MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 352      LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE    Sâmbătă, 30 iunie 2001

 

SUMAR

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

105. - Ordonantă de urgentă privind frontiera de stat a României

 

107. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

108. - Ordonantă de urgentă privind exploatatiile agricole

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind frontiera de stat a României

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - În sensul prezentei ordonante de urgentă, expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) frontieră de stat - linia reală sau imaginară care trece, în linie dreaptă, de la un semn de frontieră la altul ori, acolo unde frontiera nu este marcată în teren cu semne de frontieră, de la un punct de coordonate la altul; la fluviul Dunărea si celelalte ape curgătoare frontiera de stat este cea stabilită prin acordurile, conventiile si întelegerile dintre România si statele vecine, cu luarea în considerare a faptului că principiul general acceptat de dreptul international fluvial este acela că frontiera trece pe mijlocul senalului navigabil principal, iar la apele curgătoare nenavigabile, pe la mjlocul pânzei de apă; la Marea Neagră frontiera de stat trece pe la limita exterioară si limitele laterale ale mării teritoriale a României;

b) culoar de frontieră - fâsia de teren situată de o parte si de alta a frontierei de stat, stabilită în baza acordurilor si conventiilor de frontieră încheiate de România cu statele vecine în scopul evidentierii si protejării semnelor de frontieră;

c) fâsie de protectie a frontierei de stat - fâsia de teren constituită de-a lungul frontierei de stat în scopul protejării semnelor de frontieră si asigurării controlului accesului în apropierea liniei de frontieră;

d) frontiere interne - frontierele comune terestre ale României cu fiecare dintre statele vecine cu care s-au încheiat acorduri, conventii sau alte întelegeri internationale privind eliminarea controlului la frontiera comună, precum si aeroporturile pentru zborurile externe, curse regulate si neregulate, porturile maritime si fluviale pentru liniile regulate de pasageri si mărfuri care au ca punct de plecare sau ca destinatie exclusivă alte aeroporturi sau porturi de pe teritoriile statelor sau comunitătilor de state cu care România a încheiat acorduri, conventii sau alte întelegeri internationale privind eliminarea controalelor la frontieră, fără escale în aeroporturi sau porturi din afara teritoriului acestora;

e) frontiere externe - frontiera terestră si maritimă, precum si aeroporturile si porturile maritime si fluviale, dacă acestea nu reprezintă frontiere interne;

f) zbor intern - orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinatie teritoriul României, precum si orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinatie exclusivă teritoriile statelor sau comunitătilor de state cu care România a încheiat acorduri, conventii sau alte întelegeri internationale privind eliminarea controlului la frontieră, fără escală pe teritoriul unui stat tert;

g) stat tert - orice alt stat decât statele cu care România a încheiat acorduri, conventii sau alte întelegeri internationale privind eliminarea controlului la frontieră;

h) străin semnalat ca inadmisibil - persoana care nu îndeplineste conditiile de intrare în tară prevăzute de legislatia în vigoare privind regimul străinilor si persoana care nu îndeplineste conditiile pentru acordarea unei forme de protectie, conform dispozitiilor referitoare la statutul si regimul refugiatilor;

i) punct de trecere a frontierei - orice loc organizat si autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat;

j) punct de mic trafic si punct destinat trecerilor simplificate - orice loc organizat si autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor din zona de frontieră, într-o formă simplificată, convenită prin conventii si acorduri încheiate cu statele vecine;

k) control la frontieră - activitatea desfăsurată de personalul autoritătilor competente pentru asigurarea respectării conditiilor prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor si a altor bunuri;

l) infractiune de frontieră - fapta prevăzută de lege ca infractiune, săvârsită în scopul trecerii ilegale peste frontiera de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor sau altor bunuri;

m) trecere ilegală a frontierei de stat - trecerea peste frontiera de stat în alte conditii decât cele prevăzute de legea română;

n) transportator - orice persoană fizică sau juridical care asigură, cu titlu profesional, transportul de personae si bunuri pe cale aeriană, navală sau terestră;

o) regim de control al politiei de frontieră - totalitatea normelor prevăzute de lege cu privire la verificările desfăsurate de politistii de frontieră asupra persoanelor, activitătilor sau imobilelor aflate în zonele de competentă ale politiei de frontieră, pentru constatarea si sanctionarea faptelor de încălcare a normelor prevăzute de lege.

 

CAPITOLUL II

Frontiera de stat a României

 

Art. 2. - (1) Frontiera de stat a României delimitează teritoriul statului român de teritoriul fiecăruia dintre statele vecine si marea teritorială a României de zona contiguă. În plan vertical frontiera de stat delimitează spatiul aerian si subsolul statului român de spatiul aerian si subsolul fiecăruia dintre statele vecine.

(2) Frontiera de stat se stabileste prin lege, în conformitate cu prevederile tratatelor internationale, conventiilor sau întelegerilor încheiate de statul român cu statele vecine.

(3) Frontiera de stat a României este marcată, de regulă, în teren prin semne de frontieră, ale căror date topogeodezice sunt prevăzute în documentele de demarcare bilaterale, încheiate de statul român cu statele vecine.

Art. 3. - (1) Pentru protectia frontierei de stat si a semnelor de frontieră se constituie culoarul de frontieră si fâsia de protectie a frontierei de stat.

(2) Culoarul de frontieră si lătimea acestuia se convine de către statul român cu fiecare dintre statele vecine, astfel încât să asigure vizibilitatea si protectia semnelor de frontieră.

(3) Fâsia de protectie a frontierei de stat se stabileste de la linia de frontieră către interior si are o lătime de 20 metri. La frontiera de apă sau în locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, în care terenurile sunt mlăstinoase, supuse erodărilor sau avalanselor, fâsia de protectie a frontierei de stat se constituie mai în adâncime.

Fâsia de protectie a frontierei de stat se constituie si se marchează prin grija administratiei publice locale în colaborare cu Politia de Frontieră Română.

(4) Nu se constituie fâsie de protectie a frontierei de stat la frontierele interne, la tărmul Mării Negre, la Dunăre, pe căile de comunicatie si în zonele cu lucrări hidrotehnice situate la frontieră.

Art. 4. - (1) Pentru asigurarea executării pazei si controlului trecerii frontierei de stat se constituie zona de frontieră.

(2) Zona de frontieră cuprinde teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km fată de frontiera de stat si tărmul Mării Negre, către interior.

(3) În judetele din interiorul tării unde functionează aeroporturi si porturi deschise traficului international suprafata aeroportului sau a portului cu platformele, imobilele si instalatiile aferente reprezintă zonă supusă regimului de control al politiei de frontieră.

(4) Fâsiile de teren, situate pe o adâncime de 10 km de o parte si de cealaltă a malurilor Dunării interioare, deschisă navigatiei internationale, sunt supuse regimului de control al politiei de frontieră.

 

CAPITOLUL III

Regimul juridic al frontierei de stat

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 5. - (1) Regimul juridic al frontierei de stat cuprinde totalitatea normelor prevăzute de legislatia internă care privesc frontiera de stat si desfăsurarea diferitelor activităti în zona de frontieră, în zona aeroporturilor si porturilor deschise traficului international.

(2) Asigurarea respectării regimului juridic al frontierei de stat revine autoritătilor care au atributii privind controlul la trecerea frontierei de stat si autoritătilor administratiei publice locale.

Art. 6. - (1) Frontiera de stat a României poate avea regim de frontieră internă sau frontieră externă.

(2) Regimul de frontieră internă se poate stabili pentru toate actiunile de trecere a frontierei de stat sau numai pentru o parte din ele.

(3) În situatia în care România semnează un document international privind eliminarea controlului la frontieră cu un stat sau cu o comunitate de state cu care nu are frontiere comune, se consideră că are frontieră internă cu acel stat sau cu acea comunitate de state prin frontierele aeroportuare sau portuare, după caz.

Art. 7. - (1) Culoarul de frontieră si fâsia de protectie a frontierei de stat fac parte din domeniul public al statului si se administrează de către autoritătile administratiei publice locale, în conditiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2) Administratia publică locală asigură curătarea si întretinerea culoarului de frontieră, întretinerea si repararea semnelor de frontieră sau, la nevoie, înlocuirea acestora, conform prevederilor documentelor bilaterale încheiate cu statele vecine. Aceste activităti se desfăsoară la termenele stabilite prin acordurile, conventiile sau întelegerile de frontieră încheiate cu statele vecine sau, ori de câte ori este nevoie, la cererea si sub supravegherea nemijlocită a Politiei de Frontieră Române.

(3) În fâsia de protectie a frontierei de stat politistii de frontieră au dreptul să instaleze mijloace de semnalare a trecerilor peste frontieră si de supraveghere a liniei de frontieră. Dacă situatia o impune, pentru termene limitate, până la disparitia stării care determină necesitatea, în fâsia

de protectie a frontierei de stat se pot face si alte lucrări necesare în vederea îndeplinirii atributiilor de către politistii de frontieră.

(4) Suprafetele de teren cuprinse între fâsia de protectie a frontierei de stat si culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, se administrează de către persoanele fizice sau juridice cărora le apartin, cu respectarea normelor prezentei ordonante de urgentă.

(5) Accesul persoanelor în fâsia de protectie a frontierei de stat până la culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, este permis în baza documentelor de identitate, cu aprobarea administratiei publice locale si cu avizul sefului formatiunii locale a politiei de frontieră.

(6) Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activităti dincolo de fâsia de protectie a frontierei de stat, în situatia în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum si în insulele si ostroavele apartinând statului român, situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile si în conditiile stabilite de administratia publică locală si cu avizul sefului formatiunii locale a politiei de frontieră.

(7) Accesul persoanelor în insulele si ostroavele de formatiune nouă din apele de frontieră este permis numai după determinarea apartenentei acestora, pe baza întelegerilor încheiate între statul român si statul vecin.

Art. 8. - (1) Trecerea frontierei de stat a României de către persoane, mijloace de transport, mărfuri si alte bunuri se face prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului international, denumite în continuare puncte de trecere.

