cum este specificatã în memorandumul de finantare, partea de asistentã care reprezintã diferenta finalã pentru acea mãsurã va fi anulatã.

(8) Cererile pentru plãtile intermediare si pentru plata finalã prezentate de tara beneficiarã sunt însotite de o declaratie a responsabilului national cu autorizarea, care specificã numai plãtile legate de cheltuielile sustinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativã si care sunt conforme prevederilor care guverneazã eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finantate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa

nr. III.2.

(9) Rata asistentei acordate de Comisie prin acest memorandum de finantare va fi fãcutã cãtre o entitate centralã, Fondul National, desemnatã de tara beneficiarã sã primeascã asemenea plãti. Ca regulã generalã, plãtile trebuie fãcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de tara beneficiarã, nu mai târziu de douã luni de la primirea unei cereri valide si complete de platã. Acest termen limitã nu se aplicã pentru plata avansului. Fondul National trebuie sã transfere cât de repede posibil si în totalitate contributia ISPA cãtre organismele responsabile cu implementarea.

(10) Fondul National, condus de responsabilul national cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul tãrii beneficiare.

RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea cãtre Comisie a oricãror fonduri plãtite în plus sau nejustificat.

Responsabilitãtile responsabilului national cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de întelegere încheiat între Comisie si tãrile beneficiare.

 

SECTIUNEA a IV-a

Folosirea euro

 

(1) Sumele cuprinse în aplicatiile pentru asistentã împreunã cu planul de finantare relevant vor fi prezentate în euro.

(2) Sumele privind asistenta si planurile de finantare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro.

(3) Declaratiile de cheltuieli care justificã cererile de platã corespunzãtoare trebuie exprimate în euro.

Rata de schimb care va fi folositã trebuie sã fie rata financiarã contabilã a Comisiei, aplicabilã pentru luna în care declaratia de cheltuieli a fost înregistratã în documentele contabile ale autoritãtilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunarã de schimb este fixatã conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileste regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementãrii financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrãtoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autoritãtile responsabile cu privire la aceastã ratã 1).

(4) Plãtile asistentei financiare acordate de Comisie trebuie fãcute în euro cãtre autoritatea desemnatã de tara beneficiarã în acest sens.

 

SECTIUNEA a V-a

Raportul final

 

Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea mãsurii trebuie sã transmitã Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea mãsurii.

Raportul final va contine urmãtoarele:

a) descrierea lucrãrilor efectuate, însotitã de indicatori fizici, cuantificãri ale cheltuielilor pe categorii de lucrãri si mãsurile luate cu privire la clauzele specifice continute în decizia de acordare a asistentei financiare nerambursabile;

b) certificatul de conformitate a lucrãrilor cu decizia de acordare a asistentei financiare nerambursabile;

c) o primã evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevãzute, mai ales cu privire la:

- data efectivã de implementare a mãsurii;

- indicarea modului în care mãsura va fi administratã dupã finalizare;

- confirmarea, dacã este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare si veniturile asteptate;

- confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor si beneficiilor asteptate;

- indicarea actiunilor luate pentru a se asigura protectia mediului si costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul “poluatorul plãteste”;

- data la care mãsura finantatã devine operationalã;

d) informatii referitoare la actiunile de publicitate:  http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm

 

SECTIUNEA a VI-a

Amendamente la memorandumul de finantare

 

(1) Dacã cheltuiala publicã sau echivalentã într-adevãr efectuatã diferã de cheltuiala planificatã initial, asistenta acordatã de Comunitate va fi modificatã luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie sã depãseascã suma maximã stabilitã în memorandumul de finantare.

O schimbare a ratei asistentei Comunitãtii fatã de rata acordatã initial sau fatã de asistenta financiarã nerambursabilã maximã va necesita o modificare a memorandumului de finantare conform procedurilor descrise în paragraful (3).

(2) Dacã atunci când planul de finantare a unui proiect este amendat angajamentele si/sau plãtile Comunitãtii depãsesc deja sumele mentionate în planul de finantare amendat, Comisia va opera ajustãrile necesare, tinând seama de suma supraangajatã sau supraplãtitã, când autorizeazã prima operatiune financiarã (angajare sau platã) dupã acel amendament.

(3) Orice amendament la memorandumul de finantare se va face în conformitate cu urmãtoarele proceduri:

a) amendamentele care impun o modificare substantialã a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantialã în planul de finantare sau în programul cheltuielilor trebuie fãcute printr-un memorandum de finantare, ca rãspuns la solicitarea tãrii beneficiare sau la initiativa Comisiei dupã consultarea cu tara beneficiarã.

Definitia modificãrii “substantiale” este datã în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor;

b) în cazul altor amendamente tara beneficiarã va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observatiile necesare sau îsi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrãtoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat dupã ce Comisia si-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente;

c) nici o modificare în cheltuiala anualã mai micã de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi consideratã o modificare substantialã a planului de finantare si a programului de cheltuieli.

 

SECTIUNEA a VII-a

Controlul financiar

 

(1) Un audit financiar corespunzãtor, intern si extern, va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internationale acceptate, de cãtre autoritãtile nationale competente de control financiar, care trebuie sã fie independente pentru a-si putea desfãsura functia. În fiecare an un plan de audit si un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispozitie Comisiei.

(2) Fãrã a prejudicia verificãrile efectuate de tãrile beneficiare, serviciile Comisiei si Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanti autorizati corespunzãtor, sã efectueze pe teren audituri tehnice si financiare, inclusiv verificãri prin sondaj si audituri finale.

(3) Tara beneficiarã trebuie sã se asigure cã atunci când personalul Comisiei sau reprezentantii ei corespunzãtor autorizati si/sau Curtea Auditorilor efectueazã verificãri, aceste persoane au dreptul sã inspecteze pe loc toate documentatiile relevante si care au legãturã cu elementele finantate prin memorandumul de finantare. Tãrile beneficiare trebuie sã sprijine serviciile Comisiei si Curtea Auditorilor sã îsi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA.

(4) Implementarea detaliatã a prevederilor principiilor controlului financiar, împreunã cu întelegerile privind cooperarea si coordonarea programãrii si metodologiei controlului dintre Comisie si tãrile beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4.

 

SECTIUNEA a VIII-a

Recuperarea plãtilor necuvenite

 

(1) Dacã implementarea unei mãsuri nu justificã fie o parte, fie toatã asistenta alocatã, Comisia va conduce o examinare completã a cazului, în special cerând tãrii beneficiare sã îsi facã cunoscute observatiile într-un interval specificat de timp si sã corecteze orice neregulã.

(2) Ca urmare a examinãrii mentionate la paragraful (1) Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta referitoare la mãsura în cauzã, dacã examinarea dezvãluie nereguli, o combinare necorespunzãtoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre conditiile specificate în memorandumul de finantare si în special orice modificare semnificativã care afecteazã natura sau conditiile de implementare a mãsurii si pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistentei implicã recuperarea sumelor plãtite.

(3) Când Comisia considerã cã o neregularitate nu a fost corectatã sau cã o parte ori întreaga operatiune nu justificã fie numai o parte, fie întreaga asistentã acordatã acesteia, Comisia trebuie sã examineze corespunzãtor cazul si sã solicite tãrii beneficiare sã îsi înainteze observatiile într-o perioadã specificatã. Dupã examinare, dacã tara beneficiarã nu a luat mãsurile corective necesare, Comisia poate:

a) sã reducã sau sã anuleze orice avans;

b) sã anuleze o parte sau întreaga asistentã acordatã mãsurii. Comisia va hotãrî mãsura corectoare tinând seama de natura neregulii si de existenta oricãror deficiente în sistemele de management si control.

(4) Orice sumã plãtitã gresit trebuie returnatã Comisiei de autoritatea definitã în paragraful (9) din sectiunea a III-a.

Dacã aceastã autoritate nu returneazã suma datoratã Comisiei, tara beneficiarã trebuie sã ramburseze aceastã sumã Comisiei. Dobânda aplicatã conturilor pentru întârzierile de platã trebuie aplicatã sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Reglementarea financiarã care guverneazã bugetul Comunitãtii.

 

SECTIUNEA a IX-a

Managementul

 

(1) Comisia trebuie sã cearã tãrilor beneficiare:

a) sã stabileascã începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management si control care asigurã:

- implementarea corespunzãtoare a asistentei acordate prin acest memorandum de finantare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid;

- separarea functiilor de management si control;

- cã declaratiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte si provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;

b) sã verifice regulat cã mãsurile finantate de Comunitate au fost corect realizate;

c) sã previnã neregulile si sã ia mãsuri împotriva acestora;

d) sã recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijentei.

(2) Sistemele de management si control ale tãrilor beneficiare trebuie sã furnizeze un sistem corespunzãtor de audituri, astfel cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special:

- regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrãrile contabile si cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative;

- verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile si ale altor fonduri;

- examinarea planurilor tehnice si de finantare ale proiectului, a rapoartelor de progres, procedurilor de licitatie si contractare la diferite niveluri administrative.

 

SECTIUNEA a X-a

Monitorizarea

 

Tãrile beneficiare si Comisia vor asigura implementarea si monitorizarea în conformitate cu urmãtoarele prevederi:

(1) Înfiintarea comitetelor de monitorizare trebuie sã aibã loc în urma unei întelegeri între tãrile beneficiare implicate si Comisie. Autoritãtile si organismele desemnate de tara beneficiarã, Comisie si, unde este cazul, de B.E.I. si/sau alte institutii cofinantatoare vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea comitete si autoritãtile regionale sau locale si societãtile private, în cazul în care acestea au competenta necesarã pentru executarea unui proiect si dacã sunt direct implicate în acest proiect.

(2) Monitorizarea va fi fãcutã pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj si, dacã este necesar, prin înfiintarea unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului si la obiectivele acestuia. Acestia vor fi stabiliti astfel încât sã arate stadiul atins în executarea mãsurii în relatie cu planul si cu obiectivele propuse initial si progresul realizat în domeniul managementului si în alte probleme legate de acesta.

(3) a) Pentru fiecare mãsurã coordonatorul national ISPA trebuie sã înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele 3 luni pânã la sfârsitul fiecãrui an întreg de implementare.

b) Pentru întâlnirile comitetelor de monitorizare coordonatorul national ISPA trebuie sã înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie sã intre în posesia Comisiei cu 15 zile lucrãtoare înaintea întâlnirii programate.

