MONITORUL
OFICIAL AL ROMÂNIEI
P
A R T E A I
Anul XIII - Nr. 305 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 8 iunie 2001
LEGI SI DECRETE
281. - Lege pentru aprobarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 91/1999 privind repartizarea profitului
Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”
382. - Decret privind
promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
91/1999 privind repartizarea profitului Regiei Autonome "Administratia
Patrimoniului Protocolului de Stat”
282. - Lege privind
respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 38/1997 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 77/1994 privind asociatiile salariatilor si membrilor
conducerii societătilor comerciale care se privatizează
383. - Decret pentru
promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
38/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 77/1994 privind asociatiile
salariatilor si membrilor conducerii societătilor comerciale care se
privatizează
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 100 din 10
aprilie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 74, art. 79 alin. (1) si art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind
solutionarea conflictelor de muncă
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
507. - Hotărâre pentru
aprobarea Protocolului privind modalitătile de functionare a Comisiei mixte
româno-tunisiene de cooperare economică, stiintifică si tehnică, semnat la
Bucuresti la 12 septembrie 2000
Protocol privind modalitătile de functionare a
Comisiei mixte româno-tunisiene de cooperare economică, stiintifică si tehnică
508. - Hotărâre privind
accesul la învătământul obligatoriu din România al copiilor lucrătorilor
migranti proveniti din statele membre ale Uniunii Europene
528. - Hotărâre privind
prelungirea termenului de valabilitate a ofertei formulate de Autoritatea
pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului în vederea
vânzării actiunilor detinute la Societatea Comercială “Combinatul Siderurgic
SIDEX” - S.A. Galati
LEGI SI
DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru
aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 91/1999 privind repartizarea profitului
Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Articol unic. - Se
aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 91 din 15 iunie 1999 privind
repartizarea profitului Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului
Protocolului de Stat”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 277 din 17 iunie 1999.
Această lege a fost
adoptată de Senat în sedinta din 16 noiembrie 1999, cu respectarea prevederilor
art. 74 alin. (2) din Constitutia României.
PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Această lege a fost
adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 10 mai 2001, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
Bucuresti, 4 iunie 2001.
Nr. 281.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind
promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
91/1999
privind
repartizarea profitului Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului
de Stat”
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia
României,
Presedintele României
d e c r e t e a z ă:
Articol unic. - Se
promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 91/1999
privind repartizarea profitului Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului
Protocolului de Stat” si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
Bucuresti, 1 iunie 2001.
Nr. 382.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
|
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 38/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 77/1994 privind asociatiile salariatilor si membrilor conducerii societătilor comerciale care se privatizează
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Articol unic. - Se
respinge Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 38 din 10 iulie 1997 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 77/1994 privind asociatiile salariatilor
si membrilor conducerii societătilor comerciale care se privatizează, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 11 iulie 1997.
Această lege a fost
adoptată de Senat în sedinta din 15 februarie 2001, cu respectarea prevederilor
art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Această lege a fost
adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 10 mai 2001, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
OVIDIU CAMELIU
PETRESCU
Bucuresti, 5 iunie 2001.
Nr. 282.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru
promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
38/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 77/1994 privind asociatiile
salariatilor si membrilor conducerii societătilor comerciale care se
privatizează
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia
României,
Presedintele României
d e c r e t e a z ă:
Articol unic. - Se
promulgă Legea privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
38/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 77/1994 privind asociatiile
salariatilor si membrilor conducerii societătilor comerciale care se
privatizează si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
Bucuresti, 1 iunie 2001.
Nr. 383.
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din 10
aprilie 2001
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74, art. 79 alin. (1)
si art. 80
din Legea
nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă
Lucian Mihai -
presedinte
Costică Bulai -
judecător
Constantin Doldur -
judecător
Kozsokár Gábor -
judecător
Ioan Muraru -
judecător
Nicolae Popa -
judecător
Lucian Stângu -
judecător
Romul Petru Vonica -
judecător
Paula C. Pantea -
procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74, art.
79 alin. (1) si art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea
conflictelor de muncă, exceptie ridicată de Gheorghe Onita în Dosarul nr.
6.023/2000 al Tribunalului Bihor.