(2) Trecerea frontierei de stat a României se poate face si prin alte locuri, în conditiile stabilite de comun acord prin documente bilaterale încheiate de România cu statele vecine.

(3) Trecerea frontierei de stat de către persoane se face cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă.

(4) Trecerea frontierei de stat a mijloacelor de transport, mărfurilor si altor bunuri se face cu respectarea legilor ce reglementează regimul vamal.

Art. 9. - (1) Deschiderea de noi puncte de trecere sau închiderea temporară ori definitivă a celor existente se face prin hotărâre a Guvernului.

(2) Guvernul României va da publicitătii lista cuprinzând punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului international, punctele de mic trafic si de treceri simplificate.

(3) Denumirea punctului de trecere, suprafata pe care o cuprinde, specificul de activitate si orarul de functionare se afisează la loc vizibil, la intrarea în punctul de trecere.

(4) Deschiderea ocazională a unor puncte de trecere în vederea desfăsurării unor activităti cu caracter festiv sau religios si orarul lor de functionare se efectuează cu aprobarea inspectorului general al politiei de frontieră.

(5) Punctele de trecere, punctele de mic trafic si cele destinate trecerilor simplificate functionează în subordinea Ministerului de Interne.

Art. 10. - (1) Administratorii aeroporturilor si porturilor în care functionează puncte de trecere, precum si cei ai punctelor de trecere rutiere care au două sau mai multe fluxuri pe sens vor asigura în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă separarea fluxurilor de pasageri prin amenajarea unor puncte de control separate, individualizate astfel:

a) pentru cetătenii români sau apartinând statelor cu care România a încheiat documente bilaterale de eliminare a controlului la frontieră, punctul de control va fi individualizat cu drapelul României si al/ale statului/statelor parte la întelegerea internatională, urmate de denumirea în clar a acestora, în limba română si în limbile de circulatie internatională;

b) pentru cetătenii altor state punctul de control va fi individualizat cu inscriptia “ALTE STATE”, în limba română si în limbile de circulatie internatională.

(2) Imobilele în care functionează punctele de trecere si terenurile aferente acestora, care constituie domeniu public al statului ori domeniu privat si se administrează de către una dintre autoritătile sau institutiile prevăzute la art. 12 alin. (1) ori de alte persoane juridice, se pun în mod gratuit la dispozitie celorlalte autorităti cu competente de control la trecerea frontierei de stat.

(3) În situatia în care trecerea frontierei se efectuează temporar prin alte puncte de trecere care nu sunt deschise traficului international de persoane si mărfuri, solicitantul asigură, după aprobarea deschiderii temporare a punctului de trecere, conditii corespunzătoare de efectuare a controlului pentru trecerea frontierei, respectiv: punerea la dispozitie a spatiilor de lucru si a utilitătilor, transportul personalului, spatii de cazare si indemnizatiile de deplasare, conform legii.

Art. 11. - (1) În punctele de trecere se organizează si se efectuează controlul de frontieră al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor si al altor bunuri atât la intrarea, cât si la iesirea din tară.

(2) Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat are ca scop verificarea si constatarea îndeplinirii conditiilor prevăzute de lege pentru intrarea si iesirea în/din tară a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor si altor bunuri.

Art. 12. - (1) În punctele de trecere îsi desfăsoară activitatea personalul tuturor autoritătilor publice care au, potrivit legii, competente pe linia controlului la trecerea frontierei de stat.

(2) Atributiile personalului prevăzut la alin. (1) se stabilesc de autoritătile publice în structura cărora acesta functionează, potrivit prevederilor legale.

(3) Autoritătile publice prevăzute la alin. (1) colaborează si răspund, în limita competentelor legale, de desfăsurarea în bune conditii a traficului de călători, mijloace de transport, mărfuri si de alte bunuri.

Art. 13. - (1) În baza documentelor bilaterale încheiate de statul român cu statele vecine se pot organiza puncte de trecere comune pe teritoriul uneia dintre părtile semnatare ale acestora.

(2) Regulile de lucru ale personalului fiecăreia dintre părti si modul de cooperare în punctul de trecere comun se stabilesc prin documentul de înfiintare a acestora.

(3) Functionarii români care îsi desfăsoară activitatea în punctele de trecere comune aplică prevederile legii române cu privire la controlul trecerii frontierei de stat.

Art. 14. - (1) Seful punctului de trecere este politist de frontieră si coordonează întreaga activitate din punctul de trecere; acesta împreună cu sefii unitătilor tuturor autoritătilor care au, potrivit legii, competente de control privind trecerea frontierei de stat organizează modul de desfăsurare a activitătii echipelor de control.

(2) Seful punctului de trecere verifică si ia măsurile corespunzătoare pentru respectarea legalitătii, pe timpul îndeplinirii atributiilor de serviciu, de către personalul propriu si al celorlalte autorităti cu competente de control pentru trecerea frontierei care îsi desfăsoară activitatea în

punctul de trecere.

(3) Politistul de frontieră care îsi desfăsoară activitatea în punctul de trecere este obligat să se sesizeze din oficiu asupra încălcării prevederilor legale referitoare la trecerea frontierei de stat si la controlul trecerii frontierei de stat de către participantii la traficul de frontieră si personalul prevăzut la art. 12 alin. (1).

(4) Seful punctului de trecere poate dispune efectuarea supracontrolului după încheierea controlului de frontieră, atât la intrarea, cât si la iesirea din tară.

(5) Accesul persoanelor în punctul de trecere, altele decât persoanele apartinând autoritătilor publice care au, potrivit legii, competente de control privind trecerea frontierei de stat, se stabileste de seful acestuia.

Art. 15. - Regulile de exploatare si întretinere privind podurile, căile ferate si rutiere, liniile de comunicatii si apele care intersectează linia frontierei de stat ori au ax comun cu aceasta sunt stabilite prin acorduri, conventii si întelegeri încheiate de statul român cu statele vecine.

Art. 16. - (1) Pentru solutionarea problemelor rezultate din întelegerile bilaterale de frontieră se numesc, prin hotărâre a Guvernului, reprezentanti/împuterniciti de frontieră si loctiitori ai acestora, precum si delegati în comisiile mixte interguvernamentale, din rândul functionarilor Politiei de Frontieră Române, precum si al altor reprezentanti ai unor autorităti interesate.

(2) Atributiile si modul de lucru ale functionarilor prevăzuti la alin. (1) se stabilesc prin acordurile, conventiile si întelegerile de frontieră încheiate de România cu statele vecine.

 

SECTIUNEA a 2-a

Efectuarea controlului pentru trecerea frontierei de stat

 

Art. 17. - (1) Controlul pentru trecerea frontierei de stat române se efectuează, de regulă, în echipă constituită din personalul autoritătilor prevăzute la art. 12 alin. (1). Seful echipei de control este politist de frontieră.

(2) În punctele de trecere portuare, din echipa de control face parte si reprezentantul căpităniei portului. O data cu echipa de control au acces pe navele de mărfuri si reprezentantii agentiei de navlosire, precum si alte persoane autorizate, conform legii.

(3) În punctele de trecere aeroportuare echipa de control va fi însotită de un reprezentant al companiei aeriene reprezentate pe aeroport.

(4) În situatiile în care controlul nu se poate efectua în echipă constituită potrivit alin. (1), personalul autoritătii care trebuie să îsi desfăsoare activitatea separat de restul echipei îl va informa, la terminarea controlului, pe seful de tură al politiei de frontieră despre rezultatul controlului.

Art. 18. - (1) Controlul pasapoartelor si al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat române, eliberate de autoritătile române, precum si al celor eliberate de autoritătile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, potrivit legii, se face de către politistul de frontieră.

(2) La controlul de frontieră cetătenii străini sau apatrizii care intră în România trebuie să facă dovada că îndeplinesc conditiile si formalitătile de intrare si de sedere stabilite de statul român.

(3) În cazurile în care se constată că documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) nu întrunesc conditiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularului acestora să intre ori să iasă în/din tară sau există suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, seful punctului de trecere va dispune clarificarea situatiei si luarea măsurilor prevăzute de lege.

(4) Seful punctului de trecere poate dispune întreruperea călătoriei unei persoane dacă s-a constatat că aceasta nu îndeplineste cerintele prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române.

Art. 19. - La trecerea frontierei de stat, după efectuarea controlului documentelor privind identitatea persoanelor autoritatea vamală efectuează controlul vamal, potrivit reglementărilor vamale.

Art. 20. - (1) În punctul de trecere a frontierei de stat controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar, fitosanitar si cel privind protectia mediului se organizează si se execută potrivit normelor stabilite de legislatia în vigoare, în conditiile prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă, înainte de efectuarea celorlalte tipuri de control.

(2) Controlul pentru protectia sanitară a teritoriului României si cel privind protectia mediului se execută, potrivit legii, asupra persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor si altor bunuri, indiferent de provenienta si destinatia lor. Persoanei care nu se supune controlului sanitary nu i se permite trecerea frontierei de stat.

(3) Autoritătile publice centrale care răspund de administratia publică, agricultură, alimentatie si silvicultură, de transport si de protectia mediului stabilesc prin ordin comun al ministrilor punctele de trecere a frontierei de stat prin care se efectuează importul, exportul si tranzitul de animale si produse animale, vegetale si produse vegetale, deseuri si substante chimice periculoase. Trecerea mijloacelor de transport destinate acestor transporturi prin alte puncte de trecere este interzisă.

(4) În functie de volumul traficului, de situatia epizootiilor, epifitilor si de conventiile încheiate cu alte state, în punctul de trecere se pot executa numai controlul documentelor de trecere a frontierei, al documentelor însotitoare ale mărfii si controlul fizic al mijloacelor care transportă

animale sau produse animale, vegetale ori produse vegetale si deseuri sau substante chimice periculoase. Controlul sanitar-veterinar, fitosanitar si pentru protectia mediului în detaliu se efectuează la locul de destinatie al transportului, potrivit legii.

(5) În situatia în care punctul de trecere este deschis si pentru trecerea persoanelor, a altor mijloace de transport, mărfuri si bunuri, pentru efectuarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar si pentru protectia mediului se stabileste în perimetrul punctului de trecere un spatiu anume destinat.