(4) Pe baza rezultatelor monitorizãrii si tinând seama de observatiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele si conditiile de acordare a asistentei aprobate initial, precum si planul de finantare prevãzut, dacã este necesar, la propunerea tãrilor beneficiare. Comisia va întocmi aranjamentele corespunzãtoare pentru aceste modificãri, în functie de natura si de importanta lor.

 

SECTIUNEA a XI-a

Transparenta în adjudecarea contractelor

 

(1) Procedura care trebuie urmatã pentru acordarea contractelor de lucrãri, achizitii sau servicii va respecta principiile-cheie stabilite în titlul IX din Reglementarea financiarã aplicabilã bugetului general al Uniunii Europene.

(2) a) Participarea la procedurile de licitatie trebuie sã fie deschisã si pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul si tuturor persoanelor fizice sau juridice din tãrile beneficiare ISPA.

Prin urmare, se va cere ofertantilor sã îsi declare nationalitatea si sã prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislatie.

b) În cazurile justificate corespunzãtor, cum ar fi cofinantarea de la institutii financiare internationale, si dupã o examinare fãcutã din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite nationalilor unor terte tãri sã participe la licitatia pentru contracte.

(3) a) Tãrile beneficiare vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare. Pentru aceasta si când valoarea contractelor o cere, ele trebuie sã asigure publicarea în avans a invitatiei de participare la licitatie în Jurnalul Oficial al Comunitãtii Europene si în liMonitorul OficialÒ din tãrile beneficiare.

b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii si specificatii tehnice care pot sã limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din tãrile membre sau din tãrile beneficiare.

c) În plus informatia trebuie lansatã pe Internet într-o formã transparentã.

(4) Procedurile detaliate privind licitatiile si contractile sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiintat pentru programul PHARE.

 

SECTIUNEA a XII-a

Transparenta în contabilitate si în rapoartele proiectelor

 

Tara beneficiarã trebuie sã se asigure cã pentru mãsura la care se referã memorandumul de finantare toate organismele publice sau private implicate în managementul si în implementarea operatiunilor au fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilã adecvatã a tuturor tranzactiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de cãtre Comisie si de cãtre autoritãtile nationale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie sã se asigure cã toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauzã.

Autoritãtile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadã de 5 ani dupã efectuarea ultimei plãti pentru proiectul respectiv.

 

SECTIUNEA a XIII-a

Evaluarea ex-post

 

Prin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cât si randamentul si eficienta asistentei si a impactului sãu, precum si factorii ce contribuie la succesul sau esecul implementãrii mãsurilor, realizãrilor si rezultatelor.

Dupã finalizarea mãsurilor Comisia si tãrile beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul si eficienta utilizãrii resurselor. Evaluarea va cuprinde si impactul real al implementãrii lor pentru a se stabili dacã obiectivele initiale au fost atinse. Printre altele, aceastã evaluare se va referi si la contributia mãsurilor la implementarea politicilor Comunitãtii în domeniul mediului sau contributia acestora la politicile privind reteaua transeuropeanã extinsã si transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua si impactul mãsurilor asupra mediului.

 

ANEXA Nr. III.2

 

PREVEDERI

privind eligibilitatea cheltuielilor pentru mãsurile finantate prin ISPA

 

SECTIUNEA I

Domeniul cheltuielilor

 

ISPA acordã asistentã pentru urmãtoarele mãsuri:

1. proiecte de mediu care dau posibilitatea tãrilor beneficiare sã se alinieze la cerintele legilor Comunitãtii privind protectia mediului si la obiectivele Parteneriatului de Aderare;

2. proiectele de infrastructurã în transport, care promoveazã o mobilitate sustinutã, si, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei C.E. nr. 1692/96 2) si acelea care permit tãrilor beneficiare sã se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta include interconectarea si interoperabilitatea

2) Decizia C.E. nr. 1692/96 a Parlamentului European si a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunitãtii pentru dezvoltarea retelei de transport transeuropean, retelelor nationale la retelele transeuropene si accesul la aceste retele;

3. studii preliminare, evaluãri si mãsuri de asistentã tehnicã, inclusiv actiunile de informare si publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea includ asistentã tehnicã si administrativã în beneficiul mutual al Comisiei si al tãrilor beneficiare, care nu sunt în mod normal în sarcina administratiei publice nationale, acoperind identificarea, pregãtirea, managementul, monitorizarea, auditul si supervizarea proiectelor.

Regulile specificate în sectiunile II-XII de mai jos, referitoare la proiectele mentionate la pct. 1 si 2 de mai sus, sunt totusi aplicate prin analogie si deciziilor pentru proiectele mentionate la pct. 3.

 

SECTIUNEA a II-a

Definitii si concepte de bazã

 

1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului si grupurile de proiecte

În scopul prevãzut de acest document, se vor aplica urmãtoarele definitii:

a) un proiect reprezintã o serie de lucrãri indivizibile economic în scopul atingerii unei functii tehnice precise si cu un scop clar identificat;

b) o etapã independentã tehnic si financiar reprezintã o etapã care poate fi identificatã ca operationalã în întregul sãu.

O etapã poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect;

c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc urmãtoarele conditii:

- trebuie sã fie localizate pe acelasi curs de apã sau în aceeasi arie de captare ori sã fie situate de-a lungul aceluiasi coridor de transport;

- trebuie cuprinse în acelasi plan global privind cursul de apã sau aria de captare ori coridorul, în scopuri bine identificate;

- trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea si monitorizarea grupului de proiecte, în cazurile în care proiectele sunt derulate de autoritãti competente diferite.

2. Organismul responsabil cu implementarea

a) Pentru proiectele finantate prin ISPA organismul responsabil cu implementarea este organismul responsabil cu licitatiile si contractãrile. Acest organism este specificat în pct. 3 din anexa nr. I la memorandumul de finantare. Ca o consecintã, orice schimbare a organismului responsabil cu implementarea unui proiect trebuie sã fie aprobatã de Comisie printr-un memorandum de finantare.

b) În mod normal prin acest organism se întelege beneficiarul final al asistentei acordate prin ISPA. Numai acest organism efectueazã cheltuieli eligibile.

c) Totusi acest organism poate delega implementarea altui organism care poate, de asemenea, sã efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri Comisia trebuie informatã despre tipul delegãrilor propuse si trebuie sã primeascã o copie de pe documentele relevante.

3. Conceptul de administratie publicã

Administratia publicã poate cuprinde urmãtoarele trei niveluri de guvernãmânt:

- organisme de guvernãmânt centrale (nivel national);

- organisme de guvernãmânt regionale;

- organisme de guvernãmânt locale.

În plus, acest concept poate include si organismele a cãror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului cã sunt privite ca echivalent al unor organisme publice.

4. Implementarea si perioada de implementare a unui proiect

a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminarã (incluzând studiul variantelor) pânã la finalizarea proiectului aprobat si pânã la mãsurile de publicitate pentru un proiect finantat.

b) Memorandumul de finantare se poate aplica uneia sau mai multor etape mentionate mai sus.

c) Perioada de implementare a proiectului reprezintã, ca regulã generalã, perioada necesarã pentru finalizarea etapelor sus-mentionate pânã în momentul în care proiectul devine complet operational si obiectivul fizic descris în memorandumul de finantare a fost finalizat/definitivat.

5. Evidenta documentelor si transparenta

Orice cheltuialã declaratã Comisiei trebuie sã se bazeze pe întelegeri legale obligatorii si/sau pe documente. Este imperativã existenta unei evidente documentare corespunzãtoare.

În scopul maximizãrii transparentei si pentru a permite controlul Comisiei si/sau al autoritãtii nationale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare tarã beneficiarã trebuie sã se asigure cã orice organism implicat în managementul si implementarea proiectelor a stabilit o evidentã contabilã separatã referitoare la proiectul descris în memorandumul de finantare.

6. Cheltuieli

Cheltuielile trebuie raportate la plãtile certificate si fãcute efectiv de organismul responsabil cu implementarea, sustinute de facturi plãtite sau de documente contabile cu valoare probativã echivalentã.

Documentul contabil cu valoare probativã echivalentã reprezintã orice document transmis de autoritatea definite la pct. 2 din aceastã sectiune pentru a demonstra cã intrãrile contabile oferã o imagine adevãratã si corectã a tranzactiilor reale implicate, în concordantã cu practicile contabile standard. Este necesarã o aprobare prealabilã a Comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativã echivalentã.

 

SECTIUNEA a III-a

Principalele categorii de cheltuieli eligibile

 

Ca regulã generalã, cheltuielile legate de:

- studiile de fezabilitate;

- planificare si proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului;

- pregãtirea terenului;

- constructii;

- utilaje si instalatii implicate permanent în proiect;

- testare si instruire;

- managementul proiectului;

- mãsurile compensatorii si de reducere a impactului asupra mediului;

- alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finantare;

- mãsurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea si publicitatea sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos.

 

SECTIUNEA a IV-a

Studii de fezabilitate, planificarea si proiectarea proiectului

 

1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea si proiectarea proiectelor

a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare, incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect si proiectarea proiectelor sunt, ca regulã generalã, eligibile, cu conditia ca aceste cheltuieli sã fie direct legate de unul sau mai multe proiecte si sã fie aprobate în mod special printr-un memorandum de finantare.

b) În cazurile în care mai multe proiecte se deruleazã prin acelasi contract sau când organismul responsabil cu implementarea exercitã functiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat si transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu, cu ajutorul sistemului de alocare a timpului).

2. Implicarea administratiei publice

În cazurile în care functionarii din administratia publicã sunt implicati în activitãtile mentionate la pct. 1 a) din aceastã sectiune, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de cãtre Comisie în cazuri clar justificate si în concordantã cu urmãtoarele criterii:

- functionarul a renuntat temporar la statutul sãu de functionar în administratia publicã;

- cheltuielile trebuie sã aibã la bazã un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referã la mai multe proiecte costurile trebuie sã fie alocate într-un mod transparent (de exemplu, cu ajutorul programãrilor în timp);

- cheltuielile trebuie sã fie direct legate de unul sau de mai multe proiecte individuale avute în vedere;

- contractul trebuie sã fie limitat în timp si nu trebuie sã depãseascã data limitã stabilitã pentru finalizarea proiectului;

- sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie sã acopere atributii administrative generale, cum sunt cele specificate la pct. 1 din sectiunea a VIII-a;

- dispozitiile nu trebuie sã fie folosite pentru a ocoli procedurile de achizitii publice ale Comunitãtii.