La apelul nominal se
constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate, ca fiind neîntemeiată, deoarece dispozitiile criticate
nu încalcă prevederile
constitutionale cuprinse în art. 15 alin. (2)
referitoare la neretroactivitatea legii civile, ale art. 16 referitoare la
egalitatea în drepturi si nici pe cele cuprinse în art. 21 referitoare la
accesul liber la justitie. Se arată că, potrivit art. 128 din Constitutie, “Împotriva
hotărârilor judecătoresti,
părtile interesate si Ministerul Public pot exercita
căile de atac, în conditiile legii”, iar în conformitate cu prevederile
constitutionale cuprinse în art. 125 alin. (3), “Competenta si procedura de
judecată sunt stabilite de lege”. Asa fiind, prevederea unei singure căi de
atac prin dispozitiile legale criticate este conformă cu Legea fundamentală,
care nu garantează părtilor exercitarea ambelor căi de atac (apel si recurs)
prevăzute de Codul de procedură civilă. În final se consideră că textele de
lege criticate nu contin dispozitii cu caracter retroactiv, astfel încât nu
contravin nici prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea din 7
noiembrie 2000, pronuntată în Dosarul nr. 6.023/2000, Tribunalul Bihor a
sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 74, art. 79 alin. (1) si art. 80 din Legea nr. 168/1999
privind solutionarea conflictelor de muncă,
exceptie ridicată de Gheorghe Onita.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei
consideră că prevederile legale criticate vin în contradictie cu dispozitiile
constitutionale cuprinse în art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) si în art. 21
din Legea fundamentală. Tribunalul Bihor, exprimându-si opinia asupra
exceptiei de neconstitutionalitate, apreciază că prevederile art. 74, art.
79 alin. (1) si art. 80 din Legea nr. 168/1999 nu contravin dispozitiilor
constitutionale amintite, lmavând în vedere
spiritul legii speciale privind solutionarea
conflictelor de muncă, potrivit cărora cererile referitoare la solutionarea
conflictului de drepturi se solutionează în regim de urgentă”.
În conformitate cu
dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea
de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei
Deputatilor, în punctul său de edere, apreciază că
exceptia este neîntemeiată, arătând că textele criticate nu contravin
prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece tratamentul egal în
fata legii “se impune ca atare doar pentru cetătenii aflati în situatii
identice ca subiecti ai raporturilor de muncă, asa cum rezultă din actul
normativ respectiv, iar pentru cetătenii aflati în situatii diferite
tratamentul aplicat nu poate fi decât diferit”.
Guvernul, în punctul
său de vedere, consideră că exceptia de neconstitutionalitate este
neîntemeiată.
Apreciind că
prevederile art. 74, art. 79 alin. (1) si art. 80 din Legea nr. 168/1999 nu
contravin dispozitiilor constitutionale, arată că legiuitorul a prevăzut prin
Legea nr. 168/1999 o procedură de judecată în regim de urgentă, cu termene
scurte de judecată si de comunicare a citatiei
si o singură cale ordinară de atac, recursul.
Presedintele
Senatului nu a comunicat punctul său de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea
de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 74, art. 79 alin. (1) si
art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie
1999, dispozitii care au următorul continut:
- Art. 74: “(1)
Cererile referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se judecă în
regim de urgentă.
(2) Termenele de
judecată nu pot fi mai mari de 10 zile.
(3) Părtile sunt legal
citate, dacă citatia le-a fost înmânată cel putin cu o zi înaintea judecării.”;
- Art. 79 alin. (1): “Hotărârile
instantei de fond sunt definitive.”;
- Art. 80: “Termenul
de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronuntate de
instanta de fond.”
Autorul exceptiei de
neconstitutionalitate consideră că aceste prevederi din Legea nr. 168/1999
contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 15 alin. (2), art. 16
alin. (1) si în art. 21, al căror continut este următorul:
- Art. 15 alin. (2): “Legea
dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.”;
- Art. 16 alin. (1):
“Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără
privilegii si fără discriminări.”;
- Art. 21: “(1)
Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a
libertătilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu
poate îngrădi exercitarea acestui drept.”
Cu privire la
exceptia de neconstitutionalitate ridicată Curtea observă că printr-o
interpretare sistematică a prevederilor Legii nr. 168/1999 rezultă că
legiuitorul a dorit ca solutionarea litigiilor de muncă să se realizeze cu
celeritate.
Pentru aceasta, în
cazul conflictelor de drepturi legiuitorul a stabilit ca actiunile referitoare la
solutionarea acestor litigii să fie adresate instantei judecătoresti competente
în a cărei circumscriptie îsi are sediul unitatea, iar în caz de admitere a
recursului instanta de recurs să judece în fond cauza.
În aceste conditii
Curtea constată că nu poate fi primită nici una dintre criticile de
neconstitutionalitate formulate deautorul exceptiei de neconstitutionalitate.