Acesta va fi situat în lateral sau separat de spatiul pentru controlul persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor si bunurilor care nu fac obiectul acestui tip de control.

(6) În situatia în care animalele si produsele animale sau vegetalele si produsele vegetale, deseurile sau substantele chimice periculoase nu corespund standardelor prevăzute pentru trecerea frontierei de stat, personalul specializat al Politiei Sanitare-Veterinare, al Politiei Fitosanitare sau al autoritătii de protectie a mediului va interzice trecerea acestora peste frontieră, informându-i despre aceasta pe seful punctului de trecere si pe seful biroului vamal de control si vămuire la frontieră.

(7) În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situatii care nu suferă amânare, autoritatea publică centrală care răspunde de sănătate si/sau autoritatea publică centrală care răspunde de agricultură, alimentatie si silvicultură iau/ia primele măsuri de prevenire si combatere a acestora, potrivit legii, pe care le comunică de îndată celorlalte autorităti interesate. În aceste cazuri controlul sanitar de specialitate si măsurile de preventie sanitară se efectuează în detaliu asupra tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor si bunurilor. Cu sprijinul administratiei publice locale se stabilesc spatiile în care se aplică măsurile de profilaxie sanitară, sanitară veterinată si fitosanitară.

(8) În spatiul destinat controlului sanitar-veterinar se organizează si se aplică măsurile de prevenire a răspândirii bolilor de la animale la om, stabilite de inspectorii sanitari veterinari, conform legii. În acest spatiu agentii economici autorizati să efectueze serviciile prevăzute de legea sanitară veterinară organizează si dispun instalatiile necesare.

Art. 21. - (1) Trecerea peste frontiera de stat de către persoane fizice a armelor de vânătoare, de tir si munitiilor aferente acestora, a armelor cu aer comprimat, precum si a armelor de panoplie este permisă numai dacă acestea sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei, de către autoritătile care au eliberat aceste documente sau au acordat viza română.

(2) Persoanele care la intrarea în România au asupra lor arme si munitii, altele decât cele prevăzute la alin. (1), au obligatia să le depună la politia de frontieră, urmând să fie restituite proprietarului, potrivit legii.

(3) Însotitorii delegatiilor străine la nivelul sefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum si militarii pot avea asupra lor si pot introduce în tară arme de autoapărare si munitiile aferente, pe bază de reciprocitate, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe si, respectiv, Ministerul Apărării Nationale sau Ministerul de Interne.

(4) La trecerea frontierei de stat militarii români participanti la operatiuni în sprijinul păcii sau în scopuri umanitare, la exercitii militare comune cu unităti din alte state, precum si fortele militare străine care participă la activităti ce implică intrarea, stationarea sau tranzitarea teritoriului României conform tratatelor si întelegerilor internationale la care România este parte, pot avea asupra lor armamentul, tehnica de luptă si munitiile necesare, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Apărării Nationale sau Ministerul de Interne.

Art. 22. - (1) Armele de vânătoare, de tir, cu aer comprimat, munitiile pentru acestea, precum si armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit, pe care acestia le-au declarat, se sigilează la intrarea în tară de către personalul politiei de frontieră.

(2) Pe timpul tranzitării teritoriului României călătorilor le este interzis să înstrăineze armele si munitiile sau să rupă sigiliile aplicate. La iesirea din tară se verifică integritatea si autenticitatea sigiliilor si dacă datele de identificare a armelor si munitiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacă sigiliile nu sunt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat sau armele si munitiile au fost înstrăinate integral ori în parte, călătorilor în cauză li se întrerupe călătoria până la clarificarea situatiei de către autoritătile competente.

(3) Tranzitarea prin România a armelor de vânătoare sau de tir si a munitiilor corespunzătoare, apartinând unor persoane juridice străine, se face cu aprobarea prealabilă a sefului directiei teritoriale a politiei de frontieră competente.

Art. 23. - (1) Armele si munitiile prevăzute la art. 21 alin. (1) si (2), care nu au fost declarate, precum si alte arme si munitii descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat se retin în vederea confiscării si se predau pe bază de proces-verbal autoritătilor competente.

(2) Persoanele în cauză se retin si se predau autoritătilor competente în vederea clarificării situatiei lor.

Art. 24. - Dispozitiile art. 21 si 23 se aplică si în cazul substantelor explozive, al materialelor biologice cu potential de contaminare în masă, al substantelor stupefiante sau psihotrope si al medicamentelor care contin substante stupefiante sau psihotrope în cantităti mai mari decât cele necesare pentru tratamentul personal, precum si al dispozitivelor sau recipientelor încărcate cu substante toxice sau radioactive aflate asupra persoanelor sau, după caz, în mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale ori aeriene care trec frontiera de stat română.

Art. 25. - (1) La autoturismele, autobuzele, autocarele, automărfarele si celelalte mijloace de transport rutiere care intră sau ies din tară controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în punctele de trecere rutiere.

(2) În punctele de trecere, în cazul transporturilor multimodale, controlul mijloacelor prevăzute la alin. (1) se efectuează înainte de îmbarcarea/debarcarea în/de pe mijlocul de transport naval, aerian sau feroviar.

Art. 26. - Controlul pentru trecerea frontierei al trenurilor se efectuează în statia de frontieră sau, pe parcurs, între statia de frontieră si o statie interioară.

Art. 27. - (1) La navele care intră sau ies din porturile românesti în/din curse externe controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în punctele de trecere portuare.

(2) La navele care urmează să oprească în porturile situate pe Dunăre, în care nu functionează puncte de trecere, controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în primul port, situat în amonte sau în aval de acest port, în care functionează un punct de trecere. La iesirea din tară controlul se efectuează în portul de unde pleacă nava în cursa externă, în situatia în care în acesta există un punct de trecere; în caz contrar, navele respective sunt obligate să oprească pentru control în unul dintre porturile Galati, Sulina, Tulcea, Constanta-Sud sau Moldova Veche.

(3) La navele sub pavilion străin care navighează în sectorul Dunării de Jos, între porturile Sulina si Brăila, controlul pentru trecerea frontierei se efectuează la intrare în portul Sulina, iar la iesire, în unul dintre porturile Brăila, Galati, Tulcea sau Sulina, dacă din aceste porturi navele pleacă direct în cursele externe. Controlul navelor care navighează prin canalul Dunăre-Marea Neagră se efectuează la intrare în portul Constanta-Sud, iar la iesire, în ultimul port românesc din care navele pleacă în cursă.

(4) În portul Cernavodă se controlează numai acele nave care sosesc sau pleacă în cursă externă din portul Basarabi, Poarta Albă, Medgidia sau Cernavodă.

(5) Controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în portul Sulina asupra tuturor navelor care navighează prin acesta spre porturile Reni sau Ismail; în portul Sulina nu sunt supuse controlului navele românesti si străine care vin din aceste porturi si nu se opresc într-un port românesc, precum si navele de mărfuri si pasageri sub pavilion românesc care navighează între porturile Constanta, Sulina, Galati si Brăila, la intrarea si la iesirea din sectorul Dunării de Jos.

(6) Navele sub pavilion străin care navighează în aval pe Dunărea interioară si urmează să o tranziteze cu oprire efectuează controlul la intrarea în tară în portul Călărasi, iar pentru iesirea din tară, în ultimul port din care pleacă, dacă este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Galati. Pentru navigatia în amonte de acest sector al Dunării controlul la intrarea în tară se efectuează în portul Galati, iar pentru iesirea din tară, în ultimul port din care pleacă nava, dacă este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Călărasi.

(7) Navele sub pavilion străin care navighează în transit fără oprire pe Dunărea interioară sau pe canalul Dunăre - Marea Neagră sunt supuse controlului în portul Călărasi, respectiv în portul Galati.

Art. 28. - (1) În cazul în care în rada portului a esuat o navă sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare sau cele desemnate să intervină pentru salvare pot să iasă în radă pentru acordare de ajutor, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situatii se aduc la cunostintă sefului punctului de trecere, de îndată, de către căpitănia portului.

(2) Când în port a izbucnit un incendiu sau a apărut un pericol iminent care afectează siguranta navelor ori care pune în pericol siguranta navelor, acestora li se permite iesirea din port în radă, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei.

Art. 29. - (1) Activitatea de căutare si salvare a vietii omenesti în marea teritorială se organizează si se desfăsoară pe baza acordurilor bilaterale dintre statele riverane Mării Negre, încheiate în conformitate cu prevederile Conventiei internationale (SAR) din 1979 privind căutarea si salvarea pe mare, adoptată la Hamburg la 27 aprilie 1979.

(2) Delimitarea regiunilor de căutare/salvare între statele riverane Mării Negre nu este legată de delimitarea liniei de frontieră.

(3) Serviciile de căutare si salvare se desfăsoară în conformitate cu principiul primului sosit la locul unde are loc activitatea de căutare si salvare, dacă prin acordurile bilaterale ale României cu statele riverane Mării Negre nu se stabileste altfel. Salvatorul este obligat să îsi anunte prezenta si motivul acesteia în apele teritoriale ale României sau deasupra acestora, prin statia radiocoastă care va informa imediat căpitănia portului în a cărei zonă de jurisdictie se află salvatorul si inspectoratul judetean al politiei de frontieră.

(4) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1) si numai în scopul căutării locului de producere a accidentelor maritime si al salvării supravietuitorilor, cu exceptia cazurilor în care statele riverane Mării Negre convin altfel, se autorizează intrarea imediată în/deasupra mării teritoriale a României a unitătilor de salvare apartinând celorlalte state riverane.

Art. 30. - (1) Controlul documentelor privind identitatea străinilor, membri ai echipajelor navelor care execută voiaje internationale, si a pasagerilor pentru trecerea frontierei se efectuează cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.335/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Conventiei privind facilitarea traficului maritim international (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965, cu modificările si completările ulterioare.

(2) La navele românesti de transport de mărfuri care, din motive justificate, sunt obligate să stationeze în rada portului, accesul la uscat al membrilor echipajelor este permis cu aprobarea sefului punctului de trecere. În acest caz controlul navelor se execută după intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectuează la coborârea pe uscat.