 

SECTIUNEA a V-a

Pregãtirea terenului si constructiile

 

a) În cazurile în care organismul responsabil cu implementarea executã pregãtirea terenului si lucrãrile de constructie sau pãrti din acestea pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat si transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativã echivalentã.

În cazul în care sunt implicati functionari ai administratiei publice se aplicã prevederile specificate la pct. 2 din sectiunea a IV-a.

b) Costurile eligibile trebuie sã includã doar costurile reale apãrute dupã datele specificate la pct. 1 din sectiunea a X-a si legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele dintre urmãtoarele categorii:

- costuri privind munca (salarii brute si nete);

- cheltuieli pentru utilizarea durabilã a echipamentelor pe perioada constructiilor;

- costuri de productie folosite pentru implementarea proiectului;

- costuri de functionare si alte categorii de cheltuieli, dacã sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordantã cu standardele contabile general recunoscute;

- cheltuielile de functionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care organismul mentionat la pct. a) de mai sus este inclus în administratia publicã.

c) Ca regulã generalã, costurile trebuie sã fie evaluate la pretul pietei.

 

SECTIUNEA a VI-a

Achizitii, închirieri de echipamente si active necorporale (licente, software etc.)

 

1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului

a) Cheltuielile privind achizitiile sau productia de utilaje si echipamente care vor fi permanent instalate si fixate în proiect sunt eligibile dacã sunt cuprinse în inventarul echipamentului durabil de cãtre organismul specificat la pct. 2 din sectiunea a II-a si sunt considerate ca fiind cheltuieli de capital, în concordantã cu conventiile standard de contabilitate.

b) Fãrã a prejudicia prevederile pct. 3 din sectiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este consideratã ca parte a costurilor de operare si este neeligibilã.

2. Achizitiile de active necorporale

Achizitiile si utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacã sunt necesare pentru implementarea proiectului.

3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului

a) În cazul în care organismul responsabil cu implementarea executã pregãtirea terenului si lucrãrile de constructie sau o parte din acestea pe cont propriu, cheltuielile privind achizitiile sau productia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului nu sunt eligibile.

b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achizitionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacã acestea sunt fãrã valoare economicã ori sunt distruse dupã folosintã si dacã sunt specificate în memorandumul de finantare.

4. Echipamentele durabile utilizate de administratia publicã

a) Cheltuielile privind achizitia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administratia publicã nu sunt eligibile.

b) Fãrã a prejudicia prevederile pct. 2 sau 3 din sectiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administratia publicã ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea si supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.

 

SECTIUNEA a VII-a

Achizitionarea terenului si taxa pe valoarea adãugatã

 

Cheltuielile cu achizitionarea terenului si taxa pe valoarea adãugatã (T.V.A.) nu sunt eligibile.

 

SECTIUNEA a VIII-a

Cheltuieli administrative

 

1. Principii generale

Ca regulã generalã, cheltuielile administratiei publice, inclusiv salariile functionarilor de la nivel national, regional si local, nu sunt eligibile pentru asistentã (inclusiv asistentã tehnicã), cu exceptia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligatiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizarea financiarã si fizicã, evaluarea si prevenirea neregulilor si a cheltuielilor care intrã sub incidenta obligatiilor de recuperare a sumelor pierdute.

Cu exceptia Fondului National, costurile care include salariile legate de angajarea temporarã, la initiativa Comisiei, a personalului temporar, fie functionari publici, fie proveniti din sectorul privat, pentru lucrãri privind managementul, urmãrirea, evaluarea si controlul sunt eligibile prin mãsuri de asistentã tehnicã, astfel cum sunt definite la pct. 3 din sectiunea I. Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil dacã acest lucru este permis în mod specific printr-o mãsurã de asistentã tehnicã mentionatã în memorandumul de finantare.

2. Comitetul de organizare si monitorizare

a) Fãrã a prejudicia prevederile pct. 1 de mai sus, cheltuielile apãrute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative.

b) Ca regulã generalã, costurile permise includ una sau mai multe dintre urmãtoarele categorii:

- servicii de traducere;

- închirierea de sãli de conferintã si aranjamentele auxiliare;

- închirierea de echipamente audio-video si alte echipamente electronice necesare;

- procurarea documentatiei si a facilitãtilor aferente;

- taxe pentru participarea expertilor;

- cheltuieli pentru cãlãtorii.

c) Salariile si alocatiile pentru functionarii din administratia publicã, intervenite în acest context, nu sunt eligibile.

3. Întâlniri la cererea Comisiei

Regulile prevãzute la pct. 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei.

 

SECTIUNEA a IX-a

Alte tipuri de cheltuieli

 

1. Managementul si supervizarea proiectului

Cheltuielile referitoare la managementul si supervizarea proiectului sunt, ca regulã generalã, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la pct. 1 si 2 din sectiunea a IV-a.

2. Costuri financiare

Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; acestea privesc în particular dobânzile pentru finantarea intermediarã, comisioane bancare, comisioane de garantie etc.

Garantiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finantarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.

3. Tehnici financiare care nu implicã un transfer ime- diat al activelor proprii

Fãrã a prejudicia prevederile pct. 2, tehnicile financiare care nu necesitã implicarea imediatã a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile dacã sunt justificate si aprobate în memorandumul de finantare.

Tãrile beneficiare trebuie sã demonstreze printr-o analizã a riscurilor cã tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achizitionarea directã a unor bunuri.

4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finantate

a) Nici un tip de costuri de operare apãrute dupã finalizarea proiectului nu este eligibil.

b) Ca exceptie de la prevederile pct. a) de mai sus, cheltuielile pentru pregãtirea personalului pentru operare si testarea proiectului si a echipamentelor pot fi luate în considerare ca fiind cheltuieli eligibile pentru o anumitã perioadã definitã în memorandumul de finantare.

c) Principiile definite la pct. a) si b) de mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componentã individualã completã a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar si în cazul în care întregul proiect nu a fost încã finalizat.

5. Mãsuri de publicitate si informare

Cheltuielile pentru mãsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea si publicitatea sunt eligibile.

 

SECTIUNEA a X-a

Perioada de eligibilitate

 

1. Limita initialã de timp privind eligibilitatea

Limita initialã de timp privind eligibilitatea este evaluatã diferentiat, în conformitate cu urmãtoarele situatii:

a) Când selectia proiectului, licitatia si contractarea de cãtre tãrile beneficiare fac obiectul aprobãrii ex-ante a Comisiei 3) , cheltuielile sunt eligibile pentru asistentã de la data la care memorandumul de finantare a proiectului este semnat de Comisie.

În caz exceptional, când finantarea proiectului este realizatã printr-o combinatie fie de la B.E.I., fie de la altã institutie finantatoare si asistenta financiarã nerambursabilã ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistentã de la data încheierii acordului cu B.E.I. sau cu altã institutie finantatoare pentru fiecare proiect. Ca regulã generalã, aceastã datã nu trebuie sã fie mai devreme de 6 luni de la data mentionatã la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu urmãtoarele conditii:

- lucrãrile si contractele pentru care se aplicã prevederile trebuie sã fie identificate în memorandumul de finantare;

- B.E.I. sau altã institutie finantatoare certificã respectarea prevederilor art. 108 (2), 109 (2) si (3), 114 (1), 115, 117 si 118 din Reglementarea financiarã aplicabilã bugetului general al Comisiei Europene. În cazurile de mai sus, ca regulã generalã, Comisia dispune aplicarea, dupã examinarea de cãtre Comitetul de management ISPA, a prevederilor art. 114 (2) din Reglementarea financiarã aplicabilã bugetului general al Comisiei Europene.

b) Dupã decizia Comisiei de a acorda sprijin agentiilor de implementare ale tãrilor candidate pe baze descentralizate 4) cheltuielile sunt eligibile pentru asistentã de la data la care cererea ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu conditia ca cererea sã poatã fi consideratã completã.

Plãtile fãcute înainte de data specificatã la pct. a) si b) de mai sus sunt neeligibile.

2. Modificãri ale proiectelor

a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egalã sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie consideratã o modificare substantialã a proiectului. Modificãrile majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimbã natura acestuia sunt, de asemenea, tratate ca fiind “substantiale”.

Regulile stabilite la paragraful 1 se aplicã si pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificãrile de mai sus.

b) Pentru orice altã modificare a proiectului cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primitã de Comisie (serviciul ISPA).

c) Cererea pentru modificãri si informatiile relevante anexate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de monitorizare. Înregistrarea cererii si a materialelor depuse trebuie sã fie fãcutã în minuta întâlnirii.

3. Timpul limitã final privind eligibilitatea

a) Data finalã a eligibilitãtii este specificatã, ca regulã generalã, în art. 4 paragraful (3) din memorandumul de finantare.

b) Data finalã depinde de plãtile fãcute de organismul responsabil cu implementarea.

c) Data finalã a eligibilitãtii este prevãzutã în memorandumul de finantare respectiv. Dupã ce aceastã datã a expirat beneficiarul dispune de o perioadã de 6 luni pentru a supune Comisiei cererea de platã finalã împreunã cu raportul final si o notificare, astfel cum este prevãzut în paragraful (6) din sectiunea a III-a din anexa nr. III.1 si în apendicele B la anexa nr. III.4 la memorandumul de finantare.

d) Comisia nu poate extinde aceastã perioadã de 6 luni.

 

SECTIUNEA a XI-a

Cererile de platã

 

Cererile de platã prezentate Comisiei de tãrile beneficiare au la bazã facturile deja plãtite, astfel cum sunt definite la pct. 6 din sectiunea a II-a.

În cazul lucrãrilor angajate de un concesionar sau de un organism echivalent autoritatea guvernamentalã responsabilã trebuie sã certifice corectitudinea cheltuielilor.

Cererile de platã trebuie sã fie înregistrate si certificate de responsabilul national cu autorizarea. Cererile sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegatiei Comisiei.

 

SECTIUNEA a XII-a

Alte elemente specificate în detaliu

 

(1) Orice întrebãri apãrute care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finantate prin ISPA trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strãdui sã rãspundã întrebãrilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii si cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune.

(2) În cazul conflictelor dintre aceste principii si regulile nationale de eligibilitate principiile prezentate mai sus trebuie sã primeze.

3) Vezi art. 12(1) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999.

4) Vezi art. 12(2) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999..