Astfel, în ceea ce
priveste “retroactivitatea” dispozitiilor legale criticate se poate retine că
nu sunt încălcate prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie, deoarece
textele de lege criticate nu contin o asemenea dispozitie cu caracter
retroactiv. Totodată se poate constata că, potrivit art. 90 din Legea nr.
168/1999, această lege leintră în vigoare la data de 1 ianuarie 2000”, dată
ulterioară adoptării legii
(12 noiembrie 1999) si publicării sale în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 582 (din 29 noiembrie 1999).
Este, de asemenea,
neîntemeiată si sustinerea autorului exceptiei de neconstitutionalitate,
referitoare la contrarietatea textelor de lege criticate cu prevederile art. 21
din Constitutie, deoarece art. 74, art. 79 alin. (1) si art. 80 din Legea nr.
168/1999 nu îngrădesc accesul liber la justitie,
ci, dimpotrivă, permit solutionarea litigiilor de
muncă de către instantele judecătoresti, prevăzând în acest scop două grade de
jurisdictie (fond si recurs). Utilizarea unei singure căi de atac ordinare
(recursul), cu termen procedural mai scurt în raport cu cel prevăzut de Codul
de procedură civilă, precum si suprimarea căii de atac a apelului, măsuri
prevăzute de dispozitiile legale criticate, au ca finalitate exclusivă
asigurarea celeritătii solutionării unor asemenea litigii, iar nu încălcarea
drepturilor fundamentale invocate. Aceste texte sunt în concordantă si cu dispozitiile
art. 125 alin. (3) din Constitutie, potrivit cărora “Competenta si procedura
de judecată sunt stabilite de lege”, precum si cu cele ale art. 128 din
Constitutie, în temeiul cărora “Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile
interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii”.
Legea fundamentală a
lăsat în competenta autoritătii legiuitoare (care, potrivit art. 58, este
Parlamentul) să stabilească “competenta”, “procedura”, precum si “căile
de atac”, în raport cu specificul domeniilor litigioase reglementate.
Curtea Constitutională a statuat, prin Decizia Plenului
nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că “legiuitorul poate
institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de
procedură, ca si modalitătile de exercitare a drepturilor procedurale,
principiul liberului acces la
justitie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor
interesati de a utiliza aceste proceduri, în formele si în modalitătile
instituite de lege. De aceea regula art. 21 alin. (2) din Constitutie, potrivit
căreia nici o lege nu poate îngrădi accesul la justitie, are ca semnificatie
faptul că legiuitorul
nu poate exclude de la exercitiul drepturilor
procesuale pe care le-a instituit nici o categorie sau grup social”.
În fine, în ceea ce
priveste încălcarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie Curtea
observă că dispozitiile art. 74, art. 79 alin. (1) si art. 80 din Legea nr.
168/1999 nu contravin principiului egalitătii cetătenilor în fata legii si a
autoritătilor publice, întrucât, asa cum s-a statuat în jurisprudenta Curtii
Constitutionale, de exemplu prin Decizia nr. 256/1997, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998, principiul
egalitătii nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu
persoane care se află în situatii diferite.
De altfel unele
dintre dispozitiile Legii nr. 168/1999, ca de exemplu art. 79 alin. (1) si art.
80, au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia
nr. 230 din 16 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 665 din 16 decembrie 2000, si Decizia nr. 53 din 20 februarie
2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 28
martie 2001, Curtea Constitutională a statuat că aceste texte sunt
constitutionale, respingând exceptiile de neconstitutionalitate.
Atât considerentele,
cât si solutiile din aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de
fată, neexistând motive care să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
Fată de cele de mai
sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie,
precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74, art. 79 alin. (1) si art. 80 din
Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, exceptie
ridicată de Gheorghe Onita în Dosarul nr. 6.023/2000 al Tribunalului Bihor.
Definitivă si
obligatorie.
Pronuntată în sedinta
publică din data de 10 aprilie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Maria Bratu.
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru aprobarea Protocolului privind modalitătile de functionare a Comisiei mixte
româno-tunisiene de cooperare economică, stiintifică si tehnică, semnat la Bucuresti
la 12 septembrie 2000
În temeiul
prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 5 din Legea nr.
4/1991 privind încheierea si ratificarea tratatelor,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se
aprobă Protocolul privind modalitătile de functionare a Comisiei mixte
româno-tunisiene de cooperare economică, stiintifică si tehnică, semnat la
Bucuresti la 12 septembrie 2000.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul
afacerilor externe,
Mihnea Motoc,
secretar de stat
Ministrul industriei
si resurselor,
Dan Ioan Popescu
Ministrul finantelor
publice,
Mihai Nicolae
Tănăsescu
Bucuresti, 31 mai 2001.