Art. 31. - (1) Membrilor echipajelor navelor aflate în rada portului, asupra cărora la sosire nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistentă medicală cu accesul medicului la bord, la cererea comandantilor de navă si cu aprobarea sefului punctului de trecere.

(2) În baza avizului organelor sanitare competente debarcarea marinarilor străini în vederea internării în unul dintre spitalele orasului portuar se aprobă de seful punctului de trecere, la cererea căpităniei portului.

Art. 32. - (1) Marinarii rămasi pe teritoriul României după plecarea navei se vor prezenta la agentia companiei de navigatie de care apartine nava, pentru a li se rezolva situatia. Dacă în localitatea portuară nu există agentie de navigatie, seful punctului de trecere permite marinarilor plecarea din tară cu altă navă.

(2) Marinarilor străini aflati pe nave în porturile românesti, care urmează să se deplaseze în interes de serviciu într-un alt port sau într-o altă localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legătura cu misiunea diplomatică sau cu oficiul consular al statului ai cărui cetăteni sunt, li se acordă, la cerere, viză de intrare. Cererea de viză se rezolvă prin agentia de navlosire sau prin agentia de navigatie a statului de care apartine nava ori de către sefii punctelor de trecere. În cazul deplasării marinarilor spre alte state li se acordă vize de tranzit.

(3) Trecerea oricărui membru al echipajului unei nave străine în echipajul altei nave străine, aflată în unul dintre porturile românesti, se face prin modificarea corespunzătoare de către comandantii celor două nave a listelor cuprinzând echipajul acestora, cu acordul agentilor navelor.

Listele cuprinzând echipajele sunt prezentate la căpitănia portului, la seful punctului de trecere a frontierei la biroul vamal si la biroul directiei de sănătate publică din port de către agentii navelor.

Art. 33. - (1) La navele de pasageri sub pavilion românesc sau sub pavilion străin, precum si la pasagerii aflati pe navele de mărfuri care vin sau pleacă în/din România controlul documentelor la trecerea frontierei se efectuează asupra persoanelor si bunurilor la debarcarea si, respectiv, îmbarcarea la/de pe nave.

(2) Accesul pasagerilor străini la uscat este permis numai după îndeplinirea formalitătilor legale pentru trecerea frontierei de stat.

Art. 34. - Sefii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum si sefii reprezentantelor organizatiilor internationale aflate pe teritoriul României, în limitele conventiilor la care statul român este parte, au acces la bordul navelor de comert străine aflate în porturile sau apele teritoriale românesti, în baza cărtilor de identitate eliberate de Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 35. - Accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor străini îmbarcati pe navele aflate în porturile românesti care navighează între porturile Constanta, Sulina si Moldova Veche se face pe baza pasapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei si cu avizul sefului punctului de trecere.

Art. 36. - (1) În aeroporturi controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea si la sosirea aeronavelor în/din curse internationale. Când din cauze de fortă majoră o aeronavă de transport international nu îsi poate continua cursa si călătorii în tranzit nu au legături imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în localitate până la îmbarcarea în prima aeronavă sau tranzitarea teritoriului României cu alte mijloace de transport, în baza vizei de tranzit acordate în punctul de trecere, potrivit legii.

(2) În cazul în care aeronavele care efectuează curse internationale aterizează din cauze de fortă majoră pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului international, situate în afara zonei de frontieră, controlul pentru trecerea frontierei se asigură de către unitatea de politie si autorita-

tea vamală cele mai apropiate.

(3) Călătorilor în tranzit, cu escală în România, nu li se efectuează controlul pasapoartelor dacă nu părăsesc aerogara, cu exceptia situatiilor deosebite ce reclamă efectuarea acestui control.

Art. 37. - Avioanele militare românesti si străine si echipajele lor, atunci când aterizează sau decolează de pe aeroporturi românesti deschise traficului international, se supun regulilor prevăzute la art. 36.

 

SECTIUNEA a 3-a

Accesul, circulatia si alte activităti ce se desfăsoară în zona de frontieră si în punctele de trecere a frontierei de stat

 

Art. 38. - (1) Zborurile aeronavelor civile care execută operatiuni aeriene în spatiul aferent zonei de frontieră vor fi comunicate Inspectoratului General al Politiei de Frontieră de către operatorii aerieni care efectuează zborurile respective, cu cel putin o oră înainte de decolare, cu precizarea tipului si înmatriculării aeronavei, a itinerarului si a orarului de zbor.

(2) Zborurile având drept scop acordarea asistentei medicale sau a ajutorului umanitar de urgentă, efectuate în spatiul aerian aferent zonei de frontieră, se comunică Inspectoratului General al Politiei de Frontieră de către operatorii aerieni care execută zborurile respective, înainte de decolare, cu precizarea tipului si înmatriculării aeronavei, a itinerarului si a orarului de zbor.

(3) Zborurile mentionate la alineatele precedente, pentru care, conform reglementărilor aeronautice în vigoare, este necesară obtinerea unei autorizatii de survol, se comunică Inspectoratului General al Politiei de Frontieră de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română în momentul emiterii autorizatiei respective.

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul zborurilor efectuate pe căile aeriene alocate traficului aerian international.

Art. 39. - În zona de frontieră, pe adâncimea de 500 metri de la linia de frontieră către interior, cu avizul directiei teritoriale a politiei de frontieră competente, se pot executa activităti cum sunt: mineritul, exploatările de titei, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatările forestiere, balastiere sau de cariere, lucrările de îmbunătătiri funciare si irigatii, îndiguirile, lucrările sau constructiile pe cursurile de apă, lucrări de asigurare a conditiilor de navigatie, constructiile si amenajările turistice, de agrement sau de altă natură, cercetările sau prospectările geologice.

Art. 40. - Pescuitul industrial si sportiv în apele de frontieră, apele maritime interioare si în marea teritorială se efectuează, în conditiile legii, în locurile si sectoarele stabilite de autoritătile competente, cu avizul prealabil al sefului inspectoratului judetean al politiei de frontieră.

Art. 41. - Bărcile si ambarcatiunile înmatriculate potrivit legii, aflate în apele de frontieră si apele maritime interioare, se păstrează în locurile stabilite de căpităniile de port sau, după caz, de autoritătile administratiei publice locale, cu avizul sefilor sectoarelor politiei de frontieră, luându-se măsuri de către cei care le detin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegală a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activităti ilicite.

Art. 42. - (1) Activitătile de agrement si sportive în apele de frontieră se pot desfăsura cu aprobarea căpităniei de port sau, după caz, a administratiei publice locale si cu avizul sefului sectorului politiei de frontieră.

(2) În apele de frontieră, în marea interioară si în marea teritorială navele cu excursionisti, precum si orice altă navă sau ambarcatiune nu au voie să acosteze decât în porturi sau în alte locuri special amenajate în acest scop. În caz de fortă majoră acostarea se poate face în orice punct de pe malul românesc, anuntându-se cea mai apropiată formatiune locală a politiei de frontieră sau, în lipsa acesteia, a politiei. Dispozitiile acestui alineat nu se aplică cetătenilor români posesori de bărci.

(3) Avizul directiei teritoriale a politiei de frontieră competente este obligatoriu pentru navele si ambarcatiunile străine care navighează pe Dunărea interioară, pe bratul Tulcea si bratul Sulina.

Art. 43. - Păsunatul animalelor este permis în timpul zilei până la fâsia de protectie a frontierei de stat, la frontiera externă, sau până la culoarul de frontieră, la frontiera internă, iar noaptea, până la 500 metri fată de acestea, către interior, în locurile stabilite de autoritătile administratiei publice locale si cu avizul sefului sectorului politiei de frontieră.

Art. 44.- (1) Vânătoarea de-a lungul frontierei de stat pe adâncimea de 500 metri de la fâsia de protectie a frontierei de stat, la frontiera externă, sau de la culoarul de frontieră, la frontiera internă, către interior, pentru frontiera de uscat, si de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apă, este interzisă.

(2) Vânătoarea organizată a animalelor de pradă, pe adâncimea prevăzută la alin. (1), este admisă numai ziua si numai de la fâsia de protectie a frontierei de stat, la frontiera externă, sau de la culoarul de frontieră, la frontiera internă, către interior, pe baza hotărârilor consiliilor locale si cu avizul prealabil al sefului sectorului politiei de frontieră.

Art. 45. - (1) Orice activitate în punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de frontieră, se poate desfăsura numai după obtinerea prealabilă a avizului din partea sefului directiei teritoriale a politiei de frontieră competente sau a sefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, a autoritătilor administratiei publice locale si a altor autorităti prevăzute de lege, după caz.

(2) Încălcarea conditiilor prevăzute în avizul eliberat conform alin. (1) poate duce la retragerea avizului si la sanctionarea contraventională a titularului acestuia.

Art. 46. - (1) Persoanelor care se deplasează sau care desfăsoară diferite activităti în apropierea frontierei de stat le este interzis:

a) să tragă cu arma peste frontiera de stat;

b) să deterioreze sau să distrugă semnele de frontieră, instalatiile sau mijloacele tehnice de pază ale politiei de frontieră;

c) să utilizeze focul deschis fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăti;

d) să fixeze pe bandă magnetică, pe hârtie sau alt suport imagini care să redea portiuni din teritoriul statelor vecine;

e) să facă schimb de obiecte sau corespondentă peste frontiera de stat, în alte puncte decât cele destinate prin lege acestui scop;

f) să desfăsoare activităti care pot polua apele, marea, aerul sau solul în zona de frontieră, precum si apele maritime aflate sub jurisdictia statului român;

g) să poarte convorbiri neautorizate peste linia de frontieră;

h) să comită fapte, gesturi sau să profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetătenilor acestuia.

(2) Restrictiile prevăzute la alin. (1) lit. d), e) si g) sunt aplicabile doar în situatia în care acestea sunt prevăzute în acordurile sau conventiile privitoare la frontieră încheiate de România cu statele vecine.

Art. 47. - În situatii deosebite, pe timpul unor actiuni ale politiei de frontieră, se poate opri temporar accesul si desfăsurarea unor activităti în apropierea frontierei de stat în afara localitătilor. Aceste măsuri vor fi aduse la cunostintă autoritătilor administratiei publice locale si populatiei în timp util.