 

ANEXA Nr. III, 3a)

 

Model de cerere de platã pentru raportarea progresului financiar si fizic

 

INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE – ISPA

 

CERERE DE PLATÃ

 

A. Tipul plãtii

 

Plãti peste 80%

Plãti intermediare

Plãti ale balantei finale

 

B. Fondul National / Identificarea contului

Numele:

Adresa:

Persoanã de contact:

Telefon:

E-mail:

Denumirea bãncii:

Sediul bãncii:

Codul postal:

Numãrul contului:

 

 

 

Fax:

 

 

 

Oras:

Codul scurt:

 

C. Mãsuri

Titlul mãsurii:

Codul mãsurii ISPA:

Numãrul memorandumului de finantare curent:

Data:

 

Codul national de referintã:

 

D. Autoritatea responsabilã cu implementarea

Denumirea:

Sediul:

Cod postal:

Persoanã de contact:

Telefon:

E-mail:

Oras:

 

E. Cheltuieli intervenite si plãti ISPA

a) Cheltuieli eligibile confirmate la data:

b) În aceastã cerere de platã:

c) =a)+b) cheltuieli cumulative la data:

d) Plãti cerute de aceastã cerere:

e) =d)/b) % din cheltuielile confirmate:

Totalul plãtilor ISPA primite de Fondul National (NF) pânã la data:

 

F. Cheltuielile eligibile curente pe categorii (moneda: euro)

Categorii de cheltuieli *)

Cheltuieli in memorandumul de finantare curent

Cheltuieli confirmate anterior

Cheltuieli confirmate in aceasta cerere de palta pana la data

……………

Totalul cheltuielilor confirmate

Rata de executie financiara

 

(1)

(2)

(3)

(4)=(2)+(3)

(5)=(4)/(1)

Taxe de proiectare

 

 

 

 

 

Pregatirea terenului

 

 

 

 

 

Principalele lucrari

 

 

 

 

 

Utilaje si echipamente

 

 

 

 

 

Asistenta tehnica

 

 

 

 

 

Supervizare

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

Total:

 

 

 

 

 

 

O listã suplimentarã la contract poate fi potrivitã.

*) Astfel cum se precizeazã în tabelul 9.1 din formularul aplicatiei pentru asistentã sau asa cum specificã modificãrile acestuia..

 

G. Indicatorii fizici ai executiei

 

 

 

Tipul lucrarii *)

Indicatori fizici *)

 

Executia fizica pana la data platilor naterioare

Pana la (data)

Pana la (data)

 

 

Rata executiei fizice

(%)

Unitatea
Cantitatea

Executia fizica referitoare la aceasta cerere de palta

Executia fizica referitoare la solicitarea totala inaintata

 

(1)

(2)

(3)

(4)=(2)+(3)

(5)=(4)/(1)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

* ) Astfel cum se precizeazã în tabelul 15.1 din formularul aplicatiei pentru asistentã sau asa cum specificã modificãrile acestuia.

O listã suplimentarã la contract poate fi potrivitã.

 

H. Scurtã descriere a lucrãrilor efectuate

 

 

I. Conditii specifice referitoare la mãsurã (art. 8 din memorandumul de finantare)

Referitor la conditii specifice, dacã acestea existã, si modul în care acestea au fost îndeplinite.

 

 

J. Observatii si recomandãri ale autoritãtilor de inspectie nationale sau comunitare (anexa nr. III.1 la memorandumul de finantare)

Precizati câteva observatii si recomandãri sumare, dacã existã (cu referiri complete la sursa acestora), si modul în care acestea au fost îndeplinite.

 

K. Probleme tehnice, financiare si legislative (anexa nr. III.1 la memorandumul de finantare)

Referitor la orice probleme care pot apãrea în implementarea mãsurilor, incluzând devieri de la planul de finantare original si explicatii cu privire la actiunile întreprinse pentru corectare.

 

L. Mãsuri adoptate în scopul informãrii cu privire la asistenta oferitã de Comunitate

Panouri ridicate la locul executiei?

Da

Nu

Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra mãsurilor în cauzã:

Presã

Alte mijloace audiovizuale

Tipul documentatiei scrise, disponibilã pentru public

Televiziune

Radio

 

M. Confirmarea responsabilului national cu autorizarea

Prin prezenta declar cã cheltuielile eligibile confirmate se referã la articolele deja plãtite pentru realizarea investitiilor aprobate si cã nu sunt rezultat al schimbãrii proiectului sau al lucrãrilor efectuate în afara celor prevãzute în cadrul descrierii mãsurii si cã documentele originale privind plãtile indicate în listele anexate sunt pãstrate de Fondul National sau de autoritatea responsabilã cu implementarea, stampilate si disponibile în vederea consultãrii si verificãrii.

 

Data:                                                                                                                                        Semnãtura si autentificarea.

 

ANEXA LA CEREREA DE PLATA

 

Facturi*)

Titlul masurii:

Codul ISPA:

Memorandum de finantare nr.:

Codul national:

Data:

Furnizor si contract

Factura nr. …

Data

Chitanta nr. …

Data

Valoarea

Observatii

 

 

 

 

 

 

 

Total:

 

 

 

 

 

 

           

            *) Copii stampilate correct de pe evidentele contabile referitoare la cheltuieli trebuie anexate la copia de pe cererea de palta transmisa responsabilului national cu autorizarea.

 

Verificãri si controale efectuate (anexa nr. III.1 la memorandumul de finantare)

 

Controlul fizic al lucrãrilor

Data:

Concluzii:

Data:

Concluzii:

Data:

Concluzii:

Institutia responsabilã:

 

Institutia responsabilã:

 

Institutia responsabilã:

 

Controlul financiar

Data:

Concluzii:

Data:

Concluzii:

Data:

Concluzii:

Institutia responsabilã:

 

Institutia responsabilã:

 

Institutia responsabilã:

 

ANEXA Nr. III.3.b)

 

Model pentru formularul care va fi înaintat comitetului de monitorizare

 

FORMULAR DE MONITORIZARE ISPA

 

A.     Identificarea mãsurii

Denumirea mãsurii:

Autoritatea responsabilã cu implementarea:

Codul ISPA al mãsurii:

Memorandum de finantare nr.:                                                                                                               Data:

Contributia asistentei ISPA:

 

B.     Executia financiarã Planul de plãti

Anul

Costuri eligibile

Plati efectuate

Cheltuieli viitoare

Total cheltuieli

Diferente/cost total (%)

Estimarea

acceptatã

initial

Estimarea

acceptatã

în prezent

(pânã

în prezent)

(%)

(de la data)

(%)

 

(%)

 

(1)

(2)

(3)

(4)=(3)/(2)

(5)

(6)=(5)/(2)

(7)=(3)+(5)

(8)=(7)/(2)

(9)=[(7)-(2)]/total (2)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Schimbare propusã în planul de finantare: Da ¨ Nu ¨

Transmisã deja Comisiei Europene la data de:

Urmeazã sã fie transmisã Comisiei Europene în data de:

Va fi prezentatã Comitetului de monitorizare (anexati planul si motivele modificãrii lui)

 

C. Executia pe categorii de cheltuieli

Categoria de cheltuieli (ca în cererea de platã) *)

Decizia curentã

Plãti efectuate

Cheltuieli viitoare

Total cheltuieli

(pânã

în

prezent)

(%)

(de la

data)

(%)

 

(%)

(1)

(2)

(3)=(2)/(1)

(4)

(5)=(4)/(1)

(6)=(2)+(4)

(7)=(6)/(1)

Proiectare

 

 

 

 

 

 

 

Organizare de santier

 

 

 

 

 

 

 

Lucrãri

 

 

 

 

 

 

 

Utilaje si echipamente

 

 

 

 

 

 

 

Asistentã tehnicã

 

 

 

 

 

 

 

Supervizare

 

 

 

 

 

 

 

Altele (specificãri)

 

 

 

 

 

 

 

T o t a l :

 

 

 

 

 

 

 

 

*) Este de dorit si o defalcare pe contract.

 

D. Executia fizicã

 

 

Tipul lucrarilor *)

Indicatori fizici

 

Executia fizica pana la data comitetului de monitorizare anterior

 

 

Progress in executia fizica de la comitetul de monitorizare anterior

 

Executia fizica totala pana la comitetul de monitorizare actual

 

Procentul de executie fizica (%)

 

Executia fizica pana la incheierea masurii

 

 

Tipul

 

 

Cantitatea

(1)

(2)

(3)

(4)=(2)+(3)

(5)=(4)/(1)

(6)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 *) Este de dorit si o defalcare pe contract.

 

E. Motive pentru întârziere si diferente

 

 

 

F. Data prevãzutã pentru finalizare

În memorandumul de finantare initial:

În memorandumul de finantare actual:

Data prevãzutã pentru finalizare:

Data modificatã ce urmeazã sã fie propusã Comitetului de monitorizare:

 

De anexat, dacã este necesar, informatii referitoare la:

·        adjudecarea contractelor;

·        aspecte legate de protectia mediului;

·        conditii stabilite în memorandumul de finantare;

·        probleme apãrute pe parcurs.

 

ANEXA Nr. III.3.c)

 

Model pentru solicitarea de modificãri

 

PROPUNERE DE MODIFICARE ISPA

 

Autoritatea responsabilã cu implementarea:

 

1. Identificarea mãsurii

Denumirea mãsurii:

Autoritatea responsabilã cu implementarea:

Codul ISPA al mãsurii:

Memorandum de finantare nr.: Data:

Contributia asistentei ISPA:

 

2. Schimbarea datei de finalizare a mãsurii

 

Data curentã:

 

 

Data propusã pentru finalizare:

 

3. Schimbãri propuse în planul de finantare *)

 

-         euro –

Anul

Cheltuieli eligibile totale conform memorandumului de finantare în vigoare

Cheltuieli eligibile efectuate sau previziuni pentru cheltuielile totale

2000

 

 

2001

 

 

2002

 

 

2003

 

 

2004

 

 

2005

 

 

2006

 

 

Total:

 

 

Solicitare de crestere a asistentei                                         Da o                          Nu o

Suma solicitatã drept crestere (euro)

 

*) De anexat planul de finantare modificat.

 

4. Modificãri în costurile eligibile ale mãsurii

Categoria cheltuielii*)

Costuri totale eligibile curente

Modificarea solicitatã

Costuri totale eligibile propuse

Proiectare

 

 

 

Organizare de santier

 

 

 

Lucrãri

 

 

 

Utilaje si echipamente

 

 

 

Asistentã tehnicã

 

 

 

Supervizare

 

 

 

Altele (specificãri)

 

 

 

Total:

 

 

 

 

*) Este de dorit si o defalcare pe contract.