Nr. 507.
PROTOCOL
privind modalitătile de functionare a Comisiei mixte româno-tunisiene
de cooperare economică, stiintifică si tehnică
Guvernul României si
Guvernul Republicii Tunisiene, denumite în continuare părti contractante,
referindu-se la art.
8 din Acordul de cooperare economică, stiintifică si tehnică, semnat la Tunis
la 16 octombrie 1995,
au elaborat prezentul
protocol în scopul de a defini modalitătile de functionare a Comisiei mixte
româno-tunisiene de cooperare economică, stiintifică si tehnică, denumită în
continuare comisia mixtă.
ARTICOLUL 1
Comisia mixtă are ca
atributii:
- examinarea
problemelor privind situatia cooperării economice, comerciale, stiintifice si
tehnice dintre România si Republica Tunisiană;
- urmărirea aplicării
acordurilor si programelor de cooperare economică, comercială, stiintifică si
tehnică dintre cele două tări;
- identificarea
măsurilor si elaborarea recomandărilor vizând intensificarea cooperării în
domeniile sus-mentionate, precum si prezentarea acestor recomandări spre
examinare celor două părti contractante;
- încurajarea si
sprijinirea organismelor, societătilor si oamenilor de afaceri din cele două
tări în scopul de a contribui la dezvoltarea si diversificarea relatiilor
economice, comerciale, stiintifice si tehnice;
- urmărirea
hotărârilor sale pe baza schimbului de informatii între cele două sesiuni.
ARTICOLUL 2
Presedintii fiecărei
părti contractante în comisia mixtă sunt desemnati de guvernele respective.
Comisia mixtă este compusă din reprezentanti desemnati de cele două părti
contractante.
ARTICOLUL 3
Comisia mixtă se
reuneste în sesiuni ordinare sau extraordinare. Sesiunile ordinare ale comisiei
mixte se tin o dată pe an, alternativ în România si în Republica Tunisiană.
Cele două părti
contractante convin data reuniunii comisiei mixte si ordinea de zi, pe cale
diplomatică, înainte de desfăsurarea sesiunii respective.
ARTICOLUL 4
În scopul
îndeplinirii atributiilor sale si în functie de necesităti comisia mixtă poate
conferi unor subcomisii sau grupe de lucru sarcina de a studia si de a dezbate
toate problemele rezultând din domeniile care fac obiectul prezentului
protocol.
ARTICOLUL 5
Rezultatele
(hotărârile, recomandările, propunerile) sesiunii comisiei mixte fac obiectul
unui proces-verbal semnat de.cei 2 presedinti si redactat în două exemplare
originale, în limbile română si franceză.
Hotărârile luate de
comisia mixtă intră în vigoare de la data semnării procesului-verbal, cu
exceptia cazurilor în care se prevede altfel.
Orice altă hotărâre
convenită între cele două părti contractante pe cale diplomatică, în afara
sesiunilor, va fi consemnată în procesul-verbal al sesiunii următoare a
comisiei mixte.
ARTICOLUL 6
Cheltuielile privind
desfăsurarea lucrărilor sesiunilor comisiei mixte si a reuniunilor grupelor
sale de lucru sunt în sarcina tării gazdă.
Partea care îsi
trimite reprezentantii să participe la sesiunile comisiei mixte si la
reuniunile organelor sale de lucru, permanente sau temporare, va lua în sarcina
sa cheltuielile de călătorie si de sejur ale acestora.
ARTICOLUL 7
Prezentul protocol va
intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părtile
contractante se vor informa reciproc despre îndeplinirea procedurilor legale
interne necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia.
Prezentul protocol
este încheiat pentru o perioadă de 5 (cinci) ani, si poate fi reînnoit prin
tacită reconductiune pentru noi perioade de 5 (cinci) ani, dacă nu este
denuntat în scris de către una dintre cele două părti contractante cu cel putin
6 (sase) luni înainte de expirarea duratei convenite.
ARTICOLUL 8
Acest protocol poate
fi modificat cu acordul părtilor contractante. Modificările astfel convenite
vor intra în vigoare conform dispozitiilor art. 7 alin. 1.
ARTICOLUL 9
Expirarea
valabilitătii prezentului protocol nu va avea efecte asupra realizării
operatiunilor comerciale si a proiectelor de cooperare convenite în cursul
perioadei valabilitătii sale si care vor fi continuate până la completa lor
realizare.