 

CAPITOLUL IV

Sistemul de Informare National privind circulatia persoanelor si bunurilor prin frontieră (SIF)

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii privind înfiintarea, scopul functionării si gestionarea SIF

 

Art. 48. - Se înfiintează Sistemul de Informare National privind circulatia persoanelor si bunurilor prin frontieră, denumit în continuare SIF, sistem unitar la nivel national, prin care se tine evidenta, se prelucrează si se valorifică informatiile cu privire la criminalitatea transfrontalieră si infractiunile de frontieră, la persoane si bunuri.

Art. 49. - (1) Scopul functionării SIF constă în sprijinirea actiunilor de mentinere a ordinii publice si sigurantei nationale si aplicarea prevederilor legale cu privire la circulatia persoanelor si bunurilor pe teritoriul României.

(2) Autoritatea publică centrală care gestionează si răspunde de SIF este Ministerul de Interne.

Art. 50. - (1) SIF cuprinde acele categorii de date referitoare la persoane fizice si bunuri care sunt furnizate de autoritătile publice, denumite în continuare autorităti semnalante, necesare asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat, precum si altor interese legitime ale statului.

(2) Autoritătile semnalante răspund de veridicitatea datelor introduse sau transmise pentru a fi introduse în SIF.

Art. 51. - Utilizarea SIF se face cu respectarea dispozitiilor legale privind protectia datelor, precum si protectia persoanei împotriva prelucrării automate neautorizate a datelor referitoare la persoane.

 

SECTIUNEA a 2-a

Functionarea SIF

 

Art. 52. - În SIF pot să introducă date, să le modifice, să le steargă si să le prelucreze autoritătile cu atributii în domeniul apărării nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, cele cu atributii în domeniul respectării regimului juridic al frontierei de stat, precum si autoritatea judecătorească, potrivit competentelor legale, pe baza protocoalelor încheiate de Ministerul de Interne cu fiecare autoritate.

Art. 53. - (1) Cu privire la persoane sunt introduse următoarele date:

a) numele si prenumele, numele anterior, pseudonimele sau poreclele care au fost eventual înregistrate separat;

b) semnele fizice particulare, obiective si inalterabile;

c) prima literă a celui de-al doilea prenume;

d) data si locul nasterii;

e) sexul;

f) cetătenia;

g) mentiunea că persoanele în cauză sunt înarmate, după caz;

h) mentiunea că persoanele în cauză sunt violente, după caz;

i) motivul semnalării;

j) măsura care trebuie luată.

(2) Includerea altor date cu privire la persoane se face potrivit legii.

Art. 54. - Datele privind străinii semnalati ca inadmisibili sunt introduse în SIF în temeiul unei comunicări făcute de o autoritate administrativă sau judecătorească, potrivit legii.

Art. 55. - (1) Datele privind persoanele căutate în vederea extrădării sau expulzării se introduc sau se transmit de către autoritatea care a dispus măsura, potrivit legii.

(2) În situatia în care motivul semnalării este săvârsirea unei infractiuni, autoritatea semnalantă comunică, o dată cu semnalarea, documentele si următoarele informatii care privesc cazul:

a) autoritatea care a emis cererea;

b) începerea urmăririi penale, existenta unui mandat de arestare, a unui mandat de aducere ori a unei hotărâri judecătoresti executorii;

c) natura si calificarea juridică a infractiunii;

d) descrierea circumstantelor săvârsirii infractiunii, inclusiv momentul, locul, gradul de participare la infractiuni a persoanei semnalate;

e) consecintele infractiunii, în măsura posibilitătilor.

Art. 56. - (1) Datele privind persoanele dispărute se introduc de organele abilitate ale Ministerului de Interne si ale Ministerului Justitiei.

(2) În SIF pot fi introduse, de către autoritătile autorizate sau la solicitarea autoritătilor interesate, si date referitoare la persoanele care necesită o formă de protectie, potrivit legii.

Art. 57. - (1) Pentru a preveni săvârsirea infractiunilor de frontieră si amenintărilor la ordinea publică în SIF pot fi introduse date provizorii referitoare la persoane sau bunuri, în scopul urmăririi lor si al controlului la frontieră, dacă:

a) există indicii temeinice că persoana în cauză intentionează să comită sau comite infractiuni;

b) aprecierea persoanei în cauză permite, în temeiul faptelor sanctionate de lege, comise până în prezent, să se presupună că aceasta va comite si în viitor alte asemenea fapte.

(2) O semnalare poate fi introdusă în SIF de către sau la cererea autoritătilor responsabile pentru siguranta natională, dacă permite să se presupună că informatiile prevăzute la alin. (4) sunt necesare pentru prevenirea unei amenintări grave din partea persoanei în cauză sau a altor amenintări grave pentru siguranta internă si externă a României.

(3) În cadrul supravegherii sub acoperire următoarele informatii pot fi culese si introduse în SIF, în totul sau în parte, cu ocazia controlului la frontieră sau a altor controale politienesti si vamale efectuate în interiorul tării:

a) faptul că persoana sau vehiculul semnalat a fost găsit;

b) locul, momentul sau motivul verificării;

c) itinerarul si destinatia călătoriei;

d) persoanele care însotesc persoana în cauză sau ocupantii vehiculului;

e) vehiculul utilizat;

f) obiectele transportate;

g) circumstantele în care a fost găsită persoana sau vehiculul.

(4) Cu ocazia culegerii informatiilor se iau măsuri pentru a nu pune în pericol caracterul discret al supravegherii.

(5) În cadrul controlului specific mentionat la alin. (1) persoanele, vehiculele si bunurile transportate pot fi perchezitionate, pentru realizarea scopului prevăzut la alin. (2) si (3); dacă controlul specific nu este autorizat, acesta se va transforma, în mod automat, în supraveghere.

Art. 58. - (1) Datele privind bunurile căutate pentru a fi confiscate sau pentru a fi utilizate ca probe într-un proces penal se introduc în SIF.

(2) Dacă în urma unei căutări se descoperă existenta unei semnalări privind un bun găsit, politia de frontieră contactează autoritatea semnalată pentru a conveni asupra măsurilor necesare; în acest scop pot fi transmise si date cu caracter personal, cu respectarea prevederilor legale privind protectia datelor cu caracter personal.

(3) În SIF se introduc date referitoare la următoarele categorii de bunuri:

a) vehiculele cu motor cu o capacitate cilindrică mai mare de 50 cm 3 , furate sau pierdute;

b) remorcile si rulotele care au o masă netă mai mare de 750 kg, furate sau pierdute;

c) armele de foc furate sau pierdute;

d) formulare cu regim special, în alb, furate sau pierdute;

e) documentele care atestă identitatea persoanei (documente de identitate, pasapoarte, permise de conducere), care au fost furate sau pierdute;

f) bancnotele sau titlurile de valoare suspecte;

g) alte bunuri cu regim special, potrivit legii, furate sau pierdute.

Art. 59. - (1) În afara autoritătilor prevăzute la art. 52 alin. (1) pot avea acces la datele introduse în SIF si alte autorităti publice, în baza protocolului încheiat cu Ministerul de Interne.

(2) Autoritătile prevăzute la alin. (1) si cele prevăzute la art. 52 alin. (1), stabilite să utilizeze baza de date a SIF, vor comunica Ministerului de Interne, pentru autorizare, structurile proprii  desemnate să utilizeze SIF. Autorizarea va cuprinde datele care se pot căuta si scopul pentru care poate fi efectuată căutarea.

(3) Mijloacele tehnice si costurile necesare realizării accesului se asigură de fiecare autoritate interesată, cu respectarea cerintelor de natură tehnică impuse de gestionarul SIF.

 

SECTIUNEA a 3-a

Controlul

 

Art. 60. - (1) Orice autoritate dintre cele prevăzute la art. 52 alin. (1) si la art. 59 alin. (1) poate reproduce date introduse în SIF de altă autoritate numai cu acordul acesteia si numai pentru îndeplinirea atributiilor legale.

(2) Semnalările autoritătilor altor state, care au un sistem similar de informare, la care Politia de Frontieră Română, Politia Română sau Directia Generală a Vămilor are acces conform unui document bilateral, se utilizează în conformitate cu prevederile acelui document.

Art. 61. - (1) Orice modificare a scopului utilizării datelor din SIF se face cu acordul autoritătii române sau străine semnalate si numai pentru a preveni o amenintare gravă si iminentă pentru interesul public, ordinea publică si siguranta natională ori săvârsirea altor fapte grave.

(2) Datele nu pot fi utilizate în scopuri administrative; fac exceptie datele privind străinii semnalati ca inadmisibili.

Art. 62. - (1) Autoritătile prevăzute la art. 52 alin. (1) si la art. 59 alin. (1) sunt responsabile pentru exactitatea, actualitatea si legalitatea introducerii datelor în SIF. Numai autoritatea în cauză are dreptul să modifice, din proprie initiativă sau la solicitarea gestionarului SIF, să adauge sau să steargă datele pe care le-a introdus.

(2) Dacă o altă autoritate, un alt organ al administratiei de stat sau o altă persoană, alta decât cea semnalată, detine probe că unele date introduse în SIF nu corespund stării de fapt, informează fără întârziere gestionarul SIF, care are obligatia să ceară autoritătii semnalate corectarea sau stergerea datelor în cauză.

Art. 63. - Fiecare autoritate prevăzută la art. 52 alin. (1) si la art. 59 alin. (1) desemnează un organ de control însărcinat să verifice corectitudinea introducerii datelor proprii în SIF sau dacă prelucrarea si utilizarea acestor date nu încalcă drepturile persoanei la care se referă. În acest scop organul de control are acces la sectiunea de date proprii introduse în SIF.

Art. 64. - (1) Datele introduse în SIF, referitoare la persoanele prevăzute la art. 56, se păstrează numai pe durata necesară atingerii scopului pentru care au fost furnizate. Necesitatea păstrării acestor date se examinează periodic, la un interval de cel mult 3 ani de la introducerea lor, de către autoritatea semnalată. Datele referitoare la bunuri si obiecte se examinează periodic, la un interval de cel mult 1 an.