 

5. Modificãri ale indicatorilor fizici

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6. Modificãri ale caracteristicilor mãsurii

 

 

 

 

7. Motive pentru modificãrile propuse

 

 

 

 

Propunerea de modificare:

Data înaintãrii solicitãrii de modificare:

Semnãtura coordonatorului national ISPA

 

ANEXA Nr. III.4

 

ACORD

privind cerintele minime de control financiar aplicabile mãsurilor finantate prin ISPA

 

SECTIUNEA 1

 

Acordul privind cerintele minime de control financiar aplicabile mãsurilor finantate prin ISPA, denumit în continuare CMCF, se aplicã asistentei financiare furnizate în baza prezentului memorandum de finantare si implementate de administratia tãrii beneficiare.

 

SECTIUNEA a 2-a

 

1. Sistemele de control si management ale tãrii beneficiare trebuie:

a) sã asigure implementarea corespunzãtoare a asistentei în concordantã cu obiectivele managementului financiar adecvat;

b) sã furnizeze o certificare corespunzãtoare a validitãtii solicitãrilor pentru plãtile intermediare si plata finalã, bazatã pe cheltuielile efectuate;

c) sã furnizeze un sistem de audit corespunzãtor;

d) sã specifice institutiile si responsabilitãtile si, în particular, controlul efectuat la diferite niveluri pentru a asigura validitatea certificãrii;

e) sã faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot apãrea în executarea actiunilor si a proiectelor;

f) sã stabileascã mãsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul executiei proiectului, în particular în ceea ce priveste managementul financiar.

2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzãtor este cel care îndeplineste cerintele mentionate în apendicele A.

 

SECTIUNEA a 3-a

 

1. Tãrile beneficiare trebuie sã organizeze controale periodice sau finale ale mãsurilor si proiectelor, denumite în continuare controale, efectuate în particular pentru:

a) a verifica eficienta sistemelor de management si control în vigoare;

b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaratiile de cheltuieli de la diferitele niveluri implicate.

2. Tãrile beneficiare trebuie sã organizeze o distributie egalã a controalelor pe parcursul perioadei în cauzã.

3. La selectia mãsurilor si proiectelor ce vor face obiectul controalelor se vor avea în vedere:

a) controlul unui esalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveste tipul si mãrimea lor;

b) factorii de risc identificati de controalele nationale sau ale Comunitãtii;

c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autoritãti de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autoritãti de implementare si beneficiarii finali sã fie subiectul aceluiasi tip de control înainte de finalizarea fiecãrui proiect.

 

SECTIUNEA a 4-a

 

Pe parcursul controalelor tãrile beneficiare trebuie sã urmãreascã verificarea urmãtoarelor:

a) aplicarea practicã si eficacitatea sistemelor de management si control;

b) corespondenta dintre înregistrãri si documentele justificative la nivelul beneficiarului final si al autoritãtilor intermediare, pentru un numãr adecvat de documente contabile;

c) existenta unui sistem de audit adecvat;

d) natura si calendarul cheltuielilor relevante (angajamente si plãti) pentru un numãr adecvat de cheltuieli,

corespunzãtor cerintelor Comunitãtii, în ceea ce priveste caracteristicile fizice aprobate ale proiectului si ale lucrãrilor executate;

e) utilizarea proiectului este în concordantã cu cea descrisã în solicitarea de cofinantare din partea Comunitãtii;

f) contributiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finantare si sunt plãtite beneficiarului final fãrã nici un fel de reducere sau întârziere nejustificatã;

g) a fost fãcutã disponibilã cofinantarea nationalã corespunzãtoare;

h) mãsurile cofinantate au fost implementate în concordantã cu prevederile memorandumului de finantare corespunzãtor mãsurii finantate.

 

SECTIUNEA a 5-a

 

Controalele trebuie sã stabileascã dacã anumite probleme apãrute au un caracter sistematic sau prezintã un risc pentru altii; trebuie, de asemenea, sã identifice cauzele unor astfel de situatii, orice examinãri ulterioare si actiunile corective si preventive, care sunt necesare.

 

SECTIUNEA a 6-a

 

Fiecare tarã beneficiarã si Comisia trebuie sã se consulte cel putin o datã pe an în vederea coordonãrii programelor de control, pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel national si comunitar. Aceste consultãri trebuie sã se refere la tehnicile de analizã a riscului care vor fi aplicate si trebuie sã tinã seama de controalele recente, de rapoartele si comunicãrile autoritãtilor nationale, ale Comisiei si Curtii Europene de Conturi.

 

SECTIUNEA a 7-a

 

1. Tãrile beneficiare trebuie sã asigure investigarea si solutionarea corespunzãtoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor nationale sau comunitare.

2. Dacã o neregulã evidentã nu a fost solutionatã în mod corespunzãtor în termen de 6 luni din momentul în care a fost raportatã autoritãtii de implementare în cauzã, tara beneficiarã trebuie sã informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în conditiile prevãzute în anexa nr. III.5.

3. Pentru paragrafele 1 si 2, solutionat corespunzãtor înseamnã prezentarea de dovezi suficiente care sã demonstreze cã neregula nu a existat sau a fost corectatã de beneficiarul final ori de autoritatea de implementare în fata persoanei sau a organizatiei adecvate, responsabilã pentru control în tara beneficiarã. Dacã o anumitã neregulã are un caracter sistematic, solutionat corespunzãtor înseamnã adoptarea actiunilor necesare pentru corectarea cazurilor care nu au fost identificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor.

4. Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii de pe înregistrãrile contabile si de pe documentele relevante sau de pe orice alt document necesar.

 

SECTIUNEA a 8-a

 

1. Tara beneficiarã va prezenta Comisiei o declaratie elaboratã de o persoanã sau de o organizatie independentã de serviciul de implementare, al cãrei model indicativ este prezentat în apendicele B, nu mai târziu de data solicitãrii plãtii finale referitoare la mãsura finantatã. Declaratia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenti si va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitãrii efectuãrii plãtii finale, a legalitãtii si regularitãtii operatiunilor, cu evidentierea declaratiei finale privind cheltuielile.

2. În cazul în care existã puncte slabe importante în ceea ce priveste managementul si controlul sau frecventa ridicatã a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurãri de ansamblu pentru validitatea solicitãrii efectuãrii plãtii finale, declaratia trebuie sã se refere la aceste circumstante si sã furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor si a impactului financiar. În asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificãrii si rectificãrii neregulilor într-o perioadã specificatã.

 

SECTIUNEA a 9-a

 

Tãrile beneficiare vor informa Comisia pânã la data de 30 iunie a fiecãrui an, iar pentru prima oarã pânã la data de 30 iunie 2002 cel târziu, în ceea ce priveste aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specialã la cerintele sectiunii a 2-a si incluzând orice completãri sau actualizãri necesare ale descrierii sistemelor de management si control, cerute în sectiunea a IX-a din anexa nr. III.1.

 

SECTIUNEA a 10-a

 

Comisia si tara beneficiarã trebuie sã lucreze împreunã pentru a se asigura cã obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare tarã beneficiarã.

 

SECTIUNEA a 11-a

 

1. Persoanele si organizatiile responsabile cu implementarea operatiunilor cofinantate de Comunitate trebuie sã se asigure cã toate documentele si evidentele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta.

2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita sã le fie furnizate extrase sau copii de pe documentele ori evidentele contabile mentionate în paragraful 1.

 

SECTIUNEA a 12-a

 

Informatiile colectate pe parcursul controalelor trebuie sã fie protejate de secretul profesional, în concordantã cu prevederile relevante ale legislatiei nationale si comunitare.

Aceste informatii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atributiilor lor în cadrul tãrii beneficiare sau în cadrul institutiilor comunitare, trebuie sã intre în posesia acestora pentru îndeplinirea atributiilor respective.

 

SECTIUNEA a 13-a

 

Oficialii Comisiei Europene trebuie sã aibã acces la toate documentele elaborate în scopul efectuãrii controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informatiile stocate în sistemele de procesare a datelor.

 

SECTIUNEA a 14-a

 

Prevederile acestui acord nu împiedicã tãrile beneficiare sã aplice proceduri nationale de control mai riguroase decât cele descrise aici.

 

Apendicele A

 

DESCRIEREA SUCCINTÃ

a cerintelor referitoare la informatiile necesare pentru un sistem de audit corespunzãtor

 

Un sistem de audit corespunzãtor, descris în sectiunea a 2-a c), este îndeplinit pentru o anumitã formã de asistentã când:

1. Evidentele contabile tinute la nivelul de management corespunzãtor furnizeazã informatii detaliate despre plãtile fãcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinantat, inclusiv data înregistrãrii contabile, suma fiecãrei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data si metoda de platã; înregistrãrile vor fi sustinute de documentele justificative necesare (de exemplu, facturi).

2. În cazul cheltuielilor care au doar partial legãturã cu operatiunile cofinantate de Comunitate existã justificãri suficiente care sã demonstreze corectitudinea alocãrii sumelor între cele cofinantate de Comunitate si celelalte operatiuni. Justificãri similare existã, de asemenea, pentru toate tipurile de cheltuieli care sunt recunoscute ca fiind eligibile ca valoare sau în raport cu celelalte costuri.

3. Planurile tehnice si de finantare ale proiectelor, rapoartele de progres, documentele privind aprobarea asistentei financiare nerambursabile, procedurile de licitatie si contractare etc. sunt pãstrate disponibile la nivelul de management adecvat.

4. La raportarea plãtilor cãtre o autoritate intermediarã informatiile mentionate în paragraful 1 sunt incluse într-o declaratie de cheltuieli detaliatã care precizeazã, pentru fiecare proiect cofinantat de Comunitate, fiecare cheltuialã individualã, în vederea întocmirii sumei totale certificate.

Aceste declaratii detaliate de cheltuieli constituie documentele de bazã pentru înregistrãrile contabile ale autoritãtilor intermediare.