Semnat la Bucuresti
la 12 septembrie 2000, în două exemplare originale în limbile română si
franceză, ambele texte fiind egal autentice.
|
Pentru Guvernul României, Mihai
Berinde, subsecretar de stat
în Ministerul Industriei si Comertului |
Pentru Guvernul
Republicii Tunisiene, Tahar
Sioud, secretar de stat în
Ministerul Afacerilor Externe |
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind accesul la învătământul obligatoriu din România al copiilor lucrătorilor migranti
proveniti din statele membre ale Uniunii Europene
În temeiul
prevederilor art. 107 din Constitutia României,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - (1) Lucrătorul
migrant este cetăteanul unui stat membru al Uniunii Europene căruia i s-a
acordat dreptul de sedere în România, care are domiciliul sau resedinta în
România si care desfăsoară pe teritoriul statului român o activitate în baza
unui contract individual de muncă sau
într-o altă formă reglementată de legislatia română.
(2) Prin copil al
lucrătorului migrant se întelege copilul în vârstă de până la 18 ani care
se află în întretinerea lucrătorului migrant.
(3) Beneficiază de
prevederile prezentei hotărâri minorul care îndeplineste conditiile prevăzute
la alin. (2).
Art. 2. -
Scolarizarea pe perioada învătământului general obligatoriu a persoanelor care
îndeplinesc conditiile art. 1 alin. (2) si (3) este gratuită, în conformitate
cu prevederile Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cumodificările si
completările ulterioare.
Art. 3. - (1) În
vederea înscrierii în învătământul general obligatoriu din România copiii
lucrătorilor migranti trebuie să urmeze si să promoveze un curs de initiere în
limba română, cu durata de un an scolar, organizat în unitătile din sistemul
national de învătământ.
(2) Minorii care
cunosc limba română vor sustine un examen organizat de inspectoratul scolar
judetean sau al municipiului Bucuresti.
(3) În urma
promovării examenului sau cursului de initiere în limba română minorii urmează
să fie înscrisi în învătământul general obligatoriu prin echivalarea studiilor,
fără examen de diferentă.
Art. 4. - (1)
Ministerul Educatiei si Cercetării asigură formarea initială si continuă a
personalului didactic care va preda limba română, ca limbă oficială a statului
român, pe perioada anului pregătitor.
(2) Ministerul
Educatiei si Cercetării, în colaborare cu autoritătile similare din statele de
origine ale lucrătorilor migranti, stabileste măsurile necesare pentru predarea
limbii materne si a culturii tării de origine pe întreaga durată a
învătământului obligatoriu.
(3) În termen de 60
de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri Ministerul
Educatiei si Cercetării stabileste prin ordin al ministrului normele
metodologice privind scolarizarea copiilor lucrătorilor migranti si asigurarea
personalului didactic calificat.
Art. 5. - Copiii
lucrătorilor migranti pot urma si celelalte niveluri de învătământ prevăzute de
legislatia română, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 288/1993 privind
scolarizarea în România a cetătenilor din alte tări, republicată.
Art. 6. - Fondurile
necesare pentru scolarizarea pe durata învătământului obligatoriu a persoanelor
care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 1 alin. (2) se suportă în
conditiile prevăzute de lege pentru finantarea învătământului preuniversitar de
stat.
Art. 7. - La data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri orice dispozitie contrară se abrogă.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul educatiei
si cercetării,
Ecaterina Andronescu
Ministrul integrării
europene,
Hildegard Carola
Puwak
Ministrul muncii si
solidaritătii sociale,
Marian Sârbu
Ministrul finantelor
publice,
Mihai Nicolae
Tănăsescu
Ministru de interne,
Ioan Rus
Bucuresti, 31 mai 2001.
Nr. 508.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind prelungirea termenului de valabilitate a ofertei formulate de Autoritatea
pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului în vederea vânzării actiunilor detinute la Societatea Comercială “Combinatul Siderurgic SIDEX” - S.A. Galati
În temeiul
prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 14 alin. (1) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societătilor
comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările si completările
ulterioare,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol unic. -
Termenul de valabilitate a ofertei formulate de Autoritatea pentru Privatizare
si Administrarea Participatiilor Statului în vederea vânzării pachetului de
actiuni detinut la Societatea Comercială “Combinatul Siderurgic SIDEX” - S.A.
Galati se prelungeste din data de 9 iunie 2001 inclusiv până la data de 31
iulie 2001 inclusiv.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul Autoritătii
pentru Privatizare
si Administrarea
Participatiilor Statului,
Ovidiu Tiberiu
Musetescu
Bucuresti, 7 iunie 2001.
Nr. 528.