(2) Organul de control poate stabili, după caz, termene de examinare mai scurte, dacă împrejurările sau faptele semnalate permit acest lucru.

(3) Gestionarul SIF informează autoritătile prevăzute la art. 52 alin. (1) si la art. 59 alin. (1) despre stergerile de date programate în sistem, acordând un preaviz de o lună.

(4) Autoritatea semnalantă poate decide în termenul de examinare să mentină semnalarea, dacă mentinerea ei este necesară scopurilor pentru care a fost făcută. Orice prelungire făcută trebuie comunicată gestionarului SIF.

Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si pentru semnalările care au fost prelungite.

Art. 65. - (1) Celelalte date, altele decât cele prevăzute la art. 64, sunt păstrate cel mult 10 ani, datele referitoare la documentele de identitate eliberate si la bancnotele înregistrate cel mult 5 ani, iar cele referitoare la vehiculele cu motor, remorci si rulote cel mult 3 ani.

(2) După intervalul de timp prevăzut la alin. (1) datele respective se mai păstrează timp de un an într-o arhivă constituită la gestionarul SIF. Arhiva se va putea consulta numai în scopul verificării ulterioare a exactitătii si legalitătii introducerii datelor în SIF. După trecerea acestui interval datele vor fi distruse.

Art. 66. - Fiecare autoritate prevăzută la art. 52 alin. (1) si la art. 59 alin. (1) răspunde pentru orice prejudiciu cauzat unei persoane prin utilizarea fisierului SIF.

Art. 67. - (1) Fiecare autoritate prevăzută la art. 52 alin. (1) si art. 59 alin. (1) adoptă, în ceea ce priveste domeniul său de responsabilitate din cadrul SIF, măsurile necesare pentru:

a) a preveni accesul oricărei persoane neautorizate la instalatiile utilizate pentru prelucrarea datelor personale;

b) a preveni citirea, copierea, modificarea sau eliminarea suporturilor de date de către persoane neautorizate;

c) a preveni introducerea neautorizată a unor date în fisier si orice consultare, modificare sau stergere neautorizată a unor date personale introduse în fisier;

d) a preveni utilizarea sistemului de prelucrare automata a datelor de către persoane neautorizate prin intermediul echipamentelor de transmitere a datelor;

e) a garanta că, în ceea ce priveste utilizarea unui sistem automat de prelucrare a datelor, persoanele autorizate au acces numai la datele pentru care sunt responsabile;

f) a garanta că se pot controla si stabili autoritătile cărora li s-au transmis date personale prin echipamentul de transmitere a datelor;

g) a garanta că se poate controla si stabili, ulterior, care date personale au fost introduse în sistemul de prelucrare automată a datelor, precum si momentul si persoanele care le-au introdus;

h) a preveni citirea, copierea, modificarea sau stergerea datelor personale în timpul transmiterii lor sau al transportului suporturilor de date.

(2) Pentru prelucrarea datelor în sectiunea sa fiecare autoritate poate desemna numai persoane cu calificare specială, supuse controalelor de securitate la accesul în spatiile de lucru si la instalatiile utilizate pentru prelucrarea datelor personale.

 

CAPITOLUL V

Răspunderi si sanctiuni

 

Art. 68. - Încălcarea dispozitiilor prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contraventională sau administrativă a persoanei vinovate.

Art. 69. - Pentru faptele prevăzute la art. 46 lit. f) politistii de frontieră si organele specializate ale administratiei publice centrale si locale aplică prevederile dispozitiilor legale privind protectia mediului.

Art. 70. - (1) Intrarea sau iesirea din tară prin trecerea ilegală a frontierei de stat constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârsită în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 71. - (1) Fapta persoanei care racolează, îndrumă sau călăuzeste una sau mai multe persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum si a celei care organizează această activitate constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Fapta de a se asocia sau a initia constituirea unei asocieri în scopul săvârsirii faptei prevăzute la alin. (1) ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri se pedepseste cu închisoare de la 3 la 10 ani.

Art. 72. - Tentativa la infractiunile prevăzute la art. 70 si 71 se pedepseste.

Art. 73. - Bunurile si valorile care au servit sau care au fost destinate să servească la săvârsirea infractiunilor prevăzute la art. 70 si 71 ori care au fost obtinute prin săvârsirea acestor infractiuni, dacă sunt ale infractorului, se confiscă.

Art. 74. - Orice utilizare a datelor din SIF care nu este conformă cu dispozitiile legii constituie abuz în serviciu contra intereselor persoanelor si se pedepseste conform Codului penal.

Art. 75. - Sunt contraventii, dacă potrivit legii penale nu sunt considerate infractiuni, următoarele fapte:

a) tragerea cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de frontieră, a instalatiilor sau mijloacelor tehnice de pază, supraveghere si control ale Politiei de Frontieră Române, utilizarea focului deschis fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăti, în apropierea liniei de frontieră;

b) aducerea în România de către transportatorii aerieni, navali sau terestri a cetătenilor străini sau apatrizi fără documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate, sau ascunsi în mijloacele de transport;

c) refuzul sub orice formă de a permite autoritătilor de frontieră vizitarea aeronavelor, navelor, mijloacelor de transport rutiere sau feroviare, a magaziilor, hambarelor si a altor locuri ce prezintă interes pentru controlul de frontieră;

d) refuzul unei persoane de a da relatii pentru stabilirea identitătii sale, de a se legitima cu actele de identitate ori de a prezenta la control bagajele sau mijloacele de transport, la cererea organelor politiei de frontieră sau ale politiei;

e) accesul la uscat fără aprobarea sefului punctului de trecere al membrilor echipajelor navelor românesti de transport de mărfuri care din motive justificate sunt obligate să stationeze în raza portului; neprezentarea după plecarea navei a marinarilor rămasi pe teritoriul României, la agentia companiei de navigatie de care apartine nava, pentru a li se rezolva situatia; accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor străini îmbarcati pe navele aflate în porturile românesti care navighează între porturile Constanta, Sulina si Moldova Veche fără pasaport ori alte documente de trecere a frontierei sau fără avizul sefului punctului de trecere; desfăsurarea oricărei activităti în punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de frontieră, fără avizul sefului directiei teritoriale a politiei de frontieră competente, al sefului structurii de coordonare a

punctelor de trecere aeroportuare, al administratiei publice locale sau al altei autorităti prevăzute de lege, după caz;

f) accesul persoanelor în fâsia de protectie a frontierei de stat până la culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, fără documente de identitate sau fără aprobarea administratiei publice sau avizul sefului formatiunii locale a politiei de frontieră; accesul persoanelor pentru efectuarea unor activităti dincolo de fâsia de protectie a frontierei de stat, în situatia în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum si în insulele si ostroavele apartinând statului român, situate în apele de frontieră, prin alte locuri sau în alte conditii decât cele stabilite de administratia publică locală sau fără avizul sefului formatiunii locale a politiei de frontieră; accesul persoanelor în insulele si ostroavele de formatiune nouă din apele de frontieră înainte de determinarea apartenentei acestora; desfăsurarea activitătilor prevăzute la art. 39 fără avizul directiilor teritoriale ale politiei de frontieră; efectuarea pescuitului în apele de frontieră în alte locuri sau alte sectoare decât cele stabilite de autoritătile competente; păstrarea bărcilor si ambarcatiunilor aflate în apele de frontieră sau în apele maritime interioare în alte locuri decât cele stabilite de autoritătile competente sau neluarea de către cei care le detin a măsurilor necesare pentru a preveni folosirea acestora la trecerea ilegală a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activităti ilicite; desfăsurarea activitătilor de agrement si sportive în apele de frontieră fără aprobarea căpităniei de port sau, după caz, a administratiei publice locale sau fără avizul sefului sectorului politiei de frontieră; acostarea fără drept a navelor ambarcatiunilor cu excursionisti în alte locuri decât porturile sau locurile special amenajate în acest scop sau lipsa avizului directiei teritoriale a politiei de frontieră competente în cazul navelor si ambarcatiunilor străine care navighează pe Dunărea interioară pe bratul Tulcea si bratul Sulina; păsunatul animalelor în timpul zilei dincolo de fâsia de protectie a frontierei de stat, la frontiera externă sau dincolo de culoarul de frontieră, la frontiera internă; păsunatul animalelor în timpul noptii în alte locuri decât cele stabilite de autoritătile administratiei publice locale sau fără avizul sefului sectorului politiei de frontieră; vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe adâncimea de 500 metri de la fâsia de protectie a frontierei de stat, la frontiera externă, sau de la culoarul de frontieră, la frontiera internă, către interior, pentru frontiera de uscat, si de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apă; desfăsurarea vânătorii, prevăzută la art. 44 alin (2), fără avizul prealabil al sefului sectorului politiei de frontieră; fixarea pe bandă magnetică, pe hârtie sau pe alt suport a imaginilor care redau portiuni din teritoriul statelor vecine, de către persoanele care se deplasează sau care desfăsoară diferite activităti în apropierea frontierei de stat, dacă acest lucru este prevăzut în acordurile sau conventiile privitoare la frontieră încheiate de România cu statele vecine; purtarea de convorbiri neautorizate peste linia de frontieră, dacă acest lucru este prevăzut în acordurile sau conventiile privitoare la frontieră încheiate de România cu statele vecine; comiterea sau proferarea de către persoanele care se deplasează sau desfăsoară activităti în apropierea frontierei de stat de fapte, gesturi sau expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetătenilor acestuia, dacă acestea sunt prevăzute în acordurile sau conventiile privitoare la frontieră încheiate de România cu statele vecine.

Art. 76. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 75 se sanctionează după cum urmează:

a) cu închisoare contraventională de la 15 zile la 3 luni sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei cele de la lit. a);

b) cu amendă de la 30.000.000 lei la 150.000.000 lei cele de la lit. b);

c) cu amendă de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei cele de la lit. e);

d) cu amendă de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei cele de la lit. c) si d);

e) cu amendă de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei cele de la lit. f).