5. Autoritãtile intermediare vor tine înregistrãri contabile pentru fiecare proiect si pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare datã de beneficiarii finali. La raportarea cãtre ofiterul financiar mentionat în paragraful (9) din sectiunea a III-a din anexa nr. III autoritãtile intermediare vor prezenta o listã cuprinzând proiectele aprobate în cadrul fiecãrei forme de asistentã, împreunã cu informatiile pentru fiecare proiect, cuprinzând cel putin o identificare completã a proiectului si a beneficiarului final, data aprobãrii asistentei financiare nerambursabile, sumele alocate si plãtite, perioada acoperitã de cheltuieli si suma cheltuielilor pe mãsuri si subprograme. Aceste informatii constituie documentatia justificativã a înregistrãrilor contabile fãcute de autoritãtile desemnate si baza pentru pregãtirea declaratiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.

6. În cazul în care benficiarii finali raporteazã direct autoritãtii desemnate, declaratiile detaliate de cheltuieli mentionate în paragraful 4 constituie documentatia justificativã pentru înregistrãrile contabile ale autoritãtii desemnate care este responsabilã cu întocmirea listei cuprinzând proiectele, mentionatã în paragraful 5.

7. În cazurile în care una sau mai multe autoritãti intermediare intervin între beneficiarul final si autoritãtile desemnate fiecare autoritate intermediarã solicitã, pentru aria sa de responsabilitate, declaratii detaliate privind sumele cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentatie justificativã pentru propriile înregistrãri contabile, raportând institutiilor superioare un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect.

8. În cazul altor moduri de organizare a procedurilor de management si de informare, inclusiv al transferurilor computerizate de date, toate autoritãtile implicate vor obtine suficiente informatii de la nivelul inferior pentru a-si justifica propriile înregistrãri contabile si sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzãtor al rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuialã si pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final.

 

Apendicele B

 

MODEL INDICATIV AL DECLARATIEI

care trebuie anexatã la cererea finalã de platã

 

Cãtre Comisia Europeanã

Directoratul General

REGIO

Subiect: <Mãsura finantatã prin ISPA - numãrul si localizarea>

1. Subsemnatul, .................................... (Se specificã numele, functia si serviciul.) am examinat declaratia finalã de platã pentru......................................................................................, împreunã cu cererea cãtre Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitarã.

(Se indicã mãsura finantatã prin ISPA si perioada acoperitã.)

 

Scopul controlului

2. Am condus controlul în concordantã cu prevederile CMCF, am planificat si am executat controlul în vederea obtinerii unei asigurãri rezonabile cã declaratia finalã de cheltuieli si cererea de platã a sumelor provenite din asistenta comunitarã nu contin declaratii false ....... . (Se descriu pe scurt etapele practice de executare a controlului.)

 

Observatii

3. Scopul controlului a fost îngrãdit de urmãtoarele:

a) ............................................................

b) ............................................................

c) .................................................... etc.

(Se vor indica limitãrile controlului, de exemplu, probleme sistemice, deficiente de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentatiei ajutãtoare, cazurile aflate în proceduri legale etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitãri si asistenta comunitarã corespunzãtoare acestora.)

4. Controlul împreunã cu concluziile oricãrui alt control national sau din partea Comunitãtii la care am avut acces au dezvãluit o frecventã scãzutã/ridicatã (se va indica corespunzãtor; dacã este ridicatã se va explica) a erorilor/neregulilor.

Toate erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfãcãtor de autoritãtile de management si nu par sã afecteze suma provenitã din asistenta comunitarã, cu urmãtoarele exceptii:

a) ............................................................

b) ............................................................

c) .................................................... etc.

(Se indicã erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzãtor si, pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora, extinderea problemelor si mãrimea sumelor provenite din asistenta comunitarã, care par sã fie afectate de acestea.)

 

Concluzii

În cazul în care nu existã limitãri ale controlului, iar frecventa erorilor depistate este redusã si toate problemele au

fost rezolvate în mod satisfãcãtor:

5. a) În urma controlului si a concluziilor oricãrui control national sau din partea Comunitãtii la care am avut acces, opinia mea este cã declaratia finalã de cheltuieli prezintã corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile fãcute în concordantã cu reglementãrile si cu prevederile programului si solicitarea fãcutã Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitarã pare sã fie validã.

În cazul în care existã unele limitãri ale controlului, dar frecventa erorilor nu este ridicatã, sau dacã existã probleme care nu au fost rezolvate în mod satisfãcãtor:

5. b) Cu exceptia problemelor la care s-a fãcut referire la pct. 3 si/sau a erorilor/neregulilor care par cã nu au fost rezolvate în mod satisfãcãtor si la care s-a fãcut referire la pct. 4, opinia mea, bazatã pe controlul efectuat si pe concluziile oricãrui control national sau din partea Comunitãtii la care am avut acces, este cã declaratia finalã de cheltuieli prezintã corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile fãcute în concordantã cu reglementãrile si prevederile programului si solicitarea fãcutã Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitarã pare sã fie validã.

În cazul în care existã limitãri majore ale controlului sau frecventa erorilor depistate este ridicatã, chiar dacã erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfãcãtor:

5. c) Din cauza problemelor la care s-a fãcut referire la pct. 3 si/sau a frecventei ridicate a erorilor mentionate la pct. 4, nu sunt în pozitia de a exprima o opinie asupra declaratiei finale de cheltuieli si asupra solicitãrii fãcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitarã.

 

ANEXA Nr. III.5

 

ACORD

cu privire la nereguli si la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA

 

SECTIUNEA 1

 

Acest acord nu trebuie sã afecteze aplicarea în tara beneficiarã a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciarã dintre tãrile beneficiare ori dintre Comisie si tãrile beneficiare cu privire la problemele penale.

 

SECTIUNEA a 2-a

 

(1) Tãrile beneficiare trebuie sã comunice Comisiei în termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare a memorandumului de finantare:

- prevederile stabilite de lege, reglementãrile sau actiunile administrative pentru aplicarea mãsurilor finantate prin ISPA;

- lista cuprinzând autoritãtile si organismele responsabile cu aplicarea mãsurii, principalele prevederi referitoare la rolul si functionarea acestor autoritãti si organisme si la procedurile pentru aplicarea cãrora sunt responsabile.

(2) Tãrile beneficiare trebuie sã comunice imediat Comisiei orice amendamente la informatiile furnizate prin îndeplinirea cerintelor paragrafului (1).

(3) Comisia trebuie sã studieze comunicãrile fãcute de tãrile beneficiare si trebuie sã le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie sã rãmânã în contact cu tãrile beneficiare atâta timp cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei sectiuni.

 

SECTIUNEA a 3-a

 

Neregulã înseamnã orice încãlcare a prevederilor memorandumului de finantare, rezultând dintr-o actiune sau omisiune a unui operator economic, care are ori a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitãtii si/sau a legilor nationale relevante ori o grupã de cheltuialã nejustificatã.

 

SECTIUNEA a 4-a

 

(1) În timpul celor douã luni dupã sfârsitul fiecãrui trimestru tãrile beneficiare trebuie sã raporteze Comisiei, Oficiului European Antifraudã orice nereguli care au constituit subiectul initierii unor investigatii administrative sau judiciare.

Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, sã dea detalii privind:

- mãsura finantatã prin ISPA;

- prevederile care au fost încãlcate, natura si suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o platã, sumele care ar fi fost plãtite gresit dacã nu s-ar fi descoperit neregulile, cu exceptia cazurilor în care eroarea sau neglijenta este descoperitã înaintea plãtii si nu conduce la pedepse administrative sau judiciare;

- suma totalã si distributia acesteia între diferitele surse de finantare;

- perioada în care sau momentul în care neregula a fost comisã;

- practicile folosite pentru comiterea neregulii;

- felul în care a fost descoperitã neregula;

- autoritãtile nationale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli;

- consecintele financiare, suspendarea, dacã este cazul, a plãtilor si posibilitãtile de recuperare;

- data si sursa primei informatii care a dus la suspiciunea cã se comite o neregulã, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula si, dacã este cazul, tara beneficiarã si tertele tãri implicate;

- identitatea oricãror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informatii nu au relevantã în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauzã.

(2) Dacã unele dintre informatiile mentionate la paragraful (1) si, în particular, cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor si maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, tãrile beneficiare trebuie, pe cât posibil, sã furnizeze informatiile lipsã atunci când înainteazã Comisiei urmãtoarele rapoarte trimestriale privind neregulile.

(3) Dacã reglementãrile nationale prevãd confidentialitatea investigatiilor, comunicarea informatiilor trebuie sã fie subiectul unei autorizãri din partea unei instante judecãtoresti competente.

 

SECTIUNEA a 5-a

 

Fiecare tarã beneficiarã trebuie sã raporteze Comisiei si, dacã este necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau presupuse cã au existat, atunci când existã temerea cã:

- acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului sãu; si/sau

- ratã cã un nou mal praxix a fost implicat (folosit).

 

SECTIUNEA a 6-a

 

În timpul celor douã luni dupã sfârsitul fiecãrui trimestru tãrile beneficiare trebuie sã informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit conform prevederilor sectiunii a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior si a schimbãrilor importante care rezultã din acestea, incluzând:

- sumele care au fost sau se asteaptã sã fie recuperate;

- mãsurile interimare luate de tara beneficiarã pentru asigurarea recuperãrii sumelor plãtite gresit;

- procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperãrii sumelor plãtite gresit si pentru impunerea sanctiunilor;

- motivele în cazul suspendãrii procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificatã înainte de luarea deciziei;

- orice suspendãri ale acuzãrilor judiciare.

Tãrile beneficiare trebuie sã notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri.

 

SECTIUNEA a 7-a

 

Dacã nu existã nereguli de raportat în perioada de referintã, tãrile beneficiare trebuie sã informeze Comisia despre acest lucru în aceeasi limitã de timp stabilitã în paragraful (1) din sectiunea a 4-a.

 

SECTIUNEA a 8-a

 

Atunci când autoritãtile competente din tara beneficiarã decid, la cererea expresã a Comisiei, sã initieze sau sã continue procedurile legale în vederea recuperãrii sumelor plãtite gresit, Comisia poate sã decidã sã ramburseze tãrii beneficiare, total sau partial, costurile legale si costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacã procedurile nu au avut succes.

 

SECTIUNEA a 9-a

 

(1) Comisia trebuie sã pãstreze contacte corespunzãtoare cu tara beneficiarã în scopul suplimentãrii informatiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în sectiunea a 4-a, despre procedurile mentionate în sectiunea a 6-a si, în particular, despre posibilitatea de recuperare.

(2) Independent de contactele mentionate în paragraful (1), Comisia trebuie sã informeze tãrile beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manierã încât sugereazã cã practici similare sau identice pot apãrea în alte tãri beneficiare.

(3) Comisia trebuie sã organizeze pentru reprezentantii tãrilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunitãtii, pentru a examina împreunã cu acestia informatiile obtinute conform sectiunilor 4, 5 si 6 si paragrafului (1) din aceastã sectiune, în special cu privire la învãtãmintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la mãsurile de prevenire si la procedurile legale.

(4) La cererea unei tãri beneficiare sau a Comisiei tãrile beneficiare si Comisia trebuie sã se consulte în scopul eliminãrii oricãrui aspect ce prejudiciazã interesele Comisiei, care devine evident în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare.

 

SECTIUNEA a 10-a

 

Comisia trebuie sã informeze cu regularitate tãrile beneficiare, în cadrul conventiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mãrime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite si despre categoriile de nereguli, împãrtite pe tipuri si pe sume (valoric).

 

SECTIUNEA a 11-a

 

(1) Tãrile beneficiare si Comisia trebuie sã ia toate precautiile necesare pentru a se asigura cã informatiile pe care le schimbã rãmân confidentiale.

(2) Informatiile la care se face referire în acest acord nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din tãrile beneficiare sau din cadrul institutiilor comunitare, care au, conform atributiilor lor, acces la acestea, decât dacã tãrile beneficiare care le furnizeazã au specificat în mod expres aceasta.

(3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvãluite altor tãri beneficiare sau institutii comunitare numai dacã acest lucru este necesar pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a se stabili dacã o presupusã neregulã a avut loc.

(4) Informatiile comunicate sau obtinute în orice mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confidentialitãtii profesionale si vor fi protejate în acelasi mod în care informatii similare sunt protejate de legislatia nationalã a tãrilor beneficiare care le primesc si de cãtre prevederile corespondente aplicabile institutiilor Comunitãtii.

În plus aceste informatii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevãzut în prezentul acord decât dacã autoritãtile care le-au furnizat si-au dat acordul expres si cu conditia ca prevederile în vigoare în tãrile beneficiare în care se gãseste institutia beneficiarã sã nu interzicã asemenea comunicare sau folosire.

(5) Paragrafele (1)-(4) nu împiedicã folosirea, în orice actiune legalã sau procedurã instituitã ulterior pentru neconcordanta cu regulile Comunitãtii în domeniul asistentei pentru preaderare, a informatiilor obtinute conform acestui acord. Autoritatea competentã din tãrile beneficiare care a furnizat aceste informatii trebuie informatã dinainte despre o asemenea folosire.

(6) Când o tarã beneficiarã notificã Comisiei cã o persoanã fizicã sau juridicã, al cãrei nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, în urma anchetei ulterioare se dovedeste cã nu a fost implicatã în nici o neregulã, Comisia trebuie sã îi informeze în continuare pe toti cei cãrora le-a dezvãluit numele, conform prezentului acord, despre acest fapt. Aceste persoane nu trebuie dupã aceea sã mai fie tratate, în virtutea notificãrilor anterioare, ca persoane implicate în neregula avutã în vedere.

 

SECTIUNEA a 12-a

 

Sumele recuperate trebuie distribuite între tãrile beneficiare si Comisie în conformitate cu ratele de cofinantare, proportional cu cheltuielile deja fãcute de acestea.

 

SECTIUNEA a 13-a

 

Verificãrile si inspectiile pe loc, efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunitãtii împotriva neregulilor, astfel cum sunt definite în sectiunea a 3-a, trebuie pregãtite si conduse de Comisie în strânsã cooperare cu autoritãtile competente din tãrile beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul si scopul verificãrilor si al inspectiilor mentionate în aceastã anexã, astfel încât autoritãtile sã poatã acorda tot sprijinul necesar. În acest scop oficialii tãrii beneficiare implicate pot participa la verificãrile si inspectiile pe loc.  În plus, dacã tara beneficiarã implicatã doreste, verificãrile si inspectiile pe loc pot fi efectuate împreunã de Comisie si autoritãtile competente ale tãrii beneficiare.

 

SECTIUNEA a 14-a

 

Verificãrile si inspectiile pe loc trebuie efectuate de Comisie la operatori economici persoane fizice sau juridice sau la alte organisme nationale cãrora le este atribuitã putere legalã, dacã existã motive sã se creadã cã au fost comise nereguli. Pentru a se facilita efectuarea de cãtre Comisie a acestor verificãri si inspectii operatorilor economici trebuie sã le fie solicitatã o garantare a accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau la alte suprafete folosite în scopuri de afaceri. Când este strict necesar sã se stabileascã unde si dacã neregulile existã, Comisia poate efectua verificãri si inspectii la alti operatori economici implicati, pentru a avea acces la informatiile pertinente detinute de acestia despre faptele care fac subiectul verificãrilor si inspectiilor pe loc.

 

SECTIUNEA a 15-a

 

(1) Verificãrile si inspectiile pe loc trebuie efectuate, în baza responsabilitãtii si autoritãtii Comisiei, de cãtre oficialii sau de alti angajati ai acesteia, împuterniciti corespunzãtor în baza regulamentelor relevante ale Comisiei si numiti în continuare inspectorii Comisiei. Personalul pus la dispozitie Comisiei de tara beneficiarã în cadrul procesului de înfrãtire institutionalã - twinning – poate sã participe la aceste verificãri si inspectii.

Inspectorii Comisiei îsi vor exercita puterea pe baza unei autorizatii care le atestã identitatea si pozitia, împreunã cu un document care sã indice subiectul si scopul verificãrii si inspectiei pe loc.

Conform legii comunitare aplicabile este necesar ca ei sã corespundã regulilor de procedurã stabilite de legile tãrii beneficiare implicate.

(2) Sub rezerva întelegerii cu tara beneficiarã Comisia poate cere asistenta oficialilor din tãrile beneficiare ca observatori si poate apela la alte organisme, care activeazã sub responsabilitatea sa, sã acorde asistentã tehnicã. Comisia trebuie sã se asigure cã toti oficialii si organismele mentionate mai sus prezintã toate garantiile cu privire la competenta tehnicã, independenta si respectarea secretului profesional.

 

SECTIUNEA a 16-a

 

(1) Inspectorii Comisiei trebuie sã aibã acces, în aceleasi conditii cu inspectorii administratiei nationale si în conformitate cu legislatia nationalã, la toate informatiile si documentatiile despre operatiunile implicate, care sunt necesare pentru desfãsurarea corespunzãtoare a inspectiilor pe loc. Acestia se pot folosi de toate facilitãtile de inspectie ca si inspectorii administratiei nationale si pot face copii în special de pe documentele relevante.

Verificãrile si inspectiile pe loc pot privi, în particular:

- registre si documente profesionale, cum ar fi facturi, liste de termene si conditii, omitere de plãti, declaratii privind materialele folosite si munca efectuatã, documente bancare pãstrate de operatorii economici, date computerizate;

- sistemele si metodele de productie, ambalare si expediere;

- verificãri fizice privind natura si cantitatea bunurilor sau ale operatiunilor finalizate;

- prelevarea si verificarea de mostre;

- progresul lucrãrilor si investitiilor pentru care s-a acordat finantarea si utilizarea investitiilor finalizate;

- documente contabile si bugetare;

- implementarea tehnicã si financiarã a proiectelor subsidiare.

(2) Dacã este cazul, este în sarcina tãrii beneficiare, la cererea Comisiei, sã ia toate mãsurile de precautie corespunzãtoare, în conformitate cu legislatia nationalã, în special pentru protejarea probelor.

 

SECTIUNEA a 17-a

 

(1) Informatiile comunicate sau obtinute în orice fel conform prevederilor acestei anexe sunt acoperite de secretul professional si sunt protejate în acelasi mod în care informatiile similare sunt protejate de legislatia nationalã a tãrii beneficiare care le primeste si de prevederile corespunzãtoare aplicabile institutiilor comunitare.

Asemenea informatii nu pot fi comunicate altor persoane în afara celor din institutiile Comunitãtii sau din tãrile beneficiare, a cãror functie necesitã cunoasterea lor, si nici nu pot fi folosite de institutiile Comunitãtii în alte scopuri decât cele de asigurare a unei protectii eficiente a intereselor financiare ale Comunitãtii în toate tãrile beneficiare. Când o tarã beneficiarã intentioneazã sã foloseascã în alte scopuri informatiile obtinute de oficialii care participã sub autoritatea sa ca observatori la verificãrile si inspectiile pe loc, trebuie sã cearã aprobarea tãrii beneficiare de la care informatia respectivã a fost obtinutã.

(2) Comisia trebuie sã raporteze în cel mai scurt timp posibil autoritãtilor competente ale tãrii pe al cãrei teritoriu au fost efectuate verificãrile si inspectiile pe loc despre orice fapt sau suspiciune legatã de o neregulã pe care a aflat-o în cursul verificãrii sau al inspectiei pe loc. În orice moment Comisiei i se va putea cere sã informeze autoritatea sus-mentionatã despre rezultatele unor asemenea verificãri si inspectii.

(3) Inspectorii Comisiei trebuie sã se asigure cã la întocmirea rapoartelor lor se tine seama de cerintele procedurale specificate în legislatia nationalã a tãrii beneficiare implicate. Documentele materiale si probatoare specificate în sectiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele mentionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie sã fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale tãrii beneficiare în care folosirea lor se dovedeste necesarã, în acelasi mod si în aceleasi conditii ca si rapoartele întocmite de inspectorii administratiei nationale. Acestea trebuie sã fie subiectul acelorasi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administratiei nationale si vor avea aceeasi valoare ca acestea. Când o inspectie este desfãsuratã în comun, inspectorii nationali care au luat parte la operatiune vor fi rugati sã contrasemneze raportul întocmit de inspectorii Comisiei.

 

SECTIUNEA a 18-a

 

Când operatorii economici la care se face referire în sectiunea a 14-a se opun unei verificãri sau inspectii pe loc, tara beneficiarã implicatã, actionând în conformitate cu regulile nationale, trebuie sã acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sã îsi îndeplineascã sarcinile de verificare sau inspectie pe loc.

Este de datoria tãrii beneficiare sã ia toate mãsurile necesare în conformitate cu legislatia nationalã.

 

ANEXA Nr. III.6

 

CERINTELE

privind informarea si publicitatea

 

Regulile stabilite în prezenta anexã referitoare la informare si publicitate au încã un caracter provizoriu. De aceea regulile consimtite în acest memorandum de finantare nu impun regulile ce vor fi aplicate altor mãsuri care beneficiazã de asistentã financiarã ISPA.