(2) Sanctiunea prevăzută la alin. (1) lit. b) se aplică transportatorului pentru fiecare persoană transportată.

(3) Prevederile prezentei ordonante de urgentă se completează cu dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor. Fac exceptie contraventiile prevăzute la alin. (1) lit. a) si b), cărora nu li se aplică dispozitiile art. 25-27.

(4) Cuantumul amenzilor se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 77. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 75 se constată si sanctiunile se aplică, potrivit legii, după caz, de către personalul Politiei de Frontieră Române, al Politiei Române sau de către împuternicitii autoritătilor administratiei publice locale.

(2) În cazul sanctiunilor cu amendă contravenientul poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, la instanta de judecată, potrivit legii.

(3) În cazul contraventiilor prevăzute la art. 75 lit. a), dacă agentul constatator apreciază că sanctiunea amenzii este îndestulătoare, aplică amenda. În caz contrar procesul-verbal de constatare a contraventiei se trimite de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârsită contraventia.

Împotriva hotărârii pronuntate de instantă se poate face cerere de reexaminare, în termen de 24 de ore de la pronuntare, dacă contravenientul a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacă a lipsit de la dezbateri.

(4) Sanctiunea închisorii contraventionale poate fi aplicată minorilor numai dacă au împlinit vârsta de 16 ani; în acest caz limitele sanctiunii prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă se reduc la jumătate.

(5) În cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 16 ani se aplică prevederile legii privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.

Art. 78 - Din sumele rezultate din amenzile aplicate conform art. 76, precum si din valorificarea bunurilor de contrabandă sau a altor bunuri supuse confiscării, conform legii, o cotă de 50% va reveni Politiei de Frontieră Române, Politiei Române sau autoritătii publice locale din care face parte agentul constatator. Această sumă se retine integral ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, si va fi repartizată astfel: 20% pentru premierea persoanelor care au descoperit săvârsirea faptei si au aplicat sanctiunea, iar 80% pentru finantarea cheltuielilor materiale si de capital; sumele rămase necheltuite la sfârsitul fiecărui an se reportează în anul următor, având aceeasi destinatie.

Art. 79. - Amenzile aplicate persoanelor fizice sau juridice străine pot fi plătite si în valuta liber convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valuta convertibilă, la cursul valutar oficial în vigoare la data săvârsirii contraventiei.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale si tranzitorii

 

Art. 80. - Dispozitiile prezentei ordonante de urgentă se completează cu prevederile acordurilor, conventiilor si altor întelegeri internationale în materie, încheiate de România cu terte state, ratificate potrivit legii.

Art. 81. - Ministerul de Interne va elabora normele de aplicare a prezentei ordonante de urgentă, pe care le va supune Guvernului spre adoptare în termen de 40 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

 Art. 82. - La intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se abrogă Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 24 august 2000, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul de interne,

Nicolae Berechet,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 27 iunie 2001.

Nr. 105.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, după alineatul (1) se introduce alineatul (11) cu următorul cuprins:

“ (11) Declaratia privind evidenta nominală a asiguratilor si a obligatiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat constituie titlu de creantă si devine titlu executoriu la data la care creanta bugetară este scadentă conform legii.”

2. Alineatul (51) al articolului 21 va avea următorul cuprins:

“ (51 ) Contributia de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăti compensatorii se suportă de bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj la nivelul unei treimi din cota stabilită pentru conditii normale de muncă.”

3. La articolul 21, după alineatul (5 1 ) se introduce alineatul (5 2 ) cu următorul cuprins:

“ (5 2 ) Contributia de asigurări sociale pentru salariatii din industria de apărare, care beneficiază de indemnizatii, potrivit legii, în perioada de întrerupere a activitătii, se suportă astfel:

a) de bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj la nivelul unei treimi din cota stabilită pentru conditii normale de muncă, reprezentând contributia individuală de asigurări sociale;

b) de angajatori, conform prevederilor alin. (3).”

4. Litera a) a alineatului (1) al articolului 23 va avea următorul cuprins:

“ a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusive sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguratilor prevăzuti la art. 5 alin. (1) pct. I, sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asiguratii prevăzuti la art. 5

alin. (1) pct. II si VI;”

5. La articolul 31, după alineatul (5) se introduc alineatele (6) si (7) cu următorul cuprins:

“(6) Neretinerea si nevărsarea de către angajatori a contributiei individuale de asigurări sociale prevăzute la art. 21 alin. (2) si la art. 22 alin. (1) constituie stopaj la sursă si generează plata unor penalităti, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(7) Sumele reprezentând penalităti se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.”

6. Alineatul (2) al articolului 37 va avea următorul cuprins:

“ (2) În perioada în care asiguratului i s-a retinut contributia de asigurări sociale, iar angajatorul nu si-a achitat, în conditiile prezentei legi, contributia datorată în calitatea sa de contribuabil, pe o perioadă mai mică de 6 luni, asiguratii beneficiază de toate drepturile prevăzute de prezenta lege.”

7. La articolul 37, după alineatul (2) se introduc alineatele (21 ) si (22) cu următorul cuprins:

“ (21 ) În cazul în care asiguratului i s-a retinut contributia de asigurări sociale, iar perioada de neplată a contributiei datorate de către angajator, în conditiile prezentei legi, este mai mare de 6 luni, asiguratii nu pot beneficia de pensia anticipată sau de pensia anticipată partială până la achitarea integrală de către angajator a contributiilor datorate si a majorărilor de întârziere aferente.

(22 ) În situatiile prevăzute la alin. (21) asiguratii pot beneficia de celelalte categorii de pensii în conditiile prevăzute de prezenta lege.”

8. Alineatul (5) al articolului 41 va avea următorul cuprins:

“ (5) Asiguratii care îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (1)-(4), dovedite prin decizia de admitere a cererii de pensionare, îsi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.”

9. Alineatul (4) al articolului 43 va avea următorul cuprins:

“ (4) Criteriile de încadrare a activitătilor de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I si II de expunere la radiatii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale si a Ministerului Sănătătii si Familiei, în urma consultării Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

10. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

“ Art. 45. - Personalul navigant din aviatia civilă beneficiază de prevederile art. 43 alin. (2) si ale art. 44, în conditiile realizării unui număr minim de ore de zbor, salturi, respectiv starturi, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, a Ministerului Sănătătii si Familiei si a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, în urma consultării cu CNPAS. Hotărârea Guvernului va fi adoptată în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

11. Articolul 781 va avea următorul cuprins:

“ Art. 781 . - (1) Numărul de puncte realizat de someri se calculează prin raportarea cuantumului drepturilor bănesti lunare acordate la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul National de Statistică.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) persoanele care beneficiază de plăti compensatorii, pentru care s-a achitat contributia din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru care numărul de puncte se calculează prin raportarea unei treimi din drepturile primite, în aceste cazuri, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul National de Statistică.”

12. Alineatul (1) al articolului 80 va avea următorul cuprins:

“ Art. 80. - (1) Valoarea unui punct de pensie se calculează pe baza unui coeficient care nu poate fi mai mic de 30% si mai mare de 50% din salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.”

13. La articolul 99, după alineatul (2) se introduce alineatul (2 1 ) cu următorul cuprins:

“ (2 1 ) Din duratele de acordare a concediilor medicale, respectiv a concediilor pentru cresterea copiilor, exprimate în zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă, se plătesc zilele lucrătoare.”

14. Articolul 101 va avea următorul cuprins:

“ Art.101. - Indemnizatia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă astfel:

A. de către angajator, în functie de numărul de angajati avut la data ivirii incapacitătii temporare de muncă, astfel:

a) până la 20 de angajati, din prima zi până în a 7-a zi de incapacitate temporară de muncă;

b) între 21-100 de angajati, din prima zi până în a 12-a zi de incapacitate temporară de muncă;

c) peste 100 de angajati, din prima zi până în a 17-a zi de incapacitate temporară de muncă;

B. de bugetul asigurărilor sociale de stat, începând cu:

a) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. III, IV, V si alin. (2);

b) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, si până la data încetării incapacitătii temporare de muncă sau pensionării.”

15. Articolul 104 va avea următorul cuprins:

“ Art. 104. - De drepturile prevăzute la art. 103 beneficiază toate categoriile de asigurati prevăzuti la art. 5.”

16. Litera f) a articolului 144 va avea următorul cuprins:

“ f) urmăreste încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat; organizează, îndrumă si controlează activitatea privind executarea creantelor bugetare, potrivit dispozitiilor legale în vigoare;”

17. Litera k) a articolului 148 va avea următorul cuprins:

“ k) nevirarea, în conditiile legii, la bugetul asigurărilor sociale de stat a contributiei de asigurări sociale la termenele prevăzute la art. 29;”

18. La articolul 148, după litera k) se introduce litera k 1) cu următorul cuprins:

“ k 1 ) nevirarea, în conditiile legii, la bugetul asigurărilor sociale de stat a contributiei de asigurări sociale timp de 3 luni consecutiv;”

19. Articolul 149 va avea următorul cuprins:

“ Art. 149. - Contraventiile prevăzute la art. 148 se sanctionează după cum urmează:

a) cele prevăzute la lit. b), c), f), g) si i), cu amendă de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei;

b) cele prevăzute la lit. a), d), e), h), j), k) si l), cu amendă de la 15.000.000 lei la 50.000.000 lei;

c) cele prevăzute la lit. k 1 ), cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.”

20. Articolul 151 va avea următorul cuprins:

“ Art. 151. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se fac de către organele de control ale CNPAS si ale caselor teritoriale de pensii.

(2) Pentru contraventiile prevăzute la art. 148 lit. a) si b) constatarea si aplicarea amenzilor se pot face si de alt personal împuternicit al CNPAS si al caselor teritoriale de pensii, desemnat prin decizie a presedintelui CNPAS.”

21. La articolul 167 1 , după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“ (4) Vârstele standard de pensionare din care se face reducerea prevăzută în tabelul nr. 4 sunt cele corespunzătoare anului, respectiv lunii în care se deschide dreptul de pensie, prevăzute în anexa nr. 3.”