Regulile privind detaliile întelegerii referitoare la informare si publicitate

1. Obiective si scop

Mãsurile de informare si publicitate privind asistenta acordatã prin ISPA au ca scop:

- sã mãreascã constientizarea si transparenta publicã fatã de activitãtile Comunitãtii Europene;

- sã informeze potentialii beneficiari si organizatiile profesionale despre posibilitãtile ISPA..

Informarea si publicitatea trebuie sã priveascã toate proiectele pentru care ISPA asigurã asistentã financiarã. Tinta mãsurilor de informare si publicitate este de a informa publicul general si, de asemenea, potentialii beneficiari, inclusiv:

- autoritãtile regionale, locale sau publice;

- partenerii sociali si economici;

- organizatiile neguvernamentale;

- operatorii si promotorii de proiect;

- orice alte pãrti interesate despre oportunitãtile oferite de ISPA.

2. Principii generale

Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA, denumite în continuare organisme responsabile, sunt rãspunzãtoare pentru toate mãsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusã în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate despre mãsurile luate în acest scop. Organismul responsabil trebuie sã ia toate mãsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivã a acestor aranjamente si sã colaboreze cu departamentele Comisiei.

Mãsurile de informare si publicitate trebuie luate în timp util, imediat dupã ce asistenta ISPA este aprobatã. Comisia îsi rezervã dreptul sã initieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistentei ISPA, dacã tara beneficiarã nu îsi îndeplineste obligatiile stabilite în prezenta anexã.

3. Îndrumãri privind activitãtile de informare si publicitate

În afarã de regulile detaliate, stabilite la pct. 4, urmãtoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate mãsurile de informare si publicitate:

3.1. Media

Organismul responsabil trebuie sã informeze media în modul cel mai corespunzãtor despre actiunile cofinantate prin ISPA. Participarea Comunitãtii Europene va fi reflectatã exact în aceste informãri. Pentru aceasta lansarea formalã a proiectelor si fazele importante ale implementãrii lor vor face subiectul unor mãsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presã, radio si televiziune). Trebuie asiguratã o colaborare corespunzãtoare cu delegatiile Comisiei în tãrile beneficiare implicate.

3.2. Actiunile de informare

Organizarea actiunilor de informare, cum ar fi: conferinte, seminarii, târguri si expozitii legate de implementarea proiectelor partial finantate prin ISPA, trebuie sã mentioneze explicit participarea Comunitãtii Europene. Trebuie sã se beneficieze de aceastã oportunitate pentru a se expune steagul Comunitãtii Europene în sãlile de conferintã si sigla Comunitãtii Europene pe documente. Delegatiile Comisiei în tãrile beneficiare trebuie sã sprijine, dacã este necesar, organizarea si desfãsurarea unor asemenea evenimente.

3.3. Material informativ

Publicatiile (cum ar fi brosuri si prospecte) despre proiecte sau mãsuri similare trebuie sã continã pe copertã o indicatie clarã a siglei Comunitãtii Europene atunci când se foloseste si o siglã nationalã, regionalã sau localã. Când publicatia include o prefatã aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã din tara beneficiarã, cât si, din partea Comisiei, de membrul Comisiei responsabil sau de cãtre un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul cã participarea Comunitãtii Europene este clarã. Aceste publicatii trebuie sã facã referiri la organismele responsabile pentru informarea pãrtilor interesate. Principiile sus-mentionate se vor aplica, de asemenea, si materialelor audiovizuale sau de pe paginile web.

4. Obligatii ale tãrilor beneficiare

Informarea si publicitatea trebuie sã facã obiectul unei serii coerente de mãsuri definite de organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Tãrile beneficiare trebuie sã se asigure cã reprezentantii Comisiei, inclusiv delegatiile sale, sunt corect implicate în cele mai importante activitãti legate de ISPA. Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie sã ia urmãtoarele mãsuri care sã indice participarea ISPA în proiectele mentionate:

a) Informarea referitoare la proiect

Mãsurile de informare si publicitate prompte trebuie luate pentru a constientiza publicul general în privinta asistentei acordate de Comunitatea Europeanã prin ISPA. Organismul responsabil trebuie sã publice continutul proiectelor în cea mai adecvatã formã si sã se asigure cã asemenea documente sunt difuzate cãtre media localã si regionalã si sã le tinã la dispozitie pãrtilor interesate.

Mãsurile prompte vor include:

- panouri de publicitate ridicate la locul lucrãrilor;

- plãci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general, care vor fi instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos.

b) Informatii generale referitoare la ISPA

În plus fatã de prevederile pct. a) organismul responsabil, împreunã cu coordonatorul national ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulatã a informatiilor generale despre asistenta ISPA alocatã tãrii lor, subliniind implementarea proiectelor si rezultatele obtinute. Aceastã informare generalã trebuie sã aibã loc cel putin o datã pe an si sã fie fãcutã disponibilã Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor brosuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu, videoclip) si conferinte de înstiintare la un nivel corespunzãtor. Informarea trebuie sã grupeze proiectele dupã natura lor si/sau sã se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Aceasta trebuie actualizatã anual si transmisã televiziunilor sau posturilor de radio nationale si regionale, Comisiei si, la cerere, altor pãrti interesate, astfel cum sunt definite la pct. 1.

5. Activitatea comitetelor de monitorizare

Comitetele de monitorizare trebuie sã se asigure cã existã informatii adecvate cu privire la activitatea lor. În acest scop fiecare comitet de monitorizare trebuie sã informeze media, cât de des considerã necesar, despre progresul proiectului/proiectelor pentru care este responsabil. Presedintele va fi responsabil pentru contactele cu media si va fi asistat de reprezentantii Comisiei. Pregãtirile corespunzãtoare vor fi fãcute, de asemenea, în colaborare cu Comisia si cu delegatiile acesteia în tãrile beneficiare, atunci când au loc evenimente importante, cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurãri. Reprezentantii Comisiei în comitetele de monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanta cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special cu cele care privesc panourile de publicitate si plãcile comemorative (vezi prevederile de mai jos). Mãsurile de informare si publicitate si probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie sã fie înmânate presedintelui de cãtre organismul responsabil. Copii de pe unele materiale de acest fel vor fi transmise Comisiei.

Presedintii comitetelor de monitorizare trebuie sã înainteze Comisiei toate informatiile care trebuie avute în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia.

6. Prevederi finale

Organismul responsabil poate în orice moment sã desfãsoare actiuni suplimentare pe care le considerã necesare. Acesta trebuie sã consulte Comisia si sã o informeze despre initiativele pe care le are, astfel încât Comisia sã poatã participa în mod corespunzãtor la îndeplinirea acestora.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin delegatia sa la locul de desfãsurare, va asigura asistentã sub forma unui manual care va fi întocmit în limba nationalã. Acesta va contine îndrumãri detaliate în formã electronicã (CD-ROM) si va fi disponibil, la cererea contractantilor, la organismul responsabil sau la coordonatorul national ISPA.

Mãsuri speciale privind panourile de publicitate si plãcile comemorative

Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA tãrile beneficiare se vor asigura cã sunt îndeplinite urmãtoarele mãsuri de informare si publicitate:

1. Panourile de publicitate

Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfãsurare a lucrãrilor pentru proiectele finantate prin ISPA. Asemenea panouri de publicitate trebuie sã cuprindã un spatiu rezervat indicatiilor privind participarea Comunitãtii Europene. Panourile de publicitate trebuie sã aibã o dimensiune potrivitã cu scala operatiunilor desfãsurate. Sectiunea panoului de publicitate rezervatã Comunitãtii Europene trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele criterii:

- trebuie sã ocupe cel putin 50% din suprafata totalã a panoului de publicitate;

- trebuie sã poarte sigla Comunitãtii Europene si sã cuprindã textul urmãtor, astfel cum este prezentat în tabelul anexat.

Atunci când organismul responsabil nu ridicã propriul panou de publicitate care sã anunte implicarea sa în finantarea proiectului, asistenta acordatã de Comunitatea Europeanã trebuie anuntatã pe un panou de publicitate special. În asemenea cazuri prevederile sus-mentionate referitoare la contributia Comisiei Europene se aplicã prin analogie. Panourile de publicitate trebuie înlãturate nu mai târziu de 6 luni de la data finalizãrii lucrãrilor si trebuie sã fie înlocuite cu o placã comemorativã, în conformitate cu prevederile pct. 2.

2. Plãcile comemorative

Plãcile comemorative permanente trebuie plasate pe teren si trebuie sã fie accesibile publicului general. În afara siglei Comunitãtii Europene asemenea plãci trebuie sã mentioneze contributia Comunitãtii Europene la proiect. Trebuie folosit textul urmãtor ca model pentru continutul cerut:

 

“Acest proiect a fost cofinantat cu ..... % de cãtre Comunitatea Europeanã. La finalul lucrãrii în ............................ (se mentioneazã anul)   costul total al proiectului a fost de ...................................... (moneda nationalã) si contributia totalã a Comunitãtii Europene a fost de ........................... (moneda nationalã) “.

 

Exemplu:

 

Titlul proiectului

Localizarea

Sigla europeanã

Finantat de:

 

 

 

Uniunea Europeanã (asistentã

financiarã nerambursabilã)

............ euro

................................

(moneda nationalã)

 

IFI (împrumut)

............ euro

................................

(moneda nationalã)

Autoritatea de implementare:

{Ministerul ...}

 

 

 

{Agentia ...}

 

 

Beneficiar:

{Denumirea beneficiarului}

 

 

Supervizare si management:

{Denumirea firmei}

 

 

Contractant:

{Denumirea contractantului}

 

 

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit între Guvernul României si  Comisia Europeanã privind asistenta financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura “Reabilitarea sectiunilor Bãneasa-Fetesti de pe linia de cale feratã Bucuresti-Constanta, România”, semnat la Bucuresti la 22 decembrie 2000 si la Bruxelles la 23 octombrie 2000

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

 

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeanã privind asistenta financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura lãReabilitarea sectiunilor Bãneasa-Fetesti de pe linia de cale feratã Bucuresti-Constanta, RomâniaÒ, semnat la Bucuresti la 22 decembrie 2000 si la Bruxelles la 23 octombrie 2000, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 10 iulie 2001.

Nr. 553.