Art. II. - Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare si cu cele aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia de către Parlament, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marin Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 27 iunie 2001.

Nr. 107.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind exploatatiile agricole

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Exploatatiile agricole sunt forme complexe de organizare a proprietătii, prin care se pun în valoare pământul, animalele si celelalte mijloace de productie, interconectate într-un sistem unitar, în vederea executării de lucrări, prestării de servicii si obtinerii eficiente de produse agricole.

Art. 2. - Exploatatiile agricole pot fi formate din una sau mai multe proprietăti de terenuri, animale si mijloace necesare procesului de productie agricolă.

Art. 3. - Exploatatiile agricole se diferentiază în functie de:

a) natura juridică a acestora;

b) forma de proprietate;

c) natura activitătii pe care o desfăsoară;

d) mărimea economică si dimensiunea acestora:

- comerciale;

- familiale.

Art. 4. - Exploatatiile agricole vor fi conduse si administrate de specialisti acreditati de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, la propunerea organelor de specialitate de la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti.

 

CAPITOLUL II

Dimensionarea exploatatiilor agricole comerciale

 

Art. 5. - (1) Dimensiunile minime pentru exploatatiile agricole comerciale sunt:

A. Pentru sectorul vegetal:

a) cereale, plante tehnice si medicinale:

- zona de câmpie 110 ha;

- zona de deal 50 ha;

b) pajisti naturale cultivate si culturi furajere pentru zona de munte 25 ha;

c) legume 2 ha;

d) plantatii de pomi si pepiniere 5 ha;

e) căpsunerii, arbusti fructiferi 1 ha;

f) plantatii de vii nobile, pepiniere si hamei 5 ha;

g) sere si solarii 0,5 ha;

B. Pentru sectorul animalier:

a) vaci de lapte 15 capete;

b) taurine la îngrăsat 50 de capete;

c) oi sau capre 300 de capete;

d) porci 100 de capete;

e) alte specii de animale 100 de capete;

f) găini ouătoare 2000 de capete;

g) păsări pentru carne 5000 de capete;

h) alte specii de pasări 1000 de capete;

i) apicultură 50 de familii.

C. Pentru sectorul piscicol:

a) bazine amenajate pentru producerea puietului de peste 10 ha;

b) bazine amenajate pentru producerea pestelui de consum 20 ha;

c) păstrăvării 1 ha.

(2) Exploatatiile agricole înfiintate cu respectarea dimensiunilor minime, prevăzute la alin. (1), vor beneficia de facilităti financiare, similare celor practicate în statele Uniunii Europene.

Art. 6. - Exploatatiile agricole se pot constitui din:

a) terenurile dobândite în proprietate de persoanele fizice sau juridice, conform prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, si ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstruirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările ulterioare:

b) terenurile dobândite prin acte juridice între vii si pentru cauză de moarte;

c) terenurile rezultate în urma schimburilor effectuate conform prevederilor art. 12 si 13 din Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridică a terenurilor;

d) terenurile rezultate prin asocierea liber consimtită a proprietarilor individuali;

e) terenurile arendate;

f) terenurile concesionate;

g) terenurile în proprietate comună, detinute în devălmăsie;

h) terenurile în proprietate comună, pe cote-părti (indiviziune).

 

CAPITOLUL III

Sprijinul acordat exploatatiilor agricole

 

Art. 7. - Producătorii agricoli care detin sau administrează exploatatii agricole, dimensionate potrivit art. 5 alin. (1), pot beneficia de sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii pe produs, în scopul îmbunătătirii eficientei economice, cresterii productiei si indicilor de calitate ai produselor agricole.

Art. 8. - (1) Lista produselor agricole, fondurile si sursele de finantare se aprobă anual de Guvern, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, pentru plăti directe, acordate producătorilor agricoli organizati în exploatatii agricole, pe perioada unui an de productie.          

(2) În întelesul prezentei ordonante de urgentă, prin an de productie se întelege perioada corespunzătoare caracteristicilor biologice ale produselor sau grupelor de produse agricole, numit si an agricol.

Art. 9. - (1) Exploatatiile agricole pot beneficia de facilităti financiare din partea statului pentru investitii privind cumpărarea de tractoare, utilaje agricole, instalatii pentru irigat, constructii de spatii de productie, de stocare, de protectia mediului, constructii de adăposturi în zootehnie, sere,

plantatii de pomi, vită de vie, hamei, căpsunerii etc.

(2) Fondurile si sursele de finantare, precum si modul de acordare a facilitătilor prevăzute la alin. (1), care nu sunt reglementate expres prin acte normative speciale, se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, înainte de începerea anului agricol.

Art. 10. - Exploatatiile agricole si detinătorii de depozite autorizate beneficiază de ajutoare de depozitare pentru produse agricole, în conditiile legii.

Art. 11. - Producătorii agricoli organizati în exploatatii agricole primesc de la procesatori ajutoare de productie sub formă de avans, de cel putin 30% din valoarea contractată, pe baza contractelor încheiate între acestia înainte de începerea anului agricol.

Art. 12. - (1) Producătorii agricoli, proprietari sau administratori de exploatatii agricole, pot beneficia de credit ipotecar potrivit legii.

(2) Pentru garantarea creditului primit, prevăzut la alin. (1), pot fi ipotecate bunurile imobile sau gajate bunurile mobile, inclusiv certificatele de depozit.

 

CAPITOLUL IV

Exploatatii agricole familiale

 

Art. 13. - Exploatatiile agricole cu dimensiuni sub limitele prevăzute la art. 5 alin. (1) sunt exploatatii agricole familiale.

Art. 14. - (1) Exploatatiile agricole familiale pot beneficia de servicii de consultantă gratuite, conform legislatiei în vigoare.

(2) Exploatatiile agricole familiale pot fi stimulate pentru practicarea agriculturii ecologice, prin acordarea de facilităti financiare suplimentare, stabilite prin legi speciale.

 

CAPITOLUL V

Organizarea teritoriului exploatatiilor agricole

 

Art. 15. - (1) Prin organizarea teritoriului exploatatiilor agricole se întelege cadrul necesar pentru buna desfăsurare a proceselor de productie, prin stabilirea categoriilor de folosintă a terenurilor, schimbul de terenuri, rectificări de hotare, amplasarea si dimensionarea exploatatiilor tarlalelor si parcelelor.

(2) Organizarea teritoriului exploatatiilor agricole se execută pe bază de studii si proiecte.

(3) Organizarea teritoriului se realizează prin:

a) corelarea dezvoltării agriculturii din zonă cu celelalte activităti economice si sociale, care să conducă la cresterea productiei agricole si la exploatarea în ansamblu a teritoriului;

b) organizarea terenului pe categorii de folosintă agricolă, si anume:

- organizarea terenului arabil;

- organizarea plantatiilor pomicole, viticole si de hamei;

- organizarea păsunilor si fânetelor;

c) stabilirea retelei de drumuri agricole.

Art. 16. - Pentru stabilirea categoriilor de folosintă se au în vedere:

a) reducerea dispersării categoriilor de folosintă neeconomice situate în parcele mici, izolate, intercalate;

b) corectarea amplasării nerationale a unor categorii de folosintă fată de ansamblul elementelor teritoriale, relief, centre de productie, căi de comunicatie, canale de desecare, canale de irigatii;

c) cresterea suprafetei categoriilor superioare de folosintă, în special a celei arabile;

d) crearea unor suprafete compacte, pe fiecare categorie de folosintă, de dimensiuni economice în cadrul fiecărei exploatatii agricole;

e) punerea în valoare a terenurilor slab productive pentru agricultură;

f) corelarea permanentă a conditiilor social-economice locale cu cele ecologice;

g) aplicarea rezultatelor cercetării stiintifice în domeniu.

Art. 17. - Organizarea terenului arabil constă în amplasarea categoriei de folosintă prin stabilirea perimetrelor exploatatiilor, rational amplasate si delimitate, stabilirea asolamentelor în functie de fertilitatea terenului arabil, conditiile de relief, tipurile de culturi etc.

Art. 18. - Organizarea terenului plantatiilor pomicole, viticole si de hamei constă în stabilirea perimetrelor exploatatiilor agricole în functie de relief, sol, tipurile de plantatii, retele de drumuri, lucrări de îmbunătătiri funciare si de constructiile necesare în vederea desfăsurării normale a procesului de productie, prelucrare si comercializare a produselor.

Art. 19. - Organizarea terenului păsunilor constă în delimitarea unitătilor de exploatare în functie de speciile de animale, numărul acestora, de relieful terenului, natura lucrărilor de îmbunătătiri funciare, sursele de apă, constructiile utilitare aferente si asigurarea legăturilor functionale cu satele, comunele, orasele si centrele de colectare, prelucrare si valorificare a produselor.

Art. 20. - Stabilirea retelei de drumuri agricole constă în amplasarea si dimensionarea acesteia, pe baza legislatiei în vigoare, ca o completare a retelei de drumuri de interes general, în functie de relieful terenului si de lucrările de îmbunătătiri funciare, avându-se în vedere asigurarea accesului la fiecare parcelă sau tarla al tractoarelor si masinilor agricole.

Art. 21. - (1) Proiectele de organizare a terenului, pe categorii de folosintă agricolă, si stabilirea retelei de drumuri agricole se întocmesc de institutiile specializate de la nivel central, judetean si local, împreună cu consiliile locale si consiliile judetene, cu acordul prealabil al proprietarilor.

(2) Proiectele elaborate cu respectarea prevederilor alin. (1) devin obligatorii.

(3) Actele în legătură cu organizarea teritoriului exploatatiilor agricole sunt scutite de taxă de timbru.

 

Dispozitii finale

 

Art. 22. - În bugetul de stat se vor prevedea, anual, cheltuielile necesare finantării actiunilor prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă.

Art. 23. - Până la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Finantelor Publice vor elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 24. - Până la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, împreună cu Ministerul Administratiei Publice, va elabora normele tehnice de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole prevăzute la art. 15-21.

Art. 25. - (1) Prezenta ordonantă de urgentă va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă orice dispozitii contrare se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ovidiu Natea,

secretar de stat

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 27 iunie 2001.

Nr. 